grile licenta stoma 2014 corectate

Grile licenţa 2013

ODONTOTERAPIE

1. Cavitatea bucală este un organ cavitar delimitat de:A. buze;B. obraji;C. arcadele alveolo-dentare;D. vălul palatin;E. laringe.

ABD

2. *Cavitatea vestibulară este limitată în interior de:A. obraji;B. buze;C. fundul de sac;D. versantul extern al proceselor alveolo-dentare;E. limbă

.D

3. Cavitatea vestibulară comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin:A. spaţiile interdentare;B. spaţiul retromolar;C. fundul de sac;D. gaura mentală;E. intervalul aflat între ultimul molar şi marginea anterioară a ramurii mandibulare.

ABE

4. *Papila ductului parotidian proemină pe mucoasa jugală în dreptul coletului: A. molarului prim inferior;B. molarului prim superior;C. molarului secund inferior;D. molarului secund superior;E. molarului de minte superior.

D

5. Tunica mucoasă a vestibulului bucal prezintă următoarele formaţiuni clinice vizibile, palpabile şi repereA. frenul buzei inferioare;B. frenul limbii;C. plicile alveolo-bucale;D. gaura infraorbitală;E. fosa canină.

1

ACDE

6. Gaura mentală:A. se situează în şanţul vestibular inferior labial;B. se proiectează la jumătatea distanţei dintre marginea bazilară şi cea alveolară;C. se proiectează între rădăcina mezială a molarului prim inferior şi cea a premolarului secund inferior;D. se proiectează între rădăcinile celor 2 premolari inferiori;E. se proiectează între rădăcina premolarului prim inferior şi cea a caninului inferior.

ABD

7. Diviziunea topografică a cavităţii bucale propriu-zise cuprinde:A. regiunea palatină;B. regiunea sublinguală;C. regiunea tonsilară;D. regiunea retromolară;E. regiunea vestibulară.

ABCD

8. Linia „A” a regiunii palatine:A. reprezintă o singură linie transversală, uşor concavă anterior;B. reprezintă una sau mai multe linii transversale, uşor concave anterior;C. marchează limita dintre palatul dur şi palatul moale;D. corespunde marginii osoase posterioare a bolţii palatine;E. nu corespunde marginii osoase posterioare a bolţii palatinE.

BCD

9. Odonţiul este format din:A. pulpă;B. cement;C. dentină;D. smalţ;E. ligament alveolo-dentar.

ACD

10. Parodonţiul de susţinere cuprinde:A. parodonţiul apical;B. ligamentul alveolo-dentar;C. osul alveolar;D. gingia;E. cimentul.

BCE

11. Caracteristicile dentiţiei umane sunt: A. difiodonţia;

2

B. homodonţia;C. heterodonţia;D. monofiodonţia;E. polifiodonţia.

AC

12. *Grosimea smalţului în regiunea incizală este de: A. circa 2,3-2,5 mm;B. circa 2 mm;C. circa 2,5-3 mm;D. circa 1,5 mm;E. circa 1 mm.

B

13. Compoziţia chimică a smalţului dentar cuprinde:A. 90-95% fază anorganică;B. 1-2 % fază organică;C. 5-10% fază organică;D. 95-98% fază anorganică;E. 75% fază anorganică.

BD

14. Membrana Nasmyth:A. reprezintă cuticula primară a smalţului dentar;B. este o membrană acoperitoare a capetelor interne a prismelor de smalţ;C. acoperă dinţii recent erupţi;D. se uzează prin masticaţie şi periaj;E. reprezintă actul final al ameloblastelor, anterior degenerării acestora.

ACDE

15. Smalţul dentar: A. este incapabil de autoreparare;B. este o structură densă şi foarte dură, impermeabilă pentru ioni şi molecule;C. devine solubil în mediu acid, într-un mod neuniform;D. devine solubil în mediu acid, într-un mod uniform;E. devine mai permeabil odată cu înaintarea în vârstă, din cauza modificărilor din structura sA.

AC

16. Joncţiunea smalţ-dentină: A. reprezintă zona în care smalţul vine în contact cu dentina, fiind o suprafaţă ondulată, festonată;B. reprezintă zona în care smalţul vine în contact cu dentina, fiind o suprafaţă netedă, liniară;C. are o grosime de circa 30 μm;

3

D. are o grosime de circa 10 μm;E. este o zonă hipermineralizată.

AC

17. Odontoblastele:A. sunt celule ce aparţin atât dentinei, cât şi pulpei dentare;B. pot avea prelungiri ce depăşesc joncţiunea smalţ-dentină, în interiorul smalţului;C. au prelungiri ce nu depăşesc niciodată joncţiunea smalţ-dentină, în interiorul smalţului;D. au corpurile celulare cantonate la nivelul tubulilor dentinari;E. prezintă prelungiri citoplasmatice denumite fibrele Tomes.

ABE

18. Predentina:A. este un strat de dentină mineralizată din vecinătatea corpului odontoblastelor;B. este un strat de dentină nemineralizată din vecinătatea corpului odontoblastelor;C. se găseşte întotdeauna la suprafaţa pulpei;D. se găseşte întotdeauna la nivelul joncţiunii amelo-dentinare;E. este cel mai recent strat de dentină format.

BCE

19. Tubulii dentinari:A. au capetele perpendiculare pe joncţiunea smalţ-dentină şi ciment-dentină;B. sunt căptuşiţi la interior de dentina intertubulară;C. variază în diametru, fiind mai largi la nivelul joncţiunii smalţ-dentină şi mai înguşti la nivelul pulpei;D. variază în diametru, fiind mai înguşti la nivelul joncţiunii smalţ-dentină şi mai largi la nivelul pulpei;E. prezintă mici ramificaţii laterale numite canaliculi dentinari.

ADE

20. *Dentina secundară:A. se numeşte şi dentină reparatorie;B. este formată de odontoblaşti ca răspuns la iritanţii moderaţi de genul atriţiei, abraziei, etC.;C. se depune într-un ritm lent pe pereţii interni ai camerei pulpare;D. se depune localizat pe pereţii interni ai camerei pulpare;E. prezintă aceeaşi direcţie a tubulilor dentinari ca în cazul dentinei primarE.

C

21. Dentina scleroasă:A. rezultă în urma îmbătrânirii individului;B. rezultă în urma iritaţiilor de intensitate medie;C. se formează în mod continuu pe toată durata vieţii individului;D. produce o modificare în compoziţia dentinei primare;

4

E. se numeşte şi dentină reparatorie.

ABD

22. * Porţiunea de dentină expusă în urma îndepărtării procesului carios cronic, ce a lăsat în urmă o suprafaţă curăţabilă, dură şi de culoare închisă, brun-negricioasă se numeşte: A. dentină scleroasă fiziologică;B. dentină terţiară;C. dentină secundară;D. dentină eburnată;E. dentină reparatorie.

D

23. *Caracteristicile dentinei umane sunt:A. este mai moale decât smalţul de circa 3 ori;B. este un ţesut flexibil;C. conţinutul mineral scade odată cu vârsta;D. faza organică ocupă aproximativ 75% din volumul său;E. este mai puţin mineralizată decât cimentul sau osul.

B

24. Stratul de detritus dentinar:A. se crează la suprafaţa smalţului prin acţiunea instrumentelor rotative;B. acţionează ca un baraj natural al suprafeţelor tăiate, obliterând tubulii dentinari;C. este greu dizolvat de către acizi;D. este alcătuit din colagen denaturat, hidroxiapatită şi alte debriuri;E. prezintă 2 componente: smear layer şi smear plug.

BDE

25. Cimentul radicular: A. are un conţinut mare de fluor, în comparaţie cu ţesuturile mineralizate;B. este mai dur decât dentina;C. este mai puţin transparent decât dentina;D. se formează pe tot parcursul vieţii;E. este format din celule numite „cimentoblaşti”.

ACDE

26. Joncţiunea smalţ-ciment:A. este numită şi linia cervicală;B. poate presupune o zonă de expunere dentinară, atunci când smalţul nu se întâlneşte cu cimentul;C. este o zonă relativ netedă la dinţii permanenţi cu o inserţie fermă a cimentului la dentină;D. este lucul unde cimentul se leagă de smalţ;E. este numită şi linia radiculară.

ABD

5

27. * Stratul acelular al cimentului:A. se depune şi se găseşte mai frecvent în jumătatea apicală a rădăcinii;B. se depune şi se găseşte mai frecvent la nivelul furcaţiilor radiculare;C. predomină în jumătatea coronară a rădăcinii;D. se găseşte pe toată suprafaţa cimentului radicular;E. predomină în 1/3 apicală a rădăcinii.

C

28. *Compoziţia chimică a cimentului radicular cuprinde:A. 20% fază organică;B. 75% fază anorganică;C. 45-50% fază anorganică;D. 95% fază anorganică;E. 50-55% fază anorganică.

C

29. Simptomele subiective ale cariei simple sunt:A. durere la rece şi la cald;B. durere la rece şi la dulce; C. durere la masticaţie;D. apariţia provocată dar şi spontană a durerii;E. dispariţia durerii odată cu încetarea acţiunii excitantului.

BE

30. * Zona de predilecţie a cariei dentare cea mai susceptibilă este: A. zona de la nivelul punctului de contact interdentar;B. zona de sub punctul de contact interdentar;C. zona coletului dinţilor;D. zona şanţurilor şi a fisurilor de la nivelul coroanelor dentare;E. suprafaţa radiculară.

D

31. *Principala componentă minerală a smalţului, dentinei şi cimentului o constituie:A. calciul;B. oligoelementele;C. hidroxiapatita;D. fluorul;E. carbonaţii.

C

32. Procesul de demineralizare al smalţului din timpul formării cariei:A. este ireversibil;B. presupune dizolvarea cristalelor de hidroxiapatită;C. este reversibil cu condiţia unui pH neutru;

6

D. este reversibil cu condiţia unui mediu lichid cu suficienţi ioni de fosfat de calciu Ca+2PO-3

4;E. presupune dizolvarea fibrelor de colagen.

BCD

33. Procesul de remineralizare a unei leziuni carioase simple presupune:A. reconstruirea cristalelor de apatită parţial dizolvate;B. reacţii chimice similare pentru smalţ, dentină şi ciment;C. o evoluţie asemănătoare a cariei pentru smalţ, dentină şi ciment;D. apariţia cariei cronice;E. existenţa unui pH < 4,5.

ABD

34. * Studiile histologice arată următoarele zone distincte în caria smalţului: A. zona 1 este cea mai profundă zonă şi reprezintă vârful de atac al leziunii;B. zona 1 este denumită şi zona întunecată, deoarece nu transmite lumina polarizată;C. zona 2 este numită corpul leziunii carioase;D. zona 3 este denumită şi zona întunecată;E. zona 3 este zona externă sau de suprafaţă, relativ neafectată de atacul carios.

A

35. Modificările apărute în dentină în urma atacului carios ajuns la acest nivel sunt:A. degenerarea şi dizolvarea materialului organic al dentinei;B. degenerarea şi dizolvarea materialului anorganic al dentinei;C. invazia bacteriană consecutivă pierderii integrităţii structurale;D. demineralizarea dentinară de către un acid organic diluat;E. invazia bacteriană anterioară pierderii integrităţii structuralE.

AC

36. Zonele histologice ale dentinei carioase sunt:A. zona 1 - dentina normală;B. zona a 2-a - dentina subtransparentă;C. zona a 3-a - dentina transparentă;D. zona a 4-a - dentina tulbure;E. zona a 5-a - dentina afectată.

ABCD

37. Clasificarea cariei dentare după extinderea procesului carios şi al raportului cu pulpa: A. caria de gradul I este caria suprafeţei radiculare;B. caria de gradul II este caria smalţului;C. caria de gradul III este caria complicată cu pulpopatii;D. caria de gradul IV este caria complicată cu parodontita apicală;E. caria de gradul II este caria smalţului şi a dentinei.

CDE

7

38. Caracteristicile cariei dentare acute sunt:A. este mai frecventă la adulţi;B. este mai frecventă la copii;C. prezintă complicaţii pulpare tardive, rare;D. este o carie umedă;E. presupune degradarea lentă a ţesuturilor dure dentare.

BD

39. În odontoterapie oglinda dentară se utilizează pentru:A. proiectarea fascicolului luminos pe zona de examinat;B. exercitarea de presiuni pe părţile moi cu scop de diagnostic;C. îndepărtarea şi protejarea părţilor moi în timpul acţionării cu instrumentarul rotativ;D. explorarea suprafeţelor inaccesibile prin vizibilitate indirectă;E. aprecierea existenţei şi cantităţii de tartru supra şi subgingival.

ABCD

40. *Caracteristicile sondei dentare „corn de vacă” nr. 23 sunt:A. este o sondă dentară în baionetă;B. este o sondă dentară cu 2 curburi în planuri diferite;C. este utilizată pentru explorarea joncţiunii smalţ-ciment pe suprafaţa distală a premolarilor;D. este utilizată pentru dinţii frontali superiori;E. este o sondă dentară cu un unghi obtuz, drept sau ascuţit, în acelaşi plan.

C

41. Separarea lentă a dinţilor, fără pierdere de substanţă, se realizează cu:A. depărtătorul Ivory;B. depărtătorul Eliot;C. depărtătorul Ferrier;D. lemn de portocal;E. aţă pescărească.

DE

42. Inspecţia corectă a arcadelor dentare va fi precedată de:A. clătirea gurii pacientului cu multă apă în asociere cu un dezinfectant;B. uscarea suprafeţelor dentare ce vor fi examinate;C. îndepărtarea tartrului în cazul existenţei acestuia, în serviciul de profilaxie;D. utilizarea anestezicului de contact;E. izolarea cu digă a dinţilor examinaţi.

ABC

43. Diafanoscopia presupune: A. plasarea vestibulară pe dintele de examinat a sursei de lumină;B. plasarea orală pe dintele de examinat a sursei de lumină;C. evidenţierea leziunii carioase ca o pată întunecată pe fondul translucid al dintelui;

8

D. evidenţierea leziunii carioase ca o pată translucidă pe fondul întunecat al dintelui;E. vizualizarea în oglindă a suprafeţei dentare inspectate.

BC

44. *Defectele cuneiforme: A. apar mai frecvent la nivelul molarilor şi premolarilor;B. apar mai frecvent la nivelul incisivilor;C. prezintă pereţii cavităţii netezi şi coloraţi;D. sunt plasate vestibular în 1/3 cervicală a dinţilor;E. sunt rezultatul hiperfluorozei.

D

45. *Testarea vitalităţii pulpare cu zăpadă carbonică:A. produce o scădere a temperaturii până la +4˚C;B. produce o scădere a temperaturii până la -29, -30˚C;C. produce o scădere a temperaturii până la -79˚C;D. produce o scădere a temperaturii până la 0˚C;E. produce o scădere a temperaturii pţnă la -10˚C.

C

46. Care sunt factorii ce influenţează incidenţa cariei dentare:A. latitudinea geografică;B. vârsta;C. sexul;D. factorul social;E. apartenenţa rasială.

ABCE

47. Care sunt perioadele de creştere a incidenţei cariei dentare în cazul factorului vârstă: A. 4-8 ani;B. 6-12 ani;C. 11-19 ani;D. 55-65 ani;E. 18-25 ani.

ACD

48. *Care este formula de calcul a indicelui de intensitate a cariei DMF, ce are ca şi corespondent în literatura română de specialitate indicele CER (C-cariat, E-extras sau absent şi R-restaurat sau obturat):A. (C+E+R) x 100/28;B. (C+E+R) x 28/100;C. (C+E+R) x 32/100;D. (C+E+R) x 100/32;E. (C+E+R / 32) x 100.

A

9

49. Simetricitatea cariilor:A. la dinţii şi chiar la suprafeţele omologe, caria apare la intervale scurte de timp;B. la dinţii şi chiar la suprafeţele omologe, caria apare la intervale lungi de timp;C. este întâlnită mai ales la arcada superioară;D. este întâlnită mai ales la arcada inferioară;E. nu există elemente de simetricitate în ceea ce priveşte apariţia cariilor la om.

AD

50. Susceptibilitatea la carie în funcţie de vârsta posteruptivă a dinţilor:A. cariile ocluzale apar în primele 6 luni - 1 an după erupţie;B. cariile ocluzale apar în 1-3 ani după erupţie;C. cariile ocluzale apar la circa 3 ani după erupţie;D. cariile suprafeţelor proximale apar în general la circa 3 ani după erupţie;E. cariile suprafeţelor proximale apar în general la circa 2 ani după erupţiE.

BD

51. Susceptibilitatea la carie în funcţie de poziţia dinţilor pe arcadă:A. este mai mare cu cât dintele ocupă o poziţie mai mezială în cadrul grupului;B. este mai mare cu cât dintele ocupă o poziţie mai distală în cadrul grupului;C. excepţie fac molarii de 6 ani;D. excepţie fac caninii;E. excepţie fac incisivii.

BCD

52. * Formula de calcul a indicelui cavitar IC. este: A. IC = (nr. dinţi examinaţi x 100) / carii noi;B. IC = nr. dinţi examinaţi / carii noi;C. IC = (carii noi x 100) / nr. dinţi examinaţi;D. IC = carii noi / nr. dinţi examinaţi;E. IC = (nr. dinţi examinaţi x 4) / carii noi.

C

53. Datele culese într-o colectivitate privind caria dentară, prelucrate statistico-matematic, oferă relaţii cu valoare ştiinţifică despre:A. eficienţa sau ineficienţa măsurilor igienico-sanitare;B. influenţa obiceiurilor alimentare;C. statusul odontal al unui grup dat;D. planificarea necesarului de forţe şi materiale pentru asanare;E. perioada de debut a cariilor.

ABCD

54. Cronologia apariţiei cariilor la dinţii umani permanenţi este următoarea:A. molarul 1 superior, molarul 1 inferior, molarul 2 inferior, molarul 2 superior;B. molarul 1 inferior, molarul 1 superior, molarul 2 superior, molarul 2 inferior;C. molarul 1 inferior, molarul 1 superior, molarul 2 inferior, molarul 2 superior;

10

D. premolarii inferiori, premolarii superiori;E. premolarii superiori, premolarii inferiori.

CE

55. Îmbunătăţirea stării de sănătate bucală în ţările industrializate se datorează următorilor factori:A. utilizarea crescută a antibioticelor;B. creşterii consumului de glucide;C. intervenţia vastă a programelor de profilaxie;D. creşterea conştiinţei sănătăţii bucale;E. larga răspândire a folosirii fluoridelor sub orice formă.

ACDE

56. * Faza a II-a de colonizare a plăcii bacteriene supragingivale cuprinde:A. spirale şi spirochete 3%;B. coci şi bastonaşe gram pozitive 60%;C. coci şi bastonaşe gram negative 30%;D. fusiforme şi filamentoase 7%;E. spirale şi spirochete 9%.

D

57. Faza a I-a de colonizare a plăcii bacteriene supragingivale cuprinde:A. spirale şi spirochete 3%;B. coci şi bastonaşe gram pozitive 60%;C. coci şi bastonaşe gram negative 30%;D. fusiforme şi filamentoase 7%;E. spirale şi spirochete 9%.

BC

58. * Faza a III-a de colonizare a plăcii bacteriene supragingivale cuprinde: A. spirale şi spirochete 3%;B. coci şi bastonaşe gram pozitive 60%;C. coci şi bastonaşe gram negative 30%;D. fusiforme şi filamentoase 7%;E. spirale şi spirochete 9%.

A

59. Fazele de colonizare bacteriană a plăcii supragingivale sunt următoarele:A. faza I = ziua 1;B. faza I = zilele 1-4;C. faza II = zilele 1-4;D. faza II = zilele 4-9;E. faza III = zilele 9-14.

AC

11

60. Dintre cele 8 stereotipuri de Streptococcus mutans asociate cu caria dentară fac parte: A. S. rattus;B. S. sobrinus;C. S. salivaris;D. S. cricetus;E. S. sanguis.

ABD

61. *Microorganismele asociate cu progresiunea activă a leziunii carioase sunt: A. specii de fusobacterium;B. specii de lactobacillus;C. specii de actinomyces;D. specii de veillonella;E. streptococii mutans.

B

62. *Microorganismele asociate cu iniţierea cariei în smalţ sunt:A. specii de fusobacterium;B. specii de lactobacillus;C. specii de actinomyces;D. specii de veillonella;E. streptococii mutans.

E

63. Speciile de microorganisme predominante în dentina cariată sunt:A. specii de fusobacterium;B. s. mutans;C. s. sanguis;D. s. salivaris;E. specii de lactobacillus.

BE

64. Pelicula salivară: A. se formează în 2 ore de la îndepărtarea materialului organic şi a bacteriilor de pe suprafaţa dinţilor prin detartraj şi periaj;B. se formează în 12 ore de la îndepărtarea materialului organic şi a bacteriilor de pe suprafaţa dinţilor prin detartraj şi periaj;C. are rol de a proteja smalţul dentar;D. are rol de a reduce fricţiunea dintre dinţi;E. are rol de a furniza matricea pentru remineralizarE.

ACDE

65. Mecanismele generale de protecţie furnizate de salivă sunt:A. prin remineralizare;B. prin sistemul tampon;

12

C. prin activitatea directă antibacteriană;D. prin activitatea indirectă antibacteriană.E. prin înlăturarea mecanică a bacteriilor.

ABCE

66. *Care este cantitatea de salivă pe care în mod normal un adult o secretă pe zi:A. 0,5-1 litru;B. 0,5 litri;C. 1-1,5 litri;D. 1,5-2 litri;E. peste 2 litri.

C

67. *Xerostomia presupune o rată a secreţiei salivare de:A. 1-2 ml/minut;B. 0,1-0,9 ml/minut;C. < 0,1 ml/minut;D. 0,5-0,9 ml/minut;E. <0,5 ml/minut.

C

68. Dintre medicamentele capabile să reducă fluxul salivar crescând astfel riscul de carie, se numără:A. antidepresivele;B. cele ce reduc apetitul alimentar;C. antibioticele;D. antihistaminice;E. anticoagulantele.

ABD

69. Cavitaţia suprafeţei smalţului:A. este un proces reversibil;B. este un proces ireversibil;C. este asociată cu o accelerare a procesului de destrucţie carioasă a dintelui;D. nu este asociată cu o accelerare a procesului de destrucţie carioasă a dintelui;E. are loc când zona subiacentă demineralizată extensiv şi straturile dentare se prăbuşesc.

BCE

70. Leziunea carioasă incipientă a smalţului:A. este caracterizată printr-o suprafaţă virtual intactă;B. prezintă o subsuprafaţă poroasă;C. leziunea nu este vizibilă clinic cand este hidratată de salivă;D. leziunea are un aspect alb-cretos opac, când este uscată;E. nu dispare prin remineralizarE.

13

ABCD

71. Dintre teoriile endogene privind etiologia cariei dentare simple fac parte: A. teoria reflexă;B. teoria enzimatică;C. teoria neuro-distrofică;D. teoria fizico-chimică;E. teoria chimico-bacteriană.

ABC

72. Teoria chimico-parazitară a lui Miller:A. este denumită şi teoria acidogenică;B. este denumită şi teoria proteolitică;C. consideră că leziunea carioasă este cauzată de un singur microorganism;D. consideră că leziunea carioasă este cauzată de o varietate de microorganisme;E. consideră că acidul care produce decalcifierea smalţului derivă din fermentarea făinoaselor şi zaharurilor, cantonat în locurile de retenţie ale dinţilor.

ADE

73. Conţinutul în vitamine al dietei, în etiologia cariei dentare:A. a fost raportat ca având rol semnificativ asupra incidenţei cariei dentare;B. nu are un rol semnificativ asupra incidenţei cariei dentare;C. există o părere unanimă asupra necesităţii vitaminei D pentru dezvoltarea normală a dinţilor;D. nu există o părere unanimă asupra necesităţii vitaminei D pentru dezvoltarea normală a dinţilor;E. mulţi cercetători au legat hipoplazia de smalţ de deficienţa de vitamina D.

ACE

74. Conţinutul în vitamina C al dietei şi rolul ei în etiologia cariei dentare:A. deficienţa vitaminei C produce modificări severe în ţesutul parodontal;B. deficienţa vitaminei C produce modificări severe în pulpa dinţilor;C. deficienţa vitaminei C produce modificări severe ale fluxului salivar;D. studiile arată că există o relaţie între scorbut şi creşterea incidenţei cariei la fiinţa umană;E. studiile arată că nu există o relaţie între scorbut şi creşterea incidenţei cariei la fiinţa umană.

ABE

75. Raportul Ca/P din dietă privind etiologia cariei dentare:A. datele existente indică existenţa unei relaţii între dieta Ca/P şi apariţia cariei dentare;B. datele existente nu indică existenţa unei relaţii între dieta Ca/P şi apariţia cariei dentare;

14

C. perturbările în metabolismul Ca/P în timpul perioadei de formare a dinţilor pot genera hipoplazii serioase ale smalţului;D. perturbările în metabolismul Ca/P în timpul perioadei de formare a dinţilor pot genera defecte ale dentinei;E. perturbările în metabolismul Ca/P în timpul perioadei de formare a dinţilor pot genera modificări severe în pulpa dinţilor.

BCD

76. Conţinutul de seleniu şi vanadiu în dietă şi rolul lor în etiologia cariei dentare:A. studiile arată că persoanele ce trăiesc în zonele seleniferoase prezintă o incidenţă mai ridicată a cariei dentare, în comparaţie cu zonele neseleniferoase;B. studiile arată că persoanele ce trăiesc în zonele seleniferoase nu prezintă o incidenţă mai ridicată a cariei dentare, în comparaţie cu zonele neseleniferoase;C. odată cu creşterea concentraţiei de vanadiu s-a observat o scădere a ratei cariei dentare;D. odată cu creşterea concentraţiei de vanadiu s-a observat o creştere a ratei cariei dentare;E. semnificaţia acestor constatări nu a fost clarificată.

ACE

77. Rolul factorului ereditar în etiologia cariei dentare:A. ereditatea exercită o influenţă puternică în determinarea susceptibilităţii individului la carie;B. ereditatea nu exercită o influenţă puternică în determinarea susceptibilităţii individului la carie;C. fraţii prezintă o mare asemănare în incidenţa cariei, comparativ cu copii neânrudiţi;D. fraţii nu prezintă o mare asemănare în incidenţa cariei, comparativ cu copii neânrudiţi;E. s-a observat o mare asemănare în ceea ce priveşte incidenţa cariei dentare la gemenii univitelini faţă de cei bivitelini.

BCE

78. Studiile privind rolul factorului ereditar în etiologia cariei dentare arată că: A. în cazul taţilor şi mamelor cu un indice DMF înalt, vor rezulta urmaşi cu o rată înaltă a indicelui DMF;B. în cazul taţilor şi mamelor cu un indice DMF scăzut, vor rezulta urmaşi cu o rată scăzută a indicelui DMF;C. indicele DMF al taţilor nu îl influenţează pe cel al copiilor;D. indicele DMF al mamelor nu îl influenţează pe cel al copiilor;E. indicele DMF al părinţilor nu îl influenţează pe cel al copiilor.

AB

79. Factorul graviditate în etiologia cariei dentare:A. studiile arată că sarcina nu cauzează o creştere a incidenţei cariei;B. studiile arată că sarcina cauzează o creştere a incidenţei cariei;

15

C. este adevărată observaţia clinică, conform căreia o femeie în timpul ultimului stadiu al sarcinii sau imediat după aceea manifestă o semnificativă creştere a activităţii carioase;D. nu este adevărată observaţia clinică, conform căreia o femeie în timpul ultimului stadiu al sarcinii sau imediat după aceea manifestă o semnificativă creştere a activităţii carioase;E. creşterea incidenţei cariei la gravide este de fapt o problemă de neglijenţă din partea acestora.

ADE

80. Care dintre următoarele afirmaţii privind etiologia cariei dentare sunt adevărate:A. caria este considerată un fenomen de echilibru de suprafaţă, în sensul că apare în condiţiile când se distruge acest echilibru dintre suprafaţa dintelui şi mediul înconjurător;B. premisele pentru formarea cariei sunt create de prezenţa microorganismelor;C. factorul timp poate varia între săptămâni şi luni;D. premisele pentru formarea cariei sunt create de substratul nutritiv format mai ales din mono- şi dizaharide;E. locurile de retenţie asigură pentru placă timpul necesar de acţiune, până la învingerea rezistenţei structurale a dintelui.

ABDE

81. În eroziunea dentară:A. Aspectul clinic poate variaB. Suprafaţa smalţului poate deveni relativ concavă până la expunerea dentineiC. Se formează un aspect de excavaţieD. Poate fi afectată întreaga coroană dentară cu o pierdere a conturului suprafeţei ce apare lucioasăE. Nu se formează un aspect de excavație

Răspuns corect a,b,c d

82.

83. *În sistemul "universal" de numerotare a dinților:A. dinţii sunt numerotaţi de la 1-32, examinarea derulându-se în sensul acelor de ceasornicB. dinţii sunt numerotaţi de la 1-32, examinarea derulându-se în sens invers acelor de ceasornicC. dinţii sunt numerotaţi de la 1-28, examinarea derulându-se în sensul acelor de ceasornicD. dinţii sunt numerotaţi de la 1-28, examinarea derulându-se în sens invers acelor de ceasornicE. examinarea pornește de la molarul 3 maxilar stânga, continuând apoi cu molarul 3 mandibular dreapta

Răspuns corect a

16

84. În examinarea clinică a restaurațiilor de amalgam debordările proximale:A. sunt diagnosticate prin inspecție, palpare și radiografieB. se pot evidenția cu ajutorul firului de mătase care se agață, scămoșeayă sau rupeC. sunt un obstacol pentru o igienă orală bunăD. nu duc de regulă la inflamația țesutului adiacentE. duc de regulă la inflamația țesutului aiacent

Răspuns corect a,b,c,e

85. În examinarea clinică a restaurațiilor de amalgam zona discromică sau ”amalgamul albastru”:A. este rar observat direct în smalțul dinților care au fost restaurați cu amalgamB. este adesea observat direct în smalțul dinților care au fost restaurați cu amalgamC. culoarea albăstruie apare în cazul în care smalțul nu mai are suport dentinarD. culoarea albăstruie apare în cazul în care smalțul are suport dentinarE. este o carie chiar dacă alte aspecte ale restauraţiei sunt corespunzătoare

Răspuns corect b,c

86.

87. Examenul radiografic al dinţilor şi restauraţiilor:A. a devenit indispensabilă pentru examinarea dinţilor şi identificarea cariilor, restauraţiilor incorecte şi a altor defecteB. se foloseşte pentru evidenţierea carie de pe suprafeţele ascunseC. se foloseşte doar pentru diagnosticarea leziunii carioaseD. are valoare diagnostică absolută nefiind necesară corelarea ei cu un examen clinicE. arelimitele lui impunându-se întotdeauna corelarea sa cu examenul clinic

Răspuns corect a,b,e

88. În testul termic:A. se foloseşte o bucată de gheaţă sau gutapercă încălzită care se aplică direct pe dinteB. se foloseşte o bucată de gheaţă sau gutapercă încălzită care se aplică direct pe pulpa dinteluiC. o durere de circa 15 secunde sugerează o hiperemieD. o durere de circa 15 secunde sugerează o pulpită ireversibilăE. o durere intensă şi mai de durată la rece sau cald sugerează o pulpită ireversibilă

Răspuns corect a, c, e

89. *Testul electric de determinare a vitalităţii pulpare:A. nu are valoare în determinarea vitalităţii pulpeiB. se face prin plasarea pulpatestului pe reconstituiri şi nu pe structurile dentareC. se va face comparativ pe dinţii veciniD. nu se va face comparativ pe dinţii veciniE. se poate face şi la dinţii acoperiţi de coroane

17

Răspuns corect c

90. În secvenţele planului de tratament faza de control:A. se rezumă doar la eliminarea dureriiB. îndepărtează factorii etiologici şi stabilizează starea de sănătate dentară a pacienţilorC. cuprinde elaborarea unui plan de profilaxie al cariei dentareD. nu cuprinde şi elaborarea unui plan de profilaxie al cariei dentareE. se rezumă la eliminarea durerii; eliminarea bolilor active cum ar fi caria şi inflamaţia; îndepărtarea condiţiilor care ar preveni întreţinerea durerii (ex. restauraţiile debordantE.; eliminarea cauzelor potenţiale ale bolilor (ex. molarul 3 inclus) şi începerea profilaxiei stomatologice

Răspuns corect b, c, e

91. În tratamentul cariilor de pe suprafeţele proximale:A. Leziunile carioase de pe suprafaţa radiculară se vor restaura numai în cazul în care este prezentă cavitaţiaB. nu se face o diferenţă între leziunea carioasă radiculară activă de leziunea carioasă radiculară devenită inactivăC. se face o diferenţă între leziunea carioasă radiculară activă de leziunea carioasă radiculară devenită inactivăD. leziunile inactive nu vor fi restaurate, cu excepţia dorinţei estetice a pacientuluiE. leziunile inactive vor fi restaurate cu materiale adeyive

Răspuns corect a, c,d,e

92. Virusul HIV:A. este un retrovirus RNA și are nevoie de ADN complementar format în nucleul celulei gazdă pentru a reproduce HIVB. este un retrovirus RNA și nu are nevoie de ADN complementar format în nucleul celulei gazdă pentru a reproduce HIVC. are o stare de latență mică de 2-3 luniD. poate produce o serie de simptome temporare la trei luni de la infecțieE. se poate transmite prin contacte întâmplătoare non-sexuale care includ sărutul social şi folosirea aceluiaşi prosop cu o victimă SIDA

Răspuns corect a, d

93. Simptomele și manifestările orale în SIDA:A. apar imediat după infecția cu HIVB. apar după 1,5-12 ani de la infecția cu HIVC.includ prezența unei candidoze orale persistente, care nu răspunde la tratamentD. includ apariția unei stomatite herpetice dureroaseE.nu apar la pacienții cu igienă orală bună

Răspuns corect b, c, d

94. *În infecția cu virusul hepatitei B:A. simptomele apar după 2-4 zile de incubație

18

B. simptomele apar după 2-4 sătămâni de incubațieC. simptomele apar după 2-4 luni de incubațieD. simptomele apar după 2-4 ani de incubațieE. toate persoanele infectate preyintă simptome

Răspuns corect c 95. Transmiterea hepatitei virale de tipul B:

A. se face prin sânge, abuz de droguri intravenoase şi contact sexualB. se face numai prin sângeC. se poate face prin contaminarea tegumentelor lezate, gură sau ochi cu sânge sau salivă infectatăD. se face în rândul populaţiei prin aceleaşi căi ca şi HIVE. la copilul sau nou-născutul mamelor infectate cu HBV se face în 50% din cazuri

Răspuns corect a, c, d, e

96. *Virusul hepatitei B:A. este un virus ARNB. este un virus ADN relativ stabilC. este un virus ADN foarte stabilD. nu rezistă pe suprafețele uscateE. nu poate fi distrus prin sterilizare

Răspuns corect b

97. Istoricul medical:A. detectează anumite boli necunoscute ce necesită un diagnostic şi o terapieB. identifica anumite infecţii cu risc mare ce pot avea importanţă pentru personalul medical expus în timpul examinării, tratamentului sau a igienizăriiC. ajută în tratarea şi îngrijirea pacienţilor infectaţiD. nu se faceE. se face doar la pacienții cabinetului stomatologic care se știu suferind de anumite afecțiuni

Răspuns corect a,b, c

98. *Mănușile stomatologice:A. trebuie să fie spălate înainte de a fi folosite la un alt pacientB. trebuie purtate doar de doctor nu de tot personalul clinicC. protejează împotriva înțepăturilorD. nu își reduc integritatea la spălarea lor cu apă și săpunE. pentru ca să constituie o adevărată barieră se vor purta doarla un pacient

Răspuns corect e

99. Spălatul mîinilor în cabinetul stomatologic:A. se face cu apă curentă pentru cel puțin 10 secunde, frecând toate suprafețele și apoi se clăteșteB. nu este necesar când se schimbă mănușileC. se va face și la schimbarea mănușilor

19

D. include și folosirea unei perii pentru a se spăla sub unghii şi în jurul lorE. se face numai la începutul și sfârșitul zilei de lucru

Răspuns corect a,c,d

100. Următoarele metode de sterilizare sunt acceptate pentru sterilizarea instrumentarului stomatologic:A. Sterilizare prin căldură umedă sub presiune (autoclavul)B. Sterilizarea cu vapori chimici sub presiune (chimiclavul)C. Sterilizarea cu căldură uscată (pupinelul)D. Sterilizarea cu etilen oxidE. Sterilizarea cu alcool sanitar

Răspuns corect a,b,c,d

101. La sterilizarea prin autoclavare:A. timpul de sterilizare pentru materialul uşor este de minim 5 minute la temperatură de 121°C şi la o presiune de 7,5 kgB. pentru instrumentele ambalate timpul se poate reduce la 7 minute, dacă temperatura se creşte la 125°C şi o presiune de 15 kgC. după evaporarea umidităţii de pe instrumente pot rămâne peteD. căldura pare să corodeze gâtul şi mânerul instrumentelor diamantate şi a frezelor din carbidE. nu se pot steriliza accesoriile sensibile la temperaturi înalte

Răspuns corect c,d,e

102. În sterilizarea cu vapori chimici sub presiune:A. chimiclavul opereayă la 131°C şi o presiune de 10 kgB. frezele din oţel şi cleştii se pot steriliza fără să ruginească sau corodezeC. accesoriile sensibile la temperaturi înalte nu vor fi deteriorate D. tehnica de sterilizare este asemănătoare cu cea a autoclavuluiE. tehnica de sterilizare este diferită de cea a autoclavului

Răspuns corect a,b,d

103. *Aliajul de amalgam dentar cu conţinut scăzut de cupru conţine:A. 2-5% cupruB. 10-20% cupruC.15-20 % cupruD. 20-30% cupruE. 30-40% cupru

Răspuns corect a

104. Clasificarea amalgamelor dentare și a aliajelor de amalgam dentar se bazează pe:A. geometria şi dimensiunea particulelor de amalgam dentarB. conţinutul de cupruC. conţinutul de zincD. conținutul de Ag

20

E. conținutul de Sn

Răspuns corect a, b, c

105. În funcţie de conţinutul în cupru, forma particulelor şi elementele de bază prezente, aliajele de amalgam dentar se clasifică:A. cu conţinut scăzut de cupru, particule neregulate (pilitură)B. cu conţinut scăzut de cupru, particule sfericC. cu conţinut crescut de cupru, particule neregulate (pilituri)D. cu conţinut crescut de cupru, particule sfericeE. Aliajele care conţin atât particule neregulate cât şi sferice cu un conţinut scăzut în Cu

Răspuns corect a, b, c ,d

106.

107. * Cantitatea de mercur sanguin ce provine din restaurările de amalgam a fost stabilită la:A. 1-3 g/lB. 4-7 g/lC. 8-12 g/lD. 20-30 g/lE. peste 50 g/lRăspuns corect a,

108. *Inserarea amalgamului în cavitate trebuie realizată în maximum:A. 3 minute de la începerea amalgamăriiB. 5 minute de la începerea amalgamăriiC. 8 minute de la începerea amalgamăriiD. 15 minute de la începerea amalgamăriiE. 20 minute de la începerea amalgamării

Răspuns corect a

109. Factorii ce influenţează apariţia fracturii marginale la obturația cu amalgam sunt:A. excesul de amalgam lăsat pe suprafaţa ocluzală sau proximală din cauza unei modelări incorecteB. unghiul dintre amalgam şi peretele de smalţ al cavităţii este mai mic de 70C. unghiul dintre amalgam şi peretele de smalţ al cavităţii este mai mare de 70D. condensarea şi brunisarea adiţională a amalgamului la marginile cavităţii înainte şi după modelareE. o preparare a cavităţii în aşa manieră ca punctele de contact ocluzal să nu se efectueze pe conturul marginal

Răspuns corect a,b,d,e

110. Avantajele folosirii tehnicii amalgamului adeziv sunt:

21

A. amalgamul adeziv sporeşte rezistenţa la fractură a dintelui restauratB. amalgamul adeziv nu influențează rezistenţa la fractură a dintelui restauratC. răşina adezivă sigilează marginile cavităţii mult mai bine decât lacurileD. răşina adezivă scade riscul sensibilităţii postoperatorii şi a cariei secundareE. văscozitatea mare a agenților adezivi

Răspuns corect a,c ,d

111. Sub aspect general obiectivele preparării cavităţilor sunt:A. îndepărtarea defectului în întregime şi oferirea unei protecţii pulpare corespunzătoareB. îndepărtarea defectului în întregime fără a ține cont de protecția pulpară corepunzătoareC. plasarea marginilor cavităţii cât mai conservativ posibilD. realizarea unui design al cavităţii în aşa fel, încât sub acţiunea forţelor masticatorii, dintele şi/sau restauraţia să nu se fractureze sau să nu se dizloceE. să se ia în considerare esteticul şi aplicarea funcţională a materialului restaurator.

Răspuns corect a,c ,d,e

112. *Cavităţiile complexe:A. implică doua suprafeţe ale dinteluiB. implica trei sau mai multe suprafeţe ale dinteluiC. implica o suprafaţă a dinteluiD. se referă la adâncimea cavităţilorE. se referă la ariile anatomice implicate

Răspuns corect: B

113. *În ce situaţii caria la nivelul smalţului are diametrul mai mare la joncţiunea smalţ dentina decât la suprafaţa smalţului?A. caria radicularăB. caria suprafeţelor netedeC. caria în şanţuriD. caria pe vârful cuspizilorE. caria de cement

Răspuns corect: C

114. Care sunt tipurile morfologice de carie primară ?A. cariile recidivanteB. cariile de pe suprafeţele radiculareC. cariile de la nivelul feţelor netedeD. cariile secundare marginaleE. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor

Răspuns corect: B, C, E

115. Caracteristicile cariei acute sunt:

22

A. frecventă la adulţi şi vârstniciB. evoluţie rapidăC. umiditate crescutăD. deschisa la culoareE. dentina alterată de consistenţă dură

Răspuns corect: B, C, D

116. Cavităţiile de clasa l rezultă în urma tratamentului leziunilor carioase care evoluează:A. în toate fosele şi fisurile de pe suprafaţa ocluzală a molarilor si premolarilorB. în 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilorC. suprafaţa palatinală a frontalilor maxilariD. suprafeţele proximale ale incisivilor şi caninilor cu păstarea unghiului incizalE. in 1/3incizala a feţelor vestibulare si orale ale dinţilor

Răspuns corect: A, B, C

117. *În ce clasă sunt incluse cavităţile de tipul MOD?A. clasa lB. clasa a ll-aC. clasa a V-aD. clasa a Vl-aE. clasa a lll-a

Răspuns corect: b

118. Factorii condiționali în stabilirea conturului marginal în etapa inițială de preparare a unei cavități sunt:A. extensia leziunii carioaseB. adâncimea leziunii carioaseC. considerațiile esteticeD. corectarea sau îmbunătățirea relației ocluzaleE. conturul dintelui adiacent

Răspuns corect: a,c,d,e

119.

120. *În etapa inițială de preparare a cavității în fosete și fisuri adâncimea nu va depăși:A. 0,2 mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)B. 0,5 mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)C. 1 mm mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)D. 1,5 mm mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)E. 2 mm mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)

Răspuns corect: a 121. Etapa inițială de preparare a cavității este alcătuită din următoarele secvențe:

A. realizarea conturului marginal şi a adâncimii iniţialeB. realizarea formei primare de rezistenţă

23

C. realizarea formei primare de retenţieD. realizarea formei de convenienţăE. realizarea protecţiei pulpară

Răspuns corect: a , b, c, d

122. Etapa finală de preparare a cavității este alcătuită din următoarele secvențe:A. realizarea formei primare de rezistenţăB. realizarea formei primare de retenţieC. realizarea formei secundare de rezistenţă şi retenţieD. realizarea formei de convenienţăE. realizarea protecţiei pulpară

Răspuns corect: c, e

123. Următoarele consideraţii fundamentale sunt regulile pentru stabilirea conturului marginal la cavităţile preparate pe suprafeţele proximale:A. Extinderea marginii cavităţii până în structuri dentare sănătoase, obţinându-se un smalţ rezistent şi sprijinit pe dentină sănătoasăB. Evitarea terminării marginilor pe eminenţe extreme, cum ar fi cuspizii şi crestele de smalţC. Extinderea marginilor în aşa fel, încât să permită acces suficient pentru manipularea procedurilorD. Plasarea adâncimii peretelui axilar la maxim 0,2-0,8 mm în dentină (ceva mai mult pe suprafaţa radiculară); adâncime mai mică atunci, când nu este necesară plasarea de şanţuri de retenţieE. Plasarea adâncimii peretelui axilar la maxim 1,2-1,8 mm în dentină (ceva mai mult pe suprafaţa radiculară); adâncime mai mică atunci, când nu este necesară plasarea de şanţuri de retenţie

Răspuns corect:a, b c, d

124. Care din următoarele afirmații referitoare la ameloplastie este adevărată:A. Ameloplastia nu permite extinderea conturului marginalB. Ameloplastia permite extinderea conturului marginalC. Ameloplastia este un procedeu de remodelare a suprafeţei smalţului cu instrumente tăietoareD. Ameloplastia se folosește dacă o fisură depăşeşte mai mult de 1/3 din grosimea smalţului în zona respectivăE. Ameloplastia se folosește dacă o fisură depăşeşte 1/3 sau mai puțin din grosimea smalţului în zona respectivă

Răspuns corect:a, c, e 125. Principiile fundamentale implicate în obţinerea formei primare de rezistenţă sunt

următoarele:A. utilizarea formei de casetă cu podeaua plată, care va ajuta dintele să reziste forţelor masticatorii direcţionate în axul lung al săuB. restricţionarea extensiei pereţilor laterali pentru a lăsa cuspizi şi creste rezistente şi dentină suficientă de suport

24

C. extensia pereţilor laterali pentru a lăsa cuspizi şi creste rezistente şi dentină suficientă de suportD. realizarea de unghiuri interne rotunjite, care reduc concentrarea stresurilor în structurile dentareE. a se realiza o grosime suficientă a materialului restaurator pentru a preveni fractura sa sub acţiunea forţelor masticatorii

Răspuns corect:a, b, d , e

126. Designul caracteristic al cavităţii preparate poate spori forma primară de rezistenţă prin următoarele trăsături:A. podele cât mai plateB. forma de casetăC. unghiuri interne rotunjiteD. unghiuri interne ascuțiteE. includerea în preparare a structurilor denare nonrezistente

Răspuns corect:a, b, c , e

127. Din iritanții pulpari care afectează procedurile operatorii amintim:A. unele ingrediente ale diverselor materialeB. modificările termice permise de conductibilitatea materialelor restauratoareC. şocul galvanicD. agenți adezivi dentinariE. forţele transmise prin material la dentină

Răspuns corect:a, b, c , e

128. Factorii care trebuiesc luaţi în considerare în cazul finisării pereţilor de smalţ şi a marginilor:A. direcţia prismelor de smalţB. suportul prismelor de smalţ atât la nivelul joncţiunii smalţ-dentină cât şi lateralC. tipul de material restaurator ce va fi aplicat în cavitateD. protecția pulparăE. tipul de instrumente folosit

Răspuns corect:a, b, c

129. *În cazul cavității preparate pentru amalgam unghiurile marginale ale cavităţii preparate vor fi de :A. 90°B. 120°C. 50°D. 70°E. peste 120°

Răspuns corect:a

130. *În cazul cavității de clasa a II-a preparată pentru amalgam se indică bizotarea:A. la nivelul pereților interni ai cavității

25

B. la nivelul peretelui ocluzalC. la nivelul peretelui vestibularD. la nivelul peretelui axialE. la nivelul peretelui gingival numai în cazul in care este prezent smalțul

Răspuns corect:e

131. *Finisarea pereţilor de smalţ cu ajutorul turbinei se face folosind o freză:A. globulară diamantatăB. pară diamantatăC. o freză cilindrică sau fissure cu lamele active drepte sau elicoidale fără tăietură transversalăD. con inversE. globulară de carbid

Răspuns corect:c,

132. Avantajele preparărilor multiple sunt:A. reduce numărul vizitelor pacientului la stomatologB. conduce la câştigare de timpC. necesită un număr redus de instrumenteD. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecteE. scad preţul de cost al tratamentului


133. *Frezele din tungsten-carbid cu 30 sau mai multe lame sunt utilizate pentru:A. atacul primarB.extensia preparariiC. pregatirea retentieiD. exerezăE. finisare

Răspuns corect: e

134. * Care este numărul minim de lame tăietoare ale unei freze sferice?A. 4B. 6C. 8D. 10E. 5

Răspuns corect: b

135. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm?A. nr. ¼B. nr. ½C. nr. 1D. nr. 2E.. nr. 5

26


136. Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ?A. nr. 4B. nr. 3C. nr. 1D. nr.2E. nr. 5

Răspuns corect: A, B, E

137. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ? A. sferica nr. 1B. sferica nr. 2C. cilindrica nr. 57D. cilindrica nr. 58E. cilindro-conica nr. 170

Răspuns corect:B, C, E

138. Frezele sferice (globularE. sunt utilizate pentru:A. bizotarea marginilor de smaltB. atacul primarC.. extensia preparariiD.. pregatirea retentieiE. indepartarea tesuturilor dure alterate

Răspuns corect: B,C,D, E

139. Un instrument rotativ este format din urmatoarele parti:A. mandren, destinat adaptarii si fixarii ijn piesa de manaB. col (gat)C. lama taietoareD. manerE. cap (parte activA.


140. Care freze cilindrice au diametrul de minim 1 mm ?A. nr. 56 B. nr. 257C. nr. 258D. nr. 259E. nr. 256


141.

27

142. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ?A. sferica nr. 1 B. sferica nr. 2C. cilindrica nr. 57D. cilindrica nr. 58E. cilindro-conica nr. 170

Răspuns corect:B, C, E

143. Frezele cilindricoconice sunt utilizate pentru:A. prepararea cavității pentru inlayB. atacul primarC. extensia preparariiD. realizarea șanțurilor de retențieE. indepartarea tesuturilor dure alterate

Răspuns corect: a, d

144. * Freze cilindro-conice sunt frezele:A. nr. 171B. nr. 4C. nr.57D. nr.258E. nr. 256

Răspuns corect: a,

145. *Care din următoarele afirmații referitoare la freza pară este adevărată:A. are un număr de 14 lameB. partea frontală este ușor concavăC. este activă și frontalD. nu este activă frontalE. are un număr de 12 lame

Răspuns corect: c

146. *Dimensiunea particulelor diamantate de pe frezele de turbină diamantată este grupată astfel:A. mari (125-150 μm)B. mari (88-125 μm)C. medii (60-74 μm)D. fine (38-44 μm)E. foarte fine (10-20 μm)

Răspuns corect: c

147. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor:A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller

28

B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire iar clasa reprezinta forma partii activeD. sunt compuse din doua parţi esenţiale: manerul si gatul activ E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu retentivitati

Raspuns corect B, C, E

148. Un instrument de mana este format din:A. tija B. mandren C. manerul D. gatul E. lama

Raspuns corect C ,D, E

149. In formula instrumentelor de mana:A. prima cifra reprezintă lungimea lamei in zecimi de mmB. a doua cifra reprezintă lăţimea lamei in mmC. a treia cifra reprezintă unghiul format de lama cu axul mânerului in sutimi de arc de cercD. a treia cifra reprezintă unghiul format de lama cu axul mânerului in centigrade (cg)E. a patra cifra reprezintă unghiul dintre marginea tăietoare si axul mânerului exprimat in grade

Răspuns corect: C, D

150. Dalta:A. se foloseşte pentru planarea smalţului si a dentineiB. se foloseşte pentru clivarea smalţului si a dentineiC. marginea tăietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parteD. acţionează printr-o mişcare de apăsareE. acţionează printr-o mişcare de raclare

Răspuns corect: A, B, C, D

151. *Bizotatorul de prag gingival:A. este un excavator modificatB. între marginea tăietoare și axul lamei este un unghi de 90 de gradeC. nu se prezintă sub formă de instrumente perechiD. lama bizotatorului este dreaptăE. lama bizotatorului este curbă

Răspuns corect: e

152. Care din instrumentele de mana sunt pereche?

29

A. toporisca B. bizotatorul de prag gingival C. sapaliga D. dalta E. sonda dentara

Raspuns corect A, B

153. *Care este grosimea straului minim de dentină normală interpusă între cavitate şi camera pulpară este nevoie pentru a avea o bună protecţie pulpară împotrivă agenţilor traumatici termogenici în prepararea cavităților:A. 5 mmB. 4 mmC. 3 mmD. 2 mmE. 1 mm

Răspuns corect: e

154. Metodele întrebuinţate pentru controlul umidităţii în cavitatea bucală sunt:

A. ejectorul de salivăB. aspiratorul chirurgicalC. rulourileD. digaE. matricile circulare

Răspuns corect: a, b, c, d

155. *Rulourile de vata au grosimea de:A. 0,1 cmB. 0,9 cmC. 1 cmD.. 2 cmE. 5 cm

Răspuns corect: B

156. *Cum se previne exfolierea mucoasei la îndepărtarea rulourilor de vata care adera?A. utilizarea pensei dentareB. lubrefierea mucoasei cu vaselinaC. lubrefierea mucoasei cu clorhexidinaD. lubrefierea mucoasei cu clorura de zincE. umezirea abundenta cu spray-ul de apa

Răspuns corect: E

157. *Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de:A. 0.5 mmB. 1 mmC. 2 mm

30

D. 3 mmE. 10 mm

Răspuns corect: E

158. Poziţia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea:A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreaptaB. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stângaC. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreaptaD. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stângaE. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stânga

Răspuns corect: A, C

159. Avantajele sistemului de diga:A. asigură o bună vizibilitate și accesB. asigură un câmp operator curat și uscatC. asigură retracția părților moiD. este consumatoare de timpE. păstrează concentrația optimă a medicamentelor

Răspuns corect: a, b, c, e

160. *Dezavantajele folosirii digai sunt:A. produce retractia pârtilor moiB. împiedica vizibilitateaC. consuma timpD. impiedica conversaţia cu pacientulE. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecţii din cavitatea bucala

Răspuns corect: C

161. Bratele clamelor cu care se fixeazǎ piesa de cauciuc a digǎi au urmǎtoarele forme:âA. clame circumferentiale B. clame cu aripioare C. clame fǎrǎ aripioare D. clame de fixare si retracţie E. clame cu 5 puncte de fixare

Raspuns corect A, B, C, D

162. Rama digai de tip Young este:A. are forma de"U" B. un cadru de metal C. radiotransparent D. un cadru de plastic E. radioopac

Raspuns corect a,b, e

31

163. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:A. premolari voluminosi B. molari de dimensiuni mari C. molari de dimensiuni medii D. premolari de dimensiuni reduse E. incisivi superiori

Raspuns corect A, C

164. Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele clame de diga:A. Ivory 12 B. Ivory 13 C. Ivory 14 D. Ivory 3 E. Ivory 4

Raspuns corect A, B, C

165. *În prepararea unei cavități de clasa I pentru amalgam pe molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de minim:A. 1,6mm B. 2mm C. 2,5mm D. 1,5mm E. 3mm

Raspuns corect B

166. *Prepararea cavitatii de clasa I pe premolari in vederea restaurarii cu amalgam incepe cu utilizarea frezelor:A. Sferice (globularE. B. Cilindrice C. Cilindroconica D. Para E. Con invers

Raspuns corect D

167. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm

Raspuns corect C

168. *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi:

32

A. mai mare de 120° B. mai mic de 90° C. mai mic de 80° D. mai mic de 90° E. nu mai mare de 110°

Raspuns corect E

169. După clasificare lui Black cavitatea de clasa a I se imparte in urmatoarele subclase:A. cavitatea de clasa I A B. cavitatea de clasa I B C. cavitatea de clasa I C D. cavitatea de clasa I D E. cavitatea de clasa I E

Raspuns corect A ,B, C 170. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de

urmatorii factori:A. provenienta pacientului B. varsta pacientului C. psihicul pacientului D. estetic E. factorul economic

Raspuns corect B, D, E

171. Adâncimea puţurilor de retenţie din peretele gingival al cavităţii de clasa II-a este de:A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm

Raspuns corect A, B

172. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu:A. frezele 1/4 B. frezele 245 C. frezele 33 1/2 D. frezele 330 E. frezele 169L

Raspuns corect A, C, E

173. *Care este lungimea șanțurilor de retentie create in peretele gingival al cavităţii:A. 1-2 mmB. 2-3 mmC. 3-4 mmD. 4-5 mmE. 5-6 mm

33

Raspuns corect B

174. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:A. frezele 169L B. frezele 329 C. frezele 10 D. frezele 245 E. frezele trepan

Raspuns corect A, B, D

175. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-a sunt urmatoarele:A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori B. Fata proximala a incisivilor C. Fata meziala a caninilor D. Carii care nu au subminat unghiul incizal E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie

Raspuns corect A, D, E

176. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici:A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii D. este rezervata cavitatilor extinse E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate

Raspuns corect A, B, D, E

177. Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele:A. nr.2 B. nr.1 C. nr.1/2 D. nr.1/4 E. nr.245

Raspuns corect A, B, C

178. *Care este freza de elecție folosită la prepararea conturului marginal al unei cavități de clasa a V-a pentru amalgam pe caniul madibular:A. globularăB. cilindricăC. cilindro-conicăD. fisurăE. parăRaspuns corect C

34

179. În cavitatea de clasa a VI-a pentru amalgam retenția se realizează folosind freza:A. frezele 1/4 B. frezele 245 C. frezele 33 1/2 D. frezele 330 E. frezele 169L

Raspuns corect A, C

180. Particularităţile plăgii dentinare sunt:A.nu sângereazăB.este un ţesut vascularizatC.nu are capacitatea de reparaţie prin cicatrizareD.nu este expusă factorilor din mediul bucalE.este o plagă infectată

Răspuns corect: A, C, E

181. Smear layer-ul este:A.o veritabilă „barieră” către pulpa dentarăB.este porosC.produs ca urmare a unui proces carios cu evoluţie lentă (croniC.D.un rumeguş rezultat în urma folosirii instrumentelor rotative în cavitateE.este impermeabil

Răspuns corect: A, B, D

182. Caracteristicile linerilor sunt:A.realizează un tratament medicamentos plăgii dentinareB.varnish-urile sunt hidrofileC.realizează o barieră de protecţie pentru dentină faţă de reactanţii reziduali ce

difuzează din obturaţieD.linerii soluţie realizează un film de 20-25 µmE.linerii ciment realizează un film cu o grosime de 0,20-1 mm


183. Hidroxidul de calciu ca si bază intermediară este:A.cea mai puțin folosită bază intermediarăB.bactericidC.contraindicat sub compoziteD.folosit în coafajul indirectE.folosit în coafajul direct

Răspuns corect: B, D, E

184. În funcţie de grosimea peretelui pulpar restant, cavităţile preparate se clasifică în:A.tipul A - are o adâncime de 0,2 mm dincolo de JSDB. tipul B – are grosimea dentinei restante de minim 2 mm C.tipul B - are un strat de dentină restant de maxim 2 mm

35

D.tipul C - are un strat subţire dar intact de dentină de maxim 1,5 mmE.tipul D - presupune existenţa unei comunicări clinice sau subclinice cavitate-pulpă dentară

Răspuns corect: A, B, D, E

185. Condiţiile în care un coafaj pulpar direct poate avea succes sunt:A.pulpa deschisă să fie vie şi neinflamatăB.expunerea să fie mai mică de 2 mmC.coafajul să se realizeze în maxim 2 ore de la deschiderea accidentalăD.să nu sângereze delocE.dintele să nu mai prezinte alte obturaţii coronare


186. Sistemul de matrici universale Tofflemire are următoarele caracteristici:A.este ideal când trei suprafețe (mezială, ocluzală și distală) ale dinților posteriori trebuie restaurateB.au avantajul că pot fi poziționate atât pe fața vestibulară câtși pe fața orală a dințilorC.portmatricea și banda nu sunt stabile odată poziționateD.matricile au o dimensiune ocluzo-gingicală variabilăE.îndeplinește toate condițiile necesare unei portmatrici sau matrici ideale


187. Sistemul de matrici Automatrix are următoarele caracteristici:A.este un sistem de matrici fără portmatriceB.se poziționează greuC.sunt preconturateD.realizează ușor un contur proximal fiziologicE.are spectul unor inele confecționate din patru tipuri de benzi

Răspuns corect: A, E

188. Finisarea și lustruirea unei restaurări din amalgam:A.este necesară pentru a corecta discrepanțele marginaleB.nu este necesară pentru îmbunănătățirea conturului marginalC.se poate face mai devreme de 24 de ore de la inserția amalgamulului în cavitateD.la nivelul marginilor proximale se face cu discuri fine abraziveE.nu este obligatorie în cazul folosirii amalgamului non-gamma2

Răspuns corect: A, D, E

189. Prepararea cavităţii de clasa IV-a modificată are următoarele caracteristici:A.este indicată pentru restaurările din compozite a leziunilor moderate şi mariB.obiectivul major este de a îndepărta cât mai puţină substanţă dură dentarăC.conturul marginal se realizează cu o freză globulară adecvată ca marimeD.se indică retenţii mecanice suplimentareE.se indică numai retenţia realizată de tratarea acidă a smalţului şi poate de

condiţionarea dentinei

36


190. Tehnica inserţiei materialului compozit fotopolimerizabil într-o cavitate presupune:A.inserţie într-un singur strat pentru o mai bună închidere marginalăB.inserţia în straturi succesive pentru o mai bună fotopolimerizareC.la cavitatea de clasa II-a stratul gingival va avea o grosime de 1 mmD.tehnica va fi a stratificării oblice în cazul folosirii matricei metaliceE.tehnica straturilor verticale în cazul folosirii matricei transparente


191. Factorii etiologici ai cariei secundare marginale la dinţii vitali sunt:A.menţinerea prismelor de smalţ friabile la cavităţi de clasa III-a şi a IV-aB.realizarea finisării conturului marginal la cavităţi de clasa III-a şi a IV-aC.neîndepărtarea în întregime a dentinei infectate de la nivelul JSDD.un tratament incorect de plagă dentinarăE.neefectuarea bizotării în unghi de 20° a prismelor de smalţ de la nivelul pragului gingival al cavităţii de clasa II-a

Răspuns corect: A, E

192. Cavitatea preparată modificat pentru restaurările compozite are următoarele caracteristici:A.nu are o configurație specială a pereților cavitățiiB.are o configurație specială a pereților cavitățiiC.are o adâncime specificăD.nu are o adâncime specificăE.are margini de smalț

Răspuns corect: A, D, E 193. Indicațiile preparării modificate pentru restaurările compozite sunt:

A.restaurarea leziunilor coronare mariB.restaurarea leziunilor coronare noiC.restaurarea leziunilor coronare miciD.restaurarea leziunilor înconjurate de smalțE.corectarea defectelor de smalț

Răspuns corect: B, C, D, E 194. Indicațiile pentru abordarea vestibulară în prepararea cavității de clasa a III-a pentru compozite

sunt:A.există un aliniament regulat al dințilorB.caria extensivă s-a extins pe suprafața vestibularăC.caria extensivă s-a extins pe suprafața oralăD.există o restaurație veche ce trebuie înlocuită care a fost plasată prin abordare vestibularăE.leziunea carioasă este cantonată înspre fața vestibulară


195. La prepararea cavității de clasa a III-a modificată:A.abordarea dintelui se face cu freze de carbid nr. ¼

37

B.punctul de intrare este situat în interiorul dimensiunii incizo-gingivale a leziunii carioase C.se vor prepara pereți perpendicular pe suprafața de smalțD.dacă leziunile carioase sunt mari pereții nu vor avea direcție divergentă de la peretele axialE.rezultă o formă de godeu sau lingură


196. Prepararea modificată a cavității de clasa a V-a are următoarele caracteristici:A.prepararea inițială se face cu o freză rotundă sau elipticăB.nu se va îndepărta inutil substanța dentară pentru a realiza un unghi de 90 de grade la nivelul conturului marginalC.este ideală pentru leziunile mari D.este ideală pentru leziunile mici ale smalțuluiE.în etapa finală dacă există dentină infectată restantă se îndepărtează cu o freză cilindrică


197. Eroziunile idiopatice de la nivelul zonelor cervicale ale dinților:A.apar din cauza îndoirii dinților în aria cervicală sub acțiunea forțelor ocluzaleB.debutează cu microfractura structurii smalțuluiC.nu sunt progressiveD.unul din criteriile de restaurare este esteticulE.se intâmplă în primul rând ca rezultat al dizolvării chimice


198. Prepararea de cavități în defectele punctiforme de pe suprafețele netede în vederea restaurării cu materiale compozite implică:A.restaurarea după o preparare convențională a cavitățiiB.restaurarea după o preparare modificată a cavitățiiC.un contur marginal dictat de extensia defectului și/sau a leziuniiD.prepararea unei cavități cu o freză globulară diamantată potrivită ca dimensiuneE.obținerea retenției secundare prin trasarea șanțurilor de retenție


199. Protecția pulpară sub restaurările fizionomice devine o necesitate când:A. pacienții sunt tineriB. preparările sunt superficialeC.pacienții sunt în vârstăD.pacienții prezintă hipersesibilitate dentinară postoperatorieE.preparărille sunt de adâncime medie

Răspuns corect: A, D,

200. Linerii folosiți în protecția pulpară sub compozite includ:A. Lacurile(varnish)B. Cimeturile ionomer de sticlăC.Preparatele pe bază de hodroxid de calciuD.linerii pe bază de ZnOE

38

E.anumite materiale rășinice


201. Bazele folosite în protecția pulpară sub compozite au următoarele caracteristici:A.La aplicare este suficientă o grosime de 1mmB.Includ produsele pe bază de hidroxid de calciuC.Includ produsele pe bază de ZnOED.Sunt disponibile sun formă auto- sau fotopolimerizabilăE.Pot fi sub formă de lacuri


202. Sistemele adezive smalț/dentină:A.sunt rășini cu vâscozitate crescutăB.sunt hidrofobeC.sunt rășini cu vâscozitate redusăD.sunt hidrofileE.reprezintă baza retenției în restaurările din materiale compozite

Răspuns corect: C, D, E

203. În cadrul procedurii pentru gravarea acidă a smalțului:A.se folosește lichidul gravant în primul rând pentru condiționarea suprafețelor extinseB.gelul gravant se plasează pe peretele de smalț preparat numai 1mm dincolo de conturul marginal bizotatC.smalțul corect gravat acid după uscare capătă un aspect cretosD.se permite contaminarea suprafeței gravate cu saliva sau secreție sulcularăE.zona se va usca cu seringa se aer timp de 30 de secunde

Răspuns corect: A, C,

204. La restaurarea cu materiale fizionomice ale leziunilor simple ale dinților frontali icul plasat la nivelul marginii gingivale :A.realizează o ușoară depărtare a dințilorB.compensează grosimea matricii permițând refacerea punctului de contactC.se plasează dinspre vestibular în cazul în care caria a fost abordată de asemenea dinspre vestibularD.împiedică penetrarea în șanțul gingival materialului compozitE.fixează în poziție matricea

Răspuns corect: A, B, D,E

205. La restaurarea cu compozit fotopolimerizabil a cavității de clasa a III-a cu acces vestibular sunt necesare următoarele manopere:A.fotopolimerizarea prelungită în cazul culorilor deschise sau translucideB.conturarea matriciiC.fotopolimerizarea adezivului pentru 30 de secundeD.polimerizarea compozitului direct prin matricea din poliesterE.fotopolimerizarea în straturi când se restaurează o cavitate largă

39

Răspuns corect: B, D,E

206. *Pentru finisarea compozitelor în zona frontală: A. discurile abrazive se folosesc la viteză mareB.se recomandă frezele diamantate cu granulație mareC.se recomandă frezele diamnatate cu granulație micăD.la îndepartarea excesului de pe fața vestibulară se poate folosi o freză flacără din carbidE. la îndepartarea excesului de pe fața vestibulară se poate folosi o freză de carbid globulară cu 12 lame

Răspuns corect: C

207. Cimentul ionomer de sticlă se recomandă ca material restaurator în următoarele situații clinice:

A.la pacienții cu risc scăzut la carieB.la pacienții cu risc crescut la carieC.pentru restaurarea cavităților de clasa a IV-aD.pentru restaurarea cavităților de clasa a V-a de pe suprafața radicularăE. pentru restaurarea cavităților de clasa a II-a tunelizate


208. Condiționarea dentinei când se folosește cimentul ionomer de sticlă ca material restaurator: A.nu este obigatorie B.sporește adeziunea majorității sistemelor CISC.se face cu acid fosforic 10%D.nu îndepărtează detritusul dentinarE.se aplică în cavitate timp de cca 40 de secunde

Răspuns corect: A, B,

209. La sigilarea fosetelor și fisurilor dinților posteriori:A.se recomandă ca metrialul de sigilare sa fie folosit mai degrabă pentru prevenirea cariei decât pentru tratarea unei leziuni carioase existenteB.dinții se curăță cu perie rotativă și pastă de piatră ponceC.dinții se curăță cu laser sau prin sablareD.gravarea acidă se face cu acid poliacrilic 35%E.se recomandă acidul lichid

Răspuns corect: A, B, C, E

210. Noile materiale compozite pentru restaurările ce implică suprafața ocluzală posedă următoarele caracteristici compoziționale:A.creșterea cantității de încărcătură și reducerea matricei rășinoaseB.reducerea cantității de încărcătură și creșterea matricei rășinoaseC.reducerea porozitățiiD.incluziunea de macrofile dispersate

40

E.dimensiune crescută a particulelor primare de umplutură


211. Avantajele restaurațiilor compozite față de amalgam sunt:A.conservă structura dentară B.modul de elasticitate scăzutC.coeficient de expansiune termică mareD.conductivitate termică redusăE.întăresc structura dentară restantă

Răspuns corect: A, D, E,

212. Dintre indicațiile pentru folosirea rășinilor compozite la dinții posteriori amintim:A.restaurarea cavităților de clasa I și a II-a care pot fi izolate corespunzător iar contactele centrice se fac pe structura dentarăB.restaurarea cavităților de clasa a VI-aC.reparația zonelor fracturateD.în zonele cu stressuri ocluzale mariE.când toate contactele ocluzale se fac numai pe compozit

Răspuns corect: A, B, C,

213. Prepararea modificată a cavităților de clasa I, a II-a și a VI-a în vederea restaurării cu materiale compozite:

A.impune efectuarea extensiei preventiveB.se caracterizează prin realizarea unui bizou pe întreg conturul marginal de smalțC. se recomandă pentru clasa I si a VI-a când se poate efectua o prepararare ultraconservativăD.nu este dictată de extensia leziunii sau a defectuluiE.poate include un bizou adițional care se extinde pentru a include fosete, fisuri radiante sau defecte superficiale


214. Prepararea convețional bizotată a cavităților de clasa I, a II-a și a VI-a în vederea restaurării cu materiale compozite:A.se folosește cel mai frecvent pentru restaurarea cavității de clasa a II-aB.va avea o extensie vestibule-orală minimăC.pe suprafața ocluzală se extinde în toate fosetele și fisurile indiferent dacă sunt afectate sau nuD.include prepararea unui bizou care are rolul sporirii retențieiE. include prepararea unui bizou de 1mm lățime

Răspuns corect: A, B, D,

215. Prepararea cavității de clasa I pe premolarii maxilari în vederea restaurării cu materiale compozite are următoarele caracteristici:A.se prepară cu freza globulară nr. ½ sau freza nr. 330B.adâncimea inițială este de ccA. 2mm

41

C.bizoul se consideră opțional în funcție de directive prismelor de smalț în această zonăD.bizoul este lat de 1mmE.extensia ocluzală este completă când aspectul ocluzal al fisurii este terminat sau s-a atins foseta opusă

Răspuns corect: A, C, E,

216. Prepararea cavității de clasa a II-a pe premolarul 1 maxilar în vederea restaurării cu materiale compozite are următoarele caracteristici:

A.adâncimea inițială a peretelui axial este de 0,2mm în dentinăB.peretele proximal opozant va fi paralel sau convergent înspre ocuzalC.nu poate rămâne smalț nesuportat de dentinăD.bizotarea conturului marginal este obligatorieE.dentina rezuduală infectată se îndeparetează cu o freză globulară sau cu un excavator

Răspuns corect: A, B, E,

217. Prepararea cavității de clasa I invazivă modificată pe molari în vederea restaurării cu materiale compozite are următoarele caracteristici:

A.se realizează o extensie în direcție vestibulară și orală cu ajutorul unei freze diamantate flacără

B. se realizează o extensie în direcție vestibulară și orală cu adâncimea de 0,5 - 1mm în smalț C.smalțul nesusținut de dentină se indepărtează

D.materialul compozit acționează ca sprijin pentru smalț pentru ca dintele să reziste la forțele masticatorii

E.smalțul friabil se va lăsa pe loc deoarece se va fortifia prin adeziunea compozitultui


218. Protecția pulpară sub restaurările compozite la dinții laterali:A.nu este necesară dacă restaurarea de compozit aderă bine la pereții cavitățiiB.este necesară în toate situațiile cliniceC.se realizează prin aplicarea unei baze de hidroxid de calciu dacă există o deschidere clinică(cel mult 0,5mm) sau subclinică a camerei pulpareD.este necesară când adeziunea este pusă sub semnul întrebăriiE. se realizează prin aplicarea unei baze de hidroxid de calciu dacă există o deschidere clinică (cel mult 1mm)

Răspuns corect: A, C, D,

219. Matricile proximale în restaurarea cu compozit a cavităților proximale:A.nu sunt importanteB.aplicarea lor constituie cel mai important pasC.se preferă benzile foarte subțiri din metalD.nu este necesară precontutarea matricilor proximale metaliceE.cele metalice nu creează probleme la polimerizare dacă se folosește metoda

straturilor mici adiționate

Răspuns corect: B, C, E,

42

220. În restaurarea cu compozit a cavităților ocluzale și proximale ale dinților posterioriA.agenții adezivi se aplică numai pe smalțB.agenții adezivi se alică numai pe dentinăC.agenții adezivi se aplică peste întreaga cavitate preparatăD.inserția compozitului se face fie cu instrumente de mână fie cu seringaE.adezivul este fotopolimerizat de regulă 20 de secunde

Răspuns corect: C, D, E,

221. În cavitățile proximale ale dinților posteriori compozitele fotopolimerizabile se vor insera în straturi succesive:

A. pentru a asigura o bună fotopolimerizareB.primul strat de compozit nu mai gros de 1mm se aplică pe peretele gingivalC.primul strat de compozit nu mai gros de 2mm se aplică pe peretele gingivalD.dacă se folosește matrice transparentă și ic reflectorizant prima polimerizare se face

din direcție ocluzalăE. dacă se folosește matrice transparentă și ic reflectorizant prima polimerizare se face

direct pe capătul exterior al icului


222. Modelarea și finisarea restaurărilor compozite ocluzale și proximale la dinții posteriori:

A.poate începe imediat după fotopolimerizareB.poate începe la trei minute după fotopolimerizareC.la nivelul marginilor proximale și ambrazurilor se face cu o freză flacără din carbură

cu 12 lame și discuri abraziveD.la nivel ocluzal se face cu o freză globulară din carbură cu 12 lameE.se face cu gume abrazive conice sau discuri

Răspuns corect: A, C, D, E,

223. Cavitatea de clasa a II-a pentru compozite preparată în tunel:A.lasă o cantitate mai mare de dentină decât prepararea tradiționalăB.lasă o cantitate mai mică de dentină decât prepararea tradiționalăC.are un potențial redus de realizare a unei restaurații debordanteD.are un potențial crescut de realizare a unei restaurații debordanteE.scade potențialul pentru microinfiltrații


224. La prepararea în tunel a cavității de clasa a II-a pentru compozite:A.accesul la leziune se face dinspre ocluzalB.accesul la leziune se face dinpsre proximalC.accesul se face cu o freză globulară nr. 2 montată la turbinăD.accesul se face cu freza pară nr. 245 montată la turbinăE.înlăturarea procesului carios se completează cu freza globulară nr. ½ la piesa

contraunghi cu viteză redusă


43

225. La restaurarea cavității de clasa a II-a preparată în tunel: A.se folosește tehnica laminăriiB.materialul de elecție este cimentul ionomer de sticlă C.materialul de elecție este rășina compozităD.materialul compozit se aplică la nivelul joncțiunii smalț-dentinăE.cimentul ionomer de sticlă se aplică la nivelul joncțiunii smalț-dentină


226. Caria secundară marginală este procesul carios care: A.apare sub restaurațiile coronare aparent corect restaurateB.apare la limita de contact dintre materialul restaurator și marginea cavitățiiC.reprezintă singurul factor care-l determină pe medic să înlocuiască restaurările necorespunzătoareD.evoluează în profunzime provocând subminarea și fracturarea pereților cavitățiiE.evoluează în suprafață la nivelul conturului marginal al cavității


227. Dintre factorii etiologici ai cariei secundare marginale amintim:A.neîndepărtarea în întregime a dentinei alterate de la nivelul joncțiunii smalț-dentinăB.neîdepărtarea smalțului cretos sau pigmentat de la marginea cavitățiiC.neefectuarea bizotării în unghi de 20 de grade a prismelor de smalț de la nivelul

pragului gingivalD.neîndepărtarea dentinei infectate de pe pereții bazali ai cavităților E.neexercitarea unei presiuni prin intermediul matricii asupra materialului în timpul

prizei primare


228. Dintre metodele de diagnosticare a cariei secundare amintim:A.palparea cu o sondă ascuțităB.radiografia cu film mușcatC.testarea vitalității dințilorD.clinic prin control vizualE.diafanoscopie


229. Diferențierea dintre hiperestezie și hipersensibilitate dentinară se face pe baza:A.intesității dureriiB.caracterului dureriiC.factorilor externi și interni ce declanșează durereaD.factorilor interni ce declanșează durereaE.factorilor externi ce declanșează durerea


230. În cadrul mecanismului transmiterii durerii dentinare:

44

A.în cazul durerii surde și prelungite influxul nervos se transmite prin fibre amieliniceB.în cazul durerii surde și prelungite influxul nervos se transmite prin fibre mielinizateC.în cazul durerii acute și scurte influxul nervos se transmite prin fibre mielinizateD.în cazul durerii acute și scurte influxul nervos se transmite prin fibre amieliniceE.senzația dureroasă este facilitată sau inhibată la diverse etaje, cortexul fiind unicul

loc de control și integrare


231. Hiperestezia dentinară:A.poate apare cu pierdere de substanțăB.poate apare fără piredere de substanțăC.dispare spontanD.duce la complicații pulpareE.nu duce la complicații pulpare


232. Hiperemia pulpară poate fi provocată de:A.leziunile periferice ale cariei la nivelul joncțiunii cu smalțulB.placa dentară depusă pe dentinăC.placa dentară depusă pe smalțD.presiune prea mare exercitată pe freze E.presiune prea mică exercitată pe freze


233. Mijloacele de tratament al plăgii dentinare trebuie să îndeplinească câteva deziderate: A.să nu dea naștere la reacții de incompatibilitate cu materialul de bază sau restaurarea definitivăB.să posede capacitate mare de difuziuneC.să nu posede capacitate mare de difuziuneD.reacțiile de incompatibilitate cu materialul de bază sau restaurarea definitivă nu au

importanțăE.să constituie un mijloc de protejare a prelungirilor protoplasmatice amputate


234. Varnish-urile, linerii și bazele sunt folosite să:A.protejeze pulpa împotriva microinfiltrațiilorB.oblitereze fizic tubulii dentinariC.ajute la eliminarea mișcării fluidelor dentinareD.permită mișcarea fluidelor dentinareE.compenseze coeficientul de contracție al materialelor restauratorii


235. Linerii și bazele realizează protecția pulpară care: A.depinde de extensia preparăriiB.depinde de localizarea preparăriiC.nu depinde de localizarea preparării

45

D.depinde de materialul restaurator ce se va utilizaE.nu depinde de materialul restaurator ce se va utiliza

Răspuns corect: A, B, D, 236. Linerii folosiți în protecția pulpară sub materialele restauratoare sunt folosiți:

A.în strat grosB.în strat relativ subțireC.să furnizeze o barieră de protecție pentru dentină față de reactanții rezidualiD.să furnizeze o barieră de protecție pentru smalț față de reactanții rezidualiE.să ofere o izolare electrică inițială


237. Linerii suspensie folosiți în protecția pulpară:A.sunt bazați pe un solvent nonapos volatilB.sunt bazați pe apă și au mai mulți constituenți suspendațiC.se usucă mai greu decât soluțiile linerD.se usucă mai ușor decât soluțiile linerE.realizează un film de ccA. 20-25 micrometri


238. Linerii folosiți în cavitățile profunde (tip B, C și D.:A.nu trebuie să ofere protecție termicăB.trebuie să ofere protecție termicăC.trebuie să reducă inflamația pulparăD.trebuie să faciliteze formarea unei punți dentinareE.se întăresc prin fotopolimerizare

Răspuns corect: B, C, D, E

239. Când se aplică pe dentină, cimentul ZOE:A.sigilează și înlătură substratul alimentar pentru microorganismele cariogeniceB.nu are capacitate de sigilareC.nu distruge microorganismeleD.distruge microoganismeleE.dăunează celulor pulpare

Răspuns corect: A, D,

240. Hidroxidul de calciu în tratamentul plăgii dentinare:A.în solutie saturată este extrem de causticB.ionizat în concentrație mică stimulează formarea dentinei de reparațieC.posedă o reacție acidă de întărireD.nu se degradează cu timpulE.în formulă fotopolimerizabilă are o solubilitate redusă


46

241. Materialele restauratoare ale leziunilor simple ale țesuturilor dure dentare au următoarele caracteristici:

A.refac morfologia dințilorB.restabilesc funcțiile pierduteC.pot sa nu fie biocompatibile cu pulpa dințilorD.trebuie să impiedice progresia leziunii carioaseE.nu au rol profilactic


242. Gutaperca în odontoterapia restauratoare:A.are o largă utilizareB.se folosește pentru restaurarea provizorie coronarăC.se folosește pentru restaurarea definitivă coronarăD.nu conduce căldura și electricitateaE.se recomandă pentru acoperirea pansamentelor calmante, antibiotice și

antiseptice


243. Cimentul policarboxilat:A.rezultă în urma malaxării pulberii de ZnO cu un lichid ce conține acid fosforicB.rezultă în urma malaxării pulberii de ZnO cu un lichid ce conține acid poliacrilicC.răspunsul biologic al pulpei la acest material este nefavorabilD.este adeziv la structurile dentareE.nu aderă la structurile dentare

Răspuns corect: B, D,

244. Cimentul policarboxilat:A.se folosește ca material de bază, liner, ca agent mascatorB.are ph-ul asemănător cu al FOZC.provoacă un răspuns pulpar comparabil cu cel al cimentului ZOED.raportul pulbere/lichid pentru bază este 2-3/1E.provoacă o incidență crescută a sensibilității postoperatorii

Răspuns corect:A, B, C, D

245. Cimenturile ionomer de sticlă folosite în tratamentul plăgii dentinare:A.au o rezistență de ccA. 200MN/m pătratB.au o rezistență de ccA. 400MN/m pătratC.pulberea este un amestec de ioni de sticlă filtrabiliD.lichidul este acidul fosforicE.lichidul este un copolimer al acidului poliacrilic

Răspuns corect:A, C, E

246. Cimenturile ionomer de sticlă folosite în tratamentul plăgii dentinare:A.formează o legătură chimică adezivă la dentină și smalț

47

B.nu se poate folosi ca înlocuitor de dentină sub restaurațiile supuse stressurilor ocluzale

C.se folosește ca înlocuitor de dentină sub restaurațiile supuse stressurilor ocluzaleD.nu formează o legătură chimică adezivă la dentină și smalțE.nu poate fi malaxat într-o vâscozitate redusă


247. Coafajul pulpar indirect:A.este o procedură prin care se îndepărtează toate țesuturile cariate fără excepțieB.este o procedură prin care se îndepărtează toate țesuturile cariate cu exceptția startului profund din vecinătatea pulpeiC.are ca rezultat cavități sterile care nu necesită reintervențiiD.are cel mai mare succes la pacienții tineriE.are cel mai mare succes la pacienții în vârstă


248. Factorii care influențează succesul coafajului pulpar indirect pot fi:A.evidențierea vitalității pulpareB.vârsta pacientuluiC.mărimea expunerii suspectateD.localizarea dintelui pe arcadăE.tipul restaurației finale


249. *Dintre indicațiile coafajului pulpar direct putem aminti:A.dinte cu simptomatologie asociatăB.dinte cu restaurație coronarăC.dinte ce urmează a fi utilizat ca stâlp de punteD.dinte unde expunerea pulpei să fie mai mică de 1mmE.dinte unde expunerea pulpei sa fie mai mică de 2mm

Răspuns corect: D

250. *La repararea cavității de clasa a III-a convențională bizotată se folosește:A.o freză globulară diamantatăB.o freză cilindrică din carbidC.o freză globulară din carbidD.freza pară nr. 245E.o freză cilindro-conică din carbid

Răspuns corect: C 251. *La cavitatea de clasa a III-a convențională bizotată bizoul se prepară cel mai bine cu:

A.o freză diamantată efilatăB.o freză flacără diamantatăC.o freză cilindro-conică din carbidD.o freză cilindrică din carbidE.freza pară nr.330

48

Răspuns corect: B

252. *În cazul abordării vestibulare la prepararea cavității de clasa a III-a convențională bizotată conturul marginal se stabilește cu:

A.freză globulară nr. 1B.freză globulară nr. 2C.freza pară nr. 245D.freza pară nr. 330E.freza globulară ½

Răspuns corect: B

253. *La prepararea cavității de clasa a V-a convențională pentru compozite cu acces gingival limitat se folosește o freză:

A.o freză globulară nr.1 sau 2B.o freză cilindro-conică din carbidC.o freză globulară nr. ½D.o freză globulară ¼E.freza nr. 245

Răspuns corect: A

254. *La prepararea cavității de clasa a V-a convențională pentru compozite în etapa inițială de preparare a cavității adâncimea peretelui axial va fi:

A.0,25 mmB.0,75 mmC.0,50 mmD.1 mmE.0,20 mm

Răspuns corect: B

255. *La prepararea cavității de clasa a V-a convențională pentru compozite șanțurile de retenție au o adâncime de:

A.0,50 mmB.0,15 mm

C.0,25 mmD.0,75 mmE.1 mm

Răspuns corect: C

256. *Prepararea inițială a cavității de clasa a V-a modificată pentru compozite se face cu:A.o freză diamantată rotundă sau elipticăB.o freză globulară din carbidC.freza pară nr. 245D.o freză cilinro-conică din carbidE.freza pară nr.330

Răspuns corect: A

49

257. *Prepararea de cavități pentru compozit în defectele punctiforme de pe suprafețele netede se face cu:

A.o freză globulară din carbidB.o freză globulară diamantatăC.freza pară nr. 245D.o freză cilinro-conică diamantatăE.freza pară nr.330

Răspuns corect: B

258. *Bazele folosite în odontoterapie se aplică pentru protecția pulpară:A.chimicăB.în strat subțireC.în strat grosD.în cavitățile unde dentina restantă sănătoasă se presupune că are o grosime de cel

puțin 2mmE.în cavitățile unde dentina restantă sănătoasă se presupune că are o grosime de cel

puțin 1,5mm

Răspuns corect: C

259. *Gelul garvant de acid fosforic se aplică pe suprafața smalțului pe o perioadă de:A.15 secundeB.30 secundeC.45 secunndeD.20 secundeE.60 secunde

Răspuns corect: B

260. *Un smalț rezistent la atacul acid necesită un timp de gravare acidă de:A.30-45 de secundeB.20-30 de secundeC.60-90 de secundeD.45-50 de secundeE.15-20 de secunde

Răspuns corect: C

261. *Dacă accidental fluxul salivar sau secreția gingivală contaminează zona de smalț gavată acid se va regrava timp de:

A.30 de secundeB.20 de secundeC.40 de secundeD.10 secundeE.15 secunde

Răspuns corect: D

50

262. *Timpul de malaxare al compozitelor autopolimerizabile este:A.10 secundeB.20 de secundeC.30 de secundeD.45 de secundeE.15 secunde

Răspuns corect: C

263. *Timpul de inserție al compozitului autopolimerizabil în cavitatea de clasa a III-a este de:

A.30 de secundeB.45 de secundeC.1 minutD.2 minuteE.3 minute

Răspuns corect: C

264. *Adezivul fotopolimerizabil aplicat într-o cavitate de clasa a III-a se fotopolimerizează timp de:

A.10-20 de secundeB.25-30 de secundeC.30-40 de secundeD.50 de secundeE.60 de secunde

Răspuns corect: A

265. *Cimentul ionomer de sticlă se recomandă ca material restaurator în cavitățile de:A.clasa IB.clasa a II-aC.clasa a IV-aD.clasa a V-aE.clasa a VI-a

Răspuns corect: D

266. *Prepararea cavității de clasa a VI-a modificată în vederea restaurării cu materiale compozite se realizează cu freza:

A.globulară nr. ¼ sau nr. ½B.cilindro-conică din carbidC.cilindro-conica diamantatăD.pară nr. 245E.pară nr. 330

Răspuns corect: A

267. *Prepararea cavității de clasa a I-a modificată pe premolarii maxilari în vederea restaurării cu materiale compozite se realizează cu freza:

51

A.globulară nr.2B.efilată diamantatăC.globulară nr. 1D.cilindro-conică din carbidE.pară nr. 330

Răspuns corect: E

268. *Prepararea cavității de clasa a I-a modificată pe molarii maxilari și mandibulari în vederea restaurării cu materiale compozite se realizează cu freza:

A.efilată diamantatăB.cilindro-conică diamantatăC.cilindro-conică din carbidD.globulară nr. 1/2E.globulară nr. 1

Răspuns corect: D

269. *La inserția materialului compozit prin tehnica straturilor succesive în cavitățile de clasa a II-a primul strat:

A.se alică în grosime de 2mmB.se aplică pe peretele pulpar al cavitățiiC.se aplică în grosime de 1mmD.se aplică în grosime de 1,5mmE.se aplică pe pereții vestibulari și orali

Răspuns corect: C

270. *În vederea restaurării complexe cu amalgam, șanțul de retenție gingival al cavității preparate se poate face cu freza:

A.globulară nr. ½B.globulară nr. ¼C.cilindro-conică nr. 169LD.globulară nr.1E.globulară nr. 2

Răspuns corect: C

271. *În vederea restaurării complexe cu amalgam, creșterea numărului de pinuri de retenție: A.scade potențialul de fisurare al dentinei și potențialul de fractură

B.crește cantitatea de dentină dintre pinuriC.crește rezistența amalgamuluiD.scade pericolul perforării camerei pulpareE.scade rezistența amalgamului

Răspuns corect: E

272. *În cazul restaurărilor complexe din amalgam, grosimea materialului restaurator în zona cuspizilor refăcuți în zonele de contact centrice (unde nu exsită cerințe esteticE. trebuie să fie de:

52

A.1mmB.2mmC.1,5mmD.2,5mmE.0,5mm

Răspuns corect: D

273. *Prepararea cavității de clasa a V-a convențională pentru restaurarea cu amalgam se face cu freza:

A.globulară B.pară nr.245C.pară nr.330D.efilatăE.cilindro-conică

Răspuns corect: E

274. *În clasificarea cavităților în funcție de grosimea peretelui pulpar restant, cavitățile din grupa B au grosimea acestui perete de:

A.minim 2mmB.minim 1mmC.minim 1,5mmD.minim 0,5mmE.minim 3mm

Răspuns corect: A

275. *Linerii-soluție realizează un film de:A.20-50μmB.2-5μmC.0,2-1mmD.1-1,5mmE.10-20 μm

Răspuns corect: B 276. *Linerii-suspensie realizează un film de:

A.20-25μmB.2-5μmC.0,2-1mmD.1-1,5mmE.10-20 μm

Răspuns corect: A

277. *În cavitățile preparate ci instrumente rotative stratul de detritus dentinar impactat are o grosime de:

A.20-25μmB.2-5μmC.0,2-1mm

53

D.1-1,5mmE.10-20 μm

Răspuns corect: B

54

ENDODONȚIE

278. Pulpa dentară este:A. un țesut epitelialB. un țesut conjunctiv C. înconjurată de dentinăD. înconjurată de smalțE. un țesut parodontal

Răspunsuri corecte: b, c

279. Spațiul pulpar este:A. plasat în interiorul dinteluiB. divizat în camera pulpară și canalul radicularC. protejat de dentină și smalț la nivel coronarD. protejat de dentină și cement la nivel radicularE. protejat de dentină și cement lsa nivel coronar

Răspunsuri corecte: a, b, c, d

280. Pulpa radiculară:A. continuă pulpa coronarăB. are formă efilatăC. se termină la nivelul foramenului apicalD.conținută în canalul radicularE. conțimută în camera pulpară


281. Canalele radiculare accesorii:A. pornesc din canalul radicular principalB. sunt mai numeroase în pulpa coronarăC. nu sunt vizibile la examenul radiograficD. conțin numai spații pentru celule, vase, nervi și substanță fundamentală în cantitate redusăE. conțin numeroase odontoblaste

Răspunsuri corecte: a, c, d

282. Orice afecțiune pulpară poate fi frecvent ireversibilă și dureroasă datorită:A. inextensibilității mediului înconjurător pulpei (dentina)B. rezilienței țesutului conjunctiv pulparC. absenței unei circulații colateraleD. existenței unei circulații colateraleE. inextensibilității mediului înconjurător pulpei (smalțul)

Răspunsuri corecte: a, b, c

283. *Din punct de vedere microscopic, pulpa dintelui prezintă:

55

A. trei zone distincteB. patru zone distincteC. două zone distincteD. cinci zone distincteE. șase zone distincte

Răspunsuri corecte: b

284. Zonele pulpei dintelui sunt:A. zona centralăB. zona celularăC. zona acelularăD. capsula senzitivă perifericăE. zona odontoblastică acelulară


285. Celulele de rezervă din pulpa dintelui:A. sunt celule mezenchimale nediferențiateB. se găsesc de-a lungul vaselor mari de sângeC. se pot diferenția în funcție de necesitate în odontoblaste și fibroblasteD. sunt celule de apărareE. sunt limfocite B


286. Fibroblastele pulpare:A. sunt celulele pulpare cele mai puţin numeroaseB. sunt denumite şi dentinoblaste, deoarece secretă dentinaC. cresc în număr pe măsură ce vasele de sânge şi nervii scad cu vârstaD. formează o rețea prin prelungirile lorE. scad în număr odată cu înaintarea în vârstă

Răspunsuri corecte: d, e

287. Odontoblastul este:A. localizat la periferia pulpeiB. denumit și dentinoblastC. puternic specializat în producerea de dentinăD. localizat în centrul pulpeiE. denumit și ameloblast


288. Odontoblastele pulpare:A. nu comunică între eleB. diferă ca formă în funcție de localizarea lor în pulpa dinteluiC. își trimit prelungirile la nivelul tubulilor dentinariD. sunt în contact fizic unele cu alteleE. comunică datorită numeroaselor complexe joncționale intercelulare

56

Răspunsuri corecte: b, c, d, e

289. Substanța fundamentală a pulpei dentare:A. este o componentă amorfă a țesutului pulparB. constituie un veritabil mediu intern al organului pulparC. este constituită din mucipolizaharide, proteine și lichid tisularD. este hidrofilăE. este hidrofobă


290. Fibrele conjunctive pulpare:A. sunt destul de slab reprezentate în pulpa tânărăB. numărul lor crește odată cu înaintarea îm vârstăC. sunt fibre elastice și fibre de colagenD. sunt mai bine reprezentate în pulpa tânărăE. de tip colagenic intervin în procesul de dentinogeneză

Răspunsuri corecte: a, b, c, e

291. Sunt adevărate următoarele afirmații:A. arteriolele pulpare pătrund în pulpă prin foramenul apicalB. microcirculația pulpară este un sistem dinamic care reglează fluxul de sângeC. arteriolele pulpare se divid în arteriole terminaleD. peretele arteriolelor pulpare este format dintr-un singur stratE. peretele arteriolelor pulpare este format din trei straturi


292. Capilarele pulpare:A. nu sunt inervateB. sunt formate dintr-un singur strat de celule endotelialeC. se dilată pasiv, dependent de diametrul arteriolei cu care vin în contactD. se dilată activ, deoarece sunt inervate adrenergicE. sunt formate din două straturi de celule: endotelial și muscular

Răspunsuri corecte: a, b, c,

293.

294. *Peretele arteriolelor pulpare este format dinA. trei straturi: adventicea, tunica musculară şi intima (tunica internă)B. două straturi: adventicea şi tunica muscularăC trei straturi: tunică internă, intima şi tunică externăD. trei straturi: tunica medie, tunica musculară şi tunica internăE. un singur strat de celule endoteliale

Răspunsuri corecte: a

57

295. Nervii senzitivi din pulpa dintelui sunt:A. ramuri ale nervului V cranianB. ramuri ale nervului trigemenC. ramuri ale sistemului nervios simpaticD. ramuri ale sistemului nervos parasimtaicE. ramuri ale nervului VI cranian

Răspunsuri corecte: a, b

296. Inervatia vasomotoare din pulpa dintelui:A. controlează mișcările stratului muscular din pereții vaselor de sângeB. reglează volumul sângelui și rata fluxului sanguinC. provoacă vasodilatație sau vasoconstricțieD. este de tip parasimpaticE. este de tip simpatic


297. Funcțiile pulpei dintelui sunt:A. funcția de tampon mecanicB. funcția de formare a dentineiC. funcția de nutrițieD. funcția nervoasăE. funcția de apărare


298. Teoriile percepției durerii pulpare sunt:A. teoria agresiunii odontoblastelorB. teoria inervației dentinareC. teoria hidrodinamicăD. teoria mecanicăE. teoria hidrolitică


299. Mecanismele de apărare ale pulpei dintelui sunt reprezentate de:A. formarea dentinei peritubulareB. formarea dentinei terțiareC. inflamație pulparăD. formarea dentinei primareE. formarea smalțului


300. Obiectivele inflamației pulpare sunt:A. distrugerea iritantului la locul agresiuniiB. neutralizarea acestuia prin diluție sau încorporareC. ameliorarea distrucției tisulareD. începerea procesului de reparație a țesutului distrus

58

E. depunerea dentinei primare


301. Instrumentele endodontice de bază sunt:A. oglinda endodonticăB. pensa endodonticăC. sonda endodonticăD. odontometrulE. sonda parodontală


302. Instrumentele necesare pentru prepararea cavității de acces coronare sunt:A. freze globulare cu gît lungB. freze globulare nr. 1/4C. freze cilindroconice cu vârf inactivD. freze con inversE. freze Gates-Glidden

Răspunsuri corecte: a, c

303. * Măsurarea lungimii de lucru în endodoție se realizează:A. doar radiograficB. doar tactilC. doar electronicD. prin combinarea tuturor acestor metodeE. la sfârșitul tratamentului

Răspunsuri corecte: d

304. Durerea în inflamaţia pulpară:A. este determinată de scăderea presiunii intrapulpareB. rezultă prin reducerea permeabilităţii celulelor nervoaseC. este asociată cu stimularea fibrelor nervoase de tip simpaticD. este cel mai frecvent asociată cu stimularea fibrelor nociceptive CE. este asociată cu creșterea presiunii intrapulpare


305. Volumul fluxului sanguin pulpar:A. este mai mic în regiunea coarnelor pulpareB. este mai mare în porţiunea radiculară a pulpei decât în cea coronarăC. este mai mare decât fluxul sanguin în majoritatea organelor interneD. este controlat vasomotor de inervaţia simpatică adrenergicăE. este mai mare în regiunea coarnelor pulpare


306. Inflamaţia pulpară acută este caracterizată de:

59

A. creşterea presiunii intrapulpareB. hiperactivitate exudativăC. infiltrat celular inflamator format din polimorfonucleareD. caracter de reversibilitateE. necroză pulpară


307. *Cel mai frecvent răspuns dentinar în zona profundă a cariei dentare este:A. creşterea permeabilităţii B. alterarea colagenuluiC. dizolvarea dentinei peritubulareD. scleroza dentinarăE. formarea fibrelor de colagen


308. *Conform teoriei hidrodinamice a sensibilităţii dentinare, mişcarea fluidului în tubulii dentinari:A. stimulează fibrele nervoase care însoţesc prelungirile odontoblasticeB. împinge odontoblastele în ţesutul pulparC. modifică presiunea intrapulparăD. determină moartea multor odontoblasteE. determină moartea pulpei


309. Într-o inflamaţie pulpară cronică:A. predomină fenomenele proliferativeB. infiltratul inflamator este predominant de tip limo-plasmocitarC. răspunsul la testele de vitalitate apare numai la intensităţi crescute ale excitantuluiD. durerea este de tip lancinantE. durerea este de tip pulsatil


310. *O freză Gates – Glidden ce prezintă două şanţuri pe mâner este:A. numărul 4B. numărul 2C. numărul 6D. numărul 8E. numarul 1


311. *Gândindu-ne la design, care din următoarele instrumente endodontice ISO nr. 50, din acelaşi oţel, sunt mai susceptibile la fractură:A. cele cu secţiune triunghiularăB. cele cu secţiune pătratăC. cele romboidale

60

D. tipul hedstrőmE. cele din nichel-titan


312. * Indicaţia majoră a coafajului pulpar direct o reprezintă:A. dinţii ce prezintă o leziune carioasă minimăB. dinţii stâlpi ai unei lucrări proteticeC. expunerile pulpare cu diametru mai mare de 1 mm2

D. dinţii permanenţi tineri cu rădăcina incomplet formatăE. dinții pacienților vârstnici

Răspuns corect :d

313. Dintre factorii locali ce reprezintă contraindicaţii pentru coafajul pulpar direct, mai importanţi sunt:A. pacienţii cu boli croniceB. dinţii cu abrazieC. dinţii şlefuiţi anterior în scop protetic D. pacienţii tineriE. dinții molari

Răspuns corect :b, c

314. Care din următoarele manopere sunt pulpo-odonto-conservatoare: A. pulpectomia vitalăB. pulpectomia devitalăC. coafajul pulpar directD. pulpotomia devitalăE. amputația vitală

Răspuns corect : c, e

315. *Care din următoarele preparate nearsenicale sunt folosite în pulpotomia devitală:A. preparatele pe bază de paraformaldehidăB. trioxidul de arsenC. pulparsenD. nervarsenE. pulbere de hidroxid de calciu

Răspuns corect :a

316. Care din următoarele situaţii clinice reprezintă contraindicaţii pentru metodele devitale în tratamentul pulpitelorA. leziuni carioase cu localizare cervicală sau cu evoluţie subgingivalăB. pulpite acute purulenteC. pulpitele dinţilor temporariD. leziuni carioase cu localizare ocluzalăE. toate răspunsurile sunt corecte

61

Răspuns corect : a, b

317. *Modificările design-ului pe secţiune a instrumentelor tip K-pilă de la pătrat la romb au determinat o creştere a:A. rezistenţei la torsiuneB. rezistenţei la compresiuneC. rigidităţiiD. flexibilităţiiE. rezistenței mecanice

Răspuns corect :d

318. Precizaţi care din următoarele tehnici de preparare a canalului radicular sunt tehnici apico-coronare:A. tehnica forțelor balansateB. tehnica step-backC. tehnica crown-downD. tehnica step-downE. tehnica watch-winding

Răspuns corect :a,b

319. Mişcarea de rotaţie-contrarotaţie (watch-winding):A. presupune o rotaţie de 30-60° în sens orar urmată de contrarotaţie de 30-60° în sens antiorarB. presupune o rotaţie de 30-60° în sens antiorar urmată de contrarotaţie de 30-60° în sens orarC. utilizează instrumente de tipul Kerr pilă sau burghiuD. duce la obținerea de preparații cu pereți dentinari neteziE. utilizează instrumente de tipul Hedstrom

Răspuns corect :a,c,d

320. Factorii care influenteaza anestezia in endodontie sunt:A. anxietateaB. obosealaC. inflamatia tesuturilorD. gradul de distructie al dinteluiE. particularitatile anatomice

Raspunsuri corecte:a,b,c

321. Efectele secundare ale anestezicelor locale pot fii:A. tulburari moderateB. oprirea inimiiC. moarte subitaD. anestezia zonei interesateE. confera operatorului calm

62

Raspunsuri corecte:a,b,c

322. Tehnicile de anestezie practicate in endodontie sunt:A. in barajB. la distantaC. generalaD .localaE. topica

Raspunsuri corecte:d,e

323. Anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior la nivelul spinei lui Spix intereseaza:A. dintii mandibulari de aceeasi parte, pana la linia mediana plus un dinte de partea opusaB. muco periostul vestibular situat inaintea primului molarC. hemibuza si pielea barbiei situate de partea anesteziei D. corpul mandibular si portiunea inferioara a ramurii ascendente a mandibuleiE. cele 2/3 anterioare ale limbii si planseului bucal

Raspunsuri corecte:b,c,d,e

324. *Tehnicile complementare de anestezie sunt cu exceptia:A. intraligamentaraB. plexalaC. palatinalaD .intrapulparaE. intraseptala si intrapapilara

Raspunsuri corecte:b

325. Anestezia intrapulpara:A. se poate realiza cand pulpa nu este expusa B. pentru a realiza extirparea devitala fara durereC. cu ac scurt indoit corespunzatorD .efectul este imediatE .se recomanda in pulpite purulente

Raspunsuri corecte:c,d

326. Anestezia intraligamentara:A. se practica in completarea anesteziei plexale sau tronculare perifericeB. indicata in orice regiune a maxilarelorC. indicata numai la mandibulaD. acul se introduce tangent cu radacinaE. acul se introduce perpendicular pe mucoasa papilara

Raspunsuri corecte:a,c,d

63

327. Anestezia nervului incisiv inferior:A. se realizeaza la gaura mentonieraB. cu gura larg deschisaC. nu este necesara patrunderea cu acul in gaura mentonieraD. cu gura semideschisaE. intereseaza doar pulpa nu si osul alveolar

Raspunsuri corecte:a,d

328. Anestezia nervului alveolar supero-posterior:A. insensibilizeaza pulpa celor 3 molari maxilariB. cu gura semideschisaC. acul se introduce la nivelul molarului doiD. in unghi de 45E. este indicat sa se pastreze contactul osos in timpul progresiunii acului

Raspunsuri corecte :a,b,c,d

329. *Conditiile de utilizare a acelor sunt urmatoarele cu exceptia:A. sa se foloseasca numai pentru un singur pacientB. trebuie schimbat dupa trei utilizari la acelasi pacientC. trebuie distruse imediat dupa utilizareD. capacul acului trebuie repus inapoi pe ac,imediat dupa injectareE. directia acului se poate schimba in timp ce acesta se afla in profunzimea tesuturilor.

Raspunsuri corecte:e

330. Diga:A. camp operator din cauciucB. de orice formaC. de forma patrataD. cauciuc foarte grosE. de grosimi diferite

Raspunsuri corecte:a,c,e

331. Cu ajutorul digii se executa in conditii de asepsie chirurgicala toata gama de tratamente stomatologice,deoarece:A. izoleaza perfect campul operator de saliva, sange,secretiiB. mentine cavitatea uscata pentru putin timpC. protejeaza limba si obrazul de riscul lezarii cu instrumentarulD. inlatura accidentele tratamentului radicular,ca inghitirea sau aspirarea acelor de canalE. prelungeste timpul de lucru

Raspunsuri corecte:a,c,d

332. Dezavantajele digii sunt nesemnificative:A. ingreuneaza investigarea radiologicaB. traumatizeaza ocazional papilla gingivala

64

C. confera operatorului siguranta si calmD. prelungeste timpul de lucru prin absenta pauzelor de clatireE. impiedica desterilizarea instrumentarului de canal prin atingerea lui de gingie sau de dintii vecini

Raspunsuri corecte:a,b

333. Contraindicatiile folosirii digii:A. dintii permanenti tineri,care nu au erupt sufficientB. dintii permanenti tineri,care au erupt sufficientC. diferite afectiuni generale ale pacientului:astm,boli psihiceD. dureri de capE. uneori in situatia izolarii molarilor de minte


334. Dezideratul principal al tratamentului canalului radicular este reprezentat:A. eliminarea bacteriilor si a substraturilor lorB. indepartarea pulpei necrotice si a debriurilor tisulareC. indepartarea pulpei inflamateD. in departarea partiala a pulpeiE. indepartarea chiar a tesutului pulpar sanatos

Raspunsuri corecte:a,b,c,e

335. Triada endodontica traditionala :A. curatireB. spalareC. preparareD. dezinfectareE. obturare


336. *Obiectivele terapiei endodontice nu sunt reprezentate de:A. indepartarea tuturor tesuturilor ,bacteriilor si produsilor lor fara indepartarea substraturilor de la nivelul sistemului canalarB. indepartarea tuturor tesuturilor,bacteriilor si produsilo lor de la nivelul canalului radicularC. prepararea canalului radicular intr-o anumita formaD. prepararea canalului radicular pentru a facilita plasarea unei obturatii canalareE. obturarea canalului radicular corect preparat

Raspunsuri corecte:a

337. Aplicatiile clinice ale hidroxidului de calciu s-au extins ajungand ca el sa fie inclus in formula multor material ca:A. baze dentinare

65

B. agenti de coafaj pulparC. materiale de obturare coronara definitiveD. materiale de cimentare provizorie a RPFE. ZOE

Raspunsuri corecte:a,b

338. Hidroxidul de calciu:A. are capacitatea sa lizeze in totalitate materialele anorganice mortificateB. stimuleaza metabolismul materiei organice viiC. favorizeaza reparatia osoasaD. favorizezaza reparatia cementaraE. favorizeaza reparatia dentinara

Raspunsuri corecte:b,c,D.e

339. Hidroxidul de calciu:A. actioneaza direct ca agent antiinflamatorB. asigura procesul de vindecare prin diminuarea exudatului localC. contribuie la dizolvarea resturilor anorganice ramase in canalul radicularD. este lasat ca pansament in canalul radicular pentru doua maxim patru saptamaniE. poate da dureri in cazul depasirii in obturatiile radiculare

Raspunsuri corecte:b,d,e

340. Mecanismul vindecarii dupa pulpotomie D.p.D.v. histologic se produce sub forma a cinci straturi:A. zona de obliteratieB. cea de-a doua zona reprezinta linia de demarcatie intre zona necrozei de coagulare si tesutul pulpar subiacent vitalC. ultima zona este reprezentata de puntea calcificataD. zona a patra –zona densaE. cea de-a doua zona este reprezentata de necroza de coagulare a pulpei superficial

Raspunsuri corecte:a,c,D.e

341. *PH-ul hidroxidului de calciu este:A. 10,5B. 11,5C .12,5D. 13,5E. 14,5

Raspuns corect: c

342. *Pentru o bună izolare a dintelui ce necesită un tratament endodontic:A. este suficientă folosirea rulourilor de vatăB. este suficientă folosirea aspiratoruluiC. este obligatorie izolarea cu digaD. un acces corect previne şi contaminarea cu salivă

66

E. izolarea cu diga este opţională în endodonţie

Raspuns corect: c

343. *După ce camera pulpară a fost deschisă, orificiile canalelor radiculare sunt localizate cu:A. o chiuretă parodontalăB. o sondă endodonticăC. o freză con inversD. un excavator sub formă de lingurăE. cu o sondă parodontală

Raspunsuri corecte:b

344.

345. *Patru canale se găsesc mai frecvent la:A. premolarii unu maxilariB. premolarii doi maxilariC. molarii unu maxilariD. premolarii mandibulariE. molarii doi maxilari

Raspunsuri corecte:c

346. *Cel de-al patrulea canal este mai frecvent găsit în:A. rădăcina meziovestibulară a molarilor unu maxilariB. rădăcina mezială a premolarilor unu maxilariC. rădăcina palatinală a molarilor unu maxilariD. rădăcina distovestibulară a molarilor unu maxilariE. rădăcina palatinală a molarilor maxilari

Raspunsuri corecte:a

347. Cavitatea de acces la incisivul central superior se realizează:A. uşor mai jos (apical) de cingulum în axul lung al dinteluiB. coronar de cingulum, în axul lung al dinteluiC. incluzând crestele marginaleD. cu o freză la turaţie redusăE. se poate extinde, când e necesar, pe marginea incizală

Raspunsuri corecte: b, e

348. Caninii maxilari:A. sunt cel mai frecvent mai scurţi de 25 mmB. sunt de 25 mm sau mai lungiC. prezintă cel mai frecvent un singur canal radicularD. au un apex anatomic situat la distanţă de foramenul apicalE. cavitatea de acces are formă ovoidală, extinsă vestibulo-oral

67

Raspunsuri corecte: b, c, e

349. Molarii unu maxilari:A. prezintă o rădăcină palatinală întotdeauna curbă spre distalB. prezintă o rădăcină distovestibulară cu două canale ce se deschid într-un foramen comunC. trebuie trataţi endodontic luând în considerare că rădăcina meziovestibulară prezintă frecvent două canale radiculareD. trebuie trataţi endodontic luând în considerare că rădăcina meziovestibulară prezintă frecvent un singur canal radicularE. prezintă o rădăcină palatinală întotdeauna curbă spre vestibular

Raspunsuri corecte: c, e

350. Incisivii mandibulari:A. prezintă cel mai frecvent două foramene apicaleB. prezintă în aproape 40% din cazuri două canale radiculare C. au o lungime medie de 19 mmD. pot fi perforaţi mai frecvent lingual decât vestibular în cursul realizării cavităţii de accesE. sunt cel mai frecvent dinţi monoradiculari

Raspunsuri corecte: b, e

351. Premolarii mandibulari:A. pot prezenta mai mult de un canal radicular în 12% până la 23% din cazuriB. sunt mai puţin supuşi exacerbărilorC. rareori prezintă probleme de tratament mecanicD. au o lungime medie de 19 mmE. prezintă cel mai frecvent o singură rădăcină

Raspunsuri corecte: a, e

352. Perforaţia furcaţiei este accidentul cel mai frecvent al:A. cavităţii de acces supraextinseB. utilizării incorecte a frezelor Gates GliddenC. morfologiei radiculareD. utilizării acelor burghiuE. utilizării frezelor cu vârf inactiv

Raspunsuri corecte: a, b

353. *Cel mai frecvent, două canale radiculare poate avea:A. molarul unu maxilarB. premolarul doi maxilarC. premolarul unu maxilarD. caninul mandibularE. premolarul unu mandibular

68

Raspunsuri corecte: c

354. *Acul tire-nerf (extractor de nerv) este utilizat în terapia endodontică:A. pentru a repera orificiile canalelor radiculareB. pentru a îndepărta ţesutul pulpar din canalul radicular, doar atunci când este indicatC. pentru a netezi pereţii canalului radicularD. pentru a lărgi canalul radicularE. pentru cateterizarea canalului radicular

Raspunsuri corecte: b

355. * Diferenţa de bază între acele K-burghiu şi K-pilă este:A. numărul de spire pe unitatea de lungimeB. diametrul lorC. grosimea spirelorD. direcţia spirelorE. conicitatea lor

Raspunsuri corecte: a

356. Inflamaţia pulpară acută este caracterizată de:A. creşterea presiunii intrapulpareB. hiperactivitate exudativăC. infiltrat celular inflamator format din polimorfonucleare neutrofileD. caracter de reversibilitateE. scăderea presiunii intrapulpare

Raspunsuri corecte: a, b, c

357. *Porţiunea activă a unui condensator endodontic (spreader) este:A. netedă, conică şi ascuţităB. netedă, conică şi platăC. netedă, de grosime uniformă şi platăD. netedă, de grosime uniformă şi ascuţităE. spiralată

Raspunsuri corecte: a

358. Într-o inflamaţie pulpară cronică:A. predomină fenomenele proliferativeB. infiltratul inflamator este predominant de tip limfo-plasmocitarC. răspunsul la testele de vitalitate apare numai la intensităţi crescute ale excitantuluiD. durerea este de tip lancinantE. durerea este de tip pulsatil


359. Clamele cu aripioare prezintă următoarele avantaje:

69

A. permit un câmp vizual larg B. diga poate fi ataşată pe aripioare înaintea aplicării pe dinteC. protejează diga de acţiunea nocivă a instrumentarului rotativD. permit plasarea matricilor şi icurilor E. nu permit citirea cu apex locatorul a lungimii de lucru


360.

361. *Lungimea de lucru în endodonţie:A. se determină cu apexlocatorulB. se alege ca valoare medie din tabele C. se determină cu acurateţe de pe radiografia panoramică D. se alege în funcţie de preferinţele individuale ale clinicianuluiE. nu este esenţială Raspunsuri corecte: a

362. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. instrumentul ISO 020 are culoare roşie B. instrumentul ISO 040 are culoare neagrăC. instrumentul ISO 010 are culoare movD. instrumentul ISO 080 are culoare neagrăE. instrumentele standardizate ISO au conicitate de 2%

Raspunsuri corecte: b, c, d, e

363. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. instrumentul ISO 035 are culoare verdeB. instrumentul ISO 045 are culoare galbenăC. instrumentul ISO 060 are culoare albastrăD. instrumental ISO 030 are culoare albastră E. instrumentul ISO 020 are culoare galbenă

Raspunsuri corecte: a, c, d, e

364. Cavitatea de acces:A. urmăreşte îndepărtarea în totalitate a podelei camerei pulpare B. permite accesul în linie dreaptă a instrumentelor de permeabilizare a canalului radicularC. prezintă pereţii axiali divergenţi spre ocluzalD. permite vizualizarea orificiilor tuturor canalelor radiculare pe podeaua camerei pulpareE. prezintă pereţii axiali convergenţi spre ocluzal

Raspunsuri corecte: b, c, d

365. Cavitatea de acces are forma:

70

A. triunghiulară la incisivii centrali inferioriB. dreptunghiulară la molarul prim superior C. ovalară la canini D. ovalară la 1.4E. triunghiulară la incisivii centrali superiori

Raspunsuri corecte: c, d, e

366. *Pentru efectuarea pulpectomiei vitale la 3.6 se utilizează:A. este suficientă anestezia topicăB. anestezia la gaura mentonieră C. numai anestezia plexală D. anestezia la spina lui Spix E. anestezia la tuberozitate

Raspunsuri corecte: d

367. Pentru efectuarea pulpectomiei vitale la 3.2 se poate utiliza:A. anestezia la spina lui Spix B. anestezia plexală C. anestezia la tuberozitate D. anestezia la gaura mentonieră E. nu este necesară anestezia

Raspunsuri corecte: a, b, d 368. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la anestezia în endodonţie:

A. anestezia plexală este de elecţie pentru insensibilizerea molarilor primi inferioriB. anestezia intraligamentară presupune infiltrarea ligamentului periodontalC. anestezia intrapulpară poate fi utilizată ca tehnică complementară de anestezie la dinţii vitaliD. anestezia intrapulpară nu necesită deschiderea camerei pulpareE. anestezia la tuberozitate nu necesită aspiraţie

Raspunsuri corecte: b, c

369. Factorii patogeni cu rol în declanșarea inflamației pulpare sunt:A. LocaliB. GeneraliC. FavorizanțiD. Determinanți E. Nespecificați


370. Factorii locali pot fi:A. TraumaticiB. IatrogeniC. MicrobieniD. ChimiciE. Fizici

71


371. Morfologia florei bacteriene depinde de:A. Integritatea structurală a dinteluiB. Durata infecției endodonticeC. Compoziția bacterianaD. Atitudinea terapeutică față de patologia pulparăE. Numarul celulelor implicate în procesul inflamator


372. Calea coronară de patrundere a florei bacteriene este reprezentată de: A. Procese carioaseB. Carii radiculareC. Preparări de cavități și bonturiD. Avulsii dentareE. Fisuri structurale ale smalțului, eroziuni, fracturi coronare cu expunerea dentinei

Răspunsuri corecte: a, c, e

373. Difuziunea microorganismelor la nivel pulpar prin dentina permeabilă este influențat de:A. Rata fluxului sanguinB. Grosimea stratului de dentină restantăC. Suprafata expusăD. Prezența/ absența smear layer-uluiE. Mărimea organului pulpar dentar


374. Leziunile produse de microorganismele aflate in contact cu tesutul pulpar declansează un mecanism de apărare al gazdei, având drept consecință o reacție inflamatorie:A. Localizată la nivelul pulpei coronare – pulpită totalăB. Localizată la nivelul pulpei coronare – pulpita partialăC. Extinsă în întregul spațiu endodontic – pulpită totalăD. Extinderea procesului inflamator în spațiul periapical – parodontită marginalăE. Extinderea procesului inflamator în spațiul periapical – parodontită apicală

Răspunsuri corecte: b, c, e

375. Flora bacteriană endodontică necesită un mediu adecvat constituit din:A. Condiții de umiditateB. TemperaturăC. Condiții de anaerobiozăD. Condiții de aerobiozăE. Mediu alcalin inițial


72

376. Anaerobii:A. Devin toți patogeni la nivelul canalului radicularB. Se găsesc în șanțurile gingivaleC. Se găsesc în placa bacterianăD. Nu devin patogeniE. Numai o parte din ei devin patogeni la nivelul canalului radicular


377. Reacția pulpei dentare în cazul traumatismelor brutale poate fi:A. AbsentăB. TreptatăC. ModeratăD. ViolentăE. Dificil de precizat


378. Când fractura interesează părțile dure ale dintelui, fără a deschide camera pulpară, schimbările de la nivel pulpar sunt: A. Accelerarea metabolismuluiB. Depuneri de dentină de iritatieC. Dilatație prelungită a vaselor sanguineD. HiperemieE. Elaborare intensă de colagen


379. *Traumatismele brutale urmate de deschiderea camerei pulpare, duc la inițierea inflamației pulpare sub formă de: A. HiperemieB. Pulpită purulentăC. Pulpită seroasăD. Necroza pulpară septicăE. Necroza pulpară aseptică

Răspunsuri corecte: c

380. Traumatismele de mică intensitate: A. Pot determina reacții inflamatorii pe cale directăB. Rezultă din obiceiuri vicioase, contacte premature, bruxismC. Pot determina reacții inflamatorii pe cale indirectăD. Pot rezulta din manevre ortodontice necontrolateE. Pot rezulta din preparari de bonturi

Răspunsuri corecte: b, c, d

381. Factorii chimici ce pot acționa sub formă de iritanți pulpari: A. Sunt printre alții alcoolul, cloroformul, fenolulB. Produc grave leziuni la nivelul odontoblastelor

73

C. Alcoolul și fenolul produc și deschiderea tubulilor dentinariD. Cloroformul și alcoolul produc și deschidere tubulilor dentinariE. Atacul acid determină și creșterea permeabilității pulpare

Răspunsuri corecte: a, b, d, e

382. Diagnosticul endodontic se elaborează pe baza datelor obținute prin:A. Anamneză B. Examen clinic subiectivC. Teste de sensibilitateD. Examen clinic obiectivE. Examen radiografic

Răspunsuri corecte: a, c, d, e

383. Afecțiuni generale cu impact asupra tratamentului endodontic pot fi: A. Pacienți cu afecțiuni coronare, hipertensiune arterială sau cei protezați valvularB. HepatităC. Diabet zaharatD. Boli de coagulare a sângeluiE. Pacienți suferinzi de enterocolită

Răspunsuri corecte: a, b, c , d

384. Parametrii durerii de care trebuie sa se țină seama înca din interogatoriul pacientului sunt: A. NespecificațiB. Localizarea, intensitatea și caracterulC. Debutul, periodicitatea și durataD. Intensitatea – răspunsul poate fi : continuu, slab, moderat, severE. Caracterul: pulsatil, lancinant, spontan, surd, provocat de diverși stimuli


385. Examenul arcadelor dentare cuprinde: A. Inspecția: forma arcadelor dentare și apelul dintilorB. Inspecția: doar apelul dințilorC. Palparea dintelui/ dinților cauzali cu ajutorul sondei dentare, a oglinzii și spatuleiD. Palparea dintelui/ dinților cauzali cu ajutorul sondei dentare, a oglinzii dentare și apelând la transiluminareE. Percuția care se realizeaza dinspre ocluzal, vestibular si lingual

Răspunsuri corecte: a, d, e

386. Palparea determină răspunsuri diferite: A. Pulpa sanatoasă deschisă accidental determină o durere vie, urmată de hemoragieB. Inflamația ireversibilă simptomatică determină o durere violentă urmată de apariția unei picături de puroi, la deschiderea camerei pulpareC. Inflamația ireversibilă simptomatică determină o durere violentă urmată de hemoragie

74

D. Inflamația ireversibilă asimptomatică cu raspuns slab la palpare dar hemoragie abundentă, apare în cazul pulpitelor cronice deschiseE. Necroza pulpară , când durerea este surdă

Răspunsuri: a, c, d

387. În funcție de răspunsul la percuție, se diferențiază: A. Pulpitele ireversibile simptomatice – percuția este pozitivă în cazul celor incipiente și negative în cazul celor avansateB. Pulpitele ireversibile simptomatice – percuția este negativă în cazul celor incipiente și pozitivă în cazul celor avansateC. Necrozele și pulpitele ireversibile asimptomatice dau un raspuns negativ sau ușor pozitiv la percuțieD. Parodontitele apicale cronice cu rezorbția tablei osoase externe, la percuție și palparea mucoasei apicale evidențiază așa numita “vibrație a apexului”E. Pulpa sănătoasă clinic, determina un raspuns slab pozitiv la percuție


388. În cazul testelor de vitalitate: A. Organul pulpar cu patologie moderată, prezinta hipersensibilitate la receB. Organul pulpar cu inflamație avansata, produce imediat o durere atroce la receC. Organul pulpar cu inflamație avansată, produce imediat o durere atroce la caldD. Testul la rece se execută cu ajutorul unei bulete de vată îmbibată în clorură de etil sau gheață si se aplică pe fața orală a dinteluiE. Testul la rece se execută pe fața vestibulară a dintelui suspect


389. Testul la cald se poate efectua: A. Cu ajutorul unui baton de Kerr verde încălzit până la punctual de ramolire termicăB. Cu ajutorul unui bastonaș de gutapercă încălzit până la punctual de ramolire termică C. Punctul de ramolire termică este aflat între 95-105 grade CelsiusD. Răspunsul dureros la cald este mai puternic în pulpitele ireversibile purulenteE. Cu cât inflamația pulpară progresează, durerea se intensifică la rece și este calmată la cald


390. În cazul testului electric pulpar: A. Dinții examinați trebuie uscați excesiv cu jetul de aer și izolați cu diga sau rulouri absorbante pentru evitarea răspunsurilor eronateB. Dinții examinați trebuie uscați cu jet de aer și izolați cu rulouri absorbanteC. Vârful electrodului se acoperă cu un strat de pasta de dinți, pentru a asigura un bun contact electricD. Electrodul se sprijină pe smalț, în treimea ocluzală, indiferent daca există sau nu o restaurare în acea zonă și fără a se tine cont de țesutul gingivalE. Electrodul se sprijină pe smalț, în treimea ocluzală, făara a se lua contact cu vreo restaurare existent sau cu țesutul gingival

75


391. În urma testului electric, se poate obține un răspuns fals negativ în urmatoarele cazuri:A. În cazul pacienților cu pacemaker B. În cazul premedicației cu analgezice, narcotice, tranchilizante sau alcoolC. Necroză totalăD. Necroză parțialăE. Contact inadecvat cu smalțul

Răspunsuri corecte: b, d, e

392. Testul masticator poate facilita detectarea: A. Fracturilor coronareB. Disfuncțiilor miofacialeC. Inflamația ligamentelor parodontale, secundare unor afecțiuni endodonticeD. Inflamația ligamentelor parodontale secundare unor parafuncțiiE. Artropatii temporo-mandibulare


393. Radiografia în endodonție: A. Reprezintă o imagine tridimensională a unei situații bidimensionaleB. Are valoare de diagnostic pozitiv și diferențial cu formațiunile anatomice osoase normaleC. Are valoare de diagnostic pozitiv și diferențial cu gaura mentonieră, gaura naso-palatinăD. Reprezintă o imagine bidimensională a unei situații tridimensionaleE. Formațiunile anatomice nu au nici o implicație în examenul radiographic endodontic


394. Radiografia în endodonție: A. Relevă formațiuni anatomice normale ale dintelui atât la nivel coronar cât și la nivel radicularB. Relevă prezența unor leziuni patologice: periapicale, fracture, corpi străini, resorbții externe, interne, calcificăriC. Sunt de mai multe tipuri în endodonție: retroalveolare, panoramice, de tip bite-wing, CTD. Cele mai folosite în endodnție sunt:panoramice, retroalveolare, bite-wingE. Pe parcursul tratamentului endodontic este suficientă realizarea unei singure radiografii

Răspunsuri corecte: a, b, d

395. Inflamația pulpei dentare se poate clasifica în următoarele categorii: A. Pulpită simptomatică reversibilă – hiperemia pulparăB. Pulpite simptomatice ireversibile (cronice)C. Pulpite seroase și purulente parțiale sau totaleD. Pulpite asimptomatice ireversibile (cronice)

76

E. Pulpite asimptomatice: hiperplazice, ulceroase, granulomatoase


396. Hiperemia pulpară: A. Reprezintă primul stadiu al ciclului inflamator pulparB. Constituie un răspuns pulpar initial ireversibilC. Ca fenomene fiziopatologice apare marginația leucocitară și predispoziție la edem, cu creștere presiuni intrapulpare în zona afectatăD. Are ca etiologie factori: traumatici, microbieni, chimico-toxiciE. Din punct de vedere obiectiv, se caracterizează prin durere localizată, care durează doar câteva minute după încetarea acțiunii excitantului


397. Examenul obiectiv în cazul hiperemiei pulpare: A. Evidențiază un proces carios care a deschis camera pulparăB. Evidențiază un proces carios care nu a deschis camera pulparăC. Hiperemia se întâlnește când cariile sunt superficialeD. Hiperemia se poate întalni în cazul existenței unor obturații metalice realizate cu puțin timp în urmă , sau în cazul unui dinte recent șlefuitE. Testele de vitalitate sunt întotdeauna positive în hiperemie


398. Diagnosticul diferențial al hiperemiei pulpare se poate face cu: A. HiperesteziaB. Necroza pulparăC. Hipersensibilitatea D. Pulipte croniceE. Pulpite acute coronare


399. Pulpita seroasă: A. Reprezintă o stare de intoxicare a tuturor structurilor cu alterarea funcțiilor lorB. În pulpita seroasă modificările circulatorii sunt caracterizate de vasoconstricție și permeabilitate endotelialăC. În pulpita seroasă modificările circulatorii sunt caracterizate de vasodilatație și permeabilitate endotelialăD. Alterarea peretelui capilar sau arteriolar determină o creștere progresivă a permeabilitățiiE. Doar într-o fază mai avansată a inflamației pulpare, leucocitele încep să străbată peretele vascular


400. În pulpita seroasă coronară, examenul microscopic pune în evidență: A. Vasodilatația pe un teritoriu pulpar întinsB. Nu se justifică realizarea unui examen microscopic

77

C. Permeabilitatea crescută a pereților vasculariD. Marginație leucocitară intenseE. Hiperfuncția odontoblaștilor

Răspunsuri corecte: a, c, d , e

401. Semnele subiective ale pulpitei serosae coronare sunt: A. Durere vie localizată la un anumit dinteB. Durere mai mare la cald decât la receC. Durerea se manifestă timp mai îndelungat, de la câteva minute până la câteva oreD. Initial crizele dureroase sunt frecvente, apoi cu timpul devin mai rareE. Initial crizele dureroase sunt rare, dar cu timpul devin frecvente, putând să apară și spontan


402. Examenul clinic al pulpitei seroase coronare: A. Prezintă un proces carios profund, cu depozit bogat de dentină alteratăB. Poate releva o restaurare coronară cu închidere marginală defectuoasăC. Fractura unui cuspid, sau fractura coronarăD. SubluxațiiE. Prezintă un proces carios superficial


403. Diagnosticul pozitiv al pulpitei serosae coronare:A. Se stabilește pe baza episoadelor dureroase spontane sau provocate care durează de la câteva minute la câteva oreB. Testele de vitalitate sunt pozitive mai ales la rece și curenți electriciC. Subiectiv, existența unui proces carios profund fără deschiderea camerei pulpare D. Obiectiv, existența unui proces carios profund fără deschiderea camerei pulpareE. Prezența hiperemiei la atingerea fundului cavității


404. Diagnosticul diferențial al puliptei serosae coronare se face cu : A. Nevralgia de trigemenB. Hiperemia pulparăC. Pulpita acută seroasă totalăD. Pulpita purulentă totalăE. Pulpita purulentă partială


405. Pulpita seroasă totală: A. Se mai numește si coronoradicularăB. Tabloul clinic este dominat de durere localizatăC. Durerea apare spontan, având fie un character progresiv, fie unul brutalD. Tabloul clinic este dominat de durere difuzăE. Mai este denumită si “turbarea dinților”

78


406. În cazul pulpitelor seroase totale: A. Percuția în axul dintelui este moderat dureroasăB. Testele de vitalitate sunt intens pozitive C. Examenul radiografic va evidenția pierderea de țesut dur dentar în raport direct cu camera pulparăD. Caracterul durerii este pulsatilE. Caracterul durerii este lancinant


407. Pulpitele purulente :A. Reprezintă un stadiu al inflamației care deschide porțile proceselor de necrobiozăB. Sunt compuse din două categorii de fenomene morfopatologice: diapedeza și procesele liticeC. Tot timpul succed pulpitele acute seroase D. La excitanții termici li electrici, pulpita purulentă coronară răspunde numai la intensități foarte mari

E. Fenomenul de hiperexcitabilitate care caracterizează activitatea nervoasă locală în pulpitele seroase, crește considerabil


408. Durerea în pulpita purulentă parțială: A. Este difuzăB. Este localizată și apare spontan sau în crize provocate de agenți termiciC. Crizele dureroase sunt exacerbate de rece și apar mai ales noapteaD. Crizele dureroase sunt exacerbate de căldurăE. Are caracter pulsatil


409. Pulpita purulentă totală: A. Este caracterizată prin dureri spontane, violente, localizate, aproape continue, cu caracter pulsatil, exacerbate nocturnB. Durerile nu cedează la calmante localeC. Pacientul nu are probleme la masticațieD. Modificările pozitiei capului și ale corpului pot accentua durereaE. La examenul obiectiv, camera pulpară este deschisă

Răspunsuri corecte: b, d

410. Pulpitele cronice:A. Sunt grupate în pulpite cronice deschise și închiseB. Inflamația pulpară poate succeda unei pulpite seroase și chiar unei hiperemii pulpareC. Acțiunea macrofagelor începe întotdeauna din centrul procesului inflamator D. Acțiunea macrofagelor începe întotdeauna de la periferia procesului inflamator

79

E. Condiția cronicizării inflamației este ca ăn cursul evoluției acesteia, camera pulară sa rămână închisă


411. *În pulpita cronică deschisă ulceroasă: A. Pulpa este compusa din 3 straturiB. Pulpa este compusa din 4 straturiC. Pulpa este compusă din 5 straturiD. Stratul superficial este alcatuit din țesut de granulație E. Nu conține straturi în componența sa


412. Examenul obiectiv în pulpitele cronice: A. Pulpita cronica ulceroasă prezintă o cavitate carioasă profundă, cu deschiderea camerei pulpare, relevând o pulpă dentară de culoare roșu-închis spre brun, cu prezența ulcerațiilor superificialeB. Pulpita cronică granulomatoasă prezintă un polip pulpar de culoare roz și o suprafață rugoasă când este epitelizatC. Polipul pulpar este roșu-hemoragic, cu depozite de fibrina când nu este epitelizatD. Camera pulpară este închisăE. Polipul pulpar prezintă în partea superioară o oarecare mobilitate


413. Pulpitele cronice închise: A. Se întâlnesc des în clinicăB. Au în majoritatea cazurilor o evoluție simptomatică din punct de vedere clinicC. Se organizează în condițiile unei camere pulpare închiseD. Evoluează spre necroza pulparăE. Granulomul pulpar intern se întâlnește mai ales la vârstnici

Răspunsuri corecte: c, d

414. În cazul pulpitei cronice închise granulomatoase hiperplazice interne: A. Are loc subțierea pereților dentari până la perforarea lorB. Leziunea este în general nedureroasăC. Uneori, când localizarea pulpopatiei este in regiunea radiculară a dintelui, se poate vedea prin transparență, pulpa de culoare roz – pink spotD. Testele de vitalitate relevă sensibilitatea scăzută a pulpeiE. Dacă leziunea este situată în apropierea apexului, imaginea radiografică poate fi asemănătoare cu cea a granulomului apical


415. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice închise propriu-zise se face cu: A. Pulpita acuta seroasă parțialăB. Necroza pulparăC. Pulpita cronica deschisă ulceroasă

80

D. Pulpita cronică închisă granulomatoasă hiperplazicăE. Pulpita acuta purulentă totală


416. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice închise granulomatoase hiperplazice se face cu: A. Pulpita cronică deschisă ulceroasăB. Pulpita acută purulentă totalăC. Necroza pulparăD. Pulpita cronică închisă propriu-zisăE. Hiperemia pulpară


417. *Lungimea părţii active a unu instrument endodontic tip pilă este:A. 16 mmB. 15 mmC. 21 mmD. 18 mmE. 21 mm


418. *O pilă tip K se îngroaşă pe fiecare mm de lungime cuA. 0,02 mmB. 0,03 mmC. 0,04 mmD. 0,06 mmE. 0,01 mm


419. *Conicitatea instrumentelor endodontice standardizate ISO este: A. 4%B. 5%C. 6%D. 3%E. 2%

Răspunsuri corecte: e

420. *O freză Gates-Glidden cu 3 inele pe mâner are diametrul: A. 0,50 mmB. 0,70 mmC. 0,90 mmD. 0,40 mmE. 0,30 mm


81

421. Un instrument drept, rigid, introdus într-un canal radicular drept va îndepărta preferenţial dentina de pe: A. faţa internă a curburii coronareB. faţa externă a curburii apicaleC. faţa externă a curburii coronareD. faţa internă a curburii apicaleE. ambele feţe ale curburii apicale


422. Din accidentele tratamentului endodontic fac parte:A. ruperea acelor în canalB. colorarea dinteluiC. aspirarea sau înghiţirea acelorD. crearea de praguri sau dopuri de dentinăE. fractura coronară


423. Sealerii endodontici: A. se folosesc în obturare împreună cu un material primar de obturareB. au rol de a sigila interfaţa rămasă între gutapercă şi pereţii canalului radicularC. au o stabilitate dimensională mai mică decât gutapercaD.au o stabilitate dimensională mai mare decât gutapercaE. au rol de a sigila cavitatea de acces


424. Dintre cerinţele impuse de Grossman sealerilor endodontici fac parte: A. să fie radioopacB. să fie bacteriostaticC. să nu coloreze structurile dure dentareD. să nu se contracte în timpul întăririiE. să se întărească rapid


425. Întărirea sealerilor pe bază de cimenturi zinc oxid eugenol: A. este o reaţie de chelatareB. duce la formarea eugenolatului de zincC. are nevoie de formaldehidă ca şi catalizatorD. este o reacţie de hidratareE. este o reacţie exotermă


426. Sealerii pe bază de gutapercă sunt: A. cloropercaB. eucaperca

82

C. cloroformulD. eucaliptolulE. obţinuţi prin dizolvarea gutapercii în solvenţi


427. Sealerii pe bază de hidroxid de calciu: A. au un pH bazicB. disociază în ioni de calciu şi hidroxilC. îsi pierd etanşeitatea în timpD. sunt cei mai stabili dimensionaliE. au un pH acid


428. *AH plus este un sealer: A. pe bază de hidroxid de calciuB. pe bază de răşiniC. pe bază de eugenolD. pe bază de hidroxid de calciuE. pe bază de paraformaldehidă


429. Obturația endodontică: A. este obiectivul final al terapiei endodonticeB.are drept scop sigilarea de lungă durată a sistemului endodontic preparat și aseptizat în prealabilC. împiedică pătrunderea fluidelor tisulare și recolonizarea bacterianăD.C este obiectivul inițial al terapiei endodonticeE. influențează succesul terapiei endodontice

R.C: a, b, c, e

430. Obturarea tridimensionala a sistemului endodonticA. previne percolarea și microinfiltrația exudatului periapical în canalul radicularB. previne reinfectarea cu microorganisme a spațiului endodonticC. sigilează foramenul principal și cele accesoriiD. facilitează vindecarea leziunilor periapicaleE. sigilează camera pulpară

R.C: a, b, c, d

431. Succesul obturației endodontice depinde:A. de design-ul preparației endodonticeB. de curățirea și prepararea corectă a canalului radicularC. doar de materialul ales în obturareD. doar de tehnica de obturareE. doar de irigarea corectă a spațiului endodontic

83

R. C: a, b

432. Obturația endodontică:A. este umplerea completă, tridimensională a spațiului endodontic, cât mai aproape de joncțiunea cemento-dentinarăB. necesită o cantitate cât mai mare de material de obturare primar, stabil dimensionalC. necesită o cantitate minimă de ciment de sigilare (sealer endodontic)D. necesită o cantitate mare de sealer endodonticE.necesită o cantitate minimă de material primar de obturare

R. C: a, b, c

433. *Materialul primar de obturare endodontică folosit cel mai des este:A. gutapercaB. sealer-ul endodonticC. hidroxidul de calciuD. hipocloritul de sodiuE. paraformaldehida

R. C: a

434. *Materialul de obturație radiculară utilizat în asociere cu gutaperca sau resilonul poartă denumirea de:A. ciment endodonticB. sealer endodonticC. pastă endodonticăD. ciment de legareE. ciment de sigilare

R. C: b

435. *Raportul dintre gutapercă și sealer-ul endodotic trebuie sa fie:A. 90%-10%B. 80%-20%C. 1/3D. 50%-50%E. 10%-90%

R. C: a

436. Obturația endodontică se finalizează în aceeași ședințe cu celelalte etape ale terapiei endodontice când:A. pacientul nu prezintă semne de parodontită apicală acutăB. traiectul unei fistule existente este închisC. spațiul endodontic este curățat și debridat suficient și poate fi uscatD. există semne de umiditate canalarăE. există sângerare la nivel apical

R. C: a, b, c

84

437. *Care din următoarele tehnici de obturare sunt tehnici la rece:A. condensarea lateralăB. compactarea verticală clasicăC. tehnica ThermafilD. tehnica compactării termomecaniceE. injectarea gutapercii termoplasticizate

R. C: a

438. Care din următoarele tehnici de obturare sunt tehnici la cald:A. condensarea lateralăB. compactarea verticală clasicăC. tehnica ThermafilD. tehnica compactării termomecaniceE. injectarea gutapercii termoplasticizate

R. C: b, c, d, e

439. Obturația endodontică prin condensare laterală prezintă următoarele avantaje:A. este o tehnică utilă în obturarea majorității canalelor radiculareB. este o tehnică simplăC. nu necesită aparatură sau instrumente scumpe pentru compactarea gutaperciiD. este o tehnică rapidăE. este aplicabilă în majoritatea situațiilor clinice

R. C: a, b, c, e

440. În tehnica de condensare laterală se utilizează:A. un con master de gutapercă B. conuri accesorii de gutapercă nestandardizateC. doar conuri master de gutapercăD. doar conuri accesorii de gutapercăE. sealer endodontic

R. C: a, b, e

441. Conurile de gutapercă standardizate ISO au următoarele caracteristici:A. vârf ascuțitB. vârf rotunjitC. conicitate de 2%D. conicitate de 6%E. conicitate de 7%

R. C: b, c

442. *Instrumentul principal de compactare utilizat în condensarea laterală este denumit:A. spreaderB. plugger

85

C. heat-carrierD. compactor McSpaddenE. freză Gates-Glidden

R. C: a

443. Conul master de gutapercă folosit în tehnica de condensare laterală:A. trebuie să se potrivească ca dimensiune diametrului determinat al foramenului apicalB. trebuie să ajungă pe toată lungimea de lucruC. se probează în canalul radicular în prezența unui irigantD. se decontaminează în soluție de NaClO 5.25% și alcoolE. se taie cu 1 mm mai scurt față de lungimea de lucru pe o leră de calibrat gutaperca

R. C: a, b, c, d

444. Spreader-ele sunt instrumente de compactare laterală a gutapercii:A. fără spire tăietoare și ascuțite la vârfB. de variate dimensiuni și conicitățiC. din oțel-inoxidabil sau nichel-titanD. fară spire tăietoare și plate la vărfE. palmare (hand-spreadere) și digitale (finger-spreadere)

R. C: a, b, c, e

445. În compactarea laterală:A. spreder-ul trebuie să pătrundă cu 1 mm mai scurt ca lungimea de lucru în canale radiculare drepteB. spreder-ul trebuie să pătrundă cu 2 mm mai scurt ca lungimea de lucru în canale radiculare curbeC. se preferă spreadere palmareD. se preferă spreadere digitaleE. spreder-ul trebuie să pătrundă cu 2 mm mai scurt ca lungimea de lucru în canale radiculare drepte

R. C: a, b, d

446. Problemele de adaptare a conului master în condensarea laterală pot fi cauzate de:A. curățirea inadecvată a canaluluiB. blocarea canalului cu dentinăC. insuficienta preparare a canalului radicular în treimea apicalăD. prezența canalelor drepteE. existența unor praguri de dentină

R. C: a, b, c, e

447. Sealer-ul se poate introduce în canalul radicular în obturarea prin condensare laterală cu:A. un con de hârtieB. un con de gutapercă (pe vârful conului master)

86

C. un ac de avans sterilD. prin injectareE. cu un lentulo de mână

R. C: a, b, e

448. În tehnica de obturare prin condensare laterală, dacă spreader-ul ales nu ajunge la adâncimea dorită după plasarea conului master de gutapercă, se procedează în felul următor:A. se alege un con master mai micB. se alege un spreader mai micC. se deplasează spreder-ul în interiorul și exteriorul canalului pentru a defroma gutapercaD. se reprepară canalul în scopul creșterii diametrului luiE. se alege un spreader mai mare

R. C: b, c, d

449. Conurile accesorii de gutapercă se aleg în condensarea laterală în funcție de:A. mărimea spreader-ului utilizatB. lărgimea și conicitatea preparației endodonticeC. spațiul creat de spreader de-a lungul conului masterD. tipul de sealer utilizatE. conicitatea conului master de gutapercă

R. C: a, b, c

450. *Inserția conurilor accesorii de gutapercă în canalul radicular poate să nu fie posibilă când:A. sunt alese conuri accesorii prea mariB. spreader-ul ales este prea mic și nu crează spațiu suficient pentru conC. compactarea conului master a fost insuficientăD. sealer-ul începe să se întăreascăE. în toate situațiile de mai sus

R. C: e

451. Eșecul plasării conurilor accesorii pe o lungime adecvată în condensarea laterală:A. scade semnificativ calitatea obturației radiculareB. determină apariția unor zone de goluri vizibile pe imaginea radiograficăC. compromite în timp rezultatele obturației radiculareD. nu are importanțăE. nu poate fi corectat imediat

R. C: a, b, c

452. Obturația prin condensare laterală se finalizează cu:A. secționarea tuturor conurilor de gutapercă cu un instrument încălzitB. compactarea în sens vertical a conurilor secționate, atât timp cât gutaperca, e caldă cu un plugger de dimensiune potrivită

87

C. secționarea conului master cu frezaD. îndepărtarea conurilor rămase cu o freză Gates-GliddenE. secționarea conurilor de gutapercă cu un bisturiu steril

R. C: a, b

453. *După ce gutaperca a fost compactată, toaleta finală a cavității de acces se realizează cu:A. apă distilatăB. o buletă de vată sterilă îmbibată în alcoolC. hipoclorit de sodiu 5,25%D. soluție de EDTAE. spray-ul de apă

R. C: b

454. Tehnica compactării verticale la cald permite umplerea spațiului endodontic cu un material:A. NeomogenB. Stabil dimensionalC. Tolerat biologic D. InertE. Omogen


455. Compactarea verticală a gutapercii încălzite:A. Realizează cel mai frecvent și umplerea canalelor lateraleB. Nu reuseste sa obtureze canalele lateraleC. Realizează și umplerea foramenelor accesoriiD. Pentru utilizarea acestei tehnici e necesară o preparație conică continuă a canalului radicularE. Nu trebuie să se țină cont de curburile natural ale canalului în mai multe planuri


456. Pentru realizarea obturației prin compactare vertical la cald sunt necesare:A. Conuri de gutapercă doar standardizateB. Conuri de gutapercă cu conicitate micăC. Sealer endodontic adecvatD. Pluggere gradateE. Instrumente pentru transfer de căldură (heat carriers)

Răspunsuri corecte: c, d, e

457. Conul master în tehnica compactării vertical la cald:A. este ales cu 0,5-1 mm mai scurt decât lungimea de lucruB. este ales mai scurt deoarece nu este necesară obturarea până la nivelul foramenului apical

88

C. este ales mai scurt deoarece în timpul compactării, materialul termoplasticizat avansează spre apical și se adaptează formei neregulate a foramenului apicalD. va fi scurtat în funcție de lungimea și lățimea canaluluiE. va fi scurtat în funcție de lungimea și curbura canalului


458. Plugger-ele:A. Sunt instrumente pentru compactarea gutaperciiB. Nu seamănă deloc cu spreader-eleC. Vârful lor este ascuțitD. Permit exercitarea forțelor verticale în timpul compactăriiE. Pot avea mânerul confecționat din metal sau silicon colorat

Răspunsuri corecte: a, d, e

459. Plugger-ele lui Schilder:A. Sunt în număr de 7B. Sunt în număr de 9C. Sunt disponibile în două seturi pentru dinții posteriori și pentru cei anterioriD. Între cele două seturi există doar o diferență de angulație între partea activă și mânerE. Toate instrumentele sunt marcate la nivelul părții active prin niște inele gravate, situate la interval de 5 mm unul de altul


460. Pregătirea conului master:A. Conul master va fi dezinfectat prin imersie, timp de 1 minut, în NaOCl 5,25%, după ce a fost adaptat și probatB. Conul master va fi dezinfectat prin imersie, timp de 1 minut, în NaOCl, 5,25%, înainte de a fi adaptat și probatC. Conul master se imersează în alcool etilic 90grade, pentru a înlătura eventualele cristale solubile de pe suprafața conuluiD. Este contraindicate imersia conului master în alcool etilicE. Ultimul pas este uscarea conului master pe o compresă sterilă


461. Plugger-ele:A. În general se folosesc 3 pluggere de diferite dimensiuniB. Plugger-ul mic, subțire trebuie sa ajungă până în treimea apicală, la 4-5 mm de limita apicală a preparațieiC. Cand este ales plugger-ul, nu se tine cont de forma preparațieiD. Când este ales plugger-ul se tine cont de diametrul preparațieiE. Adâncimea de penetrare în canal va fi marcată cu ajutorul stopper-ului de silicon


462. Aplicarea sealer-ului :

89

A. Sealer-ul poate fi aplicat în canal cu ajutorul ultimului instrument utilizat la preparareB. Va fi aplicat în strat gros , consistent în canalul radicularC. Nu se folosește instrumental Lentulo pentru aplicarea sealer-uluiD. Se aplică sealer și pe ultimii milimetri ai conului masterE. Nu se aplică deloc presiune pe conul master, pentru a nu reflua seler-ul

Răspunsuri corecte: a,d

463. Depășirea foramenului apical cu gutapercă încălzită este imposibilă dacă:A. Forma preparației este conică doar apicalB. Conul master este adaptat corectC. Temperatura este aleasă corect, în cazul folosirii unui heat carrier cu comandă electronicăD. Vârful heat-carrier-ului sau al pulgger-ului, va fi plasat mai aproape de 4-5 mm față de foramenul apicalE. Conul master este ales cu un număr mai mare decât ultimul ac folosit la prepararea canalului


464. Etapa de umplere apico-coronară:A. Se mai numește si Back-FillB. Se mai numește si Down-PackC. Se realizează după etapa de down-packD. Se realizează înainte de etapa de down-packE. Tradițional, această etapă se realizează cu mici bucățele de gutapercă tăiate dintr-un con de aceeași mărime cu master-ul


465. După realizarea obturației este necesară realizarea unei radiografii de control pentru a observa:A. Densitatea obturației B. Absența golurilorC. Absența obligatorie a micilor butoane de sealer (sealer puffs) de la nivelul foramenelorD. Dacă conul master a fost bine adaptat, puff-urile de sealer sunt mai mari la nivelul canalelor laterale decât la nivelul foramenului principal, unde pot fi chiar absenteE. Puffurile de sealer confirmă eliminarea în totalitate din circuitul biologic a spațiului endodontic


466. Tehnica undei continue, centrate, de condensare:A. Poate fi considerată o variantă simplificată a tehnicii clasice, preconizată de SchilderB. Alterează calitativ rezultatul finalC. Pentru utilizarea acestei tehnici sunt necesare: o sursă de căldură System B și un sistem de injectare (ex. Obtura II)

90

D. Se mai poate folosi și noul sistem Elements ObturationE. Este o tehnică imaginată tot de Schilder


467. System B (SybronEndo):A. Conține sursa de căldură, piesa de mână și inserturileB. Temperatura selectată la sursa de căldură nu trebuie sa fie mai mare de 100 grade CelsiusC. Temperatura de la vârful insertului este monitorizată permanent de un microprocessor, fiind astfel menținută constantăD. Piesa de mână este atașată la sursa de căldură printr-un cablu electricE. Inserturile sunt atât pluggere cât și heat carrier


468. Sistemul Obtura:A. Este un sistem care nu folosește gutaperca încălzităB. Piesa de mână este de tip pistolC. Canulele de injectare sunt din argint, de diferite dimensiuniD. Se utilizează conuri de gutapercăE. Se utilizează batoane de gutapercă disponibile în două consistențe, regular și flow


469. Compactarea centrată:A, Tehnica acestui tip de obturație consă în mișcarea orizontală a instrumentului hybrid plugger/heat carrier prin centrul unui material thermoplastic (gutapercă sau Resilon)B. Mișcarea folosită este menită să distribuie eficient materialul thermoplastic în spațiul endodonticC. Prin această metodă sunt umplute cu material de obturație detaliile de microanatomieD. Niciodată însă nu se vor putea umple toate ramificațiile laterale ale canalului principalE. Este o tehnica greoaie

Răspunsuri corecte: b, c,

470. Tehnica Buchanan versus tehnica clasică Schilder:A. Tehnica Schilder este o tehnică cu undă de compactare întreruptăB. Plugger-ele System B nu aproximează forma preparațiilor coniceC. În tehnica Buchanan, etapa de down-pack se realizează printr-o singură mișcare, de încălzire și compactare simultanăD. În cazul tehnicii clasice, pătrunderea materialului de obturație în canalele accesorii și laterale este pornită și oprită succesivE. În tehnica Buchanan, compactarea are loc simultan la toate nivelele


91

471. Obturarea corono-apicală (down-pack) în tehnica Buchanan:A. Pregătirea canalului este diferită de cea folosită în tehnica clasicăB. Se folosesc drept conuri master, conuri de gutapercă GT (Maillefer) sau Autofit (SybronEndo) care corespund ca li conicitate, conicității preparației obținute cu sistemul rotativ GT FilesC. Chiar daca acestea au vârful ascuțit, nu este necesară folosirea lerei D. Uscarea canalului se face cu conuri de hârtie necalibrateE. În cazul canalelor lungi, se va utiliza un plugger mai mic care să pătrundă sufficient

Răspunsuri corecte: b, e

472. Etapa de down-pack propriu-zisă:A. Gutaperca caldă se compactează cu cel mai mic plugger rece, formându-se astfel platoul de la care se pornește compactareaB.Se pornește căldura , prin apăsarea arcului de activare, conducând plugger-ul prin masa de gutapercă, până stopper-ul de silicon se situează la 3-4 mm de reperul coronarC. Faza de la punctual b. durează între 1,5-3,5 minuteD. La 3-4 mm de poziția finală, este oprită călduraE. Plugger-ul nu își va mai continua mișcarea de avansare

Răspunsuri corecte: b, d

473. Îndepărtarea excesului:A. Se realizează cu plugger-ul încălzitB. După 1 secundă după oprirea căldurii, plugger-ul este scos rapid din canalC. Se poate aplica căldură și mai mult de 1 secundăD. Cu un plugger rece, se compactează masa de gutapercă apicalăE. Nu este necesară compactarea masei de gutapercă apicală


474. *Etapa de umplere apico-coronară (Back – Fill) în tehnica Buchanan:A. Se poate realiza doar cu sistemul Obtura IIB. Obturarea cu sistemul Obtura II este o metodă greoaie si laborioasăC. Dacă nu se efectuează cu grijă, pot apare goluriD. Canula nu trebuie sa fie neapărat fierbinte înainte de a începe injectareaE.Nu este necesară măsurarea adâncimii de penetrare


475. Dacă apar goluri în masa obturației, prin tehnica Buchanan, acestea pot fi eliminate rapid astfel:A. Se ajustează stopperul de silicon pe plugger-ul B, astfel încât vârful acestuia să depășească nivelul goluluiB. Se introduce plugger-ul B încălzit în canal până când trece de gol și se sistează căldura, lăsând plugger-ul să se răcească în canalC. După 5 secunde, plugger-ul rece se eliberează din masa de gutapercăD. Spatial rămas liber nu se umple cu nimicE. În spatial rămas liber se injectează gutapercă cu pistolul Obtura

92


476. Etapa de umplere apico-coronară:A. Se poate realiza și cu două conuri de gutapercă și System BB. Se alege un con de gutapercă de aceeași conicitate cu a conului master și a plugger-ului B utilizat initialC. Conul pentru back-fill nu trebuie tapetat cu sealer când este introdus în spatial rămas liberD. Temperatura de lucru va fi reglată la 100 grade CelsiusE. Căldura se activează pentru 1-2 minute


477. Tehnica condensării termo-hidraulice are urmăatoarele caracteristici:A. Se obține o hidraulică îmbunătățită în etapa de down-pack folosind această tehnicăB. Cu ajutorul ei, nu se pot umple mai multe canale lateraleC. Presupune injectarea unei cantități suplimentare de gutapercă, pe lângă conul masterD. După ce plugger-ul avansează la 3-4 mm de poziția finală, temperature va fi reglată la 300 grade CelsiusE. În această tehnică nu mai este necesară etapa de back-fill


478. Tehnica obturației endodontice fără con masterA. Se referă la obturarea prin injectareB. Se mai numește și Tehnica SquirtC. În locul conului master, în canal se va găsi sealerD. Este un protocol foarte simplistE. Se poate folosi și în cazul unui canal cu diametru apical foarte mare

Răspunsuri corecte: a,b

479. Tehnica obturației fără con master:A. Nu necesită valuri repetate de injectare de gutapercă termoplasticizată și compactareB. Timpul necesar umplerii canalului radicular variază de la câteva secunde la câteva minuteC. Este o tehnică foarte rapidăD. Gutaperca injectată este într-o stare semisolidăE. Gutaperca injectată este lichidă


480. Alegerea plugger-elor în tehnica fără con master:A. Se aleg 3 plugger-e de același diametruB. Primul plugger trebuie să ajungă până la 4-5 mm de lungimea de lucru și să asigure compactarea gutapercii în treimea apicală a canalului radicularC. Al doilea plugger va compacta gutaperca din treimea medie a canalului

93

D. Nici unul din cele trei pluggere nu este necesar să se probeze anterior compactării, în canalul radicularE. Al treilea plugger va realiza platoul de gutapercă final


481. *Aplicarea sealer-ului în tehnica obturației fără con master:A. Sealer-ul se introduce în canal cu ajutorul unui con de hârtieB. Sealer-ul trebuie să reflueze din canalC. Această tehnică necesită o cantitate mare de sealer, tocmai din cauza ne-utilizării unui con master de gutapercăD. Se folosește sealer în exces deoarece gutaperca nu reușește să umple spatial endodntic în totalitateE. Sealer-ul este necesar să se prepare într-o consistență foarte fluidă


482. Injectare gutapercii în tehnica obturației fără con master:A. Gutapercă rămâne în stare termoplastică timp de 20-30 de secunde de la injectareB. În timpul injectării nu este necesară menținerea unei presiuni constant pe trăgaciC. Pe măsură ce gutaperca pătrunde în canal și umple spațiile goale, va exercita o presiune înapoi care va ridica vârful canulei din canalul radicularD. Presiunea exercitată în timpul pătrunderii în canal va impinge gutaperca spre exteriorE. Este indicat să se repete minimum 3 valuri de injectare-compactare manuală pentru a evita golurile din masa de gutapercă


483. Compactarea termomecanică:A. Se mai numește și Tehnica McSpaddenB. Este o tehnică introdusă foarte recentC. Pentru realizarea acestei tehnici, se folosește un instrument de oțel denumit compactor McSpaddenD. Compactorul McSpadden este răsucit spre înainteE. Compactorul McSpadden este descries uneori ca un ac Hedstrom invers


484. Compactorul McSpadden:A. Este într-o piesă cu turație înaltăB. Este fixat într-o piesă de mână la turație joasăC. Are o conicitate de 2%D. Diametrele de la vârf sunt variabileE. Diametrele vârfului corespund standardizării ISO a instrumentelor endodontice


485. Principiul tehnicii compactării termomecanice:A. Plasticizarea gutapercii de către căldura fricțională degajată de instrument

94

B. Căldura fricțională variază între 30 și 60 grade CelsiusC. Gutaperca este împinsă înspre lateral și apicalD. Pentru folosirea acestei tehnici cavitățile de acces nu trebuie să fie foarte extinseE. În această tehnică nu există riscul fracturării instrumentului în spațiul canalului radicular


486. Instrumentarul folosit în tehnica compactării termomecanice:A. Conține compactoarele McSpadden cu conicitate 2% și dimensiuni la vârf de 25, 30, 35B. Recent au apărut și alte instrumente asemănătoare unui ac Hedstrom inversC. Noile instrumente sunt disponibile în lungimi de 21 și 25mmD. Există și compactoare confecționate din aliaje de nichel-titan, fără a avea modificări ale flexibilitățiiE. Recent au apărut și alte instrumente asemănătoare unui ac Reamer invers


487. Conul master folosit în tehnica compactării termomecanice:A. Se alege dar nu se probează în canalul radicularB. Trebuie să fie de conicitatea și diametrul preparației endodonticeC. Conicitatea minima a lui, trebuie să fie de minimum 4%D. Conul master trebuie să fie în contact cu pereții canaluluiE. Conul master trebuie sa ajungă exact până la lungimea de lucru


488. Reglementări în funcție de modificările spațiului endodontic, sunt:A. În cazul canalelor de formă ovală și suficient de largi, este bine ca pe lângă conul master să se introducă și un con accesorB. Unii autori nu recomandă inserarea unui con accesor alături de conul masterC. Unii autori recomandă, anterior compactării termo-mecanice propriu-zise, chiar condensarea laterală a conului master si a conului/ conurilor accesoriiD. Unii autori recomandă, după crearea platoului de gutapercă, prin secționarea conurilor cu un instrument încălzit, compactarea asupra acestuia cu compactorul neturatE. Secționarea conurilor nu se face cu un instrument încălzit

Răspunsuri corecte: a, c

489. Compactorul folosit în tehnica McSpadden:A. Se alege în funcție de lungimea de lucruB. Lungimea la care va pătrunde turat în canal va fi cu 4-5mm mai scurtă față de lungimea de lucruC. Compactorul ales poate fi și cel de 15 (0,15mm)D. Compactorul fixat în piesa contraunghi nu trebuie să prezinte interferențe la nivel coronarE. Sensul de rotație al compactorulul trebuie să fie obligatoriu cel orar

95


490. Cimentarea conului master:A. Conul master se probează în canalul uscatB. Sealerul se aplică în canal cu un con de hârtieC. După cimentarea conurilor în canal, acestea se secționează la nivelul orificiului coronar cu un instrument de mână încălzitD. Conurile se mai pot secționa și cu un plugger de tip System BE. Sealerul se aplică în canal cu ajutorul unui instrument Lentullo


491. Etapa de compactare termomecanică:A. Compactorul de turează între 5000 – 10000 de rpmB. Se aplică deasupra platoului de gutapercăC. Se avansează cu compactorul turat înspre apical, fără a exercita presiuni lateraleD. Compactorul turat, nu ramolește gutaperca decât înspre apicalE. Canalele laterale nu vor putea fi sigilate nici în această etapă


492. Etape finale în obturația prin compactare termomecanică:A. La nivelul orificiului coronar, gutaperca nu mai trebuie compactatăB. Gutaperca se va compacta la nivelul orificiului coronar, atâta timp cât ea se menține în stare termoplasticăC. Prin această tehnică nu va exista vreun exces de gutapercă pe pereții lateraliD. Plugger-ul cu care se va compacta gutaperca la nivel coronar trebuie să aibe diametrul cât mai micE. Compactarea gutapercii la nivel coronar se va face în sens vertical

Răspunsuri corecte: b, e

493. Pentru o obturație endodontică corectă, executată prin compactare termomecanică:A. Este deosebit de importantă existența și confirmarea unei preparații endodontice cu stop apicalB. Este deosebit de importantă realizarea unei preparații cu conicitate crescută în ultimul mm apicalC. Este deosebit de importantă realizarea unei preparații cu parallelism în zona apicalăD. Daca preparația nu se realizează cu stop apical, depășirea cu material de obturație, chiar dacă conul este adaptat diametrului preparației, este inevitabilă prin această tehnicăE. În nici un caz, prin tehnica compactării termomecanice, nu se poate realiza o obturație în depășire


494. Accidentele compactării termomecanice:A. Cel mai frecvent accident este reprezentat de fractura compactorului în canalul radicular

96

B. Un alt accident este reprezentat de trecerea compactorului prin masa de gutapercă și fracuta sa, dincolo de foramenul apicalC. Fractura compactorului în canal, se poate datora folosirii compactorului în rotație inversă în timpul compactăriiD. Fractura compactorului în canalul radicular se datorează, folosirii unui compactor prea mare pentru preparația endodontică efectuată, folosirea unei viteze de rotație prea mareE. Cavitatea de acces subdimensionată nu favorizează apariția accidentelor în cazul tehnicii compactării termomecanice


495. Tehnica hibridă , compactarea termomecanică – system B:A. Hidraulica este îmbunătățită și dacă conul master nu este perfect adaptat preparațieiB. Hidraulica nu poate fi îmbunătățită niciodată înaintea etapei de down-packC. Compactorul termomecanic, este introdus turat în masa de gutapercă, cu presiune vertical, după tăierea conului master la nivelul orificiului coronar și formarea platoului initial de compactareD. Apare o contrapresiune, data de masa de gutapercă termoplastifiatăE. Contrapresiunea dată de gutaperca termoplastifiată nu tinde să scoată instrumental din canal


496. Obturația endodontică cu gutapercă pe suport:A. Este cunoscută în literatură ca tehnica ThermafilB. Folosește gutapercă în faza betaC. Obturatoarele Thermafil conțin suportul sau miezul și gutapercă în faza alfaD. Suportul pe care este plasată gutaperca poate fi din plastic, oțel inoxidabil sau titanE. Încălzirea gutapercii are loc într-un cuptor special – ThermaPrep Plus


497. Cuptorul ThermaPrep Plus folosit în tehnica Thermafil:A. Este setat astfel încât încălzirea gutapercii se face electronicB. De pe panoul frontal se alege diametrul obturatoruluiC. De pe panoul frontal se poate alege și conicitatea obturatoruluiD. Trebuie setat și timpul de lucruE. Timpul de lucru este prestabilit automat


498. Obturatoarele Thermafil clasice:A. Sunt alcătuite dintr-un mâner, suportul de cauciuc și gutaperca în faza alfaB. Au fost destinate obturării canalului radicular preparat cu instrumente rotative din aliaje de nichel-titan C. Sunt alcătuite dintr-un mâner, suportul de plastic și gutaperca în faza alfaD. Au fost destinate obturării canalului radicular preparat cu instrumente ale sistemului ProfileE. Au o conicitate de 4%, constantă pe toată lungimea lor

97

Răspunsuri corecte: b, c,d, e

499. Obturatoarele Thermafil clasice:A. Au un suport de plastic cu o lungime de 25mmB. Acest suport prezintă un șanț de-a lungul său, ce are avantajul unei flexibilități sporiteC. Mânerul obturatoarelor este colorat, dar nu respectă codul culorilor din standardizarea ISO a instrumentarului endodonticD. Obturatoarele Thermafil sunt disponibile în 17 mărimiE. Miezul de plastic, prezintă un stopper de silicon


500. Obturatoarele Thermafil:A. Nu se mai utilizează în present la scară largăB. Manipularea lor este greoaieC. Calitatea obturațiilor obținute cu ajutorul lor este foarte bunăD. Gutaperca ce căptușește miezul suport are o bună adaptare la pereții canalului radicularE. Manipularea lor este extreme de ușoară


501. Tehnica obturării canalului radicular cu gutapercă pe suport:A. Obturatorul ales trebuie să corespundă ca mărime diametrului apical al preparației endodonticeB. Obturatorul trebuie să pătrundă în canalul radicular cu 1 mm mai scurt față de lungimea măsurată a canaluluiC. Obturatoarele pot trebuie verificate și probate în canalD. Se apelează la niște instrumente special – verifiers, din aliaj de nichel-titan, care permit verificarea mărimii obturatorului E. Aceste instrumente , verifiers, nu trebuie să sufere interferențe la nivel coronar sau de-a lungul traiectului preparației


502. Obturația endodontică cu gutapercă pe support cuprinde:A. Sealerul se introduce în canalul radicular în cantitate mareB. Excesul de sealer se poate îndepărta cu un con de hârtieC. Este recomandat să se îndepărteze gutaperca de pe ultimul mm apical al obturatorului cu o lama de bisturiu sterileD. Stopper-ul se fixează la lungime de lucruE. Obturatorul se așează într-unul din endo-lifturile cuptorului de încălzire ThermaPrep Plus, întotdeauna de mâner, nu de stopper


503. În timpul obturației endodontice ptin tehnica Thermafil:A. Obturatorul se introduce brusc in canalul radicular

98

B. Obturatorul se introduce în canal cu mișcări de rotire-contrarotireC. Dupa aproximativ 10 secunde de la inserția sa pe lungimea de lucru, obturatorul poate fi secționat la nivelul orificiului coronar al canalului radicularD. Obturatorul se secționează cu freze globulare special de turbineE. Gutaperca rămâne în stare termoplastică timp de 5 minute


504. Dacă după obturația prin tehnica Thermafil, este necesară armarea dintelui cu un dispozitiv de fibră de sticlă:A. Pacientul se reporgramează după sigilarea coronară prvizorieB. Spatial necesar pentru inserția pivotului se realizează cu freze speciale ale sistemului ThermafilC. Frezele special ale sistemului Thermafil permit dezobturarea pe două treimi a canalului radicularD. Frezele pentru tăierea obturatoarelor Thermacut Burs sunt disponibile în 4 dimensiuni: ISO 010, 012, 014 și 016E. Frezele Post-Space Burs sunt disponibile în 3 dimensiuni: ISO 005, 007 și 009


505. Obturația endodontică adezivă:A. Primele materiale adezive introduse în endodonție au fost cele pe bază de ionomeri de sticlăB. Obturațiile radiculare cu material de tipul ionomerilor sunt foarte eficiente din punct de vedere al etanșeitățiiC. Alte materiale adezive la pereții canalului radicular, apărute în endodonție sunt cele de tipul compozitelor cu priză dualăD. Materialele adezive de tipul compozitelor cu priză duală asigură sigilarea spațiului endodntic față de fluidele tisulare periapicale și o sigilare bună la nivelul orificiului coronar al canalului radicularE. Materialele de tipul compozitelor cu priză duală au dezavantajul că permit, în timp, recontaminarea cu fluide din cavitatea bucală


506. Resilon:A. Material introdus cu mult timp în urmă pe piața produselor destinate obturării canalului radicularB. Este un izomer al gutaperciiC. Conține un sealer pe bază de rășini composite duale, primer-ul, rășina de fluidificare și conurile ResilonD. Este un material polimeric sintetic thermoplasticE. Sigilează canalul radicular semnificativ mai bine decât gutaperca


507. Resilon core material:A. Conține sulfat de bariu pentru radioopacitate

99

B. Conține copolimeri metacrilici ce îi permit să reacționeze cu sealer-ul adeziv și primer-ul autodemineralizantC. Este un material toxicD. Este biocompatibil, radioopac și termoplasticE. Are o radioopacitate inferioară gutapercii


508. Resilon core material:A. Este foarte dificil de îndepărtat din canalul radicularB. Este disponibil sub formă de conuri standardizate de diferite mărimi și conicitățiC. Este disponibil și sub formă de conuri nestandardizate sau accesorii și pellet-uri pentru sistemul ObturaD. Are o termoplasticitate mai mare decât a gutaperciiE. Are o termoplasticitate mai scăzută decât a gutapercii


509. Resilon sealer:A. Este o rășină compozită dualăB. Conține o matrice organică și o umplutură anorganicăC. Conține o matrice anorganică și o umplutură organicăD. Se găsește într-o seringă cu două compartimenteE. Este automixabil


510. Resilon sealer:A. Are priză duală auto și fotoB. Este indicat să fie polimerizat imediat după finalizarea obturației radiculare dinspre coronar, 40 secundeC. Este bacteriostaticD. Va elibera pasiv ioni de calciu și ioni hidroxilE. Este non-citotoxic, non-mutagenic, iritativ


511. Resilon primer autodemineralizant:A. Este o soluție apoasă de monomeri acizi, HEMA și inițiatori de polimerizareB. Permite adeziunea sealer-ului la pereții canalului radicularC. Nu polimerizeazăD. Formează monoblocul endodontic care fortifică dinții tratați endodonticE. Scade rezistența la fratură a rădăcinilor


512. Tehnica obturării spațiului endodontic cu ResilonA. Resilon poate fi folosit în oricare din tehnicile de la obturația cu gutapercăB. Singurele diferențe apar la metodele de prepare a canalului

100

C. Dacă se utilizează System B-Obtura, temperature trebuie să fie mai mica decât în cazul folosirii gutaperciiD. Iriganții folosiți sunt aceiași ca și la tehnicile de obturare cu gutapercăE. Folosirea hipocloritului de sodiu ca irigant final, afectează procesul de adeziune dentinară


513. Obturarea canalului radicular cu Resilon:A. Ultimul irigant folosit înainte de obturarea canalului cu Resilon, este de preferat sa fie soluția de EDTA 17%B. Conurile și pellet-urile de Resilon se decontaminează prin imersie în soluție de clorhexidină 2%C. Primerul se introduce excesiv în canalD. Sealer-ul Resilon se automxează și se introduce în canal pe un ac de avans răsucit în sensul acelor de ceasornicE. Sealer-ul nu se poate introduce prin injectare


514. Cimentarea conului master în cadrul obturației endodontice adezive:A. Vârful conului master este introdus în sealer și conul este plasat în poziția corectă în canalul radicularB. Pentru a evita depășirea cu sealer dincolo de foramen, conul este plasat cu mișcări ușoare C. Pentru realizarea obturației radiculare , sunt necesare tehnici specialD. Poziția conului master nu se poate verifica decât după finalizarea obturației E. Obturația radiculară se poate realiza prin oricare din tehnicile descrie la obturația cu gutapercă

Răspunsuri corecte: a, b, e

515. Fotopolimerizarea coronară în tehnica obturației cu Resilon:A. Se începe înainte ca obturația radiculară să fie finalizatăB. Se fotopolimerizează dinspre coronar timp de 20 secundeC. Determină o sigilare coronară rapidă a interfeței pereți dentinari- primer- sealerD. În profunzime sealer-ul va polimeriza complet în 45 de minute de la finalizarea obturațieiE. Fotopolimerizarea dinspre coronar se face după ce obturația radiculară este finalizată


516. Obturarea dinților cu foramene apicale largi:A. Este una din cele mai dificile situații cliniceB. Nu se mai poate realiza cu gutapercă și sealerC. Obturația radiculară a acestor dinți implică folosirea unei bariere apicale dureD. Cel mai folosit material este MTA-ul (trioxide agregat mineral)E. MTA-ul va umple tot canalul radicular

101


517. Obturarea dinților cu foramene largi, în cazul dinților tratați anterior anterograde sau/și retrograde:A. Trebuie realizată o debridare riguroasă a treimii apicale, sub control microscopicB. Trebuie îndepărtate toate resturile existente din materialul de obturație astfel încât MTA-ul să poată fi plasat în contact direct cu pereții radiculariC. Chiar dacă dinții au fost rezecați, nu e nevoie de griji specialD. Atenția medicului trebuie sa se concentreze doar pe controlul umiditățiiE. Atenția medicului trebuie să se concentreze pe plasarea MTA-ului cât mai aproape de foramenul apical

Răspunsuri corecte: a, b, e

518. În timpul realizării plug-ului apical cu MTA:A. Controlul sângerării trebuie să fie perfectB. Debridarea apicală trebuie efectuată cu menajarea țesutului periapicalC. În cazul unei hemostaze foarte bune se poate utiliza chiar si hipoclorit de sodiu 5,25% încălzitD. Este necesară folosirea unor agenți hemostaticiE. Plug-ul apical trebuie să aibe minim 6 mm

Răspunsuri corecte: a, b, c 519. Instrumentar necesar în tehnica obturației dinților cu foramene apicale largi:

A. Nu sunt necesare instrumente specialeB. Sunt necesare și instrumente speciale, utile în debridarea și curățirea la nivel apical a canalului radicularC. Aceste instrumente speciale sunt îndoite într-un unghi de 200 gradeD. Pentru compactarea la nivel apical a plug-ului de mTA se folosesc doar pluggere de mână tip SchilderE. Pentru compactarea la nivel apical se mai pot folosi și pluggere Dovgan cu două capete active


520. Introducerea MTA-ului până la adâncimea dorită:A. Se face cu port-amalgamulB. Se face cu orice fel de instrument care prezintă o parte retentiveC. Se face cu instrumente de transport, asemănătoare unui port-amalgamD. Se face cu instrumente Dovgan carriersE. Se face cu instrumente disponibile în 3 mărimi , ce se pot precurba anterior introducerii lor în canal


521. Tehnica introducerii MTA-ului:A. Canalul radicular se usucă cu conuri de hârtieB. Canalul radicular se usucă cu ajutorul canulelor subțiri de irigareC. MTA-ul trebuie introdus cu 3-4 mm mai scurt decât lungimea de lucruD. În compactarea MTA-ului nu se poate utiliza capătul bont al unor conuri de hârtie

102

E. Toată cantitatea de MTA se compactează dintr-o data


522. MTA-ul:A. Uneori se refluidifică după activarea ultrasonică și astfel poate fi împins mai apicalB. Absența activării ultrasonice duce la formarea unor goluri între porțiile de MTAC. În cazul în care operatorul decelează un exces de umiditate la nivelul MTA-ului plasat, nu există nimic care să îndepărteze acest excesD. Excesul de MTA se poate îndepărta de pe pereții canalului radicular cu ajutorul unei K-file de seria a IIIaE.Plug-ul apical de MTA se verifică ca poziție li grosime printr-o radiografie de control


523. Observații privind MTA-ul:A. Se întărește complet în peste 7 oreB. Nu se realizează etapa de back-fill cu gutapercă termoplasticizată în aceeași ședințăC. Prize MTA-ului are loc în mediu uscatD. Nu există nici o incompatibilitate între MTA și oricare dintre adezivi, cimenturile și pivoții folosiți în reconstituireE. În cea de-a doua ședință se verifică consistența și întărirea MTA-ului

Raspunsuri corecte: b, d, e

103

ANESTEZIA LOCO-REGIONALA SI GENERALA IN MEDICINA DENTARA

524. Nervul maxilar asigură sensibilitatea următoarelor structuri: A. pleoapa inferioară;B. buza superioară;C. amigdala;D. faringe;E. porţiunea anterioară a limbii.

a,b,c

525. *Radacina senzitivă a nervului mandibular inervează:A. tegumentul regiunii nazale;B. hemibuza superioară;C. dinţii inferiori cu ligamentul parodontal şi osul alveolar;D. glanda submandibulară;E. sinusul maxilar.

c

526. Urmatoarele afirmaţii despre nervul dentar inferior sunt adevarate:A. pătrunde în canalul mandibular la nivelul găurii mentoniere;B. este însoţit de artera şi vena alveolară inferioară;C. traversează canalul mandibular;D. are două ramuri terminale, nervul mentonier şi nervul incisiv;E. este responsabil de sensibilitatea regiunii auricularE.

b,c,d

527.

528. Anestezia de contact prin badijonare este indicată în intervenţiile asupra gingivo-mucoasei orale, cum sunt:A. anestezia locului de puncţie anestezică;B. cauterizări ale mucoasei;C. extracţia dinţilor parodontotici;D. detartraj;E. adaptarea la colet a unei coroane dentarE.

a,b,d,e

529. Indicaţiile anesteziei intraligamentare sunt:A. extracţii unidentare;B. rezecţii apicale unidentare;C. chiuretaj subgingival;D. tratamentul unui dinte definitiv la copii;E. tratament endodontic al unui singur dinte sau al unui dinte izolat pe arcadă.

104

a,d,e,

530. Avantajele anesteziei plexale sunt:A. număr minim de înţepături;B. anestezie atraumatică;C. tehnică simplă;D. este nedureroasă;E. volum redus de substanţă anestezică.

b,c

531. Dezavantajele anesteziei tronculare sunt:A. necesitatea unei doze crescute de anestezic;B. există riscul înţepării vaselor sanguine aflate în imediata apropiere a trunchiurilor nervoase majore;C. anestezie completă a mai multor nervi;D. durata lungă de anestezie, cu riscul de rănire accidentală, când, după terminarea tratamentului, efectul anestezic este încă prezentE. tehnică dificilă.

b,d

532. Repere de anestezie tronculară periferică pe cale endoorală a nervilor dentari supero-posteriori la tuberozitate sunt:A. creasta zigomato-alveolară;B. molarul 1 superior, rădăcina disto-vestibulară;C. molarul 2 superior, raădăcina mezio-vestibulară;D. molarul 3 superior;E. mucoasa mobilă, fornixul superior.

a,c,e

533. Teritoriul anesteziat prin anestezia tronculară periferică a nervilor dentari supero-posteriori la tuberozitate este:A. gingivo-mucoasa vestibulară corespunzătoare molarilor;B. peretele postero-lateral sinusal împreună cu mucoasa care îl tapetează;C. cele două treimi posterioare ale palatului dur;D. dinţii molari împreună cu periodonţiul şi cu osul corespunzător – cu menţiunea că rădăcina mezio-vestibulară a molarului 1 superior, în 28% din cazuri, este anesteziată doar parţial;E. premolarii superiori.

a,b,d,

534. Avantajele anesteziei tronculare periferice la tuberozitate sunt:A. tehnică simplă, nedureroasă, atraumatică;

105

B. volum redus de substanţă anestezică;C. număr redus de înţepături;D. anestezie sigură, cu rate de succes peste 95%;E. aspiraţia pozitivă în 0,97% din cazuri.

a,b,c,d

535. Reperele de anestezie pe cale exoorală a nervilor dentari supero-posteriori la tuberozitate sunt:A. marginea anterioară a muşchiului maseter;B. marginea posterioară a muşchiului temporal;C. marginea inferioară a osului malar;D. marginea posterioară a muşchiului maseter;E. creasta zigomato-alveolară.

a,c,e

536. Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului suborbitar la gaura suborbitară este:A. hemibuza superioară;B. aripa nasului;C. pleoapa superioară;D. pleoapa inferioară;E. premolarii 1 si 2 superiori.

a,b,d

537.

538.

539. *Teritoriul anesteziat prin anestezia tronculară periferică la gaura palatină posterioară este:A. 1/3 anterioară a fibromucoasei palatine;B. cele 2/3 posterioare ale fibromucoasei palatine;C. cele 2/3 posterioare ale palatului dur;D. 1/3 anterioară a osului palatin;E. vălul palatin anterior.

b

540. Reperele osoase ale găurii palatine posterioare sunt:A. la 1 cm anterior de cârligul aripii interne a apofizei pterigoide;B. la 1 cm de molarul 3 la adulţi;C. la 1 cm înăuntru şi deasupra marginii inferioare a crestei alveolare;D. la 1 cm de festonul gingival al molarului 1;E. la 0,5 cm anterior de marginea posterioară a palatului dur.

a,c,e

106

541. Prin anestezia tronculară periferică a nervului dentar inferior la gaura mandibulară se anesteziază următorii nervi:A. nervul mentonier;B. nervul incisiv;C. nervul nazo-incisiv;D. nervul lingual;E. nervul bucal.

a,b,d,

542. Reperele găurii mandibulare sunt:A. în mijlocul feţei interne a ramurii verticale a mandibulei;B. la 1 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori;C. la nivelul planului de ocluzie al molarilor superiori;D. la jumatatea distanţei între marginea bazilară a mandibulei şi incizura sigmoidă;E. la 1 cm sub planul de ocluzie al molarilor superiori.

a,d

543. Reperele de anestezie pe cale endoorală a nervului dentar inferior la gaura mandibulară sunt:A. marginea anterioară a ramurii verticale a mandibulei;B. creasta temporală;C. plica pterigomandibulară;D. ligamentul stiloid;E. planul de ocluzie al molarilor superiori.

a,b,c

544. *Teritoriul anesteziat prin anestezia la gaura mentonieră este:A.dinţii de la gaura mentonieră la linia mediană împreuna cu osul şi periodonţiul corespunzător;B. gingivo-mucoasa versantului lingual;C. gingivo-mucoasa vestibulară a dinţilor laterali;D. dinţii molari inferiori;E. mucoasa jugală adiacentă.

a

545. *Reper osos al găurii mentoniere este:A. deasupra porţiunii incipiente a liniei oblice externe;B. în dreptul premolarului inferior -25% din cazuri;C. în dreptul rădăcinii premolarului 1 inferior – 20% din cazuri;D. distal de premolarul 2 – 10% din cazuri;E. între rădăcinile celor doi premolari inferiori -75% din cazuri.

107

a

546. *Locul de înţepătură pentru anestezia pe cale exoorală a nervului mentonier este:A. în menton;B. pe o linie verticală ce trece prin comisura orală;C. la 1,5-2 cm înapoia comisurii orale;D. în dreptul rădăcinii meziale a molarului unu inferior;E. în dreptul premolarului doi inferior.

c

547. Reperele anesteziei tronculare periferice a nervului bucal sunt:A. marginea anterioară a ramului ascendent;B. creasta zigomato-alveolară;C. planul de ocluzie al molarilor superiori;D. molarul doi superior;E. orificiul canalului Stenon.

a, c, E.

548. *Anestezia nervului bucal prin infiltraţie vestibulară se efectuează astfel:A. direcţia acului este în jos şi inainte;B. locul de înţepătură este în mucoasa jugală;C. se pătrunde superficial 0,2-0,5 cm;D. se depune mai mult de jumătate de fiolă de anestezic;E. infiltraţia anestezică se face în dreptul premolarilor.

c

549. Reperele de anestezie tronculară periferică a nervului lingual sunt:A. molarul 3 inferior;B. trigonul retromolar;C. şanţul paralingual;D. molarul 2 inferior la copii;E. faţa ventrală a limbii;

a,c

550.

551. Repere osoase pentru anestezia pe cale endoorală a nervului dentar inferior la gaura mandibulară sunt:

A. marginea anterioară a ramurii verticale a mandibulei;B. trigonul retromolar;

108

C. linia oblica externă;D. creasta temporală;E. linia oblica internă.

a,b,d

552. *Dezavantajul anesteziei nervului nazopalatin la gaura incisivă este:A. volum mare de soluţie anestezică;B. risc de rupere a acului;C. anestezie dureroasă, potenţial traumatică;D. aspiraţie pozitivă frecventă;E. necesită înţepături multiplE.

c

553. Reperele de anestezie pe cale endoorală a nervului mentonier la gaura mentonieră sunt:A. reperele găurii mentoniere;B. în dreptul premolarului 1 inferior;C. fundul de sac vestibular;D. molarul 1 inferior;E. comisura orală

a,c,d

554. Acţiunea, efectul anestezic şi toxicitatea substanţelor anestezice sunt determinate de următoarele proprietăţi fiziochimice şi farmacologice:A. liposolubilitatea;B. timpul de înjumătăţire;C. rata de legare de lipide;D. efectul vasoconstrictor;E. valorile ph-ului şi a constanţei de aciditate (pKa).

a,b,e,

555. Un anestezic bun ar trebui să îndeplinească următoarele calităţi:A. potenţial anestezic mare, fără efecte adverse;B. timp de inducţie crescut;C. compatibil cu substanţele vasodilatatoare;D. să nu creeze dependenţă;E. să fie stabil în soluţiE.

a,d,e

556. *Care din următoarele anestezice face parte din clasa esteri:A. articaina;B. bupivacaina;

109

C. mepivacaina;D. xilina;E. procainA.

e

557. Articaina prezintă următoarele proprietăţi farmacologice:A. liposolubilitate mare;B. inducţie anestezică în 5-10 minute;C. toxicitate de 1,5 ori mai mare decat a procainei;D. putere anestezică de 4 ori mai mare decât a xilinei;E. eliminarea este totală în 12-24 orE.

a,c,e

558. Articaina are următoarele contraindicaţii:A. insuficienţa cardiacă compensată;B. astm bronşic;C. hipotensiune arterială severă;D. copii sub 8 ani;E. diateze hemoragiparE.

b,c,e

559. Proprietăţi ale substanţelor adjuvante vasoconstrictoare ale anesteziei locale sunt:A. reduc sângerarea locală în timpul intervenţiei chirugicale;B. cresc absorbţia anestezicului local în sânge;C. scad timpul de acţiune al anestezicului; D. scad riscul de supradozare;E. potenţează efectul anesteziC.

a,d,e

560. *Lidocaina (Xilina) trebuie utilizată cu precauţie în:A. diabet zaharat;B. boala Paget;C. infarctul miocardic acut;D. insuficienţa renalăE. insuficienţa cardiacă.

c

561. Semnele cardiovasculare de supradozaj datorate adrenalinei în anestezia locală cu articaină sunt:A. senzaţie de cald;B. bradicardie;C. cefalee;D. dureri precordiale;

110

E. ritm cardiac alert şi aritmiC. a,c,d,e

562. *Adrenalina are următorul efect sistemic:A. scade tensiunea arterială;B. produce lipoliza în celulele adipoase;C. scade frecvenţa respiratorie;D. scade aportul energetic;E. creşte diurezA.

b

563. Adrenalina are următoarele efecte secundare:A. palpitaţii;B. bradicardie;C. anxietate;D. tremurături;E. edem pulmonar.

a,c,d,e

564. *La pacienţii cu HTA uşoară sau medie:A. nu se administrează anestezie locală cu vasoconstrictor;B. este permisă administrarea substanţelor anestezice cu vasoconstrictor în doză maximă de 1: 100000;C. este permisă administrarea substanţelor anestezice cu vasoconstrictor în doză maximă de 1: 200000;D. se evită tehnicile de anestezii tronculare periferice profunde;E. se recomandă psihoterapie şi premedicaţie sedativă şi anxiolitică.

c

565. In cazul pacienţilor cu tulburări de coagulare:A. se limitează numărul de punctii anestezice;B. se evită tehnicile de anestezii tronculare periferice profunde;C. momentul efectuării manoperelor stomatologice este stabilit în colaborare cu medicul curant hematolog sau cardiolog;D. nu există restricţii în ceea ce priveşte anestezia locală;E.doza de vasoconstrictor asociat substanţei anestezice este de maxim 1:50000.

a,b,c

566. La pacienţii cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar trebuie avute în vedere următoarele consideraţii în vederea administrării anesteziei locale:A. doza de vasoconstrictor din soluţia anestezică trebuie să fie maxim 1:200000;B. nu există restricţii în ceea ce priveşte concentraţia de vasoconstrictor din soluţia anestezică;C. nu se realizează anestezia bilaterală a nervului alveolar inferior sau a nervului palatin mare;D. se evită utilizarea tehnicilor de anestezii tronculare periferice “profunde”;

111

E. se recomandă premedicaţie anxiolitică.

a,c, e

567. Profilaxia durerii în anestezia loco-regională se face prin:A. injectarea lentă şi fără presiune a substanţei anestezice;B. evitarea tehnicilor de anestezie tronculară periferică;C. realizarea anesteziei topice înainte de injectare;D. utilizarea acelor scurte, subţiri şi cu bizou ascuţit;E. injectarea superficială, submucoasă a soluţiei anestezicE.

a,c

568. *Accidentele locale ale anesteziei loco-regionale sunt:A. trismusul;B. leziuni ale mucoasei orale;C. durerea;D. infecţiile perimaxilare;E. alveolita postextracţională.

c

569. Complicaiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:A. pareza facială tranzitorie;B. tulburarile oculare;C.trismusul;D.tulburările de sensibilitate persistente;E. traumatizarea buzelor şi a limbii.

c, d, e

570. Ruperea acului în timpul efectuării anesteziei loco-regionale este favorizată de:A. folosirea acelor prea subţiri;B. folosirea acelor prea scurte;C. introducerea rapidă a anestezicului;D. schimbarea bruscă a direcţiei acului intratisular;E. folosirea acelor îndoitE.

a,c,d,e

571. *În pareza facială tranzitorie ca urmare a infiltrării anestezice a nervului facial, faţa devine asimetrică, ca urmare a:A. lagoftalmiei unilaterale;B. ptozei pleoapei inferioare;C. imobilităţii comisurii orale;D. accentuării pliurilor naturale ale feţei;E. ocluziei inverse pe partea afectată

a

112

572. Cauzele apariţiei trismusului sunt următoarele:A. hematomul;B. ischemia prelungită;C. puncţia septică;D. utilizarea acelor prea lungi;E. soluţii anestezice prea caldE.

a,b,c

573. Cauzele puncţiei septice sunt:A. antisepsia incorectă a zonei de anestezie înainte de puncţie;B. contaminarea acului înainte de efectuarea ansteziei;C. injectare bruscă a soluţiei anestezice;D. injectarea anestezicului într-o zonă infectată;E. efectuarea anesteziei fără mănuşi sterile;

a,b,d

574. *Hematomul labio-mentonier se produce în timpul anesteziei:A. plexale la dinţii frontali inferiori;B. plexale la dintii frontali superiori;C. tronculare periferice la gaura mentonierăD. intraosoase la dinţii frontali inferiori;E. bilaterale la găurile mentoniere.

c

575. Tratamentul trismusului postanestezic constă în:A. aplicare de caldură umedă pe zona afectată;B. mecanoterapie; C. administarea de miorelaxante;D. comprese cu gheaţă pe partea afectată;E. medicaţie analgezică.

a,b,c,e

576. *În vederea realizării anesteziei loco-regionale la pacienţii anxioşi, trebuie luate măsuri de precauţie datorită riscului de apariţie a următorului accident:A. tulburări de ritm cardiac;B. criza de tetanie hiperventilatorie;C. criza de hipoglicemie;D. accidente alergice;E. hipotensiune arterială.

b

577. Hematomul obrazului produs în timpul anesteziei tronculare periferice a nervilor alveolari supero-posteriori la tuberozitate apare prin înţeparea:A. venei alveolare supero-posterioare;

113

B. plexului venos pterigoidian;C. arterei alveolare supero-posterioare;D. arterei maxilare interne;E. arterei pterigo-palatinE.

b,c

578. Difuzarea soluţiei anestezice în orbită în cursul anesteziei la gaura suborbitară, are drept consecinţe:A. pierderea temporară a vederii;B. edem palpebral;C. ptoza palpebrală;D. oftalmoplegie prin paralizia muşchilor mobilizatori ai globului ocular;E. hemoragie intraorbitară

a,b,d

579. În cazul şocului anafilactic, instalarea colapsului cardio-vascular se manifestă prin:A. edem laringian;B. bronhospasm;C. tahicardie;D. aritmie cardiacăE. hipertensiune arterială

c,d

580. Semnele clinice ale supradozării cu adrenalină sau alt vasoconstrictor sunt:A. palpitaţii;B. tremurături;C.dificultăţi în respiraţie;D. scăderea ritmului cardiac;E. scăderea bruscă a tensiunii arteriale sistolicE.

a,b,c

581. *Semnul clinic de supradozare anestezică la concentraţii mici de anestezic este:A. pierderea cunoştinţei;B. agitaţie;C. tulburări vizuale;D. depresie cardiacăE. dificultăţi în respiraţie;

b

582. În faza iniţială a şocului anafilactic apar următoarele manifestări clinice:A. eritem;B. prurit intens;C. dispnee;D. diaree;E. conjunctivită.

114

a,b,e

583. *În criza hipertensivă apărută ca accident al anesteziei loco-regionale, tratamentul de urgenţă constă în administrarea de:A. factor VIII;B. nitroglicerină sublingual;C. aspirină;D. hemisuccinat de hidrocortizon;E. adrenalină injectabil.

b

115

EXTRACTA DENTARA – intrebari complement simplu

584. *Indicațiile extracției dentare prin leziuni dento-parodontale sunt următoarele cu excepția: A. dinți cu distrucții coronoradiculare avansate care nu mai pot fi restaurați proteticB. Dinții care prezintă procesecarioase profunde şi care declanşeazăcrizedureroase intenseC. dinți care întrețin infecții sinusaleD. dinți cu procese parodontale marginale severe şi extensiveE. dinți cu gangrenă complicată la care tratamentul endodontic şi chirurgical endodontic a eşuat

b

585. *Indicațiile extracției dentare sunt: A. Dinți din vecinătateafocarelor de fractură ale maxilarelor care împiedicătratamentul chirurgical sau care pot cauzacomplicațiiB. dinți incluşi care nu dau tulburări funcționale sau tulburări de erupțieC. dinți extruzați sau cu devieri importante ale axului de implantareD. dinți fracturați longitudinal coronarE. pacienți cu boli cronice în faze compensate care pot suporta tratamente stomatologice de lungă durată

c

586. *Hepatitele virale cronice determină modificări importante în: A. creşterea vsh-uluiB. formula leucocitarăC. hemostazăD. formula eritrocitarăE. scăderea hematocritului

c

587. *Contraindicații absolute în extracția dentară sunt următoarele: A. pacienți hiv seropozitivi si sidaB. pacienți cu hemofilie a sau bC. pacienți cu boala albers-schonberg sau boala oaselor de marmurăD. pacienți care prezintă valvulopatii, cardiopatii congenitale sau endocardită infecțioasă in antecedenteE. pacienți supuşi tratamentului chimioterapic

c

116

588. *Contraindicații relative ale extracției dentare sunt următoarele cu excepția: A. corticoterapie prelungită B. extracțiile în leucemii cronice în fază compensatăC. leucemia acută D. diabet zaharatE. in primele 6 luni de la producerea unui infarct miocardic

c

589. *Timpii extracției dentare sunt următorii: A. anesteziaB. sindesmotomiaC. pansament compresiv supraalveolarD. sutura plăgii alveolare postextracționaleE. chiuretajul alveolar

b

590. *Extracția molarului de minte inferior cu elevatorul drept prin luxare distală se poate face în următoarele condiții cu excepția: A. rădăcini curbate distalB. molar semiinclus ososC. spațiu suficient distalD. arcadă dentară completăE. rădăcinile molarului de minte nu prezintă curburi sau divergențe accentuate

b

591. *Care afirmație este falsă cu privire la extracția propriu-zisă a dintelui:A. se verifică dacă nu există gingie aderentă care se va rupe la îndepărtarea dintelui din alveolăB. se evită izbirea arcadei antagoniste în momentul în care dintele „scapă” din alveolăC. gingia decolată în urma extracției dentare trebuie îndepărtatăD. marginile strivite, necrotice ale gingiei se îndepărteazăE. dintele extras se examinează dacă este întreg sau lipsesc fragmente din vârful rădăcinii

c

592. *Care din următoarele afirmații este falsă: A. cleştele pentru incisivi şi canini superiori este drept B. la cleştele pentru premolarii superiori, falca vestibulară prezintă un pinten pentru a se insera între cele două rădăcini vestibulare

117

C. cleştele „corn de vacă” are falca vestibulară ascuțită care se insinuează sub bifurcația radiculară vestibularăD. cleştii pentru molarii inferiori cudați pe lat sunt utili în caz de trismusE. pentru extracția caninului inferior se foloseşte cleştele de premolar, deorece are rădăcina lungă şi puternică

b

593. *Cleştele in formă de S pe cant, prevăzut cu un piten: A. este utilizat în zona frontală maxilarăB. este utilizat pentru extracția molarilor inferioriC. este utilizat pentru extracția molarului de minte superiorD. pintenul este poziționat pe falca vestibularăE. poziția pintenului diferențiază cei doi cleşti pentru cadranul 3 şi 4

d Tehnici curente de chirurgie orala Emilia Ianeş, editura Solness, editura Cosmopolitan Art Timişoara 2012, pag. 43

594. *Care dintre următoarele afirmații cu privire la extracția resturilor radiculare mici situate profund intraalveolar este falsă: A. se pot utiliza elevatoare drepte fineB. se pot utiliza acele endodonticeC. cand metodele conservatoare eşuează se intervine chirurgical prin alveoloplastieD. se pot utiliza frezele dentare rotunde mici pentru rădăcinile mai mariE. se pot utiliza cleşti de rădăcini foarte fini

c

595. *Care din următoarele afirmații cu privire la design-ul lamboului în tehnica alveolotomiei este incorectă: A. lamboul triunghiular este indicat când nu se urmăreşte acoperirea totală a alveolei postextracționaleB. lamboul trapezoidal este delimitat printr-o incizie marginală şi două incizii verticale de degajare uşor divergente C. lamboul tip plic este creat prin incizie marginală extinsă la doi dinți limitrofi anterior şi posterior D. lamboul trapezoidal prezintă dezavantajul că prin mobilzare nu permite acoperirea alveoleiE. lamboul trapezoidal previne apariția hemorgiei şi alveolitei postextracționale

d,

596. *Care din următoarele afirmații cu privire la extracția alveoloplastică este incorectă:

118

A. în tehnica alveoloplastică se poate utiliza un lambou mucoperiostal plic sau trapezoidal

B. sutura se face cu fire rezorbabileC. verificarea corectitudinii eliminării marginilor ascuțite, a proeminențelor şi a neregularităților osoase se face palpatoriu direct (fără interpunerea mucoperiostului)D. indicația extracției alveoloplastice este obținerea postextracțională a unei zone alveolare încadrate morfologic crestei edentate E. proteza imediată sau precoce va fi refacută sau rebazată dupa dupa 5-6 luni

c

597. *Accidentele extracției dentare sunt următoarele, cu excepția: A. înghițirea dinților sau a resturilor radiculareB. dislocarea dintelui în spațiile extraalveolareC. hemoragia postextracțională D. leziuni ale ramurilor nervoase E. fractura mandibulei sau a tuberozității maxilare

C

598. Dupa finalizarea extractiei, pacientului i se dau urmatoarele indicatii: A. se vor consuma lichide cu paiul pentru a nu crea presiune negativăB. păstrarea tamponamentului supraalveolar timp de o orăC. periajul dentar se reia parțial de a doua zi, evitand atingerea plagii postextractionale 4-5 zileD. timp de 24-48 de ore se va evita consumul alimentelor moiE. se recomandă antialgice înainte de remisia anesteziei pentru prevenirea durerilor postextractionale

c,e

599. Se recurge la extracția dinților permanenți în următoarele situații: A. dinți cu gangrenă simplă la care metodele endodontice au eşuatB. dinți care au cauzat infecții osoase (osteoperiostite, osteomielite)C. dinți traumatizați D. dinți fracturați transversal în treimea apicalăE. dinți in malpoziție, neredresabili ortodontic

b,e

600. Contraindicații loco-regionale sau generale absolute ale extracției dentare sunt: A. in primii doi ani dupa un infarct miocardic acutB. extracția in primele 3 luni şi ultimele 2 luni de sarcinăC. leucozele acuteD. dinți din zonele supuse recent radioterapieiE. dinți din procese neoplazice maligne (extracția făcându-se in cursul intervenției chirugicale)

119

c, d, e

601. Contraindicații loco-regionale relative sau temporare ale extracției dentare sunt: A. afecțiuni inflamatorii localizate sau difuze cu stare generală alteratăB. in primele zile de menstruație, existând un risc crescut de sângerareC. afecțiuni acute ale mucoasei oro-faringieneD. distrucții osoase care ar predispune la fracturi în os patologic (chisturi, tumori benigne)E. pacienți cu hepatite cronice virale

a, c, d

602. Contraindicații generale relative, in care extractia devine posibila doar dupa luarea unor masuri specifice, sunt: A. în primul an de la producerea unui infarct miocardicB. pacienți cu hipertensiune arterialăC. pacienți cu hemofilie A sau BD. pacienți cu afecțiuni acute ale mucoasei oro-faringiene (pericoronarite, stomatite)E. stări post-terapeutice: corticoterapie prelungită, radioterapie, chimioterapie

b, c, e

603. Alegerea momentului extracției dentare se face in functie de stadiul leziunii dentare, starea generala a pacientului, astfel: A. este posibilă efectuarea extracției „la cald” când infecția este localizată in alveolă sau în jurul acesteiaB. este posibilă efectuarea extracției „la cald” când extracția este complicatăC. extracția se efectuează doar „la rece” (atunci când temperatura pacientului este normală)D. se temporizează extracția dentară atunci când se asociază alterarea septică a stării generale şi/sau decompensarea unor stări patologice generaleE. se temporizează extracția dentară când infecția nu a depăşit stadiul endoosos, fiind localizata în parțile moi perimaxilare

a, d

604. Timpii extracției dentare cu clestele sunt: A. bascularea vestibulo-orala a dinteluiB. sindesmotomiaC. luxația dinteluiD. extracția propriu-zisăE. hemostaza prin introducerea de material hemostatic intraalveolar

b, c, d

605. Aplicarea cleştelui şi priza dintelui trebuie să respecte următoarele condiții: A. se face în prelungirea axului de implantare a dinteluiB. se aplica întâi falca vestibulară , unde vizibilitatea este mai bunaC. clestele se aplică coronar la distanță de marginea alveolară, pentru a nu leza gingia

120

D. priza cat mai solida, cu senzatia de „corp comun” intre cleste si dintele de extrasE. se urmăreşte adaptarea cât mai bună a clestelui la coletul dintelui de extras

a, d, e,

606. Care din următoarele afirmații sunt corecte cu privire la sindesmotomie: A. constă în sectionarea ligamentului circular al dinteluiB. se realizează cu sindesmotoame sau elevatoareC. sindesmotoamele sunt instrumente taioase cu care se poate reduce inaltimea marginii alveolare pentru o mai buna priza a dinteluiD. desprinderea completă a gingiei din jurul coletului dintelui permite insinuarea subgingivală a cleştelui de extracțieE. nu este necesara in cazul extractiei resturilor radiculare

a, b, d

607. Care din următoarele afirmații sunt corecte, influentand luxatia dintelui si tehnica de extractie: A. la maxilarul superior pereții alveolari vestibulari sunt mai subțiri cu excepția molarului secundB. rezistența excesivă la luxare impune reexaminarea radiografiei şi reconsiderarea tehnicii de extracțieC. in caz de hipercementoză mişcările de luxație dentară trebuie efectuate cu o intensitate mai crescută decât la dinții cu rădăcini normaleD. când se prevede o extracție dificilă se va recurge de la început la alveolotomieE. dilatarea alveolei se realizează prin mişcări de basculare vestibulo-orală asociate la unii dinți şi cu mişcări de rotație

b, d, e

608. Care din următoarele afirmații privind separarea rădăcinilor sunt corecte: A. pentru molarii superiori şanțul are formă de TB. separarea rădăcinilor se efectuează cu ajutorul frezei globulare şi se finalizează cu freza fisurăC. indicațiile extracției cu separarea rădăcinilor includ molarii cu rădăcini convergente când distanța între apexuri este mai mare decât deschiderea alveoleiD. după efectuarea separației radiculare extracția se finalizează cu ajutorul cleştelui

dentar pentru frontali E. separarea indicațiile extracției cu separarea rădăcinilor includ molarii cu rădăcini

barate

a, b, d. E

609. Extracția resturilor radiculare mici situate profund intraalveolar se poate efectua: A. frezele dentare rotunde mici, pentru rădăcinile mai mariB. cu acele endodontice, când se poate obține o inserție fermă în canalul radicular, la rădăcinile mari si drepte, fără curburiC. elevatoarele drepte fine, evitându-se presiunea apicalăD. cleştii de rădăcini foarte finiE. când metodele conservatoare eşuează, se apelează la tehnica alveolotomiei

121

a, c, d, e

610. Care din următoarele afirmații cu privire la extracția resturilor radiculare cu elevatoarele sunt corecte: A. extracția resturilor radiculare mandibulare se poate efectua cu elevatoarele pereche tip Bein, unul pentru hemiarcada stângă, celălalt pentru hemiarcada dreaptăB. se poate face cu elevatorul „picior de ciută”C. tehnica extracției cu elevatorul se desfaşoră în trei timpiD. prin presiunea verticală cu elevatorul se poate împinge rădăcina în sinusul maxilarE. prin rotirea în axul lung a elevatorului aplicat între rădăcină si alveolă se măreşte

diametrul spațiului parodontal

b, d, e

611. Care sunt indicațiile extracției prin alveolotomie: A. divergența şi recurbarea accentuată a rădăcinilorB. rădăcini cu mobilitate dento-alveolarăC. rădăcini dentare fără hipercementoză (rădăcini „în limbă de clopot”)D. rădăcini rămase sub lucrări protetice conjuncteE. resturi radiculare restante după extracții vechi

a, d, e

612. Ce tipuri de lambou sunt utilizate în tehnica extracției cu alveolotomie:A. lamboul triunghiular, realizat printr-o incizie „în L”B. lamboul trapezoidal, realizat prin două incizii de descărcare divergente spre fundul sacului vestibularC. lamboul tip plic, realizat printr-o incizie situată la limita dintre gingia fixă şi mucoasa mobilăD. lamboul trapezoidal, realizat prin două incizii de descărcare divergente spre marginea alveolarăE. lamboul tip plic, realizat printr-o incizie marginală

a, b, e

613. Care sunt timpii tehnicii de extractie a unui rest radicular prin alveolotomie: A. incizii pentru crearea unui lambou tip plic, trapezoidal sau triunghiularB. decolarea initiala a gingivomucoasei si apoi a periostuluiC. rezectia osoasa cu expunerea restului radicularD. sectionarea progresiva, din aproape in aproape a restului radicularE. reaplicarea si sutura lamboului

a, c, e

614. Rădăcinile dentare pot fi extrase prin următoarele tehnici: A. extracția cu cleştele de rădăciniB. extracția cu sindesmotoameleC. extracția cu ajutorul elevatoarelorD. extracția cu ciupitorul de os

122

E. extracția prin alveolotomie

a, c, e

615. Care sunt indicațiile extracției dinților temporari: A. dinți care întrețin procese septice orale şi generaleB. dinți cu rizaliză fiziologică completă sau incompletă când interferă cu erupția dintelui permanentC. leziuni traumatice (fracturi, luxații)D. în agenezia dintelui permanent când dintele temporar este integruE. dinți temporari care perturbă erupția dinților permanenți

a, b, c, e

616. Care sunt îngrijirile postextracționale, in cazul extractiei dintilor temporari:A. în ziua extracției pacientul este sfătuit să evite traume mecanice, termice şi chimiceB. tratament antibioticC. îndepărtarea firelor de sutură la 10-14 zileD. tamponament compresiv supraalveolar pentru 5-10 minuteE. administrarea unui antalgic o dată cu reluarea periajului dentar după trecerea anesteziei.

a, d,

617. Care sunt posibile accidente ale extracției dentare: A. aspirarea dinților sau a resturilor radiculareB. comunicarea orosinusalăC. hematomul retrotuberozitarD. alveolita postextracționalăE. sinuzita maxilară odontogenă

a, b

618. Care afirmații cu privire la accidentele extracției dentare sunt adevărate: A. pentru prevenirea fracturii tuberozității maxilare se evită luxarea distală a molarului trei superior cu elevatorulB. semnul Valsalva negativ exclude existența comunicării orosinusaleC. dacă în timpul extracției s-a lezat apexul unui dinte vital, se recurge la extracția acestuiaD. extracția unui alt dinte se intâmplă surprinzător de desE. în cazul aspirării unui dinte în cursul extracției dentare pacientul trebuie transportat de urgență in decubit dorsal intr-o clinică ORL pentru extragerea corpului străin cu bronhoscopul

a, d,

619. Care afirmații cu privire la comunicarea orosinusală postextracțională sunt adevărate: A. deschiderea sinusului maxilar este unul dintre cele mai frecvente si grave accidente postextracționaleB. manevra Valsalva precizează cu siguranță prezența sau absența comunicării orosinusale

123

C. dinți sinusali sunt molarii şi premolarii superiori, exceptând caninii şi incisiviiD. diagnosticul comunicării orosinusale se face prin explorare cu sonda butonată sau examinare radiografică (SAF)E. în tehnica plastiei comunicării orosinusale se poate utiliza lamboul palatinal

a, d, e

620. În timpul chiuretajului alveolei postextracționale pot interveni următoarele accidente: A. lezarea nervului alveolar inferior B. comunicarea orosinusalăC. lezarea nervilor alveolari supero-posteriori D. chiuretajul intempestiv poate provoca hemoragia secundară precoceE. chiuretajul insuficient produce alveolita postextracțională

a, b

621. Complicațiile postextracționale sunt: A. hemoragia prelungită, care durează 15-20 minuteB. alveolita postextracțională C. hemoragia secundară precoce, care se declanşează de obicei în cursul nopțiiD. hemoragia secundară tardivă, care apre de obicei târziu în cursul nopțiiE. sângerarea postextracțională normală, care durează 30 minute până la 1 oră

b, c,

622. Măsurile de hemostază locală postextracțională sunt: A. introducerea în alveolă de materiale hemostaticeB. chiuretajul alveolar pentru îndepărtarea corpilor străiniC. se preferă blocajul anestezic troncular în locul infiltrației localeD. tamponament supraalveolar fixat cu fire de sutură pentru 48 oreE. regularizarea marginii osoase alveolarE.

a, b, c, e

623. Care din următoarele afirmații cu privire la tratamentul alveolitei postextracționale sunt adevărate: A. utilizarea de meşe iodoformate îndesate intraalveolarB. chiuretajul riguros, profund al pereților osoşi alveolari osteitici C. sedarea durerii prin infiltrații cu soluții anestezice fara adaos corectorD. irigarea abundentă a alveolei cu soluții antiseptice călduțeE. stimularea reactivitatii locale cu ajutorul agentilor fizici.

c, d, e,

624. Etiologia alveolitei postextracționale: A. introducerea în alveole a unor materiale în scop antiseptic şi hemostaticB. prezența fermentului proteolitic activat în salivăC. fumatulD. corpi străini intraalveolari

124

E. tulburări vasomotorii locale provocate de actul operator sau de acțiunea ischemiantă a adrenalinei din soluția anestezica

a, b, d, e,

625. Care din următoarele afirmații cu privire la alveolita postextracțională uscată sunt adevărate: A. alveolita uscată este lipsită de congestie, cu semne locale de suferință troficăB. in alveolă se găseşte țesut de graulație burjonat care sângerează uşor C. gingia este tumefiată cu margini congestionate, turgescenteD. cheagul intraalveolar este absent total sau parțialE. osul alveolar expus este sursa unor dureri continue cu caracter nevralgiform

a, d, e,

626. *Care sunt dinţii care prezintă cea mai mare predispoziţie la incluzie?A. caninii superioriB. molarii de minte inferioriC.molarii de minte superioriD. premolarii superioriE. caninii inferiori

Raspuns: b )

627. *Cauzele generale ale incluziei dentare sunt:A. boli endocrine ca de exemplu- hipertiroidismB. acromegaliaC. infectii specifice ca TBCD. transmiterea ereditară in despicaturile labio-maxilo-palatine,disostoza cleidocranian, cherubismulE. boli autoimune ca lupus eritematos sistemic

Raspuns: d )

628. *Tratamentul radical de extracţie a unui dinte inclus se practică printr-o intervenţie chirurgicală numită:A. extracţie cu separare radicularăB. extracţie alveoloplasticăC. odontectomieD. extracţie prin alveolotomieE. odontotomie

Raspuns: C.

629. *Factorii favorizanţi ai fracturii de mandibulă in cursul extracţiilor sunt:

125

A. poziţia superficială a molarului inclusB. elasticitatea osoasă a mandibuleiC. poziţia orizontală a incluzieiD. mezioangulaţia sau distoangulaţia molarului inclusE. pozitia profundă a incluziei, atrofia avansată şi reducerea elasticitaţii osoase la pacienţii varstnici

Raspuns: E.

630. *Alveolita postodontectomie devine manifestă la :A. 30 zile postoperatorB. 21 zile postoperatorC. 14 zile postoperatorD. 3-4 zile postoperatorE. 24 ore postoperator

Raspuns: D.

631. *Conform clasificării lui Winter, referitoare la angulaţia molarilor de minte incluşi, cele mai frecvente sunt:A. incluziile verticaleB. incluziile orizontaleC. incluzile transversaleD. incluzia mezioangularăE. incluzia distoangulară

Raspuns: A.

632. *Perioada de erupţie este patologică atunci cand varsta de erupţie a unui dinte cu dezvoltarea finalizată este depasită cu:A.1-6 luni pentru dinţii de lapte şi 6-12 luni pentru cei permanenţiB. 6-12 luni pentru dinţii de lapte şi 6-12 luni pentru cei permanenţiC.1-6 luni pentru dinţii de lapte şi 12-24 luni pentru cei permanenţiD.1-6 luni pentru dinţii de lapte şi 18-24 luni pentru cei permanenţiE.6-12 luni pentru dinţii de lapte şi18-24 luni pentru cei permanenţi

Raspuns: E.

633. Complicaţii nervoase, de natura senzitivă, motorie sau senzorială, care pot duce la erori de diagnostic şi tratament, in cazul incluziei dentare, sunt:A. parestezii, hipoestezii in teritoriul ramurilor trigeminaleB. algii cu caracter nevralgiformC. trismus, ticuri, spasme musculareD. tulburari de vedere sau auzE. pareza de facial

126

Raspuns: a, b, c, d )

634. Indicaţiile odontectomiei sunt:A. episoade infecţioase-pericoronarită, celulită si abcesul loilor cervicofaciale, osteita si osteomielitaB. rezorbţia radiculară a dintelui limitrofC. prevenirea apariţiei unor tumori neodontogeneD. dinţi inclusi in zonele edentate, ce urmează a fii protezateE. facilitarea tratamentelor ortodontice şi a intervenţiilor de chirurgie ortognată

Raspuns: a, b, d, E.

635. Contraindicaţiile odontectomiei dinţilor inclusi:A. vârstele extremeB. riscul afectării structurilor adiacenteC. vindecare parodontală optimaăD. tratamentul durerii de origine primarăE. status medical compromis

Raspuns: a, b, e

636. Redresarea chirurgical-ortodontică se desfasoară etapizat, dupa cum urmează:A. creearea spaţiului necesar aducerii pe arcadă a dintelui inclus prin aplicarea unui aparat ortodontic, care să realizeze dilatarea arcadei dentareB. descoperirea chirurgicală a coroanei, dintelui inclus şi tunelizarea alveolei pe traiectoria de erupţie a dinteluiC. ancorarea dintelui prin diverse dispozitiveD.exercitarea unei tracţiuni lente prin intermediul sistemului de ancorareE. extracţia dintelui şi replantarea în poziţie corectă anatomic

Raspuns: a, b, c, d )

637. Aspecte anatomoclinice importante in odontectomia molarilor inferiori:A. lungimea radacinilor şi dispoziţia lorB. curbura radacinilor şi direcţia curburii radiculareC. raportul cu molarul prim mandibularD. raportul cu nervul dentar inferiorE. natura ţesuturilor supraiacente

Raspuns: a, b, d, E.

638. Poziţii ectopice ale molarului de minte inferior:A. incluzia in ramul ascendent mandibular

127

B. incluzia la nivelul apofizelor geniiC. incluzia intre caninul inferior şi premolarul inferiorD. incluzia la nivelul bazilareiE. incluzia in condilul mandibulei

Raspuns: a, d, e )

639. Accidente intraoperatorii in cursul odontectomiei molarului de minte superior:A. fractura radiculară a molarului inclus B. luxarea mandibuleiC. fractura tuberozitaţii maxilare D. deschiderea sinusului maxilarE. lezarea nervului facial

Raspuns: a, c, D.

Indicaţiile decapusonării :A. pacienţi tineri cu dinţi in incluzie submucoasăB. spaţiu suficient de erupţie pe arcadăC. dintele erupt din osul alveolar pană la ecuatorul anatomicD. dintele prezintă anomalii de formă si volumE. dintele este in incluzie osoasă sau ectopică

Raspuns: a, b, c, )

640. *In urmatoarele situaţii se recurge la odontectomia caninului superior inclus:A. incluzie ectopicăB. prezenţa caninului temporar pe arcadăC. lipsa spaţiului suficient de erupţie a caninului definitivD. caninul inclus deformează tabla osoasă vestibulară deasupra caninului temporarE. incluzia este bilaterală

Raspuns: a

641. *Cea mai dificilă odontectomie in cazul incluziei molarului de minte inferior este:A. poziţia orizontalăB. poziţia verticalăC. poziţia distoangularăD. poziţia mezioangularăE. poziţia vestibuloangulară

Raspuns: c,

128

642. In cazul odontectomiei molarilor inferiori la pacienţii edentaţi total, înaintea intervenţiei trebuie evaluate atent urmatoarele:

A. grosimea mandibuleiB. poziţia şi dimensiunea dintelui inclusC. relaţia dintelui cu marginea bazilară a mandibuleiD. stratul osos supraiacent dintelui inclusE. relaţia dintelui cu nervul lingual

Raspuns: a, b, c, D.

643. Profilaxia antibiotică in odontectomia molarilor inferiori este indicată cand:A. incluzia a fost asociată cu complicaţii supurativeB. intervenţia a depăşit 20 de minuteC. pacientul suferă de diabet zaharatD. pacientul are un teren alergic E.) pacientul este sănătos

Raspuns: a, C.

644. Incizia in baionetă in cazul odontectomiei molarilor superiori este indicată in urmatoarele situaţii;

A. incluzie verticală submucoasăB. cand se doreste crearea unui acces mai largC. in incluziile dentare profundeD. in incluziile în care osul are o grosime de 2mm pe faţa ocluzala a molarul verticalE.în situaţiile în care molarul a perforat tabla osoasa şi se palpează un cuspid submucos

Raspuns: b, c,)

645. *Rezectia apicala se indica in: A. fractura radiculara in treimea medie

B.fractura radiculara in treimea apicala C..fractura radiculara verticala D. leziuni periapicale extinse care depasesc treimea apicala a radacinii E. dinti cu subminare marcata a portiunii coronare

Raspuns:b

646. Contraindicațiile temporare ale rezecției apicale sunt:A. radacini foarte scurteB afectiuni acute ale gingivomucoasei oraleC alveoliza avansata cu mobilitate dentaraD primul si ultimul trimestru de sarcinaE. faza decompensate a unor boli ( diabet zaharat , hipertensiune )

129

Raspuns: BDE

647. Incizia necesarea in intervenția de rezecție apicală:A. trebuie sa evite lezarea structurilor anatomice importanteB. nu tine seama de particularitatile zoneiC. trebuie sa se suprapuna pe o suprafata osoasa intactaD. este doar marginalaE. lamboul delimitat de incizie are o baza ingusta

Raspuns: a,c

648. Complicatiile postoperatorii ale rezectiei apicale sunt: A. edemul B. hematomul C. infecția plăgii D. hemoragia postoperatorie E. dehiscenta plagii postoperatorii

Raspuns: BCE

649.

650. Obturația retrogradă a canalului radicular in cadrul rezectiei apicale: A. are ca obiectiv realizarea unei cavitati de clasa a 2-a bine definitaB. trebuie sa fie realizata in axul longitudinal al canalului radicularC. are o adancime de 3 mm D. se realizeaza cu cu o fraza con invers sau cu ansa de ultrasuneteE. se realizeaza cu sonda 17 sau cu escavatoarele

Raspuns : b, c, d

651. *Chiuretajul periapical: A. se practica postextractional in cazul dintilor cu tesut de granulatie organizat in jurul varfului radacinii B. indicatia de elective este reactia de corp strain declansata de o obturatie radiculara in exces C. se contraindica in cazul dintilor din vecinatatea sinusului maxilar, a canalului mandibular sau nervului mentonier D. consta in inlaturarea materialului de obturatie in exces, a tesutului de granulatie si rezectia apexului radicular E. reduce gradul de implantare al dintelui Raspuns: b

652. Materialele utilizate in obturatia radiculara a canalului in cadrul rezectiei apicale: A. trebuie sa permita adeziunea la substratul radicular si in mediu umed B. se utilizeaza frecvent amalgamul de argint C. nu este necesar sa fie radioopace D. trebuie sa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului radicular

130

E. cele mai folosite sunt cimentul glasionomer si MTA

Raspuns: a,d e

653. Indicatiile rezectiei apicale date de patologia dento-parodontala sunt:A. parodontita apicala cronica circumscrisaB. luxatia dentara cu intruzie C. esecul tratamentului endodontic cu persistenta simptomatologiei de parodontita apicalaD. rezorbtii radiculare interne sau externeE. necroza apexului radicular

Raspuns: a, c , e

654. Anomaliile anatomice care indica rezectia apicala sunt:A. curbura accentuata a canalului radicular in treimea apicalaB. dinti cu radacina nedezvoltataC. canale radiculare impermeabile in treimea apicalaD. instrument fracturat in canal,mai ales in treimea apicalaE. prezenta unor obturatii vechi din materiale dure

Raspuns: a, c

655.

656. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt: A. dificultati de acces datorita prezentei unor bride cicatriceale, microstomiei,

sclerodermieiB. radacini foarte scurteC. dinti fara valoare protetica datorita distructiei coronoradiculare extinseD. pacienti imunocompromisiE. corticala vestibulara groasa

Raspuns:b,c,d

657. Contraindicatiile temporare ale rezectiei apicale sunt;A. fractura radiculara verticalaB. fractura radiculara in treimea apicalaC. faza decompensate a unor afectiuni generale (diabet zaharat, HTA.D. primul si ultimul trimestru de sarcinaE. afectiuni acute ale gingivomucoasei orale

Raspuns c,d, e

658. Incizia palatinală pentru rezectia apicala:A.se practica pentru radacinile palatinale ale molarilor superioriB. este o exceptieC. se va delimita un lambou trapezoidalD. delimiteaza un lambou triunghiularE. incizia verticala de degajare se va plasa in dreptul premolarilor sau caninului

131

Raspuns:a, b,d,e

659. indicațiile rezecției apicale sunt:. A. afectiuni periapicale cronice care impiedica realizarea obturatiei de canal corecta

B. dinte cu parodontita apicala din cadrul bolii de focarC. distructie extinsa prin carie dentaraD. necroza apexuluiE. infraobturatia canalului radicular

Raspuns:a,d,e

660. Principalii timpi operatori ai rezectiei apicale sunt:A. trasarea inciziilorB. decolarea lamboului mucosal cu menajarea periostuluiC. decolarea lamboului mucoperiostal si trepanarea osoasaD. rezectia apexului si chiuretajul periapical E. drenajul plagii operatorii cu mese sau lama de cauciuc

Raspuns: a,c,d

661. Accidentele intaoperatorii in timpul rezectiei apicale pot fi:A. leziuni ale apexurilor dintilor veciniB. suprainfectia plagii postoperatoriiC .hematomul postoperatorD. leziuni nervoaseE. recidiva procesului patologic

Raspuns: a, d

662. Complicatiile postoperatorii posibile ale rezectiei apicale sunt:A. hemoragie prin deschiderea sinusului maxilarB. fractura radaciniiC. mobilitate dentara excesiva datorita scurtarii excesive a radacinilorD. suprainfectia plagiiE. recidiva procesului patologic

Raspuns: c, d, e

663. Premolarizarea:A. se aplica molarilor inferioriB. consta in sectionarea unei radacini la nivelul jonctiunii acesteia cu coroana dinteluiC. consta in indepartarea unei jumatati corono-radiculare a dinteluiD. cand se pastreaza ambele jumatati corono-radiculare se numeste bicuspidareE. linia de separare corono-radiculara are forma literei T

Raspuns: a, c, d

664. Amputatia radiculara:

132

A.se poate aplica dintilor monoradiculariB.pentru primul premolar superior se numeste “premolarizare”C.se aplica molarilor superioriD.se aplica atunci cand procesul periapical intereseaza strict una dintre radaciniE.separarea radacinii se practica in jumatatea ei coronara

Raspuns: c, d

665. *Extractia alveoloplastica:A..implica extractia dintelui fara rezectie modelanta a procesului alveolarB..implica extractia dintelui si rezectia modelanta a procesului alveolarC..este necesara la dintii cu arcada antagonista integraD..in cadrul interventiei examenul radiologic nu este necesarE..nu este necesara expunerea osului alveolar prin incizii de descarcare

Raspuns: b

666. *Frenectomia:A. consta in excizia frenului in plan supraperiostalB. consta in alungirea frenului cu scopul de a adânci vestibulul oralC. incizia intereseaza simultan mucoasa si periostulD. tehnica se aplica in cazul frenurilor cu insertie inalta pe creastaE. nu se recomanda aplicarea unor rulouri sau a unei proteze conformatoare

Raspuns: a

667. *Hiperplazia fibroasa inflamatorie sau hiperplayia epitelio-conjunctiva:A.se localizeaza de obicei in fundul de sac lingualB. este cauzată de iritaţia mecanică a mucoasei produsă de marginea unei lucrări protetice incorect adaptate C. tratamentul este exclusiv prin excizie cu laserul

D. examenul histopatologic nu este obligatoriu E. in orice faza de evolutie tratamentul este conservator si implica doar refacerea

protezei

Raspuns: b

668. *Hiperplazia fibroasă a tuberozităţii maxilare:A. nu modifica spaţiul intermaxilarB. se dezvolta doar in sens verticalC. se poate asocial cu hipertrofia osoasa a tuberozităţii şi poate provoaca creşterea volumului tuberozitar D. tratamentul poate fi conservator E.excizia se realizeaza prin doua incizii paralele

Raspuns: c

669. Hiperdimensionarea tuberozitatii maxilare:A. se poate dezvolta atat in sens orizontal cat si in sens verticalB. se poate datora exclusiv unui exces osos

133

C. examenul radiographic necesar anterior interventiei precizeaza localizarea sinusului maxilarD. duce la diminuarea spatiului intermaxilarE. frecvent modelarea trebuie aplicata doar structurilor moi

Raspuns: a,c,d

670. Extractia alveoloplastica: A. este o metodă chirurgicală de conformare şi conservare a crestei alveolare

B. are ca scop obtinerea unui camp protetic favorabil protezării C. interventia nu necesită incizii în vederea creării unor lambouri D. rezecţia marginilor osului alveolar se va extinde astfel încât să permită sutura

primară a plăgii gingivo-mucoase E.sutura se face doar cu fire separate

Raspuns: a, b 671. Alveoloplastia septala:

A. tehnica implica indepartarea osului septal interalveolarB. are ca scop repozitionarea tablei osoase vestibulare protruzateC. tehnica nu necesită conservarea corticalei externe D. metoda se aplica doar in acelasi timp chirurgical cu extractiile dentareE. este necesara aplicarea postoperator al unui conformator

Raspuns:a, b, e

672. Torusul mandibularA. se localizeaza pe versantul vestibular al crestei alveolare mandibulareB. se localizeaza pe versantul lingual în dreptul zonei canin-premolareC. se indica rezectia modelanta a torusului pentru a evita bascularea protezei şi leziunile de decubit D. în cursul rezectiei torusului mandibular se poate leza nervul lingualE. excizia torusului mandibular nu necesita anestezia nervului lingual

Raspuns: b, c, d

673. Rezectia modelantă a apofizelor genii:A.este indicată in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare mandibulareB. incizia se realizeaza pe coama crestei in zona mediana, incisive-caninăC. interventia presupune dezinsertia muschilor geniogloşiD. muşchii geniogloşi trebuie reinseraţi prin suturăE. plaga postoperatorie nu necesită sutură

Raspuns: a, b, c

674.

675. Vestibuloplastia prin epitelizare secundara :

134

A.se realizeaza pentru extinderea mucoasei fixe şi adâncirea şanţului vestibularB. implica epitelizarea secundara a periostului expus după decolarea şi deplasarea mucoasei mobile spre baza crestei alveolare

C. incizia se practică în mucoasa fixă, la 0.5-1 cm de joncţiunea cu mucoasa mobilă D. se crează un lambou mucoperiostal care se deplasează spre coama crestei alveolareE. rezultatul obţinut este superior daca suprafaţa de periost descoperită se acopera cu grefe libere de mucoasa

Raspuns: a, b, e 676. Leziunile traumatice dentare de tip I:

A. afecteaza smaltul coroanei dentareB. nu deschid camera pulparaC. se soldeaza cu lipsa de substanta care intereseaza marginile incizale sau cuspiziiD. camera pulpara transpare sub forma unei pete de culoare roz E. se evidentiaza prin transiluminare sau impregnare cu substante colorante

a, b, e

677. Contuzia parodontala se manifesta prin:A.dureri surde, de intensitate moderataB. mobilitate dentara C. edem si microhematoame in spatiul periodontalD. test de vitalitate negativE. modificari radiografice cu discreta largire a spatiului periodontal

a, c

678. Luxatia dentara cu intruzie produce:A. devitalizarea pulpei dentareB. deplasarea verticala a dintelui in directie apicalaC. in cazul absentei unui dinte adiacent deplasarea se produce in directia acestuiaD. mobilitate dentaraE. imagine radiografica de largire a spatiului periodontal

a, b

679. Tratamentul luxatiei dentare cu extruzie consta in:A. extractie in cazul dintilor temporariB. repozitionare manuala si imobilizare cu gutiera acrilica pentru dintii temporariC. repozitionare manuala si imobilizare flexibila cu ligaturi de sarma pentru dintii permanentiD. slefuiri selective in cazul extruziilor minore, sub 3 mmE. redresare ortodontica

135

a, c, d

680. *In luxatiile laterale imobilizarea dintilor se mentine timp de:A. o saptamanaB. 14 - 21 zileC.. 4 - 6 saptamani D. 6 – 8 saptamaniE. 1 – 2 luni

c

681. *Saliva poate fi un bun mediu de depozitare pentru un dinte avulsionat timp de:A. 30 minuteB. 2 -3 oreC. 24 oreD. nelimitatE. nu este un mediu de depozitare recomandat

b

682. *Replantarea in cazul dintilor temporari:A. se face imediat, la locul accidentuluiB. se face in cel mult 2 ore posttraumaticC. se face dupa tratamentul endodonticD. se contraindica datorita lipsei de cooperare a copiluluiE. va impiedica eruptia dintelui permanent datorita instalarii anchilozei dentoosoase

e

683. Tehnica replantarii unui dinte avulsionat include:A. decontaminarea prin curatarea mecanica a suprafetei radiculareB. chiuretajul alveolei dentareC. replantarea dintelui in pozitie corecta sub presiune digitalaD. control radiografic al pozitionarii corecte a dinteluiE. imobilizarea dintelui

c, d, e

684. Tratamentul endodontic se aplica:A. dintilor maturi, cu apexul inchis, la 7 – 10 zile dupa replantare, inainte de indepartarea imobilizariiB. dintilor maturi, cu apexul inchis, doar in cazul aparitiei complicatiilor pulpare sau periapicale

136

C. dintilor cu apexul deschis in cazul aparitiei complicatiilor pulpare sau periapicaleD. inaintea replantarii in cazul dintilor cu fibrele periodontale necrozate E. inaintea replantarii in cazul tuturor dintilor

a, c, d

685. *Rezorbtia radiculara consecutiva unui traumatism dentar este cauzata de:A. lezarea cementului radicularB. fractura peretelui alveolarC. pierderea de celule si fibre periodontaleD. timpul prelungit de imobilizareE. instituirea tardiva a tratamentului endodontic

c

137

PARODONTOLOGIE

686. *Din punct de vedere anatomic, parondonţiul este format din: A. ligament parodontal, os alveolar, cementB. gingie, ligament parodontal, os alveolar, cementC. gingieD. gingie şi aparat de susţinere (os alveolar, ligament parodontal)E. ligament parodontal care este format din fibre de colagen

B

687. Epiteliul sulcular: A. este un epiteliu keratinizat B. se întinde de la creasta gingiei marginale şi nivelul coronar al epiteliului joncţionalC. fiind keratinizat şi gros, nu permite penetrarea produşilor biofilmului dentar spre ţesutul conjunctiv al gingieiD. nu prezintă digitaţii în condiţii normaleE. este format din două straturi celulare bazal şi spinos

BDE

688. Ţesutul conjunctiv gingival:A. este alcătuit din celule, fibre de colagen, substanţă fundamentalăB. este alcătuit din celule, fibre de colagenC. în condiţii fiziologice în ţesutul conjunctiv nu există celule plasmatice ţi neutrofileD. există trei tipuri de fibre de colagen gingivodentare, circulare, transseptaleE. elementul celular preponderent în ţesutul gingival este fibroblastul

ADE

689. Parametrii clinici de evaluare a stării de sănătate gingivală:A. culoarea gingiei sănătoase - roz roşieticăB. conturul gingiei sănătoase – în lamă de cuţitC. dimensiunea gingiei sănătoase - mărită D. textura gingiei în condiţii patologice – hiperplazicăE. consistenţa gingiei sănătoase - fermă şi rezilientă

BE

690. Ligamentul parodontal: A. este format din fibre de colagen, elemente celulare şi substanţă fundamentalăB. celulele participă la formarea şi rezorbţia osului alveolar şi a cementuluiC. îndeplineşte funcţia mecanică prin ataşarea dintelui de osul alveolar, însă nu absoarbe forţele exercitate pe dinte

138

D. nu se remodelează E. odontoblastele sunt celule formatoare de os alveolar

AB

691. *Osul alveolar: A. în condiţii normale procesul alveolar se află la 1-2mm sub JSCB. în condiţii normale procesul alveolar se află la 1-2mm deasupra JSCC. în condiţii normale precesul alveolar se alfă la nivelul JSCD. în condiţii patologice procesul alveolar se află la 1-2mm sub JSCE. în condiţii patologice precesul alveolar se află la 1-2mm deasupra JSC

A

692. Cementul:A. se formează doar până la erupţia dinţilorB. acelular se află la nivelul porţiunii coronare a rădăciniiC. celular se află la nivelul treimii apicale a rădăcinii şi la nivelul furcaţiilorD. JSC – în 60-65% din cazuri smalţul depăşeşte cementulE. JSC – în 30% din cazuri există o conexiune cap la cap a smalţului şi a cementului

BCE

693. *Parodontita cronică forma moderată se caracterizează prin: A. mobilitate între 3-4mmB. adâncime de sondaj între 3-4mmC. pierdere de ataşament de 3-4mmD. recesie de 3-4mmE. pungi gingivale de 3-4mm

C

694. Medicaţia care poate induce modificări gingivale:A. modificările induse nu sunt corelate cu prezenţa biofilmului dentarB. poate produce modificări de volum ale gingieiC. sunt fenitoina, ciclosporina, nifedipina, beta blocanteleD. sunt fenitoina, ciclosporina, nifedipina, blocante ale canalelor de calciuE. produce recesii gingivale marcante

BD

695.

139

696. Parodontita cronică:A. apare numai la adulţi, la copii şi tineri apare numai parodontita agresivăB. se caracterizează prin progresia lentă, moderată a boliiC. forma generealizată afectează > 30 de dinţiD. poate fi asociată cu diabet zaharat, HIV, fumat, stresE. se caracterizează predominant prin alveoliză localizată verticală severă

BD

697. *Parametrul clinic care stabileşte diagnosticul diferenţial între parodontită şi gingivită este: A. sângerarea la sondajB. pierderea ataşamentului epitelialC. gradul de inflamaţie gingivalăD. adâncimea de sondajE. mobilitatea dentară

B

698. Parodontita agresivă: A. se asociază cu prezenţa semnificativă a biofilmului şi tartrului dentarB. există numai forma localizată care afectează molarii şi incisiviiC. progresia bolii este rapidă D. mecanismele genetice sunt implicate în apariţia boliiE. rolul factorilor locali este foarte important în apariţia bolii

CD

699. Leziunile primar endodontice: A. necroza parodontală precede apariţia necrozei pulpareB. necroza pulpară precede apariţia leziunilor parodontale C. leziunea pulpară poate disemina la nivelul furcaţei determinând alveolizăD. clinic, se caracterizează prin apariţia de pungă falsă (gingivală)E. clinic, punga parodontală este adâncă spre apex

BCE

700. Indicele de placă Silness&Löe: A. în determinare se folosesc cele patru suprafeţe dentare lateraleB. apreciază grosimea depunerii plăcii la nivelul marginii gingivale dentareC. în determinare se folosesc substanţe revelatoare de placăD. cod 2 semnifică placă abundentă vizibilă doar cu sonda care acoperă mai mult de o treime , dar nu mai mult de două treimi ale unei suprafeţe dentareE. are 4 scoruri posibile

140

ABE

701. *Indicele de igienă orală OHI: A. este un indice de igienă orală şi gingivoragieB. are două componente - una care descrie depozitele de placă la nivel coronar şi alta la nivel radicularC. implică măsurarea suprafeţelor a 4 dinţiD. se folosesc suprafeţele vestibulare ale dinţilor 1.6, 1.1, 2.6, 3.1 şi suprafeţele linguale ale dinţilor 3.6 şi 4.6E. scor 1 = placa acoperă două treimi din suprafaţa examinată

D

702. Indicele gingival simplificat (GI-S Lindhe 1983) şi Indicele de sângerare gingivală (GBI, Ainamo&Bay 1975): A. înregistrează gingivoragia spontană a celor patru suprafeţe dentareB. se apreciază ca fiind prezentă sau absentăC. sunt indici procentualiD. nu sunt foarte utili în reevaluările terapeuticeE. scor 1 = gingivoragie punctiformă izolată, unică

BC

703.

704. *Codul 1 CPITN necesită următorul tratament: A. detartraj, periaj şi educarea igienei oraleB. educarea igienei oraleC. SRP şi educarea igienei oraleD. Îndepărtarea tuturor factorilor de microiritaţie, detartaj, periaj şi educarea igienei oraleE. FMD

B

705. Parodontita agresivă: A. se caracterizează prin distrucţia rapidă a parodonţiuluiB. are o prevalenţă mai mare decât parodontita cronicăC. microorganismul identificat în această formă de parodontită este Aggreggatibacter actinomycetemcomitansD. mecanismele genetice nu sunt implicate în apariţia boliiE. este dată de factori de microiritaţie locală şi biofilmul dentar

141

AC

706. Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la parodontita cronică:A. este precedată întotdeauna de gingivităB. nu este întotdeauna precedată de gingivităC. nu toate gingivitele se transformă în parodontiteD. toate gingivitele de transformă în parodontiteE. nu se poate stabili care leziuni de gingivită se transformă în parodontită

ACE

707. *Factorul determinant al afecţiunilor parodontale este: A. tartrul supragingival şi subgingivalB. materia alba, resturile alimentare şi coloraţiiC. placa bacterianăD. igiena orală deficitarăE. fumatul

C

708. *În aproape toate cazurile de parodontită agresivă, agentul etiologic primar este reprezentat de: A. Porphyromonas gingivalisB. Aggregatibacter actinomycetemcomitansC. Prevotella intermediaD. Fusobacterium nucleatusE. Tanerella forsythia

B

709. *În cazul gingivitei cronice: A. există doar o cantitate redusă de placă bacteriană supragingivalăB. flora microbiană este reprezentată în principal de coci gram-pozitiviC. există placă bacteriană supragingivală şi subgingivalăD. nu este legată de prezenţa plăcii bacterieneE. microflora prezentă în gingivită nu prezintă variaţii legate de durata şi prezenţa biofilmului şi a bolii

C

710. Factorii de rezistenţă locali care protejează de acţiunea factorilor etiologici ai bolii parodontale sunt: A. reacţiile imune complexeB. fluidul sulcular

142

C. reacţiile citotoxiceD. bariera epitelialăE. factorii anatomici

BDE

711. Dintre factorii etiologici locali ai afecţiunilor parodontale, fac parte: A. factori funcţionali: obturaţii debordante, edentaţia, contacte proximale deschiseB. factori iatrogeni: coroane neadaptate marginal, restaurări dentare supraconturateC. factori predispozanţi: obiceiuri şi traumatisme autoinduse, fumatulD. factori funcţionali: parafuncţiii, malocluziaE. factori sistemici: boli metabolice, boli hematologice

BCD

712. Procesul de formare a biofilmului plăcii bacteriene implică trei etape majore: A. faza I cu creşterea numărului fuzobacteriilor ţi spirochetelorB. formarea peliculei glicoproteiceC. colonizarea şi maturarea plăcii cu formarea biofilmuluiD. faza II în care apare proliferarea cocilor ţi bacililor gram-negativiE. aderarea iniţială a bacteriilor, urmată de ataşarea acestora la smalţ

BCE

713. Microorganismele biofilmului plăcii îşi exercită acţiunea distructivă asupra parodonţiului prin următoarele mecanisme: A. modificări de ultrastructură a florei microbieneB. producerea de endotoxine sau exotoxineC. producerea de antigeniD. invazia directă a ţesutului gingivalE. producerea de colagenaze şi proteaze

BCDE

714. Factorii sistemici incriminaţi în etiologia bolii parodontale: A. scad rezistenţa parodonţiuluiB. nu sunt întotdeauna corelaţi cu factori localiC. includ factorii emoţionali şi ereditari D. deficienţele şi dezechilibrele nutriţionale nu modifică progresia boliiE. pot fi factori medicamentoşi

ACE

143

715. *Organismul controlează colonizarea microbiană la nivelul cavităţii orale prin factori imunologici, factorii locali fiind reprezentaţi de: A. factori sericiB. salivă şi ţesutul gingivalC. periaj dentar şi măsuri de igienă oralăD. fagocitozăE. răspunsul gazdei

B

716. *În boala parodontală, interreacţia dintre anticorpi şi bacterii are loc la nivelul:A. mucoasei oraleB. zonei subgingivaleC. suprafeţelor dentareD. papilei interdentareE. osului alveolar

B

717. Moleculele imunităţii naturale înnnăscute prezente în fluidul salivar, care contribuie la reacţiile de apărare ale gazdei sunt: A. IgA de tip secretor (SigA.B. lactoferineleC. lizozimulD. IgGE. peroxidazele salivare

BCE

718. Fluidul sulcular gingival: A. derivă din patul capilar gingivalB. conţine IgG şi IgAC. nu poate conţine celule de tip inflamatorD. are o acţiune mecanică de curăţireE. în inflamaţia gingivală îşi modifică compoziţia

ABDE

719. Din punct de vedere imunologic, în gingivită: A. predomină limfocitele T în formele incipienteB. creşte titrul proteinelor plasmatice la nivelul fluidului sulcularC. nu se produc modificăriD. creşte titrul anticorpilor sericiE. nivelul IgA este scăzut

144

ABD

720. În parodontita cronică, în infiltratul inflamator: A. nu sunt prezenţi mediatori ai inflamaţieiB. nivelul PGE2 este crescutC. nivelul citokinelor creşteD. apar concentraţii crescute ale anticorpilor faţă de Porphyromonas gingivalisE. celulele predominante sunt fibroblastele

BCD

721. Componentele sistemului imun, active în boala parodontală, sunt: A. sistemul imun secretorB. sistemul imunoreglăriiC. fluidul sulcularD. neutrofile, anticorpi, complementE. limfocite, macrofage, limfokine

ABDE

722. Invazia bacteriană a parodonţiului, la nivelul şanţului gingival este limitată de: A. bariera fizică reprezentată de joncţiunea epitelialăB. anticiorpi şi complementC. tartrul subgingivalD. celule polimorfonucleare (PMN) E. ţesutul conjunctiv

ABD

723. *În inflamaţia parodontală, prima linie de apărare din jurul dintelui este: A. ţesutul epitelialB. neutrofileleC. mecanismele de apărare ale gazdeiD. salivaE. structura ţesutului gingival

B

724. *Ca stadiu în patogeneza inflamaţiei parodontale, leziunea avansată: A. este o leziune reversibilăB. este bine localizatăC. nu sunt afectate fibrele ligamentului parodontalD. nu se extinde la osul alveolar

145

E. este caracteristică parodontitei

E

725. *Localizarea leziunii iniţiale, ca prim stadiu în patogeneza inflamaţiei parodontale, este: A. la nivelul osului alveolarB. la nivelul şanţului gingivalC. la nivelul ligamentului parodontalD. la nivelul papilei interdentareE. la nivelul gingiei ataşate

B

726. Secvenţele patogenice ale inflamaţiei parodontale sunt delimitate în următoarele stadii: A. leziunea iniţialăB. leziunea precoceC. leziunea medieD. leziunea avansatăE. leziunea incipientă

ABD

727. Leziunea iniţială, ca stadiu al inflamaţiei parodontale: A. este un stadiu intermediarB. apare în 2-4 zile de la depunerea biofilmuluiC. este expresia unei reacţii de apărare faţă d invazia bacterianăD. afectează ţesutul epitelialE. corespunde gingivitei

BCDE

728. Formarea pungilor parodontale presupune: A. in primă fază, prezenţa bacteriilor la nivel supragingivalB. insinuarea bacteriilor între dinte şi epiteliu joncţionalC. acţiunea macrofagelorD. detaşarea inserţiei epitelialeE. migrarea neutrofilelor prin epiteliul joncţional

ABDE

729. Leziunea stabilizată, ca stadiu al inflamaţiei parodontale: A. este caracteristică parodontiteiB. apare la 2-3 săptămâni de la acumularea plăciii bacteriene

146

C. este cantonată strict la nivelul ţesutului conjunctivD. se caracterizează prin persistenţa manifestărilor acuteE. este o leziune ireversibilă

BD

730. În cadrul leziunii iniţiale, în cursul patogenezei inflamaţiei parodontale, apar următoarele modificări: A. vasoconstricţieB. marginaţie leucocitarăC. dispariţia colagenului perivascularD. alterări ale fibroblastelorE. apariţia unui exudat

BCE

731. În funcţie de distribuţia reacţiei inflamatorii, gingivita poate avea următoarele forme: A. papilarăB. marginalăC. difuzăD. generalizatăE. localizată

ABC

732. Parametrii clinici ai gingivitei sunt reprezentaţi de: A. gingivoragia la sondajB. modificări de culoare ale gingieiC. modificări de textură ale gingieiD. modificări de contur ale gingieiE. modificări de formă ale gingiei

ABCD

733. Afecţiunile hematologice care sunt asociate cu apariţia gingivoragiei sunt reprezentate de: A. deficienţa vitaminei CB. deficienţa vitaminei AC. hiperprotrombinemiaD. deficienţa de factor plachetar trombocitoplasticE. purpură hematopoetică

AD

147

734. Principalii factori endogeni care produc modificări de culoare ale gingiei sunt: A. melaninăB. bilirubinăC. bismutulD. fierulE. argintul

ABD

735. *Printre caracteristicile clinice ale gingivitei cronice enumerăm: A. textura – aspect de “coajă de portocală”B. tendinţa de hemoragie – gingivită spontanăC. modificările de culoare încep de la nivelul gingiei ataşate şi se extind la nivelul gingiei interdentare şi marginaleD. debut – lent, de lungă duratăE. durerea - de obicei, gingivita cronică este dureroasă

D

736. În gingivita cronică putem avea următoarele modificări histologice: A. vasoconstricţie, distrucţia fibrelor de colagenB. microulceraţii epiteliale, dilataţii capilareC. edemul laminei duraD. staza vasculară şi retenţia de fluid gingivalE. depunere în exces de fibre de reticulină, asociate cu gingivita cronică de lungă durată

BCD

737. *Manifestările gingivale în leucemie sunt reprezentate de: A. culoarea gingiei predominant violaceeB. contur hipertrofic, fără apariţia de pseudotumoriC. tendinţa la hemoragie nu este accentuatăD. gingia este moale, friabilă, cu suprafaţă matăE. la nivelul gingiei pot să apară ulceraţii, necroze şi pseudomembrane

E

738. *În gingivita din graviditate, răspunsul gingival exagerat apare în: A. luna IB. luna I-IIC. luna II-IIID. trimestrul IIE. trimestrul III

148

C

739. *Forma uşoară de gingivită descuamativă cuprinde următoarele aspecte: A. pacientul prezintă dureriB. senzaţie de usturime la modificările de temperaturăC. gingivita generalizată, inclusiv la nivelul gingiei palatuluiD. perioadele de exacerbare alternează cu cele de remisiuneE. gingia apare gri-albăstruie, cu descuamarea suprafeţei epiteliale

D

740. ANUG poate fi corelată şi cu deficienţe sau boli sistemice, cum ar fi: A. deficienţe proteiceB. hemofilieC. diabetD. avitaminoze A,CE. mononucleoză infecţioasă

ACDE

741. Gingivita acută herpetică primară este confundată frecvent cu: A. gingivită asociată cu leucemiaB. ANUGC. gingivită asociată cu avitaminoza CD. gingivita alergicăE. gingivita descuamativă

BE

742. *Primul pas în formarea pungii parodontale îl constituie prezenţa: A. bacteriilor gram negative la nivelul zonei subgingivaleB. bacteriilor gram negative la nivelul zonei supragingivaleC. bacteriilor gram pozitive la nivelul zonei supragingivaleD. bacteriilor gram pozitive la nivelul zonei subgingivaleE. bacteriilor gram pozitive în asociere cu cele gram negative

C

743. Adâncirea şanţului gingival este consecinţa: A. deplasării marginii gingivale spre apicalB. deplasării inserţiei epiteliale spre coronarC. deplasării marginii gingivale spre coronarD. deplasării inserţiei epiteliale spre apical

149

E. retracţiei gingivale

CD

744. După topografie, pungile se clasifică în : A. gingivaleB. parodontaleC. supraalveolareD. infraalveolareE. circumferenţiale

CD

745. După numărul de pereţi, pungile se clasifică în: A. pungi cu 4 pereţiB. pungi cu 3 pereţiC. pungi cu 2 pereţiD. pungi cu 1 pereteE. pungi fără pereţi

BCD

746. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în legatură cu pungile parodontale: A. în general, pungile parodontale nu au distribuţie simetrică dreapta –stângaB. parodontita afectează specific anumite zone, cei mai afectaţi fiind premolarii şi incisiviiC. formarea pungilor parodontale are ca şi consecinţă pierderea de ataşament gingivalD. perioadele de activitate ale pungilor parodontale alternează cu perioadele de remisiuneE. perioadele de remisiune au ca şi consecinţă pierderi de ataşament

CD

747. *În parodontita cronică localizată, zonele afectate de boală reprezintă mai puţin de: (c; Parodontologie clinică, Doina Onisei, Dan Onisei, Editura Mirton, Timişoara, 2011, p. 140)A. 20%B. 25%C. 30%D. 40%E. 50%

748. *În forma moderată de parodontită cronică, pierderea de ataşament epitelial este de: A. 2-3mm

150

B. 4-5mmC. 1-2mmD. 3-4mmE. peste 5mm

D

749. Se consideră ca elemente indicatoare ale modificărilor alveolare în parodontita următoarele: A. creasta osului alveolar este cu cel puţin 4mm mai apical faţă de joncţiunea smalţ-cementB. osul alveolar crestal este bine definitC. zonele de bifurcaţie sau trifurcaţie ale rădăcinilor molarilor prezintă zone de radiotransparenţăD. creşte opacitatea, densitatea osului interdentarE. apar resorbţii alveolare orizontale sau angulare

CE

750. Diagnosticul parodontitei cronice se bazează pe următoarele elemente de diagnostic:A. pierderea de ataşament clinicB. alveoliză orizontală şi verticalăC. prezenţa pungilor parodontaleD. gingivoragia la sondajE. modificările inflamatorii cronice ale gingiei marginale

ABCE

751. Prognosticul parodontitelor depinde de: A. posibilităţile pacientului şi ale medicului de a controla factorii etiologiciB. implantaţia dinţilor restanţiC. numărul pungilor parodontaleD. gradul solicitărilor ocluzale ale dentiţieiE. numărul şi distribuţia dinţilor restanţi

ABDE

752. *Tratamentul parodontitelor cuprinde: A. 2 etapeB. 3 etapeC. 4 etapeD. 5 etapeE. 6 etape

151

B

753. Terapia iniţiala parodontală poate cuprinde: A. educarea pacientului şi instrucţia controlului plăciiB. scaling şi root planing (SRP)C. terapia ortodonticăD. tratament chirurgical de reducere al pungilorE. contenţia temporară a dinţilor

ABE

754. Terapia corectoare din parodontite poate cuprinde: A. şlefuiri ocluzaleB. contenţia temporară a dinţilorC. tratamentul cariilor şi leziunilor endodonticeD. terapia ortodonticăE. tratamentul chirurgical de reducere a pungilor

ADE

755. Parodontita agresivă localizată se caracterizează prin: A. afectarea localizată a molarilor primi/incisivilor centraliB. migrarea mezio-labială a incisivilor superioriC. durere profundă, fără iradiereD. recesii ale dinţilor afectaţiE. formarea rareori de abcese dentare

AD

756. Modificările radiografice din parodontita agresivă localizată prezintă următoarele aspecte: A. alveoliza orizontală la nivelul molarilor primi şi incisivilorB. defectele osoase sunt mai puţin adânci decât cele din parodontită cronicăC. alveoliza verticală la nivelul molarilor primi şi incisivilorD. defectele osoase sunt mai extinse decât cele din parodontita cronicăE. alveoliza se detectează la pubertate

CDE

757. Principalele afecţiuni sistemice asociate parodontitei agresive generalizate sunt: A. diabetulB. sindromul DownC. neutropeniaD. nefropatiile

152

E. dermatozele

ABCE

758. Microorganismele cel mai frecvent identificate la nivelul biofilmului în parodontita agresivă sunt reprezentate de: A. A. actinomycetemcomitansB. F. nucleatumC. T. forsythiaD. P. gingivalisE. S. mutans

ACD

759. În etiologia parodontitelor agresive sunt incriminaţi următorii factori: A. bacteriile gram negative anaerobeB. caracterul familialC. defectele funcţionale ale trombocitelorD. bacteriile gram pozitive aerobeE. autoimunitatea redusă

AB

760. Semnele clinice ale traumei ocluzale parodontale sunt reprezentate de: A. migrări dentareB. sensibilitate dentară la presiuneC. durere spontanăD. creşterea mobilităţii dentareE. fremitus

ABDE

761. În faza degenerativă a traumei ocluzale parodontale se observă: A. distrucţia fascicolelor ligamentareB. lărgirea spaţiului periodontalC. modificări epiteliale gingivale sau joncţionaleD. absenţa distrucţiilor cementareE. prezenţa celulelor de tip inflamator la nivelul spaţiului periodontal

AB

762. Situaţiile care cresc mărimea sau frecvenţa forţelor ocluzale sunt reprezentate de: A. lucrări protetice fixe sau mobileB. malpoziţii dentare

153

C. parafuncţii în poziţii extreme excentriceD. forţele ce rezultă din interferenţele ocluzaleE. parafuncţii – bruxism, sugerea pipei, interpunerea de obiecte între dinţi

AE

763. Situaţii care modifică direcţia forţelor ocluzale sunt reprezentate de: A. tratamente restaurative sau protetice incorect conturate care generează forţe ocluzale oblice, înclinateB. sugerea pipeiC. dinţi înclinaţi, basculaţiD. forţele ce rezultă din interferenţele ocluzaleE. bruxism

ACD

764. Profilaxia traumei ocluzale este posibilă prin următoarele procedee: A. conservarea pe cît posibil a dinţilor existenţi, iar dinţii extraşi să fie înlocuiţi proteticB. şlefuiri ocluzale profilactice în orice situaţieC. terapia inflamaţiei parodontaleD. realizarea unor restaurări prin obturaţii sau lucrări protetice care să nu creeze discrepanţe ocluzale sau forţe obliceE. direcţionarea forţelor ocluzale axial prin terapie ortodontică

ACDE

765. Un aspect particular al retracţiei gingivale îl reprezintă: A. fisurile MillerB. despicături înguste orientate de la nivelul gingiei în direcţie apicalăC. migrarea marginii gingivale şi a inserţiei epiteliale spre apexD. fisurile StillmanE. despicături înguste orientate de la nivelul gingiei în direcţie coronară

BD

766. *Miller a clasificat retracţia în: A. 2 claseB. 3 claseC. 4 claseD. 5 claseE. 6 clase

C

154

767. *Clasa III Miller de retracţie gingivală se caracterizează prin: A. retracţia gingivală depăşeşte joncţiunea muco-gingivală, fără afectare proximalăB. retracţie gingivală severă extinsă la ţesuturile moi şi dureC. se recomandă acoperirea rădăcinii denudateD. şanse absente de acoperireE. retracţie gingivală cu distrucţie proximală

E

768. Se consideră importanţi în apariţia şi dezvoltarea retracţiei gingivale următorii factori:A. placa bacterianăB. periajul vertical cu periuţe dureC. forţe ocluzale excesiveD. inserţii joase ale frenului şi bridelor muscularE. margini gingivale neregulate

ACE

769. Tratamentul tipic al retracţiei gingivale cuprinde următoarele etape: A. controlul plăcii în zona afectată de retracţie gingivalăB. recomandarea periajului intrasulcular cu o perie dură, cu mişcări vibratoriiC. detartraj supra şi subgingivalD. netezire radicularăE. reevaluarea statusului parodontal local după 6 luni

ACD770. În tratamentul retracţiei gingivale se indică următoarele tipuri de intervenţii

chirurgicale: A. translaţia laterală a unui lambou pediculat de la dintele vecinB. lambou dublu papilarC. grefă autogenă liberă, mai ales din mucoasa linguală din dreptul molarilorD. lambou poziţionat apicalE. dacă există frenuri şi bride muscular cu inserţie inferioară în zona de retracţie gingivală, se recomandă frenectomie şi incizia bridelor

AB

771. *Care dintre urmatoarele răspunsuri nu fac parte din caracteristicile clinice ale pericoronaritei? A. trismusulB. halenaC. necroza pulparăD. durerile iradiante

155

E. dintele erupt sau parţial erupt

C

772. Care sunt complicaţiile bolii parodontale? (a, b, c; Parodontologie clinică, Doina Onisei, Dan Onisei, Editura Mirton, Timişoara, 2011, p. 171)A. pericoronaritaB. abcesul gingivalC. chistul parodontalD. chistul periapicalE. abcesul vestibular

773.

774. Unde se localizează cel mai frecvent pericoronarita? A. molar de minte maxilarB. molar de minte mandibularC. molar prim maxilarD. molar doi maxilarE. molar doi mandibular

BE775. Cauzele apariţiei pericoronaritei sunt?

A. înghesuirile dentareB. resturile alimentareC. iritaţiile mecanice ocluzaleD. lucrarile protetice necorespunzatoareE. placa bacteriană

BCE

776. Abcesul parodontal apare: A. când nu există pungă parodontalăB. când există pungă parodontalăC. când orificiul pungii nu este blocatD. când orificiul pungii este blocat parţialE. când orificiul pungii este blocat total

BDE

777. Abcesele parodontale se formează cel mai frecvent în zonele cu: (a, e; Parodontologie clinică, Doina Onisei, Dan Onisei, Editura Mirton, Timişoara, 2011, p. 176)A. pungi osoase foarte adânciB. recesii gingivale

156

C. carii radiculareD. fisuri StillmanE. bifurcaţii şi trifurcaţii afectate parodontal

778. Unde se localizează cel mai frecvent chistul parodontal? A. în dreptul caninilor, pe faţa lor lingualăB. în dreptul caninilor, pe faţa lor vestibularăC. în dreptul premolarilor, pe faţa lor vestibularăD. în dreptul premolarilor, pe faţa lor lingualăE. în dreptul premolarilor, pe faţa lor palatinală

AD

779. Examinarea parodonţiului determină: A. leziunile odontaleB. dacă parodonţiul este sănătos sau bolnavC. malpoziţiile dentareD. activitatea şi extinderea afectării tisulareE. caracteristicile bolii parodontale

BDE

780. Prezenţa bolii parodontale se determină prin: A. culoarea gingieiB. leziuni carioaseC. consistenţa gingieiD. conturul gingivalE. culoarea mucoasei mobile

ACD

781. Aprecierea extinderii distrucţiei parodontale se face prin: A. testarea vitalitatii pulpareB. evaluarea nivelului atasamentului epitelialC. evaluarea topografiei si clasificarii pungilor parodontaleD. afectarea furcatiei, in cazul dintilor pluriradiculariE. prezenta defectelor muco-gingivale

BCDE

782. Sondajul parodontal se realizează cu ajutorul: A. sondei dentareB. sondei CPITNC. spatulei

157

D. sondei NabersE. sondei Williams

BDE

783. Afectarea furcaţiei se clasifică în: A. clasa IB. clasa IIC. clasa IIID. clasa IVE. clasa V

ABC

784. Mobilitatea dentară poate fi: A. vestibularăB. vestibulo-oralăC. vestibulo-orală şi mezio-distalăD. oralăE. vestibulo-orală, mezio-distală şi axială

BCE

785. Prin examenul radiografic se evaluează: A. cantitatea şi tipul distrucţiei alveolareB. densitatea osului medularC. mărimea spaţiului periodontal ligamentarD. prezenţa depozitelor de tartruE. prezenţa plăcii bacteriene

ABCD

786. *Defectele muco-gingivale, de tipul II, caracterizează gingia marginală prin: A. consistenţa fermă, acoperită cu epiteliu cheratinizatB. consistenţa moale, acoperită cu epiteliu necheratinizatC. consistenţa fermă, acoperită cu epiteliu necheratinizatD. consistenţa moale, acoperită cu epiteliu cheratinizatE. consistenţa moale, neacoperită cu epiteliu

B

787. Factorii sistemici şi de mediu care influenţeaza prognosticul în boala parodontală sunt: A. fumatulB. diabetul

158

C. stresulD. obturaţiile debordanteE. impactul alimentar

ABC

788. În cadrul bolii parodontale, la bolnavii diabetici apar: A. modificări în mediul subgingivalB. modificări în mediul externC. modificări în răspunsul imunoinflamator al gazdeiD. modificări în controlul plăcii bacterieneE. alterarea homeostaziei ţesuturilor şi a procesului de vindecare

ACE

789. Factorii locali care influenţează prognosticul în boala parodontală sunt: A. placă bacteriană şi tartrulB. restaurările subgingivaleC. factorii anatomiciD. mobilitatea dentarăE. obturaţiile ocluzale

ABCD

790. Care sunt factorii de risc parodontal? A. gingivoragia la sondaj şi pungile parodontale mai mari sau egale cu 5 mmB. numărul dinţilor pierduţiC. raportul alveoliză/ vârsta pacientuluiD. factorii sistemici, factorii genetici şi factorii de mediuE. recesiile gingivale

ABCD

791. Gingivoragia,la sondajul parodontal, reflectă: A. activitatea pungilor parodontaleB. numărul dinţilor pierduţiC. abilitatea pacienţilor de a-şi controla placa bacterianăD. mobilitatea dinţilor prezenţiE. eficienţa tratamentului parodontal aplicat

ACE

792. Medicamentele care favorizează apariţia hiperplaziilor gingivale,cu acumulare consecutive de placă bacteriană, sunt:

159

A. ibuprofenulB. nifedipinulC. fenitoinaD. hidantoinaE. ciclosporinele

BCDE

793. În boala parodontală, un prognostic grav presupune: A. pierdere osoasă avansatăB. indicaţii de extracţieC. furcaţie de gradul ID. prezenţa factorilor,sistemici sau de mediu, necontrolaţiE. zone imposibil de menţinut în limitele unei igiene corespunzătoare

ABDE

794. *Prognosticul discutabil nu prezintă: A. factori de risc sau de mediuB. pierdere osoasă minimăC. suprafeţe inaccesibile mijloacelor de igienizareD. mobilitate dentarăE. furcaţie de gradul II sau III

B

795. Tratamentul parodontal se împarte în 3 faze: A. Faza І – terapia corectoareB. Faza ІІ – terapia de menţinereC. Faza І – terapia iniţialăD. Faza ІІІ – terapia de menţinereE. Faza ІІІ – terapia corectoare

CD

796. Terapia iniţială constă în: A. Eliminarea factorilor etiologiciB. Controlul factorilor etiologiciC. Terapia restauratoare definitivăD. Terapia endodonticăE. Chirurgia regeneratoare

ABD

160

797. Terapia corectoare cuprinde: A. Terapia chirurgicală parodontalăB. Terapia restaurativă provizorieC. Terapia ortodonticăD. Terapia chirurgicală mucogingivalăE. Terapia endodontică

ACD

798. Şedinţa de control din cadrul terapiei de menţinere include următoarele aspecte: A. Evaluarea antecedentelor generale şi stomatologiceB. Reevaluarea statusului parodontalC. Tratamentul ortodonticD. Şlefuiri ocluzaleE. Detartraj şi periaj dentar

ABE

799. Metoda Bass (periajul intrasulcular): A. Este cea mai recomandată metodă de periajB. Îndepărtează placa de pe 1/3 ocluzală a dinţilorC. Capul periuţei se plasează sub un unghi de 90° faţă de axul dinteluiD. Periajul nu trebuie să fie vigurosE. Capetele ascuţite ale periilor pătrund în şanţul gingival

AD

800. Metoda de periaj Charters: A. Se indică atunci când gingia interdentară umple ambrazurileB. Se indică dacă spaţiile interproximale ale ambrazurilor sunt libereC. Perii se plasează la fel ca în tehnica Bass şi StillmannD. Vârful periilor pătrund în spaţiile interproximaleE. Se aplică mişcări rotator-vibratorii

BDE

801. Cauzele cele mai frecvente ale periajului traumatic sunt: A. Presiuni excesiveB. Angulatie corectăC. Duritate moderată a periilorD. Direcţie corectă de periajE. Folosirea de perii uzate

AE

161

802. Mijloacele suplimentare ale igienei bucale sunt: A. Mătasea dentarăB. Periuţe electriceC. StimulatoareleD. Periuţe manualeE. Periuţe interdentare

ACE

803. Agenţii topici de primă generaţie sunt: A. AntibioticeleB. Compuşi de amoniu cuaternalC. Compuşi fenoliciD. ClorhexidinăE. Sanguinarină

ABCE

804. În instrumentarea pungilor parodontale există 3 etape distinctive: A. Debridarea subgingivală, care îndepărtează tartrulB. Scalingul, care îndepărtează tartrulC. Rootplaningul, care îndepărtează tartrul radicular şi cementul necroticD. Scalingul, care îndepărtează biofilmulE. Debridarea subgingivală, care îndepărtează cementul necrotic

BC

805. Avantajele SRP sunt următoarele: A. Intervenţie relativ simplă

B. Se face în absenţa vizibilităţii directe (procedeu ,,orb )

C. Traumatismul este minimD. Avantaj esteticE. Pot rămâne porţiuni de placă reziduală şi tartru subgingival

ACD

806. Instrumentele parodontale prezintă 3 părţi componente: A. MânerulB. LamaC. UmărulD. GâtulE. Partea activă

162

ACE

807. Instrumentele folosite în detartrajul manual sunt: A. SeceraB. SapaC. SondaD. ChiuretaE. Pila

ABDE

808. Evaluarea vindecării după scaling şi rootplaning, după 1-2 săptămâni, are următoarele criterii: A. Dispariţia edemului gingivalB. Retracţia marginii gingivaleC. Absenţa unor pungi moderateD. Prezenţa secreţiilor la nivelul şanţului gingivalE. Absenţa tartrului

ABE

809. Efectele secundare ale FMD sunt: A. DureriB. Abces parodontalC. FebrăD. UlceraţiiE. Herpes labial

ACDE

810. Contraindicaţiile detartrajului ultrasonic sunt: A. Îndepărtarea excesului de ciment în cimentări ortodonticeB. Pacienţi cu pacemakerC. Pacienţi cu risc respiratorD. Detartraj coronar al depozitelor masive de tartruE. Implante

BCE

811. *Terapia corectoare cuprinde: A. Tratamentul urgenţelorB. Şlefuiri ocluzale preliminareC. Tratamentul restaurator definitiv

163

D. Obturarea provizorie a leziunilor carioase avansateE. Tratament ortodontic preliminar

C

812. *Stimulatoarele de lemn: A. Sunt circulare pe secţiuneB. Se indică în zonele în care gingia umple ambrazurileC. Sunt confecţionate din lemn moale de BalsaD. Sunt utile în îndepărtarea plăcii vestibulareE. Ajută la stimularea şi reconturarea gingiei pe feţele orale ale dinţilor

C

813. *Agenţii topici de generaţia a doua sunt: A. AntibioticeleB. Compuşi de amoniu cuaternalC. ClorhexidinaD. Compuşi fenoliciE. Sanguinarina

C

814. *Indicaţiile detartrajului ultrasonic: A. Pacienţi cu pacemakerB. Pacienţi cu afecţiuni transmisibileC. Detartrajul coronar al depozitelor masive de tartru, depuneri, coloraţiiD. ImplanteE. Restaurări ceramice

C

815. *Chiuretele Gracey se folosesc astfel: A. Gracey # 1-2 şi 3-4: dinţii frontali şi premolariB. Gracey # 5-6: feţele meziale ale dinţilor lateraliC. Gracey # 7-8 şi 9-10: feţele libere ale dinţilor lateraliD. Gracey # 11-12: feţele distale ale dinţilor lateraliE. Gracey # 13-14: feţele meziale ale dinţilor laterali

C

816. Printre indicaţiile chirurgiei parodontale se numără: A. gingivectomiaB. tratamentul leziunilor carioase

164

C. detartrajul ultrasonicD. intervenţiile cu lambouE. terapia laser

AD

817. Printre indicaţiile gingivectomiei se numără: A. defectele muco-gingivaleB. pungi intraalveolareC. gingivită hiperplazică D. alungirea coroanei clinice a dinţilorE. osteoplastia

CD

818.

819. Tratamentul hipersensibilităţii radiculare: A. nu obligă la perfectarea controlului plăciiB. nu include utilizarea unor agenţi desensibilizanţiC. implică utilizarea unor agenţi desensibilizanţiD. controlul plăcii previne în totalitate apariţia hipersensibilităţii dentareE. agenţii desensibilizanţi acţionează prin stimularea formării de dentină secundară sper pulpă

CE

820. În chirurgia parodontală, clasificarea lambourilor ţine cont de: A. expunere osoasă după reflectarea lambouluiB. cantitatea şi calitatea gingiei implicateC. prezervarea papilei gingivaleD. tipul anesteziei efectuate la începutul intervenţieiE. poziţionarea finală a lamboului

ACE

821. După tipul intervenţiei, intervenţiile cu lambou se clasifică în: A. intervenţia Widman modificatăB. intervenţia cu lambou nerepoziţionatC. intervenţia cu lambou dublu pediculatD. intervenţia cu lambou repoziţionat apicalE. intervenţia cu lambou excizional

ABD

165

822. Avantajele chiuretajului gingival includ: A. nu afectează osulB. favorizează un ataşament gingival deficitarC. retracţie postoperatorie mareD. mărirea accesului la suprafeţele radiculareE. aplicaţie limitată

AD

823. Vindecarea, după gingivectomie se apreciază prin: A. coloraţie normală a gingiei(roşu violaceu)B. consistenţă fermăC. coloraţie normală a gingie (roz coral)D. şanţ gingival nou creat, de 3-4 mm adâncimeE. şanţ gingival nou creat, de 1-2 mm adâncime

BCE

824.

825. Pansamentele parodontale: A. sunt de două tipuri: pe bază de ZnO eugenol şi pe bază de mercurB. sunt de 3 tipuriC. sunt de 2 tipuri: pe bază de ZnO eugenol şi fără ZnO eugenolD. se indică înaintea terapiei chirurgicale parodontale, prezentând proprietăţi terapeuticeE. se indică după terapia chirurgicală parodontală, neavând proprietăţi terapeutice

CE

826. Scopul şlefuirilor selective este să restabilească rapoartele ocluzo articulare normale, care se caracterizează prin: A. spaţiu până la 3 mm între poziţia de intercuspidare şi ocluzia centricăB. absenţa interferenţelor în zona de sprijin la mişcarea protruzivă şi de lateralitate pe partea activăC. spaţiu până la 1 mm între poziţia de intercuspidare şi ocluzia centricăD. mişcare de propulsie liberă, cu contacte unilaterale pe dinţii frontaliE. mişcare de propulsie liberă, cu contacte bilaterale şi multiple pe dinţii frontali

CE

827. Metoda de desensibilizare include: A. ionoforeza cu florură de staniu

166

B. aplicaţii topice de paste cu florură de sodiu la nivelul rădăcinilor radiculare sensibileC. ionoforeza cu florură de sodiuD. ape de gură cu 0,5 % florură de staniuE. ape de gură cu conţinut de minim 2% florură de staniu

BCD

828. După controlul inflamaţiei, dezechilibrele ocluzale se tratează prin una sau asocierea mai multor metode: A. igienizări blândeB. controlul parafuncţiilorC. detartraje ultrasonice succesiveD. contenţia provizorie sau definitivă a dinţilor mobiliE. şlefuiri selective

BDE

829. Din punct de vedere al asigurării sanatăţii parodonţiului marginal, contează următoarele aspecte ale restaurărilor dentare: A. calitatea materialului din care este confecţionată restaurareaB. toleranţa biologică a ţesutului gingival faţă de materialul din care este confecţionată restaurareaC. conturul coronarD. morfologia ocluzalăE. adaptarea marginală a lucrării restauratoare

CDE

830. *Contenţia temporară a dinţilor: A. poate fi intra- şi extracoronaraB. se foloseşte în timpul fazei inactive de tratamentC. poate înlocui cu succes contenţia definitivăD. nu se folosesc legături de sârmăE. nu are aplicabilitate clinică, prezentând doar valoare istorică

A

831. *Pansamentele parodontale pe bază de ZnO eugenol: A. se prezintă în sistem bicomponent: pudră de zincoxid şi pulbereB. se prezintă în sistem monocomponent sub formă de pastăC. eugenolul este tolerat biologic de către ţesutul gingival, neproducând hiperemie sau senzaţii de arsurăD. se prezintă sub formă de lichid şi o pudră de zincoxid

167

E. pansamentele pe bază de ZnO eugenol reprezintă a treia categorie de pansamente parodontale

D

832. *În cadrul terapiei chirurgicale parodontale, intervenţiile cu lambou: A. nu se mai realizează, fiind de domeniul trecutuluiB. lambourile se clasifică în funcţie de 5 criteriiC. sunt intervenţiile cele mai frecvente în cadrul terapiei chirurgicale parodontaleD. nu se realizează în cazul corectării defectelor muco gingivaleE. nu pot asigura accesul şi vizibilitatea la nivelul suprafeţelor radiculare

C

833. *Gingivectomia: A. nu face parte din categoria intervenţiilor de chirurgie parodontalăB. este intervenţia chirurgicală care asigură îndepărtarea parţială a ţesuturilor moi care formează peretele gingival al pungiiC. nu se indică în situaţiile clinice, când se doreşte alungirea coroanei clinice a dinţilorD. este procedeul chirurgical de îndepărtare în totalitate a ţesuturilor moi care formează peretele gingival al pungiiE. se indică, în special, în cazul pungilor intraalveolare

D

834. *Vindecarea după intervenţiile cu lambou: A. nu se produce niciun fel de vindecareB. ataşamentul epitelial se formează la o luna de la intervenţia cu lambouc.) la 3 luni de la intervenţie, se constituie un şanţ gingival complet epitelizat cu un ataşament solidd.) fibrele de colagen apar la 2 luni postoperatore.) fibrele de colagen apar la 2 săptămâni postoperator

E

835. *Tehnica Widman modificată: A. urmăreşte ca principal scop reducerea adâncimii pungilor prin readaptarea şi reataşarea ţesuturilor parodontaleB. nu poate asigura o readaptare bună a ţesuturilor parodontale faţă de procesele radiculareC. tehnica Widman nu poate fi realizată în asociere, în vederea stimulării regenerării tisulare, cu grefe osoase sau heterogrefeD. nu prezintă nici o deosebire faţă de intervenţiile cu lambou repoziţionat apical

168

E. peretele gingival al pungii este readaptat şi reatasat biologic la o înălţime diferită faţă de situaţia preoperatoare

A

836. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. terapia orodontică poate induce afectarea parodonţiuluiB. terapia orodontică este apanajul pacienţilor tineriC. boala parodontală poate să afecteze estetica şi funcţionalitatea dinţilorD. aparatele ortodontice nu pot determina apariţia inflamaţiei gingivaleE. aparatele ortodontice acţionează ca factori retentivi pentru biofilmul plăcii

ACE

837. Riscurile parodontale la pacienţii cu aparate ortodontice sunt? A. retracţiile gingivaleB. rezorbţiile osoaseC. inflamaţia gingivalăD. leziunile carioaseE. necroza dentară

ABC

838. Clasificarea leziunilor endoparodontale? A. Clasa II- leziunile primar endodonticeB. Clasa I- leziunile primar endodonticeC. Clasa II- leziunile primar parodontaleD. Clasa I- leziunile primar parodontaleE. Clasa III- leziuni combinate

BCE

839. *În cazul leziunilor din prima clasa care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?A. infecţia se produce dinspre punga parodontală pe calea furcaţieiB. se poate sonda o pungă parodontală care constituie punctul de plecare al leziuniiC. fistula se deschide spre mijlocul rădăcinii, furcaţie sau spre orice altă porţiune radicularăD. infecţia pulpei se produce de la nivelul apexului sau canalelor lateraleE. există o combinaţie între cele două tipuri de leziuni

D

840. În cazul leziunilor din clasa a II-a următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. există o combinaţie între leziunile endodontice şi cele parodontale

169

B. leziunile se produc de la nivelul apexului sau a canalelor lateraleC. infecţia se produce dinspre punga parodontală pe calea furcaţieiD. infecţia se produce dinspre punga parodontală pe calea apexuluiE. infecţia se produce dinspre punga parodontală pe calea canalelor laterale

CDE

841. Următoarele afirmaţii despre leziunile combinate sunt adevărate: A. fac parte din Clasa a III-aB. infecţia se produce de la nivelul apexului sau canalelor lateraleC. există o combinaţie între leziunile endodontice şi cele parodontaleD. se poate sonda o pungă parodontală care constituie punctul de plecare al leziuniiE. mai pot include şi leziuni cauzate de factori iatrogeni

ACE

842. Pe baza căror criterii se poate pune diagnosticul de leziune endoparodontală? A. durereB. sondaj parodontalC. mobilitate dentarăD. teste de vitalitateE. coloraţia dintelui

ABCD

843. Care sunt caracteristicile durerii de origine endodontică? A. acutăB. cronicăC. severăD. intensitate moderatăE. în stadiile incipiente poate fi spontană şi nelocalizată

ACE

844. Care sunt caracteristicile durerii de origine parodontală? A. acutaB. cronicaC. intensitate moderatăD. intensitatea poate ajunge la paroxismE. răspunde la analgezice uşoare

BCE

845. *Care sunt caracteristicile durerii de origine combinată?

170

A. durerea şi presiunea sunt minimeB. durerea se intensifică odată cu prinderea ligamentului parodontalC. durerea nu cedează la analgeziceD. drerea este spontană şi nelocalizatăE. durerea este acută şi severă

A

846. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu abcedarea cauzată de infecţia cu origine endodontică sunt adevărate? A. apare la nivel muco-gingivalB. apare la nivelul gingiei ataşateC. diseminează spre planurile facialeD. nu apare diseminarea regionalăE. direcţia de drenaj e determinată de inserţiile fascicolelor musculare şi lungimea rădăcinii dintelui

ACE

847. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu abcedarea cauzată de infecţia cu origine parodontală sunt adevărate? A. apare de obicei la nivelul mucoasei gingivaleB. apare de obicei la nivelul gingiei ataşateC. apare diseminarea în planurile facialeD. nu apare diseminarea în planurile regionaleE. direcţia de drenaj e determinată de inserţiile fascicolelor musculare

BD

848. *Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la testele de vitalitate sunt adevărate? A. percuţia şi palparea sunt pozitive în cazul etiologiei parodontaleB. percuţia şi palparea sunt negative în cazul etiologiei parodontaleC. testele termice sunt pozitive în cazul inflamaţiei ireversibile şi a necrozeiD. testul electric este negativ în cazul pulpei vitaleE. testul cavităţii se realizează cu anestezie

B

849. Care sunt timpii şi prognosticul tratamentului unei leziuni primar parodontale? A. se efectuează mai întâi tratamentul endodontic conservativ însoţit sau nu de tratamentul parodontalB. se efectuează mai întâi tratamentul parodontal, iar tratamentul endodontic se va efectua în funcţie de vitalitatea dintelui

171

C. tratamentul este complex constând din tratamentul parodontal şi endodontic obligatoriuD. prognosticul depinde de gradul de afectare parodontalăE. prognosticul este favorabil în condiţiile unui tratament endodontic corect

BD

850. Care este atitudinea terapeutică faţă de leziunile combinate endoparodontale? A. atitudinea terapeutică va fi ghidată de gradul distrucţiei parodontaleB. tratamentul este complex constând din tratamentul parodontal şi endodontic obligatoriuC. se efectuează tratamentul endodontic conservativ însoţit sau nu de tratamentul parodontalD. dacă există fracturi radiculare oblice sau apicale se poate efectua rezecţia apicală sau hemisecţiaE. dacă există fracturi radiculare verticale sau alveoliză avansată se va proceda spre extracţia dintelui

ABDE

851. Care sunt obiectivele în terapia de menţinere? A. păstrarea suportului ososB. menţinerea unui nivel stabil al ataşamentului clinicC. controlul inflamaţieiD. reevaluarea şi perfecţionarea măsurilor de igienăE. refacerea lucrărilor protetice

ABCD

852. Cauzele care pot duce la recidiva bolii parodontale sunt: A. incompleta îndepărtare a plăcii subgingivaleB. recolonizarea bacteriană de la nivelul ţesuturilor oraleC. prezenţa plăcii supragingivaleD. prezenţa leziunilor carioaseE. reducerea motivaţiei pacienţilor în efectuarea unei bune menţineri personale

ABE

853. Secvenţele controlului periodic de menţinere sunt: A. evaluarea controlului plăciiB. reevaluarea antecedentelor generaleC. evaluarea exudatului faringianD. examinarea parodonţiuluiE. SRP şi lustruire

172

ABDE

854. Factorii care influenţeaza determinarea intervalului optim între controale sunt: A. severitatea boliiB. eficienţa igienei personaleC. controlul inflamaţieiD. răspunsul gazdeiE. controlul parafuncţiilor

ABCD

855. *Care sunt intervalele optime în determinarea periodicităţii controalelor? A. intervalul optim este de 3 luni în cadrul unei terapii de menţinere efectuate în primii 4-5 ani dupăterapia activă B. intervalul optim este de 1 lună în primii 3 ani după terapia activăC. intervalul optim este de 6 luni în primii 4-5 ani după terapia activăD. intervalul optim este de 4 luni în primii 3 ani după terapia activăE. intervalul optim este de 2 luni în primii 5 ani după terapia activă

A

856. *Ce mijloace de igienă se recomanda pacienţilor purtători de aparate ortodontice fixe?A. periuţă manuală cu cap mare şi peri duriB. periuţe interdentareC. scobitoriD. stimulatoare gingivaleE. periuţe manuale cu cap mare şi peri moi

B

857. *Din punct de vedere clinic, ţesutul gingival este inflamat dacă: A. prezintă rezilienţă la penetrarea sondeiB. placa subgingivală e absentăC. tartrul subgingival e absentD. există sângerare la sondajE. nu există sângerare la sondaj

D

173

ORTODONŢIE

858. Tiparul clasic de sugere – deglutitie la nou nascut este:A. Capul in extensie, limba alungita si situata sus pe planseul bucal, maxilarele departate, buzele inconjoara strans mamelonul;B. Mandibula oarecum retrudata;C. In timpul functiei, contractia ritmica a muschilor faciali si a limbii ajuta la stabilizarea mandibulei; D. Mandibula oarecum protrudata;E. Capul in extensie, limba alungita si situata jos pe planseul bucal, maxilarele departate, buzele inconjoara strans mamelonul;

raspuns correct: CDE.

859. Masticatia la copilul mic:A. Bolul alimentar este amestecat cu saliva prin actiunea limbiiB. Actiunea ritmica a muschiului obrazului serveste la impingerea bolului anterior spre limba, care este preset pe palatal durC. Pentru a permite alimentului sa se interpuna intre crestele alveolare sai intre dinte, mandibula este coborata datorita gravitatiei muschilor hioidieni si pterigoidieni laterali si simultan se deplaseaza catre partea lucratoare;D. Apoi mandibula se ridica prin actiunea muschilor temporali si maseteri.E. Actiunea ritmica a muschiului obrazului serveste la impingerea bolului posterior spre limba, care este preset pe palatal dur

raspuns correct: ACDE.

860. La adult, Murphy stabileste urmatoarele etape ale masticatiei:A. faza pregatitoareB. faza de contact cu alimenteleC. faza de golireD. faza de contactE. nici una din cele de mai sus

raspuns correct: abcd.

861. Caracteristicile deglutitiei la copilul alimentat cu hrana lichida:A.deglutitia este de tip infantil;B. maxilarele sunt departate, limba plasata intre crestele alveolare;C. mandibula este stabilizata prin contractia muschilor inervati de nervul facial si prin interpozitia limbii;D. deglutitia este ghidata in mare masura si controlata prin actiunea succesiva a buzelor si limbii.E. maxilarele sunt apropiate, limba plasata intre crestele alveolarE.

raspuns correct: abcD.

862.

175

863. Caracteristicile deglutitiei adultului- se descriu 4 timpi:A. bucal;B. faringian;C. esofagian;D. cardial;E. gastriC.

raspuns corect: abcD.

864. In timpul bucal al deglutitiei, are loc contractia urmatorilor muschi:A. genioglosi;B. milohioidieni;C. hioglosi;D. stiloglosi;E. nici unul dintre cei de mai sus.

raspuns corect: aB.

865. Dupa modul de instalare, deglutitia de tip infantile este de doua feluri:A. primara, cand provine din pastrarea stereotipului de deglutitie infantile a perioadei de sugar;B. secundara, asociata inocluziei vertical produsa de alta cause, ca urmare a tendintei de expansiune a limbii in orice spatiu liber;C. secundara, asociata inocluziei vertical produsa de alta cause, ca urmare a tendintei de contractie a limbii in orice spatiu liber;D. tertiara;E. nici un raspuns nu este corect.

raspuns corect: aB.

866. Pentru reeducarea deglutitiei de tip infantil se indica:A. scut lingual anexat unei placi palatinale;B. scut lingual anexat unei masti Delaire;C. indicam copiilor sa inghita cu varful limbii aplicat pe palat;D.miniimplante ortodontice;E. nici un raspuns nu este corect.

raspuns corect: aC 867. Cauze posibile ale respiratiei bucale:

A. rinite indelungate;B. obstacole rinofaringiene;C. vegetatiile adenoide;D. hipertrofiile amigdaliene;E. nici una din cele de mai sus.

raspuns corect: abcd.

176

868. Manifestarile maxilo-faciale ale respiratiei bucale sunt multiple, grupandu-se intr-un adevarat sindrom al respiratiei bucale:

A. lipsa stimulului fiziologic reprezentat de circulatia aerului prin fosele nazale si de aerisirea permanenta a sinusurilor maxilare are ca urmare atrofia maxilarului superior;B. ca urmare a acestei atrofii, etajul mijlociu al fetei apare infundat, iar proeminenta oaselor malare este stearsa;C. in timpul respiratiei bucale, prin mentinerea deschisa a gurii, limba nu isi mai pastreaza contactul cu bolta palatine;D.musculatura jugala este in tensiune, determinand o adevarata compresie a maxilarului;E.musculatura jugala este in tensiune, determinand o adevarata egresie a maxilarului.


869. *Deconditionarea respiratiei bucale trebuie sa inceapa intotdeauna cu:A.un examen ORL;B. o igienizare;C. aparat ortodontic fix;D.psihoterapie;E. nici un raspuns nu este corect.

raspuns corect: A.

870. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:A. fonatia este o functie care joaca un rol foarte important in dezvoltarea aparatului dento-maxilar;B. tulburarile fonatiei se asociaza intotdeauna cu cele ale deglutitiei;C. pronuntarea diverselor foneme se face prin miscari caracteristice ale limbii, buzelor, obrajilor si valului palatin;D. in mod normal, in cursul fonatiei, limba nu atinge niciodata dintii;E. nici un raspuns nu este corect.


871. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:A. exista cazuri unde in timpul vorbirii, chiar fara nici o tulburare audibila, limba este interpusa intre arcade sau se sprijina pe incisive;B. la astfel de indivizi(pct a), pozitiile de echilibru muscular variaza individual.C. pentru pronuntarea fonemelor dentare(d, t), unii copii interpun varful limbii intre marginile incizale ale dintilor frontali, putandu-se instala astfel o inocluzie vertical;D. la populatiile de limba engleza, este foarte frecventa o discreta inocluzie vertical frontala, asociata cu o prodentie superioara, ca o consecinta a particularitatilor fonetice ale acestei limbi;E. nici un raspuns nu este corect.


872. Exista mai multe tipuri de teleradiografii:A.teleradiografia de fata, care furnizeaza date asupra dezvoltarii verticale si transversale a masivului facial;

177

B. teleradiografia axiala, care urmareste dezvoltarea ramurilor orizontale si, intr-o mica masura a masivului facial;C.teleradiografia de profil care furnizeaza date legate de tulburarile de dezvoltare in sens vertical si sagital a masivului facial;D. teleradiografia de profil care furnizeaza date legate de tulburarile de dezvoltare in sens transversal a masivului facial;E. teleradiografia de fata, care furnizeaza date asupra dezvoltarii verticale si sagitale a masivului facial.

raspuns corect: abC.

873. Punctele craniofaciale laterale utilizate in analiza teleradiografiei de profil sunt:A. Or(punctul orbital sau punctul suborbitar Simon) = punctual decliv al rebordului inferior al orbitei;B.Zy(zygion) = punctul cel mai extern al arcadei zigomatice;C.Zy(zygion) = punctul cel mai intern al arcadei zigomatice;D.Po(porion) = punctul cel mai ridicat, pe bordul inferior al conductului auditiv extern;E.Po(porion) = punctul cel mai ridicat, pe bordul superior al conductului auditiv extern.

raspuns corect: abE.

874. Planurile de referinta in analiza Sassouni sunt:A. planul bazei craniului(N-S);B. planul Frankfurt(Po-Or);C. planul bispinal(intre spina nazala anterioara si spina nazala posterioara);D. planul ocluzal;E. nici un raspuns nu este corect.


875. Planurile de referinta in analiza Sassouni sunt:A. planul bazei craniului(N-S);B. planul Frankfurt(Po-Or);C. planul bispinal(intre spina nazala anterioara si spina nazala posterioara);D. curba Spee;E. planul bazal mandibular.

raspuns corect: abcE.

876. Referitor la analiza Sassouni:A. daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla pe acelasi arc, vom avea un profil archial(drept);B. daca spina nazala anterioara, incisivul inferior si pogonionul se afla pe acelasi arc, vom avea un profil archial(drept);C.daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla in afara(in exteriorul) arcului, vom avea un profil pre-archial(convex);D. daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla in afara(in exteriorul) arcului, vom avea un profil post-archial(convex);

178

E.daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla inapoia(in interiorul) arcului, vom avea un profil post-archial(concav).

raspuns corect: acE.

877. *In analiza Steiner, unghiul SNA are urmatoarea valoare normala:A. 92°+/- 2 °;B.52°+/- 2 °;C. 82°+/- 2 °;D. 72°+/- 2 °;E. 84°+/- 2 °.

raspuns corect: C.

878. *In analiza Steiner, diferenta dintre unghiurile SNA si SNB este data de unghiul:A. IMPA;B. FMIA;C. ANB;D.FMA;E. nici un raspuns nu este correct.

raspuns corect: C.

879. Urmatorii parametrii sunt evaluate in analiza Steiner;A. FMA;B. FMIA;C. IMPA;D. SNAE. SNB.

raspuns corect: d, E.

880. *In analiza Steiner, unghiul SNA evalueaza:A. pozitia transversala a maxilarului fata de baza craniului;B. pozitia antero-posterioara a maxilarului fata de baza craniului;C.rotatia mandibulei;D. pozitia incisivului inferior fata de planul mandibular;E. nici un raspuns nu este correct.

raspuns corect: B.

881. *In analiza Steiner, unghiul SNB are urmatoarea valoare normala:A. 92°+/- 2 °;B. 52°+/- 2 °;C. 82°+/- 2 °;D. 78°+/- 2 °;E. 84°+/- 2 °.

raspuns corect: D.

179

882. *Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 85° si SNB de 79° prezinta:

A. protruzie maxilara;B. retruzie maxilara;C. retruzie mandibulara;D. protruzie mandibularA.E. nici un raspuns nu este corect.

raspuns corect: A. .

883. *Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 83° si SNB de 74° prezinta:


raspuns corect: C.

884. Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 77° si SNB de 82° prezinta:


raspuns corect: bd

885. Triunghiul lui Tweed este format din:A. axul incisivilor inferiori;B. planul bazal mandibular;C. planul Frankfurt;D. planul bispinal;E. curba SpeE.

raspuns corect: abC.

886. Triunghiul lui Tweed include urmatoarele unghiuri:A. unghiul IMPA ;B. unghiul SNA;C. unghiul FMIA;D. unghiul SNB;E. unghiul ANB.

raspuns corect: aC.

887. Referitor la unghiul FMA(din analiza Tweed), urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A. permite aprecierea topologiei scheletice in sens vertical;

180

B. valoarea sa normala este de 125°;C. permite aprecierea topologiei scheletice in sens transversal;D. valoarea sa normala este de 25°+/- 3°;E. nici un raspuns nu este corect.

raspuns corect: ad

888. Referitor la analiza Tweed, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A.valoarea normala a unghiului IMPA este de 150°.B. unghiul IMPA permite aprecierea situarii partii anterioare a arcadei mandibulare in raport cu baza osoasa;C. unghiul FMA permite aprecierea topologiei scheletice in sens vertical;D. valoarea normala a unghiului IMPA este de 88°+/-2°.E. nici un raspuns nu este corect.

raspuns corect: bcd

889. Un pacient cu urmatoarele valori cefalometrice: SNA 87°, SNB 74°, FMA 32°, prezinta:

A. protruzie maxilara;B. retruzie mandibulara;C. hiperdivergenta;D. retruzie maxilara;E. protruzie mandibularA.

raspuns corect: abc

890. *In analiza Ricketts, unghiul profunzimii faciale este format din:A. N-Pg/PF(planul Frankfurt);B. Se-Gn/PF(planul Frankfurt);C. N-Ba/PTM-Gn(Nasion-Basion/fisura pterigo-maxilara–Gnathion).D. Sellae-Pg/PF(planul Frankfurt);E. Gonion-Gnathion.

raspuns corect: a

891. *In analiza Tweed, unghiul FMA are urmatoarea valoare normala:A. 32°+/- 2 °;B. 52°+/- 2 °;C. 25°+/- 3 °;D. 102°+/- 2 °;E. 84°+/- 2 °.

raspuns corect: C.

892. Pantomografia:A.este o radiografie panoramica in pozitie ortogonala;B. cu ajutorul ei se evidentiaza maxilarul superior si inferior;C. cu ajutorul ei se evidentiaza cele doua arcade cu raporturile dintre ele;D. permite observarea incidentelor sinuzale;

181

E. nici un raspuns nu este corect.


893. In ortodontie, radiografia dentara in incidenta obisnuita ofera date despre:A. pozitia intramaxilara a mugurilor dentari;B. stadiul evolutiv al mugurilor dentari;C.gradul de dezvoltare a radacinilor;D. aspectul apexului;E. nici un raspuns nu este corect.


894. In ortodontie, radiografia dentara in incidenta obisnuita ofera date despre:A. pozitia inframaxilara a mugurilor dentari;B. raportul dintre maxilar si baza craniului;C. gradul de dezvoltare a radacinilor;D. aspectul apexului;E. dintii supranumerari.

raspuns corect: cdE.

895. *Raportat la planul esthetic al lui Ricketts, buza inferioara se afla mai in spate cu:A. 1 mm;B. 2 mm;C. 3 mm;D. 4 mm;E. 5 mm.

raspuns corect: B.

896. *In analiza Tweed, unghiul FMIA are urmatoarea valoare normala:A. 32°+/- 2 °;B. 52°+/- 2 °;C. 67°+/- 3 °;D. 102°+/- 2 °;E. 84°+/- 2 °.

raspuns corect: C.

897. *In analiza Tweed, valoarea unghiului FMA de 31° indica:A. protruzie maxilara;B. retruzie maxilara;C. hipodivergenta;D. normodivergenta;E. hiperdivergentA.

raspuns corect: E.

898. Triunghiul lui Tweed este format din:

182

A. axul incisivilor superiori;B. planul bazal mandibular;C. planul Frankfurt;D. planul Camper;E. curba SpeE.

raspuns corect: bC.

899. Referitor la analiza Tweed, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A. valoarea normala a unghiului IMPA este de 88°+/-2°.B. unghiul IMPA permite aprecierea situarii partii anterioare a arcadei mandibulare in raport cu baza osoasa;C. unghiul FMA permite aprecierea topologiei scheletice in sens vertical;D. valoarea normala a unghiului IMPA este de 25°+/-2°.E. nici un raspuns nu este corect.

raspuns corect: abc

900. Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 79° si SNB de 85° prezinta:


raspuns corect: bd

901. Printre punctele mediane utilizate in analiza teleradiografiei enumeram:A. Zygion;B. Porion;C. Gonion;D. Trichion;E. Ophrion.

raspuns corect: dE.

902. Printre punctele laterale utilizate in analiza teleradiografiei enumeram:A. Zygion;B. Porion;C. Gonion;D. Trichion;E. Ophrion.

raspuns corect: abc .

903. Unghiurile utilizate in analiza Steiner sunt:A. SNA;B.SNB;C.ANB;

183

D. IMPA;E. N-Pg/PF(planul Frankfurt).

raspuns corect: abc

904. *Unghiurile utilizate in analiza Tweed sunt:A. SNA;B.SNB;C.ANB;D. IMPA;E. N-Pg/PF(planul Frankfurt).

raspuns corect: d

905. Urmatoarele afirmatii despre analiza Tweed sunt adevarate:A. la baza metodei sta construirea unui triunghi;B. porneste de la o conceptie fizionomica proprie,conform careia profilul armonios este concav.C. porneste de la o conceptie fizionomica proprie,conform careia profilul armonios este convex.D. porneste de la o conceptie fizionomica proprie,conform careia profilul armonios este drept.E. nici un raspuns nu este corect.

raspuns corect: aD.

906. Unghiul FMA(din analiza Tweed):A. poarta numele de “unghi de fertilitate condiliana”;B. poarta numele de “unghi de infertilitate condiliana”;C. are valoare normala 25° +/ -3°.D.permite aprecierea tipologiei scheletice in sens vertical;E. are valoare normala 55° +/ -3°.

raspuns corect: acD.

907. *Cand unghiul FMA are valoarea de 25°, tipul vertical de crestere este:A. hipodivergent;B. normodivergent;C. hiperdivergent;D. retrognat;E. nici un raspuns nu este corect.

raspuns corect: B.

908. *Printre parametrii utilizati in analiza Ricketts se numara:A. SNA;B.FMIA;C. unghiul profunzimii faciale;D. unghiul de fertilitate condiliana;

184

E. planul bispinal.

raspuns corect: C. Grad de dificultate – redus.

909. Relațiile dintre elementele care participă la realizarea ocluziei dentare se stabilesc și se dezvoltă în viața intrauterină:A. în primele două luni de viață intrauterină se produce creșterea diferențiată a celor 2 maxilare și se determină o “ retrognație maxilară”B. în luna a 3-a intrauterină, odată cu formarea bolții palatine, limba devine elementul cheie care stimulează dezvoltarea mandibulară, ducând la modificarea relațiilor spațiale intermaxilare – etapa prognației mandibulare embrionare C. în luna a 5-a intrauterină- există în maxilar – o criză de spațiu pentru incisiv și canin, ceea ce duce la vestibuloversia incisivului lateral D. în luna a 5-a intrauterină- există în maxilar – o criză de spațiu pentru incisiv și canin, ceea ce duce la palatoversia incisivului lateralE. în ultimile luni de viață intrauterină, maxilarul superior se dezvoltă mai mult decât mandibula, cu consecințe asupra relațiilor spațiale intermaxilare- etapa a II-a a retrognației mandibulare.

Răspuns corect: a, b, d, e.

910. La mandibulă, relația dento-maxilară, în perioada intrauterină, se va caracteriza prin:A. disteme mariB. simfiza mentonieră larg deschisăC. simfiza mentonieră închisăD. insuficiență de spațiu pentru incisivul lateral și caninE. insuficiență de spațiu pentru molari.

Răspuns corect: a, b, d.

911. Dinamica relațiilor intermaxilare în perioada intrauterină se caracterizează prin:A. în lunile 4-5 se contureză și se constituie procesul alveolarB. în lunile 4-5, mugurele caninului împarte creasta alveolară în două zone : una frontală corespunzătoare incisivilor centrali și laterali, și una laterală corespunzătoare molarului 1 și molarului 2 temporarC.în lunile 4-5, mugurele caninului împarte creasta alveolară în două zone : una frontală corespunzătoare molarului 1 și molarului 2 temporar, și una laterală corespunzătoare incisivilor centrali și lateraliD. în lunile 7-8 se consolidează simfiza mentonierăE. în lunile 7-8 se distalizează incisivul central, apărând un spațiu între acesta și molarul 1 temporar, necesar pentru incisivul lateral și canin.

Răspuns corect: a, b, d

912. *La naștere arhitectura crestelor alveolare se caracterizează prin :A. creasta alveolară superioară are formă de potcoavăB. creasta alveolară inferioră este mai lungă și mai lată decât cea superioarăC. creasta alveolară superioară are formă de UD. creasta alveolară inferioară are formă de potcoavăE. crestele alveolare nu sunt delimitate de bolta paltină.

185

Răspuns corect: a

913. SCHWARZ, studiind rapoartele crestelor alveolare la nou născuți a descris două tipare constituționale:

A. decalaj sagital de 7-8 mmB. decalaj sagital de 5-6 mmC. decalaj sagital de 3-4 mmD. când platoul alveolar superior îl acoperă pe cel inferior în capac de cutieE. când platoul alveolar inferior îl acoperă pe cel superior în capac de cutie

Răspuns corect: c, d

914. Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 3 ani se caracterizează prin:A. erupția dinților urmează un interval ciclic cu media de 6 luni până la 30 luniB. erupția incisivilor superiori și inferiori oferă stabilitate mandibuleiC. odată cu erupția molarilor 1 temporari se va produce prima înălțare a ocluzieiD. odată cu erupția molarilor 1 permanenți se va produce prima înălțare a ocluzieiE. odată cu erupția molarilor 1 temporari se va produce a doua înălțare a ocluziei.

Răspuns corect: a, b, c

915. Ocluzia dentiției temporare în plan sagital prezintă următoarele caracteristici:A. dinții frontali superiori sunt situați înaintea dinților frontali inferiori și în contact cu ei (psalidodonție)B. dinții frontali inferiori sunt situați înaintea dinților frontali superiori și în contact cu ei (psalidodonție)C.dinții frontali superiori nu vin în contact cu antagoniștii lor prin marginile incizaleD. raportul frontal de ocluzie "cap la cap" este considerat normalE. raportul frontal de ocluzie "cap la cap" nu este considerat normal

Răspuns corect: a, d.

916. *Planul postlacteal:A. este compus din fețele meziale ale molarilor secunzi temporariB. este compus din fețele distale ale molarilor secunzi permanențiC. permite aprecierea dezvoltării transversale a ocluzieiD. permite aprecierea dezvoltării sagitale a ocluzieiE. se poate prezenta în formă de plan drept, plan în treaptă vestibularizată și plan în treaptă distalizată.

Răspuns corect: d

917. Care din următoarele afirmații cu privire la planul postlacteal sunt adevărate?A. Reprezintă unul dintre factorii determinanți în stabilirea rapoartelor sagitale definitive ale ocluziei.B. Determină stabilirea rapoartelor sagitale de angrenaj ale primilor molari permanenți.C. Planul postlacteal în treaptă mezializată asigură un angrenaj normal al primilor molari permanenți.

186

D. Planul postlacteal în treaptă distalizată determină într-o frecvență mare un angrenaj normal al primilor molari permanenți.E. Planul postlacteal în treaptă distalizată determină într-o frecvență mare un angrenaj distal al primilor molari permanenți..

Răspuns corect: a, b, c, e

918.

919. Ocluzia dentiției temporare în plan vertical prezintă următoarele caracteristici:A. fiecare dinte are doi antagoniști (antagonistul principal și antagonistul secundar) cu care are contacte ocluzale, cu excepția incisivilor centrali inferiori și molarilor primi superioriB. fiecare dinte are doi antagoniști (antagonistul principal și antagonistul secundar) cu care are contacte ocluzale, cu excepția incisivilor centrali inferiori și molarilor secunzi superioriC. fiecare dinte are doi antagoniști (antagonistul principal și antagonistul secundar) cu care are contacte ocluzale, cu excepția caninilor inferiori și molarilor secunzi superioriD. antagonistul principal este întotdeauna dintele omonim de pe arcada opusăE. antagonistul secundar este întotdeauna dintele omonim de pe arcada opusă.

Răspuns corect: b, d

920. *Prima înălțare fiziologică a ocluziei este determinată de erupția:A. molarilor primi permanențiB.molarilor primi temporariC.molarilor secunzi permanențiD. caninilor temporariE.molarilor secunzi temporari

Răspuns corect: b

921. Odata cu erupția dinților permanenți se modifică raportul de relație :A. dento-alveolarăB. paravertebralăC. dento-dentarăD. intermaxilarăE. paramaxilară

Răspuns corect: a, c, d.

922. După erupția mucoasă, calea molarului 1 este trasată de planul postlacteal, după cum urmează:

A. planul postlacteal în linie dreaptă oferă raportul cuspid- cuspidB. planul postlacteal în treaptă mezială oferă raportul cuspid- cuspidC. planul postlacteal în treaptă mezială oferă raportul cuspid- șanț intercuspidianD. planul postlacteal în treaptă distală oferă raportul cuspid- șanț intercuspidianE. planul postlacteal în treaptă distală conduce la o relație ocluzală distalizată

187

Răspuns corect: a, c, e.

923. Dezvoltarea ocluziei dentare în dentația permanentă se caracterizează prin:A. incisivii centrali inferiori erup în poziție vestibulară față de dinții temporariB. incisivii centrali inferiori erup în poziție linguală față de dinții temporariC. incisivii laterali superiori erup în poziție ușor palatinizatăD. incisivii laterali inferiori erup în poziție linguală față de dinții temporariE. incisivii centrali superiori erup cu axul de înclinare mai mare decât dinții temporari.

Răspuns corect: b, c, d, e

924. Extracția dentară temporară timpurie poate determina următoarele efecte:A. întârzieri în reglarea rapoartelor ocluzaleB. laterodevieriC. nu are efecte negativeD. ocluzii deschiseE. ocluzii adânci


925. Starea de echilibru a ocluziei dentare în evoluție este dependentă de:A. timpul, secvența și componenta de erupție mezială a fiecarui tip dentarB. raportul optim între dimensiunea dinților și spațiul disponibilC. gradul de educațieD. tiparul de creștere facialăE. reactivitatea echilibrată a matricelor funcționale


926. În secvențele de eupție a dentației permanente, reglările care au loc au la bază raportul dintre mărimea dinților temporari și permanenți după cum urmează:

A. la maxilar M II >P2B. la mandibulă M II <P2C. la maxilar C temporar < CpermanentD.la mandibulă C temporar < CpermanentE.la mandibulă C temporar > Cpermanent

Răspuns corect: a, c, d.

927. *Care afirmație cu privire la erupția molarului 2 permanent este adevărată?A. Erupția molarului 2 nu trebuie urmărită la nivel intermaxilar și intramaxilar.B. Erupția molarului 2 superior înaintea molarului 2 inferior este un semnal de apariție a mezio-ocluziei.C. Erupția molarului 2 după premolarul 2, anterior caninului nu duce la deficiențe de spațiu.D. Erupția caninului după molarul 2 este favorabilă.E. Erupția molarului 2 superior înaintea molarului 2 inferior este un semnal de apariție a disto-ocluziei.

Răspuns corect: e

188

928. Care din următoarele afirmații cu privire la molarul 3 sunt adevărate?A. Molarul 3 are vârsta de erupție între 18-25 ani.B. Reprezintă prima perioadă în dezvoltarea dentației permanente.C. Problemele cu privire la erupția sa sunt legate de spațiu și calitatea ocluziei dentare.D. Dacă are spațiu suficient de erupție, molarul 3 închide ultimile spațieri de pe arcadă.E. Dacă nu are spațiu suficient de erupție, molarul 3 agravează incongruențele dento-alveolare terțiare.

Răspuns corect: a, c, d, e.

929. Mecanismele cresterii osoase sunt urmatoarele: A.remodulareaB.deplasarile de crestereC.directia de crestereD.maturareaE.centrii de crestere

Raspunsuri corecte: a,b,c,e

930. Tipurile de miscari (deplasari de crestere) in timpul cresterii sunt:A. progresia osoasaB. proliferarea sincondrozelorC. migrarea prin modelareD. deplasareaE. aditie generalizata

Raspunsuri corecte: c,d

931. Dezvoltarea relatiilor intermaxilare de la 2 ½ -3-5 ani prezinta urmatoarele particularitati;A. Dintii temporari vor fi supusi fenomenuli de atritie fiziologicaB. Se realizeaza a doua mezializare a mandibuleiC. Formarea tremelor si diastemelorD. Realizarea elei de-a doua inaltari fiziologice a ocluzieiE. Schimbarea raporturilor verticale ocluzale

Raspunsuri corecte: a,b,c,e

932. In perioada de varsta 2 ½-6 ani se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor tipuri de ocluzie;A. ocluzia cap la cap neasociata cu un grad de inocluzie sagitalaB. ocluzia deschisa produsa prin interpozitiiC. schimbarea raporturilor ocluzale verticale de la ½ la 1/3 sau la ocluzie cap la capD. ocluzie adanca ,forma acoperita sau in capac de cutieE. dezechilibre de tipul pseudoprognatismului mandibular,laterodevierii mandibulare

Raspunsuri corecte: a,b,d,e

189

933. La sfarsitul primei perioade a dentitiei mixte (perioada eruptiei grupului incisiv-molar) trebuie sa existe un echilibru optim morfofunctional si estetic,respectiv ;A. armonie dento-alveolaraB. incisivii superiori acopera pe cei inferiori realizand un punct de contact sau spatiu de 1-2 mmC. realizarea cele de-a treia inaltari fiziologice a ocluzieiD.molarii primi permanenti sunt in relatie cuspid-sant sau relatie cuspid-cuspidE. liniile frenurilor sunt corespondente cu linia mediana a maxilarelor si a bazei craniului


934. Pastrarea unui echilibru al ocluziei dentare este dependent de;A. raportul optim intre dimensiunea dintilor si spatiul disponibilB. tiparul de crestere faciala nu reprezinta un factor majorC. timpul,secventa si mezializare fiecarui tip dentarD. activitatea echilibrata a matricelor functionaleE. obtinerea ocluziei neutrale

Raspunsuri corecte: a,c,d,e

935. Molarul secund;A. erupe posterior de molarul de sase ani,initial pe maxilarul superior si ulterior pe mandibulaB. realizeaza a treia inaltare a ocluzieiC. eruptie molarului 2 ,anterior caninului ,dupa premolarul 2,ridica probleme deosebite intrucat apar deficiente de spatiuD. eruptia lui va determina inchiderea spatiilor inca existente,cu constituirea punctelor de contact interdentareE.daca puseul de mezializare al molarului prim si molarului secund a fost puternic, deficienta de spatiu se exercita asupra caninului care erupe malpozitionat-poate parasi arcada sau poate ramane inclus

Raspunsuri corecte: b,c,d,e

936. Caracteristicile faciale si la nivelul aparatului dento-maxilar in Sindromul Down sunt;A. facies mongoloidB. microstomieC. macroglosieD. frecvent ocluzie inversa,angrenaje inverseE. craniul „in turn”

Raspunsuri corecte: a,b,c,d,

937. Obiectivele terapeutice in hipodontia intinsa(anodontia subtotala) sunt;A. stimularea cresterii osoaseB. atitudine de expectativa deoarece dintii temporari se mentin pe arcada pana la varste inaintateC. stabilirea unor rapoarte ocluzale functionaleD. dirijarea eruptiei

190

E. realizarea unui paralelism in cazul dintilor stalpi ai viitoarei lucrari protetice

Raspuns corect:a,c,d,e

938. *Frecventa hipodontiilor in dentatia permanenta dupa (Mitchell) este de;A. 0,1-0,9 %B. 2 %C . 3,5 – 6,5 %D. 3 – 4 %E. 2 -3 %

Raspuns corect :c

939. Sindroamele in care este prezentă hipodonția (dupa Pinkham 1999 ) sunt;A. Disostoza cleido-cranianaB. AcondrodisplaziaC. Sindromul ApertD. Displazia ectodermalaE. Incontinenta pigmentara

Raspuns corect :b,d,e

940. Clasificarea dupa forma a dintilor supranumerari (Mitchell 1999) este ;A. paramolarB. distipiciC .suplimentarD. odontomE. tuberculat

Raspuns corect :c,d,e

941. *Termenul de distomolar reprezinta;A. un stadiu de dezvoltare a dintilor supranumerariB. un caz particular reprezentat de dintii supranumerari natali (pre-temporari)C . al treilea molar din sirul externD. supranumerar din regiunea premolarăE. apare fie prin lipsa schiței embrionare,fie prin absența maturării

Raspuns corect :c

942. *Geminația dentară;A. se realizează prin unirea a doi sau mai mulți dinți în momentul dezvoltării mugurilor dentariB. reprezintă prezența uniu dinte gigantC . reprezintă tendința unui singur dinte de a se subîmpărți în două formațiuniD. prezintă două camere pulpare și două rădăciniE. unirea poate avea loc între dinți vecini normali sau între dinți normali și supranumerari

191

Raspuns corect :c

943. *Concrescența dentară reprezintă;A. unirea a doi sau mai mulți dinți în faza de formareB. unirea cementară a doi dinți gata formați C. este un fenomen de atavism amintind de vechea formulă dentarăD. camera pulpare în acest caz este unică,voluminoasă și cuprinde rădăcinaE. împărțirea unui dinte afectat în două părți egale,simetrice

Raspuns corect :b

944. Clasificarea standard britanică defineşte clasa a II-a astfel:A. Diviziunea 1 prezintă un overjet crescutB. Diviziunea 1 prezintă incisivii centrali superiori înclinaţi spre vestibularC. Diviziunea 1 prezintă o inocluzie sagitală exagerată cu ocluzie adâncăD. Diviziunea 2 include doar cazurile în care incisivii centrali superiori sunt palatinizaţiE. În diviziunea 2 se descrie o supraalveolie incisivă.

Raspuns corect: a, b, c, d, .

945. *Raportul incisiv din malocluzia de clasa a II-a subdiviziunea 1 este cunoscut în terminologia şcolii germane ca şi:A. DeckbissB. DruckbissC. DachbissD. LateralbissE. Exognatie

Raspuns corect: c

946. În terminologia şcolii germane malocluzia de clasa a II-a subdiviziunea 1 este cunoscută ca şi:A. EndognaţieB. Sindrom de compresie de maxilarC. Protruzie dentaraD. Existenţa de spaţieri dentareE. Existenţa şi de înghesuiri dentarE.

Raspuns corect: a, b, c, D.

947. Incidenţa anomaliiei clasa a II-a este următoarea:A. Diviziunea 1 are o incidenţă mai mare decât diviziunea 2B. Diviziunea 2 are o incidenţă mai mare decât diviziunea 1C. Diviziunea 1 are aceeaşi incidenţă ca şi diviziunea 2D. După Foster aproximativ 60% dintre tratamentele ortodontice revin malocluziilor de clasa a II-aE. Prevalenţa este mai mică la populaţia albă de descendenţă nordică

192

Raspuns correct: a,d

948. Ţesuturile moi influenţează astfel anomalia clasa a II-a subdiviziunea 1:A. Buzele fără tonicitate normală vor determina apariţia unei dificultăţi în închiderea lor prin apropiereB. Buzele cu tonicitate normală pot să aducă dinţii în o poziţie normalăC. Limba poate influenţa poziţia incisivilorD. De îndată ce erup în cavitatea bucală dinţii sunt sub influenţa ţesuturilor moiE. Buza inferioară hipertonănu determină creștera overjet-ului.

Raspuns corect: a, b, c, d,

949. Overjet-ul din anomalia clasa a II-a subdiviziunea 1:A. Reflectă exact tiparul scheletalB. Când tiparul scheletal este redus, buza inferioară va contribui la păstrarea noii poziţii a dinţilorC. Poate fi crescut de o buză inferioară hipertonăD. Se poate datora unei poziţii posterioare prin înclinarea corporală a incisivilor inferioriE. Se poate datora unei poziţii posterioare prin malpoziţionarea corporală a incisivilor inferiori

Raspuns correct: a, c, d, e

950. Examenul clinic exobucal din normă frontală ,a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 urmăreşte:A. Morfologia faciala diversăB. Expresia variabilităţilor răspunsurilor tiparelor de creştereC. Expresia variabilităţilor răspunsurilor tiparelor de reacţie compensatorii de răspuns la agenţii patogeniD. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţeiE. Expresia unghiul goniac și a poziției posterioare a mentonului

Raspuns correct: a, b, c, d,

951. *Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la copii mici prezintă:A. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei redusăB. Şantul labio – mentonier accentuatC. Zâmbet gingivalD. Profil convex cu mentonul situate posteriorE. Nu apare nici o modificare

Raspuns correct: e

952. Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la şcolar prezintă:A. Facies adenoidianB. LeptoprosopC. Retrognaţie

193

D. PrognaţieE. Profil concav

Raspuns correct: a, b, c

953. Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la şcolar prezintă:A. Pomeţii sunt proeminenţiB. Pomeţii sunt şterşiC. Fanta labială înterdeschisălasă să se întervadă incisivii superioriD. Muschiul mentalis se prezintă ca o zonă hiperactivă la inspecţieE. Contracţia muşchiului mentalis creează impresia de bărbie dublă

Raspuns correct: b, c, d, e

954. Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la şcolar prezintă:A. Buza superioară este groasăB. Buza superioară este palidă şi tracţionată la comisuriC. Buza superioară esteridicată către pragul narinar de care pare să fie suspendatăD. Buza inferioară este subţireE. Buza inferioară este fisurată, răsfrântă în şanţul labio - mentonier

Raspuns correct: b, c, e

955. În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa alungită, conform clasificării clinice în funcţie de tipul de creştere a mandibulei se constată:A. O creştere mandibulară cu tendinţă de rotaţie anterioarăB. Inocluzie labialăC. Prochelie inferioarăD. Şanţ labio – mentonier accentuatE. Profil concav cu unghiul goniac închis

Raspuns correct: b, c, d

956. În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa micşorată, conform clasificării clinice în funcţie de tipul de creştere a mandibulei se constată:A. O creştere mandibulară cu tendinţă de rotaţie anterioarăB. Faţa mărită cu etajul inferior măritC. Profil concavD. Inocluzie labialăE. Buza inferioară răsfrântă cu accentuarea şanţului labio - mentonier

Raspun correct: a, d, e

957. Examenul clinic endobucal a anomaliei de clasa a II-a subdiviziunea 1evidenţiază următoarele:A. În dentiţia temporară absenţa diastemelor şi a tremelorB. În dentiţia temporară formei arcadei care este semicircularăC. Funcţia musculară este perturbată, pacientul prezintă dificultate în actul de masticaţieD. Funcţia respiratorie este perturbată

194

E. Funcţia de deglutiţie este perturbată


958. Examenul ocluzal al anomaliei de clasa a II-a subdiviziunea 1 cu față alungită , evidenţiază următoarele:A. În plan sagital: rapoarte de clasa a II-a la nivelul caninilor permanenţiB. În plan sagital rapoartele de ocluzie la nivelelul reperelor laterale sunt fie in limite normale,fie foarte putin modificate C. În plan vertical se întâlneşte o supraocluzie incisivăD. În plan vertical frontalii inferiori au contact cu mucoasa palatinalăE. În plan transversal poate să existe o laterodeviere mandibulară funcţională


959. *Analiza modelului de studiu, prin compararea indicelui Pont cu Izard, în anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1evidenţiază următoarele:A. Dacă ambii indici sunt mai mari decât valoarea normală, suntem în faţaunei endognaţii adevărateB. Dacă ambii indici sunt mai mici decât valoarea normală, suntem în faţaunei endognaţii adevărateC. Dacă indicele Pont este mai mare decât indicele Izard, suntem în faţa unei macrodonţii relativeD. Dacă indicele Izard este normal iar indicele Pont este mai mare decât normal avem o mezio – poziţie premolaro – molarăE. Dacă indicele Pont este normal iar indicele Izard este mai mare decât normal avem o mezio – poziţie premolaro – molară

Raspuns correct: b

960. În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa alungită, conform clasificării clinice în funcţie de tipul de creştere a mandibulei, se întâlnesc următoarele aspecte pe modelul de studiu:A. Indicele Pont cu valoare pozitivă în plan transversal şi valoare micşorată în plan sagitalB. PM > (Si x 100) / 100C. PM < (Si x 100) / 100D. Diametrul M > (SI x 100) / 64E. Diametrul M < (SI x 100) / 64

Raspuns correct: c, e

961. În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa micşorată, conform clasificării clinice în funcţie de tipul de creştere a mandibulei se întâlnesc următoarele aspecte pe modelul de studiu:A. Arcada alveolo – dentară superioară are formă triunghiularăB. Bolta palatină este adâncăC. Curba de ocluzie este normalăD. Linguopoziţia incisivilor inferiori , vestibuloversia incisivilor inferiori

195

E. Arcada inferioară are o formă obişnuită sau prezintă o eventuală înghesuire în zona incisivă

Raspuns correct: a, b, d, e

962. Examenul radiologic în anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1 referitor la relațiile verticale și a părților moi ,evidenţiază următoarele:A. Cu cât înălţimea anterioară a feţei este proporţională cu cea posterioară, relaţia incisivă rămâne nemodificatăB. Când înălţimeaposterioară a feţei este mai mare decât cea anterioară, gradul de înclinare a incisivilor superiori creşteC. Unghiurile axelor dentare la planurile de referinţă nu se modificăD. În creşterea facială de tip anterior, unghiul planurilor maxilare este coborât, dimensiunea verticală anterioară este micăE. În creşterea facială de tip posterior, unghiul planurilor maxilare este coborât, dimensiunea verticală anterioară este mai mare

Răspuns corect: a, d, e

963. Diagnosticul diferenţial a anomaliei de clasa a II-a subdiviziunea 1 se face cu:A. Retrognația mandibulară funcționlăB. Laterodevierea mandibulară, unde rapoartele de ocluzie pot semnala o ocluzie asimetrică a maxilarului superior de partea deviatăC. Incongruenţa dento – maxilară, prin macrodonţie unde suma incisivă corelată cu indicii de dezvoltare a arcadelor alveolare şi a feţei tranşează diagnosticulD. Retroalveolie inferioarăE. Heterogenia maxilo – mandibulară, în creşterea exagerată a unui maxilar moştenit de la un genitor, duce la o falsă endognaţie a maxilarului opus, moştenit de la alt genitor.

Raspuns correct: b, c, e

964. Faciesul pacienților cu anomalie clasa II diviziunea 2 Angle este caracteristic cu :A. musculatura facială tonică ;B. mușchiul mentalis se prezintă ca o zonă hiperactivă la inspecție, prin contracția sa dând inpresia de bărbie dublă ;C. fanta labială întredeschisă lasă să se vadă incisivii superiori ;D. formă pătrată a feței ;E. trăsături faciale accentuatE.

Raspuns corect : a,D.e

965. În anomalia clasa II diviziunea 2 Angle,la pacienții brahicefali și euriprosopi se observă :A. buza inferioară este groasă, fisurată,rasfrântă în șanțul labiomentonier;B. buza inferioara tonică , eversată și prolabată în raport cu marginea incizală și cu fața vestibulară a incisivilor superiori;C. maseteri hipertonici;D. diminuarea dimensiunii verticale a etajului inferior;E. fanta labială întredeschisă lasă să se întrvadă incisivii superiori.

196

Raspuns corect : b,c,d

966. Examenul clinic endobucal în anomalia clasa a-II a diviziunea 2 :A. arcada maxilară este scurtă sagitalB. arcada maxilară este îngustă transversal;C. arcada maxilară este largă transversal;D. arcada are formă pătrată sau de trapez;E. arcada dentară are formă eliptică sau de "V".

Raspuns corect : a,c,d

967. Bassigny descrie trei forme clinice de malocluzie în anomalia clasa II diviziunea 2 Angle, în funcție de poziția incisivilor superiori :A. tipul II - linguo-versia a trei sau patru incisivi maxilari , canini ectopici, vestibularizați sau incluși palatinal;B. tipul I - palato-versia celor doi incisivi inferiori sau vestibulo-versia celor doi incisivi laterali (forma cea mai frecventă );C. tipul III - ocluzia "în capac de cutie", forma cea mai severă, cu linguo-versia grupului incisivo-canin și poziția înaltă și vestibularizată a caninilor;D. tipul I - palato-versia celor doi incisivi superiori sau vestibulo-versia celor doi incisivi laterali (forma cea mai frecventă );E. tipul II - vestibulo-versia a trei sau patru incisivi maxilari , canini entopici, vestibularizați sau incluși palatinal (forma cea mai frecventă );

Raspuns corect : a,c,d 968. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, relația de ocluzie se caracterizează prin :

A. rapoarte distalizate de clasa IIB. overjet crescut;C. ocluzii încrucișate uni sau bilateral și ocluzii adânci;D. overbite mare;E. ocuzie deschisă frontală

Raspuns corect : a,c,d

969. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2 :A. baza maxilarului este mai îngustă decât arcada dentară;B. baza maxilarului este mai largă decât arcada dentară;C. axele premolarului și molarului converg în jos și înăuntru pentru a se potrivi cu arcada mandibulei;D. axele premolarului și molarului diverg în jos și înăuntru pentru a se potrivi cu arcada mandibulei;E. baza apicală este mai mică decât baza coronară.

Raspuns corect : b,c,

970. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2 , fațetele de abrazie se întalnesc :A. pe fața vestibulară a incisivilor superiori;B. pe fața palatinală a incisivilor superiori;C. pe fețele linguale ale incisivilor inferiori;

197

D. pe fețele vestibulare ale incisivilor inferiori;E. la nivelul caninilor inferiori.

Raspuns corect : b,d,

971. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, în ceea ce privește mișcările mandibulei, se pot realiza mișcări de :A. închidere;B. deschidere;C. lateralitate ;D. ghidaj anterior normal;E. ghidajul anterior foarte perturbat.

Raspuns corect : a,b,e,

972. *În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, se regăsesc semnele rotației anterioare ,după Bjork :

A. cap condilian subțire;B. canal mandibular drept;C. unghi mandibular deschis;D. ram mandibular mare;E. unghi interincisiv închis.

Raspuns corect :d

973. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, se regăsesc semnele rotației anterioare ,după Bjork :A. col condilian subțire și direcționat în sus și înainte;B. tubercul articular cu pantă exterioară abruptă;C. fosa condiliană adâncă în relație cu supraacoperire frontală;D.simfiză mentonieră și corticală simfizieră șterse;E. aspect de balansoar al rebordului inferior al mandibulei

Raspuns corect : a,b,c,e,

974. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, la măsurătorile dento-alveolare se constată :A. unghi interincisiv crescut constant peste 1400;B. poziția apexului incisivilor superiori, în raport intim cu corticala externă a maxilarului;C. poziția apexului incisivilor superiori, în raport intim cu corticala internă a maxilarului;D. unghi interincisiv scăzut;E.linguo-versia incisivilor superiori cu unghil IMPA crescut.

Răspuns corect : a,b,

975. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, diagnosticul diferențial se face cu :A. heterogenia maxilo-mandibulară;B. pseudo-ocluzia adâncă și cea adevărată;C. retroalveolie inferioară;

198

D. proalveolodonție superioară;E. prognația mandibulară.

Răspuns corect : ,b,c,d,

976.

977.

978. *În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, distingem :A. incompetență labială;B. buze hipotone;C. boltă palatină adâncă;D. dimensiunea verticală a etajului inferior micșorată;E.overjet mărit.

Răspuns corect : d,

979. *În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, distingem :A. incisivi superiori vestibularizați;B. arcadă în formă de "V";C. overjet micșorat;D. dimensiunea etajului inferior normală;E. traiectoria de închidere normală.

Răspuns corect : c,

980. Obiectivele tratamentului în anomalia clasa a-II a diviziunea 2, sunt :A.protruzia incisivilor superiori;B. retruzia grupului incisiv superior;C.decondiționarea obiceiurilor vicioase;D. nivelarea planului de ocluzie;E.expansiunea arcadei superioarE.

Răspuns corect : a,d,e

981. Ce evidenţiază examenul exobucal în prognatismul mandibular anatomic? A. Raport labial inversatB. Etajul inferior micşoratC. Raportul labial în treaptă dreaptăD. Etajul inferior măritE. Unghiul goniac închis

Răspuns corect : a,d,

982. Ce evidenţiază examenul exobucal în pseudo prognatismul mandibular? A. Profil convexB. Profil concavC. Raport labial inversatD. Gnathio-ul normal situat

199

E. Etajul inferior micşorat

Răspuns corect : b,c,d

983. Când testul de retropulsie este negativ?A. Angrenaj inversB. Ocluzie inversă frontalăC. Ocluzie inversă de conducere cuspidianaD. Retrognaţie maxilarăE. Retrognaţie mandibulară

Răspuns corect : a,b,d,

984. *Când testul de retropulsie este pozitiv?A. Prognaţia mandibulară prin macrognaţieB. Ocluzie inversă de conducere cuspidianăC. Retrognaţie maxilarăD. Angrenaj inversE. Ocluzie inversă de conducere condiliană

Răspuns corect : e

985.

986. Care sunt obiectivele tratamentului ortodontic în anomalia de clasa a III a Angle:A. Protruzia incisivilor superioriB. Dezvoltarea tridimensională a maxilarului superiorC. Corectarea raportului frontal inversatD. Realizarea unei supraacoperiri frontale de ½E. Mezializarea mandibulei

Răspuns corect :b,c,d

987. Ce tipuri de aparate folosim în tratamentul anomaliei de clasa a III a Angle?A. Placa palatinală cu plan înclinatB. Twin blockC. Aparatul HerbstD. Placa linguală cu plan înclinat anteriorE. Placa palatinală secţionată în trapez cu gutiere posterioare

Răspuns corect : d,e

988. Care dintre următoarele tipuri de aparate sunt folosite în tratamentul anomaliei de clasa a III a Angle?A. Aparate fixe cu tracţiuni elastice de clasa a III aB. Bionatorul Balters tip IIIC. Activatorul AndressenD. Reglatorul funcţional Frankel tip IIIE. Placa palatinală secţionată în Ycu gutiere posterioare și arc vestibular inversat

200

Răspuns corect : a,b,d,e989. Care sunt posibilităţiile terapeutice interceptive în cazul anomaliilor de clasa a III a?

A.SpatulaB. Planul CatalanC. Placa palatinală secţionată în „L”D. Planul VillanE. Placa palatinală cu semigutiere posterioare şi arc vestibular inversat

Răspuns corect : a,b,d,e

990. Examenul teleradiografiei în prognatismul mandibular anatomic evidenţiază?A. Înghesuiri între germeni dinţilor permanenţiB. Spaţieri între germeni dinţilor permanenţiC. Micşorarea unghiurilor SNA şi SNBD. Micşorarea unghiului SNA şi unghiul SNB cu valoare crescutăE. Unghiul ANB este pozitiv

Răspuns corect : b,d

991. Examenul teleradiografiei în pseudo prognatismul mandibular evidenţiază?A. Unghiul SNA mai mic 80ºB. Unghiul SNB valoare normalăC. Unghiul ANB mai mic de 2ºD. Unghiul N- A- Pg mai mic de 180ºE. Unghiul ANB este pozitiv

Răspuns corect : a,b,c,d,

992. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la clasificarea anomaliei de clasa a III a Angle în funcţie de crossbite dentar anterior simplu?

A. În relaţia centrică, profilul este drept sau concavB. În relaţia centrică sau în poziţia de relaxare posturală, pacientul prezintă un profil facial normal şi uneori „cap la cap”C. Raportul scheletic antero-posterior este normalD. Crossbite-ul implică deobicei unul sau doi dinţiE. Mişcarea de deschidere-închidere a mandibulei se realizează fără interferenţe ocluzale

Răspuns corect : c,d

993. Care sunt factorii generali implicaţii în etiopatogenia prognatismului mandibular anatomic?

A. Anodonţiile de incisivi lateraliB. Obstrucţia căilor nazaleC. EreditateaD. Tulburării neuro-endrochineE. Tulburări de creştere cranio-facială

Răspuns corect : c,d,e

201

994. Care sunt factorii locali implicaţi în etiopatogenia prognatismului mandibular anatomic?

A. Obiceiuri vicioase, în special de sugere a buzei superioare, ticuri de propulsieB. Anodonţiile de incisivi lateraliC. Obstrucţia căilor nazaleD. EreditateaE. Tulburării neuro-endrochine

Răspuns corect : a,b,c

995. În prognatismul mandibular anatomic examenul endobucal evidenţiază următoarele:A. Mărirea mandibulei atât în plan sagital cât şi transversalB. Micşorarea mandibulei atât în plan sagital cât şi transversalC. Existenţa spaţieri dentareD. Erupţia precoce a dinţilor permanenţi inferiori comparativ cu cei superioriE. Raport distalizat la nivelul caninilor şi o ocluzie inversă frontală

Răspuns corect : a,c,d,

996. În prognatismul mandibular anatomic modificările ce semnifică dezvoltarea insuficientă a maxilarului si a arcadei superioare sunt:A.mărirea mandibulei atât în plan sagital cât şi transversalB. absența sau dimensiunea foarte mică a diastemelor fiziologiceC. axul incisivilor superiori este normal sau adesea în prodențieD. arcada superioară în ansamblu rămâne alungităE. baza apicală este micșorată transversal și sagital

Răspuns corect : b,c,e

997. În pseudo-prognatismul mandibular examenul endobucal evidenţiază urmatoarele:A. Arcada alveolară mai mare decât cea coronarăB. Arcada alveolară mai mică decât cea coronarăC. Se poate depista o dizarmonie dento- alveolară cu înghesuiriD. Arcada alveolară egală cu cea coronarăE. Se poate depista o dizarmonie dento-alveolară cu spaţiere

Răspuns corect : b,c

998. Care sunt obiectivele tratamentului ortodontic în anomaliile de clasa a III a?A. Stimularea dezvoltării maxilarului superiorB. Efectuarea saltului articularC. Realizarea unei supraacoperiri frontale 1/1D. Frânarea creşterii şi deplasarea mandibulei înapoiE. Corectarea raportului molar de clasa a III a


202

999. Ce aparate folosim în tratamentul ortodontic propriu-zis în anomalia de clasa a III a Angle?A. Plăcile duble cu sistem de ghidaj(SCHWARZ)B. Activatorul WundererC. Aparatul ReichenbachD. Kinetorul StocktishE. Bionatorul Balters

Răspuns corect : a,b,c,d

1000. Terapia adultului în cazul unei anomali de clasa a III a se realizează prin:A. Tratament ortodontic cu extracţieB. Tratament chirurgical sau chirurgical- ortodonticC. Osteotomie D. Tratamentul interceptivE. Expansiunea rapidă palatală


1001. *La examenul radiologic (teleradiografiei) în retrognatismul maxilar se constată:A. Creşterea dimensională sagitală a bazei alveolare în raport cu baza mandibularăB. Unghiul SNA mai mic de 80ºC. Unghiul SNB cu valoare scazutăD. Unghiul ANB are valoare de 4ºE. Unghiul N- A- Pg mai mare de 180º cu deschidere posterioară

Răspuns corect : b

1002. Transpoziția dentară :A. se întâlneste atât în dentiția temporară cât și în cea permanentă ;B. cel mai frecvent este afectat caninul ;C. se caracterizează prin inversarea locului pe arcadă de către doi dinți vecini;D. reprezintă modificarea poziției axiale a caninilor permanenți înainte de erupție;E. poate fi parțială sau totală.

Raspuns corect : b,c,e ,

1003. Factorii care intervin în producerea transpoziției dentare sunt :A. cauze mecanice ;B. cronologia erupției;C. poziția de formare a germenilor dentari;D. pierderea provizorie sau definitivă a potențialului de erupție;E. conformația coronară.

Raspuns corect : b,c,

1004. Diastema falsă este secundară :A. existenței unor canini incluși;B. erupției incisivilor centrali;C. dizarmoniei dento-alveolare cu înghesuire;

203

D. dezvoltarii arcadelor dentare care sunt pregătite pentru erupția și alinierea corectă a dinților permanenți;E. existența unui meziodens inclus sau erupt.

Raspuns corect : a,c,e

1005. *După Hotz există trei tipuri de diastemă :A. diastema adevărată;B. diastema tranzitorie;C. diastema falsă;D. diastema cu coroane convergente;E. diastemele fiziologicE.

Raspuns corect : d ,

1006. Cauzele care intervin în etiopatogenia incluziei dentare sunt :A. axul dintelui;B. disostoza cleidocraniană;C. hipercementoza de iritație;D. intoxicații cronice medicamentoase;E. conformația coronară și radiculară.

Raspuns corect : a,b,d,e

1007. *Incluzia dentară :A.reprezintăretenția în profunzimea osului înca 2-3 ani de la temenul limită de erupție;B.cea mai frecventă este incluzia sau impactarea caninului pemanent superior;C. parțială- se referă la dintele care a străbătut osul , dar s-a oprit în evoluția sa sub o fibromucoasă groasă și densă;D. poate provoca degenerescențe tumorale, chistice;E. se manifestă clinic destul de târziu și nu există masuri preventive .

Raspuns corect : d,

1008. *Semnul patognomonic la nivelul incisivului lateral în incluzia caninului superior este reprezentat de :

A. rotațieB. torsiune;C. angulație mezială;D. distoînclinație accentuată;E. distogresiune accentuată.

Raspuns corect : d

1009. *Reincluzia dentară se poate defini ca:A. retenția dentară primară;B. retenția dentară secundară;C. rotație primară;D. torsiune dentară;E. retenție dentară parțială.

204

Raspuns corect : b,1010. *Cel mai frecvent, reincluzia dentară apare la nivelul :

A. molarului unu temporar;B. molarului prim permanent;C. molarului doi permanent;D. molarului doi temporar;E. premolarului unu permanent.

Raspuns corect : d,

1011. În etiopatogenia ectopiei de canin pot fi incriminați următorii factori :A. poziția înaltă de formare a mugurelui;B. meziopoziția generalizată;C. persistența caninului temporar;D. angulația rădăcinii dentare;E. osteoscleroza posttraumatică sau infecțioasă.

Raspuns corect : b,c,d,e ,

1012. *Ocluzia deschisă frontală - structurală (gnatică) este dată de :A. tratament ortodontic/ortognatic necontrolatB. deformare rahitică a maxilarului și mandibulei;C. folosirea îndelungată a tetinei sau a practicării obiceiului vicios de sugere a policelui;D. poziția vicioasă a bazelor maxilare sau de forma craniului;E. traume localE.

Raspuns corect : d,

1013. Factorii locali implicați în apariția ocluziei deschise sunt :A. deglutiția infantilă;B. afecțiunile reumatice localizate la nivelul articulației temporo-mandibulare;C. activitatea buzelor în repaus și acțiune;D. tumori benigne;E. traumatisme în regiunea nazo-frontală în perioada de creșterE.

Raspuns corect : b,d,e ,

1014. Rahitismul ca factor etiologic detreminant în instalarea ocluziei deschise determină următoarele modificări :A. scurtarea bazei craniului;B. rotație antero-posterioară a maxilarului superior;C. rotație anterioară a mandibulei;D. poziție înaltă a articulației temporo-mandibulare;E. unghiul goniac se deschide .

Raspuns corect : a,b,d,e ,

1015. Simptomele de bază în ocluzia deschisă cu fața înaltă sunt :

205

A. șanț labio-mentonier șters;B. dimensiunea verticală antero-inferioară mărită;C. convergența planurilor orizontale;D. rotație posterioară a mandibulei;E. simfiză alungită.

Raspuns corect :a,b,d,e ,

1016. Examenul teleradiografiei în sindromul de inocluzie verticală evidențiază:A. unghiul condilian este crescutB. unghiul Tweed este scăzutC.unghiul mandibular Go poate fi crescut (mai mare de 120 grade)D.creșterea înâlțimii verticale N-SpnaE.unghiul dintre axa Y și planul Frankfurt este scăzut;

Raspuns corect :a,c,d

1017. Extracția premolarului unu superior în terapia ocluziei deschise se indică in următoarele situații:

A. dacă ocluzia deschisă coexistă cu clasa a II-a molară;B. dacă ocluzia deschisă coexistă cu clasa a I-a molară;C. dacă ocluzia deschisă este anterioară și coexistă cu o proalveolie marcată;D. dacă ocluzia deschisă este anterioară și coexistă cu infrapoziția dinților posteriori și înclinarea anterioară a osului alveolar;E. dacă ocluzoa deschisă coexistă cu egresia molarilor superiori.

Raspuns corect :b,c ,

1018. Tracțiunea verticală vertex-menton în cadrul tratamentului interceptiv al ocluziei deschise:

A. se realizează prin intermediul bărbiței și capelinei;B. se realizează prin intermediul Headgear-ului, tracțiune verticală ( high-pull);C. va urmări închiderea unghiului goniac;D. va urmări refacerea înclinării ramurii orizontale a mandibulei;E. va urmări reducerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feței.

Raspuns corect a,c,d,e

1019. Prognosticul în ocluzia deschisă :A. este favorabil dacă apare până la vârsta de 9-10 ani;B. este favorabil dacă apare înre 16-35 ani;C. recidiva apare în 60% din cazurile cu tratament chirurgical-ortodontiC.D. recidiva apare la 1/3 din cazuri după tratament pur ortodontiC.E.supracoreția asigurăcontenția pe termen îndelugat

Raspuns corect a,,d,

1020. Tiparul scheletal de clasa a II-a este detreminat de următoarele situații:A. mandibula mare versus maxilar mic;B. mandibula mică versus maxilar mare;

206

C. maxilar cu o poziție prea anterioară datorită porțiunii anterioare a craniului prea lungă și mandibula normal dezvoltată;D. maxilar cu poziția prea anterioară datorită lungimii sale excesive și mandibulă normal dezvoltată;E. articulație temporo-mandibulară cu poziție prea anterioară .

Raspuns corect :b,c,d,

1021.

1022. *Clasificarea Britanică a anomaliilor dento-maxilare :A. se referă la planul spațial;B. se face în funcție de relația interincisivă;C. se bazează pe două componente: topografică și etiologică;D. se bazează pe teoria fixității molarului prim permanent superior;E. se face ținând cont de specificul proceselor de creștere a elementelor componente ale aparatului dento-maxilar.

Raspuns corect : b,

1023. Sindromul progenic:A. face parte din clasificarea anomaliilor dento-maxilare în funcție de planul spațial ;B. poate fi cu conducere forțată;C. poate fi cauzat de pierderile dentare precoce din zona de sprijin;D. poate fi adevărat;E. poate fi fals.

Raspuns corect :b,d, e,

1024. Gradul 3 din INDEXUL NEVOII DE TRATAMENT (I.N.T.O.) reprezintă:A. mediu "de graniță";B. overjet mărit 3-6 mm, cu buze competente;C. overjet inversat 1.1-3.5 mm;D. deplasări ale dinților de 2.1-4 mm;E. ocluzie deschisă anterioară de 1-2 mm.

Raspuns corect :a,c,d,

1025. Criticile aduse clasificării lui Angle sunt :A. molarii primi permanenți superiori nu au o poziție fixă pe maxilar;B. evidențiază numai factori etiologici;C. nu face distincție între clasa a III-a adevărată și cea falsă;D. ține cont doar de modificările în plan transversal și vertical;E. nu se poate deduce severitatea malocluziei.

Raspuns corect :a,c,e,

1026. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după școala franceză ( Chauhépé ) :A. ține cont de componentele topografică și etilogică, fără a lua în considerare procesele de creștere;

207

B. sunt sistematizate în anomalii dento-maxilare funcționale;C. sunt sistematizate în anomalii dento-maxilare ale proceselor alveolare;D. sunt sistematizate în anomalii în plan transversal, sagital și vertical;E. sunt denumite dizarmonii.

Raspuns corect :b,c,e,

1027. Overjetul reprezintă:A. supraacoperirea verticală;B. treapta sagitală;C. absența contactului dintre marginile incizale sau suprafețele de ocluzie;D. distanța în sens sagital între fețele palatinale ale frontalilor superiori și fețele vestibulare ale celor inferiori ;E.frontalii superiori acoperămai mult de 1/3 din fața vestibulară a celor inferiori

Raspuns corect :b,d

1028. Perioada 0-3 ani in cadrul cresterii si dezvoltarii generale se caracterizeaza prin:A. incepe din momentul conceptieiB. este impartita de literatura in 3 etapeC. in aceasta perioada sistemul nervos are o dezvoltare rapida (creierul atinge 75% din greutatea sa de adult)D. abilitatile motorii se dezvolta rapidE. exista o tendinta accentuata a copilului de a-si mentine proportiile

Raspunsuri corecte: a,b,c,d

1029. Centrii de crestere ai maxilarului superior sunt:A. sutura incisivo-caninaB. sutura maxilo-malaraC. fibro-cartilajul simfizarD. sutura medio-palatinaE. sutura-maxilo-frontala


1030. Maxilarul superior creste in latime prin:A. cresterea suturii palatine medianeB. crestere suturala postnatal pana la 1 anC. marginea posterioara a ramului ascendentD. masele laterale ale etmoidului si partile moi corespunzatoareE. cartilajele alareRaspunsuri corecte: a,d,e

1031. Dezvoltarea relatiilor intermaxilare de la 0 la 6 luni se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:A. diferenta in plan sagital dintre maxilarul superior si inferior este in medie de 4-6 mmB. mandibula este suficient dezvoltata in raport cu maxilarul superior

208

C. la sugar predomina contractia ritmica a muschilor propulsori si retropulsori orofacialiD. factorul principal care influenteaza mezializarea este functional, si anume actul suptuluiE. se realizeaza planul postlacteal

Raspunsuri corecte: a,c,d

1032. Dezvoltarea relatiilor intermaxilare de la 6 luni la 2 ½ani consta in:A. ocluzia trece printr-o perioada relativ stabila si se adapteaza functiilor ADMB. curba Spee abia schitataC. aparitia de spatii interdentareD. instalarea ghidajului anteriorE. se va realiza prima inaltare fiziologica a ocluziei dentare

Raspunsuri corecte: d,e

1033.

1034. Dupa D. Stanciu, la sfarsitul primei perioade a dentitiei mixte (perioada eruptiei grupului incisiv-molar) trebuie sa existe:A. Arcada superioara circumscrie arcada inferioara cu un cuspid vestibularB. Molarii primi permanenti sunt in relatie cuspid-sant sau in relatie cuspid-cuspidC. Incisivii superiori ii acopera pe inferiori realizand un spatiu de 4-5 mmD. Liniile frenurilor sunt corespondente cu linia mediana a maxilarelor si a bazei craniuluiE. Orice incongruenta dupa eruptia incisivului lateral nu este considerata o anomalie pe cale de constituire

Raspunsuri corecte: a,b,d

1035. A doua perioada a dentitiei mixte se caracterizeaza prin:A. Se realizeaza cea de a 2-a inaltare fiziologica a ocluzieiB. Eruptia molarilor de 6 ani si a incisivilor permanentiC. Debuteaza aproximativ la 9 aniD. Se incheie eruptia molarului secund permanentE. Se produce cea de a 3-a inaltare fiziologica a ocluziei

Raspunsuri corecte: c,d,e

1036. Nou-nascutul prezinta urmatoarele particularitati morfofunctionale la nivelul aparatului respirator:A. Imaturitatea reglarii nervoaseB. Absenta surfactantului pulmonarC. Prima respiratie este declansata de un complex de modificari biologice incluse de intreruperea circulatiei feto-placentareD. La inceput respira pe cale bucala, mai tarziu devenind posibila si respiratia nazalaE. Pentru a putea respira, mandibula este impinsa in jos si limba inainte

Raspunsuri corecte: a,c,e

209

1037. Avantajele suptului la san sunt:A. Solicita muschii masticatoriB. AerofagiaC. Limba stimuleaza functia osteogenetica de crestere D. Are loc insalivatia laptelui si pregatirea unei digestii optimeE. Asigura cresterea si functionarea armonioasa a ADM

Raspunsuri corecte: a,c,d,e

1038. Deglutitia adultului:A. Decurge in 4 etape sau timpiB. Este o deglutitie in care arcadele nu sunt in contactC. Timpul esofagian al deglutitiei este scurt (1 secunda), autonomD. Timpul bucal al deglutitiei este voluntar si dureaza 1 secundaE. Timpul esofagian al deglutitiei dureaza 6-7 secunde

Raspunsuri corecte: d,e

1039. Rolul limbii in masticatie:A. Impinge alimentele pe suprafetele ocluzale ale dintilorB. Preseaza alimentele pe palatul durC. Pentru actul suptului limba este nevoita sa execute miscari complexeD. Terminatiile nervoase senzitive sunt capabile sa selecteze alimentele apte de deglutitieE. Contribuie la imprimarea unor inclinari dentare fata de planul de ocluzie

Raspunsuri corecte: a,b,d

1040. Clasificarea factorilor etiologici ai anomaliilor dento-maxilare se face in functie de:A. Factorii generaliB. Functiile perturbateC. Obiceiuri vicioase propriu-ziseD. Factori localiE. Tiparul de crestere

Raspunsuri coreste: a,b,c,d

1041. *Dintre factorii etiologici generali in producerea anomaliilor dento-maxilare, precizam :

A. respiratia oralaB. atitudini posturale vicioaseC .ereditateaD. caria dintilor temporariE. deglutitia infantila

Raspuns corect :c

1042. Școala romaneasca(Boboc 1971) sustine urmatoarea clasificare a anomaliilor dentare prin deficit de numar;

210

A. hipodontia;absenta a 1-4 muguri dentariB. anodontia; absenta tuturor dintilorC. anodontia partial redusaD. anodontia subtotala si toatalaE. aplazia

Raspuns corect :c ,d

1043. Hipodontia redusa sau anodontia partial redusa(dupa scoala romaneasca) se caracterizeaza astfel;A. d.p.d.v.etiologic este asociata teoriei filogeneticeB. este o situatie mai frecventa in dentitia temporara 2% din populatieC. hipodontia de premolar secund inferior,incisiv lateral superior si premolar secund superior sunt mai frecvent intalniteD. diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului radiologicE. factorul ereditar poate fi considerat ca factor etiologic

Raspuns corect :a,c,d,e

1044. Principalele caracteristici ale meziodensului se pot sistematiza astfel;A. unicuspidatB. apare la nivelul maxilarului superiorC. erupe intotdeauna inaintea incisivilorD. este foarte rar triplu si cvadrupluE. poata sa aiba pozitie inversata

Raspuns corect :a,b,d,e

1045. Hiperdontia (dintii supranumerari ) spre deosebire de hipodontie se caracterizeaza prin;A. este mult mai frecventa decat hipodontiaB. afecteaza mai frecvent sexul femininC . 98% apare la nivelul maxilarului superior D. 97% se localizeaza la nivelul regiunii frontaleE. in 50% din cazuri prezenta in dentitia temporara se asociaza cu prezenta in dentitia permanenta

Raspuns corect :c,d,e

1046. În etiologia anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1,ca și factori funcționali, se regăsesc:A. Sugerea policeluiB. Deglutiţia infantilăC. RahitismulD. Respiraţia oralăE. Atitudini postural vicioase

Raspuns correct: a, b, d, E.

1047. Examenul de profil al pacienților cu anomalie clasa II diviziunea 2 Angle evidențiază:A. gradul proalveoliei superioare;

211

B. profilul subnazal frecvent concav;C. buza superioară corect poziționată în câmpurile de profil;D. șanțul labio-mentonier este accentuat;E. buza inferioară este retruivă față de cea superioară.

Răspuns corect : b,c,d,e

1048. Examenul de profil al pacienților cu anomalie clasa II diviziunea 2 Angle evidențiază:A. simfiza mentonieră și nasul par dezvoltate în exces;B. mandibula are formă pătrată;C. unghiul mandibular este închis;D. unghi mandibular deschis;E. profil subnazal convex.


1049. Care sunt obiectivele tratamentului ortodontic în anomaliile de clasa a III a?A. Stimularea dezvoltării maxilarului superiorB. Efectuarea saltului articularC. Realizarea unei supraacoperiri frontale 1/1D. Frânarea creşterii şi deplasarea mandibulei înapoiE. Corectarea raportului molar de clasa a III a


1050. În incluzia dentară, examenul radiologic va evidenția:A. poziția distelui inclus;B. rapoartele dintelui inclus cu rădăcinile dinților adiacenți;C. prezența de rizalize poatologice;D. prezența unui eventual obstacol;E. bombarea osoasă la nivelul dintelui în zona vestibulară sau palatinală.

Răspuns corect : a,b,c,d ,

212

MEDICINĂ DENTARĂ PREVENTIVĂ

1051. În producerea infecţiilor trebuie întotdeauna să se ţină cont de :A. persoanele cu risc infecţios;B. persoanele sănătoase;C. intervenţiile dentare cu risc infecţios;D. aspectele practice ale antibioprofilaxiei;E. aspectele practice ale tratamentului analgeziC.

a, c, d

1052. Intervenţiile dentare care pot determina apariţia unei bacteriemii sunt:A. extracţiile dentare;B. detartrajul;C. intervenţiile asupra parodonţiului;D. periajul dinţilor;E. tratamentele endodontice cu depăşirE.

a, b, c, d

1053. Precauţiile universale:A. nu reduc deloc riscul de expunere la infecţie al personalului medical;B. reduc riscul infecţios pentru pacient;C. reduc riscul infecţios pentru personal;D. implică măsuri speciale în cazul bolnavilor cu hepatita B sau SIDA;E. nu necesită măsuri suplimentare pentru bolnavii cu hepatita B sau SIDA.

b, c, e

1054. *Conceptul de PU se referă la următoarele:A. sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile tuturor pacienţilor sunt considerate infectate cu HIV, HBV;B. se consideră ca persoane infectate doar cele care precizează acest lucru;C. se consideră ca persoane infectate doar cele care în urma testelor au fost depistate cu infecţie;D. toţi pacienţii sunt potenţial sanatosiE. doar grupele de risc sunt considerate infectatE.

a 1055. Reguli de bază în aplicarea PU:

A. consideră doar pacienţii din grupele de risc potenţial infectaţi;B. consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;C. consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV;D. consideră că acele şi alte instrumente folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare;E. nici unul dintre răspunsuri nu e corect;

b, c, d

213

1056. Se consideră risc contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse:A. secreţiile purulente;B. sângele;C. ţesuturi;D. orice fluide oraganice vizibil contaminate cu sânge;E. tegumente fără leziuni.

a, b, c, d

1057. *Virusurile care pot iniţia „infecţii încrucişate” sunt:A. v. herpes tip 1; HIVB. E. coli;C. candida albicans;D. gripal;E. Mycobacterium tuberculosis.

a

1058. Metodele de decontaminare a cabinetului de medicina dentara presupun:A. spălarea;B. dezinfecţia;C. dezinfecţia suprafeţelor;D. curăţarea si sterilizarea instrumentarului;E. sterilizarea personalului

a, b, c, d,

1059. Mâinile trebuie spălate astfel:A. doar la începutul şi sfârşitul programului;B. la începutul zilei;C. înainte şi după ce au fost purtate mănuşi;D. între pacienţi (minimum 5 secunde);E. la sfârşitul zilei.

b, c, e

1060. În alegerea echipamentului medical trebuie să se ţină cont de două criterii:A. să fie cu mânecă scurtă pentru a facilita mişcarea medicului;B. să fie cu mânecă lungă pentru a proteja braţele de particulele de aerosoli;C. să reziste la temperaturi de peste 60 de grade;D. să reziste la temperaturi de peste 40 de grade;E. nici una de mai sus.

b, c

1061. *Pentru curăţarea instrumentarului se va folosi:A. aparar de curatare cu ultrasunete;

B. periuta cu mâner mic;

214

C. detartror ultrasonic;D. gel ultrasonicE. apa oxigenatA.

a1062. Dezinfecţia este:

A. procesul de distrugere a tuturor microorganismelor (bacterii, fungi, virusuri, spori, paraziţi);B. un termen consacrat utilizării metodelor de distrugere a majorităţii microorganismelor;C. este metoda prin care sunt îndepărtaţi sau distruşi germenii patogeni, nu însă şi sporii de pe diferite suprafeţE. D. un proces alcătuit din curăţire şi apoi dezinfecţiE. E. curatirea mai riguroasa a instrumentelor.

b, c, d

1063. Sterilizarea cu vapori chimici :A. este o combinaţie de căldură cu vapori chimici;B. are loc la 121º timp de 15-20 minute;C. în acest caz sterilizatorul funcţionează cu o soluţie specială care conţine:alcool, acetonă, ketone, formaldehidă şi apă distilată;D. se realizează la 180º timp de 60 minute; E. se desfăşoară la 131º timp de 20-40 minutE.

a, c, e

1064. Virusul HV tip B a fost decelat în :A. salivă;B. lacrimi;C. urină;D. transpiraţie si secreţii nazofaringieneE. halena pacientului

a, b, c, d

1065. *Perioada de incubaţie a HV tip B:A. este mai lungă decât cea a hepatitei A; (2-6 luni)B. este mai scurtă decât cea a hepatitei A;C. variază de la 2 la 6 ani;D. variază de la 2 la 6 săptămâni;E. variază de la 4 la 6 săptămâni.

a

1066. *La un purtator cronic al HVB, AgHBs poate fi decelat prin examene de laborator în sânge la o perioada de:A. 6 luni;B. 4 luni;C. 1 luna;

215

D. 1 an;E. 2 saptamani.

a

1067. Sursele principale ale virusului hepatitei B sunt:A. purtătorii cronici asimptomatici;B. indivizii cu risc crescut;C. pacienţii cu infecţie acută cu virusul hepatitei B;D. indivizii sănătoşi care nu au fost testaţi serologic;E. donatori infectaţi cu HVA.

a, c

1068. Starea de purtător in HVB:A. se constată la decelarea persistentă a AgHBs după 6 ani;B. poate rezulta după o expunere subclinică, nediagnosticată cu virus gripalC. poate fi depistată print-un test serologic pentru AgHBs;D. se întâlneşte într-un procent de 5-10% la pacienţii aflaţi în convalescenţă;E. este cel mai adesea cunoscută individului.

c, d

1069. Debutul în HBV:A. este tipic acut;B. este mai lent şi mai insidios;C. poate rămâne nediagnosticat pana la despoperirea pustulelor specificeD. se poate însoţi de erupţii cutanate, prurit, dureri articulare;E. nu poate fi deosebit de alte hepatite virale pe baza semnelor şi simptomelor clinicE.

b, d

1070. Indivizii enumeraţi mai jos sunt exemple de cazuri cu probabilitatea cea mai mare de a fi expuşi la virusul hepatitic B şi cu o frecvenţă crescută a portajului:A. dependenţi de droguri cu administrare injectabilă;B. pacienţi cu antecedente de icter sau hepatită;C. pacienţi trataţi prin dializă renală, transfuzii de sânge;D. famillile şi persoanele îndepărtate ale pacienţilor cu hepatită;E. personalul implicat în activitatea creativA.

a, b, c, d

1071. Printre măsurile destinate eradicarii transmiterii virusului hepatitei B sunt:A. testarea fiecărei unităţi de sânge pentru prezenţa Rh-uluiB. informarea personalului medical despre modurile de transmitere a HBV şi modul de controlare a bolii;C. educaţia comunitară;D. informarea purtătorilor, familiilor lor şi a contacţilor apropiaţi;E. raportarea cazurilor de boală.

216

b, c, d, e

1072. Pentru prevenirea trasmiterii HBV în cabinetul de medicină dentară se indică:A. testarea sistematică a personalului medical pentru AgHBs şi anti-HBs;B. testarea serologică a pacienţilor cu risc crescut;C. protecţia personalului medical;D. reducerea aerosolilor;E. maturarea pardoselii intre pacienti.

a, b, c, d

1073. Saliva are o influenţă puternică asupra patogeniei cariei dentare prin caracteristicile ei:A. fluxul salivar scazut mentine dintii uscati si sanatosiB. mecanismul de autocurăţire este suficient pentru îndepărtarea în totalitate a resturilor alimentareC. saliva creşte solubilitatea smalţului printr-un schimb permanent de ioniD. saliva asigură neutralizarea locală prin sistemele tampon E. saliva are activitate antibacteriană dată de prezenţa lizozimului şi lactoperoxidazei

d, e

1074.

1075. Decontaminarea iniţială se face cu:A. substanţe clorigene 10%;B. alcool 70%;C. glutaraldehidă 2%;D. apă curentă;E. spray-ul de aer.

a, b, c

1076. În cazul inoculării percutanate prin înţepare sau tăiere se procedează astfel:A. stimularea sângerării locale;B. oprirea sîngerării locale;C. spălarea la jet de apă curentă timp de 5 minute;D. clătirea mucoaselor oculare cu apă curentă sau ser fiziologic;E. aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălarea cu apă şi săpun sau detergent.

a, c, e

1077. *Protecţia mâinilor în cazul „infecţiilor încrucişate” se refera la urmatoarea activitate:A. utilizarea unor creme si geluri pentru a evita spalarea mainilorB. spălarea ocazională a mâinilor;C. purtarea mănuşilor de protecţie;D. îngrijirea unghiilor;E. utilizarea soluţiilor dezinfectantE.

c

217

1078. Echipamentul de protecţie se compune din:A. mănuşi;B. halat;C. mască;D. ochelari de protecţie;E. bratara mansetA.

a, b, c, d

1079. *Sterilizarea prin căldură uscată la pupinel sau etuvă se face:A. la 180º timp de 30 minute;B. la 160º timp de o oră;C. la 180º timp de o oră;D. la 160º timp de 30 minute;E. la 200ºtimp de o oră.

c

1080. Autoclavarea:A. este sterilizarea cu căldură uscată;B. este sterilizarea cu căldură umedă;C. este este o combinaţie de căldură cu vapori chimici;D. se desfăşoară la 121º timp de 15-20 minuteE. funcţionează cu o soluţie specială care conţine alcool, acetonă, ketonE.

b, d

1081. *Pentru dezinfectarea suprafeţelor sunt indicaţi dezinfectanţi cu :A. iodoform sau fenoli sintetici;B. spirtul sanitar e cel mai indicatC. alcool izopropilic;D. compuşii cuaternari de amoniu;E. soluţie de glutaraldehidă 2%.

a

1082. Printre germenii care au putut fi izolaţi în sistemul de apă al unitului stomatologic se află specii de: A. Pseudomonas sp.;B. Klebsiella sp.;C. Moraxella sp.;D. Legionell sp.;E. toate speciile de anaerobi.

a, b, c, d

1083. *Infecţia nozocomială este aceea boală care afectează pacientul datorită:A. internării sale în spital sau îngrijirilor primite;B. activităţii personalului medical in timpul liber;C. afecţiunilor contactate anterior internării;

218

D. consumului unor preparate medicamentoase;E. venirii în contact cu alte persoane infectatE.

a

1084. Care sunt criteriile (OrD. M.S. nr.984) ce trebuie îndeplinite de o infecţie a cavităţii orale pentru a fi definită ca nozocomială:A. microorganism izolat de pe tegumente;B. microorganism izolat din cultura produsului purulent din ţesuturile cavitatii orale sau din cavitatea orala;C. abces sau altă formă de manifestare a procesului infecţios în cavitatea bucală, observate direct în timpul intervenţiei chirurgicale sau prin examen histopatologic;D. abces sau ulceraţie pe tegumente;E. abces, ulceraţie, depozite albe pe mucoasa bucală inflamată sau prezenţa de placarde pe mucoasa oralA.

b, c, e

1085. Căile de transmitere ale bolilor infecto-contagioase în cabinetul dentar sunt:A. contact direct cu fluidele orale;B. contact direct cu articole contaminate;C. transmitere indirectă prin programare tertiara;D. contactul cu contaminaţii din aer (picături, microparticule, aerosoli)E. aerosolii din piesa de mână, tuse, strănut.

a, b, d, e

1086. *Procesul prin care toate formele de viaţă, inclusiv sporii bacterieni şi virusurile sunt distruse sub acţiunea agenţilor fizici sau chimici este:A. igienizareaB. contaminareaC. sterilizareaD. dezinfecţiaE. tehnica aseptică

c

1087. Care afirmaţii legate de dezinfecţie sunt adevărate?A. este un proces fizic sau chimic prin care microorganismele pot fi distruseB. dezinfectantele se aplică pe ţesuturi viiC. antisepticele se aplică pe ţesuturi viiD. de obicei, majoritatea dezinfectanţilor nu distrug sporii, bacilii tuberculoşi sau virusurile, mai ales virusurile hepaticeE. dezinfectia se aplica alternativ cu dezinsectia

a, b, c, d pag. 229 carte

1088. Curăţarea manuală a instrumentelor contaminate urmează următoarele etape:A. clătirea cu apă rece pentru a îndepărta sângele şi restul materialelor de lucruB. decontaminarea

219

C. sterilizarea cu vapori de alcoolD. clătirea cu apă fierbinte pentru a îndepărta vaporii de alcoolE. sterilizarea cu etena

a, b

1089. Curăţarea manuală prin tehnica de frecare foloseşte un detergent şi nu un săpun obişnuit pentru că:A. săpunul poate forma săruri solubile în apa dură care pot proteja bacteriile de sterilizarea ulterioarăB. săpunul poate forma săruri insolubile în apa dură care pot proteja bacteriile de sterilizarea ulterioarăC. săpunul solid poate găzdui microorganisme şi poate deveni o sursă potenţială de transferD. detergentul poate găzdui microorganisme şi poate deveni o sursă potenţială de transferE. sapunul se foloseste doar la spalatul la domiciliu

b, c

1090. Fluorul este cel mai electronegativ halogen, ceea ce explică reactivitatea sa chimică foarte mare. Datorită acestui fapt el nu există liber în natură, doar sub formă de fluoruri. Acestea se găsesc în: A. apa de mareB. in alimente dupa alterarea acestora C. apa de fântână în soluri bogate în fluoruriD. anumite zăcăminteE. unele surse de apă potabilă.

a, c, d, e

1091. Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească o metodă de fluorizare a apei potabile sunt:A. să nu prezinte efect nociv în ceea ce priveşte forma şi modalitatea de administrareB. să aibă limite largi de siguranţăC. să fie scumpăD. să nu ridice obiecţii din partea populaţieiE. să fie uşor de administrat.

a, b, d, e

1092. Aplicaţiile topice cu fluor acţionează la următoarele nivele:A. în smalţul dentar, prin înlocuirea ionilor OH şi CO3 de către fluorB. în salivă, unde fluorul intervine asupra microorganismelor activând metabolismul glucidelorC. în placa dentară, unde acumularea de fluor duce la inhibarea acizilor ca şi a sintezei polizaharidelor endocelulareD. asupra mucoasei jugaleE. asupra ligamentelor alveolo-dentarE.

220

a, b, c

1093. *În absorbţia fluorului intervine şi momentul ingestiei astfel:A. ingestia simultană de alimente şi de fluor întârzie absorbţia acestuiaB. ingestia fluorului este accentuata de lapteC. este favorabilă absorbţia fluorului când ingestia se face dimineaţaD. absorbţia fluorului este favorizată de ingestia fluorului searaE. nu se poate sti exact mecanismul de absorbtie al fluorului.

a

1094. *Administrarea fluorului prenatal este eficace şi asigură o bună protecţie a dinţilor:A. molarilor de 12 ani anchilozaţiB. dinţilor temporari care se mineralizează în această perioadăC. dinţilor permanenţiD. nu are influenţă asupra dezvoltării dentareE. permanenţi la vârsta a treiA.

b

1095. Ansamblul fluidelor intraorale este contaminat de: A. placa bacterianăB. lichidul amnioticC. resturi alimentareD. resturi celulareE. nici un răspuns nu este corect.

a, c, d

1096. Concentraţiile fluorului în ţesuturile mineralizate sunt foarte variabile depinzând de numeroşi factori:A. fluoremia în cursul formării lorB. perioada de timp în care subiectul ingerează fluorulC. rata de creştereD. suprafaţa ţesuturilor mineralizate în formareE. perioada zilei in care se examineazA.

a, b, c, d

1097. Interfaţa smalţ-mediu este în permanenţă în echilibru instabil şi precar, putând să apară leziuni carioasE. Metodele de prevenire a cariei dentare au următoarele obiective:A. să limiteze factorii de demineralizareB. să întărească rezistenţa smalţului faţă de agresiunile acideC. să controleze amelogenezaD. să controleze mineralizareaE. să favorizeze fazele de remineralizare a smalţului.

a, b, e

1098. Riscul intoxicării cronice cu fluor depinde de:

221

A. frecvenţa ingestiei de fluorB. doza ingerată de fluorC. durata impregnării cu fluorD. clearance-ul salivarE. altitudinea la care a copilarit pacientul respetiv

a, b, c

1099. Manifestările generale ale unei intoxicaţii cronice cu fluor sunt următoarele:A. alteraţii la nivelul scheletului, caracterizate prin leziuni de sclerozăB. tulburări nervoase prin compresiuni ale rădăcinilor nervoase care se manifestă prin dureri iradiante, parestezii, rigiditate vertebralăC. alterări ale funcţiei renaleD. demineralizări ale smalţuluiE. dizolvarea hidroxiapatitei.

a, b, c

1100. *Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?A. fluorul este o substanta toxica si trebuie complet evitataB. fluorul este o substanta a carei toxicitate nu a fost demonstrataC. in cntitate de 1 mgF/l de apa fluorul nu prezinta nici un pericolD. cantitatea optima de F este 0,01 mg /l apaE. fluorul se poate adauga ca si supliment in apa potabila in orice cantitate, in organism se absoarbe doar cantitatea optima

c

1101. *Şanţurile de pe suprafaţa ocluzală pot avea mai multe forme; cea mai predispusă pentru apariţia cariilor este:A. formă de „V” mai puţin adânciB. formă de „I” strangulat asemeni unui gât de sticlăC. formă ştearsă supusă autocurăţiriiD. formă de „M”E. formă de trapez.

b

1102. *Prin expunerea smalţului gravat acid la salivă, aceasta se remineralizează:A. în 2 oreB. în 10 oreC. în 15 oreD. în 24 de oreE. in timp indelungat, aproximativ un an.

d

1103. Materialele pentru sigilare fotopolimerizabile prezintă următoarele avantaje faţă de cele autopolimerizabile:A. priza sigilantului se face în doar 10-20 secunde

222

B. nu trebuie amestecat, evitându-se încorporarea de bule de aerC. vâscozitatea sigilantului rămâne constantă în timpul infiltrării în şanţD. vâscozitatea sigilantului creşte în timpul infiltrării în şanţE. au aromă de fructE.

a, b, c

1104. Contraindicaţiile sigilării sunt:A. şanţuri şi fosete adânciB. şanţuri şi fosete bine acolate, autocurăţibileC. pacienţi cu leziuni interproximale numeroaseD. dinţi cu suprafaţă ocluzală cariatăE. şanţuri şi fosete foarte retentivE.

b, c, d

1105. *Pentru sigilarea santurilor si fosetelor se utilizeazaA. compozite auto si fotopolimerizbileB. amalgam de argintC. cimenturi silicatD. cimenturi FOZE. ciment cimpat sau Zoe

a

1106. Pelicula dobândită este:A. o acumulare oro-dentară a resturilor alimentareB. este echivalentă cu tartrulC. o peliculă acelulară formată cu saliva şi lichidul gingivalD. o pelicula care se formează în câteva ore – elementul primordial al plăciiE. o peliculă ce poate fi îndepărtată prin clătirea viguroasă a cavităţii oralE.

c, d

1107. La originea cariei dentare participă 4 factori interdependenţi şi care caracterizează placa bacteriană. Alegeţi aceşti factori din răspunsurile următoare:A. lipideleB. polizaharidele (rolul alimentaţiei)C. streptococii (rolul microbismului)D. glucaniiE. aciditatea mediului.

b, c, d, e

1108. Compoziţia plăcii bacteriene este:A. stabilă în timpB. reprezentată de lipideC. evolutivă de la o zi la altaD. în primele două zile coci şi bacili Gram pozitivi, apoi bacili Gram negativi

223

E. insolubilă în salivă, iar eliminarea ei fizică este posibilă doar prin mijloace mecanice.

c, d, e

1109. Toate glucidele alimentare uzuale pot fi metabolizate de către microorganisme, participând la procesul bacterian morbid pe următoarele căi:A. acumulare de bacteriiB. produşi de fermentaţie toxici derivaţi din metabolismul bacterianC. biosinteza macromoleculelor toxiceD. proteinele adsorbite se denaturează devenind insolubileE. ruperea filmului salivar.

a, b, c

1110. Saliva influenţează patogenia cariei astfel:A. prin conţinutul său de săruri, saliva este factorul principal al crieiB. curăţire mecanică (autocurăţire, clearance)C. reducerea solubilităţii smalţului, existând un interschimb permanent între salivă şi suprafaţa acestuiaD. neutralizare datorită ph-ului salivei în cursul secreţiei, a capacităţii tampon şi a unui posibil factor de creştere a ph-uluiE. activitatea antibacteriană a lizozimului şi a lactoperoxidazei, ca şi a sistemului imunologic (IgA salivare).

b, c, d, e

1111. Microorganismele care formează placa supragingivală diferă de cele din zona subgingivală:A. în cea supragingivală predomină germenii G pozitiviB. în cea subgingivală predomină gremenii G negativiC. în cea supragingivală predomină germenii G negativiD. în cea subgingivală predomină gremenii G pozitiviE. în cea supragingivală predomină germenii anaerobi.

a, b

1112. Mecanismele antibacteriene ale gazdei sunt reprezentate de:A. Forţele fizice de clătire (spălare) care controlează volumul plăciiB. Lizozimul salivar care digeră pereţii celulari ai multor tipuri de germeniC. Thiocianatul salivar care inhibă enzimele bacteriene vitale ce conţin grupări sulfhidril sau histidiniceD. Lactoferină, proteină mică cu greutate moleculară 80.000 care inhibă preluarea de către anumite bacteriiE. Secreţia imunoglobulinelor din glandele suprarenale

a, b, c, d

1113. *Capacitatea patogenica a placii bacteriene se datoreaza in primul rand:A. streptococului sanguis

224

B. streptacocului mutansC. lactobacililorD. fuzobacteriilorE. lactospirililor

b

1114. *Tartrul contine in principal:A. microorganisme patogene din placa bacterianaB. saruri organice in proportie de 70-80%C. saruri anorganice in proportie de 70-80%D. fosforE. calciu

c

1115. Retentia placii este favorizata de:A. tartrul supra si subgingivalB. anomaliile de pozitieC. odontologia restauratoare incorectaD. perijul regulatE. periajul profesionala, b, c pag. 17 carte

1116. *Polizaharidele intracelulare sunt folosite:A. ca rezerva energeticaB. pentru adeziunea la suprafata dentare a placii bacterieneC. pentru acidifierea mediului oralD. polizaharidele nu pot exista intracelular deoarece nu pot intra in celulaE. pentru schimbarea ph-ului din acid in bazic

a

1117. *Indicele de placă a lui Silness şi Löe (I.P.L.) A. utilizează: evidenţierea înălţimii plăcii bacteriene pe suprafeţe dentareB. se notează de la 1 la 3C. se notează de la 0 la 4D. se notează de la 0 la 3E. utilizează substanţe revelatoare pentru evidenţierE.

d

1118. *Substanţele revelatoare reprezintă:A. substanţe auxiliare utilizate în stomatologie pentru determinarea cariilor incipienteB. substanţe utilizate pentru determinarea cariilor proximaleC. substanţe utilizate pentru determinarea indicilor de sângerare papilarăD. substanţe utilizate pentru determinarea plăcii bacteriene prin colorarea acesteiaE. substanţe utilizate pentru determinarea înălţimii pungilor parodontalE.

d

225

1119. Indicele gingival al lui Löe şi Silness (GI) modificat de Lobene:A. se punctează suprafaţa dentare acoperită de placă bacterianăB. se notează de la 0 la 3C. se notează de la 0 la 4D. foloseşte o scară mai sensibilă prin împărţirea în 5 gradeE. se determină prin utilizarea substanţelor revelatoarE.

c, d

1120. *Îndepărtarea plăcii bacteriene se poate face:A. prin clătirea abundentă a cavităţii oraleB. prin utilizarea alimentelor consistenteC. prin utilizarea substanţelor revelatoareD. prin utilizarea luminii polarizateE. prin metode mecanice şi chimicE.

e

1121. *Una din contraindicatiile periajului dentar este:A. stadiul acut al gingivitei ulcero-necroticeB. herpesul labialC. stomatita nicotinicaD. lichen planulE. pe tot parcursul efectuarii lucrarilor protetice

a

1122. *Materia alba este:A. un complex de resturi alimentare lipite de dinteB. primul stadiu al tartrului inainte de a se pigmentaC. un complex de bacterii si detritus celular aderent lax, care acopera depozitele de placaD. placa bacteriana dupa prima saptamana de formareE. un fluid alb secretat de santul gingival.

c

1123. Printre indicaţiile sigilării se numără:A. dinţi erupţi suficient pentru a obţine o suprafaţă uscatăB. sonda agaţă fiind prezente şi alte semne de carie (durere)C. şanţuri şi fosete adânci în formă de „I”D. şanţuri şi fosete adânci cu proastă coalescenţăE. şanţuri şi fosete puţin adânci

a, c, d

1124.

226

1125. Tehnica scalingului şi rootplaningului este considerată a fi o metodă:A. de bază în tratamentul conservativ al afecţiunilor parodonţiului marginalB. adjuvantă în tratamentul conservativ al afecţiunilor parodonţiului marginalC. de îndepărtare a tartrului şi cementului necrotic moaleD. de îndepărtare a plăcii bacterieneE. de îndepărtare a cementului radicular dur

a, c

1126. Indicaţiile detartrajului sunt:A. tratamentul profilactic şi curativ al afecţiunilor acute şi cronice ale parodonţiului marginalB. pregătirea câmpului operator în vederea tratării cariilor simple şi complicateC. pregătirea câmpului operator în vederea extracţiilorD. pregătirea câmpului operator în vederea intervenţiilor chirurgicaleE. pregătirea câmpului operator dupa operatii parodontale

a, b, c, d

1127. Excavatorul:A. este un instrument perecheB. se foloseşte pentru îndepărtarea crestelor mari de tartruC. se foloseşte pentru îndepărtarea depozitelor mici de tartruD. are 2 lame activeE. are o singură lamă activă

a, b, e

1128. *Priza instrumentelor la detartrajul manual poate fi:A. tip plantarB. in baionetaC. tip creionD. incrucisataE. trapezoidala

c

1129. Detartrajul ultrasonic:A. se bazează pe principiul vibraţiilor energetice de joasă frecvenţăB. se bazează pe principiul vibraţiilor energetice de înaltă frecvenţăC. depozitele de tartru se îndepărtează prin fracturarea acestoraD. reprezintă un mijloc important de îndepărtare a depozitelor masive de tartru coronarE. reprezintă un mijloc important de îndepărtare a depozitelor mici de tartru subgingival

b, c, d

1130. Timpii operatori în cazul sigilării cu ciment ionomer de sticlă cuprind printre altele şi:A. curatarea suprafetelor dentare

227

B. spalarea suprafetei cu apa si uscarea cu aerC. izolarea cu rulouri de vată sau cu digăD. gravarea acidă cu HCl timp de 100 secundeE. aplicarea materialului cu un aplicator

a, b, c e

1131. Cerinţele pe care trebuie să le respecte obturaţiile preventive sunt:A. indicaţie de tratament corectă în condiţiile unui diagnostic aplicat corectB. respectarea tuturor detaliilor tehnice nu este necesaraC. experienţă clinică pentru aprecierea cu exactitate a situaţiei cliniceD. respectarea tuturor detaliilor de tehnica , fiecare etapa avand rol esential in in rezultatul finalE. controale periodice pentru eventuale corectări sau înlocuiri

a, c, d, e

1132. *Caria ocluzală din şanţuri şi fosete debutează:A. în partea superioară a şanţurilorB. în profunzimea şanţurilorC. prin două leziuni bilaterale independente care apoi se unesc la baza şanţuluiD. printr-o leziune singulară pe una din pantele cuspidieneE. caria ocluzală este mai rar întâlnită, cel mai frecvent întâlnim carii în vârf de cuspid

c

1133. *În cazul fotopolimerizării, în prezent se utilizează:A. lumină vizibilăB. lumină ultravioletăC. laserD. lamină cu lungimea de undă de 600-650 nmE. lumină polarizată

a

1134. Contraindicaţiile sigilării sunt:A. pacienţi cu molari proaspăt erupţiB. şanţuri şi fosete bine acolateC. pacienţi cu leziuni proximale numeroaseD. copiii între 6 şi 12 aniE. pacienţii care utilizează paste de dinţi fluorurate

b,c

1135. Digitaţiile de răşină au următoarele funcţii:A. oferă un sprijin mecanic pentru retenţia sigilantuluiB. înconjură cristalele de smalţ şi le protejeazăC. interfaţa smalţ-răşină creează o barieră de protecţie împotriva colonizării şanţului cu microorganismeD. refac zonele gravate acid

228

E. intră în interacţiune cu saliva şi formează precipitate.

a, b, c

1136. *Smalţul gravat acid, expus salivei:A. devine sensibil şi provoacă hipersensibilitateB. se demineralizează în continuare, în scurt timp apărând carii în ace zonăC. se remineralizează în 24 de ore datorita saliveiD. se remineralizează într-o săptămânăE. nu suferă nici o modificare

c

1137. Obiectivele terapeutice ale detartrajului sunt :A. suprimarea microflorei patogene situata supra si subgingivalB. suprimarea inflamatiei, a sângerării şi supuraţiei la nivelul pungilorC. transformarea pungilor întrun şanţ gingival normalD. realizarea unei suprafeţe radiculare biologic compatibile cu statusul parodontal normalE. igienizarea suprafetelor dentare

a, b, c, d

229

CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ

1138. Dupa natura agentului traumatizant plagile pot fi:A. escoriateB. taiateC. profundeD. muscateE. unice

Raspuns corect: a,b,D.

1139. In raport cu localizarea anatomo – topografica intalnim:A. plagi ale obrazuluiB. plagi ale limbiiC. plagi ale arterei carotideD. plagi ale arterei facialeE. plagi ale buzelor

Raspuns corect: a,b,E.

1140. *Care din semnele si simptomele locale ale plagilor suntneadevarate: A. durereaB. hemoragiaC. tulburari de ocluzieD. tulburari de fonatieE. tulburari de masticatie

Raspuns corect: C

1141. Plaga escoriata:A. este leziunea traumatica care apare prin frecarea in suprafata a tesuturilor moi de un obiect rugosB. este profundaC. cuprinde epiteliul, ocazional putand fi afectate si planurile situate mai profundD. nu este dureroasaE. prezinta o sangerare minora

Raspuns corect: a,c,E.

1142. Contuzia:A. este o dilacerare a tesuturilor profunde, determinata de lovirea cu un obiect bontB. nu poate fi insotita de hematoameC. in primele zile dupa traumatism apar edemul si echimoze variat colorate (albastru, verde, galben)D. necesita intotdeauna tratament chirurgicalE. se asociaza frecvent cu fracturi ale oaselor viscerocraniului


230

1143. Plaga contuza:A. este cea mai frecventa leziune traumatica a tesuturilor moi B. este provocata de un obiect bont care loveste cu putere tesuturile C. este provocata de un obiect ascutit care loveste cu putere tesuturileD. intereseaza strict tesuturile superficialeE. poate fi profunda cu lezarea nervilor, vaselor, muschilor sau a altor structuri


1144. Plaga taiata:A. nu este determinata de un instrument bontB. intereseaza orice regiune a feteiC. are marginile neregulate, liniareD. nu poate sectiona nerviE. in profunzile poate sectiona canale salivare


1145. Plaga intepata:A. este produsa de un instrument bontB. se prezinta sub forma unui orificiu punctiformC. se suprainfecteaza in majoritatea cazurilorD. produsa de insecte nu determina aparitia tifos, malarieiE. produsa de spinii unei plante poate provoca tetanosul

Raspuns corect: b,c,e,

1146. Plaga prin arma de foc:A. poate fi simpla, produsa de glontB. poate fi complexa in cazul alicelorC. produsa de glont este unipolara, cu orificiul de intrare mic, cand forta de patrundere este mareD. poate fi complexa in cazul utilizarii armelor de lupta moderneE. produsa de schije este difuza

Raspuns corect: a,d,E.

1147. Tratamentul chirurgical al plagilor:A. implica 3 etape majore: debridare, hemostaza si suturaB. debridarea plagii implica inlaturarea tesuturilor devitalizate sau necrozateC. hemostaza se impune pentru a se evita acumularea de sange in tesuturiD. nu orice plaga necesita sutura E. plagile care intereseaza buza in totalitate vor fi suturate in doua planuri

Raspuns corect: b,c,D.

1148. *Care din urmatoarele afirmatii sunt neadevarate:A. complicatiile plagilor se pot instala imediat, secundar sau tardivB. complicatiile imediate pot consta in blocarea cailor aerodigestive superioare

231

C. complicatiile secundare generale apar in urma plagilor superficialeD. complicatiile tardive apar la plagile netratate, tratate necorespunzator sau la cele cu pierdere intinsa de substanta E. complicatiile secundare locale sunt infectia plagii

Raspuns corect: C.

1149. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A. fracturile radiculare sunt mult mai frecvente la dentatia permanenta decat la cea temporaraB. fracturile combinate de coroana si radacina sunt rareC. fracturile radiculare apicale sunt frecventeD. fracturile radiculare sunt mult mai rare la dentatia permanenta decat la cea temporara E. cand apar fracturile radiculare apicale, intereseaza de obicei dintii frontali ai mandibulei


1150. *Luxatia intruziva:A. apare des la dintii permanentiB. este caracterizata prin expulzia dintelui din procesul alveolarC. apare rar la dintii temporariD. determina o mobilitate crescuta a dintelui atunci cand apareE. la dintii superiori cu radacini lungi poate duce la fractura peretelui nazal sau chiar a peretelui sinusului maxilar

Raspuns corect: E.

1151. Luxatia extruziva:A. dintele paraseste partial alveola B. dintele paraseste total alveola si este mobilC. radiografic arata un spatiu periodontal largitD. radiografic nu releva modificari importante E. percutia sau palparea este usor dureroasa


1152. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A. traumatismele sunt cele mai frecvente cauze care duc la aparitia fracturilor de mandibulaB. caderile accidentale nu determina fracturi de mandibulaC. osteomielita poate determina fractura in os patologicD. manevre chirurgicale precum extractia molarilor de minte inclusi nu pot determina fracturi de mandibulaE. chisturile voluminoase pot determina fractura in os patologic


1153. *Osul mandibular prezinta o zonade rezistenta crescuta la nivelul:

232

A. unghiului mandibularB. simfizei mentoniereC. apofizei condilianeD. regiunii canineE. procesului alveolar

Raspuns corect: B.

1154. Prin mecanismul de producere, fracturile de mandibula se clasifica in:A. directe si indirecteB. prin tasareC. prin rupereD. prin forfecareE. prin flexie

Raspuns corect: a,b,d,E.Curs

1155. Factorii care influenteaza deplasarea fragmentelor osoase in fracturile de mandibula sunt:

A. forta loviturii si directia eiB. contractia grupelor musculare inserate pe mandibulaC. prezenta ganglionilor limfatici cervicali D. prezenta sau absenta dintiilor pe arcadeE. directia liniei de fractura

Raspuns corect: a,b,d,E.

1156. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A. in cursul traumatismelor oro-maxilo –faciale pot fi afectate partile moi perimandibulare B. fracturile de mandibula pot fi insotite de tulburari respiratoriiC. ATM este afectata intotdeauna in fracturile de mandibularD. forta loviturii si directia ei determina deplasarea primara a fragmentelor din fractura de mandibula E. fractura de mandibular este deschisa de fiecare data


1157. Dintre semnele clinice ale fracturii de mandibula, amintim:A. echimozele si hematoameleB. deformatiile facialeC. hemipareza facialaD. trsimusul E. tulburari de deglutitie


1158. *Care dintreurmatoarelesemne clinice nu le regasim in fracturile de mandibula:A. deformarea si intreruperea continuitatii osoaseB. crepitatii osoase

233

C. mobilitatea inexistenta a mandibuleiD. parestezia sau anestezia in teritoriul nervului dentar inferiorE. trismusul

Raspuns corect: C.

1159. La examenul endooral, semnele clinice ale fracturilor de mandibula sunt:A. sialoreeB. echimoze si hematoame la nivelul mucoasei oraleC. ocluzie nealterataD. miscari anormale de mandibulaE. dureri articulare


1160. Fracturile mandibulare medio – simfizare:A. sunt des intalniteB. exista si o varianta de fracturi in lambdaC. clinic prezinta plagi gingivale intre cei doi incisive centrali inferioriD. se insotesc de hematom la nivelul planseului oral inferior unilateral E. in timpul miscarilor de deschidere si inchidere ale gurii prezinta asa numita miscare “in armonica”

Raspuns corect: b,c,E.

1161. Urmatoarele afirmatii legate de fracturile unghiului mandibular sunt adevarate:A. sunt printre cele mai frecventeB. mecanismul de producere poate fi atat direct cat si indirect C. unghiul mandibular este una din zonele de maxima rezistentaD. simptomatologia este diferita in functie localizararea linie de fracturaE. daca linia de fractura este situata in plina masa musculara, deplasarea celor doua fragmente este foarte mare


1162. Factorii care influenteaza evolutia si vindecarea fracturilor de mandibula sunt:A. timpul scurs de la momentul producerii fracturii pana la reducerea si imobilizarea luiB. varsta pacientuluiC. inexistenta unor focare de infectieD. tipul de imobilizare si acuratetea realizarii eiE. suprimarea blocajului intermaxilar la termen


1163. Bifati care raspunsuri indică fracturi totale de maxilar:A. Fractura procesului alveolarB. Fractura mediosagitală de maxilarC. Fractura Le Fort ID. Fractura tuberozităţii maxilarului

234

E. Fractura Le Fort III

Răspuns corect b, c, E.

1164. Fractura Le Fort I trece prin:A. osul sfenoidB. baza aperturii piriformeC. apofiza coronoidăD. tuberozitatea maxilaraE. osul nazal

Răspuns corect b,D.

1165. Fractura Le Fort I trece prin:A. treimea inferioară a apofizelor coronoideB. septul nazalC. septul lacrimalD. condiliE. celulele etmoidale

Răspuns corect a,B.

1166. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile Le Fort I:A. OtoragieB. Diplopie funcţionalăC. Echimoze tegumentare şi mucozaleD. mobilitate patologică a blocului alveolo-palatinE. tulburări ocluzale dentare moderate

Răspuns corect c,d,E.

1167. *Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile Le Fort I:A. Cracmente articulareB. Durere la palparea în fundul de sac vestibular superiorC. Durere la palparea în fundul de sac vestibular inferiorD. Devierea mentonului spre partea bolnavăE. Depozite albicioase sidefii

Răspuns corect B.

1168. Fractura Le Fort II trece prin:A. Treimea inferioară a apofizelor pterigoideB. Treimea medie a apofizelor pterigoideC. Treimea superioară a apofizelor pterigoideD. Gaura occipitalăE. Marginea inferioară a orbitei

Răspuns corect b,E.

1169. Fractura Le Fort II trece prin:

235

A. Sutura fronto-occipitalăB. Sutura maxilo-malarăC. Peretele lateral al sinusului maxilarD. Sutura fronto-nazalăE. Arcada temporo-zigomatică

Răspuns corect b,c,D.

1170. *Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile Le Fort II:A. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului mentonierB. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului supraorbitarC. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului incisivD. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului dentar inferiorE. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului infraorbitar

Răspuns corect E.

1171. Fractura Le Fort III trece prin:A. Treimea inferioară a apofizelor pterigoideB. Treimea medie a apofizelor pterigoideC. Treimea superioară a apofizelor pterigoideD. Gaura occipitalăE. Peretele lateral a orbitei

Răspuns corect c,E.

1172. Fractura Le Fort III trece prin:A. Sutura temporo-zigomaticăB. Sutura fronto-zigomaticăC. Peretele lateral al orbiteiD. Sutura fronto-nazalăE. Baza condilului mandibular

Răspuns corect a,b,c,D.

1173. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile Le Fort III:A. Faţă alungităB. Înfundarea masivului facialC. Tumefacţie şi edem facial accentuatD. Echimoze palpebrale bilateraleE. Emfizem subcutanat submentonier

Răspuns corect a,b,c,D.

1174. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile Le Fort III:A.Aanestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului mentonierB. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului supraorbitarC. Exoftalmie, diploieD. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului dentar inferior

236

E. Cecitate în caz de lezare a nervului optic

Răspuns corect c,E.

1175. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile procesului alveolar:A. Leziuni gingivale şi dentareB. Mobilitatea tuberozităţii maxilareC. Mobilitatea patologică a fragmentului osos împreună cu dinţii implantaţi pe elD. Tulburări ocluzale în fucţie de direcţia de depalsare a fragmentului.E. Consistenţă fluctuentă

Răspuns corect a,c,D.

1176. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile tuberozităţii maxilare:A. Tumefacţie genianăB. Fragment osos tuberozitar mobilC. Comunicare oro-sinusalăD. Mobilitate patologică a întregului maxilar în blocE. Chemozis

Răspuns corect a,b,C.

1177. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile maxilo-malare:A. Tegumente palideB. Febra, frisonC. Echimoză periorbitară în monocluD. Înfundarea plăcii malare, cu aplatizarea pometuluiE. Limitarea deschiderii gurii

Răspuns corect c,d,E.

1178. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile maxilo-malare:A. Crepitatii gazoase suborbitareB. Leziuni de glob ocularC. Cacosmie subiectivaD. Anestezie sau hipoestezie in teritoriul nervului supraorbitarE. Anestezie sau hipoestezie in teritoriul nervului infraorbitar

Răspuns corect a,b,E.

1179. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile arcadei zigomatice:A. Crepitatii gazoase suborbitareB. Asimetrie facialăC. Limitarea deschiderii guriiD. Anestezie sau hipoestezie in teritoriul nervului supraorbitarE. Anestezie sau hipoestezie in teritoriul nervului infraorbitar

Răspuns corect b,C.

1180. Fracturile complexului orbito-zigomatic pot prezenta următorele complicaţii:

237

A. HalenaB. Limitarea deschiderii guriiC. Anchiloza procesului coronoidD. Vindecare vicioasă cu asimetrie facialăE. Logoreea

Răspuns corect b, c, D.

1181. *Fracturile oaselor nazale pot prezenta urmatoarele complicatii imediateA. GreataB. Stare septicaC. Asfixie prin abunenta epistaxisuluiD. Febra intermitentaE. Apatie

Răspuns corect C.

1182. Tratamentul fracturilor oaselor proprii nazale cu deplasare urmareste:A. Aplicatii locale de unguentB. Tratament conservatorC. Inizie si drenajD. Reducerea manuala sau chirurgicala a fragmentelor fracturateE. Contentie

Răspuns corect d, E.

1183. Nervul trigemen asigura inervatia senzitiva aA. Tegumentelor feteiB. Jumatatii posterioare a calvarieiC. Mucoaei nazale, sinusaleD. Mucoasei lingualeE. Oaselor maxilare

Răspuns corect a, c, E.

1184. Durerea in nevralgia de trigemen prezinta urmatoarele caracteristici:A. Este una dintre cele mai cumplite din patologia umanaB. Este violenta, lancinanta, paroxisticaC. Este surdaD. Dispare la administrarea de antalgice uzualeE. Suferinta organica este evidenta intre crize

Răspuns corect a, B.

1185. Durerea in nevralgia esentiala de trigemen prezinta urmatoarele caracteristici:A. Apare la pacienti tineri (18 - 30 ani)B. Apare la pacienti varstnici (50 - 70 ani)C. Apare predominant la femeiD. Apare predominant la barbatiE. Apare o data pe luna

238

Răspuns corect b, C.

1186. *Cea mai raspandita teorie privind etiologia nevralgiei esetiale de trigemen este:A. Teoria dureriiB. Teoria inflamatorieC. Teoria sinapselorD. Teoria conducerii nervoase aberanteE. Teoria compresiunii vasculare asupra radacinii nervului trigemen

Răspuns corect E.

1187. Tumorile maligne se caracterizeaza prin:A.Ccrestere tumorala de tip infiltrativ-distructivB. Diseminare metastatica loco-regionalaC. Diviziunea controlata a celulelorD. Formare de metastaze in organe, la distantaE. Lipsa afectarii unor structuri vitale


1188. *La nivelul gitului se situeaza:A. Aproximativ jumatate din totalitatea limfonodulilorB. Aproximativ o treime din totalitatea limfonodulilorC. Aproximativ o patrime din totalitatea limfonodulilorD. Numarul de limfonoduli cervicali este foarte micE. Nu s-au facut studii in acest sens

Raspuns corect: B.

1189. Modificarile ultrastructurale ale procesului tumoral malign au aratat ca:A. Bboala se transmite ereditarB. Boala nu se transmite ereditar, dar exista un determinism geneticC. Boala nu se transmite ereditar si nu exista un determinism geneticD. Pentru transformarea maligna, sint necesare intre 3 si 7 evenimente ultrastructurale independenteE. Pentru transformarea maligna, sint necesare milioane de evenimente ultrastructurale independente

Raspuns corect: b,D.

1190. Metastazarea la distanta se produce de cele mai multe ori din teritoriul oro-maxilo-facial pe cale:A. HematogenaB. LimfaticaC. PerinervoasaD. Mixta (limfatica-hematogena)E. Periosoasa

Raspuns corect: a, b, D.

239

1191. *Factori dentari de risc in aparitia tumorilor maligne orale pot fi considerati:A. Dens in denteB. Pulpitele cronice granulomatoaseC. Gangrenele complicate produse de Eserichia ColiD. Sepsis-ul dentarE. Fracturile radiculare verticale vechi

Raspuns corect: D.

1192. *Radiatiile UVB:A. Nu sint factor de risc pentru tumorile maligne ale buzelor si tegumentelor B. Expunerea maxima la aceste radiatii este intre orele 8-11C. Sunt filtrate de nori in totalitateD. Stind la umbra, protectia de UVB este totalaE. Expunerea maxima la aceste radiatii este intre orele 11-14

Raspuns corect: E

1193. *Agenti infectiosi implicati in aparitia tumorilor maligne sint considerati:A. Virusul papiloma umanB. Eserichia coliC. Streptococus mutansD.Stafilococus aureusE. Haemophilus

Raspuns corect: A.

1194. Aparitia neoplaziei la persoanele peste 45-50 de ani poate fi explicata prin:A. Inaintarea in virsta, asociata cu procesul fiziologic de „uzura a tesuturilor”B. Cresterea numarului de germeni patogeni, odata cu inaintarea in virstaC. Scaderea progresiva a imunitatii, odata cu inaintarea in virstaD. Cresterea numarului de boli asociate, odata cu inaintarea in virstaE. Aparitia de hipovitaminoze, odata cu inaintarea in virsta

Raspuns corect: a, C.

1195. Urmatoarele avitaminoze produc modificari ale structurii, sau modificari degenerative ale epiteliului mucoasei orale:

A. Avitaminoza EB. Avitaminoza AC. Avitaminoza CD. Avitaminoza BE. Avitaminoza D

Raspuns corect: b, D.

1196. Deficitul imun este un factor major de risc in aparitia tumorilor maligne, in asociere cu:

240

A. SexulB. VirstaC. Seropozitivitatea HIVD. Imunosupresia indusa medicamentos in contextul transplantelor de organeE. Avitaminoza E

Raspuns corect: b, c, D.

1197. Semne sau simptome subiective care pot constitui motivele prezentarii la medic ale unui pacient cu o tumora maligna oro-maxilo-faciala pot fi:

A. Deformari ale contururilor cervico-facialeB. Algii persistenteC. Deformari ale structurilor cavitatii oraleD. Imposibilitatea purtarii protezelorE. Disfagie persistenta

Raspuns corect: b, E.

1198. Semne sau simptome obiective care pot constitui motivele prezentarii la medic ale unui pacient cu o tumora maligna oro-maxilo-faciala pot fi:

A. Senzatie persistenta de corp strain in cavitatea oralaB. Algii persistenteC. Deformari ale structurilor cavitatii oraleD. Imposibilitatea purtarii protezelorE. Leziuni ale mucoasei orale fara tendinta la vindecare

Raspuns corect: c, d, E.

1199. Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sint:A. BuzaB. Mucoasa jugalaC. VestibululD. Palatul durE.Palatul moale

Raspuns corect: a, b, E.

1200. Leziunile cu potential de malignizare:A. Se asociaza cu un risc crescut de transformare malignaB. Au un caracter reversibilC. Au caracter ireversibilD. Evolueaza cert spre malignizareE. Nu evolueaza decit uneori catre malignitate

Raspuns corect: a, b, E.

1201. Leziunile premaligne:A. Se asociaza cu un risc crescut de transformare malignaB. Evolueaza cert spre malignizareC. Nu evolueaza decit uneori catre malignitate

241

D. Au un caracter reversibilE. Au caracter ireversibil

Raspuns corect: b, E.

1202. Leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei orale sint:A. Fibroza submucoasa oralaB. Candidoza cronica hiperplazicaC. LeucoplaziaD. Lichenul planE. Eritroplazia


1203. Leziunile premaligne ale mucoasei orale sint:A. Fibroza submucoasa oralaB. EritroleucoplaziaC. LeucoplaziaD. Lichenul planE. Eritroplazia

Raspuns corect: b, c, E.

1204. *Forme anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale sint:A.Forma ulcerativaB. Forma exuberantaC. Forma gestantaD. Forma scleroasaE. Forma atrofica

Raspuns corect: A.

1205. *Tabloul clinic al tumorilor maligne ale oaselor maxilare are ca semne asociate:A. DurereaB. TumefactiaC. Semne dentareD. TrismusE. Concomitenta tumorala in camp de cancerizare

Raspuns corect: D.

1206. Diseminarea metastatica a tumorilor maligne este influentata de o serie de factori:A. Localizarea tumoriiB. Forma histopatologica a tumoriiC. Dimensiunea tumoriiD. Gradul de diferentiere histologica a tumoriiE. Culoarea si suprafata tumorii

Raspuns corect: a, b, c, D.

242

1207. Ganglionii cervicali profunzi (triunghiul lui Rouviere) sint formati de:A. Ganglionii situati de-a lungul venei jugulare interneB. Ganglionii situati de-a lungul venei jugulare externeC. Ganglionii situati de-a lungul venei jugulare anterioareD. Ganglionii situati de-a lungul nervului accesorE. Ganglionii situati de-a lungul vaselor transversale ale gitului

Raspuns corect: a, d, E.

1208. *Una din urmatoarele leziuni mai este numita buza marinarului:A. EritroplaziaB. Lichenul planC. LeucoplaziaD. Cheilita actinicaE. Eritroleucoplazia (leucoplazia patata)

Raspuns corect: D. 1209. Rezultatul unei biopsii poate fi eronat in caz de:

A. Manipulare necorespunzatoare a tesuturilor prelevateB. Piesa biopsica este prea mica pentru a putea fi interpretataC. Fragmentul biopsic nu contine tesut tumoralD. Piesa biopsica are o forma neregulataE. Piesa biopsica a fost depozitata in formol 10%

Raspuns corect: a, b, C.

1210. Lambourile mucoperiostale folosite pentru biopsia tesuturilor osoase oro-maxilo-faciale:

A. Evita structurile majore neurovasculareB. Prezinta grosime totala (mucoasa, submucoasa, periost)C. Intereseaza doar periostulD. Disectia pentru expunerea osului se face subperiostalE. Disectia pentru expunerea osului se face submucos


1211. Tumorile de origine dentară sunt:A. OdontomulB. MixomulC. AdenomulD. AdamantinomulE. Chistul folicular

Răspuns corect: a, d, E..

1212. Tumorile de origine nedentară sunt:A. FibromB. MixomC. Chist folicularD. Chist dermoid

243

E. Chist radicular

Răspuns corect: a, b, D.

1213. Care din următoarele afirmaţii se referă la epulis:A. Este o tumoră malignă gingivalăB. Se dezvoltă din ţesuturile parodonţiuluiC. Debutează printr-o ulceraţie gingivalăD. Creşte rapid şi sângereazăE. Tratamentul constă în extirpare chirurgicală

Răspuns corect: b, E.

1214. Din punct de vedere clinic, adamantinomul se caracterizează prin:A. Deformaţie osoasă regulatăB. Deplasarea sau lipsa dinţilorC. Creştere rapidăD. Magine radiologică de radioopacitateE. Ulceraţii ale mucoasei

Răspuns corect: a, B.

1215.

1216. Tratamentul chirugical al condromului constă în:A. Extirpare completăB. Rezecţie până în ţesut sănătosC. Rezecţie segmentarăD. ChiuretajE. Enucleere

Răspuns corect: a, B.

1217. *Lipomul are următoarele caractere clinice:A. Se dezvoltă frecvent în obrazB. Nu depăşeşte 1 cmC. Are consistenţă fermăD. Este durerosE. Este imobil

Răspuns corect: A.

1218. *Cea mai frecventă localizare a cancerului oro-maxilo-facial este la nivelul:A. LimbiiB. Bbuzei superioareC Comisurii intermaxilareD. Planşeului oralE. Buzei inferioare

Răspuns corect: E.

244

1219. Conţinutul chistului sebaceu este o substanţă:A. LichidăB. AmorfăC. PăstoasăD. Alb gălbuieE. Sero-citrină

Răspuns corect: b, c, D.

1220. În patologia glandelor salivare mari sunt recomandate următoarele metode de investigare:A. Tomografia computerizatăB. EcografiaC. BiopsiaD. RadiografiaE. Ecografia

Răspuns corect: a, b, E.

1221. Simptomatologia clinică în sialoree include:A. Mucoasă orală lucioasăB. Limbă atroficăC. Depozite candidoziceD. SialofagieE. Tulburări de fonaţie

Răspuns corect: d, E.

1222. Hiposialia se caracterizează clinic prin:A. PolicariiB. SialofagieC. Mucoasă orală roşie şi lucioasăD. Limbă atrofică şi depapilatăE. Ragade comisurale

Răspuns corect: a, c, d, E. 1223. În plăgile parotidiene pot fi lezate elemenete anatomice importante:

A. Artera facialăB. Artera carotidă externăC. Nervul vagD. Nervul facialE. Vena retromandibulară

Răspuns corect: b, d, E.

1224. Triada simptomatică din litiaza submandibulară este alcătuită din:A. Tumefacţia salivarăB. Abcesul salivar

245

C. Colica salivarăD. Obstrucţia salivarăE. Tumora salivară

Răspuns corect: b, c, E.

1225. *Parotidita acută epidemică se caracterizează prin:A. Etiologie bacterianăB. UnilateralitateC. Supuraţie cu puroi pe canalul StenonD. ContagiozitateE. Tumefiere neregulată

Răspuns corect: C.

1226. Diagnosticul diferenţial al parotiditei acute bacteriene se face cu:A. Abcesul parotidianB. Parotidita epidemicăC. Osteomielita ramului ascendent mandibularD. Submaxilita litiazicăE. Artrita temporo-mandibulară

Răspuns corect: a, b, c, E.

1227. Microscopic, adenomul pleomorf prezintă:A. Mitoză activăB. Falsă încapsulareC. Variabilitatea aspectelor anatomo-patologiceD. Pluralitatea focarelor tumoraleE. Amputaţii ale canaliculelor salivare

Răspuns corect: b, c, D.

1228. Tratamentul adenomului pleomorf este:A. Medicamentos antiinflamatorB. Extirpare tumorală simplăC. Parotidectomie cu sacrificarea nervului facialD. Parotidectomie cu conservarea nervului facialE. Submaxilectomie


1229. *Chistadenolimfomul se localizeazăpredominant la nivelul:A. GlandelorsubmandibulareB. GlandelorparotideC. GlandelorsublingualeD. LimfonodulilorE. Glandelor salivare mici

Răspunscorect: B.

246

1230. *Înfaza de debut, adenocarcinomulpoate fi confundatcu:A. CarcinomuladenoidchisticB. ChistadenolimfomulC. AdenomulpleomorfD. Adenomul oxifilE. Tumora mucoepidermoidă

Răspuns corect: C.

1231. Semnele clinice ale malignizării tumorilor glandelor salivare:A. Apariţia durerilorB. Secreţie salivară purulentăC. Instalarea parezei nervului facialD. Apariţia adenopatiei regionaleE. Accelerarea creşterii tumorale

Răspuns corect: a, c, d, E.

1232. Cracmentul este un zgomot articular:A. UuscatB. AspruC. SuperficialD. SonorE. Rrezonant


1233. Examenul clinic al articulaţiei temporo-mandibulare se face prin:A. Inspecţie B. PalpareC. AuscultaţieD. TomografieE. Artroscopie

Răspuns corect: a, b, C. 1234. Examneul paraclinic al articulaţiei temporo-mandibulare se face prin:

A. Analize de laboratorB. AuscultaţieC. OortopantomografieD. TermografieE. Artroscopie

Răspuns corect: a, c, d, E.

1235. Luxaţia temporo-mandibulară anterioară bilaterală se caracterizează clinic prin:A. Instalare lentăB. Imposibilitatea deschiderii gurii

247

C. Obraji “întinşi”D. Absenţa mişcărilor condilieneE. Tulburări funcţionale majore

Răspuns corect: c, d, E.

248

PROTETICĂ

Tratamentul edentaţiei totale

1236. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de amprentarea campului edentat total sunt adevarate?A. scopul principal al amprentei preliminiare este realizarea modelului preliminar B. obiectivul major al amprentei este realizarea unei baze protetice stabileC. obiectivul major al amprentei este realizarea unei baze protetice supraextinseD. scopul principal al amprentei preliminiare este realizarea lingurii individuale E. Obiectivul de baza al amprentei preliminare este inregistrarea zonei de sprijn

Răspuns corect: a,b,d,e

1237. Care dintre urmatoarele situaţii necesită tehnica de amprentare prin presiune selectivă?A. prezenţa torusului mandibularB. creasta mandibulară posterioara fibroasă nefavorabilăC. prezenţa torusului maxilarD. creasta balanta anterioarăE. creasta mandibulară aplatizată acoperită cu mucoasa atrofică

Răspuns corect: b, d, e

1238. Retenţia unei proteze totale este influenţată de :A. musculatura perifericăB. starea generală de sănătate a pacientuluiC. retentivităţile anatomiceD. presiunea atmosfericăE. toleranţa pacientului

Răspuns correct: a,c,d,e

1239. Caracteristicile unei linguri de amprentă standard sunt:A. compatibilitate cu materialul de amprentă B. să nu poate fi modificatăC. compatibilitate cu mediul bucalD. să permita grosime relativ uniformă a materialului de amprentăE. să fie rigidă

Răspuns corect: a,c,d,e

1240. Criteriile de selectare a unei linguri standard de amprentă sunt :A. înălţimea jgheabului să corespundă crestei și să asigure un spaţiu de minim 5 mm pentru materialul de amprentăB. în regiunea linguală centrală să permită contracţia milohioidianuluiC. în regiunea linguală laterală să nu jeneze contracţia genioglosuluiD. manerul lingurii să nu jeneze contracţia orbicularilorE. forma jgheabului să corespundă formei şi mărimii crestelor

249

Răspuns corect: d,e

1241. Avantajele amprentării preliminare cu alginate sunt:A. preţul de cost scăzutB. uşurinţa de manipulareC. stabilitatea dimensionalăD. confortul pacientuluiE. timpul de priză scurt

Răspuns corect: a,b,d,e

1242. Dezavantajele gipsurilor utilizate în trecut în amprentarea campurilor protetice edentate total sunt:A. distorsionarea ţesuturilorB. detaliile nu sunt fidel înregistrateC. sunt materiale casanteD. nu se pot amprenta campuri retentiveE. separarea amprentei de model este dificilă

Raspuns corect: c,d,e

1243. Amprentele preliminare vor fi însotite de instrucţiuni privind confecţionarea lingurii individuale:A. materialul din care se va confecţionaB. confecţionarea la distanţă de model, dacă este cazulC. poziţionarea maneruluiD. gradul de rezilienţă a mucoaseiE. poziţionarea butonilor de presiune

Raspuns corect: a,b,c,e

1244. Cele mai adecvate sfaturi pentru evitarea reflexului de vomă sunt:A. la prepararea alginatului se utilizează apă mai receB. se poziţionează capul pacientului cat mai verticalC. se solicită pacientului să respire adanc şi rar pe nasD. se aplică cateva cristale de zahăr pe varful limbiiE. se aplică lingura cu alginat iniţial în zona posterioară

Raspuns corect: b,c,e

1245. Deficienţele amprentei preliminare maxilare care necesită repetarea etapei sunt:A. înregistrarea insuficientă a palatuluiB. deficienţe în vestibulul labialC. material de amprentă în excesD. deficienţe în zona AhE. deficienţe în regiunea retrozigomatică

Raspuns corect: a,b,e

250

1246. Deficienţele ce pot apare prin turnarea modelului şi demularea amprentei sunt:A. goluri pe suprafaţa modelului în urma malaxării manualeB. deformarea modelului în cazul unei demulari precipitateC. suprafata modelului moale ţi cretoasă datorată secreţiei abundente de salivăD. plusurile de pe suprafaţa modelului datorate unei vibrări insuficiente a gipsuluiE. suprafaţa aspră şi rugoasă datorată nerespectării proporţiei pulbere/apă

Răspuns corect: a,b,d, e

1247. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de caracteristicile ce trebuie să le prezinte o lingura individuală sunt adevărate?A. trebuie să fie rigidăB. se confectionează pe modelul final după trasarea limitelorC. se recomandă distanţarea în totalitate faţă de campul protetic în orice situatie clinicăD. grosimea marginilor depinde de gabaritul fundurilor de sacE. manerul să nu interfere cu acţiunea orbicularului

Raspuns corect: a,d, e

1248. În functie de contactul cu modelul se disting urmatoarele tipuri de linguri individuale :A. distanţate în totalitateB. cu contact marginalC. în contact total cu modelulD. distanţate în totalitate faţă de model ăn situaţia cand se utilizează material de amprentă foarte fluidE. distanţate în totalitate faţă de model în situaţia crestelor balante

Răspuns corect: a,b,c, e 1249. În funcţie de concepţia care stă la baza tehnicilor de amprentare ele se pot clasifica în

urmatoarele categorii:A. simple si compuseB. preliminare si finaleC. mucostaticeD. de despovarareE. mocodinamice

Raspuns corect: a,c, d,e

1250. Controlul lingurii individuale pe model urmăreşte :A. cuprinderea întregii zone de sprijin B. marginile să depăţească cu 1 mm fundul de sacC. lingura mandibulară are în zona linguală central o grosime de 1, 5 mm care creşte spre canin pană la 3 mmD. frenurile şi bridele sunt ocoliteE. manerul să corespundă poziţiei si mărimii incisivilor centrali

Raspuns corect: a,d,e

1251. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de batoanele din mase termoplastice sunt adevărate:

251

A. se ramolesc cu uşurinţă B. batonul maro are cea mai mică temperatură de lucruC. batonul maro are cea mai mare temperatură de lucruD. batonul verde are cea mai mare temperatură de lucruE. permit modelarea marginală pe etape

Raspuns corect: a,c, e

1252. Verificarea portamprentei individuale la maxilar urmăreşte :A. dacă la deschiderea largă a gurii lingura se deplasează înseamnă că este prea lungă în zona vestibulară lateralăB. raportul lingurii cu inserţia frenurilor prin tracţiunea obrajilorC. dacă la deschiderea largă a gurii lingura se deplasează înseamnă că este prea lungă în zona ligamentului pterigomandibularD. marginile lingurii in zona vestibulară frontală trebuie să fie cu 2-3 mm inferior de reflexia membranei mucozaleE. desprinderea lingurii la miscarea de lateralitate înseamnă o grosime prea mică a versantului vestibular al lingurii

Răspuns corect: b,c,d

1253. Verificarea portamprentei individuale la mandibulă urmăreşte :A. dacă marginile vestibulare urmăresc traiectul liniei oblice interneB. dacă se solicită pacientului să deplaseze limba spre stanga şi lingura se ridică, marginile lingurii sunt prea lungi în regiunea linguală stangăC. prin deplasarea limbii în palat și la nivelul obrajilor se verifică adaptarea la nivelul zonei linguale lateraleD. prin tracţiunea obrajilor antero-posterior se observă incizura pentru frenurile bucale E. prin plasarea limbii pe marginea buzei superioare se verifică inserţia frenului lingual

Raspuns corect: d,e

1254. *Amprenta preliminară reprezintă:A. copia pozitivă a câmpului protetic edentatB. negativul câmpului proteticC. copia negativă a protezei mobileD. copia duplicat a protezei mobileE. negativul protezei mobile

Răspuns corect: b

1255. *Amprentele funcţionale:A. se pot clasifica, după numărul de materiale utilizate, în amprente funcţionale simple şi amprente funcţionale compuseB. cele compuse utilizează în cursul procedurii de amprentare un singur materialC. pot fi cu gura deschisa sau mucodinamiceD. cele compresive se adresează campurilor moi E. decompresive se adresează câmpurilor protetice dure

252

Răspuns corect: C

1256. *Portamprentele individuale:A. nu trebuie sa interfereze cu traiectele procesului coronoid in cursul miscarilor mandibuleiB. se confectioneaza pe modelul finalC. grosimea marginilor nu depinde de gabaritul fundurilor de sacD. distantarea de camp se recomanda in zonele acoperite cu fibromuoasa groasaE. manerul sa nu interfereze actiunea buccinatorului

Raspuns corect: A

1257. *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt următoarele:A. balansarea mandibulei dreapta-stânga ce realizează modelarea zonei anterioare-distale a pungii EisenringB. mobilizarea periferiei câmpului protetic în zona distală prin deglutiţie C. umezirea roșului buzelor (de la o comisură la alta)D. surâs forţat, realizează modelarea la nivelul zonei vestibulare lateraleE. Îvarful limbii intr-un obraz si in celalalt

Răspuns corect: b

1258. *Alegerea materialului şi a tehnicii de amprentare preliminară se face în funcţie de:A. dotarea cabinetuluiB. dotarea laboratoruluiC. gradul de instruire al personalului auxiliarD. duritatea câmpului proteticE. confortul pacientului

Raspuns corect: d

1259. * Amprenta finala”ambulatorie” foloseste proteza veche a pacientului si ca material de amprenta:

A. silicon chitosB. alginatC. material cu vascozitate lent progresivaD. gipsulE. pasta ZOE

Raspuns corect: C

1260. *Mișcările efectuate în amprentarea funcţională:A. sunt efectuate doar de medicB. sunt efectuate doar de pacientC. sunt efectuate de medic și sunt comandate de medic pentru a fi executate de pacientD. constau doar în tracţiunea obrajilorE. trebuie să se realizeze rapid

Raspuns corect: c

253

Grile licenţă capitolul 7 pag 183-290

1261. *Restaurări intracoronare prin tehnici directe pot fi reprezentate de:A. Din amalgame de argint;B. Incrustaţii metalice;C. Incrustaţii din răşini compozite;D. Incrustaţii din ceramică sau metaloceramice;E. Coroana dintelui şi restaurarea nu sunt dependente de rezistenţa structurilor dentare.

Răspuns corect a)

1262. *Următoarele afirmaţii sunt corecte în cazul utilizării restaurărilor directe cu amalgam:A. Amalgamul nu este un material de elecţie în situaţiile de igienă bucală deficitară;B. În orice situaţie trebuie ţinut cont de principiile lui Black;C. Dinţii care au mai mult de jumătate din coroane didtruse se pot restaura cu obturaţii de amalgam asociate cu mijloace suplimentare de retenţie;D. Dezavantajul restaurărilor coronare cu amalgam este manipularea greoaie;E. Avantajul major al restaurărilor de amalgam este economia de ţesuturi dentare

Răspuns corect c)

1263. *Sistemului de inlay-uri cerana are următoarele indicaţii şi avantaje :A. Poate fi utilizat în cavităţi voluminoase de clasa a III-a;B. Este indicat încavităţi de clasa a II-a, proces carios iniţial sau înlocuirea unor obturaţii vechi de amalgamC. Restaurarea se poate finaliza în mai multe şedinţe;D. Preţul de cost este mic;E. Nu trebuie ţinut cont de mărimea distrucţiei carioase

Răspuns corect b)

1264. *Care din următoarele afirmaţii legate de indicaţiile incrustaţiilor nu este adevărată?A. Incrustaţiile sunt indicate în restaurarea morfologiei şi funcţiei dinţilor care au suferit leziuni coronare prin carie sau fracturi;B. Incrustaţiile sunt indicate ca şi şine fixe de imobilizare în parodontite marginale;C. Incrustaţiile sunt indicate ca elemente de agregare ale restaurărilor fixe în cazul edentaţiilor extinse;D. Incrustaţiile sunt indicate în edentaţiile parţiale înrinse, restaurate cu proteze mobilizabile scheletate, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de sprijin şi stabilitate;E. Incrustaţiile sunt indicate în leziuni carioase multiple pe aceeaşi hemiarcadă, când pe baza unei singure amprente se realizează toate incrustaţiile.

Răspuns corect c)

1265. *Inlay-urile nu sunt indicate în următoarele situaţii:A. Leziuni cariate mici sau moderate;B. Leziuni carioase mari cu margini de smalţ nesusţinute;C. În cazul dinţilor cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistenţa şi prognosticul dintelui;

254

D. În cazurile în care dinţii antagonişti sunt restauraţi cu ceramică;E. În cazul parafuncţiilor şi a uzurilor dentare exagerate.

Răspuns corect e)

1266. *Dezavantajele inlay-urilor caeramice sunt:A. Adaptare marginală scăzută;B. Rezistenţă scăzută la uzură;C. Necesită echipamente speciale;D. Nu uzează arcada antagonistă;E. Nu sunt radioopace.

Răspuns corect c)

1267. *Dezavantajele faţetelor din RDC sunt:A. Economie de ţesuturi dentare;B. Riscul minim de iritaţie pulpară;C. Posibilitatea de relipiri, optimizări în caz de deslipiri;D. Efect estetic mulţumitor dar nu de durată;E. Sunt susceptibile la retenţia placă bacteriană.

Răspuns corect e)

1268. Indicaţiile faţetelor sunt reprezentate de:A. Prezenţa de fisuri amelare ; B. Anomalii de formă;C. Distrofii dentare de pe faţa vestibulară;D. Închideri de diastemeE. Prezenţa unor obturaţii coronare masive

Răspuns corect a), b), c), d)

1269. Contraindicaţiile faţetelor dentare sunt reprezentate de:A. Predispoziţie la carii dentare;B. Igienă bucală defectuoasă sau inexistentăC. Dinţi cu discromiiD. Bruxism;E. Anomalii de formă;

Răspuns corect a), b), d)

1270. Dezavantajele faţetelor de compozit sunt:A. Modificări cromatice atât la marginea gingivală, cât şi în restul zonei de închidere marginală;B. Fracturi la nivelul marginii gingivale;C. Posibilitatea deslipirii faţetelor când preparaţia constă în mai mult de 50% suprafeţe de dentină;D. Posibilitatea deslipirii faţetelor când preparaţia constă în mai mult de 40% suprafeţe de dentină;

255

E. Uneori apar modificări cromatice ale faţetei însăşi.

Răspuns corect a), c), e)

1271. Caracteristicile coroanelor parţiale sunt:A. Nu păstrează o mare parte din particularităţile estetice ale dintelui natural;B. Nu necesită preparaţii intempestive;C. Permit verificarea ulterioară a vitalităţii pulpare;D. Limitele marginale ale coroanei nu sunt plasate în zone de autocurăţire;E. Preparaţia marginală se face sub control direct.

Răspuns corect b), c) e)

1272. Avantajele coroanelor parţiale sunt reprezentate de:A. Conservarea ţesuturilor dentare printr-o preparare economicoasă;B. Păstrarea aspectului estetic conferit de culoarea, forma şi transluciditatea smalţului suprafeţei vestibulare libere;C. Adaptarea pe bont în cursul fixării se face cu mai multă uşurinţă, deoarece nu apare efectul hidraulic ca la coroana totală;D. Marginile coroanei parţiale nu se găsesc în zone vizibile;E. Marginile coroanei parţiale se găsesc în vecinătatea şanţului gingival reducându-se riscul iritaţiei parodontale

Răspuns corect a), b), c)

1273. Coroanele parţiale sunt contraindicate în următoarele situaţii:A. Indice de carie crescut sau igienă necorespunzătoare;B. Coroane cu dinţi cervico-ocluzale crescute;C. Dinţi cu distrofii;D. În toate situaţiile în care prevalează factorul fizionomic;E. Caninini superiori cu pante incizale scurte

Răspuns corect a), c), d)

1274. Coroana Carmichael prezintă:A. Retentivitate crescută;B. Preparaţie cervicală sub formă de prag circular;C. Şanţuri parapulpare;D. Formă de coroană ¾ turnată;E. Retenţie prin efectul de cuprindere laterală a preparaţiei.

Răspuns corect d), e)

1275. Coroanele parţiale cu şanţuri, puţuri şi trepte de retenţie:A. Prezintă cel mai bun mecanism de retenţie;B. Coroana Rank este prevăzută cu două şanţuri axiale şi puţuri parapulpare;C. Prin prepararea pragului parţial circular duce la obţinerea unui bont cilindric;D. Preparaţia marginală este plasată subgingival;E. Macheta se face exclusiv pe bonturi mobile din masă de ambalat de mare precizie.

256

Răspuns corect a), b), e)

1276. Indicaţiile coroanei parţiale cu crampoane sunt:A. Ca elemente de agregare în punţi laterale reduse ca întindere;B. Ca elemente de agregare în punţi frontale reduse ca întindere;C. Pe canin şi incisivul central atunci când lipseşte incisivul lateral;D. Pe incisivul central şi pe caninul din partea opusă, pentru înlocuirea unui central şi lateral;E. Nu pot fi utilizate ca sisteme de contenţie în tratamentul bolii parodontale.

Răspuns corect b), c), d) )

1277. Retenţia împotriva încovoierii în cazul coroanelor parţiale este asigurată de :A. Pragul circular;B. Ramă de rigidizare;C. şanţuri axiale duble;D. pereţi axiali paraleli;E. axul de inserţie unic

Răspuns corect a), b), c) )

1278. Indicaţiile pentru coroanele de înveliş turnate sunt:A. Oricând pierderile de substanţă dură dentară nu mai pot fi reconstituite prin obturaţii, incrustaţii sau coroane parţialeB. Dinţi cu modificări de poziţie de 35˚ faţă de câmpul ocluzal;C. Ca mijloc de prevenire a cariilor de colet;D. Dinţi cu mobilitate avansată; E. La pacienţi cu afecţiuni generale care nu suportă şedinţe lungi.

Răspuns corect a), c)

1279. Indicaţiile coroanelor Jacket ceramice sunt reprezentate de :A. Fracturi ale marginilor incizale când fizionomia şi funcţia nu mai pot fi refăcute cu materiale plastice;B. Discromii ale frontalilor;C. La pacienţii tineri cu nevoi fizionomice deosebite;D. Anomalii de formă şi poziţie care nu pot fi rezolvate prin tratament ortodontic;E. În cazul dinţilor scurţi pentru pentru creşterea dimensiunii coroanei clinice.


1280. Coroanele Jacket din răşini compozite prezintă următoarele avantaje:A. Estetică bună;B. Menţin în timp stopurile ocluzale datorită durităţii crescute;C. Tehnologie simplă de realizare;D. Adaptare marginală bună;E. Posibilitate excelentă de reproducere a diferitelor nuanţe.

257

Răspuns corect a), c), d), e)

1281. După Karlheinz Körber componenta fizionomică a unei coroane mixte trebuie să satisfacă următoarele condiţii:A. Sprijinul nu se face pe componenta fizionomică;B. Să evite modificarea raporturilor ocluzale;C. Să menţină neschimbate contactele ocluzale în timpul masticaţiei;D. Să stimuleze funcţional dinţii antagonişti;E. Să nu perturbe reflexele neuromusculare de control ale funcţiei ocluzale.

Răspuns corect b), d), e)

1282. Dezavantajele coroanelor mixte sunt reprezentate de:A. Agregarea lor mai slabă faţă de coroanele de înveliş metalice turnate;B. Pretind sacrificii mici de ţesuturi dure dentare;C. Uneori apare fenomenul de separare la interfaţa dintre cele două materiale care alcătuiesc CM;D. Confecţionare suprafeţelor ocluzale din alte materiale decât metal duce la denivelări ale planului de ocluzie;E. CM nu sunt indicate în cazurile în care pacientul prezintă ocluzie adâncă.

Răspuns corect a), c)

1283. Condiţiile ideale pe care trebuie să le îndeplinească un bont dentar pentru o coroană mixtă sunt:A. Evitarea supraconturării marginii supragingivale;B. Protecţia împotriva fracturilor dentare;C. Grosimea minimă a componentei fizionomice;D. Grosimea adecvată a scheletului metalic;E. Margini coronare supragingivale.


1284. Sistemul ATR (Atraumatic Rehabilitation) prezintă următoarele caracteristici:A. Are forma unei incrustaţii MOD cu trei pereţi: mezial, ocluzal, distal,B. Pereţii proximali vin în contact cu bontul numai în în treimea de colet şi pe toată suprafaţa ocluzală,C. Componenta machetei sunt confecţionate dintr-o răşină care arde fără reziduuri, D. ATR asigură o izolare termică a bonturilor dentare vitale prin interpunerea stratului de ciment între ATR şi Bont,E. Sistemul ATR reconstituie zonele funcţionale ale CM n timp ce masa plastică asigură aspectul fizionomic.

Răspuns corect a), c), e)

1285. Răşinile policarbonate prezintă următoarele avantaje:A. Coeficient de dilatere termică ridicat,B. Absorbţie scăzută de apă,C. Stabilitate cromatică,

258

D. Prezintă un coeficient de alungire de 50%, deci o rezistenţă crescută în timpE. Adeziune bună la aliaje şi ceramică.

Răspuns corect b), c), e)

259

1286. Verificarea exobucala a protezelor dentare urmareste: A. Dintii sa fie montati corect;B. Suprafetele mucozale ale protezelor sa nu prezinte asperitati decelabile la palpare;C. Examinarea zonelor de presiune exagerata si exactitatea reproducerii campului protetic;D. Suprafetele lustruite ale protezelor sa prezinte luciu de oglinda, fara zgarieturi;E. Baza protezei sa aibe o suprafata continua, fara incluziuni de aer, porozitati sau urme de ghips;

R: a, b,d,e

1287. Cauzele erorilor ocluzale ale protezei totale pot fi: A. Modificari aparute in timpul indesarii acrilatului;B. Erori nedetectable la inregistrarea relatiilor intermaxilare;C. Modificari ale structurilor de sprijin survenite dupa amprentarea campului protetic;D. Absenta contactelor in zona frontala;E. Degajarea insuficienta a marginii protezei in zona frenurilor si a bridelor;

R: a,b,c

1288. Avantajele montarii modelelor in articulator sunt: A. Reduce participarea pacientului;B. Permite o vizualizare mai buna;C. Ofera o baza solida pe care protezele sa alunece;D. Marcajele cu hartie de articulatie in absenta salivei sunt mai precise;E. Corectarea ocluziei se efectueaza in absenta pacientului;

R: a,b,d,e

1289. Evaluarea mentinerii si stabilitatii protezelor dentare presupune: A. La maxilar, verificarea succiuni dupa inserarea protezelor;B. Slefuiri selective;C. Verificarea zonei Ah prin presiuni oro-vestibulare aplicate pe incisivii superiori, cu scop dislocant;D. Aplicarea de ceara pe marginile protezei;E. Verificarea raporturilor ocluzale prin montarea modelelor in articulator;

R: a,c

1290. Reguli generale in slefuirile selective, sunt: A. Se fac reduceri din cuspizii de sprijin;B. Nu se va incerca “stabilizarea” protezei prin slefuiri massive cuspidiene;C. Hartia de articulatie se aplica pe fetele ocluzale si marginile incizale ale tuturor dintilor mandibulari;D. Slefuirile selective se vor practica in principal la nivelul cuspizilor pasivi, reducand versantele cuspidiene si nu varful cuspizilor;E. Slefuirea unui cuspid de sprijin este permisa doar daca el depaseste planul de ocluzie si produce interferente in miscarea de lateralitate;

260

R: b,c,d,e

1291. Cauzele erorilor tehnice ale protezelor totale sunt:A. Bordurile de ocluzie nu au fost corect solidarizate;B. Erori la solidarizarea cu ghips a soclului modelului, de bratul ocluzorului sau articulatorului; C. Presiunea excesiva exercitata de pacient in timpul inregistrarii relatiilor intermaxilare; D. Bazele sabloanelor de ocluzie nu sunt corect asezate pe model in timpul procedurii de montare; E. Articulatorul nu mentine relatiile verticale si orizontale;

R: a,b,d,e

1292. Instructiunile legate de purtarea si igenizarea protezelor dentare sunt: A. Protezele se poarta permanent ziua si noaptea, pe tot parcursul utilizarii acestora;B. Sunt recomandate exercitii de vorbire cu voce tare;C. In cazul aparitiei unor leziuni ale gingiei, pacientul va scoate proteza si se va prezenta la medic dupa vindecarea leziunilor;D. In prima saptamana este indicat consumul de alimente mai moi;E. Ori de cate ori proteza nu se afla in cavitatea bucala, ea trebuie pastrata intr-un vas cu apa;

R: b,d

1293. *Evaluarea suprafetelor mucozale ale protezelor urmareste: A. Examinarea axistentei zonelor de presiune axagerata si exactitatea reproducerii campului protetic;B. Stabilitatea protezelor in cursul fonatiei si deglutitiei;C. Existenta reporturilor ocluzale echilibrate in toate miscarile mandibulei cu contacte dento-dentare;D. Absenta contactelor in zona frontala;E. Adaptarea tesuturilor moi la baza sablonului de ocluzie;

R: a

1294. *Igienizarea protezelor totale: A. Se realizeaza tinand proteza intr-un vas cu apa;B. Nu presupune dezinsertia pieselor protetice din cavitatea bucala;C. Se face cu ajutorul detergentilor;D. Implica dezinsertia pieselor protetice din cavitatea bucala si periajul acestora pe toate suprafetele lor;E. Se realizeaza doar daca pe suprafetele acestora se vor depune detritusuri moi sau tartru;

R: d

1295. *Evaluarea marginilor protezei va urmari:

261

A. Verificarea succiuni protezei in cavitatea bucala;B. Examinarea existentei zonelor de presiune exagerata si exactitatea reproducerii campului protetic;C. Daca extinderea si conturul protezei este compatibil cu vestibului bucal;D. Existenta unor contacte máxime pe molari si premolari;E. Slefuirea selectiva a contactelor premature;

R: c

262

1296. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de cel puţin trei deziderate:A. pentru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază tehnico–materială adecvată;B. se poate realiza doar pe baza unei radiografi panoramice;C. se poate realiza fără să se țină cont de doleanțele pacientului.D. tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient;E. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi financiare) cât şi la disponibilitatea pacientului pentru tratament.

Răspuns corect: a,d,e.

1297. Orice plan de tratament al unei edentaţii trebuie să cuprindă după KÖRBER:A. Care este întinderea şi topografia breşelor edentate?B. Integritatea sau lipsa de integritate a reliefului ocluzal?C. Rapoartele ocluzale sunt fiziologice sau nu?D. Funcţia neuro–musculară este normală sau perturbată?E. Care este disponibilitatea financiară a pacientului?

Răspuns corect: a,b,c,d.

1298. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:A. Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino–terminal, deci breşele edentate sunt mărginite, bilateral, doar mezial de dinţi;B. Clasa I. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este limitată doar mezial de dinţi dar pe o singură hemiarcadă;C. Clasa III cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral, limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;D. Clasa II cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral, limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;E. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de dinţi.

Răspuns corect: a,c,e.

1299.

1300. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm o anumită schema, care sa aibă în considerare:

A. statusul coroanelor dentare;B. morfologia radiculară;C. statusul endodontal;D. implantarea dinţilor;E. resturile radiculare.

263


1301. Referitor la raportul coroană–rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă este adevărat că:A. creşterea raportului coroană–rădăcină clinică odată cu înaintarea în vârstă se datorează în mai mare măsură îmbătrînirii, şi mai puțin efectului cumulat al agresiunilor de diverse tipuri;B. localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului, coroana clinică fiind mai mică decât cea anatomică;C. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ– cement;D. la maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală localizată la nivelul smalţului şi uneori a dentinei mărindu–se totuşi raportul coroană–radacină clinică;E. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă, în unele cazuri chiar marcată, iar retracţia gingivală este mai accentuată;

Răspuns corect: b,c,d,e.

1302. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor de restaurare deoarece :A. inflamaţia parodonţiului reduce capacitatea dinţilor stâlpi de a răspunde în mod corespunzător necesităţilor funcţionale pe care trebuie să le îndeplinească;B. restaurările proiectate pentru dinţi cu parodonţiul afectat înainte de efectuarea terapiei parodontale pot induce tensiuni şi presiuni nocive asupra parodonţiului tratat;C. pentru o localizare corespunzătoare a marginilor viitoarei restaurări protetice, poziţia şanţului gingival sănătos trebuie stabilită înaintea preparării dintelui ;D. marginile restaurărilor situate subgingival în prezenţa unei gingii inflamate vor fi expuse când se produce retracţia gingivală consecutivă tratamentului parodontal. E. mobilitatea dentară şi durerea nu interferează cu masticaţia şi alte funcţii ale dinţilor restauraţi;


1303. Evaluarea stării de sănătate parodontală se realizează în cursul examenului clinic iniţial şi examenului radiografic, astfel:A. la nivel gingival se evaluează: culoarea gingiei, textura suprafeţei ocluzale, tendinţa la hemoragie, conturul gingival;B. înălţimea gingiei keratinizate şi al gingiei aderente;C. examenul şanţului gingival şi al pungilor parodontale se realizează cel mai clar prin explorarea cu o sondă parodontală după detartraj si eliminarea tuturor factorilor de retenţie ai plăcii;D. pungile nu se determină numai prin examinare radiografică;E. aprecierea profunzimii şanţului gingival se relizează prin inspecție radiologică și clinică.

Răspuns corect: b,c,d.

1304.

264

1305. Anumite stări de mobilitate tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene:A. dinţi vecini cu o extracţie laborioasă;B. dinţi supuşi unor intervenţii de chirurugie parodontală şi periapcală;C. dinţi supuşi unor terapii ortodontice;D. dinții cu discromii marcate.E. dinții fără suport osos;

Răspuns corect: a,b,c.

1306. Din punct de vedere clinic se disting următoarele grade de mobilitate:A. gradul I – mobilitate uşor mai mare decât cea fiziologică în sens V–O, excursia exremităţii incizale sau ocluzale nu depăşeşte 1mm;B. gradul II – mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–D, depăşind 1 mm;C. gradul II – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial);D. gradul III – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial);E. gradul IV - mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–D, depăşind 2 mm;

Răspuns corect: a,b,d.

1307. Mobilitatea patologică a dinţilor afectaţi parodontal trebuie diferenţiată de mobilitatea crescută care însoţeşte unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera dento–maxilară, astfel:A. mobilitatea fiziologică crescută din timpul sarcinii, datorită relaxineiluteinice;B. mobilitatea fiziologică crescută din cursul erupţiei dentare datorită formării incomplete a rădăcinii ;C. mobilitatea dentară din cursul afecţiunilor parodonţiului periapical, datorită inflamaţiei acute a ţesuturilor perapicale;D. mobilitatea crescută a dinţilor stâlpi de punte sau ancoraţi de croşete cu epuizare parodontală datorită suprasolicitărilor funcţionale;E. mobilitatea fiziologică din insuficienţa parodontală.


1308. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:A. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);B. procese de distrucţie desmo–osoasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi ligamentar;C. modificări fizico–chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale sau a altor terapii cu hormoni;D. procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme etc.)E. ocluzie atraumatică care generează procese de liză desmo–osoasă;


1309. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:A. bruxismul;

265

B. boli metabolice între care diabetul ocupă un rol principal;C. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);D. procese de distrucţie carioasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi ligamentar;E. ocluzie traumatică care generează procese de liză desmo–osoasă.

Răspuns corect: a,b,c,e.

1310. Mobilitatea dentară reversibilă poate fi:A. Mobilitatea dentară de cauză protetică;B. Mobilitatea dentară de origine inflamatorie;C. Mobilitatea de origine ocluzală;D. Mobilitatea de origine parodontală;E. Mobilitatea de cauză carioasă.


1311. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :A. contur bine delimitat al ţesuturilor dure dentare;B. continuitatea septului osos alveolar; C. sept osos interradicular compact;D. compacta osoasă alveolară continuă;E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;


1312. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :A. contur nedelimitat al ţesuturilor dure dentare;B. continuitatea septului osos alveolar; C. sept osos interradicular compact;D. compacta osoasă alveolară continuă;E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;

Răspuns corect: b,c,d.

1313. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :A. structură uniformă a spongioasei prin proiecţia spaţiilor medulare şi a trabeculelor osoase;B. linie de proiecţie continuă în zona apicală a spaţiului periodontal şi a compactei osoase alveolare;C. cameră pulpară cu radiotransparenţă uniformă. D. sept osos interradicular absent;E. contur întrerupt al ţesuturilor dure dentare.


1314. Defectele angulare se clasifică în funcţie de numărul de pereţi osoşi:A. hemisepturi care apar cel mai frecvent pe suprafaţa distală a rădăcinilor molarilor;B. cratere interdentare – mărginite de două suprafeţe dentare şi două suprafeţe osoase;C. defecte intra–osoase – mărginite de o suprafaţă dentară şi trei suprafeţe osoase;

266

D. defecte osoase combinate – când numărul pereţilor din zona apicală este mai mare decât numărul pereţilor dinspre ocluzal;E. cratere interdentare – mărginite de o suprafață dentară şi o suprafață osoasă;


1315. În plan orizontal există patru grade de afectare a furcaţiei:A. Gradul I–leziune incipientă – uşoară alveoliză în zona furcaţiei, septul interradicular este aproape intact, defectul cuprinde mai puţin de 1/3 din spaţiul interradicular în sens vestibulo–oral;B. Gradul II– leziune parţială– alveoliză mai avansată, leziunea depăşeşte 1/3 din spaţiul interradicular în sens vestibulo–oral, sonda pătrunde interradicular dar nu ajunge pe faţa opusă;C. Gradul III– leziune completă în care osul interradicular lipseşte furcaţia fiind acoperită vestibular şi oral de ţesut gingival fără însă a putea fi observată clinic. Sonda parodontală pătrunde dintr–o parte în cealaltă a spaţiului interradicular;D. Gradul IV– osul interradicular este complet distrus, deschiderea furcaţiei fiind vizibilă clinic;E. Gradul IV– osul interradicular nu este complet distrus, deschiderea furcaţiei încă fiind vizibilă clinic;


1316. Referitor la edentaţia de molar prim permanent superior se poate afirma:A. poate fi considerată urgenţă stomatologică;B. expectativa bazată pe capacitatea de adaptare a organismului tânăr trebuie abandonată;C. protezarea fixă a edentaţiei de molar prim permanent superior previne tulburările ocluzale, parodontale şi articulare care apar aproape constant şi inevitabil în timp;D. amplitudinea deplasării dinţilor limitrofi breşei este cu atât mai mare cu cât a avut loc la o vârstă mai mica;E. daca edentatia a survenit in copilarie bresa nu se va inchide prin migrarea dintilor limitrofi


1317. Referitor la edentaţie de premolar prim superior, se poate afirma:A. dezavantajul ei major este prepararea caninului;B. coroana mixtă şi în general coroanele de înveliş riscă apariţia unor tulburări estetice;C. la copii şi adolescenţi intră în discuţie şi o restaurare adezivă;D. dacă dinţii limitrofi breşei sunt întregi şi rezerva osoasă corespunzătoare, inserarea unui implant endoosos nu rezolvă problema fără sacrificii de ţesuturi dure dentare;E. poate fi protezată prin sprijin distal pe doi stâlpi (premolarul secund şi molarul prim permanent) la care se ataşează o extensie mezială;

Răspuns corect: a,b,c,e.

1318. Referitor la edentaţie de incisiv central superior:

267

A. soluţia tradiţională este o restaurare fixă cu două elemente de agregare pe incisivul central de pe hemiarcada opusă şi pe incisivul lateral de pe partea edentaţiei cu un intermediar;B. se poate apela la o punte adezivă sau la inserarea unui implant;C. unii autori susțin că o punte adezivă care se sprijină pe mai mult de doi dinţi, cu mobilităţi diferite este sortită eşecului;D. este aproape imposibil de protezat;E. se încadrează în clasa a I-a Kennedy.


1319. Referitor la edentaţia de canin superior se poate afirma:A. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea fixă cu două elemente de agregare;B. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea mobilizabilă cu două elemente de agregare;C. se poate rezolva prin inserarea unui implant și protezarea acestuia;D. autotransplantele de canin inclus cu sau fără transfixaţii nu depăşesc la tineri o longevitate de 3–4 ani;E. dacă incisivul lateral este integru şi premolarii prezintă leziuni carioase sau obturaţii, se va confecţiona o restaurare cu două elemente de agregare pe ambii premolari şi cu o extensie mezială.

Răspuns corect: a,c,d,e.

1320. Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici:A. sunt proteze parţiale elastice , nedeformabile cu o rezistenţă remarcabilă la îndoire, rupere şi uzură;B. realizarea lor incumbă colaborarea medicului cu laboratorul de tehnică dentară; transmit presiunile masticatorii de la nivelul suprafeţelor lor ocluzale prin intermediul dinţilor stâlpi (dento–parodontal) osului alveolar;C. volumul lor este mai mic sau cel puţin egal cu cel al dinţilor naturali;D. designul suprafeţelor lor axiale şi ocluzale ca şi axele lor de inserţie corespund de cele mai multe ori cu cele ale dinţilor pe care se sprijină şi /sau îi înlocuiesc;E. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşurubare (cele demontabile), sau doar prin fricţiune (culisare, telescopare etc. cele mobilizabile), ceea ce le conferă o stabilitate remarcabilă în timp.

Răspuns corect: b,c,d,e.

268

1321. *Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la stopurile centrice sunt adevărate?A. Pot fi realizate de cuspizii vestibulari ai dinţilor laterali maxilari care oclud cu zona receptoare antagonistăB. Transmit solicitările ocluzale perpendicular pe axul lung al dinţilor lateraliC. Asigură o poziţie stabilă a dinţilor pe arcadeD. Contribuie la ghidajul anteriorE. Nu există în cazul anomaliilor clasa I-a Angle

Răspuns corect: C

1322. *Tabla ocluzală este:A. formată de versantele interne şi cele externe ale cuspizilor vestibulari şi oraliB. formată de versantele interne ale cuspizilor vestibulari şi oraliC. formată de versantele externe ale cuspizilor vestibulari şi oraliD. deplasată spre cuspidul de sprijinE. delimitată de ecuatorul anatomic al coroanelor dinţilor laterali

Răspuns corect: B

1323. *Statusul muşchiului pterigoidian lateral inferior se poate evalua prin:A. palparea endobucală paratuberozitarăB. palparea endobucală la nivelul gonionuluiC. testul de rezistenţă la propulsieD. strângerea dinţilor în intercuspidare maximăE. testul de compresiune

Răspuns corect: C

1324. *Cracmentul reciproc apare în:A. dislocarea anterioară parţială a discului articularB. dislocarea anterioară reductibilă a discului articularC. dislocarea anterioară ireductibilă a discului articularD. aderenţele din spaţiul articular superiorE. hipertrofia fibrocartilajului care acoperă tuberculul articular

Răspuns corect: B

1325. *Montarea modelelor de studiu într-un simulator semi-adaptabil în vederea analizei ocluzale presupune realizarea unui stop frontal din masă termoplastică în:A. relaţie centricăB. ocluzie de relaţie centricăC. intercuspidare maximăD. propulsie maximăE. lateropulsie maximă

Răspuns corect: A

1326. *Ghidarea mandibulei în relaţie centrică este dificilă în caz de hiperactivitate a muşchiului:

269

A. pterigoidian lateral superiorB. pterigoidian lateral inferiorC. maseterD. temporalE. pterigoidian medial

Răspuns corect: B

1327. *Contactul prematur din ocluzia de relaţie centrică care determină o alunecarea în centric antero-laterală spre aceeaşi parte cu acesta se produce între:A. versantul intern al cuspidului vestibular maxilar şi versantul extern al cuspidului vestibular mandibularB. versantul extern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului lingual mandibularC. versantul intern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului vestibular mandibularD. pantele meziale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele distale ale cuspizilor vestibulari mandibulariE. pantele distale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele meziale ale cuspizilor vestibulari mandibulari

Răspuns corect: C

1328. *Relaţiile interincisive clasa a II-a, subdiviziunea II, se caracterizează prin:A. overbite exageratB. overjet exageratC. ocluzie „cap la cap”D. ocluzie inversă frontalăE. ocluzie deschisă frontală

Răspuns corect: A

1329. *În cazul relaţiilor interincisive clasa a II-a, diviziunea I, dezocluzia dinţilor posteriori în protruzie se produce: A. mai lent din cauza overjet-ului frontal mareB. mai rapid din cauza overjet-ului frontal mareC. mai lent din cauza overjet-ului frontal micD. mai rapid din cauza overjet-ului frontal micE. cu aceeaşi viteză ca în relaţiile interincisive clasa a III-a

Răspuns corect: A

1330. *Interferenţele ocluzale de parte nelucrătoare în protruzie apar între:A. marginile incizale mandibulare şi suprafeţele palatinale ale dinţilor frontali maxilariB. pantele meziale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele distale ale cuspizilor vestibulari mandibulariC. pantele distale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele meziale ale cuspizilor vestibulari mandibulariD. versantul intern al cuspidului vestibular maxilar şi versantul extern al cuspidului vestibular mandibular

270

E. versantul intern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului vestibular mandibular

Răspuns corect: C

1331. *interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în laterotruzie se observă între:A. versantul intern al cuspidului vestibular maxilar şi versantul extern al cuspidului vestibular mandibularB. versantul extern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului lingual mandibularC. versantul intern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului vestibular mandibularD. pantele meziale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele distale ale cuspizilor vestibulari mandibulariE. pantele distale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele meziale ale cuspizilor vestibulari mandibulari

Răspuns corect: C

1332. *Cuspidul centro-vestibular al lui 3.6 realizează un stop centric cu:A. fosa centrală a lui 1.6B. fosa centrală a lui 2.6C. fosa centrală a lui 1.7D. fosa centrală a lui 2.7E. fosa distală a lui 2.6

Răspuns corect: B

1333. *La montarea modelelor de studiu într-un simulator semi-adaptabil în vederea analizei ocluzale, înregistrările interocluzale în propulsie permit măsurarea:A. gradului de dezocluzie a dinţilor lateraliB. unghiului BennettC. unghiului pantei tuberculului articular în raport cu planul Frankfurt sau planul lui CamperD. unghiului ghidajului anteriorE. unghiului ghidajului canin

Răspuns corect: C

1334. *Dimensiunea verticală de ocluzie se obţine scăzând din dimensiunea verticală posturală:

A. valoarea spaţiului de inocluzie fiziologică (2 – 4 mm)B. valoarea spaţiului minim de vorbire (1 – 2 mm)C. valoarea overbite-ului frontalD. valoarea overbite-ului lateralE. valoarea long centric-ului

Răspuns corect: A

1335. *Pacienţii cu relaţii interincisive clasa a III-a au:

271

A. un ghidaj anterior eficientB. o tendinţă de protruzie accentuatăC. contacte ocluzale la nivelul dinţilor posteriori în protruzie, care nu sunt considerate interferenţeD. un overbite frontal foarte mareE. un unghi de ghidaj anterior foarte mare

Răspuns corect: C

1336. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cuspizii de sprijin sunt adevărate?A. Stabilizează mandibula în poziţia de intercuspidare maximăB. Stabilizează mandibula în protruzieC. Asigură protecţia obrajilor în masticaţieD. Conservă dimensiunea verticală de ocluzieE. Conservă dimensiunea verticală fonetică

Răspuns corect: A şi D

1337. Care dintre contactele ocluzale de mai jos sunt funcţionale?A. Vârf cuspid – versant fosăB. Versant cuspid – versant fosăC. Vârf cuspid – vârf cuspidD. TripodiceE. Vârf cuspid – planşeu fosă

Răspuns corect: D şi E

1338. Ţesuturile retrodiscale se palpează:A. cu cavitatea bucală întredeschisăB. în momentul deschiderii maxime a cavităţii bucaleC. la strângerea dinţilor în intercuspidare maximăD. prin exercitarea unei presiuni pe suprafaţa posterioară a condiluluiE. prin exercitarea unei presiuni pe polul lateral al condilului

Răspuns corect: B şi D

1339. Disfuncţia muşchilor ridicători ai mandibulei se caracterizează printr-o:A. limitare a mişcării de deschidere a cavităţii bucaleB. deschidere a cavităţii bucale „în baionetă”C. limitare a mişcării de propulsieD. „senzaţie finală” elastică – moale, dureroasăE. „senzaţie finală” dură, dureroasă


1340. Poziţia şi forma discului articular pot fi evidenţiate:A. pe radiografia panoramicăB. pe radiografia în incidenţă transcraniană lateralăC. prin artrografieD. prin imagistică prin rezonanţă magnetică

272

E. prin tomografie computerizată

Răspuns corect: C şi D

1341. Punctele axei balama terminale se identifică:A. în cazul utilizării unui arc facial cinematicB. în cazul utilizării unui arc facial anatomicC. pe linia care uneşte tragusul cu unghiul extern al ochiului, la 13 mm de tragusD. pe linia care uneşte tragusul cu unghiul extern al ochiului, la 13 mm de unghiul extern al ochiuluiE. prin palparea polului lateral al condilului în timpul deschiderii şi închiderii cavităţii bucale

Răspuns corect: A, C şi E

1342. Ocluzia funcţională (cu protecţie mutuală) se caracterizează prin:A. stopuri centrice stabile, simultane şi echilibrate în intercuspidare maximăB. long centric de minimum 2 mmC. point centricD. dezocluzie a tuturor dinţilor posteriori în protruzieE. contacte ocluzale simultane şi echilibrate de parte nelucrătoare în laterotruzie

Răspuns corect: A, C şi D

1343. Şlefuirea selectivă se indică:A. pentru eliminarea dizarmoniilor ocluzale acute iatrogeneB. pentru eliminarea dizarmoniilor ocluzale cronice, în cazul unui pacient asimptomaticC. preproteticD. în malocluziile acuteE. pentru stabilizarea contactelor ocluzale după tratamente ortodontice


1344. Dimensiunea verticală de ocluzie exagerată se asociază cu:A. un spaţiu de inocluzie fiziologică mai mareB. oboseala şi spasmul muşchilor ridicători ai mandibuleiC. uzuri dentare exagerateD. tulburări de fonaţieE. tulburări de deglutiţie

Răspuns corect: B, D şi E

1345. Dimensiunea verticală de postură:A. este egală cu dimensiunea verticală de ocluzie B. este egală cu distanţa dintre fanta labială şi unghiul extern al ochiuluiC. poate varia de la o măsurătoare la alta, la acelaşi pacientD. este constantă în decursul vieţiiE. se măsoară atunci când mandibula se găseşte în poziţie de repaus

273

Răspuns corect: B şi C

1346. Curba lui von Spee accentuată:A. favorizează apariţia interferenţelor ocluzale de parte nelucrătoare în protruzieB. impune un overbite frontal mai micC. va fi corectată înainte de verificarea ghidajului anteriorD. poate fi provocată de migrări dentareE. apare în caz de uzuri dentare generalizate


1347. Curba transversală a lui Wilson:A. are concavitatea orientată inferiorB. asigură dezocluzia dinţilor posteriori de parte nelucrătoare în laterotruzieC. asigură dezocluzia dinţilor posteriori în protruzieD. este aplatizată în cazurile de uzură dentară intensăE. este aplatizată în cazurile de migrare a dinţilor lipsiţi de antagonist

Răspuns corect: B şi D

1348. Semnele odonto-parodontale reversibile ale disfuncţiei ocluzale sunt:A. mobilitate dentară exageratăB. fremitusC. faţete de uzurăD. abfracţiiE. retracţii gingivale

Răspuns corect: A şi B

1349. Relaţia centrică este poziţia mandibulei faţă de maxilar şi baza craniului în care condilii se găsesc în:A. poziţia cea mai posterioară în cavitatea glenoidăB. poziţia antero-superioară pe panta posterioară a tuberculului articularC. raport cu porţiunea intermediară a discului articularD. raport cu banda anterioară a discului articularE. poziţie de translaţie anterioară maximă


1350. Ghidarea unimanuală a mandibulei în relaţie centrică:A. utilizează rezultanta forţelor exercitate de muşchii ridicători ai mandibulei pentru a plasa condilii în relaţie centricăB. utilizează rezultanta forţelor exercitate de muşchii coborâtori ai mandibulei pentru a plasa condilii în relaţie centrică C. se face cu cavitatea bucală a pacientului deschisă la maximumD. impune plasarea policelui mâinii drepte pe suprafaţa vestibulară a incisivilor mandibulariE. impune plasarea policelui mâinii drepte pe simfiza mentonieră


274

1351. Cheia lui Angle este corectă:A. dacă cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar vine în raport cu şanţul intercuspidian vestibular al molarului prim mandibularB. dacă cuspidul mezio-vestibular al molarului secund maxilar vine în raport cu şanţul intercuspidian vestibular al molarului secund mandibularC. în anomaliile clasa I-a AngleD. în anomaliile clasa a II-a AngleE. în anomaliile clasa a III-a Angle

Răspuns corect: A şi C

1352. Malocluzia acută, provocată de un spasm al pterigoidianului lateral inferior, se caracterizează prin:A. „dinţi care nu se mai ating cum trebuie”B. dezocluzia dinţilor posteriori de parte contralateralăC. dezocluzia dinţilor posteriori de parte ipsilateralăD. contacte ocluzale prea intense pe dinţii frontali de parte contralateralăE. contacte ocluzale prea intense pe dinţii frontali de parte ipsilaterală

Răspuns corect: C şi D

1353. Conform criteriilor ocluziei funcţionale, ghidajul anterior din mişcarea de protruzie:A. va fi realizat de cel puţin doi incisivi centrali maxilariB. poate fi realizat de un singur dinte frontal maxilarC. asigură un traiect mandibular înscris în plan medio-sagitalD. produce dezocluzia dinţilor posterioriE. se va asocia cu contacte ocluzale stabile, simultane şi echilibrate pe dinţii posteriori


1354. În cazul funcţiei de grup, la ghidarea mişcării de laterotruzie dreaptă contribuie:A. suprafaţa palatinală a lui 1.3B. cuspidul palatinal al lui 1.4C. cuspidul palatinal al lui 1.5D. cuspidul mezio - vestibular al lui 1.6E. cuspidul disto - vestibular al lui 1.6


1355. Pentru a evita interferenţele de parte nelucrătoare în protruzie, overbite-ul şi overjet-ul frontale vor fi corelate cu:

A. overbite-ul dinţilor lateraliB. gradul de cuspidare al dinţilor lateraliC. adâncimea curbei lui von SpeeD. adâncimea curbei lui WilsonE. poziţia discului articular


1356. Creşterea overbite-ului frontal:

275

A. scade unghiul ghidajului anteriorB. creşte unghiul ghidajului anteriorC. permite existenţa unor dinţi laterali mai cuspidaţi (proeminenţi)D. impune dinţi laterali aplatizaţiE. permite o curbă a lui von Spee mai accentuată

Răspuns corect: B, C şi E

1357. Printre particularităţile ocluziei terapeutice se numără:A. dinţii posteriori realizează un număr maxim de contacte stabile, simultane şi echilibrate de tip vârf cuspid – planşeu fosăB. dinţii posteriori realizează un număr maxim de contacte stabile, simultane şi echilibrate de tip tripodicC. point centricD. long centric de maximum 2 mm, înscris în plan medio-sagitalE. dezocluzia dinţilor posteriori în protruzie


1358. Ocluzia terapeutică se va obţine prin şlefuire selectivă la pacienţii:A. cu ocluzie traumaticăB. cu ocluzie habitualăC. care solicită restaurări protetice de amploare, ce modifică semnificativ tiparul contactelor ocluzale existenteD. care au beneficiat de un tratament ortodontic E. cu malocluzie acută


1359. Şlefuirea selectivă va fi încununată de succes dacă:A. în ocluzia de relaţie centrică, contactul iniţial al cuspizilor vestibulari mandibulari se realizează în treimea din vecinătatea fosei centrale antagonisteB. în ocluzia de relaţie centrică, contactul iniţial al cuspizilor vestibulari mandibulari se realizează în treimea din vecinătatea vârfului cuspidului antagonistC. există o alunecare în centric anterioară sub 2 mmD. există o alunecare în centric anterioară de minimum 2 mmE. există o alunecare în centric cu o componentă orizontală amplă


1360. Un pacient prezintă un contact prematur în ocluzia de relaţie centrică care determină o alunecare în centric anterioară mai mare de 2 mm. Contactul este mai apropiat de vârful cuspidului vestibular mandibular decât de vârful cuspidului palatinal maxilar. Eliminarea contactului prematur respectiv se realizează prin:A. şlefuirea pantei meziale a cuspidului palatinal maxilarB. şlefuirea pantei distale a cuspidului vestibular mandibularC. lărgirea fosei centrale maxilareD. lărgirea fosei centrale mandibulareE. şlefuirea versantelor cuspizilor de ghidaj

276


1361. Un pacient prezintă o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzie. Pentru eliminarea acestei interferenţe se va şlefui:A. panta distală a cuspidului palatinal maxilarB. panta mezială a cuspidului vestibular mandibular, când curba lui von Spee este normalăC. panta mezială a cuspidului vestibular mandibular, dacă acest cuspid denivelează curba lui von SpeeD. versantul intern al cuspidului palatinal maxilarE. versantul intern al cuspidului vestibular mandibular


1362. Un pacient prezintă un ghidaj canin şi o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în laterotruzie. Pentru eliminarea acestei interferenţe se va şlefui:A. panta distală a cuspidului palatinal maxilarB. versantul intern al cuspidului palatinal maxilarC. panta mezială a cuspidului vestibular mandibularD. versantul intern al cuspidului vestibular mandibular, când curba lui Wilson este normalăE. versantul intern al cuspidului vestibular mandibular, dacă acest cuspid denivelează curba lui Wilson

Răspuns corect: B şi E

1363. Şlefuirea selectivă se execută ori de câte ori este posibil:A. folosind hârtie de articulaţie cu o grosime de 40 µB. sub anestezieC. cu o bună răcire cu apăD. la nivelul versantelor cuspizilor de ghidajE. la nivelul vârfurilor cuspizilor de sprijin


1364. Devierea traiectului protruziv al mandibulei de la linia mediană poate fi provocată de:A. o interferenţă ocluzală de parte lucrătoare în protruzieB. o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzieC. un ghidaj anterior asigurat de cei doi incisivi centrali maxilariD. contactul dintre panta mezială a cuspidului palatinal maxilar şi panta distală a cuspidului vestibular mandibularE. contactul dintre panta distală a cuspidului palatinal maxilar şi panta mezială a cuspidului vestibular mandibular

Răspuns corect: A, B şi E

1365. Şina ocluzală de relaxare musculară va satisface următoarele criterii:A. în ocluzia de relaţie centrică toţi cuspizii vestibulari mandibulari realizează contacte tripodice cu şinaB. în ocluzia de relaţie centrică toţi cuspizii vestibulari mandibulari realizează contacte

277

uniforme cu suprafeţe plate antagonisteC. caninii mandibulari ghidează simultan mişcarea de protruzieD. incisivii centrali mandibulari ghidează simultan mişcarea de protruzieE. dinţii posteriori mandibulari realizează contacte cu şina în protruzie şi laterotruzie


1366. Şina ocluzală de relaxare musculară se indică:A. pentru scăderea intensităţii şi frecvenţei episoadelor de bruxismB. pentru eliminarea completă a bruxismuluiC. pentru eliminarea malocluziei acuteD. în dislocarea anterioară reductibilă a discului articularE. în disfuncţia muşchilor pterigoidieni laterali inferiori

Răspuns corect: A, C, D şi E

1367. Fenomenul Thielemann presupune:A. vestibularizarea incisivului lateral maxilarB. vestibularizarea incisivului lateral mandibularC. o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzie la nivelul molarului de minte mandibular contralateralD. o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzie la nivelul molarului de minte maxilar contralateralE. o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzie la nivelul molarului de minte maxilar ipsilateral


1368. Conform criteriilor ocluziei funcţionale, alunecarea în centric va fi:A. sub 2 mmB. peste 2 mmC. anterioară, înscrisă în plan medio-sagitalD. antero-laterală, spre aceeaşi parte cu contactul prematur din ocluzia de relaţie centrică E. antero-laterală, de partea opusă contactului prematur din ocluzia de relaţie centrică


1369. Relaţiile interincisive clasa a II-a, subdiviziunea I, se caracterizează prin:A. overbite exageratB. overjet exageratC. ocluzie „cap la cap”D. ocluzie inversă frontalăE. ocluzie deschisă frontală

Răspuns corect: A şi B

1370. În ocluzologie, „regula treimilor” :A. reflectă discrepanţa mezio-distală a arcadelor dentare atunci când condilii sunt plasaţi în relaţie centrică

278

B. reflectă discrepanţa vestibulo – orală a arcadelor dentare atunci când condilii sunt plasaţi în relaţie centrică C. permite evaluarea succesului terapiei prin şlefuire selectivăD. permite evaluarea succesului terapiei prin şina ocluzală de relaxare muscularăE. descrie raportul corect al condilului cu discul în relaţie centrică


279

Baza şablonului de ocluzie folosit la realizarea de relaţii intermaxilare trebuie sǎ respecte urmǎtoarele reguli :

A. sǎ fie rigidǎ si nedeformabilǎ la temperature cavitǎţii bucale, B. sǎ aibǎ stabilitate optimǎ fǎrǎ basculare la temperature cavitǎţii bucale,C. stabilitatea bazei are importanţǎ relativǎ,D. sǎ nu prezinte asperitǎţi pe faţa mucozalǎ pentru a nu jena, evitậnd astfel poziţiile antalgice ale mandibulei ,E. sǎ poatǎ fi îndepǎrtatǎ şi repusǎ pe model.

Rǎspunsuri corecte: a, b, d, e.

1371. Bordura (valul de ocluzie) al şablonului de ocluzie trebuie sǎ corespundǎ aproximativ ca formǎ, mǎrime şi poziţie cu arcadele naturale, ceea ce presupune:A. sǎ fie montate pe mijlocul crestei ,B. sǎ prezinte anumite dimensiuni: în zona frontalǎ 8mm înalţime şi 5mm iar în zona lateralǎ 4 mm înǎlţime şi 4 mm lǎţime,C. limita posterioarǎ sǎ se extindǎ pe tuberozutǎţi şi pe tuberculii piriformi,D. muchiile bordurii vor fi rotunjite,E. sǎ fie relizat dintr-o cearǎ cật mai moale.

Rǎspunsuri corecte: a, d.

1372. Modelarea vestibularǎ a bordurii de ocluzie maxilare trebuie sǎ tinǎ cont de urmǎtoarele aspect:A. dacǎ este modelatǎ în exces conferǎ un aspect estetic nefiresc, în contrast cu vậrsta pacientului ;B. dacǎ este modelatǎ în exces împiedicǎ contraţia fireascǎ a buccinatorului;C. dacǎ bordura de ocluzie este subdimensionatǎ vestibulo-oral şanţurile peribucale vor fi reduse iar profilul este convex;D. pentru a conferi o susţinere corespunzǎtoare buzei superioare, în funcţie de gradul resorbţiei crestei reziduale frontale, se recomandǎ ca marginile incizale ale incisivilor centrali sǎ fie plasate cu 6-10 mm spre anterior faţǎ de papilla incisivǎ;E. în zona frontalǎ, bordura de ocluzie va depǎşi buza superioarǎ, în plan vertical cu 1-2 mm la tineri şi cu circa 0,4 mm la vậrstnici .

Rǎspunsuri corecte: a, d, e.

1373. Modelarea bordurii de ocluzie a şablonului inferior presupune:A. adaptarea sa la lǎţimea dinţilor, B. crearea pe faţa lingualǎ a unei depresiuni pentru muşchiul buccinator, C. ecuatorul limbii trebuie sǎ fie plasat la nivelul marginii valului de ocluzie inferior,D. paralelizarea valului de ocluzie inferior cu cel superior,E. bordura de ocluzie trebuie sǎ fie conformatǎ astfel încật sǎ realizeze egalizarea presiunilor musculare periprotetice.

Rǎspunsuri corecte: a, c, d, e.

1374. Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie la edentatul total se face raportat la anumite planuri, respective puncte antropometrice de referinţǎ:

280

A. Gysy defineşte drept plan de ocluzie proteticǎ pe acela ce trece prin marginea liberǎ a celor doi incisivi superiori şi marginea distalǎ a molarilor primi superiori,B. planul de orientare proteticǎ este paralel în zona frontalǎ cu linia bipupilarǎ;C. planul de orientare proteticǎ este paralel în zona lateralǎ cu planul orizontal de la Frankfurt;D. în anumite cazuri se admit abateri de la paralelismul cu planul lui Camper în funcţie de profilul feţei: cele douǎ linii convenţionale de orientare ocluzalǎ vor fi convergente spre distal într-un profil convex (compresie de maxilar);E. în anumite cazuri de admit abateri de la paralelismul cu planul lui Camper în funcţie de profilul feţei: cele douǎ linii convenţionale de orientare ocluzalǎ vor fi divergente spre distal în profil concave (progenie).

Rǎspunsuri corecte: b, d, e

1375. Dupǎ Lejoyeux la stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie trebuie ţinut cont şi de anumite repere cum ar fi:A. respectarea factorilor generali: vậrstǎ, sex, tip constituţional;B. redarea unui aspect fizionomic plǎcut;C. asigurarea condiţiilor pentru o fonaţie corespunzǎtoare;D. menţinerea stabilitǎţii protezelor pe suprafaţa de sprijin atật în intecuspidare maximǎ cật şi în cursul altor relaţii care se stabilesc în cursul mişcǎrilor mandibular;E. sǎ fie situate mai aprope de obraji pentru a evita dislocarea produsǎ de muşchii limbii.

Rǎspunsuri corecte:a,b,C.

1376. Determinarea planului de ocluzie în zona frontalǎ urmǎreste urmǎtoarele aspecte:A. marginea liberǎ a bordurii de ocluzie atunci cậnd pacientul este cu gura întredeschisǎ trebuie sǎ fi poziţionat cu 1-2 mm sub marginea liberǎ a buzei superioare;B. marginea liberǎ a bordurii de ocluzie în zona frontalǎ trebuie sǎ fie paralelǎ cu linia bipupilarǎ;C. determinarea direcţiei planului de orientare ocluzalǎ în zona fronatǎ se poate stabili cu douǎ rigle sau cu planul lui Fox;D. în nici o situaţie nu se admit abateri de la paralelismul cu planul bipupilar;E. nivelul planului de ocluzie în zona frontalǎ trebuie sǎ asigure pronunţia corectǎ a sibilantelor.

Rǎspunsuri corecte: a,b,C.

1377. Nivelul planului de ocluzie la edentatul total:A. este constituit concret de zona de unire a suprafeţelor ocluzale ale şabloanlor raportatǎ la fanta labialǎ sau la distanţa intermaxilarǎ;B. în zona frontalǎ maxilarǎ la 4-6 mm sub limita interioarǎ a buzei superioare prezentậnd variaţii legate de vậrstǎ;C. este determinat în zona frontalǎ de tonicitatea muşchiului buccinator;

281

D. este situat dupǎ Bonwill în zona lateralǎ la mijlocul distanţei dintre cele douǎ creste reziduale;E. este situat în zona lateralǎ mai aproape de creasta cu atrofia cea mai evidentǎ;

Rǎspunsuri corecte: a, d, E.

1378. Pentru determinarea DVO (dimensiunii vertical de ocluzie) în literatura de specialitate au fost descrise o multitudine de tehnici:A. unele ţin seama de înregistrarea şi pǎstrarea DVO pe care a avut-o pacientul în perioada de dentat mǎsurate şi înscrise pe modelul de studiu;B. în absenţa înregistrǎrilor preextracţionale orientativ se poate folosi şi chiar prelua DVO cu vechile proteze dacǎ pacientul a fost protezat şi respective dacǎ acestea corespund din punct de vedere funcţional;C. în lipsa oricǎrui document pentru determiarea DVO se poate apela la RP (relaţia de posturǎ);D. din RP se scad 4-6 mm obţinậndu-se astfel DVO;E. valoarea spaţiului de inocluzie fiziologicǎ şi cea a relaţiei de posturǎ a mandibulei reprezintǎ constante astfel cǎ ele se folosesc întotdeauna la determinarea DVO.

Rǎspunsuri corecte: b, C.

1379. Factorii care influenţeazǎ spaţiul mandibulo-maxilar în relaţia de poturǎ (1-7 mm în zona frontalǎ dupǎ Hupfauf sunt: A. stǎrile emoţionaleB. durerileC. deglutiţia D. medicațiaE. poziţia copului sau capului.

Rǎspunsuri corecte: a, b, d, e.

1380. Determinarea relaţiei de posturǎ (RP) a mandibulei se realizeazǎ dupǎ urmǎtoarele reguli:A. stabilirea RP într-o atmosferǎ relaxantǎ pentru pacient;B. bolnavul are o poziţie orizontalǎ;C. determinarea RP se realizeazǎ dupǎ inserţia şablanelor de ocluzie pe cậmp şi prelucrarea lor astfel încật sǎ nu modifice poziţia buzelor şi obrajilor;D. stabilitatea pe cậmp a şabloanlor nu este importantǎ;E. se va face o singurǎ determinare corectǎ pentru a nu obosi musculatura pacientului.

Rǎspunsuri corecte: a,C.

1381. Dintre multiplele metode de determinare a relaţiei de posturǎ (RP) a mandibulei descrise în literatura de specialitate amintim:A. metoda antropometricǎ care derivǎ din cea a determinǎrii relaţiei centrice (RC) fǎrǎ şabolane de ocluzie;

282

B. metoda deglutiţiei se bazeazǎ pe relaxarea musculaturii în urma unui act reflex repetat- este cel mai frecvent utilizatǎ în practicǎ asigurậnd determinarea cu acurateţe a RP;C. metoda relaxǎrii controlate care se bazeazǎ pe activitatea minimǎ neuromuscularǎ obţinutǎ printr-un confort fizic şi psihic asociat uneori cu închidrea pleoapelor;D. metoda foneticǎ apeleazǎ la pronunţia anumitor foneme de regulǎ: “M”, “S”; E. reflexul molarului de 6 ani care permite plasarea mandibulei în relaţie de posturǎ.

Rǎspunsuri corecte: c,d.

1382. Mǎsurarea dimensiunii verticale posturale necesitǎ realizarea urmǎtoarelor manevre comadate de medic:

A. purtarea unei convorbiri scurte cu pacientul;B. deglutiţii repetate;C. deschiderea şi închiderea lentǎ a gurii, pe o amplitudine redusǎ;D. înlǎturarea oricǎror stǎri de tensiune care ar putea provoca contracţia muşchilor ridicǎtori şi dispariţia spaţiului de inocluzie fiziologic;E. folosirea vechilor proteze pentru obţinerea spaţiului de inocluzie fiziologic.

Rǎspunsuri corecte: a, b, c, d.

1383. Determinarea clinicǎ a dimensiunii verticale de ocluzie (DVO ) la edentatul total cu şabloane de ocluzie ţinậnd seama de urmǎtoarele dimensiuni:A. din distanţa care apare între şablonul maxilar şi cel mandibular- characteristic relaţiei posturale se scad 4-6 mm; B. dupǎ McGrane distanţa între fundul de sac vestibular (frontal pe linie medianǎ ) şi fundul de sac vestibiular al mandibulei sunt aproximativ 40 mm;C. dupǎ Ackerman distanţa medie între punctele antropometrice Subnasale şi Gnathion în relaţia de posturǎ este 62 mm;D. din dimensiunea verticalǎ posturalǎ mǎsuratǎ între punctele antropometrice Subnasale şi Gnathion se scad 2-3 mm;E. pentru determinarea DVO se recomandǎ folosirea unei singure tehnici care este mai bine cunoscutǎ.

Rǎspunsuri corecte: b, c, d.

1384. În cadrul metodelor antropometrice de determinare dimensiunii verticale posturale (DVP) şi a dimensiunii vericale de ocluzie (DVO) se ţine seama de anumite rapoarte cranio faciale constante şi anume :A. egalitatea distanţelor dintre fanta labialǎ şi unghiul extern al orbitei, respective dintre Sn- Gn;B. echilibrul existent între cele trei etaje ale figurii corespunzǎtor tipului anthropologic;C. egalitatea distanţelor dintre planul Orbitale-Vertex cu planul Orbitale- Gnathion;D. reportul relativ constant de 5/3 al DV a etajului inferior cậnd gura este larg deschisǎ, respective cậnd mandibula se aflǎ în RP;E. egalitatea distanţelor dintre planul Orbitale-Vertex cu planul Sn- Gn.


283

1385. Utilizarea compasului de aur (Safident Gland-Elvetia) permite urmatoarele determinari în cazul pacientului edentate total:

A. cậnd braţele laterale ale instrumetului se plaseaza corepunzǎtor punctelor Sn şi Gn braţul mijociu va fi plasat automat în zona de contact dintre cele douǎ buze;B. la uşoara deschidere a gurii, braţul mijociu va indica poziţia marginii incizale a incisivilor centrali inferiori;C. la uşoara deschidere a gurii, braţul mijociu va indica poziţia marginii incizale a incisivilor centrali superiori;D. prin mǎsurarea cu deschiderea micǎ a fantei palpebrale de la unghiul extern la cel intern al orbitei, deschiderea mare a compasului va reprezenta diametrul arcadei artificiale superioare mǎsurat între feţele vestibulare ale primilor molari superiori;E. prin mǎsurarea cu deschiderea micǎ a fantei palpebrale de la unghiul extern la cel intern al orbitei, deschiderea mare a compasului va reprezenta deschiderea fantei bucale atunci cậnd pacientul surậde.

Rǎspunsuri corecte: a, c, d, e.

1386. Pentru a stabili existenţa unei corespondenţe între distanţa dintre fanta labialǎ şi şi unghiul extern al orbitei respectiv dintre punctele Sn- Gn se pot realiza mǎsurǎtori ţinậnd cont de urmǎtoarele aspecte:A. poziţionarea corectǎ sub nas a braţului fix al ocluzometrului;B. dacǎ unghiul nazo-labial este obtuz este necesarǎ marcarea unui reper pe tegument, pentru a permite poziţionarea corectǎ a instrumentului;C. poziţionarea braţului culisabil sub menton, astfel încật sǎ ia contact cu ţesuturile submentoniere (sǎ fie paralel cu acestea);D. ţesuturile submentoniere trebuie sǎ fie comprimate pentru a permite o înregistrare corectǎ;E. orientarea verticalǎ a ocluzometrului Willis – astfel încật braţul culisabil sǎ fie în contact intim cu ţesuturile submentoniere iar braţul vertical sǎ urmǎreascǎ axul lung al feţei.

Rǎspunsuri corecte: a, b, c, e.

1387. Testele funcţionale de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie la edentatul total se referǎ la:A. aspectul armonios, esthetic al feţei (Turner, Fox);B. aparenţa de subiect distrat impasibil (Pedro Saizar);C. existenţa între bordurile de ocluzie a unui spaţiu minim de vorbire, sesizabil la pronunţarea fonemei S (Silvermann);D. dupǎ deglutiţie sau fonaţie mandibula revine în poziţia de posturǎ;E. la menţinerea în gurǎ a unei cantitǎţi mari de apǎ mendibula este poziţionatǎ în poziţia de posturǎ.


1388. Determinare DVO folosind spaţiul minim de vorbire se foloseşte ţinậnd cont de urmǎtoarele aspecte:A. a fost propusǎ de Silvermann motivậnd cǎ aceasta este o metodǎ dinamicǎ pe cậnd pornirea de la DVP este o metodǎ relative staticǎ de determinare;

284

B. spaţiul minim de vorbire este mai mare decật spaţiul de inocluzie fiziologicǎ;C. spaţiul minim de vorbire este mai mic decật spaţiul de inocluzie fiziologicǎ;D. spaţiul minim de vorbire se obţine atunci cậnd pacientul articuleazǎ fonema”s”;E. spaţiul minim de vorbire are o valoare de 3-4 mm.

Rǎspunsuri corecte:a, c, d.

1389. În cazul dimensiunii verticale de ocluzie subdimensioante (DVO) în cazul edentatului total apar urmatoarele semne clinice:A. aspectul progen al pacientului;B. accentuarea sanţurilor periorale ale feţei;C dispariţia roşului buzelor;D. apariţia ragadelor comisurale;E. stabilitatea redusǎ a piesei protetice.


1390. Metodele empirice care au la bazǎ utilizarea şabloanelor de ocluzie folosite pentru determinarea relaţiei centriuce (RC) la edentatul totale sunt:A. metoda deglutiţiei ;B. ghidarea uni sau bimanualǎ;C. homotropia linguo- mandibularǎ;D. relaxarea muscularǎ;E. metoda reflexului molar.

Rǎspunsuri corecte: a, b, c, e.

1391. *O problemǎ legatǎ de subevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO) în cazul edentatului total este prezenţa ragadelor comisurale care adeseori se suprainfecteazǎ cu levuri (Candida albicans):A. ragadele comisurale apar în 40% din cazuri;B. ragadele sunt prezente şi în cazul DVO corect evaluate în 20% din cazuri;C. ragadele comisurale pot fi simptome ale generalizǎrii unei stomatite protetice, prezentǎ la 30-76% din edentaţii total protezaţi datoritǎ igienizǎrii precare a pieselor protetice;D. DVO redusǎ nu este întodeuna un factor predispozant în apariţia ragadelor comisurale;E. tratamentul ragadelor comisurale este facil iar riscul de recidivǎ este redus.

Rǎspuns corect: c

1392. *În cazul dimensiunii verticale de ocluzie supradimensioante (DVO) la edentatul total apar urmatoarele semne clinice:A. aspect de gurǎ relaxatǎ – dupǎ Palla;B. vizibilitatea redusǎ a dinţilor frontali superiori;C. zgomot tipic de “zurgǎlǎi” la contactul dento-dentar;D. stabilitatea protezelor este foarte bunǎ;E. fonaţia este însǎ defectuoasǎ.

285

Rǎspuns corect: e,

1393. *Din rezultatele cercetǎrilor experimentale în legǎţurǎ cu determinarea relaţiilor intermaxilare (RI) prin poziţia de posturǎ în cazul edentatului total se pot formula urmǎtoarele concluzii: A. pacientul şi medicul trebuie sǎ poarte o discuţie veselǎ în prealabil;B. pacientul aşezat ţine capul în extensie;C. şabloanele trebuie sǎ fie stabile şi sǎ nu provoace dureri pacientului; D. determinarea se face cu şabloane de ocluzie inserate astfel conformate astfel încật sǎ menţinǎ relaţia corectǎ dintre menton şi vậrful nasului;e. deprogramarea reflexelor preexistente şi a deglutiţiei, asociate cu testele fonetice prezintǎ un risc crescut de supradimensionare a dimensiunii verticale.

Rǎspuns correct: c.

1394. *Datele transmise tehnicianului dentar în vederea alegerii şi montǎrii dinţilor sunt urmǎtoarele: A. relaţia orizontalǎ a şabloanelor de ocluzie cu postura pacientului;B. planul lui Camper; C. relaţia verticalǎ între şabloane – corespondentul DVO;D. materialul din care sunt confecţionaţi dinţii este stabilit de technician în funcţie de dinţii antagonişti protezei totale;E. daca doreşte montarea şabolanelor de ocluzie în ocluzor sau articulator.

Rǎspuns correct: c

286

1395. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza totala sunt:A. compatibilitate cu mediul bucal;B. sa fie acceptata din punct de vedere estetic;C. sa permita resorbtia tesuturilor de sustinere;D. restaurarea functiei masticatorii;E. sa permita desfasurarea unei fonatii, deglutitii si respiratii normale.

a,b,d,e

1396. *In primul an dupa extractie, reducerea inaltimii crestei reziduale la maxilar in plan medio-sagital este de:A. 4-5 mm;B. 1-2 mm;C. 2-3 mm;D. 5-6 mm;E. 2-4 mm.

c

1397. *In primul an dupa extractie, reducerea inaltimii crestei reziduale la mandibula in plan medio-sagital este de:

A. 4-5 mm;B. 1-2 mm;C. 2-3 mm;D. 5-6 mm;E. 2-4 mm.

a

1398. Consecintele resorbtiei crestei reziduale sunt:A. pierderea aparenta a adancimii si latimii fundurilor de sac vestibulare si orale;B. scaderea valorii DVO;C. accelerarea resorbtiei centripete la mandibula si centrifuga la maxilar;D. modificari morfologice ale crestei reziduale care devine ascutita si neregulata;E. rotatia posterioara a mandibulei.

A,b,d

1399.

1400. Proteza totala actioneaza ca factor etilic al stomatopatiilor prin urmatoarele mecanisme:A. iatrogenia de conceptie si realizare a protezei;B. traumatismul prin compresia globala a mucoasei prinsa intre doua planuri dure;C. deplasarile protezei in timpul functiilor SS;D. traumatizarea prin intermediul marginilor incorect formate;E. cresterea temperaturii sub baza protezei.

B,d

287

1401. Clasele principale ale formelor clinice ale stomatopatiilor protetice sunt:A. totale;B. imediate;C. bazale;D. ulcerative;E. tardive.

B,e

1402. Dupa aspectul clinic leziunile tesuturilor moi induse de purtarea protezei totale sunt:A. eroziuni;B. exostoze;C. ulceratii;D. hiperplazii;E. eriteme.

A,c,d

1403. *Ulcerele traumatice generate de protezele totale sunt cunoscute sub denumirea de:A. leziui eritematocongestive;B. leziuni de decubit;C. leziuni hiperplazice;D. leziuni de contact;E. leziuni alergice.

B.

1404. Stomatita protetica cauzata de Candida se asociaza frecvent cu:A. creasta balanta;B. mastita;C. cheilita;D. glosita;E. leziuni de decubit.

C,d

1405. Factorii locali predispozanti ai stomatitei protetice asociata cu candidoza sunt:A. protetici;B. deficiente nutritionale;C. xerostomia;D. diabetul zaharat;E. tabagismul.

A,c,e

1406. Aspectul histopatologic al reactiei la acrilat se caracterizeaza prin:A. aplatizarea membrane bazale;

288

B. prezenta papilelor conjunctive joase;C. prezenta unor fascicule de colagen neregulate;D. prezenta proceselor mitotice;E. epiteliu hiperplaziat cu creste epiteliale alungite.

A,b,d

1407. Din punct de vedere clinic leziunile maligne in cazul purtatorilor de proteze totale se manifesta astfel:

A. apare mai frecvent in zona canina la maxilar;B. prezinta halena fetida;C. absenta discheratozei;D. adenopatie constanta si dura;E. consistent dura cu margini indurate.

B,d,e

1408. Tratamentul antifungic in cazul afectarii cu Candida Albicans se face de preferat cu:A. nistatin;B. indometacin;C. clotrimazol;D. ketoconazol;E. amfotericina.

A,c,e

1409. Factorii locali implicati in sindromul de ``gura arsa``sunt:A. carentele vitaminice;B. diabetul;C. infectia;D. alergia;E. anxietatea.

C,d

1410. Verificarea machetei cu dinti la proteza totala:A.este o etapa clinica in care se verifica corectitudinea etapelor anterioareB.este o etapa de laboratorC. Este o etapa in care medicul apreciaza daca relatiile intermaxilare au fost evaluate corectD. Este o etapa in care se verifica daca tehnicianul a respectat indicatiile referitoare la montarea individualizata a dintilorE.are ca obiectiv verificarea contactelor ocluzale statice si dinamice

Rasp: a, c, d, e 1411. *Care sunt conditiile ca macheta cu dinti a protezei totale sa poata fi folosita eficient

in diversele testari:

289

A.baza ei sa nu fie retentivaB. Baza ei sa nu fie stabilaC. Materialul din care este confectionata baza machetei sa se plastifice la temperatura cavitatii oraleD. Ceara roz este o buna alegere de material pentru confectionarea bazei machetei cu dintiE. Materialul din care se confectioneaza baza machetei sa fie rezistent la temperatura cavitatii bucale

Rasp: e 1412. Care afirmatii sunt adevarate referitor la controlul exobucal al machetelor cu dinti la

proteza totala:A.nu este necesara o verificare prealabila a simulatoruluiB. Prima faza a controlului exobucal se executa cu machetele asezate pe modele si cu simulatorul deschisC. In prima si a doua faza de verificare a machetelor cu dinti practic simulatorul este inchisD. In prima si a doua faza de verificare a machetelor cu dinti practic simulatorul este deschisE. In a treia etapa se analizeaza separat fiecare macheta aplicata pe model cu simulatorul deschis

Raspuns: c, e 1413. In prima faza a controlului exobucal al machetelor cu dinti la proteza totala se verifica

A. Corectitudinea imbinarii componentelor simulatoruluiB. Ansamblul de machete modele situate pe simulatorul inchis in functie de reperele specifice de orientareC. Fiecare macheta pe model cu simulatorul inchisD. Fiecare macheta desprinsa de modelE. Raporturile dintre modele pe simulator fara machete

Raspuns: a, b, d, e 1414. Verificarea exobucala a machetelor cu dinti ale protezei totale urmareste in zona

frontala: A. Daca s- a trasat reperul median pe soclul modelului si s- au montat incisivii centrali respectandu-lB. Daca s- au trasat pe soclul modelului liniile caninilorC. Daca forma, dimensiunea si culoarea dintilor sunt cele indicate in fisaD. Daca dintii frontali realizeaza stopuri ocluzale la nivelul marginii incizale, asa cum e de doritE. Daca s- au incadrat dintii frontali in curbura vestibulara

Raspuns: a, b, c, e 1415. *Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata in ceea ce priveste verificarea

exobucala a machetelor cu dinti la proteza totala:A. Se verifica daca pozitia dintilor laterali este corecta pe creasta

290

B. Se verifica daca s- au realizat corect unitatile masticatoriiC. Raporturile dentodentare stranse ale suprafetelor ocluzale se verifica doar dinspre oralD. Se verifica daca marginile vestibulare ale baxei machetei se adapteaza corect in fundurile de sac vestibulareE. Se verifica daca baza machetei imita la nivelul zonelor vestibulare parodontiul marginal si bosele osoase

Raspuns: c 1416. In a treia etapa de a verificarii exobucale a machetelor cu dinti la proteza totala:

A. Se analizeaza separat fiecare macheta pe model cu simulatorul inchisB. Se observa daca overjetul este compensat de overbite in zona frontalaC. Se urmareste morfologia orala a dintilor frontaliD. Se urmareste sa nu fie montati dinti la nivelul zonelor biostaticeE. se urmareste daca s-a respectat regula lui Pound

Raspuns: c, d, e 1417. Verificarea machetelor cu dinti ale protezelor totale desprinse de pe modele

presupune:A. Evaluarea grosimii machetei bazei protezeiB. Evaluarea grosimii marginilor machetei la nivelul fundurilor de sac vestibulareC. Daca s-au respectat limitele pentru obtinerea inchiderii marginale distaleD. Daca s- au realizat corect unitatile masticatoriiE. Daca montarea dintilor s- a realizat corespunzator liniei interalveolare

Raspuns : a, b, c 1418. Care afirmatii sunt adevarate referitor la verificarea intrabucala machetelor protezelor

totale:A. Machetele desprinse de pe simulator se insera in cavitatea bucala dupa ce au fost in prealabil racite cu aerB. Machetele desprinse de pe simulator se insera in cavitatea bucala dupa ce au fost in prealabil racite cu un jet de apaC. Se insera initiala macheta mandibularaD. Se insera initial macheta maxilaraE. Machetele se lasa in cavitatea bucala minim 5 minute pentru verificarea adaptarii

Raspuns : b, c 1419. La verificarea intraorala a ansamblului machetelor cu dinti ale protezelor totale, etapa

de verificare a datelor obtinute la determinarea relatiilor intermaxilare se apreciaza:A. Se verifica redimensionarea corecta a etajului inferior al feteiB. In timpul surasului se apreciaza fonatiaC. Se apreciaza in pozitie de postura corectitudinea spatiului minim de vorbire care exista intre arcadeD. Se apreciaza spatiul interarcadic existent in pozitia de postura care trebuie sa fie de 2-3 mmE. Se evalueaza fonetic pronuntia lui D, V, F prin citirea unui text

291

Raspuns: a, d, e 1420. *Verificarea intraorala a ansamblului machetelor cu dinti ale protezelor totale in etapa

de verificare a relatiilor intermaxilare in plan orizontal are ca obiective:A. La inchiderea lenta a gurii stabilirea contactelor dentodentare trebuie sa se realizeze in mai multi timpi succesiviB. Se apreciaza corectitudinea ocluziei centrice cu hartie de articulatie C. Se apreciaza proba spatulei care trebuie sa fie pozitivaD. Daca proba spatulei e negativa cauza poate fi o montare incorecta a dintilor E. Daca apar contacte premature cu glisari ale mandibulei anterolateral mai mari de 1 mm se corecteaza prin slefuiri selective

Raspuns: b 1421. In cazul cand la proba intraorala a machetelor cu dinti ale protezelor totale apare proba

spatulei pozitiva:A. Cauza poate fi montarea incorecta a dintilor B. Spatula nu se poate insera intre dintii lateraliC. Decalajul se poate corecta in lipsa altei amprente sau inregistrari ocluzaleD. Tehnicianul va remonta dintii in zona laterala respectiva pe baza unei amprente luate cu o suvita de ceara moale amplasata ocluzal intre acesti dintiE.cauza poate fi absenta acoperirii complete a zonei de sprijin

Raspuns: a, d, e 1422. *Daca la proba intraorala a machetelor cu dinti ale protezelor totale apar contacte

premature si glisari anterioare sau anterolaterale ale mandibulei:A. Daca glisarile sunt sub 1 mm este necesara o remontare a dintilor artificiali fara o noua inregistrare a rcB. Daca glisarile sunt sub 1 mm este necesara o remontare a dintilor artificiali si o noua inregistrare a rcC. Daca glisarile sunt mai mari de 1 mm se va realiza slefuire selectivaD. Slefuirile selective se vor efectua mai ales in fosetele antagoniste cuspizilor de sprijinE. Slefuirile selective se vor efectua mai ales la nivelul cuspizilor de sprijin

Raspuns: d 1423. *Care afirmatii nu sunt adevarate referitor la gravarea in zona Ah pentru o proteza

totala:A. Este bine sa fie efectuata de medic si nu de tehnicianB. Pentru executarea ei este nevoie de 3 repere ( 2 puncte in zona tuberozitatilor si unul la nivelul foveelor palatineC. Latimea de gravare este de 3 mm.D. Adancimea de gravare este de 1,5 mm centralE. Adancimea de gravare creste spre distal

Raspuns e

292

1424. Dupa Pauna determinarea limitelor de gravaj la proteza totala se realizeaza astfel:A. Limita posterioara a gravajului se marcheaza pe model si se transpune prin intermediul machetei pe campul proteticB. Limita posterioara a gravajului se stabileste marcand santurile perituberozitare si prin pronuntia de ah-uri prelungiteC. Determinarea limitei anterioare a zonei de gravaj se face prin aprecierea rezilientei mucoaseiD. Latimea suprafetei gravate are 2mm la nivelul santurilor perituberozitareE. Latimea suprafetei gravate are 6mm la nivelul foveelor palatine

Raspuns b, c, d 1425. Verificarea dein punct de vedere estetic al machetei se referă în special la:

A. aspectul individualizat al dințilorB. controlul încadrării dinților în forma normală a arcadeiC. simetria plasării dinților frontali față de linia mediană realiyeayă întodeauna un efect fizionomicD. respectarea coridorului bucal va evita aspectul ”gură plină de dinți”E. gradul de vizibilitate al marginilor incizale a dinților frontali se apreciază în funcție de lungimea buzei inferioare

Raspuns a, b, d 1426. Macheta definitiva a protezei totale:

A. Este o faza tehnica de laborator imediat inainte de verificarea machetei cu dinti in cavitatea bucalaB. Cuprinde folierea modeluluiC. Cuprinde gravarea modelului daca medicul nu a realizat-o dejaD. Este o faza clinicaE. Cuprinde modelarea finala a bazei protezei

Raspuns b, c, e 1427. *Care din urmatoarele sunt zone care nu se foliaza frecvent in realizarea unei proteze

totaleA. Torusul maxilar sau torusurile mandibulareB. ExostozeC. Papila incisivaD. Tuberculul piriformE. Rafeul median

Raspuns d 1428. Care afirmatii sunt adevarate referitor la foliere

A. Se utilizeaza folii de staniu sau plumb cu grosime de 0,2-1 mmB. Se utilizeaza folii de staniu sau plumb cu grosime de 1-2 mmC. Folia se decupeaza la forma desenata pe modelD. Se aplica se muleaza si se lipeste folia pe model E. In zonele care trebuie despovarate la grosimi mai mari se vor suprapune folii suplimentare

293

Raspuns a, c, d, e

1429. La verificarea fonetica a machetelor cu dinti ale protezelor totaleA. Pronuntia suierata a siflantelor denota frontali superiori vestibularizatiB. Pronuntia suierata a siflantelor denota un spatiu fonetic prea micC. Pronuntia suierata a siflantelor denota frontali superiori oralizatiD. Pronuntia suierata a siflantelor denota un spatiu de inocluzie fonetica crescutE. La pronuntia fonemei f frontalii superiori trebuie sa atinga limita dintre portiunea umeda si uscata a rosului buzei inferioare

Raspuns b, c, e

1430. Verificarea intraorala a machetelor cu dinti la edentatul total presupune in etapa de verificare separata a machetelorA. Verficarea extinderii corecte pe suprafata de sprijin a campului proteticB. Verificarea extinderii marginale corespunzatoare , aplicand testele lui herbstC. Verificarea eficientei mentinerii cu gura inchisaD. Aprecierea spatiului destinat musculaturii linguale si a vizibilitatii coridorului bucalE. Verificarea stabilitatii machetelor prin presiuni aplicate alternativ pe fetele ocluzale ale dintilor frontali

Raspuns a, b, d

1431. Verificarea intraorala cu gura inchisa a machetelor cu dinti ale protezei totaleA. Apreciaza aspectul etajului inferior cu gura inchisa cu contact dentodentar din fataB. Apreciaza aspectul etajului inferior cu gura inchisa cu contact dentodentar din profilC. Verifica corectitudinea determinarii relatiilor intermaxilare in plan vertical transpuse pe macheteD. Verifica corectitudinea determinarii relatiilor intermmaxilare in plan orizontalE. Verifica machetele pe modele cu simulatorul in pozitia inchis

Raspuns a, b, c, d

1432. La verificarea din punct de vedere estetic a machetei cu dinti a protezei totale se controleaza

A. Aspectul individualizat al dintilor si inclinarea corecta pe baza macheteB. Plenitudinea buzei superioareC. Gradul de vizibilitate a marginilor incizale se apreciaza doar in fonatieD. Curba surasuluiE. Coridorul bucal

Raspuns a, b, d, e 1433. *La verificarea machetelor cu dinti ale protezelor totale in dinamica mandibulara

A. Trebuie sa existe contacte dentodentare in propulsie pe partea lucratoare cu dezocluzia dintilor de zona laterala (parte nelucratoare)B. Trebuie sa existe contacte dentodentare in lateralitate pe partea lucratoare cu dezocluzia dintilor de zona laterala pe parte nelucratoare

294

C. Trebuie sa existe contacte dentodentare in lateralitate pe partea lucratoare cu dezocluzia dintilor in zona frontalaD. Trebuie sa existe contacte dentodentare singulare in propulsie sau lateralitateE. Trebuie sa existe contacte dentodentare multiple in propulsive si lateralitate in schema ocluzala cu articulare balansata

Raspuns e 1434. *Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste verificarea din punct de vedere

estetic a machetelor cu dinti la protezele totaleA. Daca baza nasului este lata, dintii frontali sunt plasati cu marginile incizale pe o linie cu convexitatea superiorB. Daca baza nasului este lata dintii frontali sunt plasati cu marginile incizale pe o linie cu convexitatea inferiorC. Daca baza nasului este lata dintii frontali sunt plasati cu marginile incizale pe o linie aproape dreaptaD. Daca baza nasului este ingusta cu subcloazonul mai coborat incisivii laterali vor fi mai lungi decat incisivii centraliE. Daca baza nasului este ingusta cu subcloazonul mai coborat curba marginii incizale va fi mai stearsa

Raspuns c 1435. Care afirmatii sunt adevarate referitor la montarea simetrica a dintilor machetei

protezei totale tinand cont de linia medianaA. Dupa faes montarea simetrica a dintilor apare in 76% din cazuri, in rest exista devieriB. Dupa schwindling si bahr exista simetrie doar in 49% din cazuriC. Dupa schwindling si bahr proportia devierilor la dreapta este mai micaD. Dupa horn simetria este prezenta la 48% din subiectiE. Dupa horn exista mai multi subiecti cu devieri la stanga

Raspuns a, b, d

1436. Care dintre următoarele enunţuri legate de salivă sunt adevarate?A. Hiposialia duce la un prognostic rezervat din cauza retenţiei deficitare,stomatitei candidozice şi leziunilor traumaticeB. Hipersialia influenţează pozitiv retenţiaC. Xerostomia are influenţe negative asupra protezăriiD. Saliva groasă – vascoasă reduce retenţiaE. Cantitatea de salivă este de 700 – 1500 ml / zi

R: a,c,e.

1437. Anatomia zonei retromilohioidiene cuprinde:A. Muschiul palato – glosB. Muschiul digastricC. Muschiul milohioidianD. Muschiul constrictor superior al faringeluiE. Ligamentul pterigo-mandibular

295

R: a,c,d,e.

1438. În spaţiul lingual lateral se evaluează:A. Ligamentul pterigomandibularB. Aspectul liniei oblice interne şi distanţa sa faţă de muchia cresteiC. Muschiul maseterD. Aspectul glandei sublinguale şi raportul său cu creastaE. Mobilitatea funcţională a planşeului

R: b,d,e.

1439. Pentru modelarea marginală a spaţiului vestibular labial se invita pacientul să:A. Mimeze dispretul coborand comisurile bucaleB. Surâdă forţatC. Deschida moderat guraD. Tragă buza inferioara in jos şi înainteE. Fluiere şi să sugă degetele medicului

R: a,d,e.

1440. Care dintre urmatoarele afirmaţii caracterizează zonele vestibulare laterale, punga lui Fish:A. Fundul de sac vestibular al acestei zone este mai largB. Fibrele buccinatorului sunt paralele cu marginea protezeiC. Lăţimea zonei corticale laterale se apreciază cu gura larg deschisăD. Zona corticală laterală suportă bine forţele ocluzale verticale, fiind o zonă de sprijin primarăE. Buccinatorul nu impiedică extinderea protezei vestibular de linia oblica externă

R: a,b,d,e.

1441. Precizaţi care din urmatoarele situaţii sunt favorabile protezării:A. Tuberculul piriform convexB. Fibrele muschiului temporal se insera în regiunea distală a tuberculului piriform, asigurând substratului osos un stimul funcţionalC. Fibre ale maseterului pot ajunge în vecinătatea vestibulară a tuberculului piriformD. Tubercul piriform mobil în plan orizontalE. Inserţia ligamentului pterigo – mandibular avansează şi conferă tuberculului piriform o direcţie din ce în ce mai vertical

R: a,b.

1442. *Care dintre urmatoarele aspect ale mucoasei fixe sunt pozitive în protezare:A. Mucoasa subţire cu rezilienţă scăzută cu o keratinizare deficitară, sensibilă la palpareB. Mucoasa hipertrofică cu aspect hiperemic, iritat , îngroşatC. Mucoasa cu rezilienţă foarte mareD. Mucoasa fixă de clasa I, de culoare roz, bine vascularizată cu rezilienţa medie de grosime uniformă ( 1 – 2 mm)

296

E. Hipertrofia generalizată a mucoasei fixe

R: d.

1443. *Bolta palatină: care din urmatoarele situaţii sunt favorabile protezării:A. Bolta plată şi creste reziduale neretentiveB. Bolta palatină rotunjită sau in UC. Bolta palatină în V (ogivală)D. Sutura intermaxilară prezintă un relief sensibil la presiuneE. Torusul palatin intersectează linia de reflexie a vălului palatin

R: b.

1444. Examenul clinic al tuberozitatilor maxilare - semne pozitive, favorabile protezării:A. Ambele tuberozităţi sunt retentive vestibular şi distalB. Tuberozitate maxilară, bine reprezentată cu versante neutre şi paralele între eleC. Tuberozitate maxilară procidentă cu un spaţiu mai mic de 4 mm.D. Tuberozitate procidentă fibroasă cu mobilitate în plan orizontalE. Polul Intre polul caudal al tuberozitatii si creasta reziduala antagonista trebuie sa existe un spatiu protetic > 4 mm

R: b,e.

1445. Examinarea cliniă a crestei alveolare reziduale maxilare urmareşte:A. ÎnalţimeB. Lăţime (lată, îngustă, medie)C. Forma : U, V, semielipsă, pentagon, asimetricăD. Densitatea osoasăE. Evaluarea torusului maxilar

R: a,b,c.

1446. La examinarea articulaţiei temporo - mandibulare ( ATM ) se monitorizează:A. Amplitudinea mişcării de deschidere a guriiB. Relaţiile ocluzaleC. Proportionalitatea etajelor feţeiD. Excursiile condilieneE. Direcţia traiectului de deschidere/ închidere a cavităţii bucale

R: a,d,e.

1447. Muschiul temporal posedă trei fascicule cu funcţionalitate diferită, care se palpează independent, după cum urmeaza:A. Fasciculul anterior, cu fibre predominant verticale, se examinează deasupra arcadei zigomatice, anterior de ATMB. Fasciculul mijlociu cu fibre orizontale se palpează sub arcada zigomaticăC. Fasciculul posterior, cu fibre orizontale se investigheaza deasupra şi posterior de pavilionul urechiiD. Fasciculul anterior se palpeaza posterior de ATM

297

E. Fasciculul mijlociu, cu fibre oblice, se palpează deasupra arcadei zigomatice şi a ATM

R: a,c,e.

1448. Adaptarea poziției de postură poate fi verificată prin:A. Pronunțarea fonemei SB. Raport de egalitate între distanța dintre fanta labială şi unghiul extern al ochiului şi distanța dintre punctul subnazal si gnationC. Pronunțarea fonemei MD. Dacăexistă un raport de 5/3 între dimensiunea etajului inferior al feței când cavitatea bucală este larg deschisăși când mandibulaeste în poziție de postură (compasul proporției de aur)E. Deglutiție

R: b,c,d,e.

1449. Pacienții cu proteze incorecte, cu o DVO exagerată se caracterizeaza prin:A. Armonie facială prezentăB. Tulburări de fonație ( la pronunția bilabialelor m, p, b si labiodentalelor f,v)C. Buzele se ating cu ușurințaD. Dificultăți masticatorii și de deglutițieE. Apariția oboselii și a spasmului mușchilor ridicători ai mandibulei

R: b,d,e.

1450. Zona de închidere marginală distală: care sunt enunțurile adevărate?A. Zona de închidere marginală distală este reprezentată numai de zona vibratorieB. Linia vibratorie a vălului palatin este dispusă ușor posterior de joncțiunea anatomica palat dur, palat moaleC. Poziția vălului palatin clasa I House nu este favorabilă retențieiD. Poziția vălului clasa II House este favorabilă realizării unei bune închideri marginaleE. Zona vibratorie este pusă in evidență prin manevra Valsalva

R: b,e.

1451. Care din următoarele grupe fac parte din clasificarea lui R. MERCIER privind crestele reziduale mandibulare?A. Grupa I - Creastă normalăsi sănătoasa, dar cu frenurile inserate aproape de muchia cresteiB. Grupa II - Creastă rotinjită, nedureroasă la presiunile masticatoriiC. Grupa III - Creastă reziduală resorbită totalD. Grupa IV - Resorbția interesează și o parte a osului bazal ( creastă negativă)E. Grupa V - Creastă reziduală resorbită total

R: a,c,d.

1452. Care din următoarele grupe fac parte din clasificarea lui A.Mersel?

298

A. Grupa 1 – creste mult resorbite (0,5 mm) cu inserţie înaltă a frenurilor, limba hipertroficăB. Grupa 2 – creastă destul de atrofiată (5 mm), inserţie joasă a frenurilor, limbă normalăC. Grupa 3 – creste medii la pacienţi cu stare generală bună, fără parafuncţiiD. Grupa 4 – creste cu înălţime între 5 şi 10 mmE. Grupa 5 – creste reziduale cu înălţimea de 3-4 mm cu parafuncţii

R: a,b,d

1453. *Care din următoarele clase fac parte din clasificarea lui D.A. ATWOOD, privind gradul de resorbţie a suportului osos mandibular?A. Clasa i – creastă reziduală surprinsă imediat postextracţionalB. Clasa a ii-a – proces alveloar înainte de extracţia dinţilorC. Clasa a iii-a – creasta reziduală cu o valoare protetică scăzută caracterizată printr-o înălţime redusă şi o muchie “în lamă de cuţit”D. Clasa a iv-a – creastă reziduală puţin resorbităE. Clasa a v-a – creastă aplatizată prin resorbţia muchiei dar cu păstrarea unui contur rotunjit

R: e

1454. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate la examinarea spaţiului vestibular lateral?

A. Mucoasa este subţire şi săracă în ţesut submucos în dreptul crestei zigomato-alveolare influenţând pozitiv închiderea marginalăB. Adâncimea spaţiului vestibular lateral este dictată de gradul de resorbţie al crestei rezidualeC. Lăţimea spaţiului este condiţionată de fibrele musculare orizontale ale buccinatorului şi de morfologia versantului vestibular al crestei rezidualeD. Fibrele orizontale ale buccinatorului permit realizarea unor margini protetice subţiriE. Frenul lateral poate fi pus în evidenţă prin îndepărtarea obrazului în direcţie orizontală

R: b,c,e,

1455. Examenul clinic al spaţiului retrozigomatic relevă următoarele situaţii:A. Adâncimea reală a spaţiului retrozigomatic se observă cel mai bine la examinarea cu gura larg deschisăB. Fundul vestibulului este format din inserţia superioară a muşchiului buccinator, ţesut conjunctiv lax şi mucoasa fundului de sacC. Lăţimea minimă a spaţiului este evidenţiată în momentul când pacientul deplasează mandibula de parte opusă celei examinateD. Modelarea marginală a acestui spaţiu se face prin tracţiuni exercitate pe obrazE. Lăţimea spaţiului retrozigomatic este condiţionată şi de fibre musculare încrucişate ale maseterului şi buccinatorului

R: b,c,e

1456. Caracteristic pentru mucoasa pasiv-mobilă sunt următoarele:

299

A. Mucoasa pasiv-mobilă este reprezentată de o bandă de lăţime variabilă (1-3 mm)B. Nu se regăseşte în zona de închidere distalăC. Mucoasa pasiv-mobilă este esenţială pentru realizarea închiderii marginale interneD. Cu cât ea are o lăţime mai mică, cu atât retenţia protezei este mai favorabilăE. Această mucoasă are o legătură fermă cu periostul

R: a,c

1457. Dacă spaţiul protetic este insuficient la nivelul crestelor laterale sau al tuberozităţilor maxilare (sub 4 mm) se recomandă:A. Modelarea chirurgicală preprotetică a câmpuluiB. Subţierea bazelor protezelorC. Decuparea acestor zone din proteză D. Alegerea unor dinţi din porţelanE. Utilizarea unor dinţi din acrilat

R: a,b,e

1458. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate?A. Astmul bronşic influenţează capacitatea pacientului de se adapta la protezeB. Hipertiroidismul determină stări de hiperexcitabilitaet, nemulţumireC. Osteoartrita este mai frecvetă la bărbaţiD. Hiperparatiroidismul favorizează halistereza provocând resobţii marcate ale crestelor rezidualeE. În cazul dermatozelor de tipul pemfigusului mucoasa bucală a pacientului devine extrem de sensibilă, dureroasă

R: b,d,e

1459. Pacientul diabeic edentat totalse caracterizează prin:A. Vindecarea mai dificilă a leziunilor de decubit B. Fenomene de osteoporozăC. Creasta alveolară reziduală nu se resoarbe acceleratD. Se va utiliza o tehnică de amprentare cât mai precisă şi compresivăE. Limba sensibilă şi mărită în volum

R: a, b,e

1460. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate:A. În boala parkinson, lipsa de coordonare neuromusculară face dificilă modelarea marginală şi determinarea relaţiilor intermaxilareB. Osteoporoza generalizată este mai frecventă la bărbaţi peste 40 de aniC. Osteoartrita atm se caracterizează prin mişcări limitate şi dureroase ale mandibuleiD. În cazul acromegaliei nu este necesară o verificare periodică a protezei totaleE. Boala paget (osteita deformantă) produce o modificare continuă a structurilor de sprijin, în special a tuberozotăţilor maxilare

R: a,c,e,

300

Tratamentul edentaţiei totale

1461. *Dupa Dociu captusirea poate fi:A. captusire totala-completarea intregii suprafete mucozaleB. captusire partial – completarea intregii suprafete mucozaleC. captusirea prin metoda directa-realizata in laboratorD. captusirea prinmetoda indirecta-realizata in cabinetE. captusirea totala-completarea marginala a protezei

Raspunscorect: a)

1462. *Scopurilecaptusirii de duratasunt:A. reducerea eficentei masticatoriiB. restaurarea unei DVO optimeC. pentru a transforma o proteza partiala in una totalaD. reabilitarea unei PIM traumaticeE. pentru mobilizarea protezei de pe campul protetic

Raspuns corect: b)

1463. *Printre avantajele captusirii prinmetoda directa se enumera:A. rezolvarea tardiva a situatieiB. tehnica de preparare si aplicare a RAC. rapiditatea executieiD. polimerizarea sub presiune ocluzalaE. microflora bacteriana infiltrata in materialul autopolimerizabil

Raspunscorect : c)

1464. *Indicatiile utilizarii adezivilor pentru proteze totale sunt:A. la pacientii care se acomodeaza greu cu protezeleB. adezivii contribuie la mascareaunor deficient de conceptie si executie a protezeiC. leziuni ale mucoasei oraleD. fenomene alergice la componentii adezivilorE. in resorbtii si atrofii marcate

Raspunscorect : a)

1465. *Avantajele utilizarii adezivilor:A. fenomene alergice la componenti ai adezivilorB. nu ofera confort psihic pacientuluiC. scad capacitatea de sectionare a alimentelorD. favorizeaza mentinerea si stabilitatea protezelor totaleE. permit aplicareaunei presiuni ocluzale scazute in zonele laterale

Raspunscorect : d)

1466. *Adezivii pentru protezele totale pot fi sub forma de:A. pulbere, pasta sau lichidB. umplutura

302

C. aromatizatiD. gelatinaE. gume

Raspunscorect :a)

1467. *In literatura anglo-saxona sunt utilizati termenii:A. repair-denture (base) repairB. rebase-denture ( base) repairC. reline-in locuirea totala a bazei protezei cu material nouD. reparatur der ProtheseE. repair-readaptarea la campul protetic a bazei protezei prin aplicareaunui material la nivelul intradosului protezei

Raspunscorect : a)

1468. *Daca un dinte artificial din proteza este fracturat transversal in 1/3 medie se procedeaza astfel:

A. atentie maxima e acordata zonei incizale (ocluzale), care nu trebuie deformataB. se alege un dinte potrivit ca forma , marime si cromaticaC. se creaza un lacas corespunzator pe marginea protezeiD. se realizeaza retentii doar in dintele artificialE. se realizeaza retentii doar in baza protezei

Raspunscorect : b)

1469. Baza protezei poate suferi o serie de deteriorari care pot fi:A. fractura cominutivaB. fisuraC. fractura liniaraD. fractura cu lipsa de fragmentE. fisura cominutiva

Raspunscorect :a), b), c), d)

1470. Tehnica de lucru in laborator pentru reparatia protezelor fisurate sau fracturate linear cuprinde urmatoarele etape:

A. repunerea in pozitie corecta a fragmentelorB. solidarizarea fragmentelorC. turnareaunui model partial din acrilat al fetei mucozaleD. se umecteaza cu monomer suprafetele care se vor lipiE. se prepara acrilat roz fotopolimerizabil, care se depune pe linia de fractura

Raspunscorect :a), b), d)

1471. Materialele utilizate la captusirea de durata pot fi:A. Vertex SCB. Vertex SFC. Rapid RepairD. Mollosil-silicon de condensare resilient

303

E. Molloplast-silicon de condensare resilient

Raspunscorect : a),b),c),d)

1472. Contraindicatiile captusirii de durata:A. PIM e deviate in plan orizontal cu mai mult de 2 mmB. PIM e deviate in plan vertical cu mai mult de 2 mm de la ORCC. cand marginile protezei sunt supraextinseD. in situatia hipersensibilitatii fibromucoasei la monomerE. cand relatiile intermaxilare necesita o inaltare de ocluzie mai mare de 2 mm

Raspunscorect :b),c),d)

1473. Etiologia fracturilor sau a fisurilor protezelor dentare e reprezentata de:A. parafunctiiB. prezenta unui torus nefoliat, pe care proteza nu basculeazaC. caderea accidentala a protezei in momentul igienizariiD. disfunctiile temporo-mandibulareE. prezenta unor dinti inclusi stimulati in eruptie

Raspunscorect :a),c),d)

1474. Tehnica de lucru pentru situatia cand lipseste un fragment din bazaprotezei e reprezentata de:

A. o etapa clinicaB. o etapa de laboratorC. medicul amprenteaza partial, cu protezape camp, zona in care lipseste fragmentulD. exclusiv de o etapa clinicaE. exclusiv de o etapa de laborator

Raspunscorect :a),b),c)

1475. Tratamentele de suprafata ce se pot aplica dintilor din acrilat se grupeaza dupa solventii utilizati:A. solventi polimerizabili –diclormetanB. solventi nepolimerizabili- 4-METAC. solventi polimerizabili- MMAD. solventi nepolimerizabili-acetat de etilE. solventi nepolimerizabili-MMA

Raspunscorect :b), c), d)

1476. McCabe a clasificat materialele reziliente de captusire astfelA. siliconi termoplimerizabili- prin reactie de aditieB. siliconi termopolimerizabili – prin reactie de condensareC. RA autopolimerizabileD. RA termopolimerizabileE. compusi pe baza de polifosfazina

Raspunscorect :c),d),e)

304

1477. La ora actuala, exista mai multe tipuri de materiale reziliente , care se prelucreaza in laborator, printre care se enumera:

A. rasini vinil-acrilice plastifiateB. silicon termobaropolimerizabiliC. acrilate hidrofileD. RA neplastifiateE. compusi pebaza de polifosfazina

Raspunscorect :a),c),e)

1478. Rebazarea propriu-zisa:A. consta in amprentarea finala a campului proteticB. constaintr-o amprentare de tip mucodinamic, doar cu o faza initiala cu gura deschisaC. consta intr-o amprentare de tip mucodinamic, cu o faza initiala cu gura deschisa urmata de cea sub presiune ocluzala.D. consta in amprentarea protezeiE. consta in aplicarea de acrilat pe campul protetic

Raspunscorect :a),c)

1479. Avantajele captusirii de durata cu materiale reziliente prin metoda directa sunt:A. imbunatatesc eficienta protezei totaleB. pierd , dupa un timp calitatile elasticeC. amortizeaza presiunile ocluzale pe campul proteticD. prezinta in timp aspect inesteticE. nu au rezistenta la abrazie

Raspunscorect : a),c)

1480. Dezavantajele captusirii de durata cu material reziliente prin metoda directa sunt:A. cresc confortul si adaptabilitatea pacientului la piesa proteticaB. pierd dupa un timp calitatile elasticeC. amortizeaza presiunile ocluzale pe campul proteticD. dupa un timp, devin generatoare de halenaE. elimina retusurile repetate ale bazei protetice

Raspun scorect : b), d)

1481. Tehnicianul dentar are la dispozitie in laborator mai multe materiale pentru captusirea indirecta printre care se enumera:

A. termobaropolimerizabileB. reziliente termopolimerizabileC. polimerizabile la rece (50 ° C)D. plimerizabile la rece ( 60 ° C)E. dure polimerizabile

Raspunscorect :b),d),e)

305

1482. Obiectivele care stau la bazametodei de conditionare sunt:A. micsorarea suprafetei de sprijin mandibular si repartizarea optima a presiunii ocluzaleB. marirea suprafetei de sprijin mandibular si repartizarea optima a presiunii ocluzaleC. oferirea unui spatiu biofunctional corespunzator pentru stabilizarea protezeiD. restaurarea tisulara a componentei osteo-mucoaseE. ameliorarea formei, volumului, rezilientei mucoasei pasiv mobile pentru instituirea succiunii totale

Raspunscorect : b),c),d),e)

1483. Indicatiile conditionarii tisulare:A. preoperator , in cadrul pregatirilor preprotetice, in scop de contentieB. unde exista protezevechiC. la pacientii varstnici neprotezati, undespatiul protetic potential devine virtualD. in dezechilibre neuromusculareE. postoperator, in cadrul pregatirilor preprotetice,in scop de contentie

Raspunscorect :b),c),d),e)

1484. Avantajele utilizarii adezivilor pentru protezele totale sunt:A. pot aparea fenomene alergice la componenti ai adezivilorB. pot aparea leziuni ale mucoaseioraleC. ofera confort psihic pacientuluiD. permit obtinereasi a altor performante funcionaleE. cresc capacitatea de sectionare a alimentelor

Raspunscorect : c),d),e)

1485. Conform specificatiei ADA Nr.13, proprietatiile unui material plastic autopolimerizabil utilizat pentru reparatiile protezelor sunt urmatoarele:A. in 3 minute , dupa ce atinge o consistenta adecvata sa poata curge cel putin 0,5 mm intr-o cavitate cu diametru de 0,75 mm, la o presiune de 5000 g pe o placa de 50 mm² si groasa de 5 mmB. absorbtia apei sa nu depaseasca 0,8 mg/ cm² dupa o imersie timp de 7 zile la 37° CC. solubilitatea sa nu depaseasca 0,04 mg/cm² dupa ce proba supusa absorbtiei de apa a fost uscataD. la o solicitare de 2500-3000 g incovoierea materialului sa nu fie mai mare de 2,5 mmE. polimerul sa prezinte o modificare cromatica majora

Raspunscorect : a),b),c)

1486. Anamneza pacientului înaintea începerii tratamentului propriuzis trebuie să cuprindă întrebări despre:A. posibile reacţii la medicamenteB. dacă prezintă în antecedente afecţiuni ale membrelor cu imposibilitatea alimentăriiC. prezenţa sau nu a unui diagnostic de epilepsieD. eventuale psihoze

306

E. eventual sarcină

corecte a c d e

1487. *Examenul exobucal va interesa:A. Suprafaţa ocluzală a molarilorB. Planşeul bucalC. Culoarea tegumentelorD. NazofaringeleE. Mucoasa jugală

Complement simplu corect c

1488. *Amplitudinea normală a deschiderii gurii este de :A. 6 cmB. 6,5 cmC. 2-3 cmD. 4 cmE. 3-4 cm

Complement simplu corect d

1489. *Examenul ocluziei urmăreşte:A. forma arcadei superioareB. contactele premature ocluzaleC. contactele intermediarilor cu mucoasa crestei edentateD. radiotransparenţa apicală.E. realizarea unei preparaţii în chanfrain.

Complement simplu corect b

1490. *Faţetele de uzură apar cu preponderenţă în:A. Propulsie mediotruzivă pe panta mezială a cuspizilor vestibulari superioriB. Lateropropulsie pe panta mezială a versantului extern al cuspizilor vestibulari superioriC. Mediotruzie pe panta distală a versantului intern al cuspizilor palatinali superioriD. Retropulsie pe panta mezială a versantului intern al cuspizilor vestibulari superioriE. Propulsie mediotruzivă a versantului intern a cuspizilor vestibulari a dinţilor laterali superiori


1491. *Reechilibrările ocluzale constau:A. În determinarea culorii pentreu estetică maximăB. În slefuiri selectiveC. Prepararea de cavităţi la nivelul dinţilor stâlpiD. Efectuarea devitalizării dinţilorE. Slefuirea hemiarcadei opuse pentru obţinerea de spaţiu.

Complement simplu corect b

307

1492. Durerile musculare de la nivelul ADM sunt rezultatul:A. BruxismuluiB. Interferenţelor ocluzaleC. Fixării provizorii a restaurării finale cu dureri la acţiunea agenţilor termiciD. StressuluiE. Formei arcadei inferioare

Corecte a b d

1493. Prin palparea muşchilor mobilizatori ai mandibulei putem determina:A. Tonicitatea limbiiB. Spasmele musculareC. Hipertrofiile D. Spasticitatea E. Forma viitoarei restaurări protetice corelată cu tonicitatea musculară

Corecte b c d

1494. Examenul endobucal constă în observarea:A. Culorii tegumentelorB. Simetriei facialeC. Bolţii palatineD. LimbiiE. Forma buzelor

Corecte c d

1495. Modelele de studiu se realizează pentru:A. a fi urmărite zone greu accesibile examenului endobucalB. aprecierea formei arcadelor dentareC. a fi pastrate ca document medico juridicD. pentru a fi înmânate pacientului la sfârşitul tratamentului ca exempluE. simularea mişcărilor mandibulei în simulator.

Corecte a b c

1496. Ortopantomografia permite investigarea radiologică a :A. OtorinolaringeluiB. Prezenţei dinţilor incluşi în grosimea oaselor maxilareC. Prezenţa unor restaurări protetice incluse în grosimea mucoaseiD. Unor chiste E. Rapoartelor apexcurilor dentare cu mucoasa jugală

Corecte b d

1497.

308

1498. În imperiul Islamic se practicau soluţii protetice care constau în:A. Repoziţionarea dinţilor extraşi cu ajutorul unor ligaturi cu sârmă din aurB. Şlefuire reducţională în vederea echilibrării ocluzale cu instrumente efilateC. În cazul breşelor edentate se realizau dinţi din os bovinD. Incrustaţii din aurE. Incrustaţii din pietre semipreţioase

Corecte a c

1499. Polimerizarea polimetacrilatului de metil:A. Duce la lansarea PALAPONT în 1940B. A dus la apariţia PALADONC. S-a polimerizat prima dată în 1978D. A dus la apariţia PALIDORE. S-a polimerizat prima dată în 1928

Corecte a b e

1500. Sistemul CAD-CAM permite:A. amprentă tradiţională automatăB. confecţionarea unor piese protetice foarte precise prin frezare computerizatăC. amprentă optoelectronicăD. folosirea unor tehnologii de elaborarea a protezelor fixe fără schelet metalicE. determinarea culoriiasistată de calculator.

Corecte b c d

1501. *Cauzele care duc la absenţa topurilor ocluzale stabile în intercuspidare maximă ar fi:A. Edentaţiile unidentareB. Migrări sagitale şi oblice ale mandibuleiC. Uzura moderată a restaurărilor dentare sau a unităţilor dentare datorită parafuncţiilorD. Inserţia unor proteze parţiale fixe sau mobilizabile defectuoaseE. Mobilitatea exagerată a buzei superioare

Complement simplu corect d

1502. *După Marguelles-Bonnet şi Young, relaţia centrică este o poziţie:A. Se poate stabili la diferite IMB. FiziologicăC. Destabilizează ansamblul condilo-discalD. Ce implică prezenţa unor contacte interdentareE. Coincide sau nu cu poziţia de intercuspidare maximă

Complement simplu corect e

1503. Relaxarea musculară a pacientului se poate realiza prin:A. Exerciţii de mişcare a mandibuleiB. Relaxare farmacologicăC. Masaj

309

D. AcupuncturăE. Relaxare psihologică

Corecte a b e

1504. Metode de pozitionare a mandibulei în relaţie centrică ar fi:A. Metoda bimanualăB. Tehnica de poziţionare cu trei degeteC. Tehnica unimanualăD. Tehnica de pozitionare cu ajutorul electromiografuluiE. Tehnica de poziţionare cu localizatorul centric

Corecte a b c e

1505. Dezavantajele poziţionării bimanuale a mandibulei în relaţie centrică A. Este necesară prezenţa unei a doua persoane pentru ajutor în realizarea eiB. Depinde de poziţia capuluiC. Depinde de poziţia vălului palatin în momentul deglutiţieiD. Musculatura trebuie să fie cât mai contractată pentru o poziţionare exactăE. Depinde de experienţa operatorului

Corecte a b e

1506. *Suprafeţele dentare de ghidaj pe care alunecă suprafeţele de sprijin sunt reprezentate de:A. Fosetele centrale de la nivelul molarilor superioriB. Fosele meziale de la nivelul molarilor inferioriC. Versanţii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulariD. Versanţii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor superioriE. Marginea incizală a incisivilor laterali inferiori


1507. Prin metoda înregistrării grafice a relaţiei centrice se permite:A. Determinarea diagramei mişcărilor limităB. Obţinerea poziţiei neuro-musculareC. Mişcări de lateralitate şi protruzie a limbiiD. Mişcări limită realeE. Stabilirea diametrului viitoarelor restaurări mobilizabile

Corecte a d

1508. Reperele necesare pentru verificarea relaţiei centrice prin metode clinice sunt date de:A. Reper ososB. Reper facial exobucalC. Reper muscularD. Reper articularE. Reper senzorial vizual

310

Corecte a c d

1509. Metoda de poziţionare a mandibulei în relaţie centrică cu ajutorul mini-planului retroincisiv:A. Floseşte tehnica Jig-ului anteriorB. Foloseşte tehnica cu riglă curbă progresivăC. Tehnica Jig-ului universalD. Permite ghidarea neuromotorie cu ajutorul plăcuţelor de cearăE. Stabileşte şi menţine o tonicitate constantă a musculaturii în studiu.

Corecte a c

311

grile licenta stoma 2014 corectate

Documents