grile licenta medicina interna 2009

1.*Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de angioplastia coronariana percutanatransluminala (PTCA) primara in infarctul miocardica acut (IMA), cu EXCEPTIA:A. se face in loc de tromboliza medicamentoasaB. este la fel de eficienta ca si tromboliza medicamentoasa in IMA cu hipotensiunea arterialaC. este superioara tromboliticelor in soc cardiogenD. este superioara tromboliticelor in IMA la virstniciE. este o alternativa terapeutica in contraindicati la trombolitice

(pag. 1498) RASPUNS CORECT :B

2.*Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut secaracterizeaza prin:A. absenta semnelor de congestie venoasa pulmonaraB. raluri de staza la bazele pulmonareC. prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ntriculara dreaptaD. edem pulmonar acutE. soc cardiogen

(pag. 1501) RASPUNS CORECT :D

3. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul medicamentos in infarctulmiocardic acut (IMA), cu EXCEPTIA:A. La debutul IMA , aspirina 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucalaB. Este bine sa se evite administrarea nitratilor in IMA de ventricul dreptC. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si insuficienta cardiacaD. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si BRSE. Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina in IMA

(pag. 1500) RASPUNS CORECT :E

4. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate postinfarctmiocardic acut, cu EXCEPTIA:A. scad mortalitatea globalaB. previn reinfarctareaC. previn moartea subitaD. betablocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarctE. istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie


5. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de infarctul miocardic acut de ventricul drept,cu EXCEPTIA:A. se asociaza cu infarctul anteriorB. clinic sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipotensiune arterialaC. segmentul ST este supradenivelat in V4RD. disfunctia ventriculara dreapta este detectata ecograficE. tratamentul este de expansiune volemica

RASPUNS CORECT :A

6. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara in infarctul miocardicacut, cu EXCEPTIA:A. aspirina administrata postinfarct reduce riscul de mortalitateB. betablocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatiiC. antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina in tratamentul pe termen lungD. inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiacaE. factorii de risc ai aterosclerozei trebuie modificati in sens favorabil

(pag. 1506) RASPUNS CORECT :C

7.* Creatinfosfokinaza totala creste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:A. boli musculare si traumatisme musculareB. cardioversie electricaC. hipotiroidismD. pancreatita acutaE. atacul vascular cerebral


8. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate in faza acuta ainfarctului miocardic acut, cu EXCEPTIA:A. reduc incidenta aritmiilor severeB. reduc ischemia recurentaC. nu reduc reinfarctareaD. reduc mortalitatea in absenta trombolizeiE. controleaza durerea


9.*Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este

reprezentata de:A. durereB. palpitatiiC. jena precordialaD. intepaturi precordialeE. lesin

(pag. 1493) RASPUNS CORECT :A

10. *Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acuteste reprezentata de:A. ecocardiografia bidimensionalaB. ecografia unidimensionalaC. rezonanta magnetica nuclearaD. tomografia computerizataE. ventriculografia radioizotopica

(pag. 1495) RASPUNS CORECT : A

11.* In infarctul miocardic acut, creatinfosfokinaza creste in:A. 12-14 oreB. 16-18 oreC. 10-12 oreD. 4-8 oreE. 20-24 ore


12. *Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut ilreprezinta:A. digoxinulB. chinidinaC. xilinaD. diltiazemulE. aspirina

(pag. 1495) RASPUNS CORECT : E

13. *Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic estereprezentat de:A. morfina

B. padudenC. ibuprofenD. diclofenacE. indometacin


14. *Marea majoritate a deceselor datorate fibrilatiei ventriculare in infarctul miocardic acut aparin:A. primele 24 oreB. primele 3 zileC. prima saptamanaD. in prima lunaE. in primele 3 luni


15. *Indicati cel mai elocvent semn fizic in diagnosticul anevrismului apical ventricular stangpost infarct miocardic:A. hipotensiunea arterialaB. aparitia zgomotului IIIC. suflu sistolic apexianD. dublu impuls apicalE. suflu diastolic apexo-axilar

(pag. 1505) RASPUNS CORECT : D

16. *Care este agentul antiplachetar standard in infarctul miocardic acut?A. dipiridamolulB. ticlopidinaC. aspirinaD. clopidogrelulE. anti nflamatoriile nesteroidiene

(pag. 1499) RASPUNS CORECT : C

17. *Morfina administrata in controlul durerii din IMA se caracterizeaza prin urmatoarele cuEXCEPTIAA. este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata cu IMAB. poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpaticC. scaderea debitului cardiac si a tensiuni arteriale contraindica folosirea morfinei

D. are efect vagotonic si poate cauza bradicardiaE. staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala

(pag. 1495) RASPUNS CORECT : C

18. *Despre CK totala in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIAA. creste in 4-8 ore de la debutul IMAB. este lipsita de specificitateC. o crestere de 2-3 ori poate urma unei injecti intramusculareD. revine la normal dupa 48-72 oreE. nivelurile de CK totala pot ramane crescute 7-10 zile dupa IMA


19. *Una din urmatoarele afirmatii despre PTCA este falsaA. poate fi aplicata si la pacienti cu contraindicati la terapia tromboliticaB. nu e mai eficienta decat trombolizaC. aplicabilitatea sa este serios limitata de considerente logisticeD. se asociaza cu un prognostic mai bun pe termen lung decat trombolizaE. asigura un beneficiu special la pacienti cu soc cardiogen


20. *Despre insuficienta de pompa in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA:A. reprezinta principala cauza de deces in spitalB. se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemiceC. cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4D. nu se coreleaza cu mortalitatea precoceE. se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva


21. *Terapia trombolitica:A. reduce riscul relativ de mortalitate intraspitaliceasca pana la 50% cand este administrata in primele 12 orede la debutul IMAB. nu influenteaza dimensiunea infarctuluiC. limiteaza disfunctia VSD. nu reduce incidenta aritmiilor ventriculare maligneE. se administreaza de electie la pacientii cu subdenivelare de segment ST


22.* Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:A. istoric de hemoragie cerebrovasculara in urma cu 10 aniB. diateza hemoragica cunoscutaC. accident vascular nehemoragic in ultimul anD. suspiciune disectie de aortaE. hemoragii interne active


23.* Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:A. reacti alergice la streptokinazaB. hipotensiune arterialaC. fibrilatie ventricularaD. hemoragieE. hipertensiune arteriala


24. *DopaminaA. la doze de 2 – 10 (µg/Kg)/min are efect cronotrop negativB nu este utila la pacienti cu insuficienta de pompa C. la doze de 2 – 10 (µg/Kg)/min are efect inotrop pozitivD. este o amina sintetica parasimpatico-mimeticaE. la doze mici (<2 (µg/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic

(pag1502) RASPUNS CORECT : C

25. *Activarea plachetară la nivelul plăcii de aterom ca mecanism al formării cheagului are la bază acţiunea următorilor agonişti:

A. colagenB. serotoninăC. ADPD. limfociteE. endoteline

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : A,B,C

26. *Activarea plachetelor de către agoniştii specifici iniţiază modificări conformaţionale la nivelul receptorului glicoproteic de tipul:

A. IIb/IaB. IIb/IIIaC. IIb/IIaD. IIIb/IIaE. IIIb/Ia

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : B

27. *Studiile histopatologice arată că plăcile coronare predispuse la ruptură sunt în special cele:A. cu structura bogată în lipoproteineB. cu matrixul extracelular bogat în colagen tip IIIC. cu miezul bogat în lipide şi cu capsula fibroasă subţireD. cu capsula fibroasă hipertrofiată excentric indiferent de conţinutul lipidicE. cu miezul bogat în colagen şi cu capsula fibroasă subţire

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : C

28*. Durerea este cel mai comun simptom la pacienţii cu infarct miocardic. Incidenţa infarctelor nedureroase este maximă la :

A. pacienţii aflaţi sub tratament coronaroprotectorB. pacienţii nefumătoriC. pacienţii diabetici pe măsura avansării în vârstăD. pacienţii care au prezentat anterior un infarct miocardicE. pacienţii taraţi

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : C

29.*Apariţia hipotensiunii însoţite de bradicardie semn al hiperactivităţii parasimpatice la un pacient suspectat de un infarct miocardic pledează în peste jumătate din cazuri pentru:

A. infarct miocardic fără undă qB. infarct miocardic anteriorC. infarct miocardic lateralD. infarct miocardic inferiorE. infarct miocardic izolat de ventricul drept

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT : D

30. Care dintre următoarele semne stetacustice pot fi prezente în cadrul tabloului clinic al unui pacient cu infarct miocardic acut în primele zile de la debut:

A. existenţa unui zgomot IV de galop presistolicB. existenţa unui zgomot III de galop protodiastolic

C. suflu sistolic în jet de vapori la focarul aorticD. suflu sistolic apical tranzitorE. frecătură pericardică tranzitorie

(pag1492-1517) RASPUNS CORECT A,B,C

31. Care dintre afirmaţiile următoare despre creatinfosfokinaza, marker de necroză miocardică sunt adevărate:

A. creşte în 4 - 8 ore de la debutul durerii şi revine la normal la 48-72 oreB. prezintă o mare specificitate pentru infarctul miocardicC. recoltarea sa trebuie făcută într-o eprubetă cu heparinăD. poate creşte după traumatismele musculaturii scheleticeE. poate creşte după cateterismul cardiac

RASPUNS CORECT: A,D,E

32. Creatinfosfokinaza unul din markerii de necroză miocardică poate fi crescută şi în alte afecţiuni cum ar fi:

A. miopatiile, polimiozitele şi distrofia muscularăB. atacul vascular cerebralC. pancreatita acutăD. hipotiroidismE. acantozis nigricans

RASPUNS CORECT: A,B,D

33. Care dintre afirmaţiile următoare despre izoenzima MB a creatinfosfokinazei, marker de necroză miocardică sunt adevărate:

A. are specificitate pentru infarctul miocardic la minim 4 - 6 ore de la debutul acestuiaB. raportul CK-MB2: CK-MB1 > 1,5 este înalt specific pentru infarctul de miocardC. eliberarea CK-MB la nivel seric este maximă la 10 ore de la debutul infarctuluiD. forma CK-MB1 odată eliberată în circulaţie este supusă acţiunii enzimei

carbozipeptidazeiE. creşterea raportului seric CK-MB: activitatea CK > 2,5% sugerează o sursă miocardică şi

nu musculară de creştere enzimatică

RASPUNS CORECT: A,B,E

34.Valorile markerilor de necroză miocardică pot rămîne crescute la mult timp de la debutul infarctului şi se corelează cu mărimea acestuia şi prognosticul pacienţilor. Durata de timp după care nivelul acestor markeri revine la normal este:

A. creatinfosfokinaza după 36 – 42 oreB. troponina I cardiacă după 7 – 10 zileC. troponina T cardiacă după 3 – 5 zileD. mioglobina după 24 ore E. LDH după 10 ore

RASPUNS CORECT: A,D

35.La pacienţii cu un infarct miocardic acut reacţia inflamatorie se caracterizează prin:A. leucocitoză polimorfonuclearăB. nivelul leucocitozei nu depăşeşte valoarea de 12.000 -15.000/mm³ C. VSH creşte discret peste valoarea leucocitozei cu un maxim la o săptămînăD. creşterea ASLO se menţine pentru maxim 10 zileE. eozinofilia reactivă acompaniază valorile leucocitozei

RASPUNS CORECT: A,D

36. Valoarea ecocardiografiei ca metodă imagistică noninvazivă de diagnostic la un pacient cu IMA este pusă în evidenţă prin:

A. anomalii de cinetică care sunt în general prezenteB. evidenţierea unei disfuncţii a ventricululuui stângC. diferenţiază modificări de cinetică vechi de unele recente la nivelul ventriculului stângD. depistează complicaţiile unui IMAE. poate substitui ECG în unele situaţii de diagnostic al unui sindrom coronarian

RASPUNS CORECT: A,B,D

37. Care dintre următoarele tehnici imagistice radioizotopice sunt utilizate în diagnosticul unui infarct miocardic acut:

A. scintigrafia de perfuzie miocardică cu taliu 201B. scintigrafia de perfuzie miocardică cu tehneţiu 99 m sestamibiC. scintigrafia de ventilaţie pulmonară cu iod radioactivD. ventriculografia radioizotopică cu albumină umană radioactivăE. ventriculografia radioizotopică cu hematii marcate cu tehneţiu 99 m

RASPUNS CORECT: A,B,E

39.*Oxigenoterapia reprezintă o măsură simplă dar eficientă în tratamentul infarctului miocardic, ritmul de administrare al acesteia se recomandă a fi:

1. 1-2 l/min în primele 6-12 ore de la debutul durerii2. pe durata întregii spitalizări

3. 2-4 l/min în primele 6 -12 ore de la debutul durerii4. 4-6 l/min în primele 6-12 ore de la debutul durerii5. se administrază numai dacă există durere precordială

RASPUNS CORECT: C

40.*Pentru calmarea durerii precordiale din infarctul miocardic nitroglicerina reprezintă una din primele linii de tratament. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:

A. se administrează sublingual la interval de aproximativ 5 minuteB. se evită adminstrarea sa dacă presiunea arterială sistolică este sub 100 mm HgC. trebuie evitată în cazul suspiciunii unui infarct de ventricul dreptD. trebuie administrată intravenos dacă persistă durerea şi răspunsul iniţial la administrarea

sublinguală a fost favorabilE. hipotensiunea marcată reacţie idiosincrazică la nitraţi poate fi reversibilă după

administrarea de adrenalină intravenos

RASPUNS CORECT: E

40. Controlul durerii în infarctul miocardic acut se face cu morfină datorită efectelor sale sistemice:

A. produce hipotensiune datorată reducerii debitului cardiacB. reduce vasoconstricţia arteriolarăC. scade tonusul venos prin mecanism mediat simpaticD. poate avea efect vagotonic cu bradicardie extremă consecutivăE. scade anxietatea cu apariţia unei senzaţii de bine a pacientului

RASPUNS CORECT: B,C,E

41. Tulburările fiziopatologice care se produc la nivelul ţesutului miocardic ischemic înconjurător poţiunii deja necrozate consecutiv unui infarct acut poate fi ameliorată prin:

A. restabilirea rapidă a perfuziei coronarieneB. creşterea concentraţiei metaboliţilor activi rezultaţi postnecrozăC. creşterea concentraţiei de calciu intracelularD. creşterea concentraţiei de radicali liberi de oxigen E. scăderea necesarului miocardic de oxigen

RASPUNS CORECT: A,E

42.* Inflamaţia este un fenomen implicat în patogenia plăcii de aterom, alături de fenomenele de agregare şi aderare plachetară, din acest motiv se recomandă iniţierea tratamentului antiagregant plachetar şi antiinflamator în infarctul miocardic acut cu:

A. aspirina în doză de 160 - 325 mgB. prednison în doză de 0,5 mg/kg/corp/ziC. diclofenac în doză de 1- 2 mg/kg/corp/ziD. indometacina în doză de 2 - 3 mg/kg/corp/ziE. hemisuccinat de hidrocortizon în doză de 4 - 5 mg/kg/corp/zi

RASPUNS CORECT: A

43. Care dintre următoarele afirmaţii despre terapia de tromboliză în infarctul miocardic sunt adevărate:

A. trebuie iniţiată în mod ideal în primele 30 minute de la deutul dureriiB. scopul fibrinolizei este obţinerea unui flux TIMI coronarian de grad 1C. reduce mortalitatea pe termen scurt şi lungD. efectul maxim este la pacienţii fără supradenivelare de segment ST care nu pot beneficia

de angioplastie per primamE. se poate administra şi la 12 ore de la debul dacă persistă durerea şi supradenivelarea

segmentului ST în două derivaţii adiacente

RASPUNS CORECT: A,C,E

44. Agenţii trombolitici utilizaţi în tratamentul infarctului miocardic acut sunt reprezentaţi de:A. streptokinazaB. clopidogrelC. activatorul tisulat al plasminogenului D. complexul activator de streptokinază al plasminogenului anisoilatE. enoxaparina

RASPUNS CORECT: A,C,D

45. Beneficiul maxim al trombolizei este frecvent întîlnit la următoarele categorii de pacienţi:A. infarct miocardic cu complicaţii hemodinamiceB. infarct localizat la nivelul peretelui anteriorC. infarct cu semne ECG de afectare difuză miocardicăD. infarct miocardic la vârstnicii peste 75 ani indiferent de localizareE. pacienţii tineri cu infarcte miocardice anterioare la peste 12 ore de la debut

RASPUNS CORECT: A,B,C

46. Beneficiile reperfuziei tardive la un pacient cu infarct miocardic se datorează în principal:A. reducerii mărimii infarctuluiB. prevenirea expansiunii infarctului

C. creşterea fluxului colateral coronarianD. ameliorarea performanţei contractile miocardiceE. prevenirea apariţiei pericarditei epistenocardice

RASPUNS CORECT: B,C,D

47. Despre miocardul hibernant sunt valabile următoarele afirmaţii:A. reprezintă o zonă de miocard viabil slab contractilB. este irigat de o arteră coronară stenozată asociată infarctuluiC. prezintă reducerea nivelului de perfuzie anterogradăD. reperfuzarea vasului restabileşte proprietăţile teritoriului anterior infarctizăriiE. angioplastia nu are beneficiu în această situaţie

RASPUNS CORECT: A,B,C,D

48.Contraindicaţiile absolute ale tratamentului trombolitic la un pacient cu infarct miocardic acut includ:

A. istoric de AVC hemoragic mai recent un an B. istoric de AVC nehemoragic mai recent de un anC. istoric de AVC hemoragic de peste 1 anD. disecţia de aortăE. hemoragie digestivă superioară în ultimele 30 zile

RASPUNS CORECT: A,B,C,E

Boala vasculară hipertensivă. Pag 1523-1538 H

49.* Prevalenţa hipertensiunii arteriale secundare la bărbaţii de vârstă medie a fost raportată în populaţia generală la un nivel procentual de:

A. 3%,B. 4%C. 5%D. 6%E. 7%

RASPUNS CORECT: D ( pag 1523-1538)

50.*La femei creşterea prevalenţei este probabil legată de modificările hormonale apărute odată cu apariţia menopauzei după vârsta de: răspuns c

A. 45 aniB. 48 ani

C. 50 aniD. 53 aniE. 55 ani

RASPUNS CORECT: C ( pag 1523-1538)

51. Printre cauzele de hipertensiune arterială secundară de etiologie endocrină se numără: A. boala sau sindromul CushingB. mixedemulC. boala AddisonD. feocromocitomulE. pancreatita cronică

RASPUNS CORECT: A,B,D ( pag 1523-1538)

52. Printre cauzele de hipertensiune arterială secundară de etiologie neurologică se numără:A. porfiria acutăB. hemoragia subarahnoidianăC. maladia ParkinsonD. disautonomia familială Riley-DayE. sindromul diencefalic

RASPUNS CORECT: A,D,E ( pag 1523-1538)

53. Printre cauzele de hipertensiune arterială secundară de etiologie renală se numără:A. coarctaţia de aortă abdominalăB. glomerulonefrita cronicăC. boala renală polichisticăD. pielonefrita cronicăE. tumorile secretante de renină

RASPUNS CORECT: B,C,D,E ( pag 1523-1538)

54. Printre cauzele rare de hipertensiune arterială secundară fac parte următoarele:A. policitemia veraB. hipercalcemiaC. teleangiectazia ereditarăD. sindromul Demon – MeigsE. poliarterita nodoasă

RASPUNS CORECT: A,B,E ( pag 1523-1538)

55. Printre cauzele etiologice ale hipertensiunii arteriale sistolice cu creşterea importantă a presiunii pulsului se enumeră:

A. fistula arteriovenoasăB. persistenţa de canal arterialC. defectul septal interventricularD. defectul septal atrialE. insuficienţa aortică

RASPUNS CORECT: A,B,E ( pag 1523-1538)

56. Sindroamele adrenogenitale congenitale sau ereditare reprezintă cauze endocrine rare de hipertensiune arterială secundară şi se caracterizează prin:

A. defecte ale G-6-fosfat dehidrogenazeiB. defecte ale colinesterazei sericeC. defecte ale 11-hidroxilazeiD. defecte ale 17-hidroxilazeiE. defecte ale 19-hidroxilazei

RASPUNS CORECT: C,D ( pag 1523-1538)

57. Cauza sensibilităţii excesive la aportul de sare a aproximativ 60% dintre pacienţii cu hipertensiune arterială primare se poate datora:

A. hiperaldosteronismului primarB. litiazei renaleC. stenozei bilaterale de arteră renală D. adenomului de prostatăE. hipertensiunii arteriale hiporeninemice

RASPUNS CORECT: A,C ( pag 1523-1538)

58. Hiperinsulinemia poate creşte valorile presiunii arteriale prin:A. hiperglucagonemie secundarăB. creşterea activităţii sistemului nervos simpaticC. hipertrofia musculaturii netede vasculare secundară acţiunii sale mitogeneD. vasodilataţie splahnică E. afectarea transportului transmembranar de ioni

RASPUNS CORECT: B,C,E ( pag 1523-1538)

59.*Hipertensiunea arterială esenţială hiperreninemică se caracterizează prin creşterea reninei plasmatice peste valoarea normală la un număr semnificativ de pacienţi, procentul fiind de:

A. 10%B. 15%C. 20%D. 25%E. nici una dintre valorile menţionate

RASPUNS CORECT: B ( pag 1523-1538)

60.Există mai multe ipoteze postulate despre patogenia hipertensiunii esentiale sensibilă la sare adevărate fiind următoarele:

A. cauza este un defect generalizat al membranei celulare B. anomalii ale transportului transmembranar de sodiuC. acumularea anormală a calciului intracelularD. hiperreactivitate vasculară la diverşi agenţi vasoconstrictoriE. prezenţa în exces la nivel plasmatic a angiotensinei I

RASPUNS CORECT: A,B,C,D ( pag 1523-1538) 61. Semnele afectării cardiace ale pacientului hipertensiv sunt reprezentate de:

A. infarct miocardicB. insuficienţă cardiacă hipodiastolicăC. hipertrofie ventriculară stângăD. hipertrofie ventriculară dreaptăE. cardiomegalie

RASPUNS CORECT: A,C,E ( pag 1523-1538)

62. Semnele afectării oculare ale pacientului hipertensiv sunt reprezentate de:A. degenerări maculareB. exudate retinieneC. hemoragii retinieneD. cataractă reactivăE. edem papilar

RASPUNS CORECT: B,C,E ( pag 1523-1538)

63. Complicaţiile neurologice ale pacientului hipertensiv se pot exprima prin următoarele :A. sindrom extrapiramidalB. infarct cerebral

C. hemoragie subarahnoidianăD. sindrom vestibularE. porfirie cutanată

RASPUNS CORECT: B,C,D ( pag 1523-1538)

64. Semnele morfopatologice ale afectării aparatului renal la pacient hipertensiv sunt sugerate de:

A. leziuni ateroslerotice ale capilarelor glomerulareB. leziuni ateroslerotice ale arterelor aferente glomerulareC. leziuni ateroslerotice ale ansei HenleD. leziuni ateroslerotice ale arterelor eferente glomerulareE. leziuni ateroslerotice ale piramidelor malpighiene


65. Următoarele afirmaţii despre patogeneza hemoragiei cerebrale apărută la un pacient hipertensiv sunt adevărate:

A. se datorează în special aterosclerozei cerebraleB. apare mai frecvent la pacienţii vârstniciC. cauza principală este creşterea presiunii arteriale D. se asociază frecvent prezenţei microanevrismelor cerebraleE. existenţa anevrismelor Charcot-Bouchard exclude etiologia hipertensivă a hemoragiei

RASPUNS CORECT: B,C,D ( pag 1523-1538)

66. *Care dintre următoarele afirmaţii care descriu encefalopatia hipertensivă este corectă:A. prezenţa apoplexiei este excepţionalăB. semnele neurologice de focar sunt rareC. tulburările conştienţei apar tardiv asociate obligatoriu epistaxisului masivD. edemul papilar nu este prezent decât asociat hemoragiilor retiniene E. valorile presiunii arteriale în momentul diagnosticului pot fi normale

RASPUNS CORECT: B( pag 1523-1538)

67.*Care dintre următoarele afirmaţii despre modificările retiniene apărute la pacientul cu hipertensiune arterială severă este falsă:

A. arteriolele retiniene se îngustează progresivB. leziunile hipertensive pot evolua rapidC. leziunile aterosclerotice asociate regresează rapid sub tratamentul corect administratD. rareori aceste leziuni pot regresa fără tratament

E. spasmul focal retinian reprezintă accentuarea severităţii hipertensiunii

RASPUNS CORECT: C( pag 1523-1538)

68.*Există o multitudine de factori nefavorabili ai prognosticului hipertensiunii arteriale neinfluenţabili cu excepţia:

A. rasa neagrăB. vîrsta tânărăC. sexul masculinD. presiunea arterială diastolică peste 105 mm HgE. antecedentele familiale

RASPUNS CORECT: D( pag 1523-1538)

69. Care dintre afirmaţiile despre hipertensiunea renovasculară sunt adevărate:A. este consecinţa unei reduceri cronice a debitului de perfuzie renalăB. stenoza de arteră renală este una dintre cauzele etiologice frecventeC. hipervolemia apare prin alterarea eliminării sodiuluiD. angiotensina II în exces scade presiunea arterială prin vasoconstricţieE. creşterea activităţii reninei plasmatice este obligatorie la aceşti pacienţi

RASPUNS CORECT: A,B,C ( pag 1523-1538)

70. Variantele de hipertensiune de cauză renală sunt următoarele:A. hipertensiunea renoparenchimatoasăB. preeclampsiaC. eclampsiaD. hiperaldosteronismul primarE. boala Addison

RASPUNS CORECT: A,B,C ( pag 1523-1538)

71. Caracteristic hipertensiunii de cauză renoparenchimatoasă sunt următoarele mecanisme:A. creşterea constantă a activităţii reninei plasmaticeB. debitul cardiac este normal în lipsa anemiei sau uremieiC. exagerarea răspunsurilor circulatorii la manevra ValsalvaD. volumul sanguin este mult crescut în formele severe de boalăE. hiponatriemia apare în stadiile finale ale bolii

RASPUNS CORECT: B,D ( pag 1523-1538)

72. Caracteristic hipertensiunii de cauză renovasculară sunt următoarele mecanisme:A. afectarea vaselor renale mici poate fi consecinţa unui proces inflamatorB. activitatea reninei serice este des crescutăC. răspunsurile circulatorii nu sunt influenţate de manevra ValsalvaD. creşterea concentraţiei serice de prostaglandine şi bradikininăE. e. creşterea activităţii sistemului renină-angiotensină poate fi secundară stenozelor

arterelor renale

RASPUNS CORECT: B,E( pag 1523-1538)

73. Secreţia tumorală a celulelor juxtaglomerulare poate realiza o formă rară de hipertensiune care se caracterizează prin:A. creşterea activităţii reninei plasmaticeB. hipersecreţie de aldosteronC. hipersecreţie de serotoninăD. hipokaliemieE. hiperkaliemie


Insuficienţa cardiacă.( pag 1419-1432 H) 74.* Factorii precipitanţi ai unei insuficienţe cardiace la o gravidă sunt reprezentaţi de următoarele posibilităţi cu excepţia:

A. accentuarea anemieiB. existenţa unei intercurenţe infecţioase şi febrăC. pericardita acută peripartumD. existenţa unei tireotoxicozeE. prezenţa unei valvulopatii preexistente

RASPUNS CORECT: C.( pag 1419-1432 H)

75.* Care dintre următoarele afirmaţii legate despre rolul aritmiilor în apariţia unei insuficienţe cardiace nu sunt corecte:

A. tahiaritmiile reduc perioada de umplere ventricularăB. bradiaritmiile severe pot scade debitul cardiacC. disociaţia dintre contracţia atrială şi cea ventriculară duce la pierderea pompei atrialeD. aritmiile asociate cu tulburările de conducere intraventriculare pot creşte performanţa

ventriculară ca mecanism compensatorE. tahiaritmiile pot induce disfuncţiii miocardice de natură ischemică la pacienţii coronarieni

RASPUNS CORECT: D.( pag 1419-1432 H)

76. Hipertrofia concentrică este un mecanism adaptativ creşterilor cronice de presiune intracardiacă fiind comună următoarelor boli:

A. hipertensiunea arterială severăB. insuficienţa aortică severăC. stenoza aortică reumatismală D. stenoza mitrală degenerativăE. prolapsul de valvă mitrală

RASPUNS CORECT: A,C.( pag 1419-1432 H)

77. Care dintre următoarele reprezintă cauze de formare a embolismului pulmonar:A. miocardita reumatismalăB. inactivitatea fizicăC. pacienţii cu fracţie de ejecţie redusăD. tireotoxicozaE. intervenţii la nivelul venelor pelvine

RASPUNS CORECT: B,C,E.( pag 1419-1432 H)

78. Insuficienţa cardiacă de tip diastolic se caracterizează prin:A. principalul substrat fiziopatologic este dat de dilatarea ventriculului stângB. creşterea rezistenţei la umplerea ventricularăC. fibroza miocarduluiD. bolile infiltrative miocardiceE. poate fi produsă de orice obstacol în calea de ejecţie a ventriculului stâng

RASPUNS CORECT: B,C,D.( pag 1419-1432 H)

79. Bolile miocardice caracterizate prin insuficienţă cardiacă de tip diastolic sunt următoarele:A. cardiomiopatia hipertroficăB. cardiomiopatia hipertensivăC. stenoza aortică severăD. cardiomiopatia restrictivăE. pericardita constrictivă

RASPUNS CORECT: A,B,D,E.( pag 1419-1432 H)

80. Insuficienţa cardiacă cu debit redus este caracteristică următoarelor tipuri de afecţiuni:A. cardiomiopatiei dilatativeB. valvulopatiilor mitrale

C. valvulopatiilor aorticeD. fistulelor arteriovenoaseE. pericarditei constrictive

RASPUNS CORECT: A,B,C,E.( pag 1419-1432 H)

81. Insuficienţa cardiacă cu debit crescut este asociată următoarelor tipuri de afecţiuni:A. hipertiroidismB. boala beri-beriC. boala PagetD. sarcoidozăE. amiloidoză

RASPUNS CORECT: A,B,C.( pag 1419-1432 H)

82.* Debitul cardiac variază în mod normal la un adult între următoarele valori:A. între 2,2 – 4,3 l/min/m²B. între 2,4 – 3,8 l/min/m²C. între 2,5 – 4,4 l/min/m²D. între 2,2 – 3,3 l/min/m²E. între 2,2 – 3,5 l/min/m²

RASPUNS CORECT: E.( pag 1419-1432 H)

83. Care dintre următoarele afirmaţii despre insuficienţa cardiacă sistolică este adevărată:A. componentă fiziologică esenţială este furnizarea unei cantităţi inadecvate de oxigen

necesară metabolismului tisularB. lipsa unui aport adecvat de O2 se reflectă printr-un gradient de oxigen între sângele

arterial şi cel venos crescut la 35-50 ml/lC. la formele uşoare de boală diferenţa apare doar la efort sau în staări cu metabolism

crescutD. pacienţii cu fistule arteriovenoase prezintă creşterea gradientului menţionatE. în tireotoxicoză grdaientul poate ajunge la valori de peste 60 ml/l


84. Mecanismele responsabile de apariţia insuficienţei cardiace la pacienţii cu debit cardiac iniţial crescut se caracterizează prin nevoia cordului de a pompa cantităţi anormal de mari de sânge şi se manifestă în următoarele stări patologice:

A. insuficienţa mitrală secundară rupturilor de cordajeB. insuficienţa mitrală degenerativă severă

C. insuficienţa mitrală prin prolaps masiv de valvă mitralăD. defectul septal interventricularE. defectul septal interatrial

RASPUNS CORECT : A,B,C.( pag 1419-1432 H)

85. Apariţia insuficienţei cardiace prin alterarea directă a metabolismului cardiac este frecvent întîlnită în următoarele boli:

A. boala GaucherB. boala Niemann PickC. boala beri-beriD. anemia megaloblastică severăE. tireotoxicoza

RASPUNS CORECT: C,D,E.( pag 1419-1432 H)

86.*Semnele clinice diagnostice ale insuficienţei cardiace drepte sunt toate cu excepţia:A. hepatomegalie de stazăB. edeme perifericeC. staza jugularăD. edemul sacratE. ortopneea

RASPUNS CORECT: E.( pag 1419-1432 H)

87.* Vasoconstricţia mediată de către sistemul nervos adrenergic în insuficienţa cardiacă este implicată în apariţia următoarelor manifestări cu excepţia:

A. retenţia de apă şi sare urmare a reducerii irigaţiei renaleB. bradicardie excesivă urmare a reducerii irigaţiei coronarieneC. subfebrilitate urmare a reducerii irigaţiei tegumentareD. fatigabilitate urmare a reducerii irigaţiei musculareE. ameţeală urmare a reducerii irigaţiei cerebrale

RASPUNS CORECT: B.( pag 1419-1432 H)

88. La un pacient tînăr care prezintă semne de insuficienţă cardiacă dreaptă manifestată prin edeme periferice, stază jugulară, hepatomegalie de stază cu reflux diagnosticul diferenţial cel mai probabil se face cu:

A. stenoza aortică reumatismalăB. cardiomiopatia hipertrofică obstructivăC. tromboembolismul pulmonat recurent

D. stenoza valvulară pulmonarăE. coarctaţie de aortă

RASPUNS CORECT: C,D.( pag 1419-1432 H)

89. La pacienţii cu pericardită constrictivă mecanismul principal de formare al edemelor sistemice este reprezentat de:

A. creşterea presiunii venoase croniceB. creşterea volumului sanguin totalC. transudarea fluidelor la nivel capilarD. creşterea activării sistemului renină angiotensină aldosteronE. hiponatriemia de diluţie

RASPUNS CORECT: A,C.( pag 1419-1432 H)

90.* Care dintre următoarele afirmaţii despre ortopnee nu sunt adevărate:A. poate dispare la trecerea în poziţie şezândăB. pacienţii care prezintă ortopnee dorm noaptea pe mai multe perneC. ridicarea picioarelor pacientului deasupra planului patului poate ameliora ortopneeaD. ortopneea se datorează redistribuţiei sângelui de la nivelul abdomenului şi membrelor

inferioare spre toraceE. mecanismul patogenic este creşterea presiunii hidrostatice la nivelul capilarului pulmonar

RASPUNS CORECT: C.( pag 1419-1432 H)

91. Respiraţia Cheyne-Stokes se caracterizează prin:A. diminuarea sensibilităţii centrului respirator la PCO2 arterial pînă la deprimareB. în timpul fazei de apnee PO2 din sângele arterial scadeC. scăderea PCO2 duce la hiperventilaţie şi hipocapnieD. creşterea PCO2 duce la hiperventilaţie şi hipocapnieE. creşterea PCO2 duce la hiperventilaţie şi hipercapnie

RASPUNS CORECT: A,B,D.( pag 1419-1432 H)

92. Respiraţia Cheyne-Stokes descrisă la pacienţii cu insuficienţă cardiacă apare de obicei în următoarele stări patologice cerebrale asociate:

A. leziuni cerebrale traumatice difuzeB. ateroscleroză cerebrală severăC. Maladie ParkinsonD. EpilepsieE. Sincopa Adams-Stokes

RASPUNS CORECT: A,B.( pag 1419-1432 H)

93. Respiraţia Cheyne-Stokes se caracterizează prin:A. reducerea sensibilităţii centrului respirator la concentraţia gazelor la nivelul sângelui

arterialB. are loc consecutiv alungirii timpului de circulaţie creier-plămân la pacienţii cu

insuficienţă cardiacăC. apneea este precedată de hiperventilaţie şi hipocapnieD. este caracteristică pacienţilor cu edem pulmonar acut cardiogenE. poate fi precedată de un episod izolat de bronhospasm


94. Prezenţa pulsului alternant la un pacient cu insuficienţă cardiacă severă este de obicei consecinţa următoarelor boli:

A. cardiomiopatie dilatativă severăB. cardiopatie hipertensivăC. boală cardiacă ischemică severăD. bloc complet de ramură stângăE. pericardită acută


95. Care dintre următoarele semne reprezintă elemente specifice de gravitate ale insuficienţei cardiace:

A. reflux hepatojugular masivB. presiune venoasă sistemică crescutăC. pulsul alternantD. diminuarea amplitudinii pulsului periferic E. prezenţa zgomotului de galop presistolic (zgomot 4)

RASPUNS CORECT: A,B,C,D.( pag 1419-1432 H)

96. Pacienţii vârstnici aflaţi în stadiul de insuficienţă cardiacă severă care asociază arterioscloroză cerebrală, pot prezenta pe fondul reducerii presiunii de perfuzie cerebrală următoarele semne:

A. tulburări de memorieB. nicturie C. nistagmusD. pierderea tranzitorie a stării de conştienţă

E. confuzie

RASPUNS CORECT: A,B,E.( pag 1419-1432 H)

97. Criteriile minore pentru diagnosticul insuficienţei cardiace sunt reprezentate de:A. dispnee de efortB. hepatomegalieC. edem pulmonar acutD. galop protodiastolic al VS (zgomot 3)E. tahicardie peste 120 bătăi/minut

RASPUNS CORECT: A,B,E.( pag 1419-1432 H)

98. Criteriile minore pentru diagnosticul insuficienţei cardiace sunt reprezentate de:A. reflux hepatojugular prezentB. presiune venoasă crescută (peste 16 mm H2O)C. edeme perifericeD. hepatomegalieE. pleurezie

RASPUNS CORECT: C,D,E.( pag 1419-1432 H)

Tulburări de ritm şi de conducere. ( pag 1383-1410 H)

99.* Care dintre următoarele afirmaţii despre nodul atrioventricular este falsă:se află la baza septului interatrial deasupra inelului tricuspidian, anterior de sinusul coronaririgarea nodului atrioventricular provine în 90% din cazuri de la nivelul arterei coronare drepte

fascicolul His ia naştere din nodul atrioventricularproprietăţile electrofiziologice ale nodului constau în conducerea lentă a impulsului la nivel AVvagul alungeşte conducerea la nivelul nodului atrioventricular

RASPUNS CORECT: B ( pag 1383-1410 H)

100.* Sistemul nervos vegetativ simpatic are numeroase efecte la nivelul ţesutului de conducere enumerate mai jos printre care una este falsă: creşte conducerea impulsurilor la nivel atrialcreşte automatismul la nivelul nodului sinusalcreşte conducerea impulsurilor la nivelul nodului sinusalreduce perioada refractară a nodului sinusalscade conducerea la nivelul nodului atrioventricular

RASPUNS CORECT: E ( pag 1383-1410 H) 101.*Sistemul vegetativ nervos parasimpatic are numeroase efecte la nivelul ţesutului de conducere enumerate mai jos printre care una este falsă: scade automatismul nodului sinusalalungeşte durata perioadei refractare a ţesutului din jurul nodului sinusalalungeşte conducerea impulsului la nivelul nodului atrioventricularcreşte într-un mod neomogen perioada refractară a ţesutului atrialscade viteza de conducere a impulsurilor la nivel atrial

RASPUNS CORECT: D ( pag 1383-1410 H)

102.*Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:A. potenţialul de acţiune al sistemului His-Purkinje are cinci faze care se bazează pe curenţii

ionilor membranariB. depolarizarea rapidă – faza 0 – este determinată de un influx al ionilor de sodiu

intracelularC. influxul de sodiu este urmat de un eflux de calciu care produce un curent lent spre interiorD. etapele de repolarizare 1 şi 3 se bazează pe efluxul celular al ionilor de potasiuE. faza a 4-a se numeşte faza de potenţial membranar de repaus

RASPUNS CORECT: C ( pag 1383-1410 H)

103. Refractaritatea este o proprietate a celulelor cardiace care defineşte perioada de recuperare de care celula are nevoie pentru a se reface după ce anterior a fost descărcată, înainte de a fi reexcitată de un stimul, care poate produce următoarele efecte corecte:

A. în perioada refractară absolută un stimul nu poate produce nici un fel de răspunsB. în perioada refractară efectivă stimulul poate produce un răspuns local nepropagatC. perioada refractară relativă se întinde de la debutul perioadei refractare efective pînă în

momentul când celula este complet repolarizatăD. stimulul mai intens decât valoarea prag aplicat în perioada refractară relativă produce un

răspuns propagat mai lent decât cel normalE. la nivelul nodului AV recuperarea excitabilităţii este completă după refacerea

potenţialului de acţiune

RASPUNS CORECT: A,B,D,E ( pag 1383-1410 H)

104. Cauzele care pot produce disfuncţii ale nodului sinusal sunt:A. degenerarea fibrelor nodului sinusal la vârstniciB. stenoza mitrală reumatismală

C. amiloidoza la vârstniciD. infiltrarea miocardului atrialE. ischemia arterei nodului sinusal

RASPUNS CORECT: A,C,D,E ( pag 1383-1410 H)

105. Cauzele care pot produce bradicardie sinusală sunt reprezentate de:A. hipotermiaB. hipoxemia severăC. hipotensiunea acutăD. hipotiroidismulE. febra tifoidă


106. Medicamentele care pot produce disfuncţii ale nodului sinusal fiind contraindicate la un pacient cu suspiciune de boală de nod sinusal sunt:

A. glicozidele tonicardiaceB. beta-blocanteleC. chinidinaD. dihidropiridineleE. inhibitorii de serotonină

RASPUNS CORECT: A,B,C ( pag 1383-1410 H)

107. Manifestările clinice caracteristice sindromului de sinus bolnav sunt următoarele:A. sincopăB. sindrom confuzionalC. bradicardie sinusală severăD. bloc sinoatrialE. bloc atrioventricular tranzitor

RASPUNS CORECT: A,B,C,D ( pag 1383-1410 H)

108. Care dintre următoarele teste noninvazive pot fi folosite pentru evaluarea funcţiei nodului sinusal:

A. masajul unilateral al nodului sinusalB. manevra ValsalvaC. testul cu salbuterolD. testul cu isoprotenerolE. testul la atropină


109.*Care este durata normală a timpului de recuperare a nodului sinusal evaluat prin studiu electrofiziologic:

A. sub 550 msecB. sub 650 msecC. sub 750 msecD. sub 850 msecE. sub 950 msec

RASPUNS CORECT: A ( pag 1383-1410 H)

110.*Care este durata normală a timpului de conducere sinoatrială evaluat prin studiu electrofiziologic măsurat de la răspunsul nodului sinusal la depolarizările atriale premature sau prin înregistrarea directă pe electrograma nodului sinusal:

A. 50 – 120 msecB. 55 – 115 msecC. 45 – 125 msecD. 40 – 130 msecE. 55 - 110 msec

RASPUNS CORECT:C ( pag 1383-1410 H) 111. Boala Lev este o afecţiune degenerativă care poate produce bloc atrioventricular prin degradarea următoarelor structuri cardiace:

A. sclerozarea scheletului cardiac fibrosB. calcificarea valvelor aorticeC. calcificarea nucleului fibros D. calcificarea tractului de ejecţie al ventriculului dreptE. defect septal interventricular asociat

RASPUNS CORECT: A,B,C ( pag 1383-1410 H) 112. Indicaţiile de cardiostimulare permanentă la adulţi de clasă I sunt următoarele:

A. bloc AV complet cu insuficienţă cardiacă congestivăB. bloc AV complet fără perioade de asistolie şi frecvenţă de sub 55 bătăi/minutC. bloc AV complet cu postablaţie a joncţiunii AVD. bloc AV gradul II intermitent cu bradicardie simptomaticăE. bloc AV gradul II tip I asimptomatic

RASPUNS CORECT: A,C,D ( pag 1383-1410 H)

113. Indicaţiile de cardiostimulare permanentă în cazul unui bloc atrioventricular postinfarct sunt următoarele:

A. bloc AV complet postinfarctB. bloc AV gradul II avansat postinfarctC. bloc AV gradul I persistent în prezenţa unui bloc de ramură nedemonstrat anterior

episodului actualD. bloc complet de ramură stângă nou apărutE. bloc AV avansat tranzitor asociat cu bloc de ramură

RASPUNS CORECT: A,B,E ( pag 1383-1410 H)

114. Care dintre următoarele situaţii nu prezintă indicaţie de cardiostimulare permanentă:A. bloc fascicular fără BAV sau asimptomaticB. bloc fascicular asimptomaticC. bloc bifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fără simptome ce pot fi atribuite

bloculuiD. bloc trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fără simptome ce pot fi atribuite

bloculuiE. bloc fascicular cu bloc AV gradul I

RASPUNS CORECT: A,B,E ( pag 1383-1410 H)

115. Boala de nod sinusal prezintă indicaţie de cardiostimulare permanentă în următoarele situaţii practice:

A. boală de nod sinusal la pacienţi asimptomatici cu frecvenţă cardiacă sub 40/minut este o consecinţă a medicaţiei pe termen lung

B. boală de nod sinusal cu bradicardie simptomatică demonstratăC. boală de nod sinusal cu bradicardie iatrogenă la care nu există altă metodă de tratament

alternativăD. boală de nod sinusal la pacienţi peste 80 aniE. boală de nod sinusal la care s-a dovedit că simptomatologia sugestivă de bardicardie nu

este asociată cu rtimuri cardiace rare

RASPUNS CORECT: B,C ( pag 1383-1410 H)

116. *Care dintre următoarele nu reprezintă complicaţii ale cardiostimulării permanente:A. hemoragia postimplantareB. sindromul de pacemakerC. tahicardia mediată de pacemakerD. infecţiile postimplantare

E. histerezisul postimplantare

RASPUNS CORECT: E ( pag 1383-1410 H)

117. Sindromul de pacemaker se manifestă prin multiple efecte adverse hemodinamice care pot fi explicate prin următoarele elemente fiziopatologice:

A. pierderea contracţiei atriale la sistola ventricularăB. regurgitare venoasă pulmonară şi sistemică datorate contracţiilor atriale impotriva

valvelor atrioventriculare închiseC. endocardita bacteriană grafată pe sonda de stimulareD. reflexe vasodepresoare iniţiate de undele a ample produse de contracţiile atriale împotriva

valvelor tricuspide închiseE. cardiomiopatia aritmică consecutivă implantării stimulatorului

RASPUNS CORECT: A,B,D ( pag 1383-1410 H)

118. Condiţiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare sunt reprezentate de:A. neomogenitatea electrofiziologică la nivelul a două sau mai multe regiuni ale cordului

legate între ele pentru a forma un circuit închisB. existenţa unui bloc unidirecţional la nivelul uneia dintre căiC. existenţa a două căi rapide de conducere care să intre alternativ în funcţieD. reexcitarea căii iniţial blocate ducând la închiderea circuitului de activareE. existenţa unui bloc unidirecţional la capătul circuitului de reintrare


119. Condiţiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare ca mecanism de producere al tahiaritmiilor sunt:

A. neomogenitatea electrofiziologicăB. existenţa blocului unidirecţional al unei căiC. existenţa conducerii lente parasistolice alternativeD. diferenţa de omogenitate a perioadei refractare a două teritorii diferiteE. reexcitarea căii iniţial blocate, ducând la închiderea circuitului de reintrare


120. Care dintre următoarele structuri posedă proprietăţi de automatism:A. nodul sinusalB. atriul dreptC. atriul stângD. nodul atroiventriucular

E. celulele miocardice de lucru


121. Apariţia unui automatism anormal datorat depolarizărilor parţiale ale membranelor în stare de repaus se poate produce consecutiv:

A. tulburări electroliticeB. postmedicamentosC. reducerea indexului cardiacD. creşterea catecolaminelor endogene sau exogeneE. postischemie miocardică

RASPUNS CORECT:A,B,D,E ( pag 1383-1410 H)

122. Aritmiile datorate activităţii declanşate (trigger activity) pot fi produse de:A. postdepolarizare precoce produsă la nivelul fazei 2 a potenţialului de acţiuneB. postdepolarizare precoce produsă la nivelul fazei 3 a potenţialului de acţiuneC. postdepolarizare tradivă produsă după faza a- 2 a potenţialului de acţiuneD. postdepolarizare tardivă produsă după faza a- 3 a potenţialului de acţiuneE. postdepolarizare tardivă produsă după faza a- 4 a potenţialului de acţiune


123. Aritmiile datorate activităţii declanşate (trigger activity) pot fi consecinţa următoarelor mecanisme:

A. intoxicaţie digitalicăB. hiperkaliemieC. hipercalcemieD. hipercatecolaminemieE. hipocalcemie


124. Urmatoarele afirmatii despre insuficienta cardiaca sunt adevarate:A. este intotdeauna cauzata de o tulburare a contractilitatii miocarduluiB. in cazul solicitarilor cronice de presiune (stenoza aortica valvulara) apare hipertrofie C. excentricaD. pacientii cu congestie pulmonara sunt mai susceptibili la infectii pulmonareE. tahiaritmiile cresc perioada de umplere ventricularaF. endocardita infectioasa reprezinta un factor precipitant al insuficientei cardiace

RASPUNS CORECT: C, E (pag.1420)

125.*Cel mai frecvent simptom al insuficientei cardiace este:A. ortopneeaB. fatigabilitateaC. respiratia Cheyne-StokesD. dispneeaE. anorexia

RASPUNS CORECT: D (pag.1423)

126. Urmatoarele afirmatii despre examenul obiectiv in insuficienta cardiaca sunt false :A. in insuficienta cardiaca acuta hipertensiunea poate fi semnul dominantB. in insuficienta cardiaca presiunea venoasa sistemica este adesea anormal crescutaC. zgomotele cardiace 3 si 4 sunt specifice insuficientei cardiaceD. pulsus alternans este un semn de insuficienta cardiaca severaE. edemele cardiace sunt de obicei simetrice

RASPUNS CORECT: A, C (pag.1423)

127. Reprezinta criterii majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace :A. edemele perifericeB. dispneea paroxistica nocturnaC. hepatomegaliaD. cardiomegaliaE. tusea nocturna

RASPUNS CORECT: B, D (pag.1424)

128. Diuretice economisitoare de potasiu sunt:A. acidul etacrinicB. spironolactonaC. metolazonaD. amiloridulE. indapamida

RASPUNS CORECT: B,D (1, pag. 1426)

129. Urmatoarele afirmatii despre diureticele tiazidice sunt adevarate:A. cresc reabsorbtia sodiului si clorului in prima jumatate a tubului contort distal si

portiunea

B. corticala ascendenta a ansei HenleC. sunt eficiente in tratamentul insuficientei cardiace atat timp cat RFG depaseste valoarea

de D. aproximativ 50% fata de normalE. determina hipoglicemieF. unul din principalele efecte adverse este hiperpotasemiaG. determina hiperuricemie

RASPUNS CORECT: B, E (pag.1426)

130. Urmatoarele afirmatii despre diureticele de ansa sunt adevarate, cu exceptia :A. sunt diuretice slabeB. stimuleaza reabsorbtia de Na, K si Cl in portiunea ascendenta, subtire a ansei HenleC. in cazuri rare pot produce scaderea volumului plasmatic, aparitia azotemiei prerenaleD. acidoza metabolica se datoreaza excretiei urinare crescute de clor, hidrogen si potasiuE. pot determina hipopotasemie, hiponatremie

RASPUNS CORECT: A, B, D (pag.1426)

131. Despre digoxin se poate afirma ca:A. are efect inotrop negativB. inhiba ATP-aza Na-K dependentaC. scade frecventa ventriculara in fibrilatia atriala si flutterul atrialD. determina scaderea automatismului si activitatii electrice ectopiceE. determina vasodilatatie reflexa la pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva

RASPUNS CORECT: B, C, E (pag.1428)

132.* Cel mai frecvent factor precipitant al intoxicatiei digitalice este :A. varsta avansataB. cardioversia electricaC. depletia depozitelor de potasiuD. hipercalcemiaE. hipotiroidismul

RASPUNS CORECT: C (pag. 1429)

133. Printre primele semne ale intoxicatiei digitalice se numara :A. nevralgiileB. anorexia

C. casexiaD. greataE. varsaturile

RASPUNS CORECT: B, D, E (pag.1429)

134. Dobutamina:A. exercita un efect inotrop pozitiv puternicB. actioneaza doar asupra receptorilor betaC. in perfuzie continua (2,5-10µg/min) este utila in tratamentul insuficientei cardiace acute

cu hipotensiuneD. are ca efecte adeverse: tahicardia sinusala, tahiaritmii, hipertensiune arterialaE. scade debitul cardiac

RASPUNS CORECT: A, D (pag.1430)

135. Printre masurile de tratament al edemului pulmonar acut se numara:A. mentinerea pacientului in pozitie sezand, cu picioarele atarnand la marginea patuluiB. administrarea de diuretice de ansa pe cale oralaC. administrarea de nitroprusiat de sodiu (20-30µg/min) la pacienti cu TA sistolica sub

100mmHgD. administrarea de O2 100%E. suport inotropic cu dopamina sau dobutamina

RASPUNS CORECT: A, D, E (pag.1431)

136.*Nu este o afirmatie adevarata privind hipertrofia concentrica :A. insuficienta aortica este o cauza majoraB. apare in conditiile unei solicitari cronice de presiuneC. implica un raport crescut intre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculareD. poate fi urmarea unei hipertensiuni arteriale netratateE. statusul functional stabil poate precede cu cativa ani insuficienta cardiaca

RASPUNS CORECT: A (pag.1420)

137.*Care din urmatoarele tulburari de ritm este caracteristica intoxicatiei digitalice:A. tahicardia jonctionala atrioventricularaB. tahicardia ventricularaC. tahicardia atriala nonparoxistica cu bloc atrioventricular variabilD. bigeminismulE. tahicardia sinusala

RASPUNS CORECT: C (pag.1429)

138.*In formele de severitate extrema de insuficienta cardiaca tratamentul diuretic include:A. numai spironolactona in doze miciB. asocierea de spironolactona cu amiloridC. asocierea hidroclorotiazidei cu doze mici de spironolactonaD. asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactonaE. asocierea de spironolactona cu metolazona


139.*Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu este recomandata in tratamentul insuficientei cardiace :

A. cu edeme si ascitaB. cu disfunctie sistolica izolata a ventriculului stangC. cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stangD. cu disfunctie diastolica izolata a ventriculului stangE. cu leziuni de regurgitare mitrala sau aortica


140. Sunt cauze de insuficienta cardiaca fara modificari decelabile ale functiei miocardului:A. embolia pulmonara masivaB. miocarditele viraleC. criza hipertensiva acutaD. infarctul miocardic acutE. excesul de solutii si electroliti parenteral

RASPUNS CORECT: A, C (pag.1420)

141. Urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca :A. natriemia=145mEq/lB. fractia de ejectie sub 25%C. potasemia=2,5mEq/lD. absorbtia maximala de oxigen =14ml/kg/min

E. extrasistolele ventriculare frecvente

RASPUNS CORECT: B, C, D, E (pag.1432)

142. Sunt implicate in insuficienta cardiaca cu debit scazut:A. bolile pericarduluiB. hipertensiuneaC. boala cardiaca ischemicaD. boala PagetE. anemia

RASPUNS CORECT: A, B, C (pag.1421)

143. La pacientii cu hiperpotasemie, insuficienta renala sau hiponatremie nu trebuie administrate singure :

A. amiloridulB. furosemidulC. spironolactonaD. bumetanidaE. triamterenul

RASPUNS CORECT: A, C, E (pag.1426)

144. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la pacientii digitalizati:

A. propafenonaB. verapamilulC. amiodaronaD. nitratiiE. chinidina

RASPUNS CORECT: A, B, C, E (pag.1429)

145. Urmatoarele afirmatii privind icterul din insuficienta cardiaca sunt corecte :A. icterul este o manifestare precoce a insuficientei cardiaceB. icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepaticeC. icterul este determinat de staza hepatica prelungitaD. biochimic se constata cresterea bilirubinei directe si indirecteE. concentratiile sanguine ale transaminazelor sunt adesea crescute

RASPUNS CORECT: C, D, E (pag.1424)

146. In insuficienta cardiaca dreapta sunt mult mai evidente :A. dispneea cu ortopneeB. dispneea paroxistica nocturnaC. hepatomegalia de stazaD. semnele de distensie venoasa sistemicaE. edemele periferice


147. Endocardita infectioasa precipita insuficienta cardiaca prin :A. poliglobulieB. anemieC. disectia aorteiD. lezarea suplimentara a valvelorE. febra

RASPUNS CORECT: B, D, E (pag.1420)

148. Semnele obiective care releva cresterea presiunii venoase sistemice la bolnavii cu insuficienta cardiaca:

A. diminuarea pulsului perifericB. distensia venelor jugulareC. cresterea tensiunii arteriale diastoliceD. pozitivarea refluxului hepatojugularE. tahicardia sinusala


149.*Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata :A. raspunsul ventricular este relativ redus fata de frecventa atriala din cauza fenomenului de B. conducere aberantaC. este bine tolerata de pacientii cu ventriculi hipertrofici, necompliantiD. poate precipita edemul pulmonar acut la pacientii cu stenoza mitralaE. zgomotul 1 are intensitate crescutaF. nu poate trece in flutter atrial

Raspuns corect: C (pag.1395)

150.*Cel mai eficient tratament al flutter-ului atrial este reprezentat de:A. chinidinaB. amiodaronaC. digoxinaD. electrocardioversia cu energie mica

E. electrostimularea overdrive


151.*Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este:A. moricizinaB. adenozinaC. flecainidaD. digitalaE. procainamida

RASPUNS CORECT: E (pag.1404)

152.*Blocul atrioventricular gradul II tip Mobitz I se caracterizeaza prin :A. blocarea brusca, neasteptata a unor unde P, fara modificari ale intervalului PRB. interval PR constant, peste 0,20 secC. alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui raspuns atrialD. lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculiE. ritm jonctional de scapare in conditiile unei bradicardii severe

RASPUNS CORECT: C (pag.1387)

153.*Amiodarona poate determina :A. edeme perifericeB. sindrom lupus-likeC. glaucom cu unghi inchisD. hipotensiune arterialaE. tahicardii atriale


154.*Aplicarea cardioversiei electrice cu energie joasa (25-50W) in flutter-ul atrial prezinta dezavantajul:

A. bloc sino-atrialB. cresterea blocajului AVC. injurie miocardicaD. inducerea fibrilatiei atrialeE. scaderea blocajului AV


155.*In torsada varfurilor la pacientii cu sindrom QT prelungit congenital, tratamentul principal este reprezentat de :

A. procainamidaB. beta-blocantC. magneziuD. chinidinaE. fenotiazine

RASPUNS CORECT: B (1405)

156.*Defibrilatorul automat implantabil este indicat :A. de rutina, in tratamentul tahicardiilor ventriculareB. tratamentul blocului atrioventricularC. conversia flutter-ului atrial la ritm sinusalD. tahicardii ventriculare care nu sunt tolerate hemodinamic, fara raspuns la tratamentul E. farmacologicF. extrasistole ventriculare


157. Scaderea frecventei ventriculare in fibrilatia atriala se realizeaza cu:A. adenozinaB. beta-blocanteC. chinidinaD. antagonisti ai canalelor de calciuE. xilina


158. Care din urmatoarele afirmatii privin blocul atrioventricular de gradul II tip Mobitz II sunt adevarate :

A. se caracterizeaza prin blocarea brusca, neasteptata a unor unde P cu modificarea anterioara a

B. intervalului PRC. se datoreaza unui bloc aproape intotdeauna localizat la nivelul nodului atrioventricularD. se asociaza adesea cu alungirea duratei complexului QRSE. trece frecvent in bloc total, cu un ritm de scapare instabil, lent si rarF. apare in infarctul miocardic antero-septal


159. Torsada varfurilor poate aparea in urmatoarele situatii :A. hipomagneziemieB. dupa tratamentul cu blocanti ai canalelor de calciuC. dupa tratamentul cu chinidinaD. hipopotasemieE. dupa tratamentul cu antidepresive triciclice

RASPUNS CORECT: A, C, E (pag.1405)

160. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare atrioventriculara sunt adevarate :

A. circuitul de reintrare include un fascicol atrioventricular ascunsB. fascicolul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau in

timpul C. altor tahiaritmii atrialeD. reintrarea atrioventriculara poate fi initiata si terminata printr-o extrasistola atriala sau E. ventricularaF. undele P apar de obicei dupa complexele QRSG. undele P apar de obicei inaintea complexele QRS

RASPUNS CORECT: A, C, D (pag. 1400)

161. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii in timpul tahicardiei ventriculare sunt :A. unde P care urmeaza complexelor QRSB. disociatia atrioventricularaC. complex QRS>0,14sec in absenta tratamentului antiaritmicD. concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordialeE. unde sinusoide cu frecventa de 150-300/min, fara morfologie specifica

RASPUNS CORECT: B, C, D (pag.1403)

162. Sindromul de preexcitaţie WPW cu conducere anterogradă se manifestă pe EKG prin :A. interval PR scurt (mai mic de 0,12 sec.)B. undă deltaC. QRS largD. QRS îngustE. interval PR lung

RASPUNS CORECT: A, B, C (1, pag. 1401)

163. Medicamentele de electie in TPSV prin reintrare in NAV sunt:A. betablocanteB. flecainidaC. amiodaronaD. adenozinaE. verapamilul

RASPUNS CORECT: D, E (1, pag. 1400)

164. Din clasa IB de antiaritmice fac parte:A. procainamidaB. lidocainaC. fenitoinaD. tocainidaE. mexiletina


165. La pacientii cu sindrom WPW si fibrilatie atriala, medicamentele care pot creste frecventa ventriculara si induce fibrilatia ventriculara sunt :

A. xilina i.v.B. amiodarona i.v.C. digoxin i.v.D. sotalol E. verapamil i.v.

RASPUNS CORECT: C, E (pag. 1402)

166. BAV de grad III are origine nodala probabila atunci cand:A. complexul QRS al ritmului de scapare are durata crescutaB. complexul QRS de scapare are durata normalaC. apare la o frecventa mai mica sau egala cu 40bpmD. apare la o frecventa de 40-55 bpmE. frecventa creste la atropina sau la efort

RASPUNS CORECT: B, D, E (1, pag. 1388)

167. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial:A. dupa manevre vagaleB. in infarctul miocardic acutC. dupa administrarea de flecainida

D. la efortE. dupa administrarea de chinidina


168. Care din urmatoarele antiaritmice sunt recomandate in prevenirea recurentei flutter-ului atrial :

A. xilinaB. propafenonaC. flecainidaD. amiodaronaE. mexitil

RASPUNS CORECT: B, C, D (pag.1397)

169. In fibrilatia atriala asociata cu sindromul WPW sunt recomandate urmatoarele medicamente:

A. verapamil i.v.B. digoxin i.v.C. procainamida i.v.D. lidocaina i.v.E. adenozina i.v.

RASPUNS CORECT: C, D (pag.1402)

170. Fibrilatia atriala paroxistica poate aparea in :A. hipercapnieB. hipoxia acutaC. dupa administrarea de amlodipinaD. tulburari metaboliceE. dupa efort

RASPUNS CORECT: A, B, D, E (pag.1395)

171. Fibrilatia atriala persistenta apare in :A. hipoxia acutaB. boli pulmonare croniceC. defect septal atrialD. boala cardiaca reumatismalaE. cardiopatia hipertensiva


172. Torsada varfurilor este caracterizata pe traseul ECG prin:A. aspect monomorf al complexelor QRSB. aspect polimorf al complexelor QRSC. alungirea intervalului PRD. alungirea marcata a intervalului QT precede aritmiaE. scurtarea marcata a intervalului QT


173. Bretiliumul face parte din aceeasi clasa de antiaritmice cu :A. verapamilulB. propafenonaC. amiodaronaD. chinidinaE. sotalolul


174. Factorii de risc care indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii sunt:A. Sexul femininB. Diabetul zaharatC. Rasa albaD. FumatulE. Varsta inaintata

RASPUNS CORECT: B, D (Harrison editia 14, pag 1526)

175. Diagnosticul de coartatie de aorta este de obicei evident:A. La examenul fizicB. EcocardiograficC. Pe radiografia de rutinaD. AngiograficE. La oscilometrie

RASPUNS CORECT: A, C (Harrison editia 14, pag 1527)

176. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome cu exceptia:A. Hipertensiune severaB. Presiune intracraniana scazuta

C. ApoplexiiD. Retinopatie cu edem papilarE. Cefalee frontala

RASPUNS CORECT: B, E (Harrison editia 14, pag 1528)

177. Hipertensiiunea arteriala sistolica cu presiune a pulsului marita se intalneste in:A. TireotoxicozaB. FebraC. Hiperaldosteronism primarD. HipercalcemieE. Insuficienta aortica

RASPUNS CORECT: A, B, E (Harrison editia 14, pag 1523)

178. La pacientii cu hipertensiune arteriala apare frecvent:A. Epistaxisul B. Hematurie macroscopicaC. HemoptizieD. MetroragieE. Hematemeza

RASPUNS CORECT: A, C, D (Harrison editia 14, pag 1528)

179.*Care din urmatoarele diuretice are efect antihipertensiv intrinsec slab:A. SpironolactonaB. FurosemidulC. BumetanidaD. TriamterenulE. Amiloridul

RASPUNS CORECT: D (Harrison editia 14, pag 1530)

180. Reactiile adverse caracteristice diureticelor de ansa in tratamentul hipertensiunii sunt:A. HipoglicemieB. HipercalcemieC. HiperuricemieD. Discrazii sanguineE. Depletie de sodiu

RASPUNS CORECT: C, D (Harrison editia 14, pag 1531)

181. Agenti antiadrenergici cu actiune centrala folositi in tratamentul hihertensiunii sunt:A. ClonidinaB. GuanetidinaC. GuanadrelD. FentolaminaE. Metildopa

RASPUNS CORECT: A, E (Harrison editia 14, pag 1531)

182.*Care dintre urmatoarele medicamente vasodilatoare utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale sunt contraindicate in lupusul eritematos:

A. DiazoxidB. MinoxidilC. NitroprusiatD. HidralazinaE. Prazosin


183. Care din urmatoarele betablocante sunt cardioselective:A. NadololulB. MetoprololulC. AtenololulD. PindololulE. Timololul

RASPUNS CORECT: B, C (Harrison editia 14, pag 1533)

184.*Urmatoarele medicamente determina inhibarea secretiei de renina cu exceptia:A. ClonidinaB. RezerpinaC. MetildopaD. NifedipinaE. Beta blocantele


185. Agenti terapeutici cu actiune imediata utilizati in tratamentul hipertensiunii arteriale sunt:A. EnalaprilatB. Hidralazina

C. DiazoxidD. NifedipinaE. Trimetafan

RASPUNS CORECT: C, E (Harrison editia 14, pag 1534)

186. Cele mai frecvente antihipertensive utilizate in sarcina sunt:A. MetildopaB. HidralazinaC. Antagonistii canalelor de calciuD. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineiE. Beta blocantele

RASPUNS CORECT: A, B, C (Harrison editia 14, pag 1536)

187. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune arteriala sunt:A. Complianta adecvata a pacientului la tratamentB. Scaderea excesiva in greutateC. Doze inadecvateD. Steroizii suprarenalieniE. Simpatomimetice

RASPUNS CORECT: C, D, E (Harrison editia 14, pag 1536)

188. Amlodipina are urmatoarele efecte adverse: A. BradicardieB. EritemC. HipokaliemieD. CefaleeE. Edem

RASPUNS CORECT: B, D, E (Harrison editia 14, pag 1533)

189. In aproximativ jumatate din cazuri un factor precipitant pare a fi prezent anterior infarctului miocardic, cum ar fi:

A. Stresul emotionalB. Boli medicaleC. Efortul fizic sustinutD. Expunerea la substante toxiceE. Bolile chirurgicale

RASPUNS CORECT: A, B, C, E (Harrison editia 14, pag 1493)

190.*Cea mai obisnuita acuza de prezentare a pacientilor cu infarct miocardic acut este:A. DispneeB. VarsaturiC. DurereD. TranspiratieE. Greata

RASPUNS CORECT: C (Harrison editia 14, pag 1493)

191. Semne fizice de disfunctie ventriculara ce pot fi prezente in infarctul miocardic acut pot fi:A. Dedublarea paradoxala a zgomotului IB. Suflu sistolic bazal tranzitorC. Zgomotul IIID. Zgomotul IVE. Intensitate crescuta a zgomotelor cardiace

RASPUNS CORECT: C, D (Harrison editia 14, pag 1493)

192. Reactia nespecifica la injuria miocardica este asociata cu:A. Leucocitoza polimorfonuclearaB. LimfocitozaC. TrombocitopenieD. Usoara crestere a vitezei de sedimentare a hematiilorE. Eozinofilie

RASPUNS CORECT: A. D (Harrison editia 14, pag 1495)

193.*In afara spitalului cele mai multe decese prin infarct miocardic sunt determinate de:A. Fibrilatia atrialaB. Fibrilatia ventricularaC. Tahicardia ventricularaD. Tahicardia paroxistica supraventricularaE. Tahicardia atriala

RASPUNS CORECT: B (Harrison editia 14, pag 1495)

194.*In sistemul de gradare TIMI gradul 2 indica: A. Ocluzia completa a arterei asociate cu infarctul B. Perfuzia totala a vasului de infarct cu flux normal

C. O oarecare penetrare a substantei de contrast dincolo de punctul de obstructie dar fara perfuzie in patul coronarian distal D. Perfuzia intregului vas de infarct inspre patul distal, dar cu flux ce este intarziat in comparatie cu cel al unei artere normale E. O oarecare penetrare a substantei de contrast dincolo de punctul de obstructie cu perfuzie in patul coronarian distal


195.*Terapia trombolitica poate reduce riscul de mortalitate intraspitaliceasca pana la 50% cand este administrata in:

A. La 2 ore de la debutul simptomelor de infarct miocardic acutB. La 3 ore de la debutul simptomelor de infarct miocardic acutC. In prima ora de la debutul simptomelor de infarct miocardic acutD. La 4 ore de la debutul simptomelor de infarct miocardic acutE. La 6 ore de la debutul simptomelor de infarct miocardic acut

RASPUNS CORECT: C (Harrison editia 14, pag 1497)

196. Clasa Killip II se caracterizeaza prin:A. TahipneeB. Zgomot 4 prezentC. Insuficienta cardiaca moderataD. Staza venoasaE. Staza hepatica

RASPUNS CORECT: A, C, D, E(Harrison editia 14, pag 1501)

197. Cauze mecanice de insuficienta cardiaca in cadrul infarctului miocardic acut sunt cu exceptia:

A. Ruptura de perete liberB. Insuficienta aorticaC. Defectul septal ventricularD. Stenoza mitralaE. Defectul septal atrial

RASPUNS CORECT: B, D, E (Harrison editia 14, pag 1503)

198. Pacing-ul pare a fi benefic la pacientii cu infarct miocardic inferoposterior care prezinta bloc cardiac complet asociat cu:

A. Hipotensiune arteriala

B. Activitate ectopica atrialaC. Bradicardie marcataD. Insuficienta cardiacaE. Tahicardie

RASPUNS CORECT: A, C, D (Harrison editia 14, pag 1504)

199. Embolismul arterial se prezinta adeseori ca o complicatie majora a infarctului miocardic acut, cum ar fi:

A. HemiparezaB. HipertensiuneC. HipotensiuneD. CefaleeE. Dispnee

RASPUNS CORECT: A, B (Harrison editia 14, pag 1505)

200. Factori clinici asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala in urma unui infarct miocardic sunt:

A. Fractie de ejectie a ventricului stang scazuta sub 40%B. Aritmii ventriculare asimptomaticeC. Staza pe radiografia toracicaD. Raluri la baze la examenul fizicE. Simptome persistente de ischemie

RASPUNS CORECT: A, C, D, E (Harrison editia 14, pag 1505)

201. Inhibitorii enzimei de conversiei trebuie prescrisi in primele 24 de ore tuturor pacientilor cu infarct miocardic:

A. Asociat cu insuficienta cardiaca doveditaB. Dezechilibrati hemodinamicC. Cu subdenivelare de segment STD. Cu bloc de ramura stangaE. Cu bloc de ramura dreapta

RASPUNS CORECT: A, D (Harrison editia 14, pag 1500)

202. Dupa terapia trombolitica cateterismul cardiac si angigrafia coronariana trebuie efectuate daca exista:

A. Durerea toracica persistentaB. Subdenivelare de segment ST peste 90 minute

C. Test de efort negativ inainte de externareD. Resupradenivelare de segment STE. Dispnee de repaus

RASPUNS CORECT: A, D (Harrison editia 14, pag 1498)

203. Subgrupele de pacienti la care PTCA directa poate asigura un beneficiu special fata de terapia trombolitica includ pacientii cu:

A. Soc cardiogenB. Presiunea arteriala diastolica peste 100 mmHgC. Varsta mai mare de 70 aniD. Presiunea arteriala sistolica sub 100 mmHgE. Varsta mai mica de 50 ani

RASPUNS CORECT: A, C (Harrison editia 14, pag 1498)

204. *Pacientul cu BPOC foloseşte:A. Muşchi accesori respiratoriB. Muschi scaleniC. Muschi intercostaliD. Muschi paravertebraliE. Miscări ample ale diafragmei

(pag. 1604) Raspuns A

205. *In boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta emfizemului sunt caracteristice:A. dispnee usoaraB. sputa abundenta

C. frecvent cord pulmonar cronicD. rezistenta mareE. capacitate de difuziune scazuta

(pag. 1604) raspuns E

206. Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 suntadevarate:

A. In cursul unei infecti respiratori apare o alterare pronuntata a simptomatologieiB. supravietuirea este de lunga durataC. 20-30% dintre pacienti au supravietuire peste 5 aniD. nu au vreo modificare a capacitati de muncaE. VEMS>50%

(pag. 1604) raspuns A, C

207. Persoanele "blue-bloaters" pot face episoade nocturne de crestere a desaturarii in oxigenprin:

A. Intoarcere venoasa crescutaB. episoade de apnee in somnC. tulburare de ritmD. accentuarea hipoventilatieiE. hipertensiune pulmonara

(pag. 1605) raspuns B, D

208. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii la bolnavii cu boalapulmonara cronica obstructiva sunt:

A. Haemophilus influenzaeB. Streptococul beta-hemoliticC. Stretococcus pneumoniaeD. Pseudomonas aeruginosaE. Moraxella catarrhalis

(pag. 1606) raspuns A, C,E

209. Emfizemul pulmonar se defineste ca:A. afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsicB. distensia permanenta a spati lor aeriene de la nivelul bronsiilor principaleC. afectiune in care se distrug septurile alveolareD. distensia permanenta a spati lor aeriene distal de bronsiolele terminale

E. afectiune in care se pastreaza septurile alveolare

(pag. 1601) raspuns C,D

210. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul enzimelor proteolitice in BPOC le consideraticorecte:

A. Inhibitorul proteazei α1AT protejeaza integritatea elastinei pulmonare de proteazele leucocitare

B. Starea de heterozigot MZ si MS (pentru α1AT) se asociaza in mod cert cu alterarea functiei pulmonare

C. Colchicina reduce elastaza endogena leucocitaraD. Rolul enzimelor proteolitice in inducerea emfizemului este limitat la pacientii cu

deficienta de α1ATE. Homozigotii ZZ si SS au nivele serice de α1AT sub 0,5 g/l si dezvolta emfizem panacinar

sever

(pag. 1602) raspuns A,C,E

211. Antibioterapia in managementul BPOC trebuie sa tina cont de o serie de considerente.Bifati situatiile pe care le considerati corecte

A. Antibioterapia scade durata si severitatea episoadelor infectioaseB. Cele mai mari benefici se obtin cand pacientii au mai mult de patru exacerbari acute pe

anC. Germenii incriminati (Haemophilus, pneumococul, moraxella) sunt evidentiabili in sputa

exclusiv in cursul exacerbarilor acuteD. Examenul bacteriologic se indica in caz de frisoane, febra, junghi toracic sau cand

aspectul purulent nu se modifica la administrarea antibioticelor uzualeE. Tratamentul cu antibiotice se demareaza prompt in cazul cresteri volumului, vascozitati

sau a caracterului purulent al sputei

(pag. 1606) raspuns A,B,D,E

212. Care din urmatoarele afirmatii, privind BPOC cu predominanta emfizemului, le consideraticorecte?

A. Starea de nutritie este de regula caracterizata prin suprapondereB. Hipertransparenta retrosternala si atenuarea periferica a desenului peribronhovascular se

coreleaza cu emfizemul sever si extensiv, predominant panacinarC. Episoadele infectioase cu recurenta mucopurulenta duc frecvent la insuficienta

respiratorie severa si moarte

D. Starea generala in repaus este de obicei buna, cu frecventa respiratorie normala si fara folosirea aparenta a muschilor respiratori accesori

E. Tomografia computerizata efectuata in vederea localizarii si cuantificarii emfizemului constituie investigatia esentiala, absolut necesara afirmari diagnosticului si stabiliri strategiei terapeutice.

(pag. 1604, 1605) raspuns B,C

213. Care din urmatoarele afirmatii privind explorarea respiratorie in BPOC le consideraticorecte:

A. Presiunea terminal-expiratorie intrinseca pozitiva depinde de forta reculului elastic si de volumul terminal-expirator

B. Factorii de care depinde debitul expirator maxim sunt reprezentati de calibrul cailor respiratorii, reculul elastic al plamanilor si capacitatea de colabare a pulmonului

C. Scaderea VEMS sub 25% din valoarea prezisa (in afara exacerbarilor) se asociaza cu dispnee de repaus,hipercapnie si cord pulmonar cronic

D. Valori ale PaCO2 de 50 mmHg si ale PaO2 de 50 mmHg pot fi intalnite in BPOC cu predominanta emfizemului

E. Scaderea sub 50% a valorii VEMS (fata de valoarea prezisa) se insoteste de regula de aparitia dispneii de effort

(pag. 1603,1604) raspuns A,B,C,E

214. Peretii alveolari sunt formati din:A. endoteliu capilarB. celule mezangialeC. membrana bazala capilaraD. tesut interstitialE. tesut de granulatie

(pag. 1585) raspuns A,C,D

215. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:A. Gripa creşte frecvenţa pneumoniilor bacteriene secundare cu H influenzaeB. Gripa creşte frecvenţa pneumoniilor secundare cu stafilococ aureuC. Pneumonia din gripă nu se produce în urma inhalării aerosolilor infectaţiD. Apariţia gripei în comunitate este urmată de multe cazuri secundare de infecţieE. Perioada de incubaţie în gripă este de câteva săptămâni

(pag. 1586) raspuns A,B,D

216. Profilaxia pneumoniilor cuprinde:A. Imunizarea pacienţilor la riscB. Folosirea unor camere cu presiune pozitivă pentru izolarea pacienţilor cu pneumonie ce

se poate transmite prin aerosoliC. Reducerea acidităţii gastriceD. Utilizarea de mănuşi de către persoanele care îngrijesc pacienţi care sunt infectaţi cu

bacili gram negative aerobiE. Administrarea de agenţi blocanţi H2 pentru prevenirea ulceraţi lor de stres

(pag. 1594) raspuns A,D

217. Care din următoarele afirmaţii privind modul de producere a pneumoniei nu este adevărată:A. Aspirarea florei patogene din orofaringe este cel mai frecvent mecanism de producere a

pneumonieiB. Sursele patogenilor pulmonari anaerobi sunt plăcile dentare şi fisurile gingivaleC. Colonizarea orofaringelui cu bacili aerobi gram-negativi este obişnuită la subiecţi

sănătoşiD. Histoplasmoza şi febra Q apar după inhalarea aerosolilor infecţioşiE. Fibronectina este receptorul florei gram-negative din orofaringe

(pag. 1585-6) raspuns C,E

218. In pneumonii:A. pacienti cu hipergamoglobulinemie severa >200mg/dl, au risc de infectie cu bacterii

incapsulateB. neutropenia severa >500 neutrofile pe milimetru cub, creste riscul de infectie cu P.

aeruginosaC. pacientii cu HIV si cu CD4+ <500/milimetru cub au risc crescut pentru infectii cu M.

tuberculosisD. terapia cu glucocorticoizi creste riscul pentru tuberculoza si nocardiozaE. pacientii cu HIV si cu CD4+ <200/mm cub sunt expusi la risc pentru P. carinii si

histoplasma

(pag. 1587) raspuns B,C,D,E

219. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la diagnosticul pneumoniilor dehipersensibilizare sunt false?

A. apar frecvent neutrofilia si limfopenia dupa expunerea acuta la antigenB. apar frecvent neutropenia si limfocitoza dupa expunerea acuta la antigenC. eozinofilia este caracteristicaD. anticorpi antinucleari sunt frecventi

E. toate formele bolii pot fi asociate cu cresterea VSH

(pag. 1574) raspuns B,C,D

220. Pacienţii care au hipogamaglobulinemie severă (<200 mg/dl) prezintă risc crescut pentruapariţia pneumoniilor determinate de:

A. Mycobacterium tuberculosisB. Streptococcus pneumoniaeC. Haemophilus influenzaeD. Staphylococcus aureusE. Aspergillus

(pag. 1587) raspuns B,C

221. Sindromul pneumonic atipic este produs de regulă de:A. Mycoplasma pneumoniaeB. Staphylococcus aureusC. Mycobacterium tuberculosisD. Legionella pneumophilaE. Pneumocistis carini

(pag. 1587) raspuns A,D,E

222. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la morfopatologia focarului pneumonic esteexacta:

A. Bronhopneumonia confluenta se distinge evident de pneumonia lobaraB. Pneumonia necrotizanta realizeaza o cavitate mica cu diametrul mai mic de 5 cmC. Abcesul pulmonar realizeaza cavitati multiple cu diametrul minim de peste 5 cmD. Procesul pneumonic poate interesa initial interstitiulE. Procesul pneumonic poate interesa alveolele

(pag. 1586) raspuns D,E

223. Selectati raspunsurile corecte:A. Pneumonia este o infectie a parenchimului pulmonarB. Pneumonia este expresia unui grup de infectii specificeC. Terapia antimicrobiana adecvata necesita identificarea germenului etiologicD. Micoplasmele riketiile,chlamidiile constituie agentii etiologici frecventi intalnitiE. Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene ramane empirica

(pag. 1585) raspuns A,B,C,E

224.* TBC primară pulmonară este caracterizată prin:A. Se întîlneşte frecvent la adulţiB. Radiologic apare polimorfism lezionalC. Este localizată în câmpurile pulmonare apicaleD. Leziunea se asociază cu limfadenopatie hilară sau paratrahealăE. În majoritatea cazurilor leziunea nu se vindecă spontan

(pag. 1112) raspuns D

225.* Intradermoreacţia la PPD este:A. Reacţia de hipersensibilitate de tip IIB. Este cel mai larg utilizată pentru screeningul infecţiei cu M. TuberculosisC. Are o sensibilitate şi o specificitate crescutăD. Este o reacţie de hipersensibilitate tip IIIE. Reacţi le fals negative nu sunt frecvente la pacienţii imunodeprimaţi

(pag. 1116) raspuns B

226. Care din afirmatiile urmatore, privind tuberculoza secundara, sunt adevarate:A. (pag Este localizata de obicei in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superioriB. Gradul afectarii parenchimului pulmonar variaza in limite largi, de la mici infiltrate la

boala cavitara extinsaC. Ganglionii limfatici hipertrofiati pot comprima bronhi le cauzand atelectazie segmentara

sau lobaraD. Diseminarea hematogena este frecventa si poate induce cele mai severe manifestariE. Dupa formarea cavernelor, continutul necrotic lichefiat este descarcat in caile respiratorii,

determinand leziuni satelite

(pag. 1112) raspuns A,B,E

227. Care din afirmatiile urmatoare privind monitorizarea raspunsului la tratament in tuberculozasunt adevarate:

A. Evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratamentB. Evaluarea radiologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratamentC. La sfarsitul celei de-a treia luni, aproape toti pacientii trebuie sa prezinte culturi negativeD. La unii pacienti conversia (negativarea) frotiului poate urma conversiei culturilor; acest

fenomen se datoreaza probabil expectoratiei si vizualizarii microscopice a bacililor mortiE. Prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni trebuie considerata un indiciu al esecului

terapeutic

(pag. 1118) raspuns A,C,D,E

228. Care din afirmatiile urmatoare privind vaccinarea BCG sunt adevarate:A. Vaccinarea BCG realizeaza profilaxia tuberculozei secundareB. Estimarile eficacitatii in cadrul studi lor randomizate a variat intre 80% si 0%C. Studi le au descoperit existenta unor rate mai inalte ale eficacitati protectiei la nou

nascuti si copii mici fataD. de meningita tuberculoasa si tuberculoza miliaraE. Efectele secundare cele mai frecvente sunt ulceratia la locul vaccinarii si limfadenita

regionalaF. Vaccinarea BCG induce reactivitate la PPD

(pag. 1120) raspuns B,C,D,E

229. In tuberculoza postprimara:A. leziunile pulmonare sunt polimorfeB. localizarile predilecte sunt in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori si in

segmentele superioare ale lobilor inferioriC. nu se poate vorbi de remisiune spontanaD. raspunsul la tratament este nefavorabil in majoritatea cazurilorE. aproximativ 1/3 din pacientii netratati decedeaza prin tuberculoza pulmonara severa in

decurs de cateva saptamani sau luni

(pag. 1112) raspuns A,B,E

230. IDR la tuberculina:A. este utilizata in screening-ul infectiei cu M. tuberculosisB. are valoare limitata in diagnosticul tuberculozei active, datorita sensibilitati si

specificitati sale reduseC. pot apare reacti fals negative la pacientii imunodeprimati sau la cei cu tuberculoza

agresivaD. pot apare reacti pozitive si dupa infectii cu micobacteri netuberculoase sau dupa

vaccinarea BCGE. testul pozitiv confirma diagnosticul de boala activa

(pag. 1116) raspuns A,B,C,D

231. Regimul terapeutic de electie in majoritatea cazurilor de tuberculoza, atat la adulti cat si lacopii presupune:

A. o faza initiala de 2 luni cu administrarea numai a isoniazidei si rifampicineiB. o faza de consolidare de 4 luni cu administrarea de isoniazida si rifampicina

C. faza initiala de 2 luni cu administrarea de isoniazida, rifampicina, pirazinamida +/- etambutol sau streptomicina

D. asocierea piridoxinei la pacientii cu risc crescut de deficienta a acestei vitamineE. administrare zilnica obligatorie pe toata durata tratamentului


232. Referitor la monitorizarea tratamentului tuberculozei prin evaluare bacteriologica:A. presupune doua examene de sputa (la inceputul si sfarsitul tratamentului)B. peste 80% dintre pacienti vor avea culturile din sputa negative la sfarsitul lunii a 2-a de

tratamentC. la sfarsitul celei de-a 3-a luni de tratament aproape toti pacienti trebuie sa prezinte culturi

negativeD. persistenta culturilor pozitive la 3 luni de tratament sau peste aceasta perioada ridica

suspiciunea de esec terapeuticE. conversia (negativarea) frotiului BAAR se produce inaintea conversiei culturilor


233. Examenul radiologic pulmonar in tuberculoza pulmonaraA. releva adesea infiltrate situate bazalB. releva cavitati solitare posterobazaleC. arata leziuni infiltrative apicaleD. poate arata un aspect radioscopic normalE. este patognomonic mai ales la cei cu SIDA

(pag. 1116) raspuns C,D

234. *Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:A. Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aerieneB. Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeniC. Demonstrarea eozinofiliei in sangeD. Demonstrarea eozinofiliei in sputaE. Demonstrarea cresterii IgE serice

(pag. 1570) raspuns A

235. *In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de:A. administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoieB. adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatoriiC. administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie

D. D. administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agentistabilizatori ai mastocitelor

E. administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala


236. *Limfocitele T sunt implicate in patogeneza astmului bronsic deoarece:A. Sunt prezente in numar mare in caile aerieneB. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgGC. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgMD. Limfocitele TH1 stimuleaza cresterea celulelor B prin IL-6


237. *Pentru a susţine diagnosticul diferenţial dintre bronşita cronică şi astmul bronşic trebuie săse evidenţieze în primul rând:

A. Lipsa perioadelor pur asimptomaticeB. Dispneea permanentăC. Eozinofilia din sângeD. Absenţa expectoraţiei mucopurulenteE. Hiperinflaţia pulmonară la examenul radiologic

(pag. 1570) raspuns A 238. Morfopatologic in astmul bronsic se poate evidentia:

A. hipertrofia musculaturi netede bronsiceB. atrofia vaselor mucoasei si submucoasei bronsiceC. edem al mucoasei bronsiceD. infiltrate limfocitare in peretele bronsicE. ingrosarea marcata a membranei bazale a mucoasei bronsice

(pag. 1569) raspuns A,C,E

239. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu rezorcinolii (terbutalina,fenoterol) si saligeninele (albuterol-salbutamol) utilizati in terapia astmului bronsic:

A. sunt selective pentru tractul respiratorB. sunt lipsite de efecte cardiace notabile, cu exceptia dozelor mariC. sunt active pe toate caile de administrareD. au efect prelungit (4-6 ore)E. nu se adeministreaza la copil

(pag. 1571) raspuns A,B,C,D 240. Astmul alergic se asociaza cu:

A. istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarie, eczema)B. reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte

din antigenele aerogeneC. niveluri crescute de IgE in serD. teste de provocare pozitiva prin inhalarea unui antigen specificE. niveluri scazute de IgE in ser

(pag. 1566) raspuns A,B,C,D

241. Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:A. peneB. fanerele animalelorC. praf cu parazitiD. fungi si alte antigene din mediul inconjuratorE. oxigen

(pag. 1568) raspuns A,B,C,D242. Mecanismele obstructiei cailor aeriene din astmul bronsic profesional sunt:

A. formarea de IgE specifice determinate de agentii agresoriB. eliberarea directa de substante vasoconstrictoareC. stimulare directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boala

francaD. formarea de IgA specifice la actiunea agentului agresorE. eliberarea de substante vasodilatatoare la contactul cu substantele incriminate

(pag. 1568) raspuns A,B,C

243. Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul astmului bronsicsunt false:

A. au actiune lentaB. au potenta foarte mareC. sunt necesare 60 pana la 90 de minute pana la atingerea bronhodilatatiei maximeD. bromura de ipratropiu este contraindicata la pacienti cu afectiuni cardiaceE. bromura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu neabsorbabil

(pag. 1571) raspuns B,D

244. Astmul alergic se asociaza cu:

A. istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticari , eczeme)B. reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte

din antigeneleC. aerogeneD. niveluri crescute de IgE in serE. teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specificF. niveluri scazute de IgE in ser

(pag. 1566) raspuns A,B,C,D 245.* Pneumotoraxul compresiv este forma in care:

A. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata inspiratieiB. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata expiratieiC. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respiratorD. diagnosticul e sugerat de presiunea joasa in timpul inspirului, pe parcursul ventilatiei

mecaniceE. mecanismul de producere este intotdeauna spontan

(pag. 1626-27) raspuns C

246. *Pneumotoraxul traumatic insotit de hemotorax (hemopneumotoraxul) se trateaza prin:A. toracostomie cu tub de dren unicB. aspiratie simplaC. introducerea intrapleurala a unor agenti sclerozantiD. obligatoriu, prin toracoscopie, abrazie si rezectie pleuralaE. toracostomie cu dublu drenaj - superior si, respectiv, decliv

(pag. 1627) raspuns E

247. *Pneumotoraxul compresiv reprezinta o urgenta care recunoaste ca gest terapeutic salvator:A. ventilatia mecanicaB. decompresia prin introducerea unui ac gros in spatiul pleural, urmata de insertia unui tub

de toracostomieC. oxigenoterapiaD. toracoscopiaE. introducerea intrapleurala a unui agent sclerozant

(pag. 1627) raspuns B

248. *Instilarea de Doxiciclina sau talc este indicata de prima intentie in urmatoarele tipuri depneumotorax:

A. pneumotoraxul traumaticB. pneumotoraxul iatrogenC. pneumotoraxul spontan secundarD. pneumotoraxul spontan primitivE. pneumotoraxul compresiv

(pag. 1626 - 1627) raspuns C

249. *Pneumotoraxul spontan primar apare la pacientii care:A. Prezinta o boala de baza pulmonara cunoscutaB. Prezinta un traumatism toracic in antecedenteC. Au prezentat un traumatism penetrant sau nepenetrant al toraceluiD. Nu prezinta un traumatism toracic in antecedente sau o boala de baza pulmonara

cunoscutaE. Au avut tuberculoza pulmonara in antecedente

(pag. 1626) raspuns D

250. *Pneumotoraxul, din cauza lipsei revenirii functiei pulmonare, este mai periculos la:A. pacienti cu afectiuni pulmonare preexistenteB. subiecti normaliC. pacienti cu afectiuni digestiveD. pacienti cu leucocitozaE. pacienti cu leucopenie


251. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv):A. se insoteste de presiune intrapleurala negativa, cu atragerea mediastinului de partea

afectataB. se insoteste de presiune intrapleurala pozitiva, cu impingerea mediastinului de partea

opusa celei afectateC. creste intoarcerea venoasa la inimaD. nu influenteaza debitul cardiacE. compromite ventilatia din cauza presiunii intrapleurale pozitive

(pag. 1627) raspuns B,E

252. Diagnosticul pneumotoraxului compresiv se stabileste prin constatarea catorva dintreurmatoarele semne:

A. hemitorace marit de volumB. murmur vezicular inasprit

C. murmur vezicular absentD. impingerea mediastinului catre partea opusa celei afectateE. matitate in hemitoracele afectat

(pag. 1627) raspuns A,C,D

253. Presiunea intrapleurala crescuta din pneumotoraxul compresiv conduce la exit prin:A. tulburari de ritm cardiacB. scaderea debitului cardiacC. hipoxemie avansataD. deplasarea mediastinului spre partea afectataE. encefalopatie hipercapnica

(pag. 1627) raspuns B,C

254. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei legat de:A. ventilarea mecanicaB. manevre de resuscitareC. traumatisme penetranteD. ruperea bulelor apicale subpleuraleE. ruperea chisturilor mici subpleurale

(pag. 1627) raspuns A,B

255. Urmatoarele afirmatii despre tuberculoza pulmonara prima sunt adevarate:A. rezulta din activarea endogena a unei infectii latenteB. rezulta in urma unei infectii initiale cu bacili tuberculosiC. se intalneste frecvent la copiiD. se localizeaza in campurile pulmonare mijlocii si inferioareE. se localizeaza in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori

RASPUNS CORECT: B , C , D

256. Despre tuberculoza postprimara se pot afirma urmatoarele:A. continutul necrotic lichefiat poate determina leziuni satelite ce pot evolua spre cavitatieB. unele leziuni pulmonare devin fibrotice calcificandu-seC. persoanele bolnave nu pot elimina bacili in mediul inconjuratorD. persoanele bolnave pot elimina bacili in mediul inconjuratorE. majoritatea pacientilor au un raspuns evident la tratament

RASPUNS CORECT: A , B , D , E

257. Tabloul clinic al tuberculozei pulmonare se caracterizeaza prin:A. simptomele si semnele sunt patognomoniceB. simptomele si semnele sunt nespecifice si insidioaseC. febraD. transpiratiiE. scadere in greutate

RASPUNS CORECT: B , C , D , E

258. Hemoptizia din tuberculoza pulmonara:A. poate fi prezenta sub forma de striuri de sange in sputaB. apare numai sub forma de striuri de sangeC. nu apare hemoptizie masiva in nici un fel de circumstanteD. hemoptizia masiva se poate datora erodarii unui vas de sange localizat in peretele unei

caverneE. se poate datora ruperii unui vas dilatat dilatat intr-o caverna (anevrism Rasmussen)

RASPUNS CORECT: A , D , E

259. Examenul microscopic al BAAR din tuberculoza pulmonara:A. se efectueaza un frotiu din sputa expectorata sau dintr-un fragment tisularB. metoda traditionala foloseste coloratia Ziehl-NielsenC. fragmentul tisular poate fi un ganglion limfaticD. o singura proba este suficienta pentru examinareE. sunt necesare 3 probe de sputa recoltate de preferat dimineata

RASPUNS CORECT: A , B , C , E

260. Intradermoreactia la PPD:A. este cel mai des utilizata in screening-ul infectiei cu M. TuberculosisB. testul are o mare valoare in diagnosticul tuberculozei activeC. testul are o valoare limitata in diagnosticul tuberculozei activeD. pot apare reactii fals-negative la pacientii imunodeprimatiE. reactiile pozitive pot aparea la persoanele vaccinate BCG

RASPUNS CORECT: A , C , D , E

261. *Cea mai frecventa reactie adversa a tratamentului antituberculos este:A. pruritulB. tulburari gastrointestinaleC. hepatitaD. alopeciaE. scaderea ponderala

RASPUNS CORECT: C

262. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre reactiile adverse ale tratamentului tuberculostatic:

A. cea mai frecventa reactie este hepatitaB. hiperuricemia si artralgiile sunt produse de pirazinamidaC. artrita gutoasa determinata de pirazinamida necesita intreruperea acesteiaD. trombocitopenia autoimuna este determinata de rifampicinaE. etambutolul poate determina aparitia nevritei optice

RASPUNS CORECT: A , B , C , D , E

263. Tuberculoza chimiorezistenta:A. forma primara apare la o persoana ce nu a mai fost tratata anteriorB. forma dobandita se dezvolta in timpul unei cure inadecvateC. rezistenta la izoniazida este cea mai frecventaD. rezistenta la rifampicina este cea mai frecventaE. poate fi prevenita prin includerea de 4 medicamente in faza initiala a bolii


264. Vaccinarea BCG:A. vaccinul BCG s-a obtinut dintr-o tulpina atenuata de M.bovisB. este sigura si rareori cauzeaza complicatiiC. cele mai frecvente efecte secundare sunt ulceratia la locul vaccinarii si limfadenita

regionalaD. vaccinarea BCG determina rezultate pozitive la intradermoreactia PPDE. dimensiunea reactiei la locul injectarii prezice gradul de protectie

RASPUNS CORECT: A , B , C , D

265. Despre astmul bronsic se poate spune:A. este o afectiune caracterizata printr-o reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsicB. se manifesta printr-o dilatare generalizata a conductelor aerieneC. se manifesta printr-o ingustare generalizata a conductelor aerieneD. este o boala episodica, exacerbarile intercalandu-se cu perioade asimptomaticeE. poate ceda spontan sau la terapie


266. Astmul alergic:A. se asociaza cu un istoric personal sau familial de boli alergice

B. nivele scazute de IgE in serC. nivele crescute de IgE in serD. teste de provocare negative prin inhalare de antigen specificE. teste de provocare pozitive prin inhalare de antigen specific

RASPUNS CORECT: A , C , E

267. Astmul idiosincrazic:A. prezinta antecedente personale de afectiuni alergiceB. nu prezinta antecedente personale de afectiuni alergiceC. nivelul de IgE serice sunt normaleD. nivelul de IgE serice sunt crescuteE. apare dispneea si weezingul

RASPUNS CORECT: B , C , E

268. Alergenii din astmul bronsic:A. majoritatea provin din aerB. majoritatea provin din alimentatieC. pentru a induce un grad de sensibilizare trebuie sa fie suficient de abundentiD. dupa producerea sensibilizarii este necesara o cantitate importanta pentru a produce

exacerbari ale boliiE. dupa producerea sensibilizarii este necesara o cantitate minima pentru a produce

exacerbari ale bolii


269. Aspirina in astmul bronsic :A. afecteaza in primul rand adultiiB. determina la inceput o rinita vasomotorie cronicaC. o data cu dezvoltarea astmului bronsic, cantitati mici de aspirina pot dezvolta congestii

nazale si oculareD. nu se pot intalni reactii incrucisate cu alte AINSE. exista un grad de reactivitate incrucisata intre aspirina si alte AINS

RASPUNS CORECT: A, B, C , E

270. Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene sunt:A. alergeniciB. farmacologiciC. infectiosiD. ocupationaliE. de mediu


271. Infectiile ca factori declansatori ai astmului bronsic:A. fac parte din categoria celor mai frecventi stimuliB. cel mai frecvent sunt implicati virusurileC. cel mai frecvent sunt implicati bacteriileD. la copiii mici predomina virusul sincitial respirator si virusul paragripalE. la adulti predomina rhinovirusurile si virusurile gripale


272. Fiziopatologia astmului bronsic:A. trasatura de baza o reprezinta reducerea diametrului cailor respiratoriiB. trasatura de baza o reprezinta cresterea diametrului cailor respiratoriiC. se caracterizeaza prin scaderea rezistentei cailor respiratoriiD. se caracterizeaza prin cresterea rezistentei cailor respiratoriiE. scaderea volumelor respiratorii


273. Fiziopatologia astmului bronsic:A. hipoxia este o trasatura universala a exacerbarilor B. cei mai multi asmatici au hipocapnie si alcaloza respiratorieC. acidoza metabolica denota obstructia severaD. la pacientii in criza , nivelul normal al CO2 arterial se asociaza cu nivele foarte

severe de obstructieE. ventilatia si perfuzia sanguina pulmonare sunt normal distribuite


274. Triada astmului bronsic cuprinde:A. dispneeB. febraC. tuseD. traspiratiiE. weezing


275. Simptomele astmului bronsic:A. la inceput apar constrictia toracica si tusea neproductivaB. weezing-ul apare in ambele faze respiratoriiC. expirul se scurteaza

D. expirul se alungesteE. apar tahipnee, tahicardie


276. Diagnosticul diferential al astmului bronsic se face cu:A. tumori sau edem laringianB. corp strain bronsicC. neoplasm bronsicD. insuficienta ventriculara stanga acutaE. embolii pulmonare recurente


277. Diagnosticul paraclinic al astmului bronsic:A. se stabileste prin demonstrarea obstructiei reversibile a cailor respiratoriiB. reversibilitatea este definita prin cresterea cu cel putin 15% a VEMSC. testele de provocare se efectueaza cu agonisti beta-adrenergiciD. testele de provocare se efectueaza cu histamina, metacolinaE. eozinofilia din sputa si sange nu sunt specifice


278. Despre tratamentul astmului bronsic se poate spune ca:A. eliminarea agentilor cauzali este mijlocul cel mai eficient de tratamentB. medicamentele care inhiba contractia musculaturii sunt reprezentate de glucocorticoiziC. medicamentele care inhiba contractia musculaturii sunt reprezentate de agonistii beta-

adrenergici, metilxantinele si anticolinergiceleD. agentii stabilizatori ai mastocitelor sunt reprezentati de cromolynul si nedocromilul de

sodiuE. agentii mucolitici pot produce bronhospasm


279. Agonistii beta-adrenergici (stimulantele adrenergice) in astmul bronsic:A. epinefrina si izoproterenolul au efecte cronotrope si inotrope cardiace importanteB. cea mai cunoscuta saligenina este salbutamolulC. calea principala de administrare este oralaD. calea principala de administrare este inhalatorieE. injectarea de izoproterenol induce afectarea miocardului


280. In criza severa de astm bronsic: A. zgomotele respiratorii pot disparea B. zgomotele respiratorii se amplifica C. wheezingul are o tonolitate foarte joasa D. wheezingul are o tonalitate foarte inalta E. apare pulsul paradoxal


281. Medicamentele care inhiba contractia musculaturii netede bronsice sunt: A. agenti stabilizatori B. metilxantine C. inhibitorii sintezei mediatorilor D. anticolinergice E. antagonsitii receptorilor mediatorilor

RASPUNS CORECT: B , D

282. Astmul bronsic este o boala: A. episodica B. cu perioade lipsite de simptome C. fara exacerbari D. cu afectare minima a cailor respiratorii E. cu afectare laringiana

RASPUNS CORECT: A , B

283. Poluantii atmosferici care influenteaza reactivitatea bronsica sunt: A. substante oxidante B. ozon C. dioxid de azot D. dioxidul de sulf E. dioxidul de carbon


284. *Flebotomia este indicata cand henatocritul are valori peste: A. 35% B. 40% C. 45%

D. 50% E. 55%

RASPUNS CORECT: E

285. Care din urmatoarele afirmatii, privind BPOC cu predominanta emfizemului, le considerati corecte:

A. Starea de nutritie este de regula caracterizata prin suprapondere B. Hipertransparenta retrosternala si atenuarea periferica a desenului peribronhovascular se coreleaza cu emfizemul sever si extensiv, predominant panacinar C. Episoadele infectioase cu recurenta mucopurulenta duc frecvent la insuficienta respiratorie severa si moarte D. Starea generala in repaus este de obicei buna, cu frecventa respiratorie normala si fara folosirea aparenta a muschilor respiratori accesori E. Tomografia computerizata efectuata in vederea localizarii si cuantificarii emfizemului constituie investigatia esentiala, absolut necesara afirmarii diagnosticului si stabilirii strategiei terapeutice. RASPUNS CORECT: B , C

286. Care din urmatoare sunt specifice BPOC-ului de tip emfizematos: A. tusea apare dupa debutul dispneei B. tuse apare inainte de debutul dispneei C. dispnee usoara D. dispnee severa E. infectii bronsice frecvente

RASPUNS CORECT: A , D

287. Care din urmatoarele sunt caracteristice BPOC tip bronsitic? (1604) A. tuse dupa debutul dispneei B. dispnee severa C. dispnee usoara D. tuse inainte de debutul dispneei E. infectii bronsice frecvente

RASPUNS CORECT: C , D , E

288. Care dintre urmatoarele afirmatii privind implicatiile fumatului in patogeneza bronhopneumopatiei cronice obstructive sunt false:

A. poate produce o crestere acuta a rezistentei cailor respiratorii B. inhiba antiproteazele C. renuntarea la fumat asigura reversibilitatea completa a obstructiei severe D. nu inhiba functia macrofagelor alveolare E. conduce la hipertrofia glandelor secretoare de mucus

RASPUNS CORECT: C , D

289. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate: A. capacitatea vitala este crescuta B. volumul rezidual este scazut C. capacitatea pulmonara totala este crescuta D. debitele expiratorii maximale sunt diminuate E. capacitatea plamanului de a transfera CO este crescuta

RASPUNS CORECT: C , D

290. In bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii A. Streptococcus pneumoniae B. Haemophilus influenzae C. Staphilococcus aureus D. Moraxella catarrhalis E. Pseudomonas aeruginosa

RASPUNS CORECT: A , B, D

291. La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata: A. Diafragme coborate, aplatizate B. Silueta cardiaca larga marita C. Atenuare periferica a desenului bronho-vascular D. Hipotransparenta retrosternala E. Largirea mediastinului superior

RASPUNS CORECT: A , C

292. Fiziopatologic, in BPCO: A. creste capacitatea de colabare a cailor resp B. ingustare cai resp C. pierderea reculului elastic

D. scad debitele max E. creste capacitatea vitala


293. Obstructia cailor aeriene respiratorii mici in cadrul bronsitei cronice A. este o manifestare tardiva la fumatori B. este o manifestare precoce C. este permanenta D. poate fi reversibila la tineri E. se noteaza mai ales la varstnici

RASPUNS CORECT: B , D

294. Sindromul clinic din bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta emfizemului pulmonar cuprinde A. predominanta neta a barbatilor obezi B. istoric indelungat de tuse redusa C. dispnee de efort cu evolutie lunga D. episoade recurente de dureri toracice E. expectoratie intermitent mucoasa in cantitate redusa

RASPUNS CORECT: B , C , E

295. Examenul obiectiv in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominantna emfizemului evidentiaza A. bolnav tahipneic B. expir prelungit C. tuse seaca frecventa chinuitoare D. in pozitie sezanda bolnavii se reazema spre spate E. au frecvent buzele protruzionate

RASPUNS CORECT: A , B , E

296. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului examenul radiologic poate releva A. desen bronhoalveolar accentuat bilateral B. diafragme coborate C. aplatizarea cupolelor diafragmatice D. hipertransparenta pulmonara E. bule de emfizem bazale


297. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului A. acuzele cardiace sunt precoce B. apare frecvent angina pectorala C. insuficienta cardiaca dreapta este precoce D. insuficienta cardiaca dreapta este de obicei un eveniment terminal E. insuficienta respiratorie hipercapnica este deseori un eveniment terminal

RASPUNS CORECT: D , E

298. In cadrul fiziopatologiei din bronsita cronica obstructiva: A. forta reculului static al plamanului e diferenta dintre presiunea alveolara si intrapleurala B. pierderea reculului elastic pulmonar duce la cresterea capacitatii functionale reziduale C. capacitatea functionala reziduala e volumul la care reculul spre interior al plamanului e contrabalansat de reculul spre in afara al peretelui toracic D. fluxul aerian creste odata cu cresterea presiunii pleurale dupa ce se stabilizeaza presiunea intre presiunea bronsica si intrapleurala E. obstructia semnificativa a cailor respiratorii e prezenta uneori la o capacitate vitala normala


299. In patogeneza BPOC se recunosc: A. poluarea aerului B. fumatul C. expunerea prelungita la frig D. expunerea prelungita la frig si dioxid de azot E. consumul excesiv de alcool

RASPUNS CORECT: A , B

300. Despre fumat la pacientul cu BPOC s-ar putea afirma in mod corect ca : A. nu este considerat un factor etiologic al BPOC B. altereaza miscarea cililor C. renuntarea la fumat asigura reversibilitatea completa a obstructiei severe D. renuntarea la fumat nu asigura incetinirea bolii si de aceea oprirea fumatului nu este esentiala E. inhalarea fumului de tigara duce la o crestere acuta a rezistentei cailor respiratorii

RASPUNS CORECT: B , E

301. La pacientul cu BPOC, despre fumat s-ar putea spune in mod corect ca : A. oprirea fumatului reduce rata de declin a VEMS B. fumatul nu asigura niciun beneficiu si de aceea indicatia de a opri fumatul nu este esentiala C. terapia de inlocuire cu nicotina este un mijloc eficient de a ajuta pacientii sa opreasca fumatul D. rezultate bune s-au obtinut la pacienti foarte motivati E. rezultatele sunt mai bune atunci cand pacientul foloseste plasturi cu nicotina decat guma de mestecat


302. Fumatul indelungat: A. Altereaza miscarea cililor B. Conduce la hipertrofia si hiperplazia glandelor producatoare de mucus C. Determina relaxarea musculaturii netede D. stimuleaza functia macrofagelor alveolare E. Determina contractia musculaturii ntede


303. In boala cronica obstructiva cu predominenta bronsitica sunt false urmatoarele afirmatii: A. starea generala in repaus este alterata, cu frecventa respiratorie crescuta si folosirea muschilor accesori B. a percutia toracelui apare o hipersonoritate la varfuri C. la auscultatie se aud raluri umede si wheezing D. in prezenta IVD apare un galop diastolic si un suflu holosistolic accentuate in inspir E. pacientul este de obicei supraponderal si eritematos


304. In legatura cu BPCO cu predominanta bronsitei se pot afirma urmatoarele: A. Debitele respiratorii maximale sunt invariabil crescute B. CPT este de obicei normala C. CV este crescuta D. CV este moderat diminuata E. Exista o crestere moderata a VR

RASPUNS CORECT: B , D , E

ANEMIA FERIPRIVĂ ŞI ANEMIILE MEGALOBLASTICE

305. Anemia feriprivă este o anemie: A. Microcitară. B. Normocromă. C. Secundară unui deficit de folaţi. D. Potenţată de carenţele alimentare în hidraţi de carbon. E. Hipocromă.

RASPUNS CORECT: A, E Pg. 699

306. Cantitatea de fier extrasă din alimente depinde de: A. Capacitatea de absorbţie a intestinului subţire. B. Tipul de alimente consumate. C. Aportul de fosfaţi şi fitaţi. D. Aportul caloric cotidian. E. Consumul de grăsimi animale.

RASPUNS CORECT: A, B,, D Pg. 699

307. * Fierul heminic se găseşte în concentraţii mai mari în: A. Dietele vegetariene. B. Alimentele bogate în mioglobină. C. Cereale. D. Lactate. E. Alimentele bogate în calciu

RASPUNS CORECT: B Pg. 699

308. Absorbţia fierului este facilitată de: A. Fosfaţi. B. Fitaţi. C. Acid ascorbic. D. Folaţi. E. Integritatea mucoasei gastro-intestinale.

RASPUNS CORECT: C, E Pg. 699

309. *În ultimele 2 trimestre de sarcină nevoile cotidiene de fier cresc la: A. 1 - 2 mg/zi. B. 5 - 6 mg/zi.C. 10 - 15 mg/zi. D. 15 - 20 mg/zi.E. Peste 20 mg/zi.


310. *Necesarul de fier la bărbaţi este de: A. 5 - 6 mg/zi. B. 1 - 2 mg/zi. C. 10 - 15 mg/zo. D. 5 - 10 mg/zi. E. 15 - 20 mg/zi.

RASPUNS CORECT: B Pg. 699 311. Absorbţia fierului devine mai eficientă atunci când:

A. Rezervele de fier sunt crescute. B. Rezervele de fier se epuizează.C. Pacienţii suferă de anemii însoţite de eritropoieză foarte ineficientă. D. Survine o deficienţă a mecanismului de reglare a absorbţiei fierului. E. Rezervele de fier sunt intacte.

RASPUNS CORECT: B, C, D Pg. 699 - 700

312. *Concentraţia normală a fierului seric variază de la: A. 54 - 64 micromoli/litru. B. 9 - 27 micromoli/litru. C. 14 - 35 micromoli/litru. D. 35 - 54 micromoli/litru. E. 27 - 35 micromoli/litru.


313. O sideremie normală. respectiv TIBC (capacitatea totală de legare a fierului) de asemenea normală le întâlnim în:

A. Anemiile favorizate de inflamaţie. B. Anemiile hemolitice extraeritrocitare.

C. Subiecţii sănătoşi. D. Anemiile feriprive. E. Anemiile hemolitice autoimune.

RASPUNS CORECT: B, C Pg. 700

314. *Din punct de vedere clinic o supraîncărcare periculoasă cu fier apare atunci când saturaţia depăşeşte:

A. 20%. B. 50 - 60%. C. 30 - 50%. D. 30%.E. 30 - 40%.


315. *Când rezervele de fier ale organismului sunt epuizate, concentraţia feritinei scade la mai puţin de:

A. 150 micrograme/litru. B. 50 micrograme/litru. C. 15 micrograme/litru. D. 100 micrograme/litru. E. 30 - 40%.

RASPUNS CORECT: C Pg. 700

316. Eritropoieza feriprivă se datorează: A. Sarcinii. B. Unei dieta deficitare. C. Creşterii rapide. D. Pierderii de sânge. E. Hemodializei.

RASPUNS CORECT: A, D, E Pg. 700

317. Cantitatea de fier livrată şi acceptată de către măduva osoasă este determinată de următorii factori:

A. Nivelul depozitelor de fier. B. Cantitatea de fier legată de transferină. C. Hemoliza intravasculară. D. Fluxul sanguin către măduva osoasă.

E. Hemoliza fiziologică.

RASPUNS CORECT: A, B, D Pg. 699

318. Consecinţele disponibilităţilor de fier sub nivelul optim sunt: A. Răspunsul proliferativ al măduvei la eritropoetină este inhibat. B. Apariţia unei hemolize intramedulare. C. Sinteza normală a hemoglobinei este alterată. D. Incapacitatea măduvei hematoformatoare de a reacţiona la feroterapie. E. Iniţierea unei hemolize intravasculare.

RASPUNS CORECT: A, C Pg. 699

319. Următoarele simptome şi semne clinice sunt expresia unui deficit de fier grav şi prelungit: A. Disfagia. B. Inapetenţa.C. Coilonikia. D. Constipaţia. E. Polifagia.


320. Printre cauzele principale ale anemiei feriprive se regăsesc: A. Malabsorbţia severă. B. Pierderile de sânge. C. Infestarea cu Giardia. D. Gastrectomia. E. Bolile intestinale neinflamatorii.


321. Sideremia şi nivelul protoporfirinei din globulele roşii se menţin în limite normale atunci când:

A. Rezervele de fier sunt intacte. B. Rezervele de fier sunt scăzute mult dar încă disponibile. C. Depozitele de fier sunt complet epuizate. D. Rezervele de fier au scăzut cu 50% faţă de normal. E. Rezervele de fier au scăzut cu 20%.


322. Eritropoieza deficitară este diagnosticată prin:

A. Anomaliile morfologice ale trombocitelor. B. Procentul saturaţiei transferinei. C. Tipul de sideroblaşti medulari. D. Nivelul protoporfirinei din globulele roşii. E. Apariţia de eritrocite cu volum mare, dar reduse numeric.

RASPUNS CORECT: B, C, D Pg. 701

323. Epuizarea rezervelor de fier poate fi identificată prin: A. Determinarea valorii hemoglobinei. B. Determinarea nivelului feritinei serice. C. Determinarea valorii hematocritului. D. Metoda de colorare cu albastru de Prusia. E. Determinarea hematocritului.

RASPUNS CORECT: B, D Pg. 701

324. *Intrarea în circulaţie a eritrocitelor slab încărcate cu hemoglobină începe de la următoarele valori ale hemoglobinei:

A. Sub 12 - 13 g/dL. B. Sub 10 - 11 g/dL. C. Sub 13 - 14 g/dL. D. Sub 14 - 15 g/dL. E. Peste 15 g/dl.

RASPUNS CORECT: B Pag. 702

325. *Globulele roşii în formă de trabuc sau de creion se pot observa în anemiile feriprive: A. Moderate. B. Uşoare. C. Deosebit de grave. D. Grave. E. Sub tratament cu fier.


326. Diagnosticul diferenţial al unei anemii feriprive se face în principal cu: A. Anemiile aplastice. B. Anemia sideroblastică ereditară. C. Beta-talasemia. D. Anemiile inflamatorii.

E. Anemiile hemolitice.

RASPUNS CORECT: B, C, D Pg. 702

327 *La copii poate apare o anemie cu deficit de formare a hemoglobinei şi cu sideroblaşti inelari produsă de:

A. Intoxicaţia cu nitriţi. B. Intoxicaţia cu plumb.C. Uzul cronic de acetaminofen . D. Folosirea repetată de preparate antihelmintice. E. Administrarea de antibiotice cu spectru larg.


328. *Celulele în ţintă şi microcitoza uniformă sugerează diagnosticul de: A. Talasemie. B. Anemie feriprivă. C. Anemie sideroblastică. D. Anemie inflamatorie. E. Anemie Biermer.

RASPUNS CORECT: A Pag. 702

329. Feroterapia orală are rezultate slabe sau deloc în: A. Anemiile din afecţiunile renale aflate în stadiul terminal.B. Pierderea acută de sânge. C. Malabsorbţia intestinală. D. Pierderea cronică de sânge în cantităţi reduse. E. Gastrectomia totală

RASPUNS CORECT: A, B, C, E Pag. 702

330. Răspunsul întârziat sau inadecvat la feroterapie sugerează una din următoarele situaţii: A. Capacitatea hematormatoare a măduvei este conservată. B. Există o sângerare continuă. C. Există un deficit de absorbţie a fierului. D. Dieta este de tip vegetarian. E. Dieta este hiperproteică.


331. Feroterapia parenterală are următoarele indicaţii: A. Intoleranţa la feroterapia orală. B. Pierderea acută de sânge. C. Malabsorbţia gastrointestinală. D. În asociere cu eritropoieza recombinată. E. Pacienţii gastrectomizaţi.

RASPUNS CORECT: A, C, D, E Pg. 703

332. Deficitul de cobalamină apare în: A. Sarcină. B. Hemodializa. C. Gastrectomie. D. Rezecţii intestinale. E. Anemii hemolitice cronice.

RASPUNS CORECT: C, D Pg. 715

333. Deficitul de acid folic apare în: A. Infestarea cu Diphylobotrium latum.B. Sprue tropical şi nontropical. C. Enterita regională. D. Dermatoze exfoliative cronice. E. Giardioza intestinală.


334. În anemiile megaloblastice se produc următoarele procese fundamentale: A. Diviziunea celulară este rapidă. B. Citoplasma se dezvoltă lent.C. Celulele eritroide megaloblastice sunt distruse excesiv în măduvă. D. Celularitatea medulară este adesea scăzută. E. RAportul ARN/ADN este crescut.

RASPUNS CORECT: C; E Pg. 714

335. Manifestările hematologice din deficitul de cobalamină includ pe lângă anemie: A. Trombocitoză. B. Trombocitopenie responsabilă de apariţia purpurei (rar). C. Un turnover crescut al seriei eritrocitare din măduva osoasă clinic apărând subicter

sclerotegumentar.

D. Numărul de reticulocite creşte în absenţa terapiei specifice. E. Hemoliză extramedulară.


336. Manifestările gastrointestinale specifice deficitului de cobalamină includ: A. Polifagie. B. Arsuri ale limbii. C. Creştere ponderală. D. Diaree. E. Limba este palidă şi aspră.


337. *Afectarea neurologică din deficitul de cobalamină începe cu: A. Degenerare axonală. B. Demielinizare. C. Moartea neuronului. D. Cointeresarea meningelui. E. Manifestări extrapiramidale.


338. Simptomele şi semnele neurologice din deficitul de cobalamină sunt următoarele: A. Instabilitate la mişcări. B. Acroparestezii. C. Ataxie. D. Afazia mixtă. E. Romberg şi Babinski pozitive.

RASPUNS CORECT: A, B, C, E Pg. 717

339. Incidenţa anemiei pernicioase este substanţial crescută la pacienţii cu următoarele afecţiuni imunologice, exceptând:

A. Boala Graves. B. Tiroidită. C. Hipoparatiroidism. D. Arterita temporală. E. Hiperparatiroidismul primar.

RASPUNS CORECT: D, E Pg. 717

340. Pacienţii cu anemie pernicioasă au anticorpi circulanţi anormali după cum urmează: A. 90% au anticorpi anticelule parietale. B. 70% au anticorpi antimitocondriali. C. 60% au anticorpi antifactor intrinsec. D. 50% au anticorpi antieritrocitari. E. 30% au anticorpi anti-ADN nativ.


341. *Atrofia gastrică din anemia pernicioasă interesează următoarele porţiuni ale stomacului, cu excepţia:

A. Corpului gastric. B. Fundus-ului gastric. C. Fornix-ului gastric. D. Antrului. E. Feţei anterioare.

RASPUNS CORECT: D Pg. 718

342. Pacienţii cu anemie pernicioasă sunt predispuşi mai frecvent la: A. Ulcer duodenal. B. Neoplasm gastric. C. Polipoză gastrică. D. Boală de reflux gastroesofagian. E. Hernie hiatală.


343. În anemia pernicioasă examenele de laborator vor arăta: A. Hipergastrinemie. B. Hipogastrinemie. C. Aclorhidrie pentagastrin refractară. D. Normoclorhidrie. E. Hiperclorhidrie.


344. Anemia pernicioasă are următoarele caracteristici clinice: A. Debut insidios. B. Debut acut.

C. Evoluţie rapid progresivă. D. Evoluţie lent progresivă. E. Complicaţii neurologice acute la debut.

RASPUNS CORECT: A, D Pg. 718

345. *Anemia pernicioasă este neobişnuit de frecventă la pacienţii cu: A. Hipergamaglobulinemie. B. Hipogamaglobulinemie. C. Agamaglobulinemie. D. Gamaglobulinemie normală.E. Proteinemie între 6 - 8g%.


346. Anemia megaloblastică se poate dezvolta după: A. Gastrectomie totală. B. Ingestia de agenţi corosivi. C. Ingestia pe termen scurt a unor cantităţi mari de inhibitori ai pompei de protoni. D. Gastrectomia parţială. E. Colecistectomie.


347. Colonizarea intestinului subţire de către un număr mare de bacterii care consumă cobalamina nu poate duce la:

A. Constipaţie. B. Creatoree. C. Steatoree. D. Sindrom de intestin iritabil. E. Peritonită acută.

RASPUNS CORECT: A, B, D, E Pg. 718

348. Următoarele afecţiuni compromit capacitatea de absorbţie a ileonului distal producând un deficit de cobalamină, cu excepţia:

A. Enterita regională. B. Sindromul Zollinger-Ellison. C. Boala Whipple. D. Tuberculoza. E. Pancreatita cronică.

RASPUNS CORECT: B, E

349. *Malabsorbţia cobalaminei prin împiedicarea transferului vitaminei de pe factorul R pe factorul intrinsec este caracteristică:

A. Sprue tropical. B. Sprue non-tropical. C. Pancreatita cronică. D. Tuberculoza intestinală. E. Ileita terminală.


350. În deficitul de acid folic apar următoarele manifestări: A. Cheilita. B. Glosita. C. Diareea. D. Anomaliile neurologice.E. Malnutriţia.

RASPUNS CORECT: A, B, C, E Pg. 718

351. Deficitul de acid folic în timpul sarcinii nu induce la un nou-născut anomalii ale: A. Aparatului cardiovascular. B. Sistemului osteoarticular. C. Tubului neural. D. Aparatului respirator. E. Aparatului renal.

RASPUNS CORECT: A, B, D, E Pg. 718

352. Anemia megaloblastică refractară nu se asociază cu o incidenţă crescută a: A. Purpurei trombocitopenice. B. Leucemiei acute. C. Hemolizei autoimune. D. Trombocitozei.E. Eozinofiliei.

RASPUNS CORECT: A, C, D, E Pg. 719

353. Anemia megaloblastică acută poate surveni după:

A. Rahianestezie. B. Anestezia cu protoxid de azot. C. Transfuzii multiple. D. Nutriţia parenterală totală. E. Administrare de Trimetoprim.

RASPUNS CORECT: B, C, D, E Pg. 720

354 *Reticulocitoza este maximă după terapia de substituţie a deficitului de cobalamină la: A. 4 - 5 zile după începerea tratamentului. B. La 10 zile după începerea terapiei. C. 14 zile de la iniţierea tratamentului. D. La 7 zile de la iniţierea terapiei. E. La 3 zile de la iniţierea tratamentului.


LEUCEMIA MIELOIDĂ ACUTĂ ŞI CRONICĂ

355.*Următoarele afirmaţii referitoare la leucemia mieloidă acută sunt adevărate cu excepţia:A. Incidenţa leucemiei mieloide acute creşte cu vârstaB. Nu există date directe cu privire la etiologia viralăC. În ultimii 20 de ani incidenţa a suferit modificări semnificativeD. Iradierea terapeutică singură pare să crească puţin risculE. Sindroamele cu aneuploidie cromozomială a celulelor somatice sunt asociate cu

incidenţă crescută leucemiei mieloide acute


356.*Care din sindroamele enumerate mai jos nu sunt asociate cu creşterea incidenţei leucemiei acute:

A. Sindromul KlinefelterB. Sindromul PatauC. Sindromul TurnerD. Sindromul DownE. Sindromul Bloom

RASPUNS CORECT: C Pg . 750

357.*Următorul tip de leucemie mieloidă acută are răspuns clinic excelent la tretinoin:A. M3 cu t(15; 17)B. M2 cu t(8; 21)C. M5 cu t(9; 11)

D. M2 cu t(q22; q23)E. M5 cu translocaţii care implică 11q23

RASPUNS CORECT: A Pg 752

358.*În leucemia mieloidă acută reacţia peroxidazei este limitată sau nu apare deloc la tipurile:A. M1 şi M2B. M5 şi M7C. M4 şi M5D. M6 şi M4EoE. M3 şi M6


359. *Sângerările tractului gastrointestinal, intrapulmonare sau intracraniene se observă mai frecvent în leucemia mieloidă acută tip:

A. M1 B. M6 şi M7C. M3D. M4 şi M5E. M4Eo


360. *Următoarele afirmaţii referitoare la modificările hematologice din leucemia acută mieloblastică sunt adevărate cu excepţia:

A. Anemia este de obicei normocromă şi normocitarăB. Numărul mediu de leucocite la prezentare este de aproximativ 15000/µlC. Din punct de vedere morfologic neutrofilele prezintă lobulaţie anormală şi deficit

de granulaţieD. Mai mult de 5% din pacienţi nu au celule leucemice detectabile în sângele

perifericE. Se observă plachete cu de dimensiuni mari şi de forme bizare cu granulaţii

anormale


361. *Riscul crescut de deces precoce în cursul tratamentului de inducţie la pacienţii cu leucemie mieloidă acută apare în următoarele situaţii cu excepţia:

A. HepatomegalieB. HiperbilirubinemieC. Hiperleucocitoză >100000/µlD. HipofibrinogenemieE. Tineri

RASPUNS CORECT: E Pg. 753

362. *Anomalia cromozomială ce împiedică remisiunea completă cu chimioterapie standard la pacienţii cu leucemie mieloidă acută este:

A. t(8; 21)B. inv(16)C. t(15;17)D. inv(3)E. del(5q)


363. Un pacient cu leucemie mieloidă acută este în remisie când sunt îndeplinite următorele condiţii:

A. Hematocritul este mai mare de 38%B. Hemoglobina este mai mare de 11g%C. Numărul de neutrofile în sângele periferic este mai mare sau egal cu 1500 /µlD. Corpi Auer prezenţiE. Numărul plachetelor mai mare sau egal cu 100000/µl

RASPUNS CORECT: CE Pg. 753

364. Riscul de deces precoce în cursul tratamentului de inducţie la pacienţii cu leucemie mieloidă acută apare în următoarele situaţii:

A. Leucostază pulmonarăB. Vârstă tânărăC. HepatomegalieD. HiperfibrinogenemieE. Hiperbilirubinemie

RASPUNS CORECT: ACE Pg. 753

365. Următoarele afirmaţii referitoare la prognosticul leucemiei mieloide acute sunt adevărate:A. Pacienţii cu t(8; 21) şi cu inv(16) au un prognostic foarte bunB. Pacienţii fără anomalii citogenetoce sau cu t(15; 17) au prognostic moderat

favorabil sub tratament cu doze mari de citarabinăC. Pacienţii cu inv(3) ajung la remisiune completă cu chimioterapie standard de

inducţieD. Pacienţii cu del(5q) au un prognostic foarte prostE. Pacienţii cu anomalii care implică 12p au un prognostic foarte bun

RASPUNS CORECT: ABD Pg. 753

366. Prezenţa genei 1 la pacienţii cu leucemie mieloidă acută are următoarele efecte:A. Conferă sensibilitate crescută la medicamenteB. Codifică o proteină ce pompează activ în afara celulei compuşi lipofiliciC. Determină o rată mai mică a remisiunii completeD. Conferă rezistenţă multiplă la medicamenteE. Determină alungirea duratei perioadelor de remisiune.

RASPUNS CORECT: BCD Pg. 754

367. Evaluarea diagnostică a pacienţilor cu leucemie mieloidă acută implicăA. Puncţie hepatică ghidată ecograficB. EKG şi evaluarea fracţiei de ejecţie a ventriculului stângC. Computer tomografie cu emisie de pozitroniD. Timp de protrombinăE. Radiografie toracică

RASPUNS CORECT: BDE Pg. 753

368. Următoarele afirmaţii referitoare la semnele fizice ale pacienţilor cu leucemie mieloidă acută sunt adevărate:

A. Infiltrarea cu celule blastice leucemice a gingiilor, pielii, ţesuturilor moi sau meningelui sunt caracteristice pentru subtipurile M4 şi M5

B. Febra, hepatomegalia, splenomegalia sunt mai frecvente la subtipul M2C. Hemoragiile retiniene sunt observate la 15% din pacienţiD. Sângerările gastrointestinale, hemoragiile intrapulmonare sau intracraniene se

observă mai frecvent în leucemia M3E. Sângerările asociate cu coagulopatii pot să apară şi în leucemia de tip M5

RASPUNS CORECT: ACDE Pg. 752

369. Următoarele afirmaţii referitoare la modificările hematologice din leucemia acută mieloblastică sunt false:

A. Anemia este de obicei macrocitarăB. Numărul mediu de leucocite la prezentare este de aproximativ 15000/µlC. Din punct de vedere morfologic neutrofilele prezintă lobulaţie anormală şi deficit

de granulaţieD. Mai mult de 5% din pacienţi nu au celule leucemice detectabile în sângele

perifericE. Se observă plachete cu de dimensiuni mari şi de forme bizare cu granulaţii

anormale

RASPUNS CORECT: AD Pg. 752

370. Uneori simptomele de debut ale leucemiei mieloide acute pot fi următoarele cu excepţia:A. Fracturi osoase spontaneB. Dureri osoaseC. DiaforezăD. Hipertensiune arterialăE. Tahicardie ventriculară

RASPUNS CORECT: ADE Pg: 752

371. Tumorile cu celule leucemice la pacienţii cu leucemie mieloidă acută au următoarele caracteristici:

A. Sunt numite keratoameB. Apar în situaţii rareC. Sunt numite sarcoame granulocitare sau cloroameD. Sunt foarte frecventeE. Sunt mai frecvente la pacienţii cu translocaţii t(8; 21)

RASPUNS CORECT: BCE Pg: 752

372. Următoarele afirmaţii referitoare la genele ce joacă un rol cauzal în geneza leucemiei mieloide acute sunt adevărate:

A. Translocaţia 15; 17 caracteristică pentru M3 codifică o proteină-himeră Pml/Rar-alfa

B. Anomalia inv(16) este caracteristică pentru subtipul M5C. Translocaţia 8; 21 implică gena pentru factorul CBFA de pe cromozomul 21D. Anomaliile genei ALL1 sunt relativ frecvente la pacienţii cu rearanjamente

citogenetice al q23; q21E. Majoritatea translocaţiilor care implică 11q23 rearanjază gena ALL1F.


373. Anomaliile citogenetice asociate în mod invariabil cu un grup specific FAB al leucemiei mieloide acute sunt:

A. t(8;21)(q22;q22) cu M2B. t(15;17)(q22;q11-12) cu M3C. t(9;11)(q22;q23) cu M5D. inv(16)(p13;q22) cu M4EoE. translocaţii care implică 11q23 cu M5

RASPUNS CORECT: BD Pg. 751

374. Anomaliile cromozomiale recurente din leucemia mieloidă acută au fost asociate cu caractere clinice specifice astfel:

A. Limfadenopatia cu inv(16)B. Implicarea sistemului nervos central cu t(9;11)C. Cloromul cu t(8;21)

D. Coagularea intravasculară diseminată cu del(5q) şi del(7q)E. Diabetul insipid, febra şi infecţia cu monosomia 7


375. Următoarele afirmaţii referitoare la asocierea anomaliilor cromozomiale cu caracterele clinice din leucemia acută sunt adevărate cu excepţia:

A. Limfadenopatia este asociată cu inv(16)B. Implicarea sistemului nervos central cu t(9;11)C. Cloromul este asociat cu t(8;21)D. Coagularea intravasculară diseminată cu t(15;17)E. Diabetul insipid, febra şi infecţia cu del(5q) şi del(7q)

RASPUNS CORECT BE Pg. 751

376. În leucemia mieloidă următoarele aspecte privind activitate peroxidazică sunt adevărate:A. M1 nu are activitate peroxidazicăB. M5 şi M7 au reacţia peroxidazei redusă sau absentăC. M4 prezintă o activitate redusăD. M5 şi M7 au reacţia peroxidazei intens pozitivăE. M2 şi M3 sunt cele mai intens peroxidazo-pozitive

RASPUNS CORECT: BCE Pg. 751

377. Care din sindroamele enumerate mai jos sunt asociate cu creşterea incidenţei leucemiei acute:

A. Sindromul KlinefelterB. Sindromul PatauC. Sindromul TurnerD. Sindromul DownE. Sindromul Bloom

RASPUNS CORECT: ABDE Pg. 750

378. Citometria de flux este utilă pentru diagnosticul următoarelor subtipuri FAB ale leucemiei mieloide acute:

A. M1B. M0C. M4D. M6E. M7

RASPUNS CORECT: AE Pg 751

379. Bolile moştenite cu fragilitate cromatiniană excesivă asociate cu incidenţă crescută a leucemiei mieloide acute sunt:

A. Sindromul BloomB. Anemia FanconiC. Ataxia-telangiectaziaD. Sindromul PatauE. Sindromul Kostmann

RASPUNS CORECT: ABCE Pg. 750

380. *Următoarele afirmaţii referitoare incidenţa leucemiei mieloide cronice sunt adevărate cu excepţia:

A. Incidenţa leucemiei mieloide cronice creşte lent cu vârsta până la mijlocul celei de-a patra decade

B. Incidenţa leucemiei mieloide cronice creşte rapid după mijlocul celei de-a patra decade

C. Incidenţa corectată pentru vârstă este mai mare la bărbaţi decât la femeiD. Incidenţa corectată pentru vârstă este mai mică la bărbaţi decât la femeiE. Incidenţa leucemiei mieloide cronice este de aproximativ 1,3/100.000 de locuitori

pe an


381*În leucemia mieloidă cronică se identifică prin metode citogenetice sau moleculare expansiunea clonală a unei celule-suşă ce posedă translocaţie reciprocă între cromozomii:

A. 15 şi 17B. 8 şi 21C. 9 şi 22D. 9 şi 11E. 11 şi 17


382*Translocaţia reciprocă între cromozomii 9 şi 22 în leucemie mieloidă cronică are ca rezultat:

A. Răspuns excelent la tratamentul cu tretinoinB. Fuziune cap-la-coadă a genei BCR cu gena ABLC. Rearanjarea genei ALL1D. Codificarea proteinei-himeră Pml/Rar-alfaE. Implicarea genei LMA1


383*Caracteristica citogenetică a leucemiei mieloide cronice observată în 90-95% din cazuri este:

A. t(8;21)(q22;q22) B. t(15;17)(q22;q11-12)

C. t(9;22)(q34;q11)D. t(9;11)(q22;q23) cu M5E. inv(16)(p13;q22) cu M4Eo


384. *Următoarele afirmaţii referitoare la etiologia leucemiei mieloide cronice sunt adevărate cu excepţia:

A. Nu există o corelaţie clară cu expunerea la medicamente citotoxice B. Nu există date directe care să sugereze o etiologie viralăC. Fumatul accelerează evoluţia spre criza blasticăD. Studiile asupra supravieţuitorilor exploziilor atomice au demonstrat efectul

radiaţiilorE. Agenţii alkilanţi sunt factori declanşatori ai crizei blastice


385. *Următoarele afirmaţii referitoare la etiologia leucemiei mieloide cronice sunt false cu excepţia:

A. Există o corelaţie clară cu expunerea la medicamente citotoxice B. Există date directe care sugerează o etiologie viralăC. Fumatul accelerează evoluţia spre criza blasticăD. Studiile asupra supravieţuitorilor exploziilor atomice au demonstrat absenţa

efectului radiaţiilorE. Agenţii alkilanţi sunt factori declanşatori ai crizei blastice


386. *Produsul genei de fuziune care rezultă din translocaţia t(9; 22) este:A. Proteina Pml/Rar-alfaB. Factorul CBFAC. Proteina p190 BCR-ABL D. Proteina p210 BCR-ABL E. Proteinele Am 11 şi Pebp 2

RASPUNS CORECT: D Pg 758

387. *Indicele Sokal consideră ca indicatori de prognstic importanţi următorii parametrii cu excepţia:

A. Procentul de celule blastice circulanteB. Dimensiunile splineiC. Numărul de placheteD. Vârsta E. Numărul de leucocite


388. Indicele Sokal consideră ca indicatori de prognstic importanţi pentru leucemia mieloidă cronică următorii parametrii:

A. Procentul de celule blastice circulanteB. Dimensiunile splineiC. Timpul de protrombinăD. Vârsta E. Numărul de leucocite


389. Indicatorii de prognstic foarte prost pe termen scurt pentru leucemia mieloidă cronică sunt :

A. Vârsta egală sau mai mare de 60 de aniB. Palchete 700.000/mL sau mai multC. Bazofile sub 3% în sângeD. Celule blastice 3% sau peste în sângeE. Celule blastice sub 3% în măduvă

RASPUNS CORECT: ABD Pg. 759.

390. Indicatorii de prognstic foarte prost pe termen scurt pentru leucemia mieloidă cronică sunt următorii cu excepţia :

A. Vârsta egală sau mai mare de 60 de aniB. Palchete 700.000/mL sau mai multC. Bazofile sub 3% în sângeD. Celule blastice 3% sau peste în sângeE. Celule blastice sub 3% în măduvă

RASPUNS CORECT: CE Pg. 759.

391. Criza blastică din leucemia mieloidă cronică determină apariţia următoarelor tipuri de leucemii:

A. Mieloidă acută în jumătate din cazuriB. Limfoidă aută la o treime din cazuriC. Limfom Hodgkin la un sfert din cazuriD. Eritroleucemie în 10% din cazuriE. Mielom multiplu în 20% din cazuri


392. Accelerarea leucemiei mieloide cronice este definită prin: A. Progresia anemieiB. Bazofile peste 20%C. Celule blastice şi promielocite în sânge şi măduvă sub 30%D. Plachete sub 100.000/µl

E. Anomalie Pelger-Huët


393. Trecera în faza accelerată sau în stadiul blastic al bolii la un pacient cu leucemie mieloidă cronică este sugerată de:

A. Febră inexplicabilăB. Dureri articulare şi osoaseC. Administarea unor doze tot mai mici de medicamenteD. Sângerare E. Tromboze şi infecţii

RASPUNS CORECT: ABDE Pg. 758

394. În mometul diagnosticului al pacientul cu leucemie mieloidă cronică se constată:A. Anemie macrocitarăB. Scăderea fosfatazei alacaline din celule LMCC. Creşterea nivelului seric al vitaminei B 12D. Anemie normocromă, normocitarăE. Număr scăzut de plachete

RASPUNS CORECT: BCD Pg. 758

395. Fixarea secvenţelor BCR la ABL are ca rezultat trei modificări funcţionale:A. Proteina Abl devine activă constitutiv ca o enzimă tirozin-kinazăB. Implică gena pentru factorul CBFA de pe cromozomul 21C. Activitatea ADN de legare a proteinei la Abl este atenuatăD. Codifică o proteină-himeră Pml/Rar-alfaE. Legarea Abl de filamentele citoscheletice de actină este amplificată

RASPUNS CORECT: ACE Pg 758

396. Fixarea secvenţelor BCR la ABL determină următoarele modificări funcţionale cu excepţia:

A. Proteina Abl devine activă constitutiv ca o enzimă tirozin-kinazăB. Implică gena pentru factorul CBFA de pe cromozomul 21C. Activitatea ADN de legare a proteinei la Abl este atenuatăD. Codifică o proteină-himeră Pml/Rar-alfaE. Legarea Abl de filamentele citoscheletice de actină este amplificată

RASPUNS CORECT: BD Pg. 758

397. Alterările structurale ale următoarelor gene sunt asociate cu evoluţia progresivă a leucemiei mieloide cronice:

A. Gena p53B. Gena ALL1C. Gena PMLD. Gena retinoblastomuluiE. Gena RAS

RASPUNS CORECT: ADE Pg. 758

398. Alterările structurale ale următoarelor gene sunt asociate cu evoluţia progresivă a leucemiei mieloide cronice cu excepţia:

A. Gena p53B. Gena ALL1C. Gena PMLD. Gena retinoblastomuluiE. Gena RAS

RASPUNS CORECT: BC Pg 758

399. Transformarea blastică a leucemiei mieloide cronice este anunţată de: A. Prezenţa genei ALL1B. Metilarea progresivă de novo la locus BCR-ABLC. Apariţia proteineiPebp2 D. Apariţia proteinei p190 BCR-ABL

E. Prezenţa unei gene MYC alterate


400. Examenul fizic al pacienţilor cu leucemie mieloide cronică poate evidenţia următoarele aspecte cu excepţia:

A. Fracturi osoase spontaneB. Splenomegalie minimă sau moderatăC. Infiltrarea cu celule leucemice blastice a gingiilorD. Uneori asocierea hepatomegaliei uşoareE. În rare cazuri, limfadenopatie şi cloroame

RASPUNS CORECT: AC Pg. 758

401. Examenul fizic al pacienţilor cu leucemie mieloide cronică poate evidenţia următoarele aspecte:

A. Fracturi osoase spontaneB. Splenomegalie minimă sau moderatăC. Infiltrarea cu celule leucemice blastice a gingiilorD. Uneori asocierea hepatomegaliei uşoareE. În rare cazuri, limfadenopatie şi cloroame


402. Indicele Sokal consideră ca fiind indicatorii de prognstic cei mai importanţi următorii parametrii:

A. Procentul de celule blastice circulanteB. Dimensiunile splineiC. Numărul de placheteD. Vârsta E. Numărul de leucocite

RASPUNS CORECT: ABCD Pg. 759

403. Indicatorii de prognstic foarte prost pe termen scurt pentru leucemia mieloidă cronică sunt următorii:

A. Vârsta egală sau mai mare de 60 de aniB. Palchete 700.000/mL sau pesteC. Bazofile sub 3% în sângeD. Celule blastice 3% sau peste în sânge şi 5% sau peste în măduvăE. Splina nepalpabilă


404. Următoarele afirmaţii referitoare incidenţa leucemiei mieloide cronice sunt adevărate:A. Incidenţa leucemiei mieloide cronice creşte lent cu vârsta până la mijlocul celei

de-a patra decadeB. Incidenţa leucemiei mieloide cronice creşte rapid după mijlocul celei de-a patra

decadeC. Incidenţa corectată pentru vârstă este mai mare la bărbaţi decât la femeiD. Incidenţa corectată pentru vârstă este mai mică la bărbaţi decât la femeiE. Incidenţa leucemiei mieloide cronice este de aproximativ 1,3/100.000 de locuitori

pe an

RASPUNS CORECT: ABCE pg. 757

LITIAZA VEZICULARĂ ŞI A CBP

404. Elementele ce contribuie la litogeneza biliară sunt următoarele:A. InflamaţiaB. Disectazia cervico-chisticăC. Metaplazia biliarăD. Displazia vezicularăE. Tulburarea metabolismului colesterolului

RASPUNS CORECT – ABE (p.1915)

405. Referitor la etiopatogenia litiazei veziculareA. Excesul de colesterol în bilă determină apariţia nucleilor de precipitareB. Excesul de lecitină în bilă determină apariţia nucleilor de precipitareC. Excesul de acizi biliari în bilă determină apariţia nucleilor de precipitareD. Staza favorizează alterarea raportului colesterol/acizi biliariE. Infecţia favorizează alterarea raportului colesterol/acizi biliari

RASPUNS CORECT – ADE (p.1915)

406. *Următoarele tipuri de obstacole în evacuarea bilei nu sunt factori favorizanţi ai litiazei biliare:

A. Modificările distrofice cervico-cisticeB. Stenozele sclero-inflamatorii pericisticeC. Hiperplazia valvelor HeisterD. Hiperfuncţia sfincterului KapandjiE. Diafragma endocervicală

RASPUNS CORECT – D (p.1916)

407. Faza tulburărilor dispeptice din litiaza veziculară se exprimă prin:A. Colică biliarăB. Disconfort digestiv postprandialC. Sindrom migrenosD. IcterE. Tulburări de transit

RASPUNS CORECT – BCE (p.1916)

408. Faza durerilor paroxistice din litiaza veziculară se exprimă prin:A. Greţuri şi vărsăturiB. Nimic nu este caracteristicC. Semnele colecistitei acute

D. Colică biliarăE. Tulburări de transit

RASPUNS CORECT – AD (p.1916)

409. Formele pseudoneoplazice din litiaza veziculară se exprimă prin:A. Icter după colicăB. Icter afebrilC. Icter ce însoţeşte colicaD. Icter recurentE. Nu se exprimă prin icter

RASPUNS CORECT – B (p.1917)

410. Următoarele afirmaţii referitoare la formele anatomo-clinice ale litiazei veziculare sunt false:

A. Coexistenţa ulcer-colecistopatie este rarăB. Coexistenţa colecistopatie – boală de reflux gastro-esofagian este întamplătoareC. Bolnavul cu suferinţă de tip digestiv necesită obligatoriu ecografie hepato-bilio-

pancreaticăD. Forma latentă reprezintă o descoperire incidentală cu ocazia unei ecografiiE. Cele mai recvente sunt formele dureroase şi cele acute (colecistita acută)

RASPUNS CORECT – AB (p.1916-1917)

411. Ecografia în diagnosticul litiazei veziculare:A. Este o metodă aproape infailibilăB. Are eficienţă limitată în cazul calculilor radiotransparenţiC. Are eficienţă limitată în cazul calculilor radioopaciD. Se poate efectua la valori ale bilirubinei peste 3 mg/dlE. Apreciază forma, volumul, pereţii şi conţinutul colecistului

RASPUNS CORECT – ADE (p.1917)

412.*În cadrul diagnosticului imagistic al litiazei veziculare:A. Colecisto-colangiografia este utilă pentru calculi radiotransparenţiB. Scintigrama hepato-biliară se foloseşte în formele anictericeC. CT nu apare în algoritmul explorărilor litiazei veziculareD. Ecografia are valoare remarcabilă în formele asociate cu litiază de cale biliară

principalăE. Ecografia nu se foloseşte atunci când bilirubina este mai mare de 3 mg/dl

RASPUNS CORECT – C (p.1918)

413.*Colica biliară din litiaza veziculară se pretează la diagnostic diferenţial cu următoarele afecţiuni cu excepţia:

A. Sindromul TietzeB. Zona zosterC. Periartrita scapulo-humeralăD. Colica salpingiană dreaptăE. Colica renală dreaptă


414. Forme clinice particulare implică coexistenţa litiazei veziculare cu următoarele boli:A. Cancerul colonicB. Cancerul ovarianC. Boala de reflux gastro-esoagianD. Pneumonia de aspiraţieE. Iridociclita

RASPUNS CORECT – AC (p.1919)

415. Bacteriile implicate în producerea colecistitei acute sunt:A. KlebsiellaB. Streptococul beta-hemoliticC. StafilococulD. PneumococulE. E. Coli

RASPUNS CORECT – ACE (p.1920)

416.*Următoarele organe nu sunt implicate în formarea plastronului vezicular:A. Colonul transversB. Colonul dreptC. DuodenulD. Marele epiploon


417.*Incidentele şi accidentele din cursul colecistectomiei apar mai recvent în cazul:A. Colecistitei acuteB. Colecistitei sclero-atroficeC. Hidropsului vezicularD. Colecistopatiilor nelitiaziceE. Colecistitei cronice hiperplazice


418.*Cei mai agresivi calculi bilari sunt:A. Microcalculi cu diametrul de 1-3 mm care pasează uşor zona cervico-cisticăB. Calculi cu diametrul de 6-10 mm pentru că se impactează în zona cervico-cistică

producând un hidrops vezicularC. Calculi cu diametrul peste 2 cm ce pot provoca leziuni de decubit la nivelul

peretelui colecisticD. Toate răspunsurile sunt corecteE. Nici un răspuns nu este corect

RASPUNS CORECT – A (p.1921)

419.*Forme anatomo-patologice de fistule biliare sunt următoarele, cu excepţia:A. Fistula bilio-biliarăB. Fistula bilio-bronşicăC. Fistula bilio-duodenalăD. Fistula bilio-colicăE. Fistula bilio-cutanată


420. Criteriile pe care un pacient cu litiază veziculară trebuie să le îndeplinească pentru a intra în protocolul de litotriţie extracorporeală sunt:

A. Calculi multipliB. Bilă neinfectatăC. Cistic largD. Perete vezicular grosE. Metoda nu se foloseşte în litiaza veziculară


421. Colangiografia peroperatorie efectuată în cursul colecistectomiei are următoarele indicaţii:

A. Episod icteric recentB. Episod icteric actualC. Calculi veziculari mariD. Cistic larg, cu diametrul peste 2 mmE. Diametrul căii biliare principale peste 10 mm

RASPUNS CORECT – ABDE (p.1924)

422. Sursa veziculară a litiazei coledociene este confirmată de:A. Forma faţetatăB. Forma muriformăC. Aspectul pigmentar al calculilor

D. Compoziţia bogată în colesterinăE. Volumul relativ mare al calculului

RASPUNS CORECT – ABD (p.1925)

423. Datele clinice care susţin originea veziculară a calculilor coledocieni sunt:A. Vechimea mare a bolii litiaziceB. Vârsta tânără a pacientuluiC. Absenţa simptomatologieiD. Toate răspunsurile sunt corecteE. Nici un răspuns nu este corect


424. Calculii coledocieni primari:A. Constituie o eventualitate relativ frecventăB. Au formă ovoidalăC. Sunt faţetaţiD. Au formă cilindricăE. Sunt duri

RASPUNS CORECT – BD (p.1925-1926)

425. Calculii coledocieni cu origine în căile biliare intrahepatice:A. Pot fi autohtoni, de natură pigmentarăB. Pot apare prin migrareC. Adeseori sunt dispuşi “în cometă”D. Toate afirmaţiile sunt corecteE. Nici o afirmaţie nu este corectă

RASPUNS CORECT – ABCD (p.1926)

426. *Următoarele afirmaţi referitoare la calculii unici coledocieni sunt false:A. Este rarB. Are origine coledociană primitivăC. Este friabilD. Are formă cilindricăE. Este faţetat

RASPUNS CORECT – E (p.1926)

427. Următoarele afirmaţii referitoare la calculi multipli coledocieni sunt adevărate:A. Sunt rariB. Au formă ovalară

C. Au formă poliedricăD. Au formă de obuzE. Dacă sunt secundari au, de obicei, consistenţă fermă

RASPUNS CORECT – BCE (p.1926)

428. Calculii CBP se pot localizaA. Oriunde la nivelul CBPB. Cel mai adesea se opresc în porţiunea duodeno-pancreatică şi la nivelul

coledocului terminalC. Se dezvoltă mai frecvent în căile biliare intrahepaticeD. Calculii nu stagnează niciodată în calea biliară datorită fluxului biliarE. Se pot dezvolta în diverticuli


429. Forma anatomo-clinică simplă a litiazei hepatocoledoculuiA. Se caracterizează prin prezenţa calculilor migraţiB. De obicei calculi sunt bine formaţi, faţetaţi, nesfăramicioşiC. Poate cuprinde calculi coledocieni autohtoni sau migraţi din colecistD. Operaţia de elecţie este coledocolitotomiaE. De multe ori sunt necesare derivaţii biliare interne pentru tratamentul acestor

forme

RASPUNS CORECT – ABD (p.1927)

430. Triada Charcot-Villard cuprinde:A. DurereB. Sindrom dispeptic biliarC. IcterD. ŞocE. Febră


431. Durerea din forma clasică de litiază coledocianăA. Apare rarB. Se instalează, de obicei, bruscC. Se instalează la 3-5 ore după cinăD. Se instalează foarte frecvent către miezul nopţiiE. Rareori se localizează în epigastru

RASPUNS CORECT – BCD (p.1929)

432. Febra din forma clasică de litiază coledocianăA. Este prezentă la circa 33% din cazuriB. Este cel mai characteristic simptom din triada Charcot

C. Apare în pusee de 38-39 CD. Se însoţeşte de frisonE. Ascensiunea şi defervescenţa febrei se fac lent

RASPUNS CORECT – ACD (p.1929)

433. Icterul din forma clasică de litiază coledocianăA. Este semnul majorB. Apare la 12-24 ore după colicăC. Apare în procent variabil de 33-70%D. Este progresiv, fără remisiuniE. Apare rareori acesta fiind, de obicei, apanajul neoplasmelor

RASPUNS CORECT – ABC (p.1929

434. Forma anatomo-clinică malignă a litiazei coledocieneA. Se mai numeşte împietruire coledocianăB. Este o formă rarăC. Calea biliară este spastică, mulată pe calculiD. Necesită, de preferinţă, coledocolitotomieE. Calculii pătrund adanc şi în căile biliare intrahepatice


435. *Următoarele elemente nu aparţin pentadei Reynolds-DarganA. FebrăB. Hipotensiune arterialăC. Stare confuzivăD. Greţuri, vărsăturiE. Dureri în hipocondrul drept


436. Complicaţiile angiocolitei sunt următoarele:A. PeritonitaB. BronhopneumoniaC. Abcesele hepaticeD. Embolii vasculare perifericeE. Endocardita vegetantă

RASPUNS CORECT – ABCE (p.1931)

437. Antibiotice utilizate în tratamentul angiocolitei sunt:A. Ampicilina avand în vedere eliminarea sa biliarăB. Gentamicina va trebui evitată datorită spectrului bacterian îngustC. Cefalosporinele au o eficienţă crescutăD. Penicilina este antibioticul de elecţieE. Metronidazolul


438. *Bilirubina serică dozată în litiaza căii biliare principale:A. Reprezintă un test esenţialB. Adeseori depăşeşte valoarea de 25 mg/dlC. Poate depăşi chiar 40 mg/dl cu predominenţa formei directeD. Bilirubina indirectă are valori de 0-0,2 mg/dlE. Nici un răspuns nu este corect

RASPUNS CORECT – A (1932-1933)

439. Fosfataza alcalină dozată în litiaza căii biliare principaleA. Este secretată de osteoblaştiB. Este secretată, probabil, de celulele KupferC. Se elimină pe cale biliară şi renalăD. Depăşeşte frecvent 200 U.I.E. În general există concordanţă între creşterea valorilor sale şi ale bilirubinei


440. Colangiografia intravenoasă în litiaza căii biliare principaleA. Este o metodă de opacifiere rapidă a CBPB. Nu permite vizualizarea colecistuluiC. Lipsa de opacifiere a hepato-coledocului se poate datora pasajului rapid al bilei în

duodenD. Este o tehnică larg utilizată practic neavând contraindicaţiiE. Rata complicaţiilor este mai mică faţă de ERCP


441. Ecografia căilor biliare în litiaza căii biliare principaleA. Permite stabilirea diametrului CBP cu o precizie de până la 90%B. Permite depistarea calculilor coledocieni cu precizie de până la 90%C. Este o metodă de screening pentru adoptarea unei strategii diagnostice ulterioareD. Este foarte utilă în cazul pacienţilor obeziE. Permite vizualizarea CBP chiar când aceasta este acoperită de intestinele pline cu

gazeRASPUNS CORECT – AC (p.1933)

442. Tomografia computerizată abdominală în litiaza căii biliare principaleA. Oferă imagini mai concludente decât ecografia la pacienţii obeziB. Oferă imagini mai concludente decât ecografia la pacienţii cu meteorism

abdominal pronunţatC. Oferă imagini mai concludente decât ecografia în explorarea coledocului

retroduodenalD. Calculii de colesterină pot fi vizualizaţi pană la un diametru de 1 mmE. Este o metodă de primă intenţie graţie valorii sale informaţionale

RASPUNS CORECT – ABC (p.1934)

443. *Următoarele nu sunt indicaţii pentru practicarea ERCP:

A. Puseuri icterice recenteB. Pacienţi cu teste de colestază pozitiveC. Puseuri recente de colecistită acutăD. Suspiciune de litiază vezicularăE. Puseuri recente de colangită acută


444. Contraindicaţiile ERCP ţin de:A. Afecţiuni cardiace şi pulmonareB. Discrazii sangvineC. Prezenţa asciteiD. Prezenţa icteruluiE. Prezenţa colangitei

RASPUNS CORECT – ABC (p.1935)

445. Dintre constatările macroscopice referitoare la CBP, coledocul dilatat, cu pereţi supli, ca o venă, corespunde:

A. Microlitiazei veziculare cu cistic permeabilB. Stenozei oddieneC. Pancreatitei cefaliceD. Litiazei coledociene recenteE. Unor multiple pusee de angiocolită

RASPUNS CORECT – ACD (p.1936-1937)

446. Dintre manifestările macroscopice referitoare la CBP, coledocul moderat dilatat, cu pereţii îngroşaţi, de culoare albă sidefie corespunde:

A. Microlitiazei veziculare cu cistic permeabilB. Stenozei oddieneC. Pancreatitei cefaliceD. Pancreatitei cronice cefaliceE. Unor multiple pusee de angiocolită

RASPUNS CORECT – CD (p.1936-1937)

447. *Dintre manifestările macroscopice referitoare la CBP, coledocul dilatat cu aspect similar unei artere corespunde:

A. Microlitiazei veziculare cu cistic permeabilB. Stenozei oddieneC. Pancreatitei cefaliceD. Pancreatitei cronice cefaliceE. Unor multiple pusee de angiocolită

RASPUNS CORECT – E (p.1936-1937)

448. Colangiografia intraoperatorie „de depistare“ a litiazei CBP se impune în următoarele condiţii:

A. Episoade de icter

B. Episoade de pancreatită acutăC. Constatarea unui singur calcul sferic în vezicula biliarăD. CBP pană la 10-12 mm diametruE. Cand capul pancreasului este indurat

RASPUNS CORECT – ABE (p.1937-1938)

449. *Indicaţii absolute pentru explorarea invazivă a CBP în litiază sunt:A. Calculi palpabiliB. CBP dilatatăC. Episoade ictericeD. Detectarea calculilor miciE. Asocierea puseelor de pancreatită acută


450. *Indicaţii relative pentru explorarea invazivă a CBP în litiază sunt:A. Calculi palpabiliB. CBP dilatatăC. Episoade ictericeD. Colangiografie intraoperatorie sugestivă pentru calculiE. Asocierea puseelor de pancreatită acută

RASPUNS CORECT – BDE (p.1938)

451. Scopul tratamentului chirurgical în litiaza CBP este:A. Înlăturarea colecistului ca sediu principal al litogenezeiB. Asigurarea unei derivaţii bilio-digestiveC. Dezobstrucţia CBPD. Asigurarea unui drenaj biliar optimE. Toate acestea


452. Avantajele coledocoscopiei în litiaza CBP sunt:A. Tehnica este accesibilă oricărui chirurgB. Aparatura este simplă şi ieftinăC. Anatomia arborelui biliar este simplăD. Modificările sunt uşor de recunoscutE. Toate afirmaţiile sunt adevărate


453. În cazul litiazei CBP, la o dilatare a coledocului de 16-25 mm se impune:A. O intervenţie pe papilăB. Hepatico-jejunostomiaC. ColedocoduodenostomiaD. Toate acesteaE. Nici una dintre ele

RASPUNS CORECT – C (p.1940-1941)

Ulcerul gastric şi duodenal - Harrison-ed. Teora 2001, vol.2

454. *Ulcerele duodenale, în special cele localizate posterior, pot penetra cel mai frecvent în:A. Pediculul hepaticB. ColonC. PancreasD. Tractul biliarE. Ficat

Răspuns corect: C Pagina 1768

455. *Precizaţi care dintre următorii anticorpi au titruri mai mari şi sunt mai frecvenţi la pacienţii cu ulcer duodenal faţă de subiecţii normali? A. Anticorpii anti-herpes simplex B. Anticorpii anti-citomegalus virus C. Anticorpii antirujeolici D. Anticorpii antirubeolici E. Anticorpii anti-Shigella

Răspuns corect: A Pagina 1761

456. *Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:A. Senzaţia de greaţăB. Durerea epigastricăC. Fatigabilitatea D. InapatenţaE. BulimiaF. Răspuns corect: B Pagina 1761

457. *Cel mai precis mijloc de a diagnostica ulcerul duodenal este:A. Examenul baritat al tractului gastrointestinal superiorB. Ecografia abdominalăC. Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superiorD. Detectarea nivelului seric al gastrineiE. Determinarea anticorpilor anti-Helicobacter pyloriRăspuns corect: C Pagina 1762-1763

458. *Care dintre medicamentele utilizate în tratamentul ulcerului gastric prezintă efecte de tip aldosteronic, determinând retenţie hidrosalină?

A. LansoprazolulB. AmoxicilinaC. CarbenoxolonaD. MetronidazolulE. RanitidinaRăspuns corect: C Pagina 1768

459. *Cel mai important stimulant al secreţiei de acid gastric este:

A. GastrinaB. SomatostatinaC. ColecistokininaD. BradikininaE. HistaminaRăspuns corect: E Pagina 1757

460. *Sindromul dumping tardiv, complicaţie postoperatorie a ulcerului peptic, pare a fi determinată de:

A. Evacuarea rapidă a conţinutului gastric hiperosmolar în intestinul subţire proximalB. Hipoglicemia determinată de eliberarea excesivă de insulinăC. Refluxul conţinutului duodenal în stomacD. Întreruperea fibrelor vagale care inervează viscerele abdominaleE. Supracolonizarea bacteriană a intestinului subţireRăspuns corect: B Pagina 1770

461. *Durerea asociată ulcerului duodenal care este mai mult amplificată decât ameliorată de ingestia de alimente şi/sau care este acompaniată de vărsături sugerează:

A. Malignizarea B. PerforaţiaC. Penetraţia în pancreasD. Obstrucţia piloricăE. Penetraţia în tractul biliarRăspuns corect: D Pagina 1761

462. *Durerea ulceroasă care devine constantă, nu mai este ameliorată de antiacide sau ingestia de alimente sau care iradiază în spate sau în cadranele superioare poate indica :

A. Penetraţia ulceruluiB. Perforaţia liberă a ulcerului în cavitatea peritonealăC. Stenoza piloricăD. Asocierea refluxului gastroesofagianE. MalignizareaRăspuns corect: A Pagina 1761

463. *Precizaţi care dintre următoarele medicamente folosite în tratarea ulcerului peptic Helicobacter pylori pozitiv poate cauza colită pseudomembranoasă?

A. Subsalicilatul de bismutB. TetraciclinaC. MetronidazolulD. AmoxicilinaE. Famotidina

Răspuns corect: D Pagina 1763-1764

464. *Simptomul cel mai frecvent în ulcerul gastric este:A. Astenia fizică

B. GreaţaC. AnorexiaD. PirozisulE. Durerea epigastrică

Răspuns corect: E Pagina 1767

465.*Prin examen radiologic baritat în dublu contrast al tractului digestiv superior, rata detecţiei ulcerului duodenal este de:

A. 50%B. 75%C. 90%D. 45%E. 60-70%

Răspuns corect: C Pagina 1762

466. *Ulcerul recurent a fost raportat la pacienţii operaţi pentru ulcer peptic într-un procent de:A. 1 %B. 3 %C. 15 %D. 5 %E. 20 %

Răspuns corect: D Pagina 1769

467. *Rata de recurenţă a ulcerului după vagotomie cu antrectomie este de:A. 5 %B. 15 %C. 20 %D. 1 %E. 10 %

Răspuns corect: D Pagina 1762

468. *Recurenţa ulcerului în primii 5 ani după piloroplastie cu vagotomie tronculară este de:A. 3 %B. 5-8 %C. 10 %D. 1 %E. 15 %

Răspuns corect: B Pagina 1769

469. *Pacienţii cu rezecţie parţială gastrică pentru ulcer peptic au niveluri scăzute ale vitaminei B12 într-un procent de:

A. 5 %B. 20 %C. 14 %D. 10 %

E. 25 %Răspuns corect: C Pagina 1770

470.*Care dintre următoarele medicamente folosite în tratamentul ulcerului duodenal este contraindicat la femei la vârsta fertilă?

A. MetronidazolB. MisoprostolC. OmeprazolD. SucralfatE. Lansoprazol

Răspuns corect: B Pagina 1764

472. Incidenţa ulcerului duodenal este mai mare la pacienţii cu:A. Insuficienţă renală cronicăB. Litiază biliarăC. HiperparatiroidismD. GutăE. Boală pulmonară cronică obstructivăRăspuns corect: A, C, E Pagina 1861

473. Helicobacter pylori poate fi identificat prin:A. Examinare histologică a fragmentelor de mucoasă gastrică obţinute prin

endoscopieB. HemoculturăC. CoproculturăD. Cultură din fragmente de biopsie obţinute prin endoscopieE. Detectarea activităţii ureazei

Răspuns corect: A, D, E Pagina 1760

474. Tripla terapie folosită în eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori la pacienţii cu ulcer peptic constă din următoarea asociere:

A. Un compus pe bază de bismut, metronidazol, amoxicilinăB. Carbenoxolonă, amoxicilină, tetraciclinăC. Un compus pe bază de bismut, metronidazol, tetraciclinăD. Carbenoxolonă, metronidazol, tetraciclinăE. Sucralfat, pirenzerpină, metronidazol

Răspuns corect: A, C Pagina 1763

475. “Noua triplă terapie” folosită pentru eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori cuprinde următoarele medicamente:

A. CarbenoxolonăB. OmeprazolC. ClaritromicinăD. Misoprostol

E. AmoxicilinăRăspuns corect: B, C, E Pagina 1764

476. Incidenţa crescută a ulcerului duodenal la fumători poate fi determinată de:A. Inhibarea secreţiei pancreatice de bicarbonat de către nicotină sau fumul de ţigarăB. Golirea accelerată a acidului gastric în duodenC. Creşterea secreţiei acide gastriceD. Asocierea sau predispoziţia la infecţia cu Helicobacter pylori E. Scăderea secreţiei de prostaglandine din clasa E

Răspuns corect: A, B, D Pagina 1761

477. Secreţia acidă gastrică este stimulată de:A. CafeaB. HiperglicemieC. BereD. Vin E. Prezenţa de grăsimi în duoden

Răspuns corect: A, C, D Pagina 1757-1758

478. Secreţia acidă gastrică poate fi inhibată de:A. CafeaB. HiperglicemieC. Prezenţa acidului în stomac sau duodenD. Vin E. Prezenţa de grăsimi în duoden

Răspuns corect: B, C, E Pagina 1758

479. Durerea din ulcerul duodenal are următoarele caracteristici:A. Are caracter de arsurăB. Apare la 90 de minute până la 3 ore după masăC. Nu se ameliorează după administrarea de antiacideD. Se ameliorează la câteva minute după masăE. Este accentuată de ingestia de alimente


480. Durerea din ulcerul gastric are următoarele caracteristici:A. Poate fi precipitată de ingestia de alimenteB. Apare la 90 de minute până la 3 ore după masăC. Se ameliorează la câteva minute după administrarea de antiacideD. Se ameliorează la câteva minute după masăE. Este accentuată de ingestia de alimente

Răspuns corect: A, E Pagina 1767

481. Sindromul de ansă aferentă are următoarele caracteristici:A. Apare la pacienţii cu rezecţie gastrică cu gastrojejunostomie

B. Distensia şi durerea abdominală sunt ameliorate prin vărsături C. Se produce prin evacuarea rapidă a conţinutului gastric hiperosmolar în intestinul

subţire proximalD. Nivelurile amilazei serice pot fi uşor sau moderat crescuteE. Pacienţii pot prezenta malabsorţie, determinată de staza şi supracolonizarea

bacteriană a ansei aferenteRăspuns corect: A, B, D, E Pagina 1770

482. Pacienţii cu gastropatie de reflux biliar au următoarele manifestări clinice:A. Saţietate precoceB. Diaforeză C. Disconfort abdominalD. Hipotensiune arterială posturalăE. Vărsături

Răspuns corect: A, C, E Pagina 1770483. Pacienţii cu sindrom dumping precoce pot prezenta următoarele manifestări clinice:

A. Saţietate precoceB. Diaforeză C. PalpitaţiiD. Hipotensiune arterială posturalăE. Ameţeli

Răspuns corect: B, C, D, E Pagina 1770

484. Sindromul dumping tardiv se caracterizează prin:A. AmeţealăB. Diaforeză C. PalpitaţiiD. Durere epigastrică persistentăE. Confuzie

Răspuns corect: A, B, C, E Pagina 1770

485. Ulcerul recurent este mai frecvent după următoarele tipuri de intervenţie chirurgicală pentru ulcer peptic:

A. Vagotomie cu piloroplastieB. Vagotomie cu antrectomieC. Antrectomie cu anastomoză gastroduodenalăD. Vagotomie proximală gastricăE. Gastrojejunostomie

Răspuns corect: A, D Pagina 1770

486. Mecanismele de apărare ale mucoasei gastrice includ:A. HistaminaB. Mucusul gastricC. PepsinaD. Ionii de bicarbonat

E. Microcirculaţia gastricăRăspuns corect: B, D, E Pagina 1758-1759

487. Efectele agresive ale Helicobacter pylori asupra mucoasei gastrice se datorează:A. UreazeiB. ProteazelorC. Absenţei genei cag AD. FosfolipazelorE. Adezinei

Răspuns corect: A, B, D, E Pagina 1759-1760

488. Mecanismul malabsorţiei vitaminei B12 după rezecţie parţială gastrică pentru ulcer peptic implică:

A. Întreruperea fibrelor vagale care inervează viscerele abdominaleB. HipoclorhidriaC. Deficitul de somatostatinăD. Incidenţa crescută a antigenului HLA-B5

E. Supracolonizarea bacterianăRăspuns corect: B, E Pagina 1770

489. Complicaţiile ulcerului peptic sunt:A. HemoragiaB. Sindromul de malabsorţieC. Obstrucţia căii de evacuare gastricăD. PerforaţiaE. Sindromul Zollinger-Ellison

Răspuns corect: A, C, D Pagina 1768

490. Complicaţiile postoperatorii ale ulcerului peptic sunt:A. Gastropatia de refux biliarB. Sindromul Zollinger-EllisonC. Sindromul dumpingD. Diareea postvagotomieE. Osteomalacia şi osteoporoza

Răspuns corect: A, C, D, E Pagina 1769-1770-1771

491. Bismutul, utilizat în tratamentul ulcerului duodenal, poate determina următoarele reacţii adverse:

A. Colită pseudomembranoasăB. Rash cutanatC. Înnegrirea limbii şi a scaunuluiD. ParesteziiE. Constipaţie

Răspuns corect: C, E Pagina 1763

492. Amoxicilina, utilizată în terapia de eradicare a Helicobacter pylori din ulcerul duodenal, poate determina următoarele reacţii adverse:

A. Colită pseudomembranoasăB. Rash cutanatC. ParesteziiD. Reacţii alergiceE. Constipaţie


493. Tetraciclina, utilizată în terapia de eradicare a Helicobacter pylori din ulcerul duodenal, poate determina următoarele reacţii adverse:

A. Rash cutanatB. Colită pseudomembranoasăC. AnafilaxieD. HepatotoxicitateE. Constipaţie

Răspuns corect: A, C, D Pagina 1763-1764

494. Metronidazolul, folosit în terapia de eradicare a Helicobacter pylori din ulcerul duodenal, poate determina următoarele reacţii adverse:

A. Alterarea gustuluiB. ParesteziiC. AnafilaxieD. ConvulsiiE. Constipaţie


495. Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior are valoare în diagnosticul ulcerelor duodenale în următoarele situaţii:

A. În detectarea ulcerelor suspectate în absenţa imaginii radiologice diagnosticeB. La pacienţii cu ulcer duodenal diagnosticat anterior pe baza examenului

radiologic baritatC. La pacienţii cu modificări radiologice nesigure în ceea ce priveşte activitatea

ulceruluiD. Identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate

radiologicE. Identificarea sau excluderea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii

gastrointestinale activeRăspuns corect: A, C, D, E Pagina 1762

496. Următoarele afirmaţii cu privire la diagnosticul radiologic al ulcerului duodenal sunt adevărate:

A. Investigaţia radiologică este cel mai precis mijloc de a diagnostica ulcerul duodenal

B. Examenul radiologic baritat constituie metoda iniţială cea mai utilizată pentru stabilirea diagnosticului de ulcer duodenal

C. La examenul radiologic, ulcerul duodenal tipic se prezintă ca un crater discret al porţiunii iniţiale a bulbului duodenal

D. Examenul radiologic baritat permite identificarea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale severe

E. Prin examen radiologic baritat în dublu contrast rata detecţiei ulcerului este de aproximativ 90%


497. Vizualizarea endoscopică a ulcerului gastric permite:A. Stabilirea dimensiunilor ulceruluiB. Aprecierea profunzimii ulceruluiC. Localizarea ulceruluiD. Identificarea Helicobacter pylori prin examen histologic pe fragmente biopsiate

din mucoasa antralăE. Prelevarea de biopsii şi definirea caracteristicilor histologice ale ulcerului

Răspuns corect: A, C, D, E Pagina 1767-1768

498. Reacţiile adverse ale sucralfatului, utilizat în tratamentul ulcerului duodenal, sunt:A. DiareeaB. ConstipaţiaC. Contracţia uterinăD. Legarea medicamentelor administrate concomitentE. Perturbarea gustului

Răspuns corect: B, D Pagina 1764

499. Complicaţiile tratamentului cu hidroxid de aluminiu includ:A. DiareeaB. ConstipaţiaC. Depleţia sistemică de fosfaţiD. Legarea medicamentelor administrate concomitentE. Colita pseudomembranoasă

Răspuns corect: B, C Pagina 1765

500. Administrarea cronică excesivă de carbonat de calciu în tratamentul ulcerului duodenal poate determina:

A. Sindromul lapte-alcalineB. Rash cutanatC. Calcinoză renalăD. Creşterea nivelurilor serice ale bicarbonatului şi fosfaţilorE. Insuficienţă renală progresivă

Răspuns corect: A, C, D, E Pagina 1765

501. Mecanismele de acţiune ale sucralfatului în tratamentul ulcerului duodenal sunt:

A. Se leagă de patul ulceros aproape 12 oreB. Leagă acizii biliari şi pepsinaC. Stimulează secreţia de gastrinăD. Creşte prostaglandinele tisulare endogeneE. Leagă factorii de creştera epidermală

Răspuns corect: A, B, D, E Pagina 1766

502. Mecanismele de acţiune ale sucralfatului în tratamentul ulcerului duodenal sunt:A. Se leagă de patul ulceros aproape 12 oreB. Leagă acizii biliari şi pepsinaC. Stimulează secreţia de gastrinăD. Creşte prostaglandinele tisulare endogeneE. Leagă factorii de creştera epidermală


503. Prostaglandinele exogene, în doze reduse, exercită următoarele acţiuni care au ca rezultat creşterea apărării mucoasei:

A. Stimulează secreţia de mucus gastricB. Stimulează secreţia gastrică şi duodenală de bicarbonatC. Scad fluxul sanguin gastricD. Menţin bariera gastrică împotriva retrodifuziunii ionilor de H+

E. Inactivează ireversibil ATP-aza H+/K+

Răspuns corect: A, B, Pagina 1766

504. Principalele tipuri de intervenţii chirurgicale pentru ulcer sunt:a. Vagotomia cu antrectomieb. Gastrectomia totalăc. Vagotomia cu piloroplastied. Vagotomia proximală gastricăe. Vagotomia supraselectivă cu piloroplastie

Răspuns corect: A, C, D Pagina 1768

505. Helicobacter pylori este un factor de risc important pentru apariţia:A. Ulcerului duodenal şi gastricB. Cancerului gastricC. Polipilor gastriciD. Limfomului gastricE. Sarcomului gastric


506. Secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată de:A. AspirinăB. CalciuC. Prostaglandine din clasele E şi F

D. AcetazolamidăE. Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclic


15. PANCREATITA ACUTA

507. *Pancreatita acută indusă de litiaza biliară se datorează:

A. pasajului calculilor prin tractul biliarB. litiazei biliareC. hipervâscozitatea secreţiei pancreaticeD. toate răspunsurile sunt corecteE. nici un răspuns nu este corect

RASPUNS CORECT : A-pg.1990

507. *Obstrucţia ductului biliar determină:

A. stimularea secreţiei pancreatice endocrineB. stimularea secreţiei pancreatice exocrineC. stimularea secreţiei hepaticeD. toate răspunsurile sunt corecteE. nici un răspuns nu este corect

RASPUNS CORECT: B-pg.1990

508. *În pancreatitele acute lichidul bogat în enzime poate difuza în:

A. spaţiul RetziusB. spaţiul retroperitonealC. în arriere-caviteD. spaţiul subfrenic stângE. în fundul de sac Douglas

RASPUNS CORECT:B-pg.1991

509. *În pancreatita acută edematoasă întâlnim:

A. zone hemoragiceB. zone necroticeC. abcese pancreaticeD. abcese peripancreaticeE. edem gelatinos

RASPUNS CORECT:E-pg.1993

510. *Procedeul imagistic standard pentru definirea pancreatitei acute necrozante este:

A. ecografiaB. radiografia abdominală simplăC. computer tomograf cu substanţa de contrastD. R.M.NE. tranzitul baritat

RASPUNS CORECT: C-pg1997

511. *Cel ce a spus că pancreatita acută se aseamănă cu o explozie într-o uzină de armament a fost:

A. Linsday OpieB. Lucien LegerC. RansonD. FunariuE. Whipple

RASPUNS CORECT:B-pg.1991

512. *Primul care a propus modalitatea de declanşare a pancreatitei acute de către calculii biliari a fost:

A. RansonB. Lindsay OpieC. HuguierD. LaunoisE. Hollander

RASPUNS CORECT: B -pg.1990

513. *Sechestrul pancreatic:A. Se dezvoltă, de obicei, în primele zile de boalăB. Diagnosticul se stabileşte pe baza datelor biologiceC. Se realizează prin delimitarea zonelor de necroză pancreatică şi peripancreaticăD. Se manifestă la circa 6 săptămâni de la debutul pancreatiteiE. Nici un răspuns nu este corect

RASPUNS CORECT :C -pg.1999

514. *Pseudochistul pancreatic are următoarele caracteristici cu excepţia:A. Colecţie lichidiană intrapancreaticăB. Colecţie lichidiană peripancreaticăC. Iniţial nu prezintă perete propriu

D. Pseudochisturile postnecrotice sunt, adesea, voluminoaseE. Pseudochisturile postnecrotice se localizează predominant la nivelul capului

pancreasului RASPUNS CORECT :E-pg.1999

515. *Cheia succesului resuscitării în pancreatita acută este reprezentată de:A. Restabilirea rapidă şi menţinerea volumului intravascularB. Asigurarea unei diureze adecvateC. Tratamentul tonicardiacD. Limitarea aportului lichidianE. Toate răspunsurile sunt corecte

RASPUNS CORECT :A- pg.2000

516. *Soluţia de gelatină administrată în pancreatita acută:A. Are avantajul efectului hemostaticB. Are efect de « plasma expanders » cu viaţă lungăC. Nu are risc anafilacticD. Implică riscul hipovolemiei la 2-3 ore de la administrareE. Nici un răspuns nu este corect

RASPUNS CORECT :E-pg.2001

517.*Dextranul utilizat în echilibrarea pacientului cu pancreatită acută :A. Determină reacţii alergice importanteB. Are acţiune plasma expander de scurtă duratăC. Reduce necroza parenchimului hepaticD. Toate răspunsurile sunt corecteE. Nici un răspuns nu este corect

RASPUNS CORECT :E- pg.2001

518. *Reechilibrarea hidro-electrolitică a pacientului cu pancreatită acută presupune:A. Folosirea cristaloidelor doar pentru înlocuirea pierderilor insensibile de lichideB. Folosirea cristaloidelor pentru compensarea tuturor pierderilor lichidieneC. Coloizii sintetici nu au eficienţa albumineiD. Coloizii sintetici presupun risc de transmitere a bolilor infecţioaseE. Albumina se administrează atunci când nivelul glicemiei este sub 120 mg/dl

RASPUNS CORECT:A -pg.2000

519*Mijloacele imagistice moderne:A. Au eliminate laparotomia de recunoaştere a unei pancreatite acuteB. Au eliminat laparotomia pentru necroza infectatăC. Au eliminat laparotomia pentru complicaţii hemoragiceD. Au eliminat laparotomia pentru complicaţii perforativeE. Nici un răspuns nu este corect

RASPUNS CORECT :A-pg.2005

520. *Intervenţiile chirurgicale în pancreatita acută îşi propun:A. Oprirea evoluţiei bolii prin decapsulare pancreaticăB. Oprirea evoluţiei bolii prin foraj pancreaticC. Drenaj pancreatic preventiveD. Drenajul necrozelor pancreatice infectateE. Toate răspunsurile sunt corecte

RASPUNS CORECT:D-pg.2004

521. *Indicaţia chirurgicală de referinţă în pancreatita acută este:A. PancreatectomiaB. Drenajul peripancreaticC. NecrozectomiaD. ColecistectomiaE. Sfincterotomia endoscopică

RASPUNS CORECT :C-pg.2005

522. Abcesele pancreatice post-pancreatita acută:A. Reprezintă indicaţie operatorie absolută în momentul stabilirii diagnosticuluiB. Se drenează sub antibioterapie cu spectru largC. Tratamentul are ca obiectiv evacuarea colecţiilor purulenteD. Drenajul chirurgical se face după ce colecţia şi-a dezvoltat o capsulă proprie

pentru a evita diseminarea intraoperatorie a puroiuluiE. Se evită drenajul datorită riscului de contaminare din exterior

RASPUNS CORECT: ABC-pg.2006

523. Pseudochisturile pancreatice post-pancreatită acută:A. Implică abstinenţă chirurgicală deoarece, de obicei regresează spontanB. Dacă sunt mai mari de 6 cm şi simptomatice necesită o puncţie ghidatăC. Dacă sunt mai mari de 6 cm şi complicate necesită o puncţie ghidatăD. Dacă sunt hemoragice la puncţia ghidată se lasă un drenaj percutan sau

endoscopicE. In caz de eşec al puncţiei ghidate se intervine chirurgical practicându-se o

derivaţie chisto-digestivă RASPUNS CORECT : BCE-pg.2006

524. Tratamentul suportiv în pancreatita acută implică:A. Nutriţie excesivă cu carbohidraţi (peste 5g/kgc/zi)B. Aminoacizi în doze de 1,5 g/kgcC. Aport de 25-30 cal/kgc/ziD. Nutriţia se face pe cale parenteralăE. Somatostatina nu a dovedit o inhibiţie eficientă a funcţiei pancreatice

RASPUNS CORECT : BCD-pg.2001

525. *Analgezia în tratamentu pancreatitei acute:A. Nu este absolut necesară

B. Anestezia peridurală este indicată la pacienţi cu coagulopatie severăC. Analgezia peridurală creşte debitul sangvinD. Analgezia peridurală creşte motilitatea intestinalăE. Dozele mari de narcotice stimulează peristaltica intestinală

RASPUNS CORECT: D-pg.2001

526. Antibioterapia în pancreatita acută este indicată pentru:A. Tratarea infecţiei instalate pe ţesuturile pancreatice necrozate B. Prevenirea infecţieiC. Reducerea colonizării bacteriene intestinaleD. Toate răspunsurile sunt corecteE. Nici un răspuns nu este corect

RASPUNS CORECT: AB-pg.2002

527. Tratamentul pancreatitei acute presupune şi folosirea:A. Inhibitorilor de enzyme pancreaticeB. AntioxidanţilorC. FosfodiesterazeiD. Derivaţilor complementului sericE. Drogurilor ce influenţează cascada acidului arahidonic

RASPUNS CORECT: ABE-pg.2002

528. Scopul terapiei în pancreatita acută este:A. Reechilibrarea volemică şi electroliticăB. Stoparea progresiunii locale a boliiC. Tratamentul insuficienţei hepato-renaleD. Profilaxia instalării insuficienţei organelor ţintăE. Menţinerea funcţiei cardiace în limite normale

RASPUNS CORECT: BD-pg.2003

529. În pancreatita acută de origine biliară:A. Se poate practica un tratament chirurgical etiologicB. Este bine ca intervenţia chirurgicală să se facă în cursul spitalizării pentru

pancreatită acutăC. In prezent sfincterotomia endoscopică intră în competiţie cu procedeele

chirurgicale clasiceD. Toate răspunsurile sunt corecteE. Nici un răspuns nu este corect

RASPUNS CORECT: ABCD-pg.2003

530. Sfincterotomia endoscopică în pancreatita acută biliară:A. Se poate efectua în urgenţă pentru facilitarea unui calcul ce a rămas inclavat în

papilăB. Poate facilita drenajul CBP într-o colangită asociată pancreatitei acuteC. Efectuată în urgenţă ameliorează prognosticul colangitelor graveD. Nu se efectuează în urgenţă pentru că alterează prognosticul bolii prin

morbiditatea suplimentară implicată

E. Creşte coeficientul complicaţiilor biliare şi mortalitatea RASPUNS CORECT : ABC-pg.2004

531. În cadrul măsurilor terapeutice din cadrul pancreatitei acute se indică următoarele:A. Tratamentul chirurgical pentru formele necrozanteB. Este preferabil să nu se opereze nici o formă de pancreatită acută cu excepţia

infecţiei ţesuturilor necrozateC. Infecţiile pancreatice şi peripancreatice necesită drenaj chirurgicalD. Abcesele pancreatice necesită drenaj chirurgicalE. Tratamentul medical are eficienţă doar asociat tratamentului chirurgical

RASPUNS CORECT : BCD-pg.2000

532. Bolnavii cu diagnostic cert ori prezumptiv de pancreatită acută necesită:A. Internare într-un serviciu de gastroenterologieB. Internare într-un serviciu de terapie intensivăC. Monitorizarea funcţiei organelor vitaleD. Repaus fizic absolutE. Terapie intensivă adecvată

RASPUNS CORECT : BCE-pg.2000

533. Factorii precipitanţi ai apariţiei insuficienţei organice multiple (MOF) pe parcursul primei săptămâni de evoluţie a pancreatitei acute sunt:

A. HipoxiaB. InfecţiaC. Şocul circulatorD. Insuficienţa renalăE. Suprimarea tranzitului intestinal

RASPUNS CORECT: AC-pg.2000

534. Cauzele principale de disfuncţie organică şi deces în pancreatita acută sunt:A. Infecţia pancreaticăB. Litiaza biliară asociatăC. Abcesul pancreaticD. Insuficienţa hepaticăE. Insuficienţa renală

RASPUNS CORECT: AC pg.2000

535. Clasificarea Atlanta a pancreatitei acute recunoaşte următoarele forme clinice:A. Pancreatita acută uşoarăB. Pancreatita acută edematoasăC. Pancreatita acută hemoragicăD. Pancreatita acută severăE. Abcesul pancreatic

RASPUNS CORECT : AD -pg.1989

536. Clasificarea histopatologică a pancreatitei acute recunoaşte următoarele forme:A. Pancreatita acută edematoasăB. Pancreatita acută flegmonoasăC. Pancreatita acută necrotico-hemoragicăD. Pseudochistul de pancreasE. Pancreatita acută supurată

RASPUNS CORECT: ACE -pg.1989

537. Cele mai frecvente cause de pancreatită acută sunt :A. Consumul de alcoolB. Consumul de alimente graseC. Litiaza biliarăD. Sarcinile multipleE. Consumul excesiv de vegetale

RASPUNS CORECT: AC -pg.1989

538. În etiologia pancreatitei acute sunt incriminaţi următorii factori:A. ERCPB. TraumatismulC. Bolile metaboliceD. Infecţiile viraleE. Infecţia cu Helicobacter pylori

RASPUNS CORECT: ABCD -pg.1990

539. Activarea intraglandulară în pancreatita acută se produce la nivelul enzimelor:

A. glicoliticeB. proteoliticeC. lipoliticeD. proteina C reactivăE. vasopresina

RASPUNS CORECT: BC pg.1991

540. Eliberarea enzimelor proteolitice si lipolitice au drept efect:

A. perforaţiiB. edemC. hemoragiiD. necrozăE. pete de citosteatonecroză

RASPUNS CORECT: BCD-pg.1991

541. Pierderile masive de lichide în faza de septicemie enzimatico-toxică duc la:

A. instalarea hipovolemieiB. encefalopatia pancreaticăC. C.I.D.D. insuficienţa circulatorie perifericăE. agravarea hepatitei cornice


542. Pancreatita acută la alcoolici este explicată prin:

A. gastroduodenita cronicăB. dischineziile duodenaleC. spasmul oddianD. eliberare de secretinăE. eliberare de histamină


543.Factorul vascular intervine în pancreatitele acute:

A. postoperatoriiB. posttraumaticeC. după transplant de organeD. după circulaţie extracorporealăE. dupa transfuzie de sânge


544. Componentele intracelulare care au rol în exocitoza zimogenelor sunt:

A. reţeaua terminală de microfilamenteB. reţeaua de microtubuleC. granule zimogeneD. aparatul GolgiE. autofagia

RASPUNS CORECT: AB -pg.1991-1992

545. Ipotezele pentru interpretarea proteolizei intracelulare în pancreatitele acute sunt:

A. extravazarea secreţiei pancreaticeB. autoactivarea tripsinogenuluiC. vasodilataţia capilarăD. activarea kininelor plasmaticeE. transformarea tripsinogenului în tripsină activă

RASPUNS CORECT: BE -pg.1992

546. Modificările morfopatologice în pancreatita acută sunt determinate de :

A. inflamaţia interstitialăB. hemoragieC. necrozăD. infectarea necrozeiE. vasodilataţie capilară


547. În pancreatita acută necrotico-hemoragică întâlnim:

A. pancreas mărit de volumB. zone hemoragiceC. zone necroticeD. consistenţa moale şi friabilă a pancreasuluiE. pete de citosteazonecroză


548. Diagnosticul clinic de pancreatita acută se pune pe:

A. durere abdominală superioarăB. greaţăC. vărsăturiD. febra joasăE. disurie


549. Durerea în pancreatita acută se caracterizează:

A. debut lentB. debut bruscC. intensitate maximă în câteva oreD. persistă 1-2 zileE. durează 30 minute

RASPUNS CORECT BCD -pg.1993

550. Manifestările unei pancreatite acute severe sunt:

A. insuficienţă cardio-circulatorieB. insuficienţă respiratorieC. insuficienţă renalăD. insuficienţă metabolicăE. insuficienţă gonadicăRASPUNS CORECT : ABCD -pg.1994

551. Diagnosticul biologic în pancreatita acută pune în evidenţă:

A. hipercalcemieB. hipoglicemieC. hiperamilazemieD. hiperamilazurieE. hiperlipazemie

RASPUNS CORECT: CDE -pg.1994

552. Radiografia abdominală simplă în pancreatita acută evidenţiază:

A. pneumoperitoneuB. nivele hidroaerice mariC. ansă santinelăD. absenţa aerocoliei mai josE. ileus paralitic difuz

RASPUNS CORECT: CDE -pg.1995

553. Criterile Ranson, la internare, în pancreatita acută alcoolică sunt:

A. vârsta mai mare de 55 aniB. leucocitele mai mari de 15.000C. glicemie mai mare de 200mg/dlD. ASAT mai mare de 6 ori normalulE. vârsta mai mare de 70 de RASPUNS CORECT: ACD -pg.1997

554. Cei mai valoroşi markeri în monitorizare pancreatitei acute grave sunt:

A. proteina C reactivăB. PMN-elastazăC. amilazemiaD. amilazuriaE. leucocitoză

RASPUNS CORECT: AB -pg.1998

555. Urmatoarele afirmaţii în scorul Baltazar din pancreatitele acute sunt adevărate:

A. stadiul A: pancreas normalB. stadiul B: scăderea în volum a pancreasuluiC. stadiul C: inflamarea pancreasului şi a grăsimii

peripancreaticeD. stadiul D: prezenţa unei colecţii peripancreatice

E. stadiul E: prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatica RASPUNS CORECT: ACDE -pg.1997

556. Care dintre urmatorii markeri poate sa prezica evolutia la pacientii cu pancreatita acuta: A. Complementul seric

B. Proteina C reactivaC. Elastaza granulocitara sericaD. FibrinogenulE.Peptidul activator al tripsinogenului urinar

RASPUNS CORECT B,C,E (pag. 1922)

557. Socul din pancreatita acuta se produce prin: A. HipovolemieB. Formarea si eliberarea crescuta de peptide kininiceC. Scaderea secretiei de bicarbonat din sucul pancreaticD. Efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si lipoliticeE. Mecanism imun cu activarea complementului

RASPUNS CORECT A,B,D (pag. 1920)

558. Care dintre urmatoarele semen indica o pancreatita necrotica severa: A. semnul CourvoisierB. semnul TurnerC. semnul CullenD. semnul HomansRASPUNS CORECT B,C (pag. 1921)

559. Complicatiile cardiovasculare in pancreatita acuta sunt: A. hipotensiuneB. moarte subitaC. revarsat pericardic

D. tromboza de vase sanguine (vena splenica, vena porta)E. modificari EKG nespecifice ST-T care mimeaza infarctul

RASPUNS CORECT: A,B,C,E (pag. 1922)

Ciroza hepatică şi complicaţiile cirozei

Harrison-ed. Teora 2001, vol.2

560.*Precizaţi care dintre următoarele substanţe este incriminată cel mai des în patogeneza encefalopatiei hepatice?

A. OctapaminaB. Acidul gama-amino butiricC. AmoniaculD. FenoliiE. Acizii graşi cu lanţ scurtRăspuns corect: C Pagina 1891.

561.*Principala caracteristică a sindromul hepatorenal din ciroza hepatică este:A. Hipertensiunea arterialăB. Azotemia care se agravează progresivC. PoliuriaD. Sediment urinar încărcat cu cilindri granuloşiE. HipernatremiaRăspuns corect: B Pagina 1890.

562. *Unii pacienţi cu encefalopatie hepatică pot dezvolta:A. Parapareză spasticăB. Degenerescenţă hepatolenticularăC. Sindrom de lob frontalD. TetraplegieE. OpistotonusRăspuns corect: A Pagina 1891.

563. *În scopul scăderii pruritului din ciroza biliară primitivă se pot administra:A. Essentiale forte-NB. SilimarinăC. MedrolD. ColestiraminăE. Vitamina ARăspuns corect: D Pagina 1883.

564. *Tratamentul medical al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor esogastrice se face cu:

A. UrsofalkB. SilimarinăC. VasopresinăD. ColestiraminăE. LactulozăRăspuns corect: C Pagina 1886.

565. *Precizaţi care dintre următoarele medicamente determină o ameliorare a simptomatologiei în ciroza biliară primitivă?

A. GlucocorticoiziiB. SilimarinaC. MetotrexatulD. ColestiraminăE. UrsodiolulRăspuns corect: E Pagina 1883.

566. *Ascita poate fi evidenţiată la examenul clinic când acumularea de lichid peritoneal depăşeşte:

A. 100 mlB. 50 ml

C. 500 mlD. 250 mlE. 1000 mlRăspuns corect: C Pagina 1888.

567. *Encefalopatia hepatică cronică poate fi eficient controlată prin:A. Administrare de lactulozăB. Dietă desodatăC. Tratament diureticD. Administrare de propranololE. CorticoterapieRăspuns corect: A Pagina 1892.

568. *La adulţi, ciroza biliară secundară este determinată cel mai frecvent de:A. Colangită sclerozantă primarăB. Calculi biliari cu colangită infecţioasă suprapusăC. Tumori maligne ale ductului biliar comunD. Chisturi de coledocE. Atrezie biliară congenitalăRăspuns corect: B Pagina 1883.

569. *Corpii Mallory sunt înalt sugestivi pentru:A. Boala WilsonB. Ciroza indiană a copilărieiC. Hepatita alcoolicăD. Obezitatea morbidăE. Bypass-ul jejunoilealRăspuns corect: C Pagina 1878

570. *Hipertensiunea portală se caracterizează prin valori ale presiunii sanguine în vena portă de:

A. 25 cm soluţie salinăB. peste 30 cm soluţie salinăC. 10 cm soluţie salinăD. 20 cm soluţie salinăE. 15 cm soluţie salinăRăspuns corect: B Pagina 1885

571. *Sindromul Budd-Chiari se caracterizează prin:A. Obstrucţia venelor hepaticeB. Ocluzia venei cave inferioareC. Ocluzia venei porteD. Ocluzia arterei hepaticeE. Ocluzia venei spleniceRăspuns corect: A Pagina 1885

572. *Unii pacienţi cu sindrom hepato-renal pot răspunde la:A. Perfuzii cu albumină săracă în sareB. Administrare de vasodilatatoareC. Perfuzie intravenoasă cu dopaminăD. Administrare de spironolactonăE. Perfuzie intravenoasă cu vasopresinăRăspuns corect: A Pagina 1890

573. *Sindromul sicca poate fi evidenţiat la 75% dintre pacienţii cu:A. Ciroză alcoolicăB. Ciroză postnecroticăC. Ciroză cardiacăD. Ciroză biliară primitivăE. Ciroză biliară secundarăRăspuns corect: D Pagina 1882.

574. *Dintre pacienţii cu ciroză biliară primitivă simptomatică, 90% sunt:A. BărbaţiB. Femei între 35 şi 60 de aniC. Femei peste 60 de aniD. CopiiE. AdolescenţiRăspuns corect: B Pagina 1882.

575. *Cauza cea mai frecventă a sindromului Budd-Chiari este:A. Invazia tumorală a venei cave inferioareB. Ostrucţia membranoasă idiopatică a venei cave inferioareC. Boala venoocluzivă hepaticăD. Tratament îndelungat cu metotrexatE. Tromboza venelor hepaticeRăspuns corect: E Pagina 1884

576. *Cauza cea mai frecventă a fibrozei hepatice noncirotice este:A. Hipertensiunea portală idiopaticăB. SchistosomiazaC. Scleroza de venă portă şi splenicăD. FlebosclerozaE. Tromboza de venă portă şi splenicăRăspuns corect: B Pagina 1884

577. Reducerea dozei de spironolactonă în tratamentul ascitei din ciroza hepatică este impusă de:

A. HipocalcemieB. Dezvoltarea azotemieiC. HipomagneziemieD. HiperpotasemieE. HipercolesterolemieRăspuns corect: B, D Pagina 1889.

578. Când starea clinică, până atunci stabilă, a unui bolnav cirotic se deteriorează fără o explicaţie evidentă trebuie căutate următoarele condiţii care determină complicaţii:

A. InfecţiaB. Tromboza de venă portăC. Ocluzia trunchiului celiacD. Carcinomul hepatocelularE. HiperlipemiaRăspuns corect: A, B, D Pagina 1880

579. Ciroza hepatică postnecrotică se caracterizează morfologic prin:A. Pierdere extensivă, confluentă de celule hepaticeB. Colaps al stromei şi fibroză, producând benzi extinse de ţesut conjunctivC. Colangită cronică distructivă nesupurativăD. Proliferarea şi dilatarea canaliculelor şi ductelor biliare portaleE. Noduli neregulaţi de hepatocite regenerativeRăspuns corect: A, B, E Pagina 1880

580. În ciroza biliară secundară sunt prezente aproape întotdeauna:A. Creşterea fosfatazei alcalineB. Hiperbilirubinemia conjugatăC. Anemia

D. Creşterea 5’-nucleotidazei sericeE. LeucopeniaRăspuns corect: A, B, D Pagina 1883

581. Ciroza biliară secundară se caracterizează din punct de vedere morfologic prin:A. Noduli neregulaţi de hepatocite regenerativeB. Proliferarea şi dilatarea canaliculelor şi ductelor biliare portaleC. Colangită sterilă sau infectatăD. Expansiune progresivă a tracturilor portale prin edem şi fibrozăE. Sinusoide hepatice dilatate şi pline cu sângeRăspuns corect: B, C, D Pagina 1883

582. Ciroza biliară secundară se poate dezvolta la pacienţii cu:A. Atrezie biliară congenitalăB. Litiază vezicularăC. Colangită sclerozantă primitivăD. Tumori maligne ale ductului biliar comunE. By-pass jejuno-ilealRăspuns corect: A, C, D Pagina 1883

583. Pacienţii cu ciroză biliară primitivă pot prezenta următoarele semne şi simptome:A. DispneeB. PruritC. FatigabilitateD. HematurieE. SteatoreeRăspuns corect: B, C, E Pagina 1882

584. Ciroza biliară primitivă se poate asocia frecvent cu:A. Artrita reumatoidăB. Sindromul CRESTC. Glomerulonefrita cronicăD. Anemia pernicioasăE. Granulomatoza WegenerRăspuns corect: A, B, D Pagina 1882.

585. Semnele asociate sângerării varicelor esofagiene sunt:A. Bradicardia

B. PruritulC. Tahicardia posturală uşoarăD. Şocul hemoragicE. DispneeaRăspuns corect: C, D Pagina 1886

586. Encefalopatia hepatică este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:A. Modificări ale stării de conştienţă şi ale comportamentuluiB. Modificări ale personalităţiiC. AsterixisD. Modificări electrocardiografice similare celor din epilepsieE. AnizocorieRăspuns corect: A, B, C Pagina 1890

587. Factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice sunt:A. HiperpotasemiaB. Sângerările gastrointestinaleC. Acidoza metabolicăD. HipoxiaE. SedativeleRăspuns corect: B, D, E Pagina 1891

588. În tratamentul encefalopatiei hepatice acute se pot utiliza următoarele medicamente:A. LactulozaB. ClaritromicinaC. FurosemidulD. NeomicinaE. FlumazenilulRăspuns corect: A, D, E Pagina 1892

589. Encefalopatia hepatică cronică poate fi eficient controlată prin:A. Administrare de lactulozăB. Dietă hiperproteicăC. Doze scăzute de neomicinăD. Diazepam în doze miciE. Metronidazol 2 g/ziRăspuns corect: A, C Pagina 1892

590. Pentru reducerea hipertensiunii portale din ciroza hepatică se pot utiliza:A. OmeprazolulB. EnalaprilulC. Propranolol în doze care reduc valoarea pulsului de repaus cu 25%D. Şuntul portosistemic transjugular intrahepaticE. Realizarea chirurgicală a unui şunt portosistemicRăspuns corect: C, D, E Pagina 1886

591. Precizaţi care dintre următoarele medicamente ar putea fi implicate în etiopatogeneza cirozei hepatice postnecrotice?

A. Acidul ursodezoxicolicB. SilimarinaC. IzoniazidaD. MetildopaE. MetotrexatulRăspuns corect: C, D, E Pagina 1881

592. În patogeneza cirozei biliare primitive sunt implicaţi următorii factori:A. Anticorpi antimitocondrialiB. Anticorpi anti-ADN dublu catenarC. Prezenţa unui defect într-o populaţie de celule supresoareD. Anticorpi anti LKM1E. Anticorpi anti-SLARăspuns corect: A, C Pagina 1882

593. Ciroza cardiacă poate să apară la un pacient cu:A. Valvulopatie cardiacăB. Hipertensiune arterială sistemicăC. Pericardită constrictivăD. Cord pulmonar cronic cu durată mai lungă de 10 aniE. Pericardită acutăRăspuns corect: A, C, D Pagina 1884

594. Apariţia leucopeniei şi trombocitopeniei la unii pacienţi cu ciroză hepatică alcoolică se datorează:

A. HipersplenismuluiB. Deficitului de acid folicC. HipomagneziemieiD. Hipofosfatemiei

E. Efectului inhibitor al alcoolului asupra măduvei osoaseRăspuns corect: A, E Pagina 1879

595. În patogeneza ascitei din ciroza hepatică intervin următorii factori:A. HipoalbuminemiaB. Hiperaldosteronismul secundarC. Alcaloza hipopotasemicăD. Reducerea presiunii oncotice plasmaticeE. HipoxiaRăspuns corect: A, B, D Pagina 1888

596. Precizaţi care dintre următoarele diuretice utilizate în tratamentul ascitei din ciroza hepatică au proprietăţi specifice de economisire a potasiului?

F. AmiloridulG. FurosemidulH. SpironolactonaI. TriamterenulJ. NefrixulRăspuns corect: A, C, D Pagina 1889

597. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazează pe:A. Prezenţa unui fluid ascitic tulbure cu un număr crescut de globule albeB. Culturi bacteriene din lichidul de ascită pozitiveC. Numărul neutrofilelor este mai mic de 250 celule pe microlitruD. Debut abrupt cu febră, frisoane, dureri abdominale generalizateE. Prezenţa a mai mult de 10000 leucocite pe microlitruRăspuns corect: A, B, D Pagina 1890

598. Pentru profilaxia recurenţelor peritonitei bacteriene spontane se pot administra:A. MetronidazolB. CiprofloxacinC. NorfloxacinD. Trimetoprim-sulfametoxazolE. AugmentinRăspuns corect: B, C, D Pagina 1890

599. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazează pe:A. Prezenţa unui fluid ascitic tulbure cu un număr crescut de globule albe

B. Culturi bacteriene din lichidul de ascită pozitiveC. Numărul neutrofilelor este mai mic de 250 celule pe microlitruD. Debut abrupt cu febră, frisoane, dureri abdominale generalizateE. Prezenţa a mai mult de 10000 leucocite pe microlitruRăspuns corect: A, B, D Pagina 1890

600. În ciroza hepatică alcoolică se pot întâlni următoarele manifestări clinice:A. Mărirea de volum a glandelor parotideB. Hipertrofia falangelor distaleC. MelanozaD. Dureri severe în hipocondrul dreptE. Fibroza fasciei palmareRăspuns corect: A, B, E Pagina 1879

601. Acumularea de grăsime în ficatul gras alcoolic se datorează:A. Alterării oxidării acizilor graşiB. HiperamoniemieiC. HipoxieiD. Preluării şi esterificării crescute a acizilor graşi în scopul formării de triglicerideE. Diminuării biosintezei şi secreţiei lipoproteinelorRăspuns corect: A, D, E Pagina 1878

602. Trombocitopenia din ciroza hepatică alcoolică se datorează:A. Deficitului de acid folicB. Anticorpilor antitrombocitariC. HipersplenismuluiD. Efectului hipercolesterolemiei asupra membranei trombocitareE. Efectului inhibitor al alcoolului asupra măduvei osoaseRăspuns corect: C, E Pagina 1879

603. Factorii de prognostic nefavorabil pe termen scurt în hepatita alcoolică sunt:A. Prezenţa hiperbilirubinemiei marcateB. Creşterea creatininei sericeC. HipersplenismulD. EncefalopatiaE. AscitaRăspuns corect: A, B, D, E Pagina 1880

604. Explorările de laborator evidenţiază în ciroza biliară primitivă următoarele modificări:

A. Creşteri de 2 până la 5 ori a nivelurilor fosfatazei alcaline sericeB. HiperlipemieC. Prezenţa lipoproteinei XD. Scăderea activităţii serice a 5’- nucleotidazeiE. HipoprotrombinemieRăspuns corect: A, B, C, E Pagina 1882

605. Corpii Mallory se pot întâlni în:A. Hepatita alcoolicăB. Obezitatea morbidăC. HemocromatozăD. Boala WilsonE. By-pass-ul jejunoilealRăspuns corect: A, B, D, E Pagina 1878

606. Anemia din ciroza hepatică alcoolică se poate datora:A. Pierderilor gastrointestinale acute şi cronice de sângeB. Deficienţei nutriţionale de acid folicC. HipersplenismuluiD. Anticorpilor antieritrocitariE. Efectului supresor direct al alcoolului asupra măduvei osoaseRăspuns corect: A, B, C, E Pagina 1879

607. Cauzele sindromului Budd-Chiari sunt:A. Tromboza venelor hepaticeB. Pericardita constrictivăC. Invazia tumorală a venei cave inferioareD. Obstrucţia membranoasă idiopatică a venei cave inferioareE. Stenoza mitralăRăspuns corect: A, C, D Pagina 1884

608. Tromboza venelor hepatice este favorizată de:A. Policitemia rubra veraB. Sindroamele mieloproliferativeC. Anemia pernicioasăD. Hemoglobinuria paroxistică nocturnăE. Folosirea contraceptivelor orale


609. Pacienţii cu hepatită alcoolică pot prezenta:A. AnorexieB. Sindrom hepato-renalC. GreaţăD. VărsăturiE. FebrăRăspuns corect: A, C, D, E Pagina 1879

RENAL

610. * Sindromul hepatorenal este o:

A: forma de insuficienta renala cronica consecutiva cirozei hepatice

B: forma de insuficienta renala acuta prin necroza tubulara acuta

C: forma de insuficienta renala acuta prerenala

D: intoxicatie cu o substanta nefro-si hepatotoxica

E: glomerulonefrita la pacienti cu hepatita acuta

RASPUNS CORECT: C (Harrison, vol.2, pag. 1658)

611. *Care dintre urmatoarele medicamente poate produce nefropatie acuta toxica (necroza

tubulara acuta):

A: digoxinul

B: aminoglicozidele

C: anticalcicele

D: diureticele

http://www.rezitests2007.cursurimedicina.ro/detalii_intrebare.php?idIntrebare=9275



E: preparatele de vitamina D

RASPUNS CORECT: B (Harrison, vol.2, pag. 1660)

612.* Sub raport anatomopatologic, leziunea principala din insuficienta renala acuta

ischemica/toxica este:

A: proliferarea extracapilara glomerulara

B: proliferarea tubulara

C: vasculita

D: necroza tubulara acuta

E: infiltratul leucocitar in ansele glomerulare

RASPUNS CORECT: D (Harrison, vol.2, pag. 1660)

613. *La pacientii cu insuficienta renala cronica pot aparea:

A: hemocromatoza-anomalie dermatologica obisnuita,mai ales la pacientii cu dializa

B: tulburari endocrino-metabolice precum hiperplazia celulelor germinale

C: tulburari dermatologice precum hipotermia uremica

D: tulburari metabolice-endocrine precum scaderea nivelului Lp(a)

E: tulburari dermatologice datorate hiperparatiroidismului secundar(scaderea turgorului

tegumentar)

RASPUNS CORECT: C (Harrison, vol.2, pag.1669-tabel)

614. *La pacientii cu insuficienta renala cronica, in cadrul anomaliilor dermatologice nu este

inclusa:

A: hemocromatoza

B: cresterea turgorului tegumentelor

C: hipotermia uremica

D: mucoasa uscata din cauza tendintei la febra inalta din uremie

E: hemosideroza

RASPUNS CORECT: E (Harrison, vol.2, pag.1669-tabel 1673)






615. *Terapia specifica a IRA instrinseci stabilizate, datorate ischemiei sau nefrotoxicitatii,

consta in:

A: corticoterapie

B: diuretice

C: solutii saline

D: solutii alcaline

E: nu exista terapie specifica

RASPUNS CORECT: E (Harrison, vol.2, pag. 1664)

616. *Cel mai sensibil indice de diagnostic diferential intre azotemia prerenala si azotemia renala

intrinseca este:

A: densitatea urinara specifica

B: raportul creatinina urinara / creatinina plasmatica

C: concentratia sodiului urinar

D: excretia fractionata a sodiului

E: examenul sedimentului urinar

RASPUNS CORECT D (Harrison, vol.2, pag. 1663)

617. *Hipocalcemia, complicatie a insuficientei renale acute, se poate manifesta prin

urmatoarele, cu exceptia:

A: parestezii periorale

B: scurtarea intervalului QT

C: modificari nespecifice ale undei T

D: convulsii

E: confuzie


618. *In limitarea leziunilor renale induse de acetaminofen poate fi utilizat:

A: allopurinolul

B: etanolul








C: dimercaprolul

D: N-acetil-cisteina

E: acidul oxalic


619. *Acidoza metabolica din insuficienta renala acuta:

A: este insotita de gaura anionica serica scazuta

B: este foarte severa cand insuficienta renala acuta complica boli hepatice

C: diminueaza hiperkalemia, promovand influxul potasiului in celule

D: se datoreaza acizilor nevolatili rezultati din catabolism, in cantitate de 300 mmol/zi

E: poate fi tratata exclusiv dialitic


620. *Alegeti cauzele de insuficienta renala acuta (azotemie prerenala) ireversibila:

A: debitul cardiac scazut

B: vasodilatatia sistemica

C: vasoconstructia renala

D: mielomul multiplu

E: necroza corticala renala bilaterala


621. *Alegeti cauze ale insuficientei renale acute intrinseci (azotemia renala intrinseca), de

obicei ireversibile:

A: obstructia ureterala bilaterala

B: insuficienta renala acuta ateroembolica datorata embolizarii cu cristale de colesterol a

vascularizatiei renale

C: sechestrarea de fluide in spatiul extravascular

D: glomerulonefrita proliferativa difuza

E: pielonefrita acuta






622. *Dilatarea autoreglatoare a arteriolelor aferente care mentine RFG este maxima la o medie a

presiunii arteriale sistemice de:

A: 80 mmHg

B: 60 mmHg

C: 100 mmHg

D: 90 mmHg

E: 120 mmHg

RASPUNS CORECT: A (Harrison, vol.2, pag. 1657)

623. *Care din afirmatiile de mai jos privind sindromul hepato-renal este adevarata?

A: este o forma de IRC

B: afectarea hepatica este o complicatie a insuficientei renale

C: complica frecvent bolile hepatice cu hipertensiune portala

D: histopatologic, este o forma de glomerulonefrita

E: se insoteste de vasodilatatie intrarenala continua


624. *Care din urmatoarela substante folosite in tratamentul IRA nefrotoxice sunt agenti

chelatori?

A: Allopurinolul

B: Dimercaprolul

C: Etanolul

D: N-acetil-cisteina

E: Bicarbonatul de sodiu

RASPUNS CORECT: B (Harrison, vol.2, pag. 1664, 1665)

625. *Care din urmatoarele complicatii metabolice ale insuficientei renale acute nu necesita

tratament:








A: Hipervolemia

B: Hiperkaliemia

C: Hiponatremia

D: Acidoza metabolica severa

E: Hiperuricemia


626. *Agentul cel mai frecvent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este:

A: Proteus

B: Enterobacter

C: Serratia

D: Staphylococcus aureus

E: Escherichia coli


627. *Cu care dintre urmatoarele antibiotice se poate trata pielonefrita acuta in sarcina?

A: cefalosporine

B: aminoglicozide

C: chinolone

D: toate

E: nici unul

RASPUNS CORECT: A (Harrison, vol.2, pag. 904)

628. *Care din urmatorii factori cresc riscul de infectie urinara la femei?

A: Grupa sanguina B

B: Rasa neagra

C: HLA DRw8

D: Folosirea spermicidelor si diafragmelor

E: Abuzul de laxative





629. *Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de

tract urinar?

A: Litiaza renala si urinara

B: Refluxul vezico-ureteral

C: Anomalii intrarenale congenitale

D: Diabetul zaharat

E: Golirea incompleta a vezicii urinare


630. *Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de infectare a

parenchimului renal?

A: Calea hematogena

B: Calea ascendenta

C: Calea limfatica

D: Prin contiguitate

E: Toate cele de mai sus


631. *Fimbria P mediaza atasarea E.coli de:

A: neutrofile P pozitive

B: limfocite P pozitive

C: eritrocite P pozitive

D: eozinofile P pozitive

E: celule epiteliului vezical ce exprima receptori P


632. *Azotemia din sindromul hepatorenal nu se poate instala in conditiile:

A: hemoragiilor

B: paracentezei

C: administrarii exagerate de vasoconstrictoare

D: administrarii exagerate de inhibitori ai ciclooxigenazei







E: administrarii exagerate de diuretice


633. *Incidenta nefropatiei datorata subsantelor de contrast pare a nu fi in legatura cu:

A: doza

B: utilizarea de agenti de contrast nonionici

C: diabet zaharat

D: varsta

E: litiaza renala


634. *Testele de confirmare a azotemiei postrenale includ urmatoarele, cu exceptia:

A: radiografia renala simpla

B: pielografia retro/anterograda

C: ultrasunete

D: biopsie renala

E: tomografie computerizata


635. *Hipertenesiunea arteriala maligna ca si cauza probabila de insuficienta renala acuta nu se

suspicioneaza la pacientii cu:

A: hipertensiune arteriala severa

B: insuficienta ventriculara stanga

C: retinopatie hipertensiva si edem papilar

D: disfunctie neurologica

E: osteodistrofie renala


636. Care dintre urmatoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precautie la pacientii

hipovolemici:







A: diureticele

B: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I

C: antiinflamatoarele nesteroidiene

D: vitaminele din grupul B

E: anticalcicele

RASPUNS CORECT: A B C (Harrison, vol., pag. 1664)

637. Insuficienta renala acuta intrinseca poate apare in:

A: glomerulonefritele acute

B: sindromul Fanconi

C: nefropatia toxica sau ischemica acuta (necroza tubulara acuta)

D: nefritele interstitiale acute

E: glomeruloscleroza segmentala si focala

RASPUNS CORECT: A C D (Harrison, vol.2, pag. 1658)

638. Printre semnele de deshidratare se numara:

A: turgorul cutanat redus

B: hipotensiunea arteriala

C: bradicardia

D: scaderea debitului urinar

E: cresterea presiunii venos centrale

RASPUNS CORECT: A B D (Harrison, vol.2, pag. 1661)

639. Acidoza metabolica din IRA se trateaza cu:

A: carbonat de litiu

B: bicarbonat de sodiu

C: gluconat de calciu

D: restrictie de proteine in dieta

E: dializa

RASPUNS CORECT: B D E (Harrison, vol.2, pag. 1665, tabel 270-4)




640. Medicamentele implicate in aparitia azotemiei prerenale sunt:

A: inhibitorii ciclooxigenazei

B: beta-lactaminele

C: amfotericina B

D: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

E: ciclosporina

RASPUNS CORECT: A C D E (Harrison, vol.2, pag. 1658)

641. Care agenti etiologici ai nefritelor interstitiale pot cauza azotemie renala intrinseca?

A: beta-lactaminele

B: leptospiroza

C: sarcoidoza

D: aminoglicozidele

E: hipertensiunea arteriala accelerata

RASPUNS CORECT: A B C (Harrison, vol.2, pag. 1658)

642. Care sunt testele de confirmare utile in diagnosticul IRA asociata cu glomerulonefrite sau

vasculite?

A: scaderea fractiunii C3 a complementului

B: biopsia renala

C: determinarea acidului uric seric

D: hemoculturi

E: urocultura

RASPUNS CORECT: A B D (Harrison, vol.2, pag. 1662, tabel 270-2)

643. Hiperkaliemia din IRA poate fi deosebit de severa in urmatoarele situatii:

A: rabdomioliza

B: azotemie prerenala

C: sindrom de liza tumorala

D: nefrita interstitiala acuta






E: hemoliza

RASPUNS CORECT: A C E (Harrison, vol.2, pag. 1664)

644. Care sunt indicatiile absolute ale dializei in insuficienta renala acuta?

A: Hipocalcemia

B: Hiponatremia

C: Semnele sindromului uremic

D: Hipervolemia netratabila

E: Hiperkaliemia rezistenta la masurile conservatoare

RASPUNS CORECT: C D E (Harrison, vol.2, pag. 1666)

645. Alegeti masurile terapeutice considerate a fi utile in insuficienta renala acuta:

A: nu exista masuri profilactice specifice

B: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei trebuie utilizati cu precautie la pacientii cu

boala renovasculara

C: diureza alcalina fortata poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului

D: restrictia aportului de proteine la aproximativ 0,6 g / Kg / zi, proteine cu valoare biologica

mare este indicata

E: aportul caloric trebuie redus paralel cu cresterea azotemiei

RASPUNS CORECT: B D (Harrison, vol.2, pag. 1665-1666)

646. Sindromul hepatorenal complica frecvent:

A: ciroza hepatica

B: tumorile hepatice

C: rezectia hepatica

D: obstructia biliara

E: pancreatita acuta

RASPUNS CORECT: A B C D (Harrison, vol.2, pag. 1658)

647. Azotemia prerenala poate complica o varietate de tulburari hemodinamice:





A: hipovolemia

B: debitul cardiac scazut

C: vasoconstrictia sistemica

D: vasodilatatia renala sistemica

E: vasodilatatia sistemica

RASPUNS CORECT: A B E (Harrison, vol.2, pag. 1657)

648. Insuficienta renala acuta este un sindrom caracterizat prin:

A: declin rapid al ratei de filtare glomerulara(ore-saptamani)

B: declin rapid progresiv al ratei de filtare glomerulara(saptamani-luni)

C: declin lent progresiv al ratei de filtare glomerulara(ani-decade)

D: reducerea recenta a valorilor ureii si creatininei serice

E: tulburari hidro electrolitice si acidobazice

RASPUNS CORECT: A E (Harrison, vol.2, pag. 1657)

649. Care sunt valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienta renala acuta

prerenala (azotemia prerenala)?

A: concentrarea sodiului urinar mai mare de 20 mmol/l

B: raportul dintre ureea urinara si cea plasmatica sub 3

C: raportul uree/creatinina plasmatica sub 10-15

D: raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica peste 40

E: indexul insuficientei renale sub 1

RASPUNS CORECT: D E (Harrison, vol.2, pag. 1663)

650. Care sunt semnele sugestive pentru infectiile tractului urinar?

A: febra

B: oligoanurie

C: disurie

D: izolarea a doua sau mai multe bacterii

E: polakiuria

RASPUNS CORECT: A C E (Harrison, vol.2, pag. 901)




651. Cistita din sarcina nu se trateaza cu:

A: aminoglicozide

B: trimetroprim-cotrimoxazol

C: amoxicilina

D: fluorochinolone

E: cefalosporine

RASPUNS CORECT: A B D (Harrison, vol.2, pag. 904)

652. Tratamentul cistitelor acute necomplicate se face cu:

A: doze unice trimetropin-sulfametoxazol, 4 tb o data

B: ampicilina 2-4 g pe zi 7 zile

C: numai sulfametoxazol 2 g doza unica

D: numai trimetropim 400mg doza unica

E: imipenem 7-21 zile


653. Dintre circumstantele care favorizeaza infectiile tractului urinar fac parte:

A: sarcina

B: sexul masculin

C: refluxul vezico-uretral

D: disfunctia neurogena a vezicii

E: cateterele uretrale permanente

RASPUNS CORECT: A C D E (Harrison, vol.2, pag. 900)

654. Care dintre categoriile de mai jos prezinta risc crescut de ITU?

A: Gravidele

B: Transplantatii renal

C: Nou-nascutii care au stat in ATI

D: Barbatii sub 20 de ani

E: Pacientii cu diabet zaharat




RASPUNS CORECT: A B C E (Harrison, vol.2, pag. 903)

655. La ce categorii de bolnavi apare mai frecvent necroza papilara?

A: Bolnavi cu siclemie

B: Bolnavi cu ulcer duodenal

C: Diabetici

D: Indivizi cu abuz de analgetice

E: Anemie feripriva


656. Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o PNA necomplicata:

A: Bacteriuria semnificativa

B: Decelarea cilindrilor leucocitari

C: Hematurie macroscopica

D: Scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinare

E: Proteinuria tubulara

RASPUNS CORECT: A B (Harrison, vol.2, pag. 904)

657. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza pielonefritei?

A: febra inalta

B: tahicardia

C: disuria si polakiuria

D: adenopatia inghinala

E: sensibilitate la palparea unghiului costovertebral

RASPUNS CORECT: A B C E (Harrison, vol.2, pag. 902)

658. Flora normala ce colonizeaza vestibulul vaginal si uretra distala este reprezentata de:

A: difteroizi

B: streptococi

C: lactobacili

D: bacili Gram negativi




E: Trichomonas vaginalis

RASPUNS CORECT: A B C (Harrison, vol.2, pag. 900)

659. *Infectiile tractului urinar inferior cuprind urmatoarele?A.uretriteB.pielonefriteC.glomerulonefriteD.abcese renaleE.abcese perinefretice

RASPUNS CORECT :A(pag 899)

660. *Infectia tractului urinar reprezinta prezenta in urina a ?A.100 bacterii/ml B.10.000 bacterii/mlC.100.000 bactererii/mlD.100-10.000 bacterii/mlE.1.000.000 bacterii/ml

RASPUNS CORECT :E (pag 899)

661. *Agentul cel mai fervent implicat in infectiile tractului urinar este?A.ProteusB.KlebsiellaC.SerratiaD.Escherichia coliE.Enterobacter

RASPUNS CORECT :D (pag 899)

662. *Bacteriuria asimtomatica este cel mai frecvent intalnita la?A. barbati

B. copiiC. varsniciD. femei intre 20-50 de aniE. barbati sub 50 de ani

RASPUNS CORECT: D(pag 899)

663. *Cei mai frecventi agenti intalniti in cadrul infectiilor tractului urinar sunt?A.bacilii gram negativiB.cocii gram negativiC.bacilii gram pozitiviD.cocii gram pozitiviE.fungii

RASPUNS CORECT: A (pag 899)

664. *Cel mai frecvent agent incriminat in cadrul infectiior tractului urinar la pacientii cu calcului este?A.EnterobacterB.ProteusC.SerratiaD.KlebsielaE.Staphylococcus aureus

RASPUNS CORECT: E (pag 899)

665. *Infectiile urinare simtomatice acute apar cel mai frecvent la?A. femei tinereB. barbati tineriC. barbati peste 50 de aniD. femei peste 60 de aniE. varsnici

RASPUNS CORECT: A (pag 899)

666. *Infectiile urinare la femeile insarcinate apar intr-un procent de ?A.foarte frecventB.20-30%C.30-50%D.10-20%

E.2-8%

RASPUNS CORECT : E (pag 900)

667. *In care din cazurile urmatoare situatii izolarea agentului bacterian din urina trebuie sa ridice suspiciunea de infectie bacteriana a rinichiului?A.ProteusB.KlebsiellaC.EnterobacterD. Staphylococus aureusE.Staphylococus saprophyticusRASPUNS CORECT: D (pag 899)

668. *Cistita hemoragica la copil este data de urmatoarele virusuri?A.ParvovirusuriB.RinovirusuriC.AdenovirusuriD.Virusul urlianE.Citomegalo virus

RASPUNS CORECT :C (pag 900)

669. *In cistitele acute necomplicate mai mult de 80% din cazuri sunt datorate ?A.Staphylococcus aureusB.Staphylococus saprophyticusC.ProteusD.Escherichia coliE.Enterobacter

RASPUNS CORECT :D (pag 903)

670. *In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta, cel mai frecvent antibiotic utilizat este?A.EritromicinaB.AmoxicilinaC.Trimetroprim-sulfametoxazolD.DoxicilinaE.Nitrofurantoin

RASPUNS CORECT: D (pag 904)

671. *Barbatii cu infectii urinare de tract urinar, cu anomalii urologice sau implicarea prostatei sunt candidatii la ?

A. terapia cu doza unicaB. terapia de 3 zileC. terapia de 5 zileD. terapia de 21 de zileE. terapia de 7-14 zile

RASPUNS CORECT :E (pag 904)

672.*Inflamatia prostatica poate fi considerata atunci cand secretia prostatica exprimata contine ?A. > 10 leucocite pe microlitruB. >100 leucocite pe microlitruC. <1000 leucocite pe microlitruD. >1000 leucocite pe microlitruE. >10.000 leucocite pe microlitru

RASPUNS CORECT: D (pag 906)

673. *In prostatita bacteriana cronica, tabloul clinic cuprinde?A.prostata este dureroasa la palpareB.prostata este indurataC.prostata este in general normala la palpareD.simtomatologie alarmantaE.anurie

RASPUNS CORECT:C (pag 905)

674. Tabloul clinic din cistita acuta cuprinde urmatoarele simtome?A.disurieB.durere suprapubianaC.sensibilitate subpubianaD.anurieE.urina opaca

RASPUNS CORECT : A,B,E (pag 902)

675. In pielonefrita acuta majoritatea pacientilor prezinta?A.leucocitoza semnificativaB. disurieC. piurie

D. bacterii detectabile in urina necentrifugata gram pozitiviE. bacterii detectabile in urina necentrifugata gram negativi

RASPUNS CORECT: A,C,E (pag 902)

676. La femeile cu un episod progresiv de uretrita, fara hematurie,fara durere suprapubiana, si cu un istoric al simptomelor mai mare de 7 zile trebuie suspectata?A.necroza palpilaraB.abces renalC.infectie chlamidianaD.infectie cu E.coliE.infectie gonococica

RASPUNS CORECT: C,E (pag 902)

677. Urmatoarele principii stau la baza tratamentului infectiilor tractului urinar?A.in majoritatea cazurilor trebuie obtinut o cultura urinara calitativaB.reducerea simtomelor clinice indica intotdeauna vindecarea bacteriologicaC.in general infectiile necomplicate limitate la tractul urinar inferior raspund la cure scurte de terapieD.infectiile dobandite in comunitate sunt datorate tulpinilor rezistente la antibioticC.infectiile dobandite in comunitate sunt datorate tulpinilor sensibile la antibiotice

RASPUNS CORECT: C,E (pag 903)

678. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata cu ?A.penicilinaB.eritromicinaC.nitrofurantoinD.amoxicilinaE.cefalosporina

RASPUNS CORECT: C, D ,E (pag 904)

679. Simptomele de debut cele mai comune in cazul dezvoltarii necrozei palilare cuprind urmatoarele?A.oligurieB.hematurieC.oligurieD.durere in flanc E.anurie

RASPUNS CORECT: B,D (pag 905)

680. Pacientii cu infectii urinare susceptibili de a dezvolta ca si complicatie necroza papilara includ?

A. pacientii cu diabet zaharatB. pacientii cu boli vasculare renaleC. pacentii cu pielonefrite croniceD. pacientii cu leucemieE. pacientii cu siclemie

RASPUNS CORECT: A,B,E (pag 905)

681. Infectiile complicate ale tractului urinar sunt datorate in mod caracteristic urmatoarelor bacterii?A.bacterii dobandite in spitalB. E.coliC.ProteusD.SerratiaE.S.saprophyticus

RASPUNS CORECT: A,B,C,D (pag 901)

682. Predispozitia pentru infectii de tract urinar superior in timpul sarcinii se datoreaza urmatorilor factori?A.reducerea peristaltismului intestinalB.cresterea peristaltismului uretralC.scaderea peristaltismului ureteralD.reducerea tonusului ureteralE.disfunctia temporala a valvelor vezico ureterale

RASPUNS CORECT: C,D,E (pag 900)

683. Piuria, in absenta bacteriuriei, (piurie sterila), poate indica infectie cu agenti bacterieni neobisnuiti cum ar fi?A.C.trachomatisB.U.urlealyticumC.fungiD.E.coliE.Proteus

RASPUNS CORECT: A, B, C (pag 902)

684. In cazul pielonefritei acute necomplicate, tratamentul de prima intentie cuprinde urmatoarele antibiotice?A.trimetoprim-sulfametazolB.fluorochinolonaC.aminoglicozidD.penicilinaE.tetraciclina

RASPUNS CORECT:A,B,C (pag 904)

685. Care din urmatoarele examinari, are o semnificatie importanta pentru pielonefrita acuta necomplicata?A.bacteriurie semnificativaB decelarea cilindrilor leucocitariC.proteinurie tubularaD.hematurie macroscopicaE.scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinare

RASPUNS CORECT : A, B (pag 904)

686. La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara? A: pe cale hematogena B: pe cale limfatica C: pe cale intraluminala D: pe cale periuretrala E: in decurs de 2-3 saptamani

RASPUNS CORECT: C, D (pag 902)

687. In cistitele acute necomplicate tratamentul se poate efectua? A: cu doza unica de antibiotic doar la pacienti selectionati B: timp de 3 zile cu antibiotic la femei C: timp de 7-14 zile cu antibiotic la barbati D: cu doza unica de antibiotic la femeile tinere cu antecedente de infectie urinara E: cu doza unica de antibiotic la femei tinere cu evidentierea anterioara a unor microorganisme rezistente la antibiotice

RASPUNS CORECT: A,B, C (pag 904)

688. Circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare sunt? A: sarcina B: obstructia cailor urinare C: disfunctia neurogena a vezicii urinare D: refluxul vezico-ureteral E: varsta

RASPUNS CORECT :A,B,C,D (pag 900)

689. In cazul azotemiei prerenale sunt adevarate urmatoarele?A.azotemia prerenala este cea mai putin raspandita forma a insuficientei renale acuteB.reprezinta un raspuns fiziologic la hipoperfuzia renala usoara pana la moderataC.azotemia prerenala este cea mai raspandita forma a insuficientei renale acuteD.parenchimul renal este grav deterioratE.parenchimul renal nu este deteriorat

RASPUNS CORECT: B, C, E (pag 1657)

690. Cauzele azotemiei prerenale cuprind urmatoarele?A.nefrite interstitialeB.calculiC.stricturaD.hipovolemiaE.sindromul hepato-renal

RASPUNS CORECT: D, E (pag 1658)

691. Cauzele azotemiei renale intrinseci cuprind urmatoarele?A.sindrom hepato-renalB.necroza papilaraC.hiperplazie prostaticaD.glomerulonefrite si vasculiteE.nefrite interstitiale

RASPUNS CORECT : D, E (pag 1658)

692. Cauzele azotemiei postrenale cuprind urmatoarele?A.necroza tubulara acutaB.sindromul hepato-renalC.sindromul hemolitic uremicD.stricturaE.calculi

RASPUNS CORECT; D,E (pag 1658)

693. Semnele clinice care sustin diagnosticul de azotemie prerenala includ ?A.vertijul ortostaticB.hipotensiunea ortostaticaC.tahicardiaD.bradicardiaE.mucoase umede

RASPUNS CORECT: A,B,C,E (pap 1661)

694. Nefrotoxinele exogene cele mai raspandite sunt?A.calciuB.hemoglobinaC.mioglobinaD.potasiulE.sodiuRASPUNS CORECT: A,B,C (pag 1660)

695. Complicatiile insuficientei renale acute cuprind urmatoarele?A.hipokalemia este obisnuitaB.hiperkalemia este obisnuitaC.anemia se dezvolta lentD.anemia se dezvolta rapid si este usoaraE.hiperfosfatemie

RASPUNS CORECT: B, D,E (pag 1664)

696. Indicatii absolute pentru dializa includ urmatoarele?A.simptome ale sindromului uremicB.semne ale sindromului uremicC.hiokaliemie D.hipovolemieE.alcaloza

RASPUNS CORECT : A,B (pag 1666)

697. Cu privire la complicatiile insuficientei renale acute sunt adevarate urmatoarele?A.infectia apare la 50-90% din cazuriB.infectia este responsabila de 75% din deceseC.anemia este severaD.anemia se dezvolta lentE.anemia se dezvolta rapid si este usoara

RASPUNS CORECT: A,B,E (pag 1664)

698. In azotemia prerenala sedimentul urinar are urmatoarele caracteristici?A.este acelularB.poate contine cilindri hialini transparentiC.hematuria este frecventaD.piuria este frecventaE.contine cilindri granulari pigmentati

RASPUNS CORECT :A, B (pag 1661)

699. Azotemia din cadrul sindromului hepato-renal poate fi precipitata de alterari hemodinamice cum ar fi?A.hemoragiaB.paracentezaC.administrarea exagerata de diureticeD.substante toxiceE.hipotensiune

RASPUNS CORECT; A,B,C (pag 1658)

700. Insuficienta renala acuta ischemica apare cel mai frecvent la ?A.pacienti cu interventii chirurgicale cardio-vasculare majoreB.hipotensiune C.anemie severaD.hemoragiiE.sepsis

RASPUNS CORECT:A,D,E (pag 1658)

701. Prevenirea si tratamentul kiperkalemiei din insficienta renala acuta cuprimde urmatoarele?

A.Restrictie de K in dieta (sub 40 mmol/zi)B.Rasini schimbatoare de ioni care fixeaza KC.Restrictie de proteine din dietaD.DializaE.Tratamentul de obicei nu este necesar

RASPUNS CORECT A,B,D (pag1665)

702. Indicatii pentru dializa in cazul insuficientei renale acute sunt urmatoarele?A.manifestari clinice ale uremieiB.subincarcare volemica intravasculara ireductibilaC.hipokalemie rezistentaD.alcaloza severa rezistenta la masuri conservativeE.dializa profilactica daca ureea >100-200 mg/dl

RASPUNS CORECT :A, E (pag 1665)

703. Obiectivul tratamentului nutritional in insuficienta renala acuta cuprinde urmatoarele?A.restrictia aportului proteic la aproximativ 1g /kg corpB.furnizarea celor mai multe calorii sub forma de acizi grasi nesaturatiC.restrictia aportului proteic la aproximativ 0,6 g/kg corpD.furnizarea celor mai multe calorii sub forma de carbohidratiE.hiperalimentatia parenterala are un beneficiu net

RASPUNS CORECT: C,D (pag 1666)

704. Cele mai probabile candidate ca toxine in uremie sunt produsii secundari ai?A.ProteinelorB.AminoacizilorC.Acizi grasi nesaturatiD.NitritilorE.Lipidelor

RASPUNS CORECT: A,B (pag 1667)

705. Prezentarea si severitatea simptomelor uremiei variaza de la pacient la pacient, depinzand de ?A.importanta reducerii masei renale functionaleB.rapiditatea cu care masa renala este redusaC.bolile cronice preexistenteD.varsta pacientului E.patologie renala preexistenta

RASPUNS CORECT : A, B (pag 1667)

706. Caracteristica obisnuita a insuficientei renale cronice este?A.reducerea dimensiunilor rinichiului la ecografieB.crestera dimensiunilor rinichiului la ecografieC.cresterea dimensiunilor rinichiului la urografieD.cresterea dimensiunilor rinichiului la radiografie abdominala pe golE. reducerea dimensiunilor rinichiului la urografie

RASPUNS CORECT: A, E (pag 1669) 707Aparitia neobisnuita a pericarditelor la pacientii cu insuficienta renala cronica corect dializati este de obicei datorata?A.Infectiilor viraleB.bolilor sistemiceC.infarct miocardic transmuralD.chirurgiei cardiaceE.chirurgiei abdominale

RASPUNS CORECT : A,B,C,D (pag 1671)

708*Identificati afirmatia adevarata referitoare la diabetul zaharat: A: La pacientii cu DZNID nivelurile insulinei in vena porta sunt egale cu ele celor cu DZID. B: Ciclul Cori se refera la reconversia glucozei circulante in lactat in tesuturile periferice, cu intoarcerea lactatului in ficat pentru gluconeogeneza. C: In medie, complicatiile diabetului devin manifeste la 10 ani dupa aparitia hiperglicemiei manifeste.

D: Rata mortalitatii in coma hiperosmolara este de pana la 50%. E: In coma hiperosmolara deficitul mediu de lichid este de 3-5 l.

RASPUNS CORECT: B pag2281

709*Prima decizie care se ia in stabilirea dietei la un pacient cu diabet zaharat este: A: stabilirea aportului de hidrati de carbon B: stabilirea aportului de lipide C: stabilirea aportului caloric D: stabilirea aportului de proteine E: restrictia aportului de dulciuri

RASPUNS CORECT: C pag 2271-2272

710. *Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A: Deshidratare profunda B: Cresterea marcata a ureei si a creatininei C: Acidoza metabolica severa D: Rata de mortalitate crescuta E: Glicemie mult crescuta

RASPUNS CORECT: C pag 2281

711.*Cel mai obisnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de: A: sindromul extrapiramidal B: polineuropatia periferica C: epilepsie D: sindromul de tunel carpian E: sciatalgia

RASPUNS CORECT: B(pag. 2283)

712. Tratamentul cu insulina in diabetul zaharat poate fi administrat sub mai multe scheme de tratament. Tehnica cu multiple injectii subcutanate cu insulina implica: A: administrarea unei singure doze de insulina cu actiune lenta B: administrarea a una sau doua injectii pe zi de insulina cu actiune intermediara C: administrarea a doua injectii pe zi de insulina cu actiune rapida D: administrarea de insulina cu actiune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o doza de insulina cu actiune intermediara sau lunga seara E: administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaza insulina continuu int-un ritm bazal cu ritmuri programate crescute inainte de mese

RASPUNS CORECT: D pag 2272-2274

713. * Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu EXCEPTIA: A: Pancreatita cronica la alcoolici B: Sindromul Cushing C: Hipertiroidismul D: Acromegalia E: Medicamente


714.*Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele: A: Varsta instalarii peste 40 de ani B: Raspunde la terapia sulfonilureica C: Pacienti supraponderali, obezi D: Complicatia acuta: cetoacidoza E: Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulin

RASPUNS CORECT: D pag2270

715.* Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin: A: Proteinurie 300-500mg/zi B: Proteinurie 30-300mg/24 ore C: Proteinurie sub 1,2g/24 ore D: Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urina E: Proteinurie intre 1-5Î¼g/ 24ore

RASPUNS CORECT: B pag 2283

716.* Substratul primar pentru formarea corpilor cetonici (in cursul cetoacidozei diabetice) este: A: glucoza B: aminoacizii C: fosfolipidele D: acizii grasi liberi E: colesterolul


717.* Sindromul tardiv de edem cerebral ce poate apare in cursul tratamentului cetoacidozei

diabetice se previne cu: A: solutie Ringer B: solutie salina (ser fiziologic) C: bicarbonat de sodiu D: glucoza 5% E: clorura de potasiu


718* Care este momentul optim de administrare a insulinei la un bolnav cu cetoacidoza diabetica si potasiul seric foarte scazut? A: Imediat ce bolnavul s-a prezentat la medic B: Se administreaza concomitent insulina + potasiu C: Dupa 60-90 min pana se administreaza 40-50 mmoli potasiu D: La 10-15 min dupa administrarea solutiei Ringer E: La 2-3 ore dupa administrarea a 40-50 mmoli potasiu


719.* Testul standard de toleranta orala la glucoza se face cu: A: 50 g glucoza B: 75 g glucoza C: 100 g glucoza D: 150 g glucoza E: 200 g glucoza


720.*Care este valoarea glucozei plasmatice dupa post (peste noapte) pentru diagnosticul diabetului zaharat? A: glicemia 120 mg/dl B: glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl o singura data C: glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl in doua ocazii repetate D: glicemia mai mare sau egala cu 180 mg/dl E: glicemia mai mare 200 mg/dl

RASPUNS CORECT: C pag2266

721.*Care este necesarul minim de proteine pentru o buna nutritie a bolnavilor cu diabet zaharat? A: 0,4 g/kg/zi

B: 0,9 g/kg/zi C: 2 g/kg/zi D: 1,9 g/kg/zi E: 2-3 g/kg/zi


722.*Care este necesarul zilnic de proteine la un bolnav cu diabet zaharat si nefropatie diabetica?

A: 0,8 g/kg/zi B: 1,5 g/kg/zi C: 0,9 g/kg/zi D: 2 g/kg/zi E: 0,3 g/kg/zi

RASPUNS CORECT: A pag2272

723.*Care este cantitatea de grasimi din numarul total de calorii la un bolnav cu diabet zaharat, nonobez, fara hiperlipidemie? A: 40% B: 30% C: 50% D: 45% E: 10%


724.* Rata de productie zilnica a insulinei la subiectii nondiabetici de greutate normala este de: A: aproximativ 25 U/zi B: 50 U/zi C: 40 U/zi D: 10 U/zi E: 100 U/zi

RASPUNS CORECT: A pag2272

725.* Cand un pacient cu diabet zaharat tratat cu insulina va reduce doza? A: Premergator unei interventii chirurgicale B: Cand anticipeaza un efort fizic semnificativ C: In cursul unei infectii intercurente

D: Daca este hipertensiv E: Inaintea unor explorari de laborator

RASPUNS CORECT: B pag.2273

726.* La persoanele sanatoase eliminarea renala (pragul renal) a glucozei apare la o glicemie de: A: 150 mg/dl B: 140-160 mg/dl C: 180-200 mg/dl D: 210 mg/dl E: 120-130 mg/dl

RASPUNS CORECT: C pag2274

727.* Tratamentul edemului cerebral ce poate apare in evolutia cetoacidozei se face cu: A: solutie Ringer B: ser fiziologic C: bicarbonat de sodiu D: manitol E: clorura de potasiu


728.*Rata de mortalitate in coma hiperosmolara din diabetul zaharat este de: A: 20% B: 25% C: 10% D: peste 50% E: 40%

RASPUNS CORECT: D pag 2281

729.* Leziunea proliferativa din retinopatia diabetica este: A: formarea de noi vase B: microanevrismele C: exudate dure D: pete vatuite E: dilatari venoase

RASPUNS CORECT: A pag 2282

730.*HTA aparuta in evolutia nefropatiei diabetice se trateaza cu: A: nifedipin B: propranolol C: atenolol D: captopril E: metoprolol


731.* Prin microalbuminurie se intelege excretia renala de albumina pana la nivelul de: A: 400-450 mg/zi B: 500-550 mg/zi C: 30-300 mg/zi D: 600 mg/zi E: peste 800 mg/zi


732.*Neuropatia vegetativa din diabetul zaharat se manifesta clinic prin: A: parestezii B: hiperestezie C: dificultate la inghitire D: durere ce mimeaza herpesul zoster E: durere ce mimeaza un abdomen acut chirurgical


733.* Diareea diabetica se trateaza cu: A: codeina B: aspirina C: acetaminofen D: loperamid E: fenitoin

RASPUNS CORECT : D pag 2283

734.* Dieta in diabetul zaharat: A: Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii

B: Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega C: La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din numarul total de calorii D: Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati E: Deoarece dietele cu glucide in cantitate mica pot incetini progresia nefropatiei, necesarul glucidic trebuie limitat la 0,8 g/kg/zi

RASPUNS CORECT: B pag 2271-2272

735.*Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin: A: Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute B: Prezenta gaurii cationice C: Niveluri plasmatice crescute ale peptidului C D: Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute E: pH > 7,45


736.*Glucagonul in diabetul zaharat: A: serveste la sustinerea majora B: serveste in cazul postului prelungit C: este principalul hormon de contrareglare D: nu este necesar pentru mentinerea nivelului glucozei sanguine E: este inlocuit de hormonul de crestere in absenta acestuia

RASPUNS CORECT: C (pag. 2275)

737*Hipoglicemia ignorata apare datorita: A: eliberarii de epinefrina si norepinefrina B: datorita neuropatiei autoimune la pacientii cu diabet de lunga durata C: hipoglicemiei anterioare D: pierderii raspunsului la catecolamine E: scaderii unitatilor de transport cerebral de glucoza


738. Insulina intermediara are urmatoarele trasaturi: A: actiunea incepe la 2,5 ore

B: actiunea incepe 1/2 ore C: un varf maxim la 11 ore D: perioada totala de actiune 25 ore E: varf maxim la 3 ore

RASPUNS CORECT: ACD pag2274

739.Prin mentinerea la o femeie cu diabet zaharat a unei glicemii normale pe timpul sarcinii se previne: A: macrosomia fetala B: aparitia edemelor C: mortalitatea perinatala D: sindromul de detresa respiratorie E: aparitia HTA

RASPUNS CORECT: ACD pag 2274

740.Ce categorie de bolnavi cu diabet zaharat vor fi exclusi de la tratamentul intensiv cu insulina? A: Persoanele in varsta B: Persoanele cu boli coronariene C: Bolnavii cu accidente vasculare cerebrale D: Bolnavii cu ulcer gastric E: Bolnavii cu hepatita cronica

RASPUNS CORECT: ABC pag 2275

741. Care sunt hormonii de contrareglare ce intervin in hipoglicemie? A: Glucagonul B: Epinefrina C: Tiroxina D: Parathormonul E: Prolactina

RASPUNS CORECT: AB pag2275

742. Simptomele vegetative si modificarile functiei cerebrale declansate de hipoglicemie in evolutia diabetului zaharat apar la o glicemie de: A: 50-55 mg/dl B: 70-72 mg/dl C: 90 mg/dl

D: 75-85 mg/dl E: 95 mg/dlRASPUNS CORECT: AB pag 2275

743. Hipoglicemia din diabetul zaharat poate fi determinata de: A: boala renala diabetica B: hipertiroidismul C: insuficienta suprarenala autoimuna D: anticorpii circulanti antiinsulinici E: excesul alimentar de hidrati de carbon


744. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin: A: Greata si varsaturi B: Polifagie C: Dureri abdominale D: Deshidratare E: Respiratie Kussmaul


745. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin: A: Niveluri plasmatice crescute ale ß-hidroxibutiratului B: Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute C: Prezenta gaurii anionice D: Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute E: pH>7,45


746. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu: A: Infarct miocardic B: Sindrom de detresa respiratorie C: Edem cerebral D: Tromboza vasculara E: Hipercheratoza

RASPUNS CORECT: ABCD pag 2280

747. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin: A: Dilatatie si ocluzie capilara B: Microanevrisme C: Sunturi arteriovenoase D: Vase noi E: Hemoragii in vitrosRASPUNS CORECT: ABC pag 2282

748. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false? A: Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie B: Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10 -15ani) C: La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal D: Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in membrana bazala glomerulara E: Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare glomerulara scazind, in medie, cu 1ml/min pe luna

pag 2282-2284 RASPUNS CORECT: ACD

749. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate? A: Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmind distributia unuia sau a mai multor nervi spinali B: Mononeuropatia diabetica este, de obicei, autolimitata C: Polineuropatia periferica diabetica se caracteriseaza prin durere care se accentueaza la mers D: Reflexele osteo-tendinoase in polineuropatia periferica diabetica sunt absente E: Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie

pag 2283 RASPUNS CORECT: BDE

750. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici: A: Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese B: In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri scazute programate inainte de mese C: Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cind se anticipeaza o activitate sustinuta sau un efort semnificativ D: Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependent E: Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decit dupa antidiabetice orale

pag 2272-2273, 2276 RASPUNS CORECT: DE

751. Cauzele formelor secundare de diabet zaharat sunt A: Ataxia-teleangiectazia B: Lipodistrofiile C: Administrarea de hormoni steroizi D: Arsurile usoare E: Infectiile virale

pag 2266 RASPUNS CORECT: ABC

752. Terapia intensiva cu insulina nu este indicata in urmatoarele cazuri, exceptand A: Copii sub 7 ani B: Persoane dupa transplant renal C: Persoane cu boala coronariana asociata D: Persoane cu AVC asociat E: Femei insarcinate

pag.2274-2275 RASPUNS CORECT: BE

753. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt A: Tromboza vasculara B: Anorexie,greturi C: Mucormicoza D: Temperatura corporala sub normal E: Sindromul de detresa respiratorie

pag. 2280 RASPUNS CORECT: ACE

754. Leziunile simple din retinopatia diabetica sunt, cu exceptia: A: Pete vatuite B: Microanevrisme C: Cicatrice D: Hemoragii in vitros E: Hemoragii(puncte sau pete)

pag.2282 RASPUNS CORECT: CD

755. Hipoglicemia la pacientii diabetici insulino-dependenti poate fi cauzata de:

A: lipsa unei mese B: efort fizic neasteptat C: scaderea dozei de insulina D: eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare E: instalarea complicatiilor renale ale diabetului

pag.2275-76 RASPUNS CORECT: ABE

756. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice cuprinde: A: anorexie, greata si varsaturi B: tuse cu expectoratie hemoptoica C: respiratie Kussmaul D: dureri osoase E: alterarea starii de constienta sau coma franca

pag.2278 RASPUNS CORECT: ACE

757. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde: A: administrarea de insulina intravenos B: administrarea de glucagon intravenos C: administrarea intravenoasa de solutie salina izotona sau Ringer lactat D: administrarea de potasiu E: administrarea de diuretice

pag.2279 RASPUNS CORECT: ACD

758. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei proliferative din diabetul zaharat: A: formarea anevrismelor B: hemoragia in vitros C: dezlipirea de retina D: cataracta E: pierderea vederii

pag.2282 RASPUNS CORECT: BCE

759. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice: A: hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare B: proliferarea endoteliala C: formarea de semilune celulare epiteliale

D: nodulii Kimmelstiel-Wilson E: corpii hematoxilinici Gross

pag.2282 RASPUNS CORECT: AD

760. Cetoacidoza diabetica: A: Este cauzata de intreruperea aportului de insulina B: Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale C: Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei D: Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic E: Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon

pag.2277 RASPUNS CORECT: ABC

761. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A: Greturi, varsaturi, anorexie B: Durere abdominala C: Respiratie Kussmaul D: Semne de supraincarcare volemica E: Oligurie

pag.2278 RASPUNS CORECT: DE

762. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica: A: Este o complicatie a diabetului insulino-dependent B: Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide C: Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici D: Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice E: Apare la tineri

pag.2280 RASPUNS CORECT: BCD

763. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt: A: Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala) B: Hiperglicemie extrema C: Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei D: Cresterea osmolaritatii sangvine E: Scaderea vascozitatii plasmatice

pag. 2281 RASPUNS CORECT: ABD 764. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin: A: Disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitire B: Ulcer duodenal cronic C: Evacuare gastrica intarziata D: Diaree, constipatie E: Sindrom Mallory-Weiss


765. Cetoacidoza diabetica apare ca urmare a: A: aportului crescut de lipide B: supradozarii insulinei C: infectiilor intercurente D: interventiilor chirurgicale E: intreruperii aportului de insulina

pag. 2277 RASPUNS CORECT: CDE

766. Cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin: A: hiperglicemie B: diureza osmotica C: hiperhidratare D: deshidratare E: hipervolemie

pag.2277 RASPUNS CORECT: ABD

767. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la cetoacidoza diabetica: A: deficitul de insulina creste eliberarea acizilor grasi liberi B: deficitul de insulina reduce eliberarea acizilor grasi liberi C: glucagonul accelereaza oxidarea acizilor grasi liberi D: glucagonul scade malonil CoA hepatica E: glucagonul stimuleaza acetil-CoA carboxilaza

pag.2277-78 RASPUNS CORECT: ACD

768. Clinic, cetoacidoza incepe cu:

A: transpiratii B: anorexie C: greata D: varsaturi E: hipertensiune arteriala


769. La examinarea unui bolnav cu cetoacidoza necomplicata se poate constata: A: respiratie Kussmaul B: febra C: temperatura normala D: temperatura scazuta E: alterarea starii de constienta

pag. 2278 RASPUNS CORECT: ACDE

770. Care sunt anomaliile metabolice prezente in coma cetoacidotica? A: Alcaloza metabolica B: Deficitul de magneziu C: Hipertrigliceridemie D: Hiperamilazemie E: Hipersodemie

pag.2278-2277 RASPUNS CORECT: BCD

771. Diagnosticul diferential al cetoacidozei la un bolnav cu diabet zaharat nediagnosticat anterior se face cu: A: uremia B: cetoacidoza alcoolica C: intoxicatii D: diabetul insipid E: pancreatita acuta

pag.2279 RASPUNS CORECT: ABCE

772. Care sunt primele teste de laborator ce se efectueaza pentru diagnosticul de cetoacidoza diabetica? A: hemoglobina glicozilata (A1C) B: leucocitele din sangele periferic C: corpii cetonici din urina

D: glucoza urinara E: glucagonul seric


773.Care sunt dozele de insulina necesare pentru tratamentul cetoacidozei diabetice? A: initial in bolus iv 100 unitati de insulina B: initial in bolus intravenos 25-50 unitati de insulina C: Apoi 30-40 U/h pana cand cetoacidoza se remite D: 15-25 U/h pana cand cetoacidoza se remite E: 50-60 U/h pana cand cetoacidoza se remite

pag. 2279 RASPUNS CORECT: BD

774. Cand este indicat bicarbonatul la bolnavii cu cetoacidoza diabetica? A: pH-ul seric 7,25 B: pH-ul seric 7 C: pH-ul seric 6,9 D: pH-ul seric 7,3 E: pH-ul seric 7,2

pag. 2277 RASPUNS CORECT: BC

775. Alcalinizarea rapida a unui bolnav cu cetoacidoza diabetica poate duce la: A: cresterea eliberarii oxigenului in tesuturi B: scaderea eliberarii de oxigen in tesuturi C: scaderea functiei ventriculare stangi D: diureza osmotica E: cresterea aviditatii hemoglobinei pentru oxygen

pag.2279 RASPUNS CORECT: BCE

776. Care sunt complicatiile digestive ce pot apare in evolutia cetoacidozei diabetice? A: Ulcerul gastric B: Ulcerul duodenal C: Gastrita eroziva D: Dilatatia gastrica acuta E: Esofagita de reflux


777. Care dintre urmatoarele situatii pot masca prezenta cetoacidozei diabetice? A: Infectiile intercurente B: Hipoxia severa C: Interventiile chirurgicale D: Colapsul vascular E: Diselectrolitemiile

pag.2280 RASPUNS CORECT: BD

778. Care sunt complicatiile cetoacidozei diabetice? A: Infarctul miocardic B: Tromboza vasculara C: Edemul cerebral D: Hipertensiunea arteriala E: Sindromul de detresa respiratory


779. Care sunt factorii ce pot supradiagnostica diabetul zaharat prin testul standard de toleranta orala la glucoza? A: Secretia de epinefrina B: Eliberarea glucagonului C: Lipsa exercitiului fizic D: Dieta bogata in fibre vegetale E: Anxietatea cauzata de punctia venoasa


780. In cursul terapiei diabetului zaharat prin tehnica cu multiple injectii de insulina subcutanat, insulina cu actiune rapida va fi divizata astfel: A: 40% la micul dejun B: 50% la micul dejun C: 30% la pranz D: 30% la cina E: 45% la pranz


781. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul diabetului zaharat prin tehnica cu multiple injectii de insulina administrate subcutanat sunt adevarate? A: Initierea terapiei se face cu 0,6-0,7 U insulina/kg

B: Ajustarea dozei de insulina intermediara se face pe baza glicemiei la 1h postprandial C: Ajustarea dozei de insulina rapida se face pe baza glicemiei a jeun D: Insulina intermediara se administreaza la 9 seara E: Ajustarea insulinei rapide se face pe baza glicemiei la 1h postprandial

pag.2273 RASPUNS CORECT: ADE

782. Preparatele de insulina cu actiune intermediara sunt folosite in: A: urgentele diabetice B: tratamentul conventional cu insulina C: terapia prin injectii multiple de insulina subcutanat D: administrarea subcutanata continua de insulina E: in cursul unor infectii intercurente

pag.2274 RASPUNS CORECT: BC

783. La un bolnav cu diabet zaharat tratat de peste 10 ani cu insulina, actiunea insulinei rapide are urmatoarele caracteristici: A: incepe la cateva minute B: debutul actiunii la aproximativ 1 ora C: un varf maxim la 6 ore D: are efecte masurabile la 16 ore E: se mentine efectul si la 24 de ore


784. La un bolnav cu diabet zaharat cu debut recent tratat cu insulina actiunea insulinei rapide are urmatoarele trasaturi: A: debutul actiunii la cateva minute B: efectul maxim la 2 ore C: durata de 6-8 ore D: durata pana la 16 ore E: efect maxim la 6 ore pag.2274 RASPUNS CORECT: ABC

785. *In Europa aportul de iod este adecvat in: A. RomaniaB. FinlandaC. ItaliaD. Bulgaria

E. Marea Britanie

(pag 141) RASPUNS CORECT: B

786. *Hipertiroidismul se manifesta prin urmatoarele cu exceptia:A. PruritB. FatigabilitateC. Apetit scazut (frecvent la tineri)D. Fibrilatie atrialaE. Onicoliza

(pag 119) RASPUNS CORECT: C

787. *Cea mai severa reactie adversa la administrarea de ATS in hipertiroidii este:A. Hepatita ronicaB. Icter colestaticC. Eruptii cutanate pruriginoaseD. AgranulocitozaE. Trombocitopenie

( pag 124) Raspuns: D

788. *Agravarea exoftalmiei ,dupa radioterapie, poate fii prevenita prin: A. Corticoterapie timp de cateva zileB. Corticoterapie timp de cateva luniC. AINS timp de cateva zileD. Administrarea anterioara terapiei de antitiroidiene de sintezaE. Administrarea ulterioara terapiei de antitiroidiene de sinteza

( pag 125) RASPUNS CORECT: B

789. *Urmatoarele afirmatii despre antitiroidienele de sinteza sunt adevarate: A. De electie la gravide este metil-tiouracilB. Durata tratamentului este 1-2 luniC. Remisiunea se realizeaza cel mai probabil in gusa medieD. La copil si adolescenti sunt contraindicate antitiroidienele de sintezaE. Eruptiile cutanate pruriginoase sunt reversibile la intreruperea tratamentului

(pag 124) RASPUNS CORECT: E

790. *Care din clasificarea OMS a gusii oligosimptomatice prin deficit de aport iodat nu este adevarata:

A. Gradul 1.Tiroida marita de volum se palpeaza,dar se vede numai in deglutitie cu capul in extensie(gusa mica)

B. Gradul 2.Tiroida marita de volum se observa in pozitia normala a capului,nu depaseste marginea interna a muschiului sternocleidomastiodian (gusa medie)

C. Gradul 2.Tiroida voluminoasa depaseste loja cervicala lateral sau intratoracic (gusa medie)

D. Gradul 3.Tiroida marita de volum depaseste marginea muschiului sternocleidomastoidian,dar nu deformeaza lateral gatul si se mentine in zona cervicala(gusa mare)

E. Gradul 4.Tiroida voluminoasa depaseste loja cervicala lateral sau intratoracic(gusa voluminoasa)


791. *Gusa endemica este definite ca: A. Hipertrofia tiroidei cu modificari chistice intratiroidieneB. Hipertrofia tiroidei cu modificari atrofice intratiroidieneC. Hipertrofia tiroidei cu modificari distrofice intratiroidieneD. Hipotrofia tiroidei datorita deficitului de iodE. Hipotrofia tiroidei cu manifestari de hipertiroidism


792.*Afectiunile produse prin deficit de iod in perioada fetala sunt urmatoarele cu exceptia: A. Cretinism endemic-forma neurologicalB. AvortC. Cresterea mortalitatii perinataleD. Cretinism endemic-forma mixedematoasaE. Gusa oligosimptomatica


793.*Cretinismul endemic forma neurological se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia: A. Majoritatea au statura cvasinormalaB. Fara retard mintalC. Retardare mintala severaD. ROT exagerateE. Majoritatea au gusa nodulara


794.*Care din urmatoarele caracteristici ale cretinismului endemic forma mixedematoasa nu sunt adevarate:

A. TSH mult crescutB. T4 mult scazut (in plasma)C. Deficit statural severD. Majoritatea au gusa nodularaE. Retardare mintala severa

(pag 146) RASPUNS CORECT : D

795.*Complicatiile gusei endemice sunt urmatoarele cu exceptia:A. Formele agresive de carcinom tiroidian sunt mai frecvente in zonele de gusa endemicaB. Gusa endemica este o leziune adaptativaC. Gusa endemica este o leziune precanceroasaD. Prognosticul carcinomului tiroidian este mai sever in zonele endemice in absenta

profilaxiei iodateE. Prognosticul carcinomuli tiroidian este mai bun daca se asigura un aport iodat sufficient


796.*Dintre factorii alimentari gusogeni implicate in patogenia gusei endemice nu fac parte: A. TiocianatulB. SoiaC. ProgoitrinD. FlavonoiziiE. Malnutritia (deficit de vit A)

(pag 144) RASPUNS CORECT : C

797.*Cretinismul sporadic reprezinta: A. Hipertiroidism congenitalB. Hipotiroidism dobanditC. Hipotiroidism congenitalD. Nu se poate trata substituitivE. Nu poate fii prevenit

(pag 145) Raspuns: C

798.*Componenta esentiala a cretinismului endemic este: A. Retardul mental severB. Displegia spastica

C. Nanismul disarmonicD. surditateaE. lipsa maturatiei osoase

(pag 143) RASPUNS CORECT: A

799.*Care dintre urmatoarele componente este identica in cele 2 forme de cretinism endemic(forma mixedematoasa si forma neurological):

A. Retardul mental severB. Deficit staturalC. ROT exagerateD. Surdomutism absentE. Maturatie osoasa normala

(pag 146) RASPUNS CORECT: A

800.*Conform clasificarii OMS tiroida care se observa in pozitia normala a capului,dar nu depaseste marginea interna a muschiului sternocleidomastiodian corespunde gradului:

A. 0B. 1C. 2D. 3E. 4


801.*Care din urmatoarele nu este factor alimentar gusogen: A. TiocianatB. ProgoitrinC. GoitrinD. SoiaE. Falvonoizi


802.*Doza minima necesara de Iod care asigura o sinteza adecvata de hormoni tiroidieni este:A. 5 microgr/ziB. 25 microgr/zi\C. 50 microgr/ziD. 50 mg/ziE. 25 mg/zi


803.*Gravitatea endemiei gusei prin deficit de Iod este in corelatie directa cu:A. Leziunile coexistenteB. Anumite stari fiziologice(sarcina,lactatie)C. Valoarea TSHD. Cresterea RICE. Ioduria


804.*Clasificarea clinica din boala Graves-Basedow este:A. Clasa 4-leziuni corneeneB. Clasa 3-exoftalmie(protruzia globilor oculari >18 mmC. Clasa 1-fara semen si simptomeD. Clasa 3-afectarea musculaturii extraoculareE. Clasa 2-afectarea tesuturilor moi

RASPUNS CORECT: C

805. In Europa,aportul de Iod este adecvat in:A. SuediaB. DanemarcaC. BelgiaD. FrantaE. Elvetia

(pag 141) RASPUNS CORECT: A E

806. Conform clasificarii OMS a gusii oligosimptomatice prin deficit de aport iodat: A. Gusa de gradul 1 doar se palpeaza,fara sa fie vizibila in nici o conditieB. Gusa medie nu este vizibila decat la deglutitie cu capul in extensieC. Gusa de gradul 2 nu depaseste marginea interna a sternocleidomastoidianuluiD. Gusa de gradul 3 nu deformeazalateral gatulE. Gusa mare depaseste loja cervicala lateral si intratoracic

(pag 143) RASPUNS CORECT: C D

807. Despre gusa endemica este adevarat ca: A. In zonele endemice,la adulti predomina formele difuze

B. La copil formele difuze apar in special in zonele cu deficit iodat severC. In gusile endemice nodulare pot aparea leziuni degenerative pseudochisticeD. Leziunile degenerative pseudochistice pot deveni in timp gusi toxice nodulareE. In zonele endemice la varstnici predomina formele nodular

(pag 142) RASPUNS CORECT: C E

808. Factorii gusogeni implicate in patogenia gusii endemice actioneaza in urmatorul mod: A. Soia creste eliminarile digestive de T4B. Malnutritia inhiba absorbtia IoduluiC. Goitrinul inhiba organificarea IoduluiD. Tiocianatul inhiba captarea IoduluiE. Flavinoizii inhiba oxidaza tiroidiana

(pag 144) RASPUNS CORECT: A C D E

809. In zonele cu gusa endemica este adevarat ca: A. La varstnici predomina gusile nodulareB. La copil predomina gusile difuzeC. Este mai frecvent hipertiroidismul prin cresterea T3D. Aparitia gusei nodulare la copil semnifica deficit sever de IodE. Pronosticul adenomului tiroidian este mai sever

(pag 142,143) RASPUNS CORECT: A B C D

810. Efectele pe termen lung ale profilaxiei iodata sunt: A. Cresterea incidentei tiroiditei HashimotoB. Scaderea frecventei cazurilor de gusa toxica multinodularaC. Scaderea frecventei cazurilor de adenom toxic tiroidianD. Cresterea incidentei de carcinom papilar in raport cu cel folicularE. Cresterea incidentei de carcinoma follicular in raport cu cel papilar

(pag 150) RASPUNS CORECT: A B C D

811. Diagnosticul diferential al gusei endemice se face cu: A. Gusa prin mechanism autoimun (tiroidita autoimuna,boala Graves-Basedow)B. Mecanism tumoral (adenoame si carcinoame tiroidiene)C. Mecanisme bacteriene (tiroidite subacute)D. Mecanisme virale (tiroidite subacute)E. Mecanism genetic (mutatii activatoare ale receptorului TSH)

(pag 144) RASPUNS CORECT: A B D E

812. Legat de profilaxia gusii endemice ci cretinismului endemic sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. In zonele cu deficit iodat sever profilaxia iodata este urgent necesaraB. Leziunile neurologice avnd character ireversibil ,tratamentul este imposibil de

realizatC. Inlaturarea deficitului de Iod duce numai la scaderea cazurilor degusa,nu la inlaturarea

completaD. Inlaturarea deficitului de Iod duce la disparitia guseiE. Deficitul de Iod este facorul etiologic principal


813. Metode de corectare a deficitului de Iod sunt:A. Sarea iodataB. Comprimate de iodura de potasiuC. Ulei iodat injectabil si per osD. Iodarea apei si a hraneiE. iodarea aerului

(pag 148-149) RASPUNS CORECT: A B C D

814. Despre sarea iodata se poate afirma: A. Reprezinta metoda cea mai simpla,ieftina si cu eficienta confirmata de profilaxieB. Iodarea sari se poate efectua cu iodura de potasiu sau iodat de potasiuC. Iodarea de poate realize cu iodura de sodiumD. Iodatul de potasiu e preferat in zonele cu umiditate ridicataE. In Romania se utileizeaza un grad de iodare a sari de 20 mg la 1 kg(1/50000)

(pag 148-149) RASPUNS CORECT: A B D E

815. Tratamentul curative al gusei endemice se face cu: A. Hormoni tiroidieniB. Iod stabilC. Cura chirurgicalaD. ATSE. Beta blocante

(pag150) RASPUNS CORECT : A B C

816. Hormonii tiroidieni sunt indicate in urmatoarele situatii: A. Gusi difuze cu normotiroidism-rezultate optime

B. Gusi difuze cu hipotiroidism–rezultate optimeC. Gusi multinodulare mari-efecte optimeD. Boala Graves-BasedowE. In gusile multinodulare mari se prefera tratamente radicale

(pag 150) RASPUNS CORECT: A B E

817. Cura chirurgicala a gusei endemice are urmatoarele indicatii: A. Gusa mareB. Gusa mica crevico-toracicaC. Gusa voluminoasaD. Fenomene compesiveE. Suspiciune de malignitate


818. Mixedemul congenital se manifesta prin: A. Nanism armonicB. Deficit intellectual pana la cretinismC. Icter prelungitD. Hernie inghinalaE. Macroglosie

(pag 129) RASPUNS CORECT: B C E

819. In hipotiroidismul hipotalamo-hipofizar, explorarile de laborator releva: A. TSH plasmatic normalB. TSH plasmatic scazutC. FT4 scazutD. FT4 crescutE. FT4 normal

(pag 130) RASPUNS CORECT: A B C

820. Simptomele de hipertiroidism sunt: A. PalpitatiileB. SomnolentaC. FatigabilitateaD. ConstipatiaE. Pruritul

(pag 119) RASPUNS CORECT: A C E

821. TSH supresat apare in: A. Boli netiroideiene severeB. Depresia majoraC. Hipotiroidismul hipotalamo-hipofizarD. Dupa administrare de glucocorticoiziE. Hipertiroidismul hipotalamo-hipofizar


822. Tratamentul hipertiroidismului clinic manifest implica: A. AntibioterapieB. Chirurgia tiroideiC. Radioterapia cu I 131D. Regim igieno-dieteticE. Blocante beta-adrenergice

(pag 122-123) RASPUNS CORECT: B C D E

823. Forma subclinica de hipertiroidism poate detemina complicatii clinice precum: A. OsteopenieB. FeocromocitomC. Osteoporoza prin reducerea masei osoaseD. Fibrilatie atrialaE. Hipertrofie miocardica


824. Tratamentul hipertiroidismului subclinic se indica in special la:A. AdolescentiB. Pacientii cu gusa mareC. Pacientii cu fibrilatie atrialaD. Pacientele cu osteoporoza postclimacteriuE. Pacientii cu hipertrofie miocardica

(pag 128) RASPUNS CORECT: B C D E

825. Nu se recomanda administrarea iodului radioactive la pacientii cu hipertiroidism in urmatoarele situatii:

A. Copii

B. Varsta peste 20 aniC. Leucopenie sau agranulocitozaD. Risc chirurgical mareE. Adolescenti

(pag 125) RASPUNS CORECT: A E

826. In sarcina hormonii tiroidieni sufera urmatoarele modificari: A. T4 total crescuteB. T4 egal T3C. T4 plasmatic crescutD. T4 scadeE. T4 liber este normal

(pag 122) RASPUNS CORECT: A C E

827. Dintre semnele si simptomele de hipertiroidie fac parte: A. Fatigabilitate,dispnee de efortB. Tahicardie sinusala C. Tegumente umede si fineD. PsihozeE. Constipatie


828. Tratamentul chirurgical al hipertiroidismului poate avea urmatoarele complicatii:

A. Criza tireotoxicaB. Recidiva postoperatorieC. Paralizia recurentialaD. HiperparatiroidismulE. Hipotiroidismul

(pag 125) RASPUNS CORECT: A B C E

829. Diagnosticul diferential al hipertiroidismului se face cu urmatoarele afectiuni: A. Diabet zaharatB. Fibrilatie atrialaC. OsteoporozaD. FeocromocitomE. Atacuri de panica

(pag 121) RASPUNS CORECT: A D E

830. Printre particularitatile bolii Graves-Basedow se enumara:

A. Mixedemul pretibialB. ExoftalmiaC. Mixedemul membrelor superioare,al toracelui si al feteiD. Gusa difuza cu hipertiroidismE. Asocierea cu boli autoimmune


831. Despre oftalmopatia Graves este adevarat ca: A. Poate sa preceada manifestarile de hipertiroidismB. Poate sa apara concomitant cu manifestarile de ipertiroidismC. Poate sa apara dupa amnifestarile de hipertiroidismD. Este agravata de fumatE. Are prognostic bun in cazul unui nivel ridicat al T3

RASPUNS CORECT: A B C D

832. Tratamentul hipertiroidismului clinic manifest cuprinde:

A. Regim igieno-dieteticB. Medicamente: blocante ale sintezei de hormone tiroidieni,blocante beta-adrenergice si

sedativeC. Medicamente: amiodarona,metildopaD. RadioterapieE. Chirurgia tiroidei sau a surselor ectopice de hormoni tiroidieni

(pag 122-123) RASPUNS CORECT: A B D E

833. Sunt forme clinice de tireotoxicoza cu hipertiroidism: A. Boala Graves-BasedowB. Gusa toxica multinodularaC. Struma ovariiD. Hipertiroidismul din tumorile trofoblasticeE. Carcinomul follicular cu metastaze hiperfunctionale

(pag 120) RASPUNS CORECT: A B D

834. Sunt forme clinice de tireotoxicoza fara hipertiroidism A. Adenomul toxic tiroidianB. Tireotoxicoza din tiroidita subacutaC. Tireotoxicoza factitiaD. TireotropinomulE. Gusa toxica multinodulara

(pag 120) RASPUNS CORECT: B C

grile licenta medicina interna 2009

Documents