grile licenta.pdf ucdc 2012

Upload: aura-ilie

Post on 30-Oct-2015

403 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

Grile licenta UCDC 2012

TRANSCRIPT

  • CAPITOLUL 3. TESTE-GRILA

    1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului tertiar?

    a) dificultati determinate de cresterea somajului;

    b) intensificarea relatiilor dintre intreprinderi;

    c) amploarea relatiilor dintre intreprinderi;

    d) clarificari conceptuale ale dezvoltarii economice.

    2. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar?

    a) crearea de locuri de munca;

    b) cresterea sperantei de viata:

    c) dezvoltarea tehnologica;

    d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi.

    3. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar?

    a) cresterea sperantei de viata;

    b) cresterea competitivitatii intreprinderilor;

    c) dezvoltarea tehnologica;

    d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi.

    4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au intensificat preocuparile pentru definirea conceptului

    de:

    a) marketing;

    b) competitivitate;

    c) servicii;

    d) omologare.

    5 .Produsul drept concept generic desemneaza tot ceea ce este oferit de natura sau de piata, astfel

    incat pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi:

    a) remarcat;

    b) achizitionat;

    c) consumat;

    d) toate variantele enumerate.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 6. Termenul de produs (productus) nu este sinonim cu:

    a) marfa;

    b) articol;

    c) bun;

    d) grupa".

    7. Termenul produs nu este sinonim cu marfa in situatia existentei unui:

    a) rezultat material al unui proces social sau natural;

    b) consum casnic;

    c) produs de schimb;

    d) bun material ce a rezultat dintr-un proces.

    8. Termenul produs nu este sinonim cu marfa in situatia existentei unui:

    a) bun material rezultat al unui proces de munca;

    b) produs de schimb;

    c) autoconsum;

    d) rezultat material al unui proces social sau natural.

    9. In practica si in literatura de specialitate nu se regaseste ipostaza categoriei de produs pentru:

    a) produs unicat;

    b) produs de serie;

    c) produs de lux;

    d) productie proprie.

    10. Produs poate fi considerat un:

    a) om politic/actor a carui imagine este promovata;

    b) personaj dintr-un film;

    c) salariat;

    d) membru dintr-o familie.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 11. Produs poate fi considerat:

    a) o portiune dintr-o lucrare;

    b) un personaj dintr-o piesa;

    c) o localitate balneoclimaterica;

    d) o parte dintr-o familie.

    12. Produs poate fi considerat o:

    a) idee (alimentatia vegetariana);

    b) persoana dintr-un film;

    c) parte dintr-o familie;

    d) salariata.

    13. Bunurile reale sunt numai:

    a) bani;

    b) hartii de valoare;

    c) tot ce poate fi perceput direct cu simturile-

    d) dobanzi.

    14. Bunurile materiale sunt:

    a) obiecte;

    b) servicii;

    c) licente;

    d) know-how.

    15. Bunurile imateriale nu sunt:

    a) bunuri nominale;

    b) bunuri reale;

    c) servicii;

    d) drepturi.

    16. Drepturile, ca produse, nu sunt:

    a) servicii;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • b) brevete;

    c) licente;

    d) know-how.

    17. Bunurile nominale sunt:

    a) bani, hartii de valoare;

    b) bunuri materiale;

    c) servicii;

    d) brevete.

    18. Definirea produsului ca fiind orice lucru care poate fi oferit pe piata in scopul captarii interesului,

    achizitionarii, utilizarii sau consumului si care poate satisface o dorinta sau o nevoie apartine:

    a) Th. Levitt;

    b) Ph. Kotler;

    c) T.P.Hill;

    d) A. Palmer.

    19. Definirea produsului ca fiind un rezultat al unui proces, respectiv a unui ansamblu de activitati

    corelate sau in interactiune, care transforma intrarile in iesiri o regasim in:

    a) Dictionarul Academiei de Stiinte Economice din Franta;

    b) Vocabularul practic al Stiintelor Sociale din Franta;

    c) S.R.EN ISO 9000:2001;

    d) Dictionarul Explicativ al Marketingului.

    20. Intr-o era in care produsele devin din ce mai putin diferentiabile pe baza atributelor intrinseci,

    calitatea serviciului reprezinta una din cele mai promitatoare surse de diferentiere si singularizare

    apartine lui:

    a) Th. Levitt;

    b) Ph. Kotler;

    c) Tp.Hill;

    d) J. Gadrey.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 21. Nu exista sectoare de servicii ca atare. Exista doar sectoare ale caror componenta de servicii sunt

    mai mari sau mai mici decat ale altor sectoare. Toata lumea serveste pe cineva, apartine:

    a) Ph. Kotler;

    b) Th. Levitt;

    c) Tp.Hill;

    d) A. Palmer.

    22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiile in literatura de specialitate

    a definitiilor conceptului de servicii, in cadrul carora predomina faptul ca:

    a) serviciile nu se concretizeaza intr-un produs, adica sunt activitati al caror rezultat este imaterial;

    b) serviciile se concretizeaza intr-un produs;

    c) serviciile au ca rezultat un bun material;

    d) serviciile nu au niciun rezultat.

    23. Serviciul ca act reprezinta o prestare:

    a) efectiva;

    b) prognozata;

    c) previzionala;

    d) conjuncturala.

    24. Serviciul ca act realizeaza relatia dintre:

    a) resursele, activitatea si informatiile prestatorului;

    b) mijloacele materiale de prestatie, resursele prestatorului si obiectul serviciului respectiv;

    c) activitatea prestatorului, mijloacele materiale de prestatie si obiectul serviciului respectiv;

    d) obiectul serviciului respectiv, resursele si activitatea prestatorului.

    25. Ca si in cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de:

    a) mana de lucru;

    b) capital tehnic;

    c) client;

    d) salariile personalului puse pe card.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 26. in general, spre deosebire de producerea bunurilor materiale, in procesul de productie a

    serviciilor, clientul:

    a) face parte din sistemul de productie;

    b) nu face parte din sistemul de productie:

    c) poate fi absent;

    d) se identifica cu producatorul.

    27. Rezultatele activitatilor de servicii se regasesc sub urmatoarea forma:

    a) niciun serviciu;

    b) niciun bun material;

    c) serviciu pur, bun pur;

    d) previziuni.

    28. Serviciile nu provoaca consumatorilor utilizatorilor:

    a) utilitate;

    b) beneficii;

    c) avantaje, satisfactii;

    d) disconfort.

    29. Productia, consumul si utilitatea serviciilor sunt:

    a) simultane;

    b) continue;

    c) in relatie reciproca;

    d) post factum.

    30. in schema lui Palmer care defineste conceptul de serviciu, activitatile liniilor aeriene, reparatiile,

    constructiile sunt prezentate drept:

    a) servicii pure;

    b) bunuri pure;

    c) rezultate tangibile;

    d) prestatii in afara primelor trei variante.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 31. Dificultatile intampinate in definirea conceptului de serviciu, i-au determinat pe unii specialisti sa

    defineasca serviciul prin:

    a) definitii negative;

    b) abandonarea domeniului respectiv;

    c) ignorarea dificultatilor respective;

    d) valorificarea gradului de cunoastere.

    32. Corespunzator definitiilor negative, serviciile sunt definite drept activitati economice care nu sunt:

    a) nici munca fizica, nici productie, nici agricultura;

    b) nici productie industriala, nici munca intelectuala, nici agricultura;

    c) nici productie industriala; nici minerit, nici activitate concurentiala;

    d) nici productie industriala, nici minerit, nici agricultura.

    33. Definitiile negative date serviciilor au afectat:

    a) dinamica dezvoltarii serviciilor;

    b) structura serviciilor;

    c) rolul si contributia serviciilor la crearea PIB;

    d) tipologia serviciilor.

    34. Literatura de specialitate evidentiaza intangibilitatea ca fiind pentru servicii o caracteristica:

    a) nu este cazul;

    b) cheie;

    c) obisnuita;

    d) de efect.

    35. Unii specialisti, in locul nestocabilitatii, o trasatura esentiala a serviciilor, utilizeaza termenul:

    a) imaterialitate;

    b) intangibilitate;

    c) perisabilitate;

    d) simultaneitate.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 36. Serviciile bazate pe informatii, care pot fi inregistrate, stocate pe diverse suporturi si oferite

    ulterior la cerere au fost denumite de T. H. Hill:

    a) bunuri tangibile;

    b) bunuri intangibile;

    c) bunuri imateriale;

    d) bunuri eterogene.

    37. Simultaneitatea productiei si consumului unui serviciu decurge din:

    a) perisabilitatea serviciului;

    b) materialitatea serviciului;

    c) tangibilitatea serviciului;

    d) intangibilitatea serviciului.

    38. Nondurabilitatea serviciilor denota:

    a) consumul serviciilor in momentul producerii;

    b) consumul serviciilor dupa producere;

    c) nonconsumul;

    d) consumul serviciilor dupa un timp precizat.

    39. Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflecta:

    a) simultaneitatea livrarii si consumului serviciilor;

    b) precedarea consumului;

    c) nesimultaneitatea producerii si consumului serviciilor;

    d) consumul nu se produce.

    40. La care din urmatoarele servicii productia precede consumul iar clientii nu trebuie sa fie prezenti:

    a) reparatii, intretinere, curatenie, asigurari;

    b) sanatate, invatamant, frizerie;

    c) transport feroviar, auto, naval, aerian;

    d) teatru, radio.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 41. Eterogenitatea ca o caracteristica a serviciilor, nu are sens de:

    a) diferentiere;

    b) variabilitate;

    c) diversitate;

    d) complexitate.

    42. Variabilitatea este sensul eterogenitatii folosit:

    a) mai putin;

    b) sinonim;

    c) cel mai frecvent;

    d) de loc.

    43. Eterogenitatea serviciilor reflecta:

    a) nondurabilitatea lor;

    b) nestocabilitatea lor;

    c) potentialul unei variabilitati ridicate in livrarea serviciilor;

    d) materialitatea si intangibilitatea serviciilor.

    44. Eterogenitatea reprezinta o problema particulara a serviciilor, deoarece:

    a) productia este simultana ca consumul:

    b) acestea sunt oferite de persoane diferite, a caror performanta nu este constanta;

    c) serviciile nu se pot stoca;

    d) serviciile sunt nondurabile.

    45. Sectorul tertiar are un continut:

    a) foarte diversificat:

    b) mai putin diversificat;

    c) complicat;

    d) simplu.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 46. Eterogenitatea serviciilor determina:

    a) dificultati in standardizarea si uniformizarea serviciilor;

    b) clarificari terminologice;

    c) complicarea metodologiei de evidenta:

    d) valorificarea resurselor organizatiei.

    47. imbunatatirea calitatii practicarii serviciilor a dus la:

    a) reducerea variabiIitatii serviciilor

    b) lipsa proprietatii:

    c) nestocabilitatea serviciilor

    d) nondurabilitatea serviciilor.

    48. Rezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr-un transfer al dreptului de proprietate

    deoarece:

    a) serv iciul ofera consumatorului o satisfactie morala:

    b) serv iciul se consuma concomitent cu producerea lui;

    c) serviciul este eterogen:

    d) serviciul este intangibil.

    49. Termenul de tipologie" semnifica:

    a) . enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit

    criteriu":

    b) ..studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte

    sau fenomene":

    c) ..actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei: distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o

    anumita ordine";

    d) rezultatul a cel putin unei activitati necesare, realizata la interfata dintre furnizori si clienti".

    50. Termenul de nomenclator semnifica:

    a) enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse,

    clasificate dupa un anumit criteriu';

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • b) studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte

    sau fenomene;

    c) actiunea de a clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita

    ordine";

    d) rezultatul a cel putin unei activitati necesare realizata la interfata dintre furnizori si clienti.

    51. Termenul clasificare semnifica:

    a) ....enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit

    criteriu;

    b) studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte

    sau fenomene;

    c) actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o

    anumita ordine;

    d) rezultatul a cel putin unei activitati necesare realizata la interfata dintre furnizori si clienti.

    52. Clasificarea serviciilor prezinta dificultati deosebite datorita:

    a) materialitatii;

    b) eterogenitatii;

    c) tangibilitatii;

    d) nondurabilitatii.

    53. Principala institutie care elaboreaza clasificarile si nomenclatoarele unice pe tara este:

    a) Institutul National de Statistica;

    b) Organizatia Natiunilor Unite;

    c) Consiliul Uniunii Europene;

    d) Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

    54. Principalele clasificari si nomenclatoare folosite in activitatea statistica a bunurilor si serviciilor

    sunt:

    a) CAEN si C.C.I.R.;

    b) CAEN si CPSA;

    c) C.C.I.R. si CPSA;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) C.C.I.R..

    55. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate in cinci niveluri, constituite dupa

    principiul:

    a) complexitatii;

    b) structurii;

    c) eterogenitatii;

    d) omogenitatii.

    56. Care din atributele prezentate nu sunt specifice clasificarii activitatilor economico-sociale CAEN?

    a) natura bunurilor si serviciilor prestate;

    b) modul de utilizare a bunurilor si serviciilor;

    c) materia prima, procesele tehnologice, organizarea si finantarea productiei;

    d) obtinerea de profit si o pozitie recunoscuta pe piata.

    57. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate pe urmatoarele niveluri:

    a) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, clase, echipe;

    b) diviziuni, grupe, clase, sectiuni, subsectii;

    c) grupe si clase, sectiuni, subsectiuni, subgrupe;

    d) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe, clase.

    58. Dupa sursele de procurare (provenienta) serviciile pot fi:

    a) private si publice;

    b) intermediare si finale;

    c) consum individual si servicii publice;

    d) marfa si nemarfa.

    59. Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi:

    a) marfa si nemarfa;

    b) private si publice;

    c) intermediare si finale;

    d) consum individual.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 60. in functie de beneficiar/utilizator, serviciile pot fi:

    a) intermediare si finale;

    b) private si publice;

    c) marfa si ne-marfa;

    d) consum individual.

    61. Dupa functiile economice indeplinite, serviciile pot fi:

    a) de distributie, de productie, sociale si personale;

    b) materiale si nemateriale;

    c) bunuri pur tangibile si bunuri insotite de servicii;

    d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

    62. In functie de natura efectelor, serviciile pot fi:

    a) de distributie, de productie, sociale si personale;

    b) materiale si nemateriale;

    c) bunuri intangibile si bunuri insotite de servicii;

    d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

    63. Dupa opinia lui Philip Kotler oferta de piata a unei firme include urmatoarele:

    a) serviciile de distributie, de productie, sociale si personale;

    b) materiale si nemateriale;

    c) bunuri pur tangibile si bunuri tangibile insotite de servicii, hibrid, serviciu de baza insotit de bunuri si

    servicii secundare si serviciu pur;

    d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

    64. In functie de forma de proprietate si modul de organizare a prestatorului de servicii, se disting

    urmatoarele categorii de servicii:

    a) de distributie, de productie, sociale si personale;

    b) materiale si nemateriale;

    c) bunuri intangibile si bunuri insotite de servicii;

    d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 65. Dupa momentul aparitiei in sfera vietii economice, se disting:

    a) servicii traditionale si servicii moderne sau noi;

    b) servicii livrate permanent si servicii discrete;

    c) servicii care necesita prezenta consumatorului in timpul prestarii si servicii care nu necesita prezenta

    consumatorului in timpul prestarii;

    d) servicii publice, servicii asociative, servicii private.

    66. Serviciile de sanatate, cercetare etc. necesita:

    a) personal necalificat;

    b) personal calificat;

    c) personal specializat;

    d) personal cu studii medii.

    67. Dupa natura relatiilor cu clientii, serviciile pot fi:

    a) servicii publice, servicii asociative si servicii private:

    b) servicii livrate permanent si servicii discrete;

    c) servicii traditionale si servicii moderne sau noi;

    d) servicii transferabile si servicii netransferabile.

    68. Asigurarile, telecomunicatiile, protectia populatiei de catre politie sunt servicii:

    a) livrate permanent:

    b) discrete;

    c) asociative;

    d) transferabile.

    69. Abonamentul de teatru, abonamentul de club, taxa pe autostrada sunt servicii:

    a) livrate permanent;

    b) discrete:

    c) asociative;

    d) transferabile.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 70. Pasagerii unei linii aeriene pe o distanta foarte mare solicita:

    a) bunuri tangibile pure;

    b) bunuri tangibile cu servicii insotitoare;

    c) oferte hibride;

    d) servicii de baza insotite de bunuri si servicii secundare.

    71. In cadrul economiei nationale, rolul si importanta serviciilor este atat de mare incat neglijarea

    acestora pot avea:

    a) urmari dezastroase asupra dezvoltarii, mergand pana la regresul economic;

    b) o influenta pozitiva asupra dezvoltarii sectoarelor de productie industriale;

    c) o influenta pozitiva asupra dezvoltarii agriculturii;

    d) nicio influenta.

    72. Cate faze s-au conturat in evolutia serviciilor?

    a) o faza;

    b) doua faze;

    c) trei faze;

    d) patru faze.

    73. in directia constientizarii aportului serviciilor la dezvoltarea economici si teoretizarii unor aspecte

    ale gandirii privind evolutia serviciilor s-au conturat mai multe faze. Ultima faza a fost marcata de

    intrarea in vigoare in anul 1995 a Acordului General privind Comertul cu servicii (GATS) si prin care s-a

    realizat:

    a) cresterea importantei strategice a serviciilor in alocarea resurselor;

    b) dobandirea unui statut oficial a serviciilor in cadrul relatiilor internationale;

    c) impulsionarea puternica a cercetarii stiintifice;

    d) liberalizarea progresiva a schimburilor internationale cu servicii.

    74. intre realitatile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor si recunoasterea potentialului

    acestora exista:

    a) o discrepanta elocventa;

    b) nicio discrepanta;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • c) o corelatie;

    d) o corelatie perfecta.

    75. Din perspectiva istoriei gandirii economice, se disting trei modalitati de abordare a serviciilor:

    a) clasica, traditionala si moderna;

    b) capitalista si economie in tranzitie;

    c) clasica, reziduala si specifica economiei in tranzitie;

    d) capitalista si moderna.

    76. Necesitatea si oportunitatea abordarii interdisciplinare a serviciilor cu disciplinele de marketing,

    cercetari de marketing, studiul comportamentului consumatorului, sociologia, psihologia etc. sunt

    determinate de o serie de cauze. Marcati varianta falsa:

    a) caracterul intangibil al serviciilor;

    b) abordarea serviciilor intr-un context social si institutional:

    c) dependenta valorii serviciului pentru consumator de personalitatea prestatorului/ furnizorului

    serviciului respectiv;

    d) fluctuatia preturilor/tarifelor si materiilor prime pe piata regionala in conditiile globalizarii.

    77. Corespunzator abordarii clasice, serviciile:

    a) se fundamenteaza pe diviziunea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar;

    b) erau incadrate in categoria activitatilor din care rezultau cheltuieli neproductive si care constituiau o

    frana in calea acumularii capitalului;

    c) nu constituiau o preocupare pentru specialisti;

    d) erau incluse in categoria activitatilor economice reziduale.

    78. Activitatile agricole, extractive si exploatarile forestiere apartin:

    a) sectorului primar;

    b) sectorului secundar;

    c) sectorului tertiar;

    d) niciunui sector.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 79. Industriile prelucratoare sunt cuprinse in:

    a) sectorului primar;

    b) sectorului secundar;

    c) sectorului tertiar;

    d) niciunui sector.

    80. Activitatile bancilor, asigurarile, comertul, activitatile mestesugaresti, activitatile de reparatii

    apartin:

    a) sectorului primar;

    b) sectorului secundar;

    c) sectorului tertiar;

    d) niciunui sector.

    81. incadrarea activitatilor economice In unul din cele trei sectoare - primar, secundar, tertiar - se face

    in functie de:

    a) dinamica productivitatii muncii;

    b) nivelul progresului tehnic;

    c) receptivitatea activitatii fata de progresul tehnic;

    d) toate elementele prezentate.

    82. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, sectorul primar al

    activitatilor economice se caracterizeaza printr-un:

    a) ritm mediu;

    b) ritm inalt;

    c) grad redus de receptivitate fata de progresul tehnic si productivitatea sub medie;

    d) nu prezinta importanta.

    83. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si ai progresului tehnic, sectorul secundar al

    activitatilor economice se caracterizeaza printr-un:

    a) ritm inalt;

    b) ritm mediu;

    c) sub medie;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) nu prezinta importanta.

    84. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, sectorul tertiar al

    activitatilor economice se caracterizeaza printr-un:

    a) ritm mediu;

    b) ritm inalt;

    c) grad redus de receptivitate fata de progresul tehnic si productivitatea sub medie;

    d) nu prezinta importanta.

    85. Sectorul cuaternar nu este un sector al:

    a) materiei cenusii;

    b) cercetarii stiintifice;

    c) dezvoltarii tehnologiei si cunoasterii stiintifice;

    d) modernizarii bazei tehnico-materiale.

    86. Primul autor care a utilizat sintagma economia serviciilor a fost:

    a) D. Bell;

    b) V.R. Fuchs;

    c) T.P.Hill;

    d) J. Gadrey.

    87. Dupa opinia unor specialisti, economia informationala constituie viitorul:

    a) sectorului primar;

    b) societatii neo-industriale;

    c) sectorului secundar;

    d) sectorului tertiar.

    88. Dupa opinia unor specialisti, informatia devine:

    a) resursa fundamentala a societatii;

    b) importanta pentru societate;

    c) mai putin importanta;

    d) nu are insemnatate.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 89. in ultimele duufi decenii ale secolului XX, tot mai multi specialisti si-au exprimat opinia ca in viitor,

    va fi o economie:

    a) in tranzitie:

    b) a serviciilor:

    c) a valorificarii resurselor naturale;

    d) a cercetarii stiintifice.

    90. Indicele de volum al PIB-ului pe locuitor pentru Romania, fata de acelasi indicator realizat pe

    ansamblul UE - 27, in prezent, se situeaza:

    a) mult sub acest nivel;

    b) la acelasi nivel;

    a) peste acest nivel;

    b) aproape de acest nivel.

    91. In ce interval se situeaza, in prezent, ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii pe

    ansamblul UE- 27:

    a) 35-40%;

    b) 41-50%;

    c) 51 -60%;

    d) 61 -75%.

    92. Ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii din Romania, fata de acelasi indicator

    realizat pe ansamblul UE -27, in prezent se situeaza:

    a) mult sub acest nivel;

    b) la acelasi nivel;

    c) peste acest nivel;

    d) aproape de acest nivel.

    93. in prezent, contributia serviciilor la realizarea valorii adaugate brute in Romania, comparativ cu

    nivelul din tarile dezvoltate din Europa, s-a situat in una din urmatoarele variante:

    a) mult sub acest nivel;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • b) la acelasi nivel;

    c) peste acest nivel;

    d) aproape de acest nivel.

    94. Abordarea traditionala sau reziduala a serviciilor se fundamenteaza pe:

    a) diviziunea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar;

    b) crearea de valoare, de avutie nationala doar in domeniul productiei de bunuri;

    c) aprecierea unei activitati ca fiind producatoare sau neproducatoare de valoare;

    d) existenta unei nevoi si a unei cereri corespunzatoare.

    95. Caracterul tertiar al societatii post-industriale este determinat de:

    a) beneficiile petrecerii timpului liber;

    b) populatia majoritara care isi desfasoara activitatea in acest sector;

    c) cresterea rolului informatiei;

    d) implicatiile progresului stiintific si tehnic.

    96. Fenomenele care marcheaza evolutia pietei mondiale in ultimele decenii stau sub semnul:

    a) globalizarii;

    b) crizei energetice;

    c) dezvoltarii culturale;

    d) evolutiei dinamice a progresului tehnic.

    97. Procesul globalizarii este de data:

    a) indepartata in trecut;

    b) recenta;

    c) viitoare;

    d) stravechi timpuri.

    98. O dezvoltare spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat mai ales dupa anii:

    a) imediat dupa al doilea razboi mondial;

    b) 80 ai secolului trecut;

    c) 90 ai secolului trecut;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) 2000.

    99. Dezvoltarea spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat odata cu:

    a) dezvoltarea economica;

    b) cresterea importantei infrastructurii;

    c) globalizarea pietelor financiare;

    d) intensificarea eforturilor de aparare.

    100. Pe langa efectele negative, globalizarea inseamna insa si multe oportunitati. Marcati varianta

    falsa:

    a) mobilizarea capitalurilor si internationalizarea productiei;

    b) libera circulatie a marfurilor;

    c) sporirea concurentei;

    d) intensificarea colonialismului corporatist.

    101. Piata serviciilor nu se caracterizeaza prin:

    a) omogenitate;

    b) diversitate;

    c) includerea numai a serviciilor marfa;

    d) dificultatea evaluarilor cantitative privind structura si dinamica.

    102. Diversitatea, o caracteristica a pietei serviciilor este determinata de:

    a) materialitatea si imaterialitatea serviciilor;

    b) diversitatea definitiilor date notiunii de serviciu;

    c) diversitatea categoriilor de servicii si a modului de manifestare a concurentei;

    d) tangibilitatea si intangibilitatea serviciilor.

    103. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se

    enumera:

    a) neomogenitatea majoritatii serviciilor;

    b) afectarea atomicitatii;

    c) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) lipsa proprietatii.

    104. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se

    enumera:

    a) neomogenitatea majoritatii serviciilor;

    b) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata;

    c) limitarea transparentei

    d) reducerea variabilitatii serviciilor.

    105. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se

    regaseste:

    a) licenta de emisie;

    b) capitalul necesar;

    c) brevetul de turism;

    d) licenta de distributie.

    106. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se

    regaseste:

    a) capitalul minim foarte mare;

    b) licenta de emisie;

    c) licenta de distributie;

    d) autorizarea sau acreditarea.

    107. Drept restrictie de natura economica impusa pentru prestarea pe piata a unui serviciu de

    telecomunicatii se refera la:

    a) capitalul necesar;

    b) licenta de emisie;

    c) brevetul de turism;

    d) acreditarea.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 108. Printre restrictiile de natura economica impuse la lansarea pe piata a unui serviciu bancar se

    regaseste:

    a) capitalul minim foarte mare;

    b) licenta de emisie;

    c) brevetul de turism;

    d) licenta de distributie.

    109. Limitarea transparentei reprezinta o particularitate a pietei serviciilor si este cauzata de:

    a) afectarea atomicitatii;

    b) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata;

    c) imaterialitatea si perisabilitatea serviciilor;

    d) capitalul minim obligatoriu.

    110. Cererea de servicii este determinata de trei conditii esentiale de existenta. Marcati varianta

    falsa:

    a) disponibilitatea de a cumpara serviciul respectiv;

    b) existenta dorintei clientului de a consuma intr-o anumita cantitate un serviciu;

    c) posibilitatea de a achizitiona serviciul respectiv, determinata in principal de solvabilitatea

    consumatorului;

    d) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) pe piata a serviciilor.

    111. Din punctul de vedere al solvabilitatii, cererea de servicii poate fi:

    a) efectiva si potentiala;

    b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara;

    c) satisfacuta si nesatisfacuta;

    d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

    112. Dupa modul de manifestare in timp, cererea poate fi:

    a) efectiva si potentiala;

    b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara;

    c) satisfacuta si nesatisfacuta;

    d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 113. Dupa gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi:

    a) efectiva si potentiala;

    b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara;

    c) satisfacuta si nesatisfacuta;

    d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

    114. Din punctul de vedere al manifestarii in timp, cererea de servicii poate fi:

    a) efectiva si potentiala;

    b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara;

    c) satisfacuta si nesatisfacuta;

    d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

    115. Marcati categoriile de factori de influenta ai cererii de servicii:

    a) generali si specifici;

    b) generali si particulari;

    c) obiectivi si subiectivi;

    d) generali.

    116. Tarifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor substituibile sunt factori de

    influenta ai cererii de servicii cu caracter:

    a) general;

    b) specific;

    c) obiectiv;

    d) subiectiv.

    117. Modificarile cererii de servicii in functie de tarifele practicate nu depind de:

    a) nivelul initial al tarifului;

    b) calitatea serviciilor;

    c) structura veniturilor consumatorului;

    d) elasticitatea cererii in raport cu tariful practicat.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 118. Veniturile consumatorilor reprezinta un factor de influenta a cererii de

    servicii cu caracter:

    a) specific;

    b) general;

    c) obiectiv;

    d) subiectiv.

    119. in functie de evolutia cererii, determinata de modificarea veniturilor consumatorilor, serviciile

    pot fi:

    a) simple si complexe;

    b) normale si inferioare;

    c) frecvente si rare;

    d) obisnuite.

    120. In functie de gradul de substituibilitate, serviciile pot fi:

    a) general si partial substituibile;

    b) obisnuit substituibile;

    c) nesubstituibile;

    d) perfect si partial substituibile.

    121. Tarifele serviciilor complementare reprezinta un factor de influenta al cererii de servicii, cu

    caracter:

    a) specific;

    b) general;

    c) obiectiv;

    d) subiectiv.

    122. in functie de gradul de complementaritate serviciile pot fi:

    a) strict si partial complementare;

    b) general si partial complementare;

    c) necomplementare;

    d) strict complementare.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 123. In cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate este:

    a) indiferent;

    b) egal cu 1;

    c) mai mare decat 1;

    d) apropiat de 1.

    124. in cazul serviciilor partial complementare, gradul de complementaritate este:

    a) diferit de 1;

    b) nu are semnificatie;

    c) egal cu 1;

    d) nu se poate determina.

    125. Preferintele consumatorului, ca factor de influenta a cererii de servicii

    nu prezinta una din valentele enumerate:

    a) determina cresterea veniturilor personale; cereri

    b) evidentiaza anumite aspecte calitative cu influente asupra cererii de servicii;

    c) stau la baza criteriilor de segmentare a cererii de servicii;

    d) permite evaluarea cantitativa a cererii de servicii.

    126. Factorul timp influenteaza cererea de servicii doar in masura:

    a) distribuirii serviciilor;

    b) promovarii serviciilor;

    c) pregatirii producatorului;

    d) puterii de cumparare a clientului.

    127. Specificitatea factorilor de influenta asupra cererii de servicii nu se diferentiaza pentru:

    a) servicii prestate in special pentru populatie;

    b) servicii cu caracter general;

    c) servicii prestate in special pentru intreprinderi;

    d) servicii internationale. b

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 128. Factorii demografici si socio-culturali ai cererii de servicii fac parte din categoria:

    a) factorilor specifici cererii de servicii pentru intreprinderi;

    b) factorilor specifici cererii de servicii a populatiei;

    c) factorilor generali ai ofertei de servicii;

    d) factorilor specifici ai ofertei de servicii.

    129. Din categoria factorilor demografici cu influenta directa asupra structurii si dinamicii cererii de

    servicii a populatiei, nu fac parte:

    a) numarul populatiei;

    b) structura pe sexe si pe grupe de varsta;

    c) urbanismul;

    d) repartizarea teritoriala a populatiei, atat din punct de vedere numeric cat si al structurii pe sexe si pe

    grupe de varsta.

    130. Din categoria factorilor socio-culturali ce influenteaza cererea de servicii nu se evidentiaza:

    a) schimbarile sociale;

    b) urbanismul;

    c) apartenenta la un grup cultural, ce dispune de traditii, obiceiuri si mentalitati proprii;

    d) repartizarea teritoriala a populatiei, pe total, sexe si grupe de varsta.

    131. Care din urmatoarele enumerari constituie factor specific de influenta a cererii de servicii pentru

    populatie:

    a) amplificarea concurentei:

    b) efectele tehnologiei moderne;

    c) complexitatea mediului;

    d) raportul timp liber-venituri.

    132. In functie de modalitatea de abordare si modul de rezolvare, metodele de studiere a cererii de

    servicii nu cuprind:

    a) metode analitice:

    b) metoda anchetei pilot;

    c) metode statistice;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) metode normative.

    133. Metodele analitice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente

    specifice:

    a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in

    vedere;

    b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaza evolutia cererii efective;

    c) utilizarea unor norme de consum determinate de regula statistic;

    d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.

    134. Metodele statistice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente

    specifice:

    a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in

    vedere;

    b) analiza seriilor de date (cronologice sau de timp), care caracterizeaza evolutia cererii efective;

    c) utilizarea unor norme de consum determinate de regula statistic;

    d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.

    135. Metodele normative utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente

    specifice:

    a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in

    vedere;

    b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaza evolutia cererii efective;

    c) utilizarea unor norme de consum determinate de regula statistic;

    d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.

    136. Pentru ca o intreprindere prestatoare de servicii sa-si formeze o oferta de servicii, trebuiesc

    indeplinite mai multe conditii. Marcati varianta falsa:

    a) disponibilitatea;

    b) capabilitatea;

    c) managementul performant;

    d) amplasarea in localitati urbane.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 137. Netransferabilitatea ofertei de servicii deriva din:

    a) nematerialitatea si intangibilitatea serviciilor;

    b) materialitatea si nematerialitatea serviciilor;

    c) materialitatea si intangibilitatea serviciilor;

    d) nematerialitatea si nestocabilitatea serviciilor.

    138. Oferta de servicii are o serie de particularitati. Marcati varianta falsa:

    a) netransferabilitatea ofertei;

    b) dificultatea protectiei juridice a serviciului;

    c) materialitatea si imaterialitatea ofertei;

    d) implicarea consumatorului in producerea serviciului.

    139. Oferta de servicii este o oferta:

    a) efectiva;

    b) frecventa;

    c) potentiala;

    d) ocazionala.

    140. Dificultatea protectiei juridice a serviciilor rezulta din:

    a) nematerialitatea si intangibilitatea unor servicii;

    b) nestocabilitatea serviciilor;

    c) simultaneitatea productiei si consumului;

    d) intensificarea concurentei pe piata serviciilor.

    141. Implicarea consumatorului in producerea unui serviciu genereaza:

    a) inseparabilitatea serviciului de prestator si consumator;

    b) producerea unor servicii personalizate si stabilirea unui sistem aparte de relatii intre prestator si

    consumator;

    c) intensificarea concurentei pe piata serviciilor si nestocabilitatea serviciului;

    d) cantitati mari de servicii puse la dispozitia consumatorilor finali sau utilizatorilor la un moment dat.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 142. Excludeti din urmatoarele enumerari factorii care nu influenteaza oferta de servicii:

    a) volumul si structura cererii de servicii;

    b) costurile de productie;

    c) tariful de piata al serviciului;

    d) volumul si structura veniturilor.

    143. Sfarsitul secolului XX si inceputul secolului XXI au fost marcate de o serie de tendinte in evolutia

    ofertei de servicii. Marcati varianta falsa:

    a) cresterea in ritm superior a ofertei de servicii in raport cu oferta celorlalte sectoare;

    b) asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii;

    c) cresterea rolului si importantei calitatii serviciilor si dinamicii diferentiate pe categorii de servicii;

    d) influenta pozitiva sau negativa a preturilor si cantitatile de servicii complementare.

    144. Cea mai sustinuta dinamica a preturilor de consum s-a inregistrat la urmatoarele servicii:

    a) chirii, apa, canal, salubritate, servicii postale;

    b) abonamente radio - TV;

    c) servicii cu caracter industrial;

    d) transport urban.

    145. Soldul conjunctural exprima:

    a) cresterea in ritm superior a ofertei de servicii in raport cu oferta celorlalte sectoare;

    b) tendinta de evolutie a indicatorilor fata de perioada de referinta;

    c) asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii;

    d) dinamici diferentiate pe categorii de servicii.

    146. Indicatorul de confidenta se determina ca o media aritmetica simpla a soldurilor conjuncturale

    pentru trei componente. Marcati varianta falsa:

    a) aprecierea situatiei economice;

    b) aprecierea cererii de servicii;

    c) aprecierea numarului de salariati;

    d) estimarea cererii de servicii.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 147. In contextul globalizarii, rolul statului tinde:

    a) sa se minimizeze;

    b) sa se maximizeze;

    c) sa ramana la acelasi nivel;

    d) sa nu fie afectat.

    148. Viteza deosebita cu care globalizarea a cuprins intreaga lume i-a facut pe unii specialisti (R.

    Reich, R Fetzgerald etc.) sa aprecieze ca:

    a) traim transformari care vor rearanja politica si economia secolului urmator;

    b) nu va mai fi economii nationale, atunci cand acest proces va fi inchiriat;

    c) tot ceea ce va ramane in cadrul unei granite vor fi oamenii, care vor cuprinde natiunile...

    d) toate cele trei variante.

    149. Dupa unii autori (P. Dicken), principala forta in modelarea economiei mondiale, in procesul

    globalizarii, se refera la institutiile:

    a) politice;

    b) sindicale;

    c) economice;

    d) sociale.

    150. Dupa anii 80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate in perioada globalizarii pietelor

    lumii sunt de natura:

    a) macroeconomica;

    b) microeconomica;

    c) financiara;

    d) zonala.

    151. Pentru prima data existenta procesului globalizarii pietelor lumii a fost semnalata de:

    a) Ph. Koller;

    b) P. Dicken;

    c) Th. Levitt;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) R. Reich.

    152. in procesul globalizarii, productia internationala are mai multe dimensiuni. Marcati caracteristica

    falsa:

    a) productia mare realizata de societatile transnationale;

    b) fluxurile tehnologice joaca un rol important;

    c) cresterea populatiei urbane;

    d) cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului.

    153. In procesul globalizarii, dinamismul cel mai mare s-a inregistrat in domeniul:

    a) fluxurilor financiare internationale;

    b) comertului cu bunuri;

    c) comertului cu servicii;

    d) circulatiei de persoane,

    154. Procesul globalizarii a fost accentuat de revolutia:

    a) industriala;

    b) transporturilor de persoane;

    c) informationala;

    d) transporturilor de marfuri.

    155. Beneficiile aderarii noilor state la U.E. nu vizeaza:

    a) imbunatatirea calitativa a produselor si serviciilor;

    b) intensificarea participarii acestor state la distributia internationala de bunuri si servicii;

    c) cresterea inflatiei;

    d) ameliorarea datoriilor externe.

    156. Printre factorii specifici cererii de servicii internationale nu se inscrie:

    a) cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei;

    b) dezvoltarea si liberalizarea comertului cu bunuri;

    c) stagnarea progresului stiintific si tehnic;

    d) expansiunea activitatii companiilor internationale.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 157. In studierea cererii de servicii, metodele nu se utilizeaza:

    a) in functie de situatiile concrete;

    b) in functie de informatiile disponibile;

    c) izolat;

    d) in functie de marimea esantionului.

    158. Oferta individuala de servicii reprezinta:

    a) oferta de servicii la nivelul unui agent economic sau cantitatile dintr-un serviciu pe care un agent

    economic le pune la dispozitia clientilor spre vanzare;

    b) oferta de servicii existenta intr-o localitate;

    c) oferta de servicii pusa la dispozitia clientilor cu dizabilitati;

    d) oferta de servicii dintr-un depozit en gros.

    159. Oferta agregata reprezinta:

    a) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor finali si utilizatoriilor la un moment dat;

    b) intreaga oferta a unui agent economic;

    c) un serviciu de acelasi fel oferit de toate intreprinderile prestatoare;

    d) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor la un moment dat.

    160. Marcati factorul care nu influenteaza oferta de servicii:

    a) volumul si structura cererii;

    b) costurile de productie;

    c) tariful de piata al serviciului;

    d) implicarea consumatorului in producerea serviciului.

    161. Cresterea volumului si diversificarii cererii efective de servicii nu se poate realiza prin:

    a) reducerea tarifelor;

    b) imbunatatirea raportului calitate-pret;

    c) reducerea numarului surselor de informare;

    d) cresterea numarului de prestatori.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 162. In raportul dintre cererea si oferta de servicii, factorul timp indeplineste:

    a) un rol mai putin important;

    b) un rol foarte important;

    c) niciun rol;

    d) un rol conditionat.

    163. Asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii prezinta tendinte contradictorii in

    prezent, dar datorita desfasurarii si dinamismului fenomenelor economico-sociale, aceste tendinte

    sunt considerate:

    a) normale;

    b) anormale;

    c) fara importanta;

    d) indiferente.

    164. in sectorul tertiar, tendinta de disociere se manifesta:

    a) atat intre oferta de servicii si oferta de bunuri, cat si in cadrul ofertei de servicii:

    b) datorita intensificarii patrunderii progresului tehnic in toate domeniile societatii;

    c) in conditiile cresterii nivelului de trai;

    d) datorita diversificarii nevoilor sociale.

    165. Indicatorul de confidenta mediu pentru Romania are valori superioare fata de marimile realizate

    pentru tarile Uniunii Europene si indica o situatie:

    a) pozitiva;

    b) negativa;

    c) neinsemnata;

    d) contradictorie.

    166. Intr-o economie de piata, cresterea rolului si importantei calitatii serviciilor devine un obiectiv:

    a) esential;

    b) important;

    c) indiferent;

    d) neinsemnat.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 167. Pe o piata competitiva, in care firmele se intrec in produse, servicii, preturi, calitatea constituie

    una din conditiile necesare castigarii:

    a) de noi nise de piata;

    b) unui avantaj competitiv;

    c) altor segmente de consumatori;

    d) unor profituri mai mari.

    168. In literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitative de stabilire a

    tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta. Marcati varianta falsa:

    a) metoda marjei de profit adaugata la costuri;

    b) metoda pragului de rentabilitate;

    c) metoda costului marginal egal cu venitul marginal;

    d) metoda cresterii veniturilor populatiei.

    169. Metoda marjei de profit adaugata la costuri, ca metoda de stabilire a tarifelor de consum a

    serviciilor, ofera producatorului:

    a) cele mai reduse garantii;

    b) cele mai mari garantii;

    c) nicio garantie;

    d) asigura rentabilitatea activitatii.

    170. Metoda marjei de profit adaugata la costuri, ca metoda de stabilire a tarifelor de consum a

    serviciilor, nu tine cont de:

    a) cumparatorul potential, cerintele si posibilitatile financiare ale acestuia;

    b) nivelul profitului realizat;

    c) costurile realizate;

    d) oferta de servicii de pe piata.

    171. Melodii pragului dc rentabilitate, ca metoda de stabilire a tarifelor de

    consum a serviciilor, porneste de Ia ipoteza ca:

    a) profitul realizat este egal cu cel planificat;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • b) este cea mai simpla metoda;

    c) veniturile realizate din prestarea unui anumit volum de servicii sa fie

    egala cu valoarea costurilor;

    d) producatorul sa detina pe piata o pozitie relativ monopolista.

    172. Melodii contului marginal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe o

    piata cu concurenta imperfecta, se aplica cel . mai bine in conditiile in care:

    a) producatorul detine o pozitie relativ monopolista;

    b) consumatorul isi exprima cereri foarte mari de servicii;

    c) producatorul ofera servicii diversificate;

    d) cererea de servicii este nesatisfacuta;

    173. Metoda costului marginal egal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor

    pe o piata cu concurenta imperfecta, spre deosebire de celelalte metode, se diferentiaza prin faptul ca

    tine seama de:

    a) atat de comportamentul consumatorului cat si de cel al producatorului;

    b) numai de comportamentul consumatorului;

    c) numai de comportamentul producatorului;

    d) atitudinea indiferenta.

    174. Metoda pragului de rentabilitate ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe piata cu

    concurenta imperfecta, se poate aplica prin procedeele:

    a) determinarea nivelului cererii de servicii a populatiei;

    b) determinarea productiei minime si determinarea tarifului minim;

    c) cercetarea cererii nesatisfacute de servicii a populatiei;

    d) cercetarea cererii de servicii a intreprinderilor.

    175. Activitatile ce fac obiectul vanzarii si cumpararii pe piata, indiferent de momentul platii, tipul de

    pret practicat (pret de vanzare, tarif etc.) si modalitatile de incasare reprezinta servicii:

    a) de piata;

    b) traditionale;

    c) livrate permanent;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) discrete.

    176. Serviciile de piata pentru populatie se pot grupa in functie de mai multe criterii. Marcati varianta

    falsa:

    a) caracteristicile beneficiarului serviciului;

    b) natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si beneficiar;

    c) continutul activitatii prestatiei;

    d) dimensiunile cererii nesatisfacute.

    177. Serviciile pentru populatie se pot grupa in:

    a) servicii personale (individuale) si servicii colective;

    b) servicii din sectorul public, asociativ si privat;

    c) servicii traditionale, servicii moderne sau noi;

    d) servicii livrate permanent si servicii discrete.

    178. Serviciile privind, in principal, bunurile fac parte din categoria serviciilor:

    a) cu efect direct asupra persoanelor;

    b) personale (individuale);

    c) colective;

    d) personalizate.

    179. inchirierile de locuinte, inchirierile de bunuri, inchirierile de autoturisme sunt servicii:

    a) de reparatii si intretinere;

    b) cu efect direct asupra persoanelor;

    c) personalizate (individualizate);

    d) cu caracter locativ.

    180. Repararea bunurilor de uz indelungat, serviciile dupa vanzare, spalatorii, curatatorii sunt servicii:

    a) de reparatii si intretinere;

    b) cu efect direct asupra persoanelor;

    c) personalizate (individualizate);

    d) cu caracter locativ.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 181. Serviciile cu efect asimilabil investitiilor sunt servicii:

    a) cu efect asupra persoanelor;

    b) asimilabile consumului;

    c) privind in principal bunurile;

    d) personalizate.

    182. Serviciile asimilabile consumului sunt servicii:

    a) cu efect asupra persoanelor;

    b) cu efect asimilabil investitiilor;

    c) privind in principal bunurile;

    d) personalizate.

    183. Serviciile de invatamant, informatica si sanatate sunt servicii:

    a) cu caracter locativ;

    b) cu efect asimilabil investitiilor;

    c) asimilabile consumului;

    d) de reparatii si intretinere.

    184. Serviciile de transport, telecomunicatii si turism sunt servicii:

    a) cu caracter locativ;

    b) cu efect asimilabil investitiilor;

    c) asimilabile consumului;

    d) de reparatii si intretinere.

    185. Apararea nationala, relatiile externe, mentinerea ordinii, protejarea mediului sunt servicii:

    a) destinate colectivitatii in ansamblul sau;

    b) personalizate;

    c) cu caracter lucrativ;

    d) personale.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 186. Serviciile de piata pentru populatie, in prezent, sunt privatizate in:

    a) totalitate;

    b) mica proportie;

    c) cea mai mare proportie;

    d) cea mai mica proportie.

    187. Marcati categoria de servicii colective pentru populatie:

    a) personalizate (individualizate) si servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau;

    b) privind in principal bunurile si serviciile cu efect direct asupra persoanelor;

    c) cu caracter locativ si servicii de reparatii si intretinere;

    d) cu efect asimilabil investitiilor si servicii asimilate consumului.

    188. Serviciile de piata nu cuprind:

    a) servicii prestate in principal pentru populatie;

    b) servicii prestate in principal pentru operatorii economici;

    c) servicii de transporturi, depozitare si comunicatii;

    d) servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau.

    189. in cadrul serviciilor de piata prestate in principal pentru intreprinderi, in ultimii ani, cea mai

    mare pondere o detin:

    a) tranzactiile imobiliare;

    b) informatica si activitatile conexe;

    c) activitatile juridice, contabilitate si revizie contabila;

    d) arhitectura, inginerie si alte consultatii tehnice.

    190. Prin eficienta se intelege:

    a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat

    (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;

    b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate);

    c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit;

    d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 191. Prin eficienta economica se intelege:

    a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat

    (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;

    b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate);

    c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit;

    d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

    192. Prin eficacitate se intelege:

    a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat

    (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;

    b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate);

    c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit;

    d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

    193. Prin eficienta sociala se intelege:

    a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat

    (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;

    b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate);

    c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit;

    d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

    194. Eterogenitatea si complexitatea efectelor utile rezultate din activitatile de servicii confera

    eficientei:

    a) calitati deosebite, greu de comensurat;

    b) o sfera mult mai larga de cuprindere si evaluare;

    c) o sfera restransa de cuprindere si evaluare;

    d) calitati identice cu ale bunurilor materiale.

    195. La nivel macroeconomic, eficienta sectorului tertiar este influentata de modul de alocare a

    resurselor in economie intre:

    a) diferite sectoare ale economiei si intre consum si investitii;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • b) diferite ramuri industriale producatoare de bunuri materiale si intre investitii;

    c) sectoarele primar, secundar si tertiar;

    d) diferite categorii de servicii cuprinse in sectorul tertiar.

    196. Eficienta sectorului de servicii prezinta o serie de particularitati privind:

    a) semnificatia si modalitatea de evaluare;

    b) continutul;

    c) complexitatea metodologiei de calcul;

    d) modalitatea de evaluare.

    197, Unele dintre particularitatile eficientei serviciilor se refera la:

    a) existentii efectelor directe si a efectelor indirecte; b) puterea de cumparare a clientilor;

    c) dimensiunile timpului liber al populatiei;

    d) stilul de viata al consumatorului.

    198. imbunatatirea calitatii serviciilor contribuie la sporirea gradului de satisfacere a nevoilor

    consumatorului, cu urmari pozitive in planul:

    a) relatiilor de familie si societate;

    b) social, cultural si economic;

    c) relatii lor cu piata si in interiorul intreprinderilor;

    d) managementului.

    199). Performanta reprezinta:

    a) desfasurarea unei activitatii in conditii de profitabilitate;

    b) o stare de competitivitate a unei intreprinderi care ii asigura o prezenta durabila pe piata;

    c) acoperirea tuturor cheltuielilor din veniturile realizate;

    d) realizarea de indicatori economico-financiari la nivelurile prognozate.

    200. Performanta este sinonima cu:

    a) eficienta economica;

    b) eficienta sociala;

    c) eficacitatea;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) avantaj competitiv.

    201. Indicati principiul de baza al metodologiei de cercetare a calitatii marfurilor, prin care se are in

    vedere obtinerea unui rezultat final cat mai exact privind calitatea produselor:

    a) stabilirea concordantei dintre necesitate si produs;

    b) prelucrarea si analiza datelor;

    c) integrarea rezultatelor partiale;

    d) completarea reciproca a metodelor.

    202. Calitatea este rezultatul:

    a) caracteristicilor izolate ale produselor\serviciilor luate separat;

    b) insumarii valorilor caracteristicilor unui produs\serviciu;

    c) asamblarii mecanice a unor componente ale calitatii;

    d) unitatii\sintezei caracteristicilor unui produs\serviciu.

    203. Care dintre metodele de cercetare a calitatii marfurilor urmareste stabilirea unei corelatii

    rationale intre gradul de satisfacere a nevoilor (calitate) si costuri:

    a) analiza morfologica;

    b) analiza valorii;

    c) analiza structurii;

    d) metoda brainstorming.

    204. Care dintre metodele clasice de cercetare a calitatii se aplica produselor complexe, cu grad inalt

    de tehnicitate:

    a) metodele experimentale;

    b) analiza functionala;

    c) analiza structurii;

    d) analiza comparativa.

    205. Identificarea celor mai bune idei de produse si servicii noi culese de la un grup de subiecti, se

    realizeaza aplicand:

    a) metoda brainstorming;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • b) metoda morfologica; c) analiza comparativa;

    d) metoda experimentala.

    206. Conceptul de calitate definit prin insusirile esentiale ale unui obiect care il fac sa se distinga de

    toate celelalte, exprima:

    a) sensul tehnic al conceptului;

    b) sensul filozofic;

    c) sensul economic;

    d) sensul social.

    207. Calitatea exprimata prin gradul de satisfacere a nevoilor clientului, indica:

    a) sensul economic al conceptului;

    b) sensul social;

    c) sensul tehnic;

    d) sensul filozofic.

    208. Calitatea exprimata prin gradul de utilitate optim in raport cu cheltuielile ocazionate la

    producator si client, indica:

    a) sensul social al conceptului;

    b) sensul tehnic;

    c) sensul economic;

    d) sensul filozofic.

    209. Ierarhizarea produselor in functie de nivelul calitatii atins pe piata interna si externa se poate

    efectua prin:

    a) indicii de calitate ai produselor;

    b) analiza comparativa;

    c) analiza structurii;

    d) analiza morfologica.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 210. Definitia conceptului de calitate in care se pune accent si pe componente extracalitative se

    refera la:

    a) calitatea reala;

    b) calitatea de excelenta;

    c) calitatea contractata;

    d) calitatea totala.

    211. Multitudinea caracteristicilor de calitate ale produselor determina:

    a) caracterul dinamic al calitatii;

    b) caracterul complex al calitatii;

    c) caracterul istoric al calitatii;

    d) caracterul social al calitatii.

    212. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu factorii care determina caracterul

    dinamic al calitatii:

    a) evaluarea costurilor noncalitatii;

    b) progresul stiintific si tehnic;

    c) exigentele crescande ale consumatorilor;

    d) concurenta.

    213. Care dintre caile de crestere continua a calitatii este concretizata prin imbunatatirea nivelului

    unor caracteristici de calitate:

    a) extensiva;

    b) intensiva;

    c) obiectiva;

    d) exhaustiva.

    214. Care dintre ipostazele calitatii indica nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietatilor

    unui produs:

    a) calitatea proiectata;

    b) calitatea omologata;

    c) calitatea prescrisa, specificata;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) calitatea reala.

    215. Care este ipostaza calitatii care exprima punctul de vedere producatorului:

    a) calitatea comerciala;

    b) calitatea proiectata;

    c) calitatea contractata;

    d) calitatea tehnica.

    216. Ipostaza calitatii cu importanta in luarea deciziei de cumparare este:

    a) calitatea prescrisa;

    b) calitatea contractata;

    c) calitatea comerciala;

    d) calitatea livrata.

    217. Ipostaza calitatii produselor care exprima gradul de conformitate a valorilor individuale ale

    caracteristicilor tehnico-functionale cu prescriptiile standardelor si normelor tehnice in vigoare este:

    a) calitatea optima;

    b) calitatea tehnica;

    c) calitatea comerciala;

    d) calitatea omologata.

    218. Existenta unui decalaj redus intre calitatea tehnica si calitatea comerciala determina:

    a) necesitatea cunoasterii permanente a cerintelor si exigentelor clientilor,

    b) cresterea stocurilor;

    c) imobilizarea fondurilor;

    d) alte efecte negative.

    219. Indicati varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la relatia dintre calitatea tehnica si

    cea comerciala a produselor:

    a) se interconditioneaza reciproc;

    b) intre ele exista o tendinta de apropiere;

    c) decalajul relativ mare dintre ele indica o concordanta intre cerere si oferta in privinta calitatii;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) decalajul redus dintre ele indica rolul stimulativ al cerintelor clientilor in cresterea nivelului calitativ.

    220. Caracterul dinamic este specific(indicati raspunsul incorect):

    a) nevoilor oamenilor;

    b) valorii de intrebuintare(utilitatii);

    c) numai calitatii produselor;

    d) dezvoltarii gradului de cultura si civilizatie.

    221. Calitatea proiectata si realizata se poate modifica de regula in sens negativ datorita(indicati

    raspunsul incorect):

    a) conditiilor de productie;

    b) conditiilor de ambalare;

    c) actiunii factorilor specifici depozitarii;

    d) actiunii factorilor din operatiile de manipulare si transport.

    222. Care dintre urmatoarele notiuni exprima in cea mai mare masura gradul de satisfacere a unor

    nevoi sau a unor segmente importante ale acestora:

    a) proprietatile;

    b) caracteristicile de calitate;

    c) indicii de calitate;

    d) functiile calitatii.

    223. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii au sfera de cuprindere cea mai mare:

    a) parametrii;

    b) indicii;

    c) caracteristicile;

    d) indicatorii calitatii.

    224. Care sunt caracteristicile de calitate ale produselor a caror importanta este in crestere si pentru

    care se impun in prezent reglementari stricte pe piata externa:

    a) caracteristicile economice;

    b) caracteristicile ecologice;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • c) caracteristicile ergonomice;

    d) caracteristicile functionale.

    225. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt caracteristici ergonomice:

    a) gradul de poluare;

    b) biodegradabilitatea;

    c) gradul de confort, usurinta in folosire,comoditatea;

    d) consumul de energie.

    226. Precizati varianta neadevarata privind componentele ce alcatuiesc calitatea ca vector rezultant:

    a) tehnica;

    b) economica;

    c) statistica;

    d) sociala

    227. Indicati ordinea corecta a relatiei dintre conceptele de mai jos:

    a) functii - calitate - proprietati - caracteristici- cerinte;

    b) calitate - proprietati - functii - caracteristici;

    c) cerinte - proprietati - caracteristici -functii - calitate;

    d) proprietati-cerinte-caracteristici-calitate - functii.

    228. Masura utilitatii produselor este exprimata prin:

    a) valoarea de intrebuintare;

    b) anumite proprietati; c) calitate;

    d) destinatie.

    229. Punctul de pornire in realizarea produselor si serviciilor il constituie:

    a) proiectarea;

    b) receptia materiilor prime;

    c) cunoasterea nevoilor sociale;

    d) aprovizionarea.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 230. Utilitatea marfurilor (valoarea de intrebuintare) si calitatea sunt concepte:

    a) ce se pot inlocui unul cu altul;

    b) identice;

    c) independente;

    d) aflate in stransa interdependenta

    231. in functie de utilitate (valoare de intrebuintare), produsele sunt diferentiate intre ele, pe:

    a) grupe si subgrupe;

    b) categorii de calitate;

    c) clase;

    d) caracteristici de calitate.

    232. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu caracteristicile de calitate ale

    unui produs:

    a) sunt cele mai importante proprietati;

    b) sunt selectionate dupa aportul lor la stabilirea gradului de utilitate al produsului la un moment dat;

    c) ele reprezinta ultima treapta a sintezei in evaluarea calitatii;

    d) cuprind un numar restrans de proprietati.

    233. Care dintre urmatorii factori influenteaza calitatea:

    a) ambalarea, transportul, pastrarea;

    b) cercetarea si proiectarea;

    c) materiile prime;

    d) managementul calitatii.

    234. Care dintre urmatoarele notiuni exprima sensul cantitativ al conceptului de calitate:

    a) calitatea relativa;

    b) nivelul calitatii;

    c) masura calitatii;

    d) clasa de calitate.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 235. Termenul de clasa de calitate exprima:

    a) rangul unor entitati care indeplinesc aceeasi functie in utilizare;

    b) sensul calitativ al entitatilor;

    c) sensul tehnic al calitatii;

    d) sensul social al calitatii.

    236. Care dintre ipostazele calitatii are un rol hotarator in prevenirea defectelor si in economisirea de

    resurse materiale si umane:

    a) calitatea prescrisa;

    b) calitatea proiectata;

    c) calitatea contractata;

    d) calitatea reala.

    237. Cerintele clientului prevazute in documentatia tehnica de proiectare a produselor dar

    nerealizata in productie reprezinta:

    a) neconformitati;

    b) risipa;

    c) inutilitate;

    d) superficialitate.

    238. Supracalitatea nesolicitata de client si nespecificata in documentatia tehnica de realizare a

    produselor reprezinta:

    a) neconformitate;

    b) risipa;

    c) insatisfactie;

    d) superficialitate.

    239. Rezultatul gruparii a doua sau mai multe caracteristici de calitate de regula complementare este

    reprezentat de:

    a) functiile calitatii;

    b) cerintele de calitate;

    c) proprietati;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • d) nivelul calitatii.

    240. Precizati functia calitatii reprezentata de caracteristicile psihosenzoriale, ergonomice si estetice:

    a) functia tehnica;

    b) functia economica;

    c) functia sociala;

    d) functia de disponibilitate.

    241. Care dintre caracteristicile tehnico-functionale ale produselor de folosinta indelungata exprima

    functionalitatea in timp a acestora:

    a) caracteristicile fizice;

    b) fiabilitatea si mentenabilitatea;

    c) caracteristicile fizico-mecanice;

    d) caracteristicile tehnice.

    242. Care dintre urmatoarele caracteristici de calitate ale produselor sunt obiective:

    a) caracteristicile psihosenzoriale;

    b) caracteristicile tehnice;

    c) caracteristicile ergonomice;

    d) caracteristicile ecologice.

    243. Care dintre ipostazele calitatii exprima gradul in care un produs indeplineste serviciul specificat,

    in conditii de cost global minim:

    a) calitatea reala;

    b) calitatea prescrisa;

    c) calitatea omologata;

    d) calitatea optima.

    244. Care dintre componentele calitatii exprima optiunile consumatorilor formulate ca expresii

    generale ale necesitatilor acestora:

    a) proprietatile;

    b) caracteristicile de calitate;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • c) cerintele de calitate;

    d) functiile calitatii.

    245. Care este varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la atribuirea marcii de calitate:

    a) se acorda pe timp nelimitat;

    b) este atribuita prin certificatul de marca;

    c) atribuirea se face de catre organisme nationale si internationale;

    d) poate fi retrasa cand nu se mai respecta conditiile din contract.

    246. Precizati afirmatia neadevarata privind obiectivul standardizarii de asigurare si imbunatatire a

    calitatii produselor/serviciilor:

    a) standardele sunt cele mai bune surse de documentare in domeniul calitatii produselor/serviciilor;

    b) in standarde nu sunt specificate conditiile generale de calitate ale produselor;

    c) asigura protectia consumatorilor si a mediului prin fixarea limitelor elementelor nocive din produse;

    d) constituie cai de reducere a pierderilor cauzate de noncalitate si supracalitate;

    247. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii reprezinta sinteza functiilor calitatii:

    a) parametrii;

    b) indicii;

    c) indicatorii;

    d) caracteristicile calitatii.

    248. Care dintre urmatoarele drepturi fundamentale ale consumatorilor se refera la situatiile in care

    produsele nu corespund calitativ in utilizare:

    a) dreptul de satisfacere a necesitatilor fundamentale;

    b) dreptul la informare si educare;

    c) dreptul la compensare;

    d) dreptul la protectia sanatatii si securitatii.

    249. Care dintre cerintele de imbunatatire a calitatii produselor din punct de vedere ecologic se refera

    la descompunerea produselor poluante, sub actiunea factorilor din mediu, in componente

    nepoluante:

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • a) sa utilizeze materii prime refolosibile;

    b) sa necesite consum redus de energie;

    c) sa fie biodegradabile;

    d) sa fie reciclabile.

    250. Asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor ca principal obiectiv al standardizarii

    se realizeaza prin prescrierea in standarde (indicati varianta incorecta):

    a) a unui nivel maxim al caracteristicilor de calitate ale produselor;

    b) metodelor de analiza si incercari;

    c) conditiilor de ambalare, pastrare, depozitare;

    d) modalitatilor de efectuare a receptiei calitative a loturilor de marfuri.

    251. Notiunea de comert nu defineste:

    a) o functie economica;

    b) o profesiune, care se practica in cadrul economiei de piata, asigurand realizarea actelor de schimb;

    c) transferul titlului de proprietate;

    d) cumpararea unui bun indelungat pentru dotarea locuintei.

    252. Comertul pune Ia dispozitia consumatorilor/utilizatorilor bunuri si servicii in conditii de:

    a) timp, loc, cantitati, sortiment, pret;

    b) cantitate, pret, pozitii sortimentale;

    c) unitati de incarcatura pachetizate;

    d) structura sortimental preambalata si codificata.

    253. in codul comercial, actele de comert sunt definite ca:

    a) acte proforma specifice;

    b) acte de productie industriala, de transport, de curtaj etc.;

    c) acte juridice de ramura;

    d) acte formale.

    254. De-a lungul timpului, activitatea de comert s-a transformat intr-o:

    a) activitate creatoare de utilitati;

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • b) activitate de servicii producatoare de satisfactii;

    c) simpla activitate de intermediere;

    d) activitate complexa de transfer a proprietatii.

    255. In concluzie, comertul nu este:

    a) un sector creator de utilitati;

    b) un sector creator de bunuri;

    c) un reprezentant in serviciul utilizatorului;

    d) un reprezentat in serviciul producatorului.

    256. Care dintre urmatoarele nu sunt acte de comert?

    a) acte naturale;

    b) acte financiar-contabile;

    c) acte potrivit teoriei accesoriei;

    d) acte formale.

    257. Actele de comert naturale sunt:

    a) reprezentate de acele activitati care, prin ele insele, reprezinta comert, dand profilul profesiunii celor

    implicati in realizarea lor;

    b) activitatile desfasurate de agentiile de schimb valutar;

    c) reprezentate de toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civile prin natura lor, dar

    devin comerciale daca sunt facute de catre un comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a

    activitatii sale comerciale;

    d) actele de comert a caror substanta comerciala este data de forma lor.

    258. Care din urmatoarele obligatii nu sunt specifice comerciantului:

    a) tinerea evidentelor primare si contabile, conservarea tuturor documentelor comerciale;

    b) plata impozitelor speciale, impozite pe beneficiul comercial, taxa asupra cifrei de afaceri, taxa pe

    valoarea adaugata;

    c) obligatii ce decurg din calitatea de patron;

    d) respectarea retetelor de fabricatie.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 259. Care dintre urmatoarele nu este restrictie cu privire la libertatea de a exercita diverse activitati

    comerciale:

    a) determinarea si stipularea incapacitatilor;

    b) stabilirea incompatibilitatilor;

    c) restrictii referitoare la modul de organizare a diferitelor tipuri de comert;

    d) organizarea sistemului de relatii.

    260. Stocarea marfurilor asigura:

    a) utilizarea eficienta a depozitelor;

    b) aprovizionarea ritmica a populatiei;

    c) echilibrul dintre oferta si cererea de marfuri in cadrul pietei;

    d) valorificarea eforturilor investitionale facute pentru producerea marfurilor.

    261. Prin functiile asumate, comertul indeplineste un rol important:

    a) fata de producatori;

    b) fata de consumatori;

    c) atat in raport cu producatorii, cat si cu utilizatorii finali sau intermediari;

    d) fata de intermediari.

    262. Promovarea produselor, o alta functie a comertului, se realizeaza prin:

    a) existenta unui personal specializat;

    b) existenta unor mijloace de transport adecvate;

    c) utilizarea diferitelor tehnici (publicitate la locul vanzarii, merchandising, publicitate prin mass-media

    etc.);

    d) existenta unei baze tehnico-materiale.

    263. Obiectul comertului se refera Ia:

    a) punerea la dispozitia consumatorilor/utilizatorilor a produselor naturale sau fabricate de care acestia

    au nevoie;

    b) asigurarea abundentei de produse;

    c) stabilirea legaturii intre doua sau mai multe stadii de productie;

    d) asigurarea realizarii produselor care sunt cerute.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 264. Printre conditiile de desfasurare ale comertului nu se inscrie:

    a) existenta unor agenti de inalt profesionalism;

    b) existenta unui sistem de depozitare si de conservare a produselor pe tot fluxul acestora, de la

    producator la consumator;

    c) existenta unor locuri in care sa se desfasoare activitatea comerciala;

    d) asigurarea abundentei de produse.

    265. Comertul interior, comertul exterior si tranzitul reprezinta clasificarea comertului:

    a) din punct de vedere geografic;

    b) din perspectiva cererii;

    c) avand in vedere obiectul afacerilor;

    d) conform dezvoltarii in teritoriu a retelei comerciale.

    266. Totalitatea cumpararilor de marfuri in scopul revanzarii sau inchirierii lor reprezinta un act de

    comert:

    a) natural;

    b) formal;

    c) proforma;

    d) potrivit teoriei accesoriei.

    267. Actele de comert care cuprind toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civile

    prin natura lor, dar devin comerciale, daca sunt facute de catre un comerciant cu ocazia realizarii unei

    anumite laturi a activitatii sale comerciale, sunt acte de comert:

    a) formale;

    b) in virtutea teoriei accesoriei;

    c) naturale;

    d) proforma.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 268. Crearea conditiilor de realizare efectiva | actului de vanzare

    cumparare reprezinta o functie:

    a) importanta a comertului ce consta in fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care Ie livreaza

    productia;

    b) ce consta in transferul marfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau mai izolate, pentru

    a fi vandute consumatorilor;

    c) strict specifica comertului, generata de functiile prezentate anterior si presupune: existenta unei baze

    tehnico-materiale si existenta unui personal;

    d) ce permite asigurarea echilibrului dintre oferta si cererea de marfuri din cadrul piete.

    269. Un comerciant nu poate efectua:

    a) acte civile, care constau in: cumpararea unui imobil pentru uzul sau personal sau chiar pentru

    exercitarea activitatii comerciale, cumpararea mijloacelor mobiliare, de masini pentru uzul sau personal;

    b) acte comerciale din grupa celor naturale sau proforma: cumparari si revanzari de marfuri, schimburi

    de creante etc.;

    c) operatiuni devenite acte de comert in virtutea teoriei accesoriei: achizitionarea de mobilier de birou,

    computere etc.;

    d) operatiuni desfasurate in vederea satisfacerii nevoilor personale pe cale ilicita.

    270. Potrivit Codului Comercial, faptele de comert se grupeaza in:

    a) doua categorii;

    b) trei categorii;

    c) patru categorii;

    d) nicio categorie.

    271. Rolul comertului de distribuitor si asigurator de servicii pentru consumatori nu presupune:

    a) punerea la dispozitia acestora a produselor naturale sau fabricate;

    b) vanzarea bunurilor de consum si servicii in conditii de eficienta maxima;

    c) asigurarea realizarii produselor care sunt solicitate;

    d) legatura dintre mai multe stadii succesive ale productiei.

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

    george.juganaruHighlight

  • 272. Concretizarea functiei comertului privind crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de

    vanzare-cumparare presupune:

    a) existenta unei baze tehnico-materiale;

    b) existenta unui personal;

    c) existenta unei baze tehnico-materiale si a unui personal specializat;

    d) amplasarea magazinelor cat mai aproape de domiciliul cumparatorilor.