CUPRINS

CUPRINS...............................................................................................1

I.NEVOILE ŞI RESURSELE. ACTIVITATEA ECONOMICĂ...........................2

II. ECONOMIA, O REALITATE DIVERSĂ...................................................6

III. ECONOMIA DE PIAŢĂ......................................................................10

IV. BANII..............................................................................................14

V. FACTORII DE PRODUC IEŢ ................................................................24

VI. PROGRESUL TEHNIC......................................................................29

VII. UTILIZAREA FACTORILOR DE PRODUC IE. COSTUL DE PRODUC IEŢ Ţ

...........................................................................................................32

VIII. PRODUCTIVITATEA.......................................................................44

IX. CONSUMATORUL ŞI UTILITATEA ECONOMICĂ................................46

X. PIA AŢ ..............................................................................................50

XI. CONCUREN AŢ ................................................................................55

XII. PIA A MONETARŢ Ă.........................................................................57

XIII.PIA A CAPITALURILORŢ ..................................................................61

XIV.PIA A FOR EI DE MUNC . SALARIULŢ Ţ Ă ............................................68

XV.PROFITUL.......................................................................................76

XVI.VENITUL, CONSUMUL, INVESTI IILEŢ ..............................................85

XVII.EFICIEN A ŞI ECHILIBRUL ECONOMICŢ ..........................................93

XVIII.ŞOMAJUL.....................................................................................99

XIX.INFLA IAŢ .....................................................................................105

XX.FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICEŢ ĂŢ ......................................112

XXI.STATUL ŞI ECONOMIA.................................................................118

XXII. PIA A MONDIALŢ Ă......................................................................124

XXIII.PIA A SCHIMBURILOR VALUTAREŢ .............................................132

XXIV.ECONOMIA ROM~NIEI..............................................................136

XXV.PROBLEME GLOBALE ALE ECONOMIEI MONDIALE.....................140

1

R SPUNSURI Ă ....................................................................................144

I. NEVOILE ŞI RESURSELE. ACTIVITATEA ECONOMICĂ

1. Care din urm toarele caracteristici nu apar ine nevoilor?ă ţa. dinamice ;b. nelimitate;c. neregenerabile;d. biologice;e. sociale.

2. Care dintre urm toarele caracteristici nu poate apar ine resurseloră ţ naturale?a. limitate ;b. nelimitate ;c. par ial recuperabile;ţd. regenerabile;e. neregenarible.

3. Obiectul de studiu al ştiin ei economice este:ţa. activitatea uman ;ăb. rela iile dintre oameni;ţc. interesele individuale;d. comportamentul uman ca rela ie între eluri şi resursele rareţ ţ

care au întrebuin ri alternative;ţăe. modalit ile concrete de aplicare în economie a rezultatelorăţ

cercet rii ştiin ifice.ă ţ

4. Care dintre urm toarele afirma ii este incorect ?ă ţ ăa. resusele sunt limitate;b. resursele nu cresc odat cu nevoile;ăc. resursele se scumpesc;d. resursele sunt nelimitate;

2

e. resursele sunt rare.

5. Care din urm toarele bunuri reprezint un bun primar?ă ăa. plugul;b. automobilul;c. o elul;ţd. şina de cale ferat ;ăe. minereul de fier.

6. Care din urm toarele bunuri reprezint un bun final?ă ăa. cheresteaua ;b. c rbunele;ăc. strungul;d. fonta;e. minereul de fier.

7. Ritmul de creştere şi gradul de diversificare a resurselor, în raport cu cele ale nevoilor, sunt:a. de aceeaşi intensitate şi amploare;b. mai înalt şi mai mare;c. mai sc zut şi de o mai mic amploare;ă ăd. datorit progresului tehnic, ritmul de creştere a resurseloră

dep şeşte ritmul de sporire a nevoilor;ăe. nici una dintre afirma iile anterioare nu este corect .ţ ă

8. Existen a unor nevoi reduse şi în sc dere, concomitent cuţ ă existen a pe pia a factorilor de produc ie corespunz tori,ţ ţă ţ ă constituie pentru întreprinz tori premise pentru:ăa. maximizarea produc iei de bunuri;ţb. minimizarea consumului de factori;c. sporirea şi diversificarea produc iei;ţd. creşterea pre ului de vânzare;ţe. diminuarea productivit ii muncii şi creşterea productivit iiăţ ăţ

capitalului.

9. Economia politic studiind activitatea economic nu urm reă ă ă şte:a. utilizarea resurselor în cea mai adecvat form ;ă ăb. conceperea şi relizarea unui raport eficient între resurse şi

nevoi;c. prognozarea evolu iei raportului resurse-nevoi;ţd. g sirea c ilor de optimizare a raportului dintre resurse şi nevoi;ă ăe. furnizarea de solu ii concrete la problemele agen ilor economici.ţ ţ

10. Sunt considerate bunuri libere, bunurile care:a. se produc în agricultur ;ăb. au caracter material;c. sunt un dar al naturii;

3

d. sunt limitate;e. sunt realizate cu costuri de produc ie mici.ţ

11. Are caracter func ional şi finalitate:ţa. activitatea uman în general;ăb. doar activitatea economic ;ăc. numai acivit ile din care rezult profit;ăţ ăd. orice activitate din care rezult doar bunuri materiale;ăe. orice activitate în care productivitatea muncii este cel pu inţ

egal cu cea existent pe plan interna ional.ă ă ţ

12. Cunoştin ele oferite de ştiin a economic reprezint :ţ ţ ă ăa. resurse epuizabile;b. resurse primare;c. resurse derivate;d. idei veridice care nu se include în resurse;e. elemente de capital circulant.

13. Calitatea specific omului care îl diferen iaz de regnul animală ţ ă este:a. existen a sentimentelor;ţb. discern mântul ;ăc. creativitatea;d. agilitatea;e. curiozitatea.

14. Unul din serviciile pe care trebuie s le consume omul ă în vederea satisfacerii nevoilor este:a. hrana;b. asisten a sanitar ;ţ ăc. informa ia;ţd. îmbr c minte;ă ăe. energia electric .ă

15. Comportamentul omului fa de natur este determinat de:ţă ăa. necesitatea de a-şi satisface nevoile;b. instinctele sale, omul fiind un produs al naturii;c. admira ia sa pentru natur ;ţ ăd. dorin a de a învinge natura;ţe. necesitatea schimb rii legilor naturii.ă

16. Activitatea uman are la baz :ă ăa. resursele derivate;b. cunoştin ele dobândite;ţc. resursele naturale;d. rela iile cu semenii;ţe. legisla ia în vigoare.ţ

4

17. Ştiin a economic are ca rezultat:ţ ăa. elaborarea legilor economice;b. cunoaşterea volumului global a resurselor naturale;c. administrarea eficient a resurselor limitate;ăd. cunoaşterea volumului nevoilor;e. cunoaşterea fenomenelor economice.

18. Resursele biologice fac parte din categoria resurselor:a. recuperabile;b. par ial recuperabile;ţc. nerecuperabile;d. derivate;e. epuizabile.

1. Resursele sunt limitate pentru c :ăa. scad continuu pe m sura folosirii lor;ăb. sunt folosite în activitatea economic ;ăc. satisfac nevoi tot mai diversificate;d. au o calitate din ce în ce mai slab ;ăe. cresc mai încet decât nevoile.

2. Are caracter func ional şi finalitate:ţa. activitatea uman în general;ăb. doar activitatea economic ;ăc. activitatea de produc ie în general;ţd. numai activit ile din care rezult un profit;ăţ ăe. orice activitate din care rezult doar bunuri materiale.ă

18. Sunt nevoi nelimitate:a. nevoia de informa ii;ţb. nevoia de hran ;ăc. nevoia de a comunica;d. nevoia de teatru;e. toate cele de mai sus.

19. }n cadrul activit ii economice omul creeaz :ăţ ăa. condi iile materiale ale vie ii;ţ ţb. structura social în care tr ieşte;ă ăc. mijloacele necesare realiz rii intereselor economice;ăd. a + b;e. a + b + c.

20. Nevoile elementare sunt la rândul lor:a. limitate;b. de baz ;ăc. neregenerabile;

5

d. fundamentale;e. b+d

21. Utilizarea ra ional a resurselor presupune:ţ ăa. studierea comportamentului uman în activitatea de produc ie;ţb. maximizarea efectelor utile;c. realizarea unui raport eficient între resurse şi nevoi, respectiv

între produc ie şi consum;ţd. ca acestea s fie primare;ăe. satisfacerea unui volum mai redus de nevoi;

II. ECONOMIA, O REALITATE DIVERSĂ

1. Obiectul ac iunii economice îl constituie:ţa. rela ia nevoi-resurse;ţb. volumul, structura şi dinamica resurselor de munc ;ăc. divizibilitatea factorilor de produc ie;ţd. combinarea factorilor de produc ie în vederea ob inerii deţ ţ

bunuri;e. forma de proprietate.

2. Subiectul ac iunii economice îl constituie:ţa. produc ia de bunuri materiale şi servicii;ţb. mijloacele de munc utilizate;ăc. satisfacerea cât mai deplin a trebuin elor;ă ţd. creşterea profitului;e. agentul economic, omul, privit individual sau colectiv.

3. Una din caracteristicile fundamentale ale firmelor private este:a. îşi datoreaz apari ia exclusiv ini iativei statului;ă ţ ţb. nu dispun de un minim capital propriu;c. nu îşi asum riscurile rezultate din activitatea firmei;ăd. nu au independen total în ceea ce priveşte activitatea lor;ţă ăe. apari ia lor se datoreaz inclusiv ini iativei întreprinz torilorţ ă ţ ă

particulari.

4. Dimensiunile firmei dintr-o anumit ramur şi subramură ă ă economic nu depind de:ăa. tipul de progres tehnic existent la un moment dat;b. m rimea cererii, a pie ei interne şi externe;ă ţc. exigen ele concuren ei; ţ ţd. tendin ele caracteristice diviziunii interna ionale a muncii;ţ ţe. natura activit ii economice.ăţ

5. Bunurile economice se deosebesc esen ial de cele libere prinţ aceea c :ăa. sunt destinate autoconsumului ;

6

b. satisfac nevoi vitale;c. se afl în proprietatea particular ;ă ăd. sunt insuficiente în raport cu nevoile, în condi ii date de loc şiţ

timp;e. sunt destinate vânz rii-cump r rii.ă ă ă

6. Bunurile libere sunt acelea care:a. dup ce le-a procurat, individul le consum cum doreşte;ă ăb. pot fi procurate la pre uri mici;ţc. se ob in din resurse nelimitate;ţd. în func ie de loc şi timp sunt accesibile oricui, dup nevoi şi f rţ ă ă ă

o contrapresta ie;ţe. se ob in în condi iile unei productivit i foarte ridicate aţ ţ ăţ

factorilor de produc ie.ţ

7. Agen ii economici sunt aceia care:ţa. ob in bunuri economice f r a consuma factori de produc ie;ţ ă ă ţb. se afl numai în proprietate privat ;ă ăc. se afl numai în proprietate public ;ă ăd. nu constituie surse de venituri;e. produc bunuri economice.

8. Totalitatea fluxurilor economice dintr-o economie formeaz :ăa. produsul intern net;b. produsul na ional net;ţc. circuitul economic;d. mecanismul economic;e. cerere de bunuri economice.

9. Diversitatea activit ii economice este determinat de:ăţ ăa. nivelul de dezvoltare a ştiin ei economice;ţb. diversitatea trebuin elor;ţc. raportul trebuin e-resurse;ţd. cunoaşterea uman ;ăe. pia a serviciilor.ţ

10. Bunurile economice au drept caracteristic raritatea deoarece:ăa. puterea de cump rare a indivizilor este ridicat ;ă ăb. se produc în cantit i limitate;ăţc. trebuin ele cresc mai rapid decât resursele;ţd. pie ele sunt insuficient dezvoltate;ţe. nivelul tehnologiilor de producere a bunuriloe economice este

sc zut.ă

11. Autonomia produc torilor se fundamenteaz pe:ă ăa. cunoştin ele lor economice;ţb. accesul la liber pe pia ;ţă

7

c. suma de bani de inut de fiecare;ţ ăd. o anumit form de proprietate;ă ăe. diviziunea muncii.

12. Universul economiei reprezint :ăa. tot ceea ce presupune realizarea activit ii economice;ăţb. folosirea ra ional a resurselor;ţ ăc. definirea legilor economice specifice;d. stabilirea indicatorilor economici;e. manifestarea concuren ei.ţ

13. Fluxurile economice reprezint :ăa. transferul de bani între vânz tor şi cump r tor;ă ă ăb. transferul de informa ii economice;ţc. schimbul de moned na ional pe moned str in ;ă ţ ă ă ă ăd. transferurile economice realizate între diferi i agen i economici;ţ ţe. satisfacerea nevoilor pe seama resurselor.

14. Diviziunea muncii presupune specializarea:a. în func ie de vârste şi sexe;ţb. pe ocupa ii, activit i şi teritorial;ţ ăţc. în func ie de sistemul de valori specific oamenilor;ţd. pe rase şi sexe;e. b + d.

15. Redistribuie veniturile:a. administra iile publice;ţb. administra iile private;ţc. societ ile comerciale;ăţd. menajele;e. societ ile de asigurare.ăţ

16. Orice bun economic:a. este limitat;b. este marf ;ăc. este un bun liber;d. a + b;e. b + c.

17. Diviziunea muncii este pentru economia de schimb o condi ie:ţa. necesar ;ăb. suficient ;ăc. necesar şi suficient ;ă ăd. f r importan ;ă ă ţăe. de eficien ridicat .ţă ă

18. Implicarea statului în economiile moderne:

8

a. nu este necesar ;ăb. nu este posibil ;ăc. este atât necesar , cât şi posibil ;ă ăd. nu este nici necesar , nici posibil ;ă ăe. are consecin e negative.ţ

19. }ntr-o economie de pia modern , corectarea dezechilibrelorţă ă economice se realizeaz de c tre:ă ăa. stat;b. pia ;ţăc. societ ile comerciale;ăţd. b nci;ăe. institu iile juridice.ţ

20. Bunurile economice se deosebesc de cele libere în mod esen ial prin:ţa. raritate;b. abundent ;ăc. sunt m rfuri;ăd. a + c;e. a + b.

21. Administra iile private realizeaz :ţ ăa. servicii nemarfare şi servicii marf pentru popula ie;ă ţb. doar servicii nemarfare pentru colectivit i;ăţc. repartizarea disponibilit ilor financiare din economie;ăţd. produc ie şi servicii financiare;ţe. numai bunuri pentru colectivit i.ăţ

22. }mp r irea economiilor în economii naturale şi economii deă ţ schimb are la baz , în principal, urm torul criteriu:ă ăa. modul în care oamenii au acces la bunurile economice;b. modul în care circul bunurile în cadrul economiei;ăc. raritatea bunurilor economice;d. modul în care se consum şi se înlocuiesc bunurile economice;ăe. spa iul geografic în care s-au format economiile na ionale.ţ ţ

23. Economia are drept finalitate:a. evolu ia bunurilor;ţb. satisfacerea nevoilor realizat cu ajutorul banilor;ăc. creşterea profiturilor;d. satisfacerea trebuin elor, realizat cu ajutorul bunurilor;ţ ăe. sc derea costurilor;ă

24. Economia natural :ăa. se men ine şi în prezent în propor ii diferite, în riţ ţ ţă diferite;b. corespunde unei perioade scurte din istoria societ ii;ăţc. are la baz diviziunea social a muncii;ă ă

9

d. are la baz bunurile primare;ăe. presupune prevenirea degrad rii mediului natural;ă

III. ECONOMIA DE PIAŢĂ

1. Care dintre urm toarele afirna ii nu este caracteristic economieiă ţ ă de pia ?ţăa. priorit ile economice determin raportul dintre cerere şi ofert ;ăţ ă ăb. pre ul regleaz accesul la bunuri;ţ ăc. proprietatea privat este predominant ;ă ăd. proprietatea public e predominant ;ă ăe. concuren a st la baza progresului economico-social.ţ ă

2. Care dintre urm toarele tr s turi nu apar ine economiei de pia ?ă ă ă ţ ţăa. formarea liber a pre urilor;ă ţb. folosirea pârghiilor economice şi a banilor;c. primordialitatea propriet ii private;ăţd. absen a falimentului;ţe. concuren a imperfect .ţ ă

3. La baza liberei ini iative se afl :ţ ăa. pluralismul formelor de proprietate;b. proprietatea privat ;ăc. conducerea centralizat a economiei;ăd. progresul tehnic;e. interesele generale.

4. Obiectul propriet ii se limiteaz la:ăţ ăa. bunurile primare;b. bunurile finale;c. bunurile materiale;d. serviciile;e. orice bun existent sau rezultat dintr-o activitate economic .ă

5. Pluralismul formelor de proprietate reprezint :ăa. coexisten a mai multor forme de proprietate, în aceeaşi ar ;ţ ţ ăb. o caracteristic a economiilor aflate în tranzi ie;ă ţc. o caracteristic a economiilor dezvoltate;ăd. o caracteristic a economiei naturale;ăe. o caracteristic a economiilor conduse centralizat.ă

6. Care dintre urm toarele atribute ale propriet ii nu este exercitată ăţ de proprietarul care nu este şi produc tor:ăa. dreptul de utilizare;b. dreptul de posesiune;c. dreptul de dispozi ie;ţd. dreptul de administrare;

10

e. dreptul de uzufruct.

7. }n economia de schimb este marf :ăa. orice bun economic;b. orice bun liber;c. doar bunurile de calitate superioar ;ăd. doar bunurile produse în cadrul firmalor aflate în proprietate

privat ;ăe. orice bun economic care circul de la un agent la altul prină

vânzare-cump rare.ă

8. Economiile moderne sunt economiile;a. care cunosc cel mai înalt ritm de dezvoltare;b. celor mai mari ri;ţăc. care se dezvolt într-un ritm moderat;ăd. care furnizeaz maximum din ceea ce oamenii au nevoie;ăe. care au diverse forme de relief.

9. Autonomia, independen a produc torilor, ca a doua condi ie aţ ă ţ economiei de schimb se fundamenteaz pe:ăa. realizarea de c tre fiecare agent economic a unor activit i dină ăţ

care de ine bunuri de un anumit fel;ţb. realizarea din activitatea proprie a tuturor bunurilor de care are

nevoie;c. specializarea agen ilor economici pe diverse activit i;ţ ăţd. existen a unei anumite forme de proprietate şi în primul rând, aţ

propriet ii particulare;ăţe. diminuarea interdependen ei dintre agen ii economici.ţ ţ

10. Coexisten a formelor de proprietate, ca tr s tur a economieiţ ă ă ă de pia este:ţăa. fortuit ;ăb. posibil numai în rile aflate în tranzi ie la economie de pia ;ă ţă ţ ţăc. expresia fireasc a liberei ini iative;ă ţd. specific rilor cu economie de pia avansat ;ă ţă ţă ăe. un efect al interven iei statului în economie.ţ

11. Sunt tr s turi fundamentale ale economiei de pia :ă ă ţă1. creşterea permanent a nivelului de trai pentru întragaă

popula ie.ţ

2. formarea liber a pre urilor pe baza reac iei interesate aă ţ ţ

agen ilor economici;ţ

3. pluralismul formelor de proprietate asupra resurselor avu iei şiţ

capitalului , în care proprietatea privat este dominant ;ă ă

11

4. creşterea produc iei, indiferent de nivelul costurilor aferente;ţ

5. scopul activit ii economice este maximizarea satisfac iei, adicăţ ţ ă

satisfacerea propriilor interese.

a. (1, 2, 3 );b. (2,3,4,5);c. (1,3,5);d. (3,4,5);e. (2,3,5).

12. }n modelul ideal al economiei de pia rolul <mâinii invizibile>,ţă care direc ioneaz op iunile economice ale fiec ruia este îndeplinitţ ă ţ ă de c tre:ăa. mecanismul pie ei şi interven ia statului;ţ ţb. mecanismul pie ei şi al concuren ei;ţ ţc. mecanismul pre urilor şi al concuren ei;ţ ţd. mecanismul recalmei şi masa monetar ;ăe. toate cele de mai sus sunt adev rate.ă

13. }n orice condi ii, sunt tr s turi specifice ale economiei de piaţ ă ă ţăa. existen a banilor care-şi exercit func iile;ţ ă ţb. ra ionalitate şi eficien ;ţ ţăc. concuren a perfect ;ţ ăd. echilibrul pie ei muncii;ţe. formarea liber a pre urilor pentru majoritatea bunuriloră ţ

marfare.

14. Cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice, în condi iile economiei de pia este:ţ ţăa. m rimea veniturilor;ăb. raportul cerere ofert ;ăc. vânzarea m rfurilor pe credit;ăd. pre ul;ţe. statul.

15. Una din tr s turile fundamentale ale economiei de pia este:ă ă ţăa. proprietatea privat ;ăb. existen a monedei liber convertibile;ţc. nivelul ridicat al indicatorilor economici;d. ciclitatea economic ;ăe. nici una din toate acestea.

16. Proprietatea reprezint :ăa. dreptul unui individ de a se folosi de rodul unui bunb. o calitate a bunurilorc. o rela ie între oameni cu privire la bunuriţ

12

d. libertatea individului de a dezvolta, men ine sau restrângeţ ac iunea lor economicţ ă

e. ansamblul bunurilor produse prin munc şi folosite pentruă ob inerea altor bunuri şi serviciiţ

17. Proprietatea mixt reprezint :ă ăa. proprietatea ob inut prin asocierea între un întreprinz torţ ă ă

str in şi unul na ional;ă ţb. proprietatea ob inut prin asocierea între stat pe de o parte şiţ ă

proprietar priva iţc. propritatea ob inut prin asocierea unui produc tor de bunuriţ ă ă

cu un produc tor de serviciiăd. proprietatea ob inut prin asocierea unui agent economicţ ă

posesor de capital tehnic cu unul posesor de factor de muncăe. proprietatea ob inut prin asocierea unui agent economicţ ă

investitor cu un agent economic consumator de bunuri

18. Fundamentul libert ii de ac iune îl reprezint :ăţ ţ ăa. nevoile;b. banii;c. proprietatea;d. resursele;e. cunoştin ele economice.ţ

19. Subiectul propriet ii îl formeaz :ăţ ăa. bunurile economice;b. serviciile;c. necesit ile;ăţd. agen ii economici;ţe. dreptul de posesiune.

20. }n modelul ideal al economiei de pia , rolul mâinii invizibileţă este jucat de:

1. statul;2. mecanismul concuren ei;ţ3. mecanismul pre urilorţ4. reglement rile juridice;ă5. popula ia cu preferin ele sale.ţ ţAlegeţi varianta corectă:

a. (1,4);b. (2,3);c. (2);d. (1);e. (2,4).

21. }ntr-o economie de pia accesul la bunurile economice esteţă reglat prin:a. pre ;ţ

13

b. mecanismul cererii;c. posibilit ile de cump rare ale consumatorilor;ăţ ăd. interven ia statului;ţe. concuren .ţă

22. }n condi iile economiei de pia , viabilitatea formelor deţ ţă proprietate se verific prin:ăa. num rul societ ilor private;ă ăţb. m rimea firmelor;ăc. volumul produc iei realizat de firme;ţd. eficien şi rentabilitate;ţăe. volumul încas rilor.ă

23. Motiva ia particip rii agen ilor economici la activitateaţ ă ţ economic este realizarea propriilor interese şi anume:ă

a. maximizarea profitului, pentru produc tori;ăb. minimizarea costului, pentru produc tori;ăc. maximizarea utilit ii, pentru consumatori;ăţd. b+c;e. a+c;

24. Concuren a sau competi ia este:ţ ţa. form particular de întrecere între cel pu in doi agen iă ă ţ ţ

economici:b. o caracteristic a economiilor naturale;ăc. form special sub care se manifest rela iile dintre agen iiă ă ă ţ ţ

economici pe pia ;ţăd. form general sub care se manifest rela iile dintre agen iiă ă ă ţ ţ

economici pe pia ;ţăe. deopotriv necesar si posibil în condi ii de dumping;ă ă ă ţ

IV. BANII

1. Valoarea m rfurilor destinate vânz rii: 25000 mld lei. Num rulă ă ă mediu de acte de vânzare cump rare şi de pl i mijlocite de oă ăţ moned : 10. Masa monetar este:ă ăa. 1500 mld. u.m.;b. 3500 mld. u.m.;c. 2500 mld. u.m.;d. 250 mld. u.m.;e. 1600 mld. u.m.

2. Cunoscându-se faptul c 4000 u.m. au viteza de circula ie 5 , 800ă ţ u.m. au viteza de circula ie 4 şi 7000 u.m. au viteza de circula ie 8,ţ ţ se cere s se calculeze viteza medie de circula ie a unei unit iă ţ ăţ monetare:a. 8,2;

14

b. 4,3;c. 6,5;d. 6,7;e. 7,5.

3. Masa monetar din tă 0 este de 4000 mld lei, iar în t1 a crescut cu 50 %. }n t0, viteza de circula ie a banilor era 4. }n intervalul tţ 0-t1, volumul valoric al bunurilor şi serviciilor a crescut cu 20 %. Cum a evaluat viteza de circula ie a banilor?ţa. a crescut cu 40 %;b. a crescut cu 20 %;c. a sc zut cu 20 %;ăd. a sc zut cu 40 %;ăe. a r mas constant .ă ă

4. }ntr-un trimestru pre urile la principalele bunuri de consum auţ crescut cu 20 %. Modificarea procentual a puterii de cump rare aă ă 1000 de lei şi puterea de cump rare a 1000 de lei la sfârşitulă trimestrului sunt:a. – 20 % şi 800 lei;b. 20 % şi 800 lei;c. 25 % şi 750 lei;d. 16,7 % şi 833 lei;e. – 16,7 % şi 833 lei .

5. La începutul unui trimestru, cu 100000 lei se cump rau 5 unit iă ăţ fizice din bunul X. La sfârşitul trimestrului, pre ul a crescut de 2,5ţ ori. Num rul de unit i din marfa X ce se pot cump ra la afârşitulă ăţ ă trimestrului este:a. 1 ;b. 4 ;c. 2 ;d. 6 ;e. 3.

6. }ntr-un an puterea de cump rare a banilor s-a diminuat cu 25 %,ă iar volumul fizic al bunurilor supuse vânz rii-cump r rii esteă ă ă constant; modificarea procentual a vitezei de circula ie a banilor,ă ţ astfel încât masa b neasc s nu se modifice, va fi:ă ă ăa. scade cu 33,3 %;b. creşte cu 33,3 %;c. se men ine constant ;ţ ăd. creşte cu 50 %;e. scade cu 25 %.

7. }ntr-un trimestru, masa monetar a crescut cu 25 %, în condi iileă ţ în care ceilal i factori, cu excep ia pre ului, nu se modific .ţ ţ ţ ă Dinamica puterii de cump rare a banilor este:ă

15

a. 90 %;b. 85 %;c. 60 %;d. 80 %;e. 75 %.

8. Banca Na ional schimb în lei suma de 12 milioane $ (vinde $) laţ ă ă cursul de schimb 1$ ş 12000 lei; cum a evoluat masa monetar :ăa. a crescut cu 144 mld. lei;b. a sc zut cu 144 mld. lei;ăc. r mâne constant ;ă ăd. a crescut cu 100 mld. lei;e. a sc zut cu 50 mld. lei.ă

9. Banca Na ional cump r 5 mil. ţ ă ă ă $ la cursul de schimb de 1$-11000 lei; cum a evoluat masa monetar ?ăa. a sc zut cu 55 mld. lei;ăb. a crescut cu 55 mld. lei;c. a r mas constant ;ă ăd. a crescut cu 45 mld. lei;e. a sc zut cu 45 mld. le.ă

10. }n intervalul t0-t1 masa monetar s-a dublat, ajungând la 2000ă mld u.m.; cantitatea de bunuri aflate în circula ie şi evaluate cuţ unit i etalon a sporit de la 4000 de milioane la 8000 milioaneăţ buc i, iar viteza de circula ie a banilor s-a men inut la 4. Indiceleăţ ţ ţ puterii de cump rare a banilor în intervalul tă 0-t1 şi pre ul mediuţ (unitar) al bunurilor economice în unit i etalon, în tăţ 0 şi t1sunt:a. 100 %; 1000; 1000;b. 50 %; 2000; 2000;c. 75 %; 1000; 1000;d. 100 %; 2000; 2000;e. 150 %; 1000; 1000.

11. Dac într-un an indicele pre urilor bunurilor de consum a sc zută ţ ă cu 20 %, cum a evoluat puterea de cump rare a unui leu?ăa. a crscut cu 125 %;b. a sc zut cu 20 %;ăc. a crescut cu 25 %;d. a sc zut cu 25 %;ăe. a r mas constant .ă ă

12. O emisiune suplimentar de bani se justific atunci când:ă ăa. scade volumul de bunuri şi servicii;b. se m resc importurile;ăc. bugetul de stat este excedentar;

16

d. Banca Na ional vinde valut str in în schimbul monedeiţ ă ă ă ă na ionale;ţ

e. creşte volumul de bunuri şi servicii.

13. Care dintre urm toarele func ii nu este îndeplinit de bani?ă ţ ăa. mijloc de schimb;b. mijloc de existen ;ţăc. mijloc de plat ;ăd. mijloc de m sur a activit ii economice;ă ă ăţe. forma universal sub care se constituie rezervele agen iloră ţ

economici.

14. Valoarea banilor este dat de:ăa. cantitatea de bunuri şi servicii care se poate cump ra cu oă

unitate monetar ;ăb. cantitatea de valut de inut de c tre Banca Na ional ;ă ţ ă ă ţ ăc. cursul de schimb valutar;d. viteza de circula ie a banilor;ţe. cantitatea de aur de inut de c tre Banca Na ional .ţ ă ă ţ ă

15. Cursul de schimb dintre dou monede convertibile nu depindeă de:a. raportul dintre cererea şi oferta pentru monedele respective;b. infla ia existen ei în rile respective;ţ ţ ţăc. puterea de cump rare a celor dou monede;ă ăd. materialul din care sunt confec iona i banii;ţ ţe. nici una din afirma iile anterioare nu este corect .ţ ă

16. }n t0, 1$ş5000 lei, iar în t1 1$ş10000 lei. Cum a evoluat cursul de schimb exprimat prin num rul de unit i monetare str ine ceă ăţ ă revin la o unitate monetar na ional ?ă ţ ăa. a crescut de la 0,0002 $/1 leu la 0,0004 $/1 leu;b. a crescut de la 0,002 $/1 leu la 0,004 $/1 leu;c. a crescut de la 0,0001 $/1 leu la 0,0002 $/1 leu;d. a sc zut de la 0,0002 $/1 leu la 0,00001$/1 leu;ăe. a sc zut de la 0,0001 $/1 leu la 0,00001 $/1 leu.ă

17. Dac o unitate monetar particip la o tranzac ie o dat la oă ă ă ţ ă lun , care este viteza de circula ie a banilor?ă ţa. 8;b. 11;c. 12;d. 10;e. 14.

17

18. }n t0 masa monetar este de 10000 miliarde unit i monetare,ă ăţ din care 20 % numerar. Dac se formeaz un depozit bancar deă ă 100 mld. u.m., cum evolueaz masa monetar ?ă ăa. creşte masa monetare cu 100 mld. unit i b neşti;ăţ ăb. se reduce masa monetare cu 100 mld. unit i b neşti;ăţ ăc. creşterea monedei scripturale cu 200 mld. unit i b neşti;ăţ ăd. scade numeralul cu 200 mld. unit i b neşti;ăţ ăe. volumul masei monetare r mâne 10000 mld. unit i b neşti.ă ăţ ă

19. }n perioada t0-t1 masa monetar creşte cu 25 %, în condi iileă ţ men inerii vitezei de circula ie a banilor şi a volumului fizic alţ ţ bunurilor supuse tranzac iilor. ţ Cum a evoluat puterea de cump rare a banilor?ăa. a crescut cu 20 %;b. s-a redus cu 20 %;c. nu s-a modificat;d. a crescut cu 25 %;e. a sc zut cu 25 %.ă

20. Dac se presupune c evolu ia cursului de schimb esteă ă ţ determinat exclusiv de dinamica pre urilor, ar ta i în care dină ţ ă ţ urm toarele situa ii are loc sc derea cursului de schimb al leului:ă ţ ăa. indicele pre urilor în Germania este de 125 %, iar în Româniaţ

pre urile cresc în medie, în aceeaşi perioad de 1, 225 ori;ţ ăb. creşterea pre urilor în Germania este cu 5 % mai mare decât înţ

România;c. în Germania pre urile scad cu 20 %, iar în România se reduc cuţ

15 %;d. la un salariu nominal constant în ambele ri, salariul real dinţă

România se reduce cu 10 %, iar cel din Germania cu 20 %;e. la un salariu nominal constant în ambele ri se men ineţă ţ

constant şi salariul real.

21. Banii sunt form universal sub care se constituie rezerveleă ă agen ilor economici dac :ţ ăa. au acoperire în aur;b. sunt mijlocul general de cump rare şi de plat ;ă ăc. economia na ional func ioneaz normal;ţ ă ţ ăd. îndeplinesc acte de vânzare-cump rare;ăe. nu au acoperire în bunuri reale.

22. Convertibilitatea înseamn :ăa. schimbarea unei monede într-o alt moned prin intermediulă ă

b ncilor de emisiune;ăb. liber circula ie a monedei na ionale pe pia a intern ;ă ţ ţ ţ ăc. însuşirea legal a unei monede de a fi schimbat liber cu o altă ă ă

moned ;ă

18

d. cursuri de schimb fixe;e. cantitatea de bunuri care pot fi procurate cu o unitate minetară

la un moment dat.

23. Dac toate celelalte condi ii r mân neschimbate, atunci masaă ţ ă monetar creşte când:ăa. sporeşte viteza de circula ie a banilor;ţb. scad pre urile bunurilor supuse vânz rii;ţ ăc. creşte volumul de bunuri produse şi supuse vânz rii;ăd. creşte cursul de schimb;e. ieşirile de valut dep şesc intr rile de valut în ar .ă ă ă ă ţ ă

24. Num rul mediu de opera iuni de vânzare – cump rare şi de pl iă ţ ă ăţ pe care o unitate monetar le mijloceşte într-o perioad de timpă ă reflect :ăa. viteza de rota ie a capitaluluiţb. valoarea banilorc. nivelul productivit ii munciiăţd. viteza de circula ie a banilorţe. rata infla ieiţ

25. Retragerea de mas monetar de c tre Banca central caă ă ă ă modalitate de ajustare a m rimii acesteia, este condi ionat de :ă ţ ăa. existen a cheltuielilor mai mari decât veniturile bugetului deţ

statb. sporirea volumului de bunuri de înalt tehnicitateăc. acoperirea deficitului bugetard. vânzarea de valut c tre agen ii economiciă ă ţe. sporirea de bunuri economice tranzac ionate pe piaţ ţă

26. Prezen a efectiv a banilor nu se impune atunci când:ţ ăa. se încaseasz impozitele la bugetul de statăb. se pl tesc indemnizatiile de şomajăc. se realizeaz schimbul pe piaă ţăd. se exprim pre ul bunurilor economiceă ţe. se pl tesc pensiileă

27. Cursul de schimb dintre dou monede convertibile depinde de:ăa. calitatea materialului din care sunt confec ionateţb. raportul dintre m rimea şi for a economic a celor duo riă ţ ă ă ţă

care au emis monedele respectivec. raportul dintre volumul de bunuri din cele dou riă ţăd. raportul dintre cererea şi oferta de bani na ionali şi dintreţ

puterea de cump rare a celor dou monedeă ăe. ponederea propriet ii privateăţ

19

28. Cantitatea de bani na ionali în circula ie creşte atunci când:ţ ţa. creşte excedentul bugetarb. intr rile de valut sunt mai mici decât ieşirile de valută ă ăc. creşte volumul de bunuri economice pe piaţăd. intr rile de valut sunt egale cu ieşirile de valută ă ăe. agen ii economici solicit schimbarea monedei na ionale înţ ă ţ

valută

29. Dintre urm toarele aprecieri cu privire la banii scripturali esteă corect :ăa. au existen materialţă ăb. au o valoare prestabilit şi constantă ăc. nu pot fi transforma i în numerarţd. constituie un simbole. sunt pe cale de dispari ieţ

30. Punctul de plecare a apari iei banilor l-a constituit:ţa. diviziunea munciib. schimburile economicec. proprietatead. consumul de bunurie. progresul tehnic

31. Moneda scriptural reprezint :ă ăa. bancnotab. înscrisuri în conturi bancarec. suma de bani aflat în circula ie la un moment dată ţd. însuşirea legal a unei monede de a fi schimbat cu altă ă ă

moned prin vânzare-cump rareă ăe. cursul la care se schimb o unitate monetar str in cu oă ă ă ă

unitate monetar na ională ţ ă

32. Masa monetar se calculeaz :ă ăa. ca raoprt între suma de bani aflat la un moment dat înă

economie şi nivelul pre urilor bunurilor economiceţb. ca raport între cantitatea de bai numerar şi cantitatea bunurilor

economice supuse tranzac iilorţc. ca raport între valoarea exprimat în bani a bunurilor existenteă

la un moment dat pe pia şi viteza de rota ie a monedeiţă ţd. ca raport între viteza de rota ie a monedei şi cantitatea deţ

bunuri şi servicii care se poate procura cu o unitate b nească ăe. nici una din toate aceste

33. Care este m rimea masei monetare în momentul tă 1, dac înă mometul t0 era de 10.000 mld u.m., iar în acest interval nivelul

20

pre urilor a crescut cu 20 %, cantitatea bunurilor supuseţ tranzac iilor cu 5 %, iar viteza de circula ie a monedei cu 13 %?ţ ţa. 12.000 mld u.m.b. 11.062 mld u.m.c. 10.000 mld u.m.d. 11.150 mld u.m.e. 10.520 mld u.m.

34. Calcula i viteza de circula ie a monedei în momentul tţ ţ 1 dac înă momentul t0 era 5, în acest interval cantitatea şi pre ul bunurilorţ tranzac ionate au crescut de 1,1 ori, iar masa monetar a crescutţ ă cu 1 %. a. 5b. 4c. 6d. 5.5e. 4.5

35. Cunoscându-se faptul c 50 u.m. au viteza de circula ie 8, 60ă ţ u.m. au viteza de circula ie 4 şi alte 60 u.m. au viteza de circula ieţ ţ 6, se cere s se calculeze viteza medie de circula ie a unei unit iă ţ ăţ monetare:a. 5,9;b. 4,3;c. 6,5;d. 6,7;e. 7,0.

36. O unitate monetar particip la o tranzac ie o dat la 2 luni.ă ă ţ ă Care este viteza de rota ie a banilor?ţa. 2 rota ii;ţb. 5 rota ii;ţc. 10 rota ii;ţd. 6 rota ii;ţe. 3 rota ii.ţ

37. Dac viteza de rota ie a banilor, exprimat prin num rul deă ţ ă ă rota ii, creşte de la 4 la 8 rota ii pe an, atunci durata unei rota ii seţ ţ ţ modific astfel:ăa. creşte cu 50 %;b. scade cu 50 %;c. creşte cu 33,3 %;d. scade cu 33,3 %;e. scade cu 56,67 %.

38. Numerarul şi banii de cont:a. se deosebesc doar ca valoare;b. au putere de cump rare diferit ;ă ă

21

c. au acelaşi rol, dar nu se pot substitui;d. îndeplinesc func ii diferite;ţe. se deosebesc doar ca form de existen .ă ţă

39. Dac puterea de cump rare scade cu 20 %, pre urile cresc cu:ă ă ţa. 20 %;b. 10 %;c. 25 %;d. 80 %;e. 100 %.

40. La momentul t0 volumul bunurilor şi serviciilor vândute a fost de 20 mld. de lei, din care pe credit 14 mld. de lei; pl i ajunse laăţ scaden 2 mld. de lei; viteza de rota ie a banilor 4. La momentulţă ţ t1 pre urile cresc cu 50 %, la aceeaşi cantitate de m rfuri vândut ;ţ ă ă pl ile ajunse la scaden sunt egale cu vânz rile pe credit din tăţ ţă ă 0; vânz ri pe credit 24 mld. de lei; viteza de rota ie a banilor 8.ă ţ Indicele de creştere a masei monetare este:a. 138 %;b. 156 %;c. 100 %;d. 150 %;e. 75 %.

41. Cantitatea total de bani existent n economie este de 4000ă ă ţ u.m., iar nivelul mediu general al pre urilor de 40 u.m.; cantitateaţ de bunuri supus vânz rii este de 2000 buc. Viteza de rota ie aă ă ţ banilor este:a. 20;b. 10;c. 5;d. 7;e. 15.

42. Pre urile cresc de 5 ori la aceeaşi cantitate de m rfuri vândute,ţ ă dar masa monetar r mâne aceeaşi deoarece viteza de rota ie aă ă ţ banilor:a. creşte de 5 ori;b. scade de 5 ori;c. creşte de 25 ori;d. scade de 25 ori;e. nu se modific .ă

43. }n care dintre situa iile de mai jos este necesar prezen aţ ă ţ efectiv a banilor:ăa. când se m soar rezultatele activit ii economice;ă ă ăţ

22

b. când banii îndeplinesc func ia de mijloc de schimb;ţc. când banii ndeplinesc func ia de mijloc de plat ;ţ ţ ăd. când se pl tesc impozitele;ăe. nici un r spuns nu este corect.ă

44. Cursul de schimb al monedei na ionale nu depinde de:ţa. starea comer ului exterior;ţb. situa ia balan ei de pl i;ţ ţ ăţc. puterea de cump rare a monedei na ionale;ă ţd. infla ie;ţe. nici un r spuns nu este corect.ă

45. }ntr-o perioad dat , volumul valoric al bunurilor economice seă ă tripleaz , iar viteza de rota ie a banilor creşte cu 200 %. Masaă ţ monetar :ăa. se tripleaz ;ăb. creşte cu 50 %;c. scade cu 33,3 %;d. nu se modific ;ăe. creşte cu 100 %.

46. Emiterea sau baterea de moned a avut loc dup Herodot:ă ăa. în secolele XVII – XVI î. Hr.;b. în secolele III – II î. Hr.;c. în secolele II – III e.n.;d. în secolele VII – VI î. Hr.;e. în secolele VI – VII e.n.;

47. Se cunosc urm toarele: masa monetar mă ă ş40 mil.u.m.; viteza de rota ie a banilor vţ ş3; volumul m rfurilor vândute pe credit:ă 15%. S se calculeze volumul m rfurilor destinate vânz rii şi cel ală ă ă m rfurilor vândute pe credit.ăa. (43.92; 120.18);b. (21.25; 23.75);c. (141.18;21.18);d. (19.17;20.78);e. (38.19;28.17);

48. Volumul bunurilor şi serviciilor ce sunt destinate pie ei creşte cuţ 18 mld.lei, deficitul bugetar este de 3 mld. lei şi se preschimb 15ă mil. $ în lei, iar 3 mld.lei în dolari. 1$ş1000lei. Ce cantitate de moned emite Bannca Na ional pentru acoperirea nevoiloră ţ ă circula iei b neşti?ţ ăa. 22mld.lei;b. 9 mil.lei;c. 18 mld.lei;d. 33 mld.lei

23

e. 11 mld.lei;

V. FACTORII DE PRODUC IEŢ

1. Nu sunt componente ale factori lor de produc ie:ţa. munca;b. animalele domestice folosite la trac iune;ţc. p mântul arabil;ăd. apartamentele de locuit;e. electrocarele.

2. Reprezint capital fix:ăa. energia electric ;ăb. materiile prime;c. combustibilul;d. cl dirile;ăe. apele curg toare.ă

3. Factorul activ şi determinant al produc iei este:ţa. progresul tehnic;b. revolu ia tehnico-ştiin ific ;ţ ţ ăc. informa ia;ţd. munca;e. capitalul fix.

4. Dezvoltarea de tip intensiv se caracterizeaz prin:ăa. creşterea produc iei prin sporirea volumului de munc utilizat;ţ ăb. creşterea produc iei prin sporirea volumului capitalului tehnicţ

folosit;c. creşterea produc iei prin sporirea materiilor prime şiţ

materialelor atrase în circuitul economic;d. extinderea suprafe elor atrase în circuitul agricol;ţe. creşterea produc iei cu preponderen pe seama îmbun t iriiţ ţă ă ăţ

calit ii şi eficien ei factorilor de produc ie.ăţ ţ ţ

5. Cheltuielile materiale: 60 mld lei; amortizarea: 20 mld lei. Capitalul circulant utilizat reprezint :ăa. 60 mld. lei;b. 20 mld. lei;c. 50 mld. lei;d. 40 mld. lei;e. 45 mld. lei.

6. Valoarea amortizat a capitalului fix: 20 mld lei, iar valoareaă r mas de amortizat: 40 mld lei. ă ă Capitalul fix utilizat este:a. 40 mld. lei;

24

b. 80 mld. lei;c. 100 mld. lei;d. 20 mld. lei;e. 60 mld. lei.

7. Valoarea capitalului fix: 20 mld lei, iar termenul de amortizare este de 10 ani. Amortizarea anual este:ăa. 1 mld. lei;b. 2 mld. lei ;c. 0.5 mld. lei;d. 1.5 mld. lei;e. 2.5 mld. lei.

8. Dac termenul de amortizare este 5 ani, care este rata anual deă ă amortizare?a. 25 %;b. 30 %;c. 20 %;d. 15 %;e. 50 %.

9. Dup patru ani, capitalul fix amortizat este de 16 mld. lei, iară capitalul fix neamortizat 4 mld lei. Termenul de amortizare este:a. 4 ani;b. 6 ani;c. 5 ani;d. 5.5 ani;e. 8 ani.

10. Dac rata anual de amortizare este 10 % care este durata deă ă amortizare?a. 10 ani;b. 11 ani;c. 12 ani;d. 9 ani ;e. 8 ani.

11. Dac valoarea r mas de amortizat dup 3 ani este de 70 mldă ă ă ă lei, iar rata anual de amortizare este de 10 %, care este valoareaă capitalului fix?a. 80 mld. lei;b. 120 mld. lei;c. 70 mld. lei;d. 100 mld. lei;e. 90 mld. lei.

25

12. }n primul an de func ionare a firmei, diferen a dintre capitalulţ ţ utilizat şi capitalul consumat este de 10 mld lei. Care este valoarea capitalului fix neamortizat?a. 12 mld. lei;b. 5 mld. lei;c. 20 mld. lei;d. 15 mld. lei;e. 10 mld. lei.

13. Valoarea ini ial (pre ul de achizi ie) a unui utilaj este de 10ţ ă ţ ţ mld. lei, iar durata de amortizare este de 10 ani. Amortizarea anual şi rata de amortizare sunt:ăa. 1 mld. lei; 20 %;b. 2 mld. lei; 10 %;c. 0.5 mld. lei; 5 %;d. 1.5 mld.lei; 15 %;e. 1 mld. lei; 10 %.

14. Dup 9 ani de func ionare, valoarea r mas de amortizat esteă ţ ă ă de 2 mld lei. Rata de amortizare: 10 %. Valoarea ini ial (pre ul deţ ă ţ achizi ie) a utilajului şi termenul de amortizare sunt:ţa. 25 mld. lei; 5 ani;b. 20 mld. lei; 10 ani;c. 10 mld. lei; 10 ani;d. 20 mld. lei; 5 ani;e. 25 mld. lei; 10 ani.

15. O firm a achizi ionat în anul 1995 un utilaj cu 6 mld lei.ă ţ Termenul de amortizare este de 8 ani. Valoarea amortizat aă utilajului peste cinci ani, valoarea r mas de amortizat şi rataă ă medie anual de amortizare sunt:ăa. 3.75 mld. lei; 2.25 mld. lei; 10.5 %;b. 3.75 mld. lei; 3.25 mld. lei; 12.5 %;c. 4.75 mld. lei; 2.25 mld. lei; 10 %;d. 3.75 mld. lei; 2.25 mld. lei; 12.5 %;e. 2.75 mld. lei; 2.25 mld. lei; 12.5 %.

16. }ncas rile anuale sunt de 20 mld u.m., iar consumul de factoriă necesar ob inerii unei unit i de venit este de 0.80 u.m. Dacţ ăţ ă valoarea factorilor de produc ie utiliza i este de 40 mld u.m., careţ ţ este ponderea factorilor de produc ie consuma i în ansamblul celorţ ţ utiliza i?ţa. 45 %;b. 40 %;c. 50 %;d. 20 %;e. 25 %.

26

17. Capitalul circulant utilizat de ine 25 % din valoarea bunurilor deţ produc ie utilizate. Consumul capitalului tehnic este de 2 mld lei,ţ din care 25 % este amortizarea capitalului fix. M rimea capitaluluiă utilizat este:a. 5 mld. lei;b. 4 mld. lei;c. 6 mld. lei;d. 7 mld. lei;e. 4.5 mld. lei.

18. }ncas rile anuale ale unei firme sunt de 60 mld lei, iar rataă profitului calculat în func ie de cifra de afaceri este de 20 %.ă ţ Capitalul consumat în anul respectiv este egal cu costurile salariale, amortizarea este de 4 ori mai mic decât capitalulă circulant utilizat, iar termenul de func ionare a capitalului fix esteţ de 10 ani. M rimea capitalului tehnic utilizat în anul respectiv este:ăa. 67.2 mld. lei;b. 80 mld. lei;c. 70 mld.lei;d. 45 mld. lei;e. 55 mld. lei.

19. }mp r irea capitalului tehnic în fix şi circulant are la baz :ă ţ ăa. productivitatea diferitelor componente ale acestuiab. gradul de mobilitate spa ial : capitalul fix este imobil, iar celţ ă

variabil este mobilc. capacitatea de a se asocia cu factorul muncăd. capacitatea de a-şi modifica în timp valoarea şi pre ulţe. toate variantele de mai sus sunt false

20. Consumul capitalului fix se înregistreaz :ăa. în calitate de costuri variabileb. sub form de consum specificăc. numai în expresie valoricăd. numai în expresie fizicăe. atât în expresie fizic cât şi în expresie monetară ă

21. Viteza de rota ie a capitalului se poate exprima:ţa. prin volumul anual al costurilorb. numai ca num r de rota ii pe o perioad determinat de timpă ţ ă ăc. numai prin durata unei rota iiţd. atât prin durata unei rota ii cât şi ca num r de rota iiţ ă ţe. prin cantitatea de produse ob inute în decursul unei perioadeîţ

22. Pentru a eviden ia eficien a utiliz rii factorilor de produc ie neţ ţ ă ţ folosim de indicatorii:

27

1. productivitate globală2. consumul total de factori3. puterea de cump rare a baniloră4. costul mediu5. costul marginal

Alege i varianta corect :ţ ăa. (1.2.3.5)b. (2.3.4.5)c. (1.4.5)d. (2.3.4)e. (1.3.5)

23. Ca sfer de cuprindere între resursele economice şi factorii deă produc ie exist o rela ie:ţ ă ţa. de la întreg la parteb. de suprapunere fiind identicic. de la o parte la întregd. invers propor ionalţe. nici una din afirma iile anterioare nu este corectţ ă

24. }n capitalul fix al unei ferme agricole se include:a. semin ele folosite la sem natţ ăb. terenul pe care sunt construite cl dirile administrativeăc. materiile prime foarte greu de manevratd. animalele la îngr şatăe. sistemele de iriga ieţ

25. Nu intr în categoria capitalului tehnic:ăa. obliga iuni;ţb. maşini-unelte, echipamente;c. depozite bancare;d. a, c;e. resurse cu care pot fi produse alte bunuri.

26. Munca şi natura se aseam n prin:ă ăa. sunt factori de produc ie originari;ţb. sunt factori de produc ie deriva i;ţ ţc. sunt resurse neregenerabile;d. sunt resurse epuizabile;e. a + c.

27. Un utilaj p strat în magazie:ăa. se uzeaz ;ăb. se amortizeaz ;ăc. îşi p streaz calit ile ini iale;ă ă ăţ ţd. aduce un venit posesorului;e. aduce profit întreprinz torului.ă

28

28. Munca este un factor de produc ie:ţa. primar;b. regenerabil;c. derivat;d. a + b;e. b + c.

29. O firm dispune, potrivit bilan ului contabil încheiat la şfârşitulă ţ anului, de urm toarele (mil. u.m.): numerar în casierie 500;ă disponibil în cont curent 750; stocuri de materii prime şi materiale 650; cl diri 2350; stocuri de conbustibil 150; echipament deă produc ie 4100; stoc de semifabricate 450; stoc de produc ie finitţ ţ ă 850. Capitalul fix, capitalul circulant şi capitalul tehnic au valorile:a. 6450; 1250; 6600b. 6200; 1200; 7700c. 2350; 5350; 7700d. 6450; 1250; 7700e. 2350; 2100; 4450

30. P mântul, ca factor de produc ie este:ă ţa. neregenerabil;b. regenerabil;c. nelimitat;d. un factor derivat;e. un factor epuizabil;

31. Progresul factorilor de produc ie:ţa. const în a ob ine un profit suplimentar;ă ţb. conduce la sc derea costurilor;ăc. duce la epuizarea în timp a acestora;d. duce la creşterea consumului de resurse;e. reprezint un şir de realiz ri ce poate fi pus în eviden prină ă ţă

surpinderea tendin elor fundamentale de schimbareţ manifestate pe termen foarte lung.

VI. PROGRESUL TEHNIC

1. Capacitatea progresului tehnic de a poten a posibilit ileţ ăţ economiei const în:ăa. extinderea mecaniz rii;ăb. men inerea constant a consumului de factori de produc ie peţ ă ţ

unitatea de produs;c. dezvoltarea de tip extensiv;d. creşterea consumului de factori de produc ie pe unitatea deţ

produs;e. creşterea volumului produc iei cu aceleaşi consum de factori deţ

produc ie.ţ

29

2. De regul , consecin ele progresului tehnic sunt:ă ţa. creşterea infla iei;ţb. sporirea masei monetare;c. creşterea costurilor de produc ie totale;ţd. creşterea timpului de lucru;e. creşterea productivit ii factorilor de produc ie.ăţ ţ

3. Reglarea economic a progresului tehnic, într-o economie de pia ,ă ţă se face prin:a. creşterea veniturilor cercet torilor;ăb. sporirea cheltuielilor bugetare penntru stimularea progresului

tehnic;c. interven ia statului în organizarea activit ii de cercetareţ ăţ

ştiin ific ;ţ ăd. concuren a şi comercializarea pe pia a rezultatelor cercet riiţ ţă ă

ştiin ifice;ţe. creşterea ponderii cercet torilor în totalul popula iei ocupate.ă ţ

4. Care dintre urm toarele afirma ii este corect ?ă ţ ăa. inova ia aplicat transform progresul tehnic în progresţ ă ă

economic;b. progresul economic desemneaz totalitatea cunoştin eloră ţ

dobândite de oameni;c. descoperirile tehnico-ştiin ifice actuale sunt mai importanteţ

decât cele realizate într-o etap trecut ;ă ăd. creşterea eficien ei sub inciden a progresului tehnic esteţ ţ

anihilat de consecin ele negative pe care acesta le are;ă ţe. toate afirma iile anterioare sunt false.ţ

5. Pe termen lung, una din tendin ele cercet rii ştiin ifice este:ţ ă ţa. executarea cercet rii într-o m sur tot mai mare de c treă ă ă ă

oamenii de ştiin în institu ii aflate în proprietate particular ;ţă ţ ăb. robotizarea lucr rilor de cercetare ştiin ific ;ă ţ ăc. accelerarea cercet rilor ştiin ifice;ă ţd. reducerea cheltuielilor cu cercetarea;e. creşterea timpului de executare a unei cercet ri.ă

6. Inova ia const din acea idee, acel proiect, acea realizare prinţ ă aplicarea c reia aceasta îşi demonstreaz :ă ăa. capacitatea de a reduce num rul persoanelor ocupate;ăb. capacitatea de sporire a eficien ei economice;ţc. şansa de a fi vândute scump;d. posibilitatea de a accelera infla ia;ţe. proprietatea de a reduce cheltuielile destinate cercet riiă

ştiin ifice.ţ

30

7. Sunt tendin e ale cercet rii ştiin ifice şi inov rii:ţ ă ţ ăa. evolu ia liniar în timpţ ăb. afirmarea ca singur factor de produc ie activ şi determinantţc. creşterea cheltuielilor pe total şi pentru o inova ieţd. neimplicarea statului în sus inerea financiar a inov riiţ ă ăe. creşterea intervalului de timp dintre momentul unei descoperiri

ştiin ifice şi momentul aplic rii ei în practicţ ă ă

8. Tendin a obiectiv de reducere a duratei muncii are loc ca urmareţ ă a:a. sporirii rodniciei munciib. faptului c oamenii sunt preocupa i într-o m sur crescând deă ţ ă ă ă

refacerea for ei de muncţ ăc. reducerii timpului liber în generald. interven iei statului în activitatea agen ilor economici particulariţ ţe. creşterii num rului de agen i economiciă ţ

9. Reglarea economic a progresului economic este realizat de piaă ă ţă prin:a. descoperirea şi aplicarea unor idei ştiin ifice noiţb. concuren a şi comercializarea progresului tehnicţc. subven ionarea cercet rii ştiin ifice şi inova ieiţ ă ţ ţd. creşterii vitezei de deplasare a mijloacelor de transporte. circula ia mai bun a informa iilor în fluxul productivţ ă ţ

10. Tendin a de accelerare pe termen lung a cercet rii ştiin ificeţ ă ţ const în:ăa. diminuarea cheltuielilor pentru o inova ieţb. creşterea timpului necesar preg tirii specialiştilor în domeniulă

cercet riiăc. creşterea ponderii produselor noid. reducerea timpului care trece de la brevetarea pân laă

comercializarea unei conven iiţe. reducerea timpului necesar preg tirii specialiştilor în domeniulă

cercet riiă

11. Progresul tehnic devine premis a progresului economic atunciă când:a. contribuie la creşterea produc iei;ţb. determin creşterea eficien ei economice;ă ţc. efectele sale pozitive şi negative se compenseaz ;ăd. are doar efecte pozitive asupra economiei;e. se comercializeaz pe pia .ă ţă

12. Pia a progresului tehnic:ţ

31

a. este o pia care func ioneaz dup reguli diferite de regulileţă ţ ă ă celorlalte pie e;ţ

b. asigur reglarea economic a progresului tehnic;ă ăc. permite schimbarea de opinii între savan i;ţd. func ioneaz doar la nivel na ional;ţ ă ţe. func ioneaz doar la nivel interna ional.ţ ă ţ

13. Sporul de competitivitate ob inut de o firm care aplic oţ ă ă inova ie:ţa. este permanent;b. se diminueaz pe m sura generaliz rii inova iei;ă ă ă ţc. se amplific pe m sura generaliz rii inova iei;ă ă ă ţd. este neegal;e. este incert.

14. Implicarea statului în sus inerea cercet rii ştiin ifice:ţ ă ţa. este o frân în calea creşterii competitivit ii firmelor private;ă ăţb. are ca scop principal creşterea nivelului de trai;c. este absolut necesar în rile slab dezvoltate;ă ţăd. este absolut inutil în rile dezvoltate;ă ţăe. nu este posibil .ă

15. Cercetarea ştiin ific :ţ ăa. este intermitent ;ăb. se realizeaz în toate unit ile economice;ă ăţc. se realizeaz de c tre unit ile economice profitabile;ă ă ăţd. este permanent ;ăe. este temporar ;ă

16. Ionovarea:a. este denumit şi inova ie;ă ţb. prin aplicare determin reducerea costurilor;ăc. nu genereaz progresul economic;ăd. genereaz progresul economic;ăe. este o activitate creatoare, specific uman , prin care esteă

generat progresul tehnic;

VII. UTILIZAREA FACTORILOR DE PRODUC IE. COSTULŢ DE PRODUC IEŢ

1. Amortizarea este un cost:a. variabil;b. aferent consumului de munc net;ăc. material, aferent consumului de capital fix;d. aferent consumului de materii prime şi materiale ocazionat de

producerea bunului;e. nici una dintre afirma ii nu este valabil .ţ ă

32

2. Nu sunt costuri de desfacere cheltuielile cu:a. reclame;b. transportul la beneficiar;c. ambalarea m rfurilor;ăd. înc rcatul m rfurilor în vederea expedierii la destinatar;ă ăe. combustibiliul utilizat pentru producerea m rfurilor.ă

3. Sunt costuri fixe materiale cheltuielile cu:a. materiile prime folosite pentru producerea bunului;b. consumul de capital fix;c. energia consumat pentru fabricarea bunului;ăd. salariile personalului administrativ;e. combustibilul utilizat în procesul de fabrica ie a bunului.ţ

4. Sunt costuri variabile:a. amortizarea capitalului fix;b. costul energiei utilizate pentru iluminat în cadrul firmei;c. materiile prime folosite pentru producerea bunului;d. salariile personalului de paz ;ăe. cheltuielile cu între inerea capitalului fix.ţ

5. Consumul nu este direct propor ional cu:ţa. m rimea venitului;ăb. nivelul de dezvoltare a societ ii;ăţc. gradul de cultur ;ăd. profesia individului;e. nici una dintre afirma iile anterioare nu este adev rat .ţ ă ă

6. Capitalul circulant folosit este egal cu amortizarea, iar cheltuielile materiale de in 75 % din cost. Profitul este de 10 mld lei, iar rataţ profitului calculat la cifra de afaceri este de 20 %. Consumul deă capital fix este :a. 15 mld. lei;b. 20 mld.lei;c. 10 mld lei;d. 25 mld. lei;e. 12 mld.lei.

7. Indicele ratei profitului calculat în func ie de cifra de afaceri în tă ţ 0

este 87,5%. Profitul creşte cu 20 %, iar indicele cifrei de afaceri este 0.70. Indicele ratei profitului calculat în func ie de cifra deă ţ afaceri în t1 este:a. 171.5 %;b. 160 %;c. 150 %;d. 155 %;e. 175 %.

33

8. Costul fix de ine 20 % din costul total, în condi iile în care costulţ ţ variabil reprezint 8 mld. lei. Care va fi costul în anul urm tor,ă ă dac indicele s u va fi 200%:ă ăa. 15 mld. lei;b. 10 mld. lei;c. 40 mld. lei;d. 20 mld. lei;e. 12 mld. lei.

9. }n t0, costul total mediu este de 40000 lei, din care 90 % este costul variabil unitar. Costul variabil mediu din t1, creşte de 2.5 ori, iar produc ia ajunge la 60000 buc i, sporind cu 200 %. }nţ ăţ asemenea condi ii:ţa. costul marginal va fi negativ;b. costul marginal va fi egal cu costul mediu din t0;c. costul total mediu va creşte;d. costul total mediu va sc dea;ăe. costul total mediu va fi constatnt.

10. }n t0 costurile variabile totale erau de 6 mld. lei, iar produc iaţ realizat de 300000 buc i. }n tă ăţ 1 produc ia este cu 50 % mai mare,ţ iar costul marginal este de 1.5 ori mai mare decât costul variabil mediu în t0. Care este sporul absolut al costurilor?a. 20.5 mld.lei;b. 10.5 mld.lei;c. 15.3 mld.lei;d. 4.5 mld.lei;e. 11.5 mld.lei.

11. }n anul 1998, costurile fixe ale unei firme de in 20 % din costulţ de produc ie. }n anul urm tor, la o produc ie dubl , costurile fixeţ ă ţ ă au fost de 4 mld. lei, iar costurile variabile au crescut cu 150 %. Care este m rimea costurilor variabile în anul 1999? Dar costulă marginal?a. 40 mld. lei; 24 mld. lei/Q0;b. 10 mld. lei; 7 mld. lei/Q0;c. 8 mld. lei; 5 mld. lei/Q0;d. 8 mld. lei; 4 mld. lei/Q0;e. 7 mld. lei; 4 mld. lei/Q0.

12. }n condi iile în care costurile variabile totale cresc cu 25 %, iarţ indicele produc iei în perioada respectiv este 125 %, rezult c :ţ ă ă ăa. indicele costului variabil mediu este de 100 %;b. costul total mediu este egal cu costul variabil mediu din

perioada de baz ;ăc. costul fix total din perioada de baz este zero;ă

34

d. costul marginal este mai mare decât costul variabil mediu din perioada de baz ;ă

e. costul marginal este inferior costului variabil mediu.

13. Se cunosc urm toarele date din activitatea unei firme capitalulă utilizat: 20 mld lei din care 20 % capital circulant; durata de amortizare a capitalului fix: 8 ani; salarii 10 mld lei. Calcula i:ţ costurile materiale, costurile cu materiile prime şi materiale, costul total şi diferen a dintre capitalul utilizat şi cel consumat;ţa. 17 mld. lei; 16 mld. lei; 27 mld. lei; 2 mld. lei;b. 6 mld. lei; 4 mld. lei; 16 mld. lei; 14 mld. lei;c. 18 mld. lei; 15 mld. lei; 26 mld. lei; 2 mld. lei;d. 20 mld. lei; 17 mld. lei; 29 mld. lei; 2 mld. lei;e. 16 mld. lei; 18 mld. lei; 30 mld. lei; 2 mld. lei.

14. O firm realizeaz 2000 buc i din produsul <X> cu un costă ă ăţ total mediu de 80000 lei, din care 25% reprezint costul fix mediu.ă Se reduc CFM cu 20% şi CVM cu 40%. Câte produse suplimentare, aproximativ, se pot produce din economiile realizate?a. 1077 buc.;b. 1600 buc.;c. 1346 buc.;d. 1400 buc.;e. 1200 buc.

15. Costuri fixe materiale: 200 mld. lei; costuri variabile 160 mld. lei; costuri variabile salariale 60 mld. lei; salarii 180 mld. lei. Costurile materiale, costurile fixe şi costul total sunt:a. 350 mld. lei; 200 mld. lei; 480 mld. lei; b. 300 mld. lei; 320 mld. lei; 480 mld. lei; c. 250 mld. lei; 150 mld. lei; 480 mld. lei; d. 200 mld. lei; 100 mld. lei; 480 mld. lei; e. 400 mld. lei; 300 mld. lei; 480 mld. lei.

16. Costuri fixe: 40 mld. lei; costuri variabile 60 mld. lei; salarii directe 20 mld. lei; salariile personalului auxiliar şi de conducere este 10 mld. lei; consumul de capital fix 6 mld. lei. Costurile materiale: totale, variabile şi fixe şi capital circulant consumat pe total, şi cel inclus în costurile fixe şi în costurile variabile sunt:a. 25 mld. lei; 35 mld. lei; 60 mld. lei; 60 mld. lei; 24 mld. lei; 40

mld. lei;b. 35 mld. lei; 40 mld. lei; 50 mld. lei; 62 mld. lei; 24 mld. lei; 40

mld. lei;c. 70 mld. lei; 40 mld. lei; 30 mld. lei; 64 mld. lei; 24 mld. lei; 40

mld. lei;d. 40 mld. lei; 45 mld. lei; 80 mld. lei; 64 mld. lei; 24 mld. lei; 40

mld. lei;

35

e. 45 mld. lei; 42 mld. lei; 75 mld. lei; 63 mld. lei; 24 mld. lei; 40 mld. lei.

17. Când Q ş 2 (Q- num r piese/lun ), costul total este de 8 mil. lei,ă ă iar când Qş3, costul total este 11 mil. lei. Costul marginal al celei de-a treia unit i este:ăţa. 11 mil. lei;b. 8 mil. lei;c. 3 mil. lei;d. 14 mil. lei;e. 5 mil. lei.

18. Costul fix este de 10 mil. lei, costul variabil mediu este de 15 mil. lei, iar pre ul unitar de vânzare este de 25000 lei. ţ De la ce nivel al produc iei firma devine rentabil ?ţ ăa. mai mare decât 100 buc.;b. mai mare decât 10000 buc.;c. mai mare decât 1000 buc. ;d. mai mare decât 15000 buc.;e. mai mare decât 12000 buc.

19. Costul marginal reprezint :ăa. valoarea produc iei suplimentare ob inut prin creştereaţ ţ ă

costului de produc ie cu o unitate;ţb. cheltuielile f cute pentru ob inerea unei unit i de produs;ă ţ ăţc. cheltuielile suplimentare pentru sporirea produc iei cu o unitate;ţd. cheltuielile f cute pentru achizi ionarea cu factorilor deă ţ

produc ie din afara firmei pentru creşterea produc iei;ţ ţe. cheltuielile materiale pentru sporirea produc iei cu o unitate.ţ

20. Costurile fixe reprezint :ăa. cele mai mici costuri înregistrate de firm ;ăb. costurile care se modific numai atunci când sporeşte volumulă

produc iei;ţc. costurile care nu se modific odat cu modificarea volumuluiă ă

produc iei;ţd. expresia b neasc a consumului de factori de produc ieă ă ţ

ocazionat de producerea unui bun;e. cheltuielile aferente capitalului fix utilizat pentru producerea

unui bun economic.

21. Costul variabil reprezint :ăa. costurile care difer de la o perioad la alta;ă ăb. costurile care se modific într-o m sur mai mic atunci cândă ă ă ă

se modific produc ia;ă ţc. costurile care se modific strict propor ional cu produc ia;ă ţ ţd. costurile care se modific odat cu volumul produc iei;ă ă ţ

36

e. costurile aferente materiilor prime, materialelor etc. incluse în produsele fabricate şi cheltuielile salariale f cute cu personalulă administrativ de paz etc.ă

22. Capitalul fix al unei firme este de 16 mld. lei iar termenul de amortizare de 8 ani. Ciclul de produc ie dureaz 3 luni. ţ ă Care este m rimea amortiz rii incluse în cost?ă ăa. 1.5 mld. lei;b. 1 mld. lei;c. 2 mld. lei;d. 0.5 mld. lei;e. 2.5 mld. lei.

23. Capitalul circulant reprezint 20 % din capitalul total, iară capitalul fix este de 20 mld. lei, amortizabil cu 10 ani. Costurile materiale sunt:a. 8 mld. lei;b. 7 mld. lei;c. 7.5 mld. lei;d. 6 mld. lei;e. 6.5 mld. lei.

24. Un produs se realizeaz cu urm toarele cheltuieli:ă ă- materii prime: 20 mil. lei;- combustibil pentru înc lzit: 2 mil. lei;ă- combustibil pentru fabrica ie: 4 mil. lei;ţ– amortizare: 8 mil. lei;- salarii directe: 24 mil. lei;- salarii totale: 34 mil lei;Ponderea costului material în costul total este:a. 47 %;b. 66 %;c. 75 %;d. 57 %;e. 50 %.

25. Un produs se realizeaz cu urm toarele cheltuieli:ă ă- materii prime: 20 mil. lei;- combustibil pentru înc lzit: 2 mil. lei;ă- combustibil pentru fabrica ie: 4 mil. lei;ţ– amortizare: 6 mil. lei;- salarii directe: 24 mil. lei.

Costurile variabile sunt:a. 44 mil. lei;b. 42 mil. lei;c. 48 mil. lei;d. 50 mil. lei;

37

e. 46 mil. lei.

26. La o firm costul total este de 50 mil. lei, costul variabil este deă 40 mil. lei, iar costul material este de 30 mil. lei . Costul fix şi costul salarial reprezint :ăa. 10 mil; 20 mil;b. 40 mil; 30 mil;c. 30 mil; 40 mil;d. 50 mil; 30 mil;e. 50 mil; 40 mil.

27. }n leg tura cu activitatea desf şurat într-un an de c tre ună ă ă ă întreprinz tor se cunosc urm toarele date:ă ă

- capitalul fix utilizat – 12 mld lei;- capitalul consumat reprezint 75 % din costul produc iei; ă ţ- valoarea produc iei realizat 100 mld. lei;ţ ă- costul salarial – 20 mld. lei;- pre ul de vânzare pe unitate de produs – 40000 lei;ţDac durata de func ionare a capitalului fix este de 12 ani;ă ţ determina i pentru anul respectiv:ţ

1. volumul capitalului utilizat;2. valoarea capitalului circulant consumat;3. costul total al produc iei şi cel unitar;ţ4. rata profitului în func ie de CA;ţ5. consumul unitar de capital fix;

a. 71 mld. lei; 59 mld. lei; 80 mld. lei; 32000 lei; 20 %; 400 lei;b. 41 mld. lei; 21 mld. lei; 20 mld. lei; 35000 lei; 20 %; 10000 lei;c. 40 mld. lei; 31 mld. lei; 25 mld. lei; 30000 lei; 30 %; 11000 lei;d. 39 mld. lei; 30 mld. lei; 30 mld. lei; 25000 lei; 10 %; 12000 lei;e. 41 mld. lei; 28 mld. lei; 32 mld. lei; 20000 lei; 15 %; 12000 lei.

28. Raportul dintre încas rile totale anuale şi costul total ală produc iei este de 4/3, iar m rimea profitului de 12 mld. lei.ţ ă +tiindu-se c amortizarea anual inclus în cost a fost de 4 mld.ă ă ă lei, iar costurile salariale de in 20 % din costul total, pondereaţ costului total în veniturile anuale este?a. 85 %;b. 80 %;c. 70 %;d. 75 %;e. 90 %.

29. }n condi iile în care costurile variabile totale scad mai repedeţ decât scade produc ia, rezultând o sc dere absolut a niveluluiţ ă ă costurilor variabile unitare mai mic decât creşterea niveluluiă costurilor fixe unitare, ar ta i care dintre enun urile urm toareă ţ ţ ă sunt adev rate:ă

38

a. costul unitar şi costul marginal cresc;b. costul unitar este constant, iar costul marginal creşte;c. costul unitar creşte, iar costul marginal scade;d. costul unitar scade, iar costul marginal este constant;e. costul unitar şi costul marginal scad.

30. }n condi iile în care costurile variabile totale scad mai repedeţ decât scade produc ia, rezultând o reducere net a costurilorţ ă variabile unitare egale cu sporul costurilor fixe unitare, ar ta i careă ţ dintre consecin ele urm toare este adev rat :ţ ă ă ăa. costul unitar este constant;b. costul unitar scade;c. costul unitar creşte;d. costul unitar creşte şi costul marginal scade;e. costul unitar scade şi costul marginal creşte.

31. }n condi iile în care costurile variabile totale cresc în acelaşiţ ritm cu produc ia, ar ta i care dintre consecin ele de mai jos esteţ ă ţ ţ adev rat :ă ăa. costul unitar este constant, iar costul marginal creşte;b. costul unitar creşte, iar costul marginal este constant;c. costul unitar scade, iar costul marginal creşte;d. costul unitar şi costul marginal scad;e. costul unitar scade, iar costul marginal este constant.

32. }n condi iile în care costurile variabile totale cresc mai repedeţ decât produc ia, rezultând un spor al costurilor variabile unitareţ superior volumului absolut cu care scad costurile fixe, ar ta i careă ţ dintre consecin ele urm toare este adev rat :ţ ă ă ăa. costul unitar este constant, iar costul marginnal scade;b. costul unitar creşte şi costul marginal scade;c. costul unitar scade şi costul marginal creşte;d. costul unitar şi costul marginal scad;e. costul unitar şi costul marginal cresc.

33. }n condi iile în care costurile variabile totale cresc mai repedeţ decât produc ia, rezultând un spor al costurilor variabile unitareţ egale cu volumul absolut al sc derii costurilor fixe unitare, ar ta iă ă ţ care dintre consecin ele de mai jos este adev rat :ţ ă ăa. costul unitar scade, iar costul marginal creşte;b. costul unitar creşte, iar costul marginal creşte;c. costul unitar creşte, iar costul marginal scade;d. costul unitar este constant, iar costul marginal creşte;e. costul unitar este constant, iar costul marginal scade.

39

34. }n condi iile în care costurile variabile totale scad mai încetţ decât produc ia, ar ta i care dintre consecin ele de mai jos esteţ ă ţ ţ adev rat :ă ăa. costul unitar şi costul marginal scad;b. costul unitar şi costul marginal cresc;c. costul unitar creşte şi costul marginal scade;d. costul unitar creşte şi costul marginal este constant;e. costul unitar este constant şi costul marginal creşte.

35. La baza împ r irii costurilor de produc ie în fixe şi variabile seă ţ ţ afl :ăa. volumul capitalului utilizat;b. eficien a economic ;ţ ăc. leg tura lor cu produc ia;ă ţd. abunden a resurselor;ţe. elasticitatea ofertei.

36. Substituirea factorilor de produc ie se bazeaz pe:ţ ăa. consumurile specifice;b. costurile variabile;c. calitatea factorilor de produc ie;ţd. compatibilitatea caracteristicilor de utilitate şi adaptabilitate a

p r ilor ce se combin ;ă ţ ăe. tehnici de marketing.

37. Rata marginal de substituire a factorilor de produc ie se poateă ţ exprima prin:a. raportul dintre costul marginal şi costul mediu;b. raportul dintre profit şi consumul intermediar;c. cantitatea necesar dintr-un factor de produc ie pentru aă ţ

compensa reducerea cu o unitate a altui factor;d. raportul dintre sporul factorilor de produc ie folosit şi sporul deţ

produc ieţe. costul marginal.

38. Când produc ia este zero:ţa. CTşCF;b. CF<CV;c. CTşCV;d. CFşCV;e. CFş0.

39. Care din aprecierile urm toare reflect corect con inutulă ă ţ costului marginal?a. cheltuielile efectuate pentru întreaga produc ie ob inut ;ţ ţ ăb. sporul de cheltuieli determinat de creşterea eficien eiţ

economice;

40

c. cheltuielile fixe şi variabile efectuate pentru ob inerea uneiţ unit i de produs;ăţ

d. sporul de cheltuieli pentru creşterea factorului munc ;ăe. sporul de cheltuieli totale ocazionate de creşterea cu o unitate a

produc iei.ţ

40. Când costul variabil total creşte mai încet decât creşte produc ia, costul variabil mediu:ţa. creşte;b. scade;c. nu se modific ;ăd. este egal cu costul fix mediu;e. este inferior costului fix mediu.

41. }n m rime valoric (monetar ), consumul specific esteă ă ă influen at:ţa. numai de expresia sa fizic ;ăb. de expresia sa fizic şi de pre ul elementelor de capitală ţ

circulant;c. numai de pre ul elementelor de capital circulant;ţd. de uzura capitalului fix;e. de politica social .ă

42. }n costurile variabile nu sunt cuprinse;a. salariile lucr torilor din produc ie;ă ţb. consumul de capital fix;c. cheltuielile cu materiile prime pentru produc ie;ţd. cheltuielile cu combustibilul folosit în produc ie;ţe. materia folosit în lucr rile agricole mecanizate.ă ă

43. Costurile globale variabile cresc propor ional cu creştereaţ cantit ii produse. ăţ Diferen a dintre costul mediu total şi cel mediuţ variabil va;a. scade;b. creşte;c. r mâne neschimbat ;ă ăd. depinde de elasticitatea cererii pe pia ;ţăe. depinde de m rimea productivit ii muncii.ă ăţ

44. Cu cât trebuie redus costul pentru ca rata profitului în func ie deţ cost s creasc cu 300 %, pre ul fiind de 20000 lei, din care 20 %ă ă ţ profit?a. 7000 u.m.;b. 5000 u.m.;c. 8000 u.m.;d. 6000 u.m.;e. 4000 u.m.

41

45. Când pe termen scurt, costul variabil total creşte mai repede decât produc ia, costul fix mediu:ţa. creşteb. r mâne constantăc. scaded. este egal cu costul variabil mediue. este egal cu consumul specific

46. La fixarea nivelului normal al costurilor trebuie s se ia înă considerare:a. volumul capitalului fixb. costul cel mai ridicat realizat de firm în perioada anterioară ăc. uzura moral a capitalului fixăd. costul întreprinderii cu cea mai bun pozi ie competitiv dină ţ ă

acel domeniue. num rul de firme cu care întreprinderea are rela iiă ţ

47. La un moment dat, costul unitar (mediu) este influen at;ţa. doar de m rimea costului salarialăb. numai de m rimea costurilor fixe antrenate de producereaă

bunului respectivc. numai de m rimea costurilor variabile ocazionale de producereaă

bunului respectivd. numai de puterea de cump rare a banilorăe. nici unul din r spunsurile anterioare nu este corectă

48. Nivelul costului marginal este influen at nemijlocit de evolu iaţ ţ costurilor:a. globale salarialeb. fixe mediic. globale variabiled. globale fixee. totale medii

49. Dac costurile globale variabile se modific în acelaşi ritm cuă ă produc ia, atunci costul marginal este egal cu:ţa. costurile totaleb. costurile fixec. costul total mediud. costul fix mediue. costul variabil mediu

50. Consumul specific (tehnologic) poate fi caracterizat prin urm toarele afirma ii:ă ţa. evolueaz în acelaşi sens cu eficien a economic din cadrulă ţ ă

firmei

42

b. reprezint consum de capital circulant - în expresie fizic şiă ă monetar - ocazionat de sporirea cu o unitate a produc ieiă ţ

c. desemneaz cantitatea consumat de capital fix şi circulantă ă pentru de inerea unui volum dat de bunuri economiceţ

d. se reduce atunci când creşte productivitatea capitaluluie. evolueaz în acelaşi sens cu productivitatea medie a munciiă

51. Costurile fixe sunt:a. egale cu capitalul fix;b. costurile care se modific pe termen scurt;ăc. constante pe termen lung;d. independente de produc ie;ţe. egale cu dot rile ini iale ale produc torului.ă ţ ă

52. Consumul de capital circulant pe unitate de produs se numeşte:a. productivitate medie a capitalului circulant;b. productivitate marginal a capitalului circulant;ăc. consum specific;d. eficien a capitalului;ţe. productivitatea muncii.

53. Când costul fix mediu scade şi costul total mediu creşte, atunci:a. CVM şi Q cresc;b. CVM şi Q scad;c. CVM scade şi Q creşte;d. CVM creşte şi Q scade;e. CVM este constant şi Q creşte.

54. Func ia costului total al unui bun (ţ CT) ş 1.000 + 8Q - 4Q2 + Q3. S seă determine CF şi CV la o produc ie de 8 buc i si Cţ ăţ mg când Q creşte de la 8 la 10 buc i:ăţa. 1000; 500; 580;b. 500; 500; 580;c. 500; 1000; 530;d. 1000; 500; 100;e. 1000; 320; 180.

55. CFM creşte când Q:a. creşte;b. scade;c. nu se modific .ăd. Q nu influen eaz CFM;ţ ăe. CFM este mereu constant.

56. Costul fix CFş3000; costul variabil mediu CVMş600; pre ş1200.ţ De la ce nivel al produc iei firma este rentabil ?ţ ăa.

43

VIII. PRODUCTIVITATEA

1. La o firm 50 de lucr tori munceau 8 ore pe zi şi 6 zile lucr toareă ă ă pe s pt mâna, cu o productivitate a muncii de 5 piese/om or .ă ă ă Dac s pt mâna de lucru se reduce la 5 zile lucr toare, cu câtă ă ă ă trebuie s sporeasc rodnicia muncii pentru a se ob ine aceeaşiă ă ţ produc ie?ţa. 25 %;b. 10 %;c. 30 %;d. 20 %;e. 15 %.

2. Produc ia creşte cu 50 %, iar timpul de lucru scade cu 25 % înţ perioada t0-t1. Cu cât se modific productivitatea muncii?ăa. creşte cu 50 %;b. creşte cu 200 %;c. creşte cu 150 %;d. creşte cu 75 %;e. creşte cu 100 %.

3. Productivitatea muncii se poate exprima sub forma raportului dintre:a. capitalul fix folosit şi produc ie;ţb. produc ia şi capitalul tehnic folosit;ţc. num rul de salaria i şi cheltuielile cu salariile;ă ţd. produc ie şi num rul de salaria i;ţ ă ţe. costurile de produc ie totale şi produc ia ob inut .ţ ţ ţ ă

4. Când productivitatea medie a muncii creşte mai repede decât salariul mediu, cheltuielile cu salariile pe unitatea de produs:a. scad;b. cresc;c. r mân constante;ăd. sunt egale cu capitalul variabil pe produs;e. determin creşterea costului unitar.ă

5. Nivelul şi dinamica productivit ii muncii realizate într-o firmăţ ă influen eaz direct propor ional:ţ ă ţa. nivelul şi evolu ia costului mediu;ţb. m rimea şi dinamicaă costului salarial pe produs;c. nivelul şi dinamica salariului nominal;d. nivelul cheltuielilor fixe pe unitatea de produs;e. volumul capitalului utilizat.

6. M rimea productivit ii muncii, la nivelul economiei na ionale seă ăţ ţ determin în principal prin:ă

44

a. raportul dintre profit şi capital fix;b. raportul dintre cifra de afaceri şi venitul na ional;ţc. raportul dintre capitalul fix şi num rul de personal;ăd. raportul dintre P.I.B. şi popula ia ocupata;ţe. raportul dintre P.I.B. şi popula ia total .ţ ă

7. }n concep ia profesorului Mihail Manoilescu este indicat protec iaţ ă ţ bunurilor na ionale care au o productivitate:ţa. egal cu media na ională ţ ăb. inferioar celei mediiăc. superioar mediei mondialeăd. superioar mediei na ionaleă ţe. mai mic sau egal cu media na ională ă ţ ă

8. Creşterea productivit ii muncii (cantitatea de munc esteăţ ă constant ) are ca efect:ă

1. creşterea costului global total

2. creşterea salariului nominal

3. creşterea diferen ei dintre pre şi costul unitarţ ţ

4. diferen ierea cursului de schimbţ

5. creşterea infla ieiţ

Alege i varianta corect :ţ ă

a. (3.4)b. (2.3)c. (3.4.5)d. (2.3.4)e. (1.2.3)

9. Dac produc ia scade iar num rul salaria ilor creşte atunci:ă ţ ă ţa. productivitatea marginal a muncii este zeroăb. productivitatea marginal a muncii devine pozitivă ăc. productivitatea marginal a muncii este negativă ăd. productivitatea medie a muncii creşte cu fiecare angajate. productivitatea marginal a muncii este egal cu costulă ă

marginal

10. Care este nivelul productivit ii marginale a muncii dac prinăţ ă angajare a 5 salaria i produc ia creşte de la 20.000 buc. la 30.000ţ ţ buc?a. 4.000 b. 6.000c. 5.000d. 3.000e. 2.500

45

11. Reprezint o condi ie pentru “s n tatea economic ” a uneiă ţ ă ă ă firme:a. reducerea costurilor;b. reducerea produc iei;ţc. creşterea mai rapid a productivit ii muncii fa de salarii;ă ăţ ţăd.creşterea mai rapid a productivit ii muncii fa deă ăţ ţă

productivitatea capitalului;e.creşterea mai rapid a productivit ii muncii f deă ăţ ăţă

productivitatea p mântului.ă

12. O întreprindere cu 100 de salaria i şi 50 de utilaje realizeaz oţ ă produc ie zilnic de 50 de milioane u.m. în 8 ore. Cum se modificţ ă ă productivitatea muncii dac , prin intrarea în func iune a 5 utilajeă ţ mai performante, produc ia sporeşte cu 50 %, iar num rulţ ă salaria ilor creşte cu 10 %?ţa. creşte, dar nu poate preciza cu cât;b. creşte cu 25 %;c. creşte cu 12,5 %;d. creşte cu 13 %;e. creşte cu 36%.

13. Când produc ia creşte şi productivitatea medie a muncii scade,ţ num rul de lucr tori:ă ăa. creşte;b. scade;c. este constant;d. poate cunoaşte orice evolu ie;ţe. nu este optim.

14. }ntr-o firm se reduce s pt mâna de lucru de la 40 la 36 deă ă ă ore. Pentru a ob ine aceeaşi produc ie, productivitatea munciiţ ţ trebuie s sporeasc cu:ă ăa. 10 %;b. 33,3 %;c. 11,1 %;d. 111,1 %;e. 133,3 %.

IX. CONSUMATORUL ŞI UTILITATEA ECONOMICĂ

1. M rfurile sunt bunuri:ăa. destinate consumului;b. destinate producerii altor bunuri;c. cu utilitate medie;d. economice destinate cump r rii;ă ă

46

e. destinate autoconsumului.

2. Pentru care dintre urm toarele motive fiecare nou unitate dintr-ă ăun bun care se consum continuu are o utilitate mai mic ,ă ă descresc toare?ăa. calitatea bunului este mai redus ;ăb. pre ul bunului este mai redus;ţc. nevoia consumatorului este mai intens ;ăd. cantitatea consumat este mai redus ;ă ăe. intensitatea nevoii satisf cute continuu scade.ă

3. Un cump r tor doreşte s cumpere cu 70000 u.m. dou bunuri, xă ă ă ă şi y, care au acelaşi pre unitar, de 10000 u.m./buc. ţ Utilitatea total ale celor dou bunuri se prezint astfel:ă ă ă

Unit iăţ 0 1 2 3 4 5

Utilitatea total aă bunului x

0 12 18 22 24 24

Utilitatea total aă bunului y

0 6 12 14 14 12

1) care este utilitatea marginal a fiec rei unit i din cele două ă ăţ ă bunuri?

2) care sunt cantit ile cump rate din cele dou bunuri?ăţ ă ă3) care este utilitatea total ob inut ?ă ţ ă4) care vor fi cantit ile cump rate dac pre ul la bunul y se dublez ?ăţ ă ă ţ ă5) care va fi utilitatea total în situa ia de mai sus?ă ţ1.

a. 12, 6, 4, 2, 0 şi 6, 6, 2, 0,-2b. 14, 8, 6, 4, 0 şi 8, 8, 4, 0, 0c. 17, 11, 9, 3 şi 11, 11, 7, 3, 3d. 14, 8, 6, 4, 0 şi 11, 11, 7, 3, 3e. 14, 8, 6, 4, 0 şi 8, 8, 4, 2, 4.

2.a. 2x şi 3y;b. 3x şi 4y;c. 4x şi 3y;d. 5x şi 2y;e. 5x şi 6y.

3.a. 40;b. 38;c. 33;d. 42;e. 49.

4.a. 2x şi 2y;b. 3x şi 3y;

47

c. 4x şi 5y;d. 6x şi 3y;e. 3x şi 2y.

5.a. 32;b. 31;c. 35;d. 34;e. 33.

4. La categoria general de marf se include:ă ăa. toate bunurile utile;b. orice bun care face obiectul schimbului prin vânzare-

cump rare;ăc. numai bunurile de consum destinate vânz rii-cump r rii peă ă ă

pia ;ţăd. orice bun economic;e. orice bun material care satisface o nevoie a produc torului.ă

5. Dac se substituie munca prin capital, iar productivitateaă marginal a capitalului este 800, fiind cu 20 % mai mic decâtă ă productivitatea marginal a muncii, care este rata marginal deă ă substituire a muncii cu capital?a. 0.75;b. 2.25;c. 1.25;d. 1.5;e. 2.5.

6. Dac raportul dintre productivitatea marginal a factorului ceă ă substituie şi productivitatea marginal a factorului substituit este -ă 0.5, care este rata marginal de substituire a muncii cu capital?ăa. 4;b. 2;c. 1;d. 2.5;e. 1.5.

7. Când utilitatea marginal este zero, utilitatea total este:ă ăa. egal cu 1ăb. negativăc. maximăd. zeroe. pozitiv , dar cresc toareă ă

8. Odat cu creşterea cantit ii consumate dintr-un anumit bună ăţ economic utilitatea economic :ă

48

a. individual este constant , total creşteă ă ăb. individual descreşte, total nu se modifică ă ăc. individual descreşte, total creşteă ăd. individual descreşte, total descreşteă ăe. individual este zero, total descreşteă ă

9. Când utilitatea marginal este pozitiv , iar consumul creşte,ă ă utilitatea total :ăa. creşte cu un ritm crec torăb. scade cu un ritm constantc. creşte cu un ritm descresc torăd. scade cu un ritm descresc torăe. nu se modifică

10. Utilitatea marginal pentru unit ile dintr-un bun economic careă ăţ sunt achizi ionate şi consumate succesiv într-un timp scurt deţ c tre un consumator ra ională ţ este:a. acelaşi pentru fiecare dintre unit ile consumateăţb. cresc toare în func ie de nevoiă ţc. descresc toare, cu o rat constant sau diferită ă ă ăd. cresc toare în func ie de vârsta consumatoruluiă ţe. aceeaşi pentru to i consumatoriiţ

11. Un consumator ob ine maximum de utilitate considerând dateţ venitul disponibil şi pre urile unitare atunci când;ţa. utilitatea marginal a celor n bunuri achizi ionate este aceeaşiă ţb. raportul dintre utilit ile marginale ale celor n bunuriăţ

achizi ionate r mâne constantţ ăc. utilit ile marginale şi individuale ale bunurilor achizi ionateăţ ţ

sunt identiced. când raportul dintre utilit ile marginale şi pre urile unitare aleăţ ţ

celor n bunuri este maxime. când raportul dintre utilit ile marginale şi pre urile unitare aleăţ ţ

celor n bunuri este constant

12. }n tabelul de mai jos se prezint utilitatea economic oferită ă ă consumatorului unui anumit bun.Q 1 2 3 4 5

U.T. 6 11 15 17 18Care este utilitatea consumului celei de-a patra unit i?ăţ

a. 4.25b. 1c. 3d. 17e. 2

49

13. Satisfac ia resim it de un consumator din consumul ultimeiţ ţ ă unit i dintr-o mul ime de bunuri omogene se numeşte:ăţ ţa. utilitate total ;ăb. utilitate marginal ;ăc. utilitate intrinsec ;ăd. utilitate intrinsec marginal ;ă ăe. cerere.

14. Utilitatea în sens general semnific :ăa. capacitatea unui bun de a satisface o nevoie;b. satisfac ia pe care crede c o ob ine un consumator dat prinţ ă ţ

folosirea unei cantit i determinate dintr-un bun economic, înăţ anumite condi ii de loc şi de timp;ţ

c. utilitatea total pe care o resimte consumatorul prin consumulă unui bun;

d. sporul de utilitate adus de ultima unitate consumat dintr-ună bun;

e. utilitatea unui bun recunoscut ca normal de c treă ă ă colectivitate.

15. Un consumator dispune de 40 u.m. pe care doreşte s -iă cheltuiasc pe dou bunuri ă ă x şi y, ale c ror pre uri sunt ă ţ px = 4 u.m. şi py = 8 u.m. Utilitatea marginal pe care el o aloc fiec reiă ă ă doze consumate din cele dou bunuri este:ă

U.M. 1 2 3 4 5 6 7 8X 20 18 16 14 10 8 5 2Y 40 36 28 20 16 10 8 1

Consumatorul va cump ra:ăa. 8 x şi 1 y;b. 2 x şi 2 y;c. 3 x şi 7 y;d. 4 x şi 3 y;e. 6 x şi 2 y.

16. Care dintre urm toarele variabile au o determinare exclusivă obiectiv :ăa. nevoile;b. utilitatea intrinsec ;ăc. profitul normal;d. utilitatea economic ;ăe. profitul legitim.

X. PIA AŢ

50

1. Pre ul unei m rfi creşte de la 10000 lei la 12000, lei iar cantitateaţ ă cerut zilnic scade de la 50000 buc i la 40000 buc i. ă ăţ ăţ Coeficientul de elasticitate a cererii în func ie de pre este:ţ ţa. Kec/pş 1;b. Kec/p ş -1;c. Kec/p ş 2;d. Kec/p ş 5;e. Kec/p ş 3.

2. Venitul creşte cu 10 %. Atunci când coeficientul de elasticitate a cererii în func ie de venit este 1.5, care este modificareaţ procentual a cantit ii cerute?ă ăţa. creşte cu 10 %;b. creşte cu 15 %;c. scade cu 15 %;d. creşte cu 20 %;e. creşte cu 25 %.

3. Elasticitatea cererii în func ie de pre este 3/2. ţ ţ S se arate ceă rela ii exist între evolu ia pre ului şi a cantit ii cerute când ţ ă ţ ţ ăţ ∆p/p0

ş 0,05:a. pre ul (p) a crescut cu 3 % iar C (cererea) a crescut cu 2 %;ţb. pre ul a crescut cu 5% iar cererea a sc zut cu 2 %;ţ ăc. pre ul a crescut cu 3 % iar cererea a sc zut cu 2 %;ţ ăd. pre ul a crescut cu 5 % iar cererea a sc zut cu 3 % sau pre ul aţ ă ţ

sc zut cu 5 % iar cererea a crescut cu 2 %;ăe. pre ul a crescut cu 2 %, iar cantitatea cerut a sc zut cu 3ţ ă ă

procente sau pre ul a sc zut cu 2 %, iar cantitatea cerut aţ ă ă crescut cu 3 %.

4. }n cazul unui bun <X> cererea este inelastic dac :ă ăa. pre ul scade cu 100 % şi cererea creşte cu 200 %;ţb. creşterea pre urilor altor bunuri determin creşterea cereriiţ ă

bunului X;c. cererea bunului respectiv scade cu 20 %, iar pre ul s u creşteţ ă

de 1.25 ori;d. pre ul bunului x creşte de 1.25 ori, iar cererea pentru bunulţ

respectiv se reduce cu 25 %;e. pre ul bunului x creşte de 2 ori, iar cererea pentru bunulţ

respectiv se reduce cu 300 %.

5. Oferta bunului X este inelastic , dac :ă ăa. IP/IQ> 1 unde: Ipşindicele pre ului; ţ IQş indicele ofertei bunului

respectiv;b. IP/IQ< 1;

51

c. raportul dintre modificarea procentual a cantit ii oferite dină ăţ bunul respectiv şi modificarea procentual a pre ului esteă ţ supraunitar;

d. volumul valoric al vânz rilor scade, deşi cererea creşte;ăe. volumul valoric al vânz rilor creşte, indiferent de evolu iaă ţ

pre urilor.ţ

6. S se arateîn care dintre variantele urm toare cererea esteă ă elastic :ă1. pre ul (P) scade cu 10 % şi venitul total (VT) creşte cu 10 %;ţ2. P creşte cu 40 % şi VT scade cu 40 %;3. P creşte cu 20 % şi VT creşte cu 20 %;4. P scade cu 30 % şi VT scade cu 30 %;5. P scade cu 20 % iar cererea ( c) creşte cu 20 %.a. (1,3);b. (3,4);c. (5);d. (1,2);e. (2,3).

7. Coeficientul elasticit ii cererii la venit (Eăţ C/V) este 2, iar înclina iaţ marginal spre economii este 0.2. Rata consumului este:ăa. 0.4;b. 0.5;c. 0.7;d. 0.9;e. 0.8.

8. Pia a real care se apropie cel mai mult de modelul pie ei cuţ ă ţ concuren a perfect este:ţ ăa. pia a munciiţb. pia a financiar primarţ ă ăc. bursa de valorid. pia a elementelor de capital fixţe. pia a produselor agricoleţ

9. La aceleaşi resurse folosite, creşterea consumurilor medii de produc ie determin :ţ ăa. creşterea oferteib. atenuarea infla ieiţc. reducerea oferteid. diminuarea utilit ii marginaleăţe. creşterea eficien ei economiceţ

10. Men inerea unui grad sc zut de satisfacere a cererii interne, unţ ă timp îndelungat are ca efect:1.frânarea importurilor

52

2.o dezvoltare economic extensivă ă3.creşterea importurilor4.frânarea exporturilor5.creşterea datoriei externeAlege i alternativa corect :ţ ă

a.(2,3,4,5)b.(3,4,5)c.(1,2,4)d.(1,2,3)e.(1,2,3,4,5)

11. }n condi iile ofertei inelastice func ie de pre , modificareaţ ţ ţ acestuia determin o modificare a cantit ii oferite:ă ăţa. în ritmuri cresc toare fa de rata dobânziiă ţăb. în aceeaşi propor ieţc. într-o propor ie mai micţ ăd. în sens opuse. în aceeaşi propor ieţ

12. Men inerea unui grad sc zut de satisfacere a cererii interne, unţ ă timp îndelungat are ca efect;

1. o dezvoltare economic intensivă ă2. creşterea salariului real3. frânarea exporturilor4. creşterea datoriei externe5. creşterea importurilor

Alege i alternativa corect ;ţ ăa. (3.4.5)b. (2.3.4.5)c. (1.2.4)d. (1.2.3)e. (1.2.3.4.5)

13. Sunt tr s turi fundamentale ale economiei de pia :ă ă ţă1. maximizarea produc iei indiferent de costurile aferenteţ

acesteia2. pluralismul formelor de proprietate asupra resurselor, avu ieiţ şi capitalului, în care proprietatea privat este dominantă ă3. formarea liber a pre uriloră ţ4. conducerea centralizat planificat a economiei na onaleă ţ5. scopul activit ii economice este maximizarea satisfac iei,ăţ ţ adic satisfacerea propriilor intereseă

Alege i varianta corect :ţ ăa. (1.2.3)b. (2.3.5)c. (1.3.5)d. (3.4.5)e. (2.3.4.5)

53

14. Cererii elasitice în raport de pre îi este specific faptul c :ţ ăa. scade când pre ul creşteţb. r mâne constat când creşte pre ulă ă ţc. se modific în sens contrar pre ului, dar mai intensă ţd. scade propor ional cu sc derea pre uluiţ ă ţe. toate afirma iile anterioare sunt adev rateţ ă

15. Se consider c pre ul pentru un bun <X> se afl la un nivel laă ă ţ ă care apare un exces de cerere. }n aceste condi ii, pe o pia liberţ ţă concuren ial , pre ul are o tendin normal de:ţ ă ţ ţă ăa. creştereb. sc dereăc. men inere la un nivel ridicatţd. egalizare cu costul marginale. egalizare cu productivitatea medie a muncii

16. Ac ioneaz în direc ia creşterii pre ului de echilibru:ţ ă ţ ţa. sc derea veniturilor cump r toriloră ă ăb. g sirea de c tre produc tor a unor c i de reducere a costului deă ă ă ă

produc ieţc. sc derea pre ului unitar al factorilor de produc ie şi creştereaă ţ ţ

consumului specific (fizic)d. reducerea ratei dobânziie. creşterea veniturilor cump r toriloră ă

17. Pre ul unui bun creşte de la 10.000 lei la 15.000 lei. }n acestţ caz cererea pentru bunul respectiv scade de la 2.500 de buc i laăţ 2.000 de buc i. ăţ Coeficientul de elasticitate a cererii în func ie deţ pre este:ţa. 1b. >1c. <1d. 0ε. ∞

18. Elasticitatea negativ a cererii în raport cu pre ul înseamn c :ă ţ ă ă1. dac pre ul scade, cantitatea cerut creşte;ă ţ ă2. dac pre ul creşte, cantitatea cerut scade;ă ţ ă3. bunul este normal;4. bunul este inferior;5. bunul este superior.

a. (1,2);b. (1,2,3);c. (1,2,4);d. (1,2,5);e. (1).

54

19. Dac dup o modificare a pre ului unui bun, cheltuielile totaleă ă ţ pentru acel bun nu se modific , elasticitatea cererii pentru bunulă respectiv:

1. este zero;2. este unitar ;ă3. este infinit;4. este subunitar ;ă5. este supraunitar ;ă

a.(1,4);b.(3,5);c.(1);d.(2);e.(5).

20. Modificarea cererii în func ie de modificarea pre ului seţ ţ numeşte:a. elasticitate unitar ;ăb. elasticitatea cererii la pre ;ţc. sensibilitatea cererii la pre ;ţd. creşterea cererii;e. reducerea cererii.

21. Dac la o creştere cu 25 % a pre ului o firm îşi pierde jum tateă ţ ă ă din clientel , coeficientul elasticit ii cererii la pre este:ă ăţ ţa. subunitar;b. supraunitar;c. egal cu zero;d. unitar;e. nu se poate determin .ă

22. Cererea şi oferta au urm toarele ecua ii: ă ţ C ş 5p - 10; O = 3p + 6. Care vor fi pre ul de echilibru şi cantitatea de echilibru.ţa. 2 şi 5;b. 10 şi 40;c. 4 şi 10;d. 6 şi 20;e. 8 şi 30.

XI. CONCUREN AŢ

1. Pia a de monopol se caracterizeaz prin:ţ ăa. avantaje pentru consumatori;b. pre ul de monopol mai mic decât pre ul de pe piaţ ţ ţa de oligopol;c. acoperirea consumului într-o m sur mai mare cu aceeaşiă ă

cheltuial ;ă

55

d. determinarea de c tre monopol a cantit ii de produse vândute;ă ăţe. controlul pie ei de c tre un singur produc tor;ţ ă ă

2. Pia a cu concuren monopolistic se deosebeşte de pia a deţ ţă ă ţ oligopol prin:a. atomicitatea cererii;b. pre uri mai mari;ţc. atomicitatea ofertei;d. omogenitatea produselor;e. existen a a câtorva consumatori.ţ

3. Care din caracteristicile de mai jos definesc pia a cu concurenţ ţă monopolistic :ăa. pre ul este stabilit de c tre produc tor;ţ ă ăb. omogenitatea produselor;c. lipsa caracterului de atomicitate a cererii şi a ofertei;d. lipsa de omogenitate a produselor;e. mici posibilit i de alegere pentru cump r tor.ăţ ă ă

4. Pia a cu concuren oligopol se caracterizeaz prin:ţ ţă ăa. o bun satisfacere a cererii;ăb. diferen ierea produselor;ţc. lipsa de atomicitate a cererii;d. cump r tori pu ini;ă ă ţe. fiecare ofertant poate influen a pia a.ţ ţ

5. M surile antitrust urm resc:ă ăa. acordarea de facilit i clien ilor;ăţ ţb. creşterea disponibilit ilor de cump rare;ăţ ăc. creşterea puterii unor produc tori; ăd. limitarea tendin ei de monopolizare a produc iei;ţ ţe. eliminarea liberei concuren e.ţ

6. Spre deosebire de monopol,monopsonul se caracterizeaz prin;ăa. atomicitatea cereriib. un singur cump r toră ăc. un singur vânz torăd. mul i cump r toriţ ă ăe. omogenitatea bunurilor

7. Concentrarea eforturilor firmei în direc ia realiz rii unui produs deţ ă o calitate excep ional formeaz con inutul;ţ ă ă ţa. strategiei efortului concentratb. strategiei costurilorc. politicilor de protec ie socialţ ăd. strategiei eliteie. politicilor de modificare a masei monetare

56

8. }ntâlnirea cererii exprimat de câ iva cump r tori cu oferta,ă ţ ă ă exprimat de o infinitate de vânz tori, reflect ;ă ă ăa. pia a monopolisticţ ăb. pia a de oligopsonţc. pia a de oligopolţd. pia a de monopolţe. pia a cu concuren perfectţ ţă ă

9. Pia a de monopol nu se caracterizeaz prin:ţ ăa. eliminarea liberei concuren e;ţb. atomicitatea cererii;c. omogenitatea produsului;d. bariere la intrarea pe pia ;ţăe. perfecta mobilitate a factorilor de produc ie.ţ

10. }n concuren perfect , pre ul pie ei:ţă ă ţ ţa. se formeaz în mod liber;ăb. este un pre administrat;ţc. depinde de decizia unilateral a firmelor care intr pe pia ;ă ă ţăd. nu depinde de consumatori;e. este un pre perfect.ţ

11. Concuren a de oligopol:ţa. exclude concuren a perfect ;ţ ăb. presupune omogenitatea produsului;c. presupune intrarea liber a firmelor pe pia ;ă ţăd. se caracterizeaz printr-o bun satisfacere a cerin eloră ă ţ

consumatorilor;e. nu este o pia eficient pentru firme.ţă ă

12. Pia a de monopol şi cea de monopson au în comun urm toareleţ ă tr s turi:ă ăa. atomicitatea ofertei;b. atomicitatea cererii;c. elimin libera concuren ;ă ţăd. diferen ierea produselor;ţe. nici un r spuns nu este corect.ă

XII. PIA A MONETARŢ Ă

1. Dac un debitor pl teşte o dobând de 1.6 mil. lei pentru un credită ă ă pe o durat de 45 de zile cu o rat anual a dobânzii de 40 %, careă ă ă a fost volumul creditului?a. 40 mil. lei;b. 35 mil. lei;

57

c. 64 mil. lei;d. 32 mil. lei;e. 36 mil. lei.

2. Ratele anuale ale dobânzii practicate de o banc sunt de 30 % laă depozite şi 40 % la creditele acordate. Cheltuielile adminstrative anuale sunt de 1 mld. lei, reprezentând fa de profit 20 %.ţă Capitalul rulat de c tre banc este:ă ăa. 120 mld. lei;b. 65 mld. lei;c. 60 mld. lei;d. 55 mld. lei;e. 62 mld. lei.

3. La o banc dobânzile încasate sunt de 70 mld. lei, iar dobânzileă pl tite sunt de 50 mld. lei. Capitalul propriu al b ncii este de 140ă ă mld. lei, iar cheltuielile administrativ financiare de 6 mld.lei. Profitul bancar şi rata profitului bancar sunt:a. 10 mld. lei; 14 %;b. 12 mld. lei; 12 %;c. 11 mld. lei; 15 %;d. 14 mld. lei; 10 %;e. 12 mld. lei; 10 %.

4. Pentru a stimula investi iile, rata dobânzii trebuie s fie:ţ ăa. superioar ratei medie de rentabilitate;ăb. inferioar ratei medie de rentabilitate;ăc. egal cu rata medie de rentabilitate;ăd. superioar vitezei de circula ie a banilor;ă ţe. superioar ritmului de creştere a pre urilor.ă ţ

5. Opera iile care au loc pe pia a monetar se pţ ţ ă ot grupa în:a. de finan are şi refinan areţ ţb. a la hause şi a la baisec. la vedere şi la termend. cu scaden şi f r scadenţă ă ă ţăe. rigide şi flexibile

6. Rata dobânzii, ca pre al creditului, creşte, celelalte condi iiţ ţ r mânând neschimbate când:ăa. creşte cursul titlurilor de valoareb. scade risculc. sporeşte oferta de credited. sporeşte riscule. scade cererea de credite

7. O politic monetar moderat , echilibrat , are ca rezultat:ă ă ă ă

58

1. infla ie slab sau nulţ ă ă2. atragerea de capitaluri str ineă3. un curs de schimb defavorabil4. o balan de pl i echilibrat sau excedentarţă ăţ ă ă5. descreşterea pre urilorţ

Alege i varianta corect :ţ ăa. (1.2.3.4.5)b. (2.3.4)c. (1.2.4)d. (2.4.5)e. (1.3.5)

8. Dintre opera iile efctuate pe pia a monetar fac parte:ţ ţ ăa. plasarea noilor titluri de valoareb. de inerea de venituri la bugetul de stat prin lansarea deţ

obliga iuniţc. finan area şi refinan area agen ilor economiciţ ţ ţd. organizarea vânz rii-cump r rii de titluri de valoare emiseă ă ă

anteriore. procurarea de c tre agen i economici a factorului de produc ieă ţ ţ

capital prin vânzarea diferitelor valute convertibile

9. La modificarea masei monetare scripturale, în calitate de component a masei monetare, contribuie:ăa. doar Banca Centralăb. institu iile financiare şi societ ile de asigurareţ ăţc. orice bancăd. b ncile, administra iile publice şi privateă ţe. menajele

10. Pe pia a monetar , oferta real de bani este reprezentat prin:ţ ă ă ăa. rezultatul produsului dintre masa monetar şi viteza deă

circula ie a banilorţb. rezultatul raportului dintre masa monetar şi rata dobânziiăc. volumul numerarului şi al monedei scripturale emise de c treă

sistemul bancard. masa monetar de inut de c tre agen i priva iă ţ ă ă ţ ţe. numerar şi alte instrumente ca monedă

11. O banc acord credite anuale în propor ie de 70 % dină ă ţ resursele de care dispune, cu o rat a dobânzii de 60 %. Capitalulă s u propriu esteă de 100 mld lei. Pentru depozitele de 200 mld lei banca pl teşte dobând de 50 %. Calcula i câştigul şi profitulă ă ţ b ncii, dac m rimea cheltuielilor efectuate de banc este de 12ă ă ă ă mld.a. 126.26b. 126.100

59

c. 26.14d. 26.12e. 14.12

12. Volumul masei b neşti nu creşte atunci ă când:a. creşte volumul creditului bancarb. se reduce cantitatea de bunuri destinate vânz riiăc. banca central cump r valută ă ă ăd. banca central emite numerarăe. creşte deficitul bugetului de stat

13. Profitul b ncii nu este influen at de:ă ţa. sc derea natalit iiă ăţb. sc derea dobânzii pl titeă ăc. sc derea dobânzii încasateăd. creşterea ratei dobânziie. creşterea volumului creditelor

14. Care din urm toarele elemente nu constituie resurse deă creditare;a. depunerile agen ilor economici din încas riţ ăb. economiile popula iei p strate acasţ ă ăc. depunerile popula iei la b nciţ ăd. excedentul bugetului de state. capitalul propriu al b nciloră

15. Principalii factori de care depinde rata dobânzii sunt:1. starea economiei;2. risc;3. raportul dintre cererea şi oferta de credite;4. rata profitului;5. deciziile b ncii centrale.ă

a.(2,3,4,5);b.(1,2,3,4);c.(1,2,3);d.(1,2);e.(3).

16. Un agent economic depune la banca X suma de 1 mld. lei. Rata dobânzii la depuneri pe un an = 100%. Dac îşi retrage totul după ă 2 ani şi 6 luni, ce câştig are?a. 4,65 mld.;b. 10 mld;c. 3 mld.;d. 15 mld.;e. 6 mld.

60

17. Dobânzi încasate: 5 mil. lei; dobânzi pl tite: 3 mil. lei. Cheltuieliă administrativ-financiare: 0,5 mil. lei. Capital propriu al b ncii: 10ă milioane lei. Calcula i profitul bancar şi rata profitului bancar.ţa. 1,5 mil.; 15%b. 2 mil.; 15%;c. 1,5 mil.; 20%;d. 2 mil.; 20%;e. 3 mil. 15%.

18. Suma a dou capitaluri este 240.000 u.m. Primul este plasată 180 de zile cu d’= 10%, iar cel de-al doilea, 90 zile cu d’= 12%. Dobânda primului este de 5 ori mai mare decât a celui de-al doilea. Afla i cele dou capitaluri.ţ ăa. 180.000; 80.000;b. 180.000; 60.000;c. 80.000; 150.000;d. 80.000; 60.000;e. 60.000; 150.000.

19. Pe o perioad de un an, câştigul brut al unei b nci este de 2 oriă ă mai mare decât volumul creditelor. Rata dobânzii la depuneri este de 50%. De câte ori este mai mare rata dobânzii încasate fa deţă rata dobânzii pl tite?ăa. de 3 ori;b. de 2 ori;c. de 5 ori;d. de 4 ori;e. de 10 ori.

XIII. PIA A CAPITALURILORŢ

1. Pe pia a financiar se efectueaz tranzac ii:ţ ă ă ţa. cu titluri de proprietate;b. cu titluri imobiliare;c. cu titluri de valoare;d. cu valut ;ăe. cu titlu gratuit;

2. Titlurile cu venit variabil sunt reprezentate de :a. titlurile vândute pe pia a primar ;ţ ăb. obliga iuni;ţc. dobânzile bancare;d. contractele individuale de munc ;ăe. ac iuni;ţ

3. Ac ionarul minoritar are şi urm torul drept:ţ ă

61

a. de a destitui managerul firmei la care este ac ionar;ţb. de a hot rî planul de activitate al firmei;ăc. de a fi informat asupra gestiunii firmei;d. de a lua decizii cu privire la situa ia economico-financiar aţ ă

firmei;e. de a încasa profitul integral al firmei.

4. Ac iunile nu se pot:ţa. preschimba în numerar;b. moşteni;c. dona;d. vinde în afara pie ei de titluri mobiliare;ţe. folosi drept garan ie.ţ

5. Obligatarul are urm toarea calitate fa de emitentul de obliga ii:ă ţă ţa. creditor;b. garant;c. ac ionar;ţd. beneficiar al creditului;e. agent de burs .ă

6. Pe pia a financiar primar , cursul unui titlu:ţ ă ăa. se negociaz ;ăb. are o valoare prestabilit ;ăc. îl stabileşte cump r torul;ă ăd. este impus de guvern;e. este stabilit la burs .ă

7. Rolul b ncilor pe pia a financiar primar este şi de a:ă ţ ă ăa. stabili cursul titlului vândut;b. numi cump r torul de titlu;ă ăc. realiza campania publicitar pentru vânzarea titlului;ăd. încasa dobânzi aferente titlului vândut;e. negocia pre ul de vânzare a titlului.ţ

8. La bursa de valori se :a. negocieaz valoarea nominal a titlului;ă ăb. stabileşte cursul leu-dolar;c. formeaz pre ul titlurilor pe pia a secundar ;ă ţ ţ ăd. favorizeaz dispersia pachetului de ac ionar;ă ţe. stabileşte cifra de afaceri a firmei.

9. Tranzac ia efectuat la vedere defineşte:ţ ăa. v nzarea de titluri atunci când cump r torul vede vânz torul deă ă ă ă

titlu;b. cump rarea de titluri atunci când cursul curent este afişat laă

vedere;

62

c. o tranzac ie de titluri la cursul curent;ţd. tranzac ia de titluri în care vânz torul arat titlurileţ ă ă

cump r torului;ă ăe. opera iunea de schimb de titluri de valoare înso it de oţ ţ ă

transparen a informa iilor.ţă ţ

10. Speculatorul < a la baisse> mizeaz pe faptul c :ă ăa. în ziua scaden ei pre ul titlului va fi mai mare decât cel stabilitţ ţ

în ziua încheierii tranzac iei cu cump r torul;ţ ă ăb. în ziua scaden ei pre ul titlului va fi mai mic decât cel stabilit înţ ţ

ziua încheierii tranzac iei cu cump r torul;ţ ă ăc. va cump ra bunuri dintr-un loc şi le va vinde în altul la pre maiă ţ

mare;d. nu va fi surprins de organele de control ale statului în momentul

efectu rii specula iei;ă ţe. pre ul titlului de valoare pe care îl speculeaz r mîneţ ă ă

neschimbat între momentul tranzac ion rii şi ziua scaden eiţ ă ţ tranzac iei.ţ

11. Opera iunile la termen determin :ţ ăa. un câştig sigur mai mare decât cele la vedere;b. formarea de fonduri în vederea investi iilor;ţc. riscuri mai mici din partea speculatorului;d. sustragerea de capitaluri b neşti din procesele economiceă

reale;e. o stabilitate a activit ii bursiere.ăţ

12. }n economia de pia principalele întreprinderi cu scop lucrativţă sunt organizate ca:a. societ i cu r spundere limitat ;ăţ ă ăb. societ i cu nume colectiv;ăţc. societ i în comandit simpl ;ăţ ă ăd. societ i pe ac iuni;ăţ ţe. societ i în comandit pe ac iuni.ăţ ă ţ

13. }mprejur rile în care plasarea obliga iunilor are loc la un preă ţ ţ sub valoarea nominal vizeaz :ă ăa. maximizarea profitului emitentului;b. creşterea ratei profitului pentru emitent;c. creşterea veniturilor cump r torului;ă ăd. mobilizarea rapid ale unor sume subscrise în favoarea unuiă

împrumut;e. creşterea comisionului b ncilor.ă

14. Cursul titlurilor fiduciare depinde, în principal de:a. climatul social şi politic intern şi interna ional;ţb. num rul titlurilor care sunt supuse vânz rii;ă ă

63

c. raportul dintre cererea şi oferta de titluri;d. perspectivele veniturilor aduse de titluri;e. rata infla iei.ţ

15. Ac iunea se deosebeşte de obliga iune prin aceea c :ţ ţ ăa. are un curs mai mare;b. are un curs mai mic;c. este emis doar de c tre stat;ă ăd. se vinde la bursa de valori;e. aduce un venit variabil.

16. Sc derea brusc a cursurilor titlurilor de valoare, adeseori, esteă ă semnalul pentru:a. creşterea veniturilor obliga iunilor;ţb. creşterea veniturilor ac iunilor;ţc. declanşarea unei crize economice;d. sc derea num rului de participan i la burs ;ă ă ţ ăe. sc derea infla iei.ă ţ

17. Concentrarea puterii economice în cadrul unei societ i peăţ ac iuni se poate realiza rapid prin:ţa. achizi ii treptate de ac iuni;ţ ţb. oferta public de cump rare;ă ăc. sporirea cursului ac iunilor;ţd. înfiin area bursei de valori;ţe. creşterea ponderii opera iunilor speculative.ţ

18. Un agent economic este proprietarul a 100 obliga iuni care îiţ aduc anual un venit fix în sum de 600.000.000 lei, corespunz toră ă unei rate a dobânzii de 80 %. }n situa ia în care rata dobânziiţ creşte cu 50 %, cursul unei obliga iuni va fi:ţa. 5.000.000 lei;b. 7.500.000 lei;c. 500.000.000 lei;d. 750.000.000 lei;e. 250.000.000 lei.

19. O ac iune aduce fiecare din anii tţ 0 şi t1, un dividend în sum deă 800.000 lei, corespunz tor unei rate a dobânzii în tă 0 egal cu 16 %.ă Dac diferen a dintre cursurile ac iunii din tă ţ ţ 1 şi t0 este de 3.000.000 lei, atunci rata dobânzii în t1 va fi:a. 32 %;b. 5 %;c. 100 %;d. 10 %;e. 26.7 %.

64

20. Pentru mobilizarea rapid a unor sume în favoarea unuiă împrumut pe termen lung o mare firm comercial pune înă ă vânzare 3.000.000 obliga iuni, din care în primul an 1.500.000,ţ 1.500.000 în al doilea an şi restituie în al treilea an. }n condi iile înţ care rata dobânzii pe pia a monetar a fost în primul an 10 %, în alţ ă doilea an a fost 40 % şi 20 % în ultimul an, iar venitul fix al unei obliga iuni a fost pentru fiecare an de 10.000 dolari, împrumutulţ total a fost de:a. 500 mld. $;b. 162.5 mld. $;c. 410 mld. $;d. 50 mld. $;e. 5.000 mld. $.

21. Reducerea cu100.000 lei a cursului unei obliga iuni esteţ rezultatul creşterii ratei dobânzii de la 30 % la 50 %. Venitul anual aferent unei obliga iuni este:ţa. 150.000 lei;b. 20.000 lei;c. 75.000 lei;;d. 30.000 lei;e. 50.000 lei.

22. Cursul unei ac iuni creşte cu 1.000.000 lei, în condi iile în careţ ţ diferen a dintre raportul ratelor dividendului şi ale dobânzii în aniţ i t0 şi t1, a fost de 20 %. M rimea valorii nominale a ac iunii este:ă ţa. 200.000 lei; b. 2.000.000 lei; c. 5.000.000 lei;d. 50.000 lei;e. 500.000 lei.

23. O familie şi- a plasat economiile în 1000 obliga iuni cu valoareaţ nominal de 1000 % şi în 5 % din ac iunile unei firme care vaă ţ repartiza anual sub form de dividende 1.000.000 %. Dac rataă ă dobânzii pe pia a monetar a fost 50 %, venitul total al familiei vaţ ă fi:a. 50.500 $;b. 5.050.000 $;c. 50.000 $;d. 500.000 $;e. 550.000 $.

24. Un agent economic îşi plaseaz economiile în sum deă ă 10.000.000 lei sub form de 500 ac iuni la firma A. Dup un timp,ă ţ ă le vinde la termen la scaden , pierde suma de 4.000.000 lei.ţă Cursul ac iunilor firmei A, la scaden , s-a modificat astfel:ţ ţă

65

a. a crescut cu 4%;b. a crescut cu 40 %;c. a sc zut cu 40 %;ăd. a crescut cu 2000 %;e. a sc zut cu 60 %.ă

25. Un agent economic şi-a plasat, în p r i egale, disponibilit iă ţ ăţ b neşti în sum de 300.000.000 lei, la trei firme, astfel:ă ă

- la firma <X> de ine 50 ac iuni şi are garantat un divident deţ ţ 100.000 lei pentru fiecare ac iune;ţ

- la firma <Y> de ine 1000 ac iuni, respectiv 25 % din totalulţ ţ ac iunilor şi se garanteaz în repartizarea din profitul firmei, caţ ă dividende, a sumei de 25.000.000 lei;

- la firma <Z>, de ine un num r de 100 ac iuni şi are garantatţ ă ţ pentru ele, ca dividende suma de 4.000.000 lei.

}n raport de eficien a plasamentului, ordinea firmelor este:ţa. X; Z; Y;b. Y;X;Z;c. Z;X;Y;d. Y;Z;X;e. X;Y;Z.

26. O firm pe baza studiului de pia hot r şte s -şi majorezeă ţă ă ă ă rapid capitalul pe baza emisiunilor şi punerii în vânzare a 1.000 ac iuni şi 2.000 obliga iuni. Pentru obliga iuni valoarea nominalţ ţ ţ ă este 100.000 lei, dar vânz rile vor avea loc în regim de < subă pari> cu 20 %. Ac iunile se vând la o valoare nominal de 400.000ţ ă lei. M rimea major rii capitalului firmei este:ă ăa. 400.000.000 lei;b. 200.000.000 lei;c. 600.000.000 lei;d. 580.000.000 lei;e. 560.000.000 lei.

27. Un agent economic cump r 50 obliga iuni care au o valoareă ă ţ nominal de 100.000 lei şi garanteaz un venit fix aferent uneiă ă rate a dobânzii de 60 %. }n condi iile în care scaden a este la 5ţ ţ ani, iar cump rarea are loc pe pia a primar în regim de <subă ţ ă pari> de 30 %, venitul total al agentului cump r tor din acesteă ă opera iuni este:ţa. 12.000.000 lei;b. 16.500.000 lei;c. 4.500.000 lei;d. 15.000.000 lei; e. 1.500.000 lei.

66

28. Opera iunile pe pia a financiar primar se efectueaz înţ ţ ă ă ă principal prin intermediul:a. comer ului interiorţb. bursei de valoric. ministerului finan elorţd. b ncilorăe. agen iilor de schimbţ

29. Cursul titlurilor financiare pe pia a secundar depinde deţ ă numeroşi factori economici şi extraeconomici, decisiv fiind în ultim instan :ă ţăa. infla iaţb. rata dobânziic. raportul dintre cererea şi oferta de titlurid. num rul societ ilor pe ac iuniă ăţ ţe. costul marginal

30. Diferen ierea opera iunilor pe pia a monetar în func ie deţ ţ ţ ă ţ durata angajamentelor asumate de debitori şi consecin ele pentruţ creditori, este important pentru c :ă ăa. m reşte interdependen a dintre agen ii economiciă ţ ţb. este legat de num rul deponen iloră ă ţc. riscurile au tendin e s creasc odat cu durataţ ă ă ăd. sumele se acord în func ie de durată ţ ăe. nu se acord credite pe perioade mai mari de 180 de zileă

31. Opera iile la termen la bursa de valori sunt speculative pentruţ c :ă

1. urm resc câştigul imediat;ă2. urm resc ob inerea unui câştig la scaden ;ă ţ ţă3. nu au acoperire;4. sunt o form de “înşel ciune” legal ;ă ă ă5. sustrag importante sume de bani activit ii eăţ conomice

reale.a. (2,3,5);b. (1,3,5);c. (3);d. (3,4,5);e. (2,5).

32. Urm toarele opera ii sunt specifice pie ei capitalurilor:ă ţ ţa. opera ii pentru credite de o zi;ţb. opera ii pentru credite pe perioade de la 2 la 90 zile;ţc. opera ii pentru credite mai lungi de 90 zile pân la doi ani;ţ ăd. opera ii cu hârtii de valoare pe termen lung;ţe. opera ii de refinan are.ţ ţ

67

33. Cursul obliga iunilor creşte când:ţa. cresc dividendele;b. creşte rata dobânzii;c. creşte cursul de schimb al monedei na ionale;ţd. creşte cursul ac iunilor;ţe. scade rata dobânzii.

34. Pre ul de cump rare al unei ac iuni este de 4.000 u.m. şiţ ă ţ dividendele anuale sunt maximum 500 u.m. Cât este randamentul ac iunii?ţa. 7,8%;b. 20%;c. 10%;d. 12,5%;e. 8,5%.

35. Ac iunile şi obliga iunile sunt titluri:ţ ţ1. mobiliare;2. imobiliare;3. de valoare;4. de rent ;ă5. fiduciare.

a.(1,2,3);b.(1,4);c.(2,5);d.(1,3,5);e.(3,4,5).

36. }n opera iile bursiere la termen, când cursul ac iunilor creşte:ţ ţa. câştig cump r torul;ă ă ăb. câştig vânz torul;ă ăc. nu pierde vânz torul;ăd. pierde cump r torul;ă ăe. nu pierde nici unul.

37. }ncas ri: 50 milă ioane lei. Cheltuieli materiale: 26 milioane de lei. Salarii: 4 milioane lei. Din profit, 30% se repartizeaz pentruă investi ii nete şi restul se mparte ac ionarilor. ţ ţ ţ Pe total, s-au emis 10.000 de ac iuni. Ce dividend revine la o ac iune?ţ ţa. 2.000 lei;b. 2.400 lei;c. 1.400 lei;d. 4.000 lei;e. 3.000 lei.

XIV. PIA A FOR EI DE MUNC . SALARIULŢ Ţ Ă

68

1. Care din urm toarele activit i genereaz nevoia de for deă ăţ ă ţă munc , nevoie ce se manifest pe pia a muncii:ă ă ţa. activitatea de strângere a recoltei, executat cu membriiă

familiei, pe terenul ce-l de in în proprietate;ţb. construirea unui rambleu de cale ferat , executat de c treă ă

militari genişti;c. activitatea de igenizare a mun ilor, efectuat de membriiţ ă

cluburilor montane;d. activitatea de cercetare ştiin ific rezervat specialiştilor;ţ ă ăe. activitatea de cercetare ştiin ific rezervat studen ilor.ţ ă ă ţ

2. Oferta de munc este reprezentat de:ă ăa. întreaga popula ie, mai pu in copii sub 18 ani;ţ ţb. popula ia total , c reia i se aplic rata popula iei apte deţ ă ă ă ţ

munc ;ăc. popula ia apt de munc din care se scad cei ce nu presteaz oţ ă ă ă

activitate salarial ;ăd. popula ia total care poate presta o munc salarial ;ţ ă ă ăe. volumul total de munc necesar ponderat cu durata muncii.ă

3. Nivelul ocup rii cu for de munc dintr-o anumit ar , la ună ţă ă ă ţ ă moment dat reprezint :ăa. rezultatul confrunt rii cererii cu oferta de munc ;ă ăb. totalul popula iei apte de munc care presteaz o activitate;ţ ă ăc. num rul mediu al orelor de munc pe zi, pe persoan ocupat ;ă ă ă ăd. volumul total de munc , necesar care ar trebui s fie prestat deă ă

indivizi ap i de munc ;ţ ăe. num rul total de locuri de munc , disponibile la un moment dată ă

în ara respectiv care ar trebui ocupate de popula ia activţ ă ţ ă disponibil .ă

4. Pia a muncii se desf şoar în dou etape (faze). Prima faz esteţ ă ă ă ă reprezentat de:ăa. cererile de munc anun ate într-o anumit perioad în pres înă ţ ă ă ă

faza a II-a acestea urmând a fi ocupate de popula ia disponibilţ ă (for a de munc aflat în c utarea unui loc de munc );ţ ă ă ă ă

b. preg tirea popula iei tinere, care urmeaz s devin popula ieă ţ ă ă ă ţ activ ;ă

c. crearea de noi locuri de munc într-o firm , urmând ca acesteaă ă s fie ocupate prin angaj ri de noi salaria i;ă ă ţ

d. activitatea ce se realizeaz la nivelul unui segment economic şiă în care se stabilesc condi iile generale de angajare a salaria ilorţ ţ (precum şi principiile şi limitele de stabilire a salariilor);

e. negocierea salariului în momentul angaj rii.ă5. A doua treapt , ca faz de desf şurare a pie ei muncii esteă ă ă ţ

desemnat de:ă

69

a. mişc ri revendicative sindicale care urmeaz primei faze, deă ă avertisment dat de c tre sindicate patronatului;ă

b. începerea activit ii propriu-zise de c tre persoana angajat ;ăţ ă ăc. reluarea negocierilor între patronat şi sindicate;d. perfec ionarea prin organizarea de cursuri a personaluluiţ

angajat;e. întâlnirea în termeni reali a cererii cu oferta de munc , la nivelulă

firmelor şi stabilirea condi iilor concrete ale contractului deţ munc .ă

6. Salariul poate fi privit drept un cost deoarece:a. pe individ îl cost consumul de resurse necesare men inerii uneiă ţ

condi ii care s îi permit desf şurarea muncii, deci trebuie sţ ă ă ă ă primeasc un salariu;ă

b. munca fiind un factor de produc ie, consumul ei se înregistreazţ ă în costul de produc ie al bunului;ţ

c. preg tirea în şcoal îl cost pe individ un anumit tip din viaă ă ă ţă plus cele necesare între inerii în aceast perioad , urmând însţ ă ă ă ca mai apoi aceast cost s fie recompensat de salariul care îlă primeşte;

d. prestarea unei activit i în urma c reia un individ primeşte unăţ ă salariu îl cost pe acesta timpul afectat muncii respective;ă

e. salariatul foloseşte în activitatea sa o parte din capital, a c ruiă consum este înregistrat drept cost.

7. Salariul este diferen iat pe indivizii ce presteaz aceeaşi activitateţ ă pe acelaşi nivel ierarhic deoarece:a. au vechimi în munc diferite;ăb. au rela ii diferite la nivelul conducerii firmei;ţc. au aptitudini, cunoştin e teoretice şi practice diferite;ţd. au nevoi diferite (familii mai mari sau mai mici de între inut,ţ

nevoi fiziologice proprii diferite – unii sunt mai gurmanzi, al iiţ mai pu in etc.);ţ

e. unii sunt mai norocoşi decât al ii.ţ

8. }n cadrul economiei de pia , tendin a de egalizare a salariilorţă ţ este:a. un fenomen nedorit, care înseamn nerespectarea principiiloră

economice;b. un fenomen benefic deoarece asigur bun starea unui num ră ă ă

cât mai mare de persoane;c. un fenomen ce respect principiile economiei de pia şi careă ţă

se justific prin posibilit ile care le ofer acest tip de economie;ă ăţ ăd. un fenomen pe care salaria ii îl accept cel mai greu, când v dţ ă ă

c în jurul lor alte persoane au salarii mai mari;ăe. un fenomen impus de guvern, dar respins de sindicate.

70

9. }n timp s-a ajuns la concluzia c diferen ierea salariilor trebuie să ţ ă determine:a. elemente de negociere între sindicat şi patronat;b. condi iile generale de angajare a salaria ilor, condi ii ce seţ ţ ţ

formeaz pe prima treapt a pie ei muncii;ă ă ţc. uneori incita ia la munc ;ţ ăd. aspira ii la ridicarea preg tirii profesionale precum şi o vieţ ă

dorin de munc ;ţă ăe. o bun stare diferen iat a indivizilor societ ii.ă ţ ă ăţ

10. Salariul real reprezint :ăa. cantitatea de bunuri şi servicii, necesare salariatului, care le

poate cump ra la un moment dat cu salariul nominal;ăb. cantitatea de bunuri şi servicii care pot fi cump ratte, oricând,ă

cu salariul nominal;c. este suma de bani încasat în numerar de c tre un salariat;ă ăd. cantitatea de bunuri şi servicii, de orice fel, care poate fi

cump rat la un moment dat, cu salariul nominal;ă ăe. este raportul între salariul nominal şi pre ul bunurilor şiţ

serviciilor cump rate de un salariat cu banii de care dispune laă un moment dat.

11. Orice individ îşi doreşte un standard de via cât mai ridicat şi,ţă implicit, un salariu real cât mai mare. Ac iunile pe care le poateţ întreprinde în vederea creşterii salariului real sunt:a. va munci mai mult în gospod rie (pe terenul agricol de inut înă ţ

proprietate) ob inând mai multe bunuri alimentare, scutindţ astfel o sum cât mai mare din salariul care ar utiliza-o pentruă aceste produse;

b. în condi iile în care pre urile cresc, s cear în aceeaşi m surţ ţ ă ă ă ă s îi creasc şi salariul nominal;ă ă

c. s cear ca salariul s îi fie calculat în valut ;ă ă ă ăd. s munceasc mai multe ore pe zi în regim salarial, crescându-iă ă

astfel salariul nominal într-un ritm mai mare decât creşterea pre urilor;ţ

e. s cear index ri ale salariilor care s acopere infla ia.ă ă ă ă ţ

12. Salariul colectiv reprezint :ăa. salariul luat de cei ce lucreaz în colectiv;ăb. salariul mediu al mai multor indivizi ce formeaz un colectiv;ăc. o sum de bani, atribuit global tuturor salalria ilor unei forma iiă ă ţ ţ

de lucru pentru rezultatele bune ob inute de acesta;ţd. o sum de bani atribuit persoanelor ce se confrunt cuă ă ă

dificult i, în mediul rural şi care au lucrat la colectiv;ăţe. o sum de bani primit de un colectiv de oameni ce au venituriă ă

foarte mici.

71

13. Salariul social este:a. o component a salariului, generalizat la nivelul societ ii;ă ă ăţb. salariul minim garantat de c tre guvern, valabil pentru întreagaă

societate;c. o sum de bani, pe care firmele o acord pentru a sporiă ă

veniturile unor categorii sau grupuri de salaria i afla i înţ ţ dificultate (accidente de munc , boli profesionale, şomaj etc);ă

d. o sum de bani pe care societatea o acord pentru a sporiă ă veniturile unor grupuri de salaria i afla i într-o situa ie dificil ,ţ ţ ţ ă rezultat în urma activit ii desf şurate;ă ăţ ă

e. salariul primit de persoanele care au un rol social important.

14. Ce nu se formeaz pe principiile economiei de pia ?ă ţăa. cererea şi oferta de munc ; ăb. oferta de for de munc ;ţă ăc. cererea de munc ;ăd. oferta de credite; e. oferta de m rfuri şi servicii.ă

15. Care din urm toarele caracteristici este comun cererii şiă ă ofertei de munc ?ăa. invariabil ;ăb. neomogenitatea;c. mobilitatea ridicat ;ăd. perisabilitatea;e. omogenitatea.

16. Dimensionarea precis ca volum şi structur pe bazaă ă contractelor a cererii de munc are loc pe baza:ăa. contractelor dintre sindicate şi patronat la nivelul economiilor

na ionale;ţb. în a doua faz a întâlnirii dintre cererea şi oferta de munc ;ă ăc. în prima faz a întâlnirii dintre cererea şi oferta de munc ;ă ăd. pe pia a muncii;ţe. în statutul de organizare şi func ionare a firmei.ţ

17. M rimea concret a salariului se poate stabili numai la nivelulă ă firmei deoarece:a. este o component a costului;ăb. este o component a valorii ad ugate;ă ăc. numai la nivel de firm se poate cunoaşte contribu iaă ţ

salariatului la realizarea venitului;d. aici cererea de munc se dimensioneaz precis ca volum şiă ă

structur ;ăe. aici se poate cunoaşte gradul de organizare în sindicate şi

capacitatea sindicatelor de a ob ine câştig de cauz pentruţ ă revendic rile salaria ilor.ă ţ

72

18. Posesorii for ei de munc au o mobilitate relativ redus pentruţ ă ă c :ăa. au anumite avantaje economice;b. nu accept navetismul;ăc. nu accept din principiu schimbarea locului de munc ;ă ăd. trebuie s p r sesc mediul economico-social fa de care suntă ă ă ă ţă

ataşa i;ţe. întrucât trebuie s -şi schimbe domiciliul.ă

19. Salariatul renun la munca suplimentar în urm toareaţă ă ă situa ie:ţa. salariul real atinge un nivel destul de ridicat pentru a-şi realiza

aspira iile de via ;ţ ţăb. salariul real este în creştere;c. salariul nominal are o creştere mult superioar a creşteriiă

pre urilor;ţd. munca suplimentar este salarizat cu pu in mai mult decâtă ă ţ

munca normalăe. pe lâng salariul nominal individual primeşte şi salariul colectivă

şi salariul social.

20. }n anul 1998 salariul mediu nominal lunar a crescut de la 1.200.000 lei la 1.800.000 lei, în timp ce masa monetar a crecută cu 40 %. Puterea de cump rare a banilor s-a redus cu 30 %,ă determinând urm toarea evolu ie a indicelui salariului real:ă ţa. a crescut cu 50 %;b. a crecut cu 7.1 %;c. a sc zut cu 25 %;ăd. a sc zut cu 6.7 %;ăe. a r mas constant.ă

21. Conform negocierilor dintre sindicate, patronat şi guvern salariul real urmeaz s se majoreze cu 20 %. Având în vedere că ă ă indicele pre urilor bunurilor de consum urmeaz s ating nivelulţ ă ă ă de 180 %, creşterea procentual a salariului nominal trebuie s fie:ă ăa. 200 %;b. 216 %;c. 150 %;d. 116 %;e. 50 %.

22. }ntr-o economie na ional salariile nominale cresc, în medie, cuţ ă 50 %, iar pre urile bunurilor de consum scad, în medie cu 20 %.ţ Evolu ia indicelui slariului real este urm toarea:ţ ăa. creşte cu 30 %;b. creşte cu 70 %;

73

c. creşte cu 12.5 %;d. creşte cu 87.5 %;e. scade cu 20 %.

23. }ntr-o economie na ional se prognozeaz o creştere aţ ă ă pre urilor bunurilor de consum de 50 %, din care 80 % urmeaz sţ ă ă fie acoperit prin indexarea salariilor. Salariul nominal al unuiă angajat care anterior index rii era de 1.400.000 lei va avea în finală urm toarea m rime:ă ăa. 2.100.000 lei;b. 1.540.000 lei;c. 2.520.000 lei;d. 1.120.000 lei;e. 1.960.000 lei.

24. La nivelul unei ri într-un an indicele pre urilor bunurilor deţă ţ consum este cu 20 % mai mare decât indicele bunurilor de produc ie, acesta din urm fiind de 150 %. Creşterea salariilorţ ă nominale, în m sur s asigure, în condi iile de mai sus, creştereaă ă ă ţ salariului real cu 10 %, va fi de;a. 198 %;b. 164 %;c. 180 %;d. 98 %;e. 70 %.

25. }n anul t0, într-o anumit economie na ional , indicele pre uriloră ţ ă ţ bunurilor de consum a fost de 135 %, în timp ce indicele salariului nominal a fost de 115 %. }n anul t1 în aceeaşi economie na ional ,ţ ă indicele salariului nominal este de 165.6 %, iar creşterea indicelului pre urilor bunurilor de consum este de 143 %. }n acesteţ condi ii indicele salariului real s-a modificat astfel:ţa. a sc zut cu 20 %;ăb. a crescut cu 35.9 %;c. a sc zut cu 1.35 %;ăd. a sc zut cu 42 %;ăe. a crescut cu 1.4 %.

26. Dimensiunea ofertei de munc este;ăa. identic cu cea a popula iei apte de munc (popula ia activă ţ ă ţ ă

disponibil )ăb. egal cu cea a popula iei ocupate (efective active)ă ţc. mai mic decât m rimea popula iei apte de muncă ă ţ ăd. mai mare decât popula ia apt de muncţ ă ăe. mai mic decât aceea a popula iei ocupate (efectiv active)ă ţ

27. Salariul nominal se deosebeşte fundamental de profit prin:

74

a. ponderea pe care o de ine în costul de produc ieţ ţb. modul de exprimarec. factorul de produc ie pe care-l remunereazţ ăd. destina ieiţe. m rimeă

28. Care dintre urm torii factori influen eaz în mod direct şi nuă ţ ă indirect m rimea salariului:ăa. gradul de organizare n sindicate;ţb. capacitatea sindicatelor de a negocia cu organiza iile patronaleţ

şi cu statul;c. rezultatele muncii;d. legisla ia cu privire la mişcarea grevist ;ţ ăe. migra ia interna ional a for ei de munc .ţ ţ ă ţ ă

29. Când salariul practicat pe pia a muncii este inferior nivelului s uţ ă de echilibru, în mod normal:

1. oferta de munc creşte;ă2. oferta de munc scade;ă3. oferta de munc r mâne neschimbat ;ă ă ă4. în mod cert, oferta de munc este mai mare decât cererea;ă5. cererea şi oferta de munc se egalizeaz la cel mai mareă ă

volum de tranzac ii.ţa. (1,4);b. (2,4);c. (1,5);d. (3,5);e. (2).

30. Salariul nominal în martie a fost de 3.000.000 de lei şi a crescut la 3.400000 în aprilie, salariul real r mânând neschimbat. Indiceleă pre urilor a fost:ţa. 105 %;b. 113, %;c. 84,5 %;d. 75 %;e. nici un r spuns nu este corect.ă

31. La o creştere a SN de la 600.000 u.m. la 700.000 u.m. şi o sc dere a pre urilor bunurilor de consum cu 3%, salariul real aă ţ sporit cu:a. 118.000 u.m.;b. 121.000 u.m.;c. 18.000 u.m.;d. 21.000 u.m.;e. 100.000 u.m.

75

32. Când pre urile bunurilor de consum scad cu 20%, iar salariulţ real scade cu 5%, salariul nominal,a. creşte cu 15,5%;b. scade cu 24,0%;c. creşte cu 20,5%;d. scade cu 76,0%;e. creşte cu 10,5%.

33. Ştiind c în perioada Tă 0, salariul nominal a fost de 1.500.000 lei şi c pre urile bunurilor de produc ie s-au redus în perioada Tă ţ ţ 1 faţă de T0 cu 5%, în timp ce cele ale bunurilor de consum personal au sporit cu 10%, urm torul salariu nominal ce va asigura men inereaă ţ salariului real la nivelul anterior va fi:a. 1.700.000;b. 1.650.000;c. 1.550.000;d. 1.800.000;e. 1.750.000.

34. Pentru comportamentul salariului în munc , cea mai mareă importan o are:ţăa. salariul real;b. salariul nominal;c. rela ia cu patronatul;ţd. nivelul cel mai sc zut al pre urilor;ă ţe. e. nivelul cel mai ridicat al pre urilor.ţ

XV. PROFITUL

1. }n condi iile economiei de pia agen ii economici din categoriaţ ţă ţ firme consider ca fiind realizat ra ionalitatea activit i lor atunciă ă ţ ăţ când:a. ob in o anumit rat a profitului cu un capital cât mai mare;ţ ă ăb. de in cea mai mare mas şi rat a profitului, în condi iile unuiţ ă ă ţ

num r cât mai mare de rota ii;ă ţc. la o mas a profitului egal cu a altor întreprinderi, rataă ă

profitului este mai mic decât a acestora;ăd. reuşesc s pl teasc impozitele pe care le datoreaz statului;ă ă ă ăe. num rul persoanelor disponibilizate este mai mare decât cel ală

altor firme.

2. Profitul normal este:a. profitul care îl ob ine un agent economic în orice condi ii deţ ţ

activitate;b. profitul care nu dep şeşte o anumit limit legal ;ă ă ă ă

76

c. profitul care se ob ine pe c i normale, oricând şi oricum deţ ă c tre agentul economic;ă

d. profitul considerat suficient de fiecare agent economic pentru a putea func iona în continuare;ţ

e. profitul r mas dup impozitare.ă ă

3. Profitul nelegitim este:a. profitul ob inut pe c i nelegale;ţ ăb. profitul care nu este însuşit de posesorul firmei de produc ie;ţc. profitul pe care îl însuşeşte agentul economic ca proprietar al

firmei dar nu este realizat în urma activit ii desf şurate de elăţ ă ca individ în cadrul firmei;

d. profitul pe care îl realizeaz un agent economic beneficiind deă condi ii mai bune economice sau naturale şi de care nu seţ foloseşte printr-o concuren imperfect ;ţă ă

e. profitul suplimentar ob inut de un agent economic f r caţ ă ă acesta s fi adus un aport benefic societ ii, superior fa deă ăţ ţă ceilal i agen i economici, care nu-l ob in.ţ ţ ţ

4. Profitul care r mâne efectiv la dispozi ia agentului economic este:ă ţa. Procentul de impozitare;b. supraprofitul;c. profitul legitim;d. profitul net;e. profitul total.

5. Factorii esen iali în stabilirea valorii impozitului pe profitul admisţ sunt:a. valoarea profitului brut şi a impozitului pe profit;b. rata profitului calculat cu ajutorul cifrei de afaceri;ăc. valoarea profitului legitim;d. dorin a agentului economic de a admite o parte din venit dreptţ

profit;e. reglement rile administra iei financiare care admit un profit deă ţ

o anumit valoare.ă

6. Func ia de produc ie are rolul:ţ ţa. de a exprima o leg tur între rezultatele ob inute şi modul deă ă ţ

combinare al factorilor de produc ie;ţb. de a da informa ii despre ce şi cât trebuie s se produc ;ţ ă ăc. s exprime modul de valorificare a produc iei;ă ţd. de a reflecta evolu ia produc iei în timp;ţ ţe. de a indica ceea ce trebuie s fac muncitorul în activitatea saă ă

productiv .ă

7. Func ia de produc ie face leg tura între:ţ ţ ă

77

a. pia a factorilor de produc ie şi cea a rezultatelor;ţ ţb. diferi i agen i economici;ţ ţc. salarii şi produc ia ob inut ;ţ ţ ăd. costul mediu al produc iei şi produc ia fizic ob inut ;ţ ţ ă ţ ăe. nivelul costului marginal şi venitul total.

8. M rimea profitului pentru posesorul capitalului este directă propor ional cu:ţ ăa. structura firmei care realizeaz produsele şi serviciile;ăb. volumul serviciilor şi produselor vândute;c. durata unei rota ii a capitalului;ţd. costul factorilor de produc ie utiliza i la ob inerea bunurilor sauţ ţ ţ

serviciilor;e. nivelul impozitului pe profit.

9. Orice ini iativ economic se afl sub inciden a direct a profituluiţ ă ă ă ţ ă deoarece:a. profitul sintetizeaz rezultatele activit ii oric rei unit iă ăţ ă ăţ

economice;b. profitul este o component a valorii ad ugate;ă ăc. profitul este sursa fundamental a investi iilor;ă ţd. profitul este sursa salariului colectiv;e. profitul este scopul urm rit de ac ionari.ă ţ

10. M rimea profitului însuşit este invers propor ional cu:ă ţ ăa. nivelul pre ului m rfii;ţ ăb. nivelul costului m rfii;ăc. volumul serviciilor şi m rfurilor;ăd. num rul de rota ii al capitalului;ă ţe. valoarea produc iei.ţ

11. Scopul ac iunii oric rui proţ ă prietar de capital este:a. creşterea şi diversificarea volumului produc iei;ţb. limitarea consecin elor infla iei;ţ ţc. ob inerea profitului;ţd. ridicarea calit ii produc iei;ăţ ţe. creşterea salariului real.

12. Rata profitului reflect în mod direct:ăa. nivelul calit ii m rfurilor;ăţ ăb. diferen a dintre pre ul unitar şi costul produc iei;ţ ţ ţc. capacitatea concuren ial a firmei;ţ ăd. gradul de rentabilitate al firmei;e. nivelul profitului admis.

13. Care din sursele men ionate nu contribuie la formarea profituluiţ nelegitim:

78

a. practicarea concuren ei incorect ;ţ ăb. creşterea vitezei de rota ie a capitalului;ţc. creşterea infla iei;ţd. economii la cheltuielile pentru protec ia mediului;ţe. practicarea unor pre uri mai mari decât pre ul de echilibru.ţ ţ

14. Salariul se deosebeşte de profit, în principal, prin aceea c :ăa. salariul este mai mic decât profitul;b. salariul este impozitat mai mult decât profitul ;c. profitul este venit, iar salariul este cost;d. sunt dou forme de venit care revin unor factori de produc ieă ţ

diferi i;ţe. profitul este folosit pentru investi ii, iar salariul pentru consum.ţ

15. O firm dispune de un capital fix care are o durat normat deă ă ă amortizare de 10 ani. Firma realizeaz anual o produc ie în valoareă ţ de 1500000000 lei, pentru care cheltuieşte un capital circulant de 2 ori mai mic decât celelalte cheltuieli materiale şi egal cu cheltuielile salariale. Având în vedere c dup vânzarea întregiiă ă produc ii rata profitului calculat prin cost a fost 50 %, m rimeaţ ă ă capitalului fix este:a. 500.000.000 lei;b. 5.000.000.000 lei;c. 5.250.000.000 lei;d. 750.000.000 lei;e. 250.000.000 lei.

16. O banc dispune de un capital propriu de 100.000.000 lei şiă mobilizeaz de la popula ie sub form de depuneri la termenă ţ ă 200.000.000 lei, pe o perioad de 5 ani, cu o rat a dobânzii de 50ă ă %. Banca acord sub form de credite o sum de 250.000.000 lei,ă ă ă pe o perioad de 5 ani, cu o rat a dobânzii de 80 %, restituibili înă ă cote egale. Dac cheltuielile anuale ale b ncii sunt de 50.000.000ă ă lei, rata anual a profitului realizat , în primul an, de banc pentruă ă ă capitalul propriu este:a. 25 %;b. 33,3 %;c. 50 %;d. 100 %;e. 250 %.

17. O societate bancar are profit anual de 100.000.000 lei şiă cheltuielile de func ionare anuale de 50.000.000 lei. Bancaţ mobilizeaz de la deponen i şi plaseaz în împrumuturi acordateă ţ ă un capital egal. M rimea acestuia, dac ratele anuale aleă ă dobânzilor practicate de banc sunt: 60 % pentru crediteleă acordate şi 40 % pentru depozitate este:

79

a. 75.000.000 lei;b. 750.000.000 lei;c. 375.000.000 lei;d. 500.000.000 lei;e. 250.000.000 lei.

18. Un agent economic ob ine un profit anual de 5.000.000 lei.ţ Valoarea mijloacelor de produc ie consumate este de 10.000.000ţ lei, din care 40 % reprezint amortizarea capitalului fix. Cunoscândă faptul c ponderea capitalului circulant în totalul bunurilor deă produc ie utilizate este de 20 % m rimea ratei profitului laţ ă capitalul utilizat este de :a. 41.67 %;b. 22.73 %;c. 35.71 %;d. 16.67 %;e. 10.00 %.

19. Un agent economic produce 10.000 buc i din marfa <X> şiăţ efectueaz urm toarele cheltuieli:ă ă

- cheltuieli fixe – 1.000.000 lei- cheltuieli variabile – 4.000.000 lei

Din vânzarea m rfurilor încaseaz 6.000.000 lei.ă ăCunoscând faptul c elasticitatea ofertei în raport cu pre ulă ţ

unitar este egal cu 3, m rimea profitului în condi iile creşteriiă ă ţ pre ului unitar cu 50 % este:ţ

a. 8.000.000 lei;b. 11.500.000 lei;c. 1.000.000 lei;d. 18.000.000 lei;e. 3.000.000 lei.

20. O firm realizeaz o cifr de afaceri de 5.600.0000 $, pentruă ă ă care cheltuieşte cu salariile 2.000.000$. Cunoscând faptul că amortizarea este egal cu salariile şi mai mare de dou ori decâtă celelalte cheltuieli materiale, m rimea ratei profitului calculat prină ă cost este:a. 40 %;b. 12%;c. 22.4%;d. 32%;e. 10.7%.

21. O firm dispune de un capital fix care este prev zut s seă ă ă amortizeze în 16 ani. Ea realizeaz anual o produc ie de 4.200.000ă ţ $, pentru care consum sub form de salarii o sum egal cuă ă ă ă amortizarea şi de trei ori mai mare decât restul cheltuielilor

80

materiale. }n condi iile în care dup vânzarea produc iei rataţ ă ţ profitului calculat prin cost a fost de 50 %, m rimea capitaluluiă ă utilizat şi a profitului sunt :a. 1.600.000 $; 1.400.000 $;b. 19.600.000 $; 1.400.000 $;c. 19.600.000 $; 2.100.000 $;d. 19.200.000 $; 1.400.000 $;e. 14.700.000 $; 2.100.000 $.

22. O firm poate produce anual 1.000 t din marfa <X> pentru careă îşi propune s cheltuiasc 10.000.000 $ pentru salarii; 2.000.000 $ă ă pentru amortizare, 500.000 $ pentru protec ia mediului şiţ 1.500.000$ alte cheltuieli materiale. }n timpul execut riiă produc iei aloc salarii doar 8.500.000 $ şi justific pentruţ ă ă protec ia mediului întreaga sum , deşi cheltuieşte doar jum tate.ţ ă ă Tinând cont de faptul c restul cheltuielilor au fost efectuate laă nivelul propus şi c pre ul unitar de vânzare a fost de 20.000 $/t,ă ţ m rimea profitului legitim este:ăa. 6.000.000 $;b. 7.500.000 $;c. 7.750.000 $;d. 5.500.000 $;e. 8.000.000 $.

23. O firm dispune de un capital în sum de 100 mld. lei şiă ă realizeaz o cifr de afaceri de 10 mld. lei. Firma ob ine respecttivaă ă ţ produc ie cu un personal de 500 persoane, c rora le pl teşte unţ ă ă salariu mediu de 2.000.000 lei. }n condi iile în care pondereaţ cheltuielilor materiale în totalul costului de produc ie este de 80 %,ţ rata profitului calculat la capital, la cost şi la cifr de afaceri este:ă ăa. 100%; 10%; 50 %;b. 10%; 50%; 50 %;c. 5%; 50%; 100 %;d. 5%; 100%; 50 %;e. 50%; 5%; 100 %.

24. O firm ob ine 1.000 t din produsul A, al c rui cost unitar esteă ţ ă de 1.000 $ şi reprezint 80 % din pre . Profitul total şi rataă ţ profitului calculat prin cost, ca urmare a reducerii costului unitar,ă cu 20 % se modific , pentru aceeaşi produc ie fizic şi acelaşi pre ,ă ţ ă ţ astfel:a. creşte cu 40 % şi r mâne constant ;ă ăb. creşte cu 80 % şi creşte cu 125 %;c. creşte cu 80 % şi creşte cu 31.25 %;d. creşte cu 80 % şi creşte cu 16 %;e. creşte cu 80 % şi creşte cu 80 %.

81

25. O firm produce anual 10.000 buc i din marfa A, cu cheltuieliă ăţ materiale în sum de 800.000 lei din care 60 % sunt variabile.ă Cheltuielile salariale sunt de 600.000 lei, din care 80 % sunt variabile. Pre ul de vânzare unitar este de 500 lei. Creştereaţ productivit ii muncii exprimat în unit i fizice cu 25 % vaăţ ă ăţ determina majorarea cheltuielilor variabile cu 20 %, cu acelaşi personal. }n condi iile men inerii pre ului unitar profitul şi rata saţ ţ ţ calculat prin costul de produc ie se modific astfel:ă ţ ăa. creşte cu 29.4 % ; creşte cu 5.8 %;b. creşte cu 29.4 % ; creşte cu 13.8 %;c. creşte cu 129.4 %; creşte cu 13.8 %;d. creşte cu 29.4 % ; creşte cu 113.8 %e. creşte cu 26.9 % ; creşte cu 5.8 %.

26. Un agent economic produce o marf al c rei cost reprezint 70ă ă ă % din pre ul de vânzare. Dac pre ul unitar r mâne neschimbat,ţ ă ţ ă iar costul se reduce cu 30 %, rata profitului calculat prin cost seă modific astfel:ăa. creşte cu 70 %;b. creşte cu 242.7 %;c. creşte cu 61.2 %;d. creşte cu 142.7 %;e. creşte cu 170 %.

27. }ntr-o întreprindere se execut dou produse, respectiv,ă ă produsul A în cantitatea de 1.000 buc i şi produsul B în cantitateaăţ 2.000 buc i. pentru execu ia lui A se cheltuie 1.000.000 lei costuriăţ ţ fixe şi 3.000.0000 lei costuri variabile, iar pentru B se cheltuie 3.000.000 lei costuri fixe şi 5.000.000 lei costuri variabile. Pre ulţ unitar de vânzare este de 5.000 lei pentru A şi 6.000 lei pentru B. }n vedere creşterii rentabilit ii, echipa managerial hot r şteăţ ă ă ă sporirea cu 30 % a produc iei fizice pentru produsul cel maiţ rentabil. }n noile condi ii, pe fondul men inerii aceloraşi pre uriţ ţ ţ unitare de vânzare, rata profitului calculat prin cost pe total firm ,ă ă se va modifica astfel:a. creşte cu 41.7 %;b. creşte cu 10.9 %;c. creşte cu 64.2 %;d. creşte cu 52.6 %;e. creşte cu 26.1 %.

28. }ntreprinz torul unei activit i care este şi posesorul tuturoră ăţ factorilor de produc ie încaseaz ca venit:ţ ăa. numai profitb. doar rentăc. numai dobândăd. salariul şi profit

82

e. o sum care cuprinde profit, salariu şi renteă

29. Masa profitului este influen at direct propor ional de viteza deţ ă ţ rota ie a capitalului atunci când:ţa. durata unei rota ii creşteţb. num rul de rota ii scadeă ţc. ponderea capitalului circulant scaded. num rul de rota ii creşteă ţe. nici unul din r spunsurile anterioare nu este corectă

30. Dup aprecierea economistului Henri Guitten, cel de careă depinde prosperitatea întreprinderii, cel care <face firma> este:a. proprietarulb. ac ionarulţc. întreprinz torulăd. creditorule. statul

31. Când durata unei rota ii a capitalului scade, masa profitului:ţa. creşte;b. scade;c. nu se modific ;ăd. este zero;e. este negativ .ă

32. }n t0 raportul profit/cost este 1/2 . n Ţ t1 profitul creşte cu 30 %, iar costul scade cu 35%. Rata profitului la cifra de afaceri creşte cu:a. 50 %;b. 150 %;c. 100 %;d. 25 %;e. nici un r spuns nu este corect.ă

33. O firm realizeaz încas ri de 20 mld., are costuri materiale deă ă ă 10 mld., iar 2 mld. sunt costuri salariale. Din profitul brut, 25 % este impozitul, iar din rest, 75 % este repartizat ac ionarilor caţ dividende. Capitalul social al firmei este divizat n 2000 de ac iuni,ţ ţ dividendul pe o ac iune este de:ţa. 20 mld.;b. 2,25 mld.;c. 3 mld.;d. 4 mld.;e. 5 mld.

34. Rata profitului fa de încas ri: 25%. Cât este rata profitului înţă ă func ie de cost?ţ

83

a. 50%;b. 33%;c. 25%;d. 30%;e. 45%.

35. Pre : 200 lei, din care 20% profit. ţ Cu cât trebuie redus costul pentru ca rata profitului n func ie de cifra de afaceri s creasc cuţ ţ ă ă 300%?a. 200;b. 300;c. 180;d. 120;e. 80.

36. }ncas ri: 40 mil. u.m. Costuri materiale: 20 mil. u.m.; costuriă salariale: 10 mil. u.m. }ntreprinz torul a investit propriul s uă ă capital de 100 mil. u.m. şi a pus la dispozi ia firmei un terenţ propriu. Dac ar fi depus banii la banc , ar fi ob inut o rent de 2,3ă ă ţ ă mil. lei. Dac s-ar fi angajat manager la alt firm , câştiga ună ă ă salariu de 1,7 milioane lei. Afla i profitul normal şi supraprofitul.ţa. 7 mil.; 4 mil.;b. 6 mil.; 4 mil.;c. 3 mil.; 7 mil.;d. 5 mil.; 2 mil.;e. 5 mil.; 5 mil.

37. Produc ia scade cu 10%. CFM se modific astfel:ţ ăa. scade cu 25%;b. creşte cu 20%;c. creşte cu 25%.d. scade cu 10%;e. creşte cu 11%.

38. Rata profitului calculat la costul de produc ie, în raport cu rataă ţ profitului calculat la capitalul folosit este în mod normal:ăa. mai mare;b. mai mic ;ăc. egal ;ăd. nu se poate preciza;e. a sau b.

39. Sunt venituri ale factorilor de produc ie:ţ1. profitul;2. salariul;3. pre ul;ţ4. dobânda;

84

5. costul.a. (1,2,3,4);b. (1,2,3,4,5);c. (1,4);d. (3,5);e. (1,2,4).

40. CFM0 = 2000 u.m., CVM0 = 3000 u.m. Produc ia creşte de 2 ori şiţ costurile variabile totale cresc cu 50%. Care este sporul de profit?a. nu este nici un spor;b. 1750;c. 250;d. 5000;e. 850.

41. Rata profitului era în t1 ş 10%, iar în t1 scade cu 2%. Care este rata profitului în t1.a. 9,8%;b. 9,98%;c. 8%;d. 8,8%;e. 2%.

XVI. VENITUL, CONSUMUL, INVESTI IILEŢ

1. Forma de exprimare a indicatorilor economici este;a. în unit i fizice sau valorice;ăţb. procentual;c. adimensional;d. numai valoric;e. numai în unit i fizice.ăţ

2. Indicatorii macroeconomici se pot calcula:a. numai la nivelul economiei na ionale;ţb. numai la nivelul agen ilor economici;ţc. cu ocazia unei opera iuni comerciale;ţd. de la nivelul agentului economic pân la nivel macroeconomic;ăe. în cazul unei opera iuni bancare.ţ

3. Calculul indicatorilor macroeconomici are rolul de a :a. cuantifica activitatea economic sau anumite aspecte aleă

acesteia;b. stabili nivelul pre urilor din economia na ional ;ţ ţ ăc. fi raporta i organelor fiscale de c tre agen ii economici;ţ ă ţd. orienta cheltuielile bugetare;

85

e. furniza informa ii cu privire la produsul intern al unei firme.ţ

4. Produsul intern brut se calculeaz astfel:ăa. se însumeaz consumul personal cu cel al statului de bunuri şiă

servicii, cu investi iile brute şi cu exportul net;ţb. se însumeaz consumul personal de bunuri şi servicii, cuă

consumul statului de bunuri şi servicii la care se adaugă consumul de capital fix;

c. se scade din valoarea total a bunurilor şi serviciilor produse înă perioada de calcul de agen ii economici care îşi desf şoarţ ă ă activitatea în interiorul rii, valoarea investi iilor nete;ţă ţ

d. din valoarea total a bunurilor şi serviciilor produse în perioadaă de calcul de agen ii care îşi desf şoar activit i în interiorulţ ă ă ăţ

rii se scade produc ia final a agen ilor na ionali care lucreazţă ţ ă ţ ţ ă în str in tate;ă ă

e. din valoarea total a bunurilor şi serviciilor produse în perioadaă de calcul de agen ii care desf şoar activitatea în interiorul riiţ ă ă ţă se scade produc ia agen ilor str ini care produc în interiorul riiţ ţ ă ţă precum şi consumul intermediar.

5. Produsul intern brut exprim valoarea bunurilor şi serviciilor ceă formeaz :ăa. consumul privat, public, formarea brut de capital şi exportulă

net;b. consumul privat, public, intermediar şi amortizarea capitalului

fix;c. consumul public, investi ii brute şi export brut;ţd. consum public, intermediar, de capital şi cel privat, precum şi

exportul brut;e. consumul public şi privat, formarea brut de capital şiă

consumul de capital fix.

6. Venitul na ional se calculeaz astfel:ţ ăa. PIB – CCF;b. PNB – CCF + CI;c. PIB + CI;d. CPbBS + CPvBS + SE + IN;e. CPbBS + CPvBS + SE + IB.

Unde: CCF – consum capital fix;CI – consum intermediar;CPbBS – consum public de bunuri şi servicii;CPvBS – consum privat de bunuri şi servicii;SE – sold între produc ia final a agen ilor economici na ionali ce îşiţ ă ţ ţ

desf şoar activitatea în str in tate şi a agen ilor economici str iniă ă ă ă ţ ă ce-şi desf şoar activitatea în ar ;ă ă ţ ăIN – investi ii nete;ţIB – investi ii brute;ţ

Exn – export net.

86

7. M rimea cheltuielilor pentru consum ale unui salariat depinde de :ăa. nivelul pre urilor;ţb. m rimea salariului net;ăc. m rimea şi dinamica salariului;ăd. rata şomajului;e. volumul de munc prestat .ă ă

8. Dup J.M. Keynes, la modificarea venitului, majoritatea oameniloră înclin s :ă ăa. îşi modifice direct propor ional consumul;ţb. îşi modifice invers propor ional consumul;ţc. îşi modifice în acelaşi sens consumul îns cu o rat mai mic ;ă ă ăd. p streze acelaşi consum;ăe. îşi modifice în acelaşi sens consumul îns cu o rat mai mare.ă ă

9. Partea din venit folosit pentru formarea capitalului tehnică reprezint :ăa. investi ii nete;ţb. investi ii brute;ţc. cheltuieli de produc ie;ţd. consumul de capital fix;e. profit repartizat.

10. Multiplicatorul investi iilor arat c atunci când are loc o sporireţ ă ă a investi iilor fa de situa ia ini ial , venitul se va modifica astfel:ţ ţă ţ ţ ăa. va creşte cu sporul investi iilor ponderat cu coeficientul K;ţ ăb. va scadea cu o valoare egal cu ă ∆I (∆Vş ∆C-∆I) fa de cconsum;ţăc. va creşte cu o m rime de K ori mai mare decât sporulă

consumului;d. va creşte propor ional cu înclina ia marginal spre economii;ţ ţ ăe. va creşte invers propor ional cu înclina ia marginal spreţ ţ ă

consum.

11. Factorul care st la baza incita iei pentru investi ii este:ă ţ ţa. existen a unui num r suficient de întreprinz tori ce investesc înţ ă ă

acelaşi domeniu;b. rata dobânzii în economie s fie în raport subunitar fa de rataă ţă

rentabilit ii;ăţc. creşterea r spunderii statului în organizarea direct aă ă

investi iilor;ţd. creşterea pre ului for ei de munc ;ţ ţ ăe. sc derea pre urilor bunului sau serviciului pentru care se faceă ţ

investi ia.ţ

12. }ntre investi ia net şi investi ia brut exist urm toareleţ ă ţ ă ă ă deosebiri:

87

a. investi ia net este mai mare decât investi ia brut ;ţ ă ţ ăb. nici o deosebire;c. investi ia net se refer numai la creşterea stocurilor, în timp ceţ ă ă

investi ia brut se refer şi la creşterea capitalului fix;ţ ă ăd. investi ia brut se refer atât la creşterea capitalului fix cât şi aţ ă ă

celui circulant în timp ce investi ia net se refer numai laţ ă ă creşterea capitalului fix;

e. investi ia brut cuprinde fa de investi ia net şi amortizarea.ţ ă ţă ţ ă

13. Ar ta i care din r spunsurile de mai jos exprim corectă ţ ă ă con inutul investi iilor:ţ ţa. parte de venit destinat creşterii stocurilor de m rfuri;ă ăb. parte din venit cheltuit pentru creşterea salariilor personaluluiă

angajat suplimentar;c. partea din venit alocat creşterii capitalului fix;ăd. reprezint partea din venit cheltuit pentru formareaă ă

capitalului;e. partea din venit destinat înlocuirii capitalului fix uzat şiă

creşterii capitalului circulant.

14. Pentru analiza economic a consumului de m rfuri şi servicii aleă ă popula iei se folosesc, în principal, urm toarele:ţ ăa. anchetele sociologice;b. literatura economic ;ăc. anuarele statistice;d. bugetele de consum al familiilor;e. evolu ia produselor de baz în alimenta ia oamenilor.ţ ă ţ

15. }n situa ia în care venitul dep şeşte cheltuielile pentruţ ă consum, excedentul este folosit în mod direct pentru:a. investi ii nete;ţb. investi ii;ţc. în scopuri neproductive;d. acordarea de împrumuturi;e. alte destina ii, în afara investi iilor.ţ ţ

16. Ponderea cheltuielilor pentru consum în totalul venitului s u peă care o are o familie care aloc pentru economii 300.000 lei, iară pentru consum 1.100.000 lei, este:a. 27.3 %;b. 7.9 %;c. 78.6 %;d. 150.0 %;e. nu se poate determina.

88

17. Ponderea economiilor pe care le realizeaz o familie, în totalulă venitului s u, care aloc pentru satisfacerea trebuin elor deă ă ţ consum 1.200.000 lei şi pentru economii 400.000 lei, este:a. 75 %;b. 25 %c. 33.3 %;d. nu se poate determina;e. 2.5 %.

18. }ntr-o economie na ional produsul global brut este de 1.000ţ ă mld. $, iar diferen a dintre produc ia final a agen ilor na ionali ce-ţ ţ ă ţ ţşi desf şoar activitatea în str in tate şi a agen ilor str ini ce-şiă ă ă ă ţ ă desf şoar activitatea în ar este de 10 mld. $. Consumulă ă ţ ă intermediar fiind de 400 mld. $, înlocuirea capitalului fix scos din func iune fiind egal cu 100 mld. $, produsul na ional net areţ ă ţ m rimea agal cu:ă ăa. 500 mld. $;b. 600 mld. $;c. 610 mld. $;d. 510 mld. $;e. 490 mld. $.

19. }n economia unei ri la o creştere a venitului cu 30 % are loc oţă creştere a consumului cu 10 %. }ntrucât ini ial rata consumului aţ fost de 60 %, înclina ia marginal spre consum este:ţ ăa. 0.6;b. 0.4;c. 0.2;d. 0.8;e. 0.02.

20. }n anul de baz , într-o economie na ional , investi iile au oă ţ ă ţ pondere de 20 % din totalul venitullui. }n condi iile în careţ înclina ia spre economii este 0.4, venitul creşte şi determinţ ă sporirea consumului cu 18 %. Creşterea venitului a fost de;a. 36. %;b. 18 %;c. 48 %;d. 12 %;e. 24 %.

21. }ntr-o economie na ional venitul na ional în anul curent era deţ ă ţ 400 mld. şi reprezenta o creştere de 20 % fa de anul anterior,ţă considerat ca baz . }n condi iile în care înclina ia marginal spreă ţ ţ ă economii este de 0.4, sporul de venit în anul viitor realizat pe seama investi iilor din perioada curent va fi:ţ ăa. 6.67 mld. $;

89

b. 93.4 mld.$;c. 466.7 mld.$;d. 66.7 mld.$;e. 26.7 mld.$.

22. }n anul curent la nivelul unei economii na ionale venitulţ na ional a înregistrat fa de anul de baz o creştere de 35 %. }nţ ţă ă anul curent m rimea venitului na ional a fost de 1620 mld.$,ă ţ înclina ia marginal spre consum a fost de 0.7, iar m rimeaţ ă ă sporului economiilor a fost de:a. 420 mld.$;b. 396.9 mld.$;c. 170.1 mld.$;d. 294 mld.$;e. 126 mld.$.

23. }n urma unor investi ii suplimentare de 6.400.000 $, înţ economia unei ri, se realizeaz un spor de venit na ional deţă ă ţ 25.600.000 $. }n aceast situa ie m rimea sporului consumului şiă ţ ă a înclina iei spre consum au fost:ţa. 12.800.000 $; 0.75;b. 19.200.000 $; 0.75;c. 19.200.000 $; 0.25;d. 6.400.000 $; 0.75;e. 6.400.000 $; 0.25.

24. Înclina ia marginal spre consum reprezint o rela ieţ ă ă ţ matematic întreăa. consum şi venitb. consumul personal şi salariul realc. varia ia consumului şi varia ia venituluiţ ţd. venit şi consume. varia ia consumului şi varia ia produc iei.ţ ţ ţ

25. Multiplicatorul investi iilor este cu atât mai mare cu câtţa. impozitele sunt mai marib. rata consumului este mai marec. înclina ia marginal spre economii este mai mareţ ăd. înclina ia marginal spre consum este mai micţ ă ăe. înclina ia marginal spre economii este mai mic .ţ ă ă

26. O persoan ob ine din munca prestat , la nivelul unui an, ună ţ ă venit în sum de 5o.ooo.ooo lei, din care pl teşte un impozit peă ă venitul global în sum de 2o.ooo.ooo lei. ă Contribu ia persoanei laţ formarea P.I.B. în anul respectiv a fost dea. 3o.ooo.ooo leib. 7o.ooo.ooo lei

90

c. 5o.ooo.ooo leid. 2o.ooo.ooo leie. nu se poate stabili

27. Indicatorii care m soar m rimea rezultatelor la nivelă ă ă macroeconomic se exprim înăa. unit i conven ionaleăţ ţb. unit i fizice sau valoriceăţc. unit i fizice, valorice sau conven ionaleăţ ţd. numai în unit i fiziceăţe. numai în unit i valoriceăţ

28. În momentul t0 venitul na ional este de 20000 mld. u.m., iarţ economiile sunt de 4000 mld. u. m..}n t1; venitul na ional creşte cuţ 20%, iar înclina ia marginal spre consum este de 0;8. ţ ă Economiile şi multiplicatorul investi iilor în tţ 1 vor fi:

a) 4000 mld. u.m.; 4;b) 4800 mld. u.m.; 5;c) 3800 mld. u.m.; 3;d) 2800 mld. u.m.; 2;e) 2900 mld. u.m.; 6.

29. Rata consumului creşte atunci când:a. creşte venitulb. creşte rata economisiriic. scade venitul agen ilor economiciţd. scade multiplicatorul investi iilor ţe. creşte num rul agen ilor economiciă ţ

30. Volumul economiilor constituie rezultatul comportamentului colectiv al:a. administra iilor private şi publiceţb. agen ilor economici priva i şi publiciţ ţc. întreprinz torilor individualiăd. de in torilor de valutţ ă ăe. consumatorului individual

31. Când are loc o sporire a investi iilor (ţ ∆I) multiplicatorul investi iilor (K) ilustreaz faptul c venitul:ţ ă ăa. creşte cu o m rime egal cu Kă ăb. creşte cu o m rime invers propor ional cu Kă ţ ăc. scade cu o m rime de K ori mai mic decât ă ă ∆Id. creşte cu o m rime de K ori mai mare decât ă ∆Ce. creşte de K ori mai mult decât ∆I

91

32. J.M.Keynes consider c orice fluctua ie a investi iilor va duce laă ă ţ ţ fluctua ia gradului de ocupare, dac nu e compensat de oţ ă ă modificare a:a. produsului na ional netţb. produsului na ional brutţc. înclina iei marginale spre consumţd. diferen ei dintre rata dobânzii şi a profituluiţe. costului total

33. }n baza legii psihologice fundamentale formulate de J.M. Keynes, rezult c , în mod normal, ca regul şi în medie:ă ă ăa. venitul evolueaz în sens invers fa de consum şi economiiă ţăb. atunci când venitul scade, consumul şi economiile se reduc cu

acelaşi procentc. modificarea procentual a economiilor este superioar celei aă ă

consumuluid. modificarea procentual a venitului este mai înalt decâtă ă

modificarea economiilor şi consumuluie. dinamica modific rii consumului este superioar dinamiciiă ă

modific rii ventitului şi economiiloră

34. Produsul intern net nu cuprinde:a. cheltuielile statului;b. amortizarea capitalului;c. consumul de stat de bunuri şi servicii;d. investi ia net ;ţ ăe. consumul personal de bunuri şi servicii.

35. Când PIB = PNB, este adev rat c :ă ă1. investi ia brut ţ ă = investi ia net ;ţ ă2. consumul intermediar în mod normal este mai mare decât

consumul de capital fix;3. PIN ş PNN;4. soldul valorilor ad ugate brute cu str in tatea este zero;ă ă ă5. VN = C + I.

a ş 1 + 2 + 3 + 4 + 5; B ş 3 + 4; C ş 4; D ş 3; E ş 3 + 4 + 5.

36. .Economiile cresc cu 30%, iar venitul cu 9%. Multiplicatorul investi iilor este:ţa. 5/3;b. 4;c. 7/3;d. 3;e. un num r pozitiv şi subunitar.ă

37. Când creşte ponderea consumului intermediar în valoarea produsului global brut:

92

a. creşte eficien a de ansamblu a economiei;ţb. scade eficien a de ansamblu a economiei;ţc. eficien a de ansamblu a economiei r mâne neschimbat ;ţ ă ăd. creşte exportul net;e. amortizarea capitalului fix (CCF) creşte.

38. Presupunând c în Tă 0 economiile au reprezentat 40% din venitul na ional, iar acestea au crescut de la 4.000 mil.u.m. la 5.000ţ mil.u.m., cheltuielile pentru consum sporesc în mod normal cu:a. 20%;b. mai mult de 25%;c. 1.000 mil.u.m.;d. mai pu in de 25%;ţe. mai pu in de 300 mil.u.m.ţ

39. Conform legii psihologice fundamentale şi presupunând că ponderea econmiilor în venitul na ional ini ial a fost de 20%, la oţ ţ sporire a venitului na ional de la 4.000 miliarde u.m. în tţ 0 la 4.500 miliarde u.m. în t1, economiile ar putea spori cu:a. 520 mld.u.m.;b. mai mult de 100 mld.u.m.;c. 90 mld.u.m.d. 100 mld.u.m.;e. mai pu in de 100 mld.u.m.ţ

XVII. EFICIEN A ŞI ECHILIBRUL ECONOMICŢ

1. Eficien a economic este:ţ ăa. un concept opus ra ionalit ii umane;ţ ăţb. coincide cu ra ionalitatea uman ;ţ ăc. o component a ra ionalit ii umane;ă ţ ăţd. o rela ie între factorul uman şi cel tehnic implicat în activitateaţ

economic ;ăe. dat de gradul de înzestrare tehnic a produc iei.ă ă ţ

2. Eficien a economic se poate exprima astfel:ţ ăa. sub forma consumului de factori de produc ie utiliza i înţ ţ

vederea ob inerii rezultatelor respectiveţb. sub forma randamentului for ei de muncţ ăc. sub forma raportului între veniturile realizate şi factorii de

produc ie neconsuma i;ţ ţd. ca raport între rezultatul ob inut şi consumul de factori deţ

produc ie;ţe. ca raport între veniturile ob inute şi cantitatea de bunuri şiţ

servicii realizate.

93

3. Dac cererea pentru un anumit bun produs de un agent economică este elastic , acesta va ac iona pentru creşterea eficien ei astfel:ă ţ ţa. va reduce produc ia dar va creşte pre ul;ţ ţb. va creşte pre ul de vânzare;ţc. va scade pre ul de vânzare şi va creşte produc ia pân cândţ ţ ă

costul marginal va fi egal cu costul mediu total;d. va creşte produc ia în condi iile în care costul marginal vaţ ţ

dep şi costul mediu total;ăe. va m ri stocul de produse pentru a le vinde când cererea îşi vaă

pierde elasticitatea.

4. Pragul minim al rentabilit ii firmei se realizeaz atunci când:ăţ ăa. veniturile totale sunt egale cu costul marginal;b. veniturile totale sunt egale cu costul mediu;c. venitul mediu este egal cu costul marginal;d. venitul total este egal cu costul total;e. costul mediu este egal cu costul marginal.

5. Pentru creşterea eficien ei, întreprinderea trebuie s ia m suriţ ă ă precum:a. creşterea cheltuielilor pentru îmbun t irea calit ii bunuriloră ăţ ăţ

(pre ul bunurilor r mâne constant);ţ ăb. reducerea cheltuilelilor cu implementarea noi tehnologii;c. creşterea activit ii economice (a produc iei) indiferent deăţ ţ

condi iile de pia ;ţ ţăd. reducerea cheltuielilor sociale şi de protec ie a mediului;ţe. reducerea general a costurilor pe baza criteriilor economice.ă

6. Echilibrul economic apare astfel:a. statul creeaz printr-o legisla ie corespunz toare condi iiloră ţ ă ţ

apari iei echilibrului economic;ţb. numai patronatul este cel care ac ioneaz c tre ob inerea şiţ ă ă ţ

men inerea echilibrului economic;ţc. bugetul de stat este cel ce creeaz condi iile exiten ei st rii deă ţ ţ ă

echilibru;d. agen ii economici, în totalitate, ac ioneaz pe pia conformţ ţ ă ţă

intereselor lor determinând apari ia echilibrului economic;ţe. consumatorii, prin comportamentul lor fac s apar echilibrulă ă

economic.

7. Condi ia de echilibru în cazul pie ei bunurilor este urm toarea:ţ ţ ăa. Y = D + H;b. Y+ H = C + S;c. C + S + D = H + E + I;d. S + E = I + H;e. S + C + H = E + I + C.

94

8. Printre condi iile care trebuie s le îndeplinesc echilibrul pie eiţ ă ă ţ monetare se num r :ă ăa. cererea şi oferta de moned s fie în concordan cu cererea şiă ă ţă

oferta de bunuri economice;b. viteza de circula ie a banilor;ţc. volumul global al tranzac iilor de pe pia s fie constant;ţ ţă ăd. infla ia s fie zero;ţ ăe. oferta real de bani s dep şeasc cererea real de bani.ă ă ă ă ă

9. Printre motivele pentru care condi iile echilibrului economic au unţ caracter teoretic sunt:a. egalitatea cererii cu oferta se realizeaz doar ca tendin şiă ţă

niciodat în realitate;ăb. cererea dep şeşte totdeauna oferta, deci nu pot fi niciodată ă

egale;c. existen a mai multor cump r tori decât ofertan i;ţ ă ă ţd. deoarece doar teoria a descoperit condi iile echilibrului generalţ

şi nu a existat, pân în prezent, nimeni care s le aplice înă ă practic ;ă

e. existen a permanent a unei rate a infla iei.ţ ă ţ

10. Starea de presiune care relev dezechilibrul pe pia seă ţă manifest prin:ăa. existen a unei oferte mai mici decât cererea;ţb. creşterea valorii indicatorilor economici;c. creşterea puternic a pre urilor;ă ţd. atragerea cump r torului prin oferte mai bune calitativ;ă ăe. investi ii masive pentru creşterea produc iei.ţ ţ

11. Starea de absorb ie care determin dezechilibrul pe pia seţ ă ţă caracterizeaz prin:ăa. creşterea şomajului ;b. sc derea pre urilor;ă ţc. apar cozile în vederea stabilirii ordinii de acces la bunuri;d. cump r torii sunt satisf cu i mai ales de calitatea în creştere aă ă ă ţ

bunurilor;e. marea majoritate a investi iilor servesc direct l rgirii gameiţ ă

sortimentale şi caliative a produselor.

12. Referitor la activitatea economic a unei societ i comerciale seă ăţ cunosc urm toarele date:ă

- capitalul folosit de 100 mld. lei, din care 60 mld. lei reprezint capitalul fix cu o durat normal deă ă ă func ionare de 12 ani;ţ

- ponderea cheltuielilor materiale în totalul costurilor de produc ie este de 80 %;ţ

- num rul de salaria i este de 100 persoane;ă ţ

95

- valoarea produc iei anuale este de 80 mld. lei;ţM rimile productivit ii muncii, ratei profitul prin costuri şiă ăţ consumul de factori de produc ie pe unitatea de venit realizat, suntţ în ordine, urm toarele:ăa. 0,08 mld. lei/salariat; 42,2 %; 0,7 lei cheltuieli/1 leu venit;b. 0,8 mld. lei/salariat; 29,7 %; 1,25 lei cheltuieli/1 leu venit;c. 0,8 mld. lei/salariat; 42,2 %; 1,25 lei cheltuieli/1 leu venit;d. 0,8 mld. lei/salariat; 42,2 %; 0,7 lei cheltuieli/1 leu venit;e. 0,8 mld. lei/salariat; 29,7 %; 0,7 lei cheltuieli/1 leu venit.

13. }n cadrul unei economii na ionale valoarea m rfurilor destinateţ ă vânz rii este de 5000 mld. $, iar nivelul indicelui pre urilor este deă ţ 175 %. Viteza de circula ie a banilor în condi iile unei maseţ ţ monetare de 2000 mld. $ este egal cu:ăa. 437,5 rota ii;ţb. 2,500 rota ii;ţc. 28,571 rota ii;ţd. 4,375 rota iiţe. nu se poate determina.

14. Pentru a produce marfa <A> un agent economic are un cost variabil unitar de 5000 $ şi cun cost fix global de 20000 $. }n condi iile în care pre ul unitar este de 10000$, pragul minim alţ ţ rentabilit ii este aferent unei produc ii de:ăţ ţa. 9 buc i;ăţb. 5 buc i;ăţc. 6 buc i; ăţd. 4 buc i;ăţe. 3 buc i.ăţ

15. În condi iile în care o firm produce marfa x cu un pre unitarţ ă ţ de lo.ooo dolari, la un cost fix global de 5o.ooo.ooo dolari şi un cost variabil unitar de 5.ooo dolari, pragul minim al rentabilit iiăţ corespunde unei produc ii de:ţa. 5000 buc.b. 11000 buc.c. 5500 bucd. l0000 buce) nu se poate determina.

16. Între afirma iile de mai jos, adev rat esteţ ă ăa. oricare activitate în care creşte productivitatea muncii este

eficientăb. oricare activitate în care creşte randamentul capitalului este

eficientăc. oricare activitate rentabil este eficientă ăd. oricare activitate industrial este rentabilă ă

96

e. oricare din cele de mai sus

17. Criteriul major al st rii de rentabilitate la nivelul firmei esteăa. maximizarea produc ieiţb. maximizarea cifrei de afaceric. satisfacerea cerin elor consumatorilorţd. maximizarea profituluiîe. realizarea echilibrului economic.

18. Se cunosc urm toarele informa ii privind pia a bunurilor dintr-oă ţ ţ ar : rata consumului este 80%, valoarea bunurilor produse în arţ ă ţ ă

etse de 1 mil. u.m., investi iile nete sunt de 300.000 u.m.,ţ exporturile de 400.000 u.m., importurile de 390.000 u.m.. Pe baza acestor informa ii, rezult c pia a bunurilor se caracterizeaz prin:ţ ă ă ţ ăa. dezechilibru de absorb ie de 110.000 u.m.ţb. echilibru c. dezechilibru de presiune de110.000 u.m.d. absorb ie pe termen lung; presiune pe termen scurtţe. presiune pe termen lung; absorb ie pe termen.ţ

19. Condi ia cea mai important pentru ca o economie s fieţ ă ă eficient esteăa. creşterea venitului total şi pe locuitorb. rentabilitateac. echilibruld. balan de pl i echilibratţă ăţ ăe. inexisten a şomajului şi a infla iei.ţ ţ

20. }n dinamica unei economii de pia condi iile echilibruluiţă ţ economic sunt realizate:a. ciclicb. numai în situa ii de presiuneţc. numai în situa ii de absorb ieţ ţd. ca tendinţăe. numai în condi ii de criz economicţ ă ă

21. Minimizarea consumului de resurse are drept consecin eţ nemijlocite:a. sc derea PNBăb. sc derea calit ii bunurilor produseă ăţc. sc derea competitivit ii bunurilor produseă ăţd. minimizarea diferen ei dintre cost şi pre pentru bunurileţ ţ

produsee. creşterea eficien ei economiceţ

22. Fa de sfera de cuprindere a productivit ii muncii, sferaţă ăţ eficien ei economice este:ţ

97

a. mai larg ;ăb. mai restrâns ;ăc. aceeaşi;d. aceeaşi, dac productivitatea muncii creşte mai repede decâtă

salariile;e. aceeaşi, dac productivitatea muncii creşte mai încet decâtă

salariile.

23. Starea de presiune se manifest prin:ă1. cerere mai mare decât oferta;2. concuren ntre cump r tori;ţă ţ ă ă3. stimularea creşterii calit ii;ăţ4. stimularea risipei;5. cerere mai mic decât oferta.ă

a = 1 + 4; b = 1 + 3+ 4; c = 3 + 5; d = 3 + 4 + 5; e = 1 + 2.

24. Când pe pia a bunurilor şi serviciilor selec ia o fac vânz toriiţ ţ ă exist :ă

1. echilibru;2. dezechilibru;3. presiune;4. absorb ie;ţ5. recesiune.

a = 2 + 4; b = 2 +3; c = 1; d = 1 + 4; e = 2 + 4 + 5.

25. Dac într-o economie masa monetar este de 3.000 mld.u.m.,ă ă viteza de rota ie a banilor este 10, volumul valoric al tranzac iilorţ ţ este de 20.000 mld.u.m., atunci pia a monetar :ţ ăa. este în echilibru;b. este dezechilibrat , deoarece oferta este în exces;ăc. poate s fie sau poate s nu fie în echilibru;ă ăd. este dezechilibrat , deoarece oferta este prea mic ;ă ăe. nu se poate aprecia întrucât datele sunt insuficiente.

26. Când pre ul unui bun creşte de la 10 la 20 u.m., cererea scadeţ de la 1.000 la 700 buc i, iar oferta creşte cu 10%. Dac ini ialăţ ă ţ pia se afl în echilibru, creşterea pre urilor va determina:ţă ă ţa. un nou nivel de echilibru;b. exces de cerere de 400 buc i;ăţc. esces de ofert de 400 buc i;ă ăţd. nu se poate preziza efectul creşterii pre ului asupra ofertei,ţ

deoarece nu se cunoaşte nivelul ini ial al acestuia;ţe. un exces de ofert de 100 buc i.ă ăţ

27. Se cunosc urm toarele informa ii privind pia a bunurilor dintr-oă ţ ţ ar : rata consumului este de 80%, valoarea bunurilor produse înţ ă ar este de 1 mil.u.m., investi iile nete sunt de 300.000 u.m.,ţ ă ţ

98

exporturile de 400.000 u.m., importurile de 390.000 u.m. Pe baza acestor informa ii rezult c pia a bunurilor se caracterizeaz prin:ţ ă ă ţ ăa. echilibru;b. dezechilibru de presiune de 110.000 u.m.;c. dezechilibru de absorb ie de 110.000 u.m.;ţd. absorb ie pe termen lung; presiune de termen scurt;ţe. presiune pe termen lung; absorb ie pe termen scurt.ţ

28. Care dintre elementele de mai jos fac parte din cererea global :ăa. exporturile;b. volumul bunurilor economice;c. importurile;d. economiile;e. resursele.

29. Pia a de bunuri care func ioneaz bine este întotdeauna:ţ ţ ăa. plin de m rfuri;ă ăb. cea monetar ;ăc. în stare de presiune;d. în stare de absorb ie;ţe. în echilibru.

XVIII. ŞOMAJUL

1. Din categoria şomerilor fac parte:a. orice individ care nu g seşte un loc de munc ;ă ăb. persoanele apte de munc dar care nu g sesc un loc de muncă ă ă

cu norm întreag ;ă ăc. popula ia activ disponibil care caut un loc de munc şi careţ ă ă ă

poate fi angajat cu norm întreag sau redus numai înă ă ă ă anumite momente ale dezvolt rii economice;ă

d. popula ia apt de munc dar care nu este angajat astfel încâtţ ă ă ă s primeasc un salariu regulat;ă ă

e. orice individ care tr ieşte pe seama unei forme de ajutor social.ă

2. Printre caracteristicile şomajului se num r şi nivelul şomajului.ă ă Semnifica ia acestei caracteristici este:ţa. num rul ramurilor economice în care se înregistreaz şomaj;ă ăb. num rul rilor în care exist şomaj;ă ţă ăc. nu are o reprezentare real , fiind doar un concept;ăd. num rul absolut sau relativ al şomerilor;ăe. vârsta pân la care popula ia este afectat de şomaj.ă ţ ă

3. O caracteristic a şomajului este şi intensitatea cu care seă manifest . Semnifica ia acestui termen este:ă ţa. gradul de ocupare a popula iei, adic poate fi şomaj total sauţ ă

par ial;ţ

99

b. în timp şomajul cunoaşte niveluri ridicate sau niveluri mai mici;c. se refer la gradul de nemul umire al şomerilor, în func ie deă ţ ţ

posibilit ile materiale ale acestora;ăţd. c în unele ri şomajul este mai accentuat, în altele ( riă ţă ţă

dezvoltate) este mai mic ca nivel;e. nu au o semnifica ie real .ţ ă

4. Conform defini iei dat de Biroul Interna ional al Muncii, vârsta deţ ă ţ la care o persoan poate fi considerat şomer este:ă ăa. peste 16 ani;b. peste 18 ani;c. peste 15 ani;d. peste 21 ani;e. peste 17 ani.

5. Printre condi iile care trebuie s le îndeplineasc o persoanţ ă ă ă pentru a fi încadrat drept şomer, conform Biroului Interna ional ală ţ Muncii se num r :ă ăa. este disponibil pentru o munc salariat şi are peste 15 ani;ă ă ăb. persoane care se confrunt cu dificult i mari, precum:ă ăţ

accidentele de munc , bolile profesinale c rora nu le pot faceă ă fa cei în cauz dac nu li se acord ajutorul de şomaj;ţă ă ă ă

c. nu munceşte şi are 18 ani;d. are peste 15 ani şi nu caut un loc de munc ;ă ăe. Biroul Interna ional al Muncii nu a definit condi iile ca oţ ţ

persoan s fie catalogat drept şomer.ă ă ă

6. Şomajul se poate forma astfel:a. pe baza persoanelor care termin parioada de şcolarizare şiă

îndeplinesc condi iile pentru a fi şomeri;ţb. numai în urma restructur rii unit ilor economice;ă ăţc. pe seama persoanelor care nu mai vor s munceasc , g sindă ă ă

alte surse existen ;ţăd. pe seama persoanelor care au o ocupa ie, dar a c ror venit nuţ ă

este sub form salarial ;ă ăe. pe seama indivizilor care nu mai vor s munceasc .ă ă

7. Şomajul ciclic reprezint :ăa. situa ia unei persoane care la un anumit interval regulat (sub 1ţ

an) pierde locul de munc ;ăb. fenomenul care face ca la un num r de <n< persoane una să ă

fie şomer ;ăc. este şomajul care apare din cauza crizelor economice şi

conjuncturilor defavorabile la diferite intervale de timp;d. reprezint şomajul în care persoana aflat în aceast situa ieă ă ă ţ

este sus inut de c tre stat cu o anumit sum de bani oferitţ ă ă ă ă ă ciclic;

100

e. este tipul de şomaj în care şomerul trebuie s se prezinteă periodic (ciclic) la oficiul de şomaj.

8. Şomajul tehnologic reprezint :ăa. situa ia economic în care capitalul tehnic este oprit din lips deţ ă ă

materii prime sau comenzi;b. acel şomaj care este monitorizat cu ajutorul tehnologiilor

moderne;c. şomajul determinat de retehnologizare şi restructurare;d. şomajul care afecteaz personalul ce lucreaz în domeniulă ă

tehnic;e. şomajul ap rut în era tehnologiilor moderne.ă

9. Şomajul structural este şomajul ce apare în urma:a. modific rii structur rii popula iei şomere pe sexe;ă ă ţb. modific rii structur rii popula iei şomere pe categorii de vârst ;ă ă ţ ăc. modific rii structur rii popula iei şomere pe categoriiă ă ţ

profesionale;d. modific rii structurii economiei pe activit i, ramuri şiă ăţ

subramuri;e. structurii şomerilor în func ie de veniturile din perioada cândţ

erau salaria i fapt ce determin şi diferen ieri ale ajutorului deţ ă ţ şomaj.

10. Şomajul voluntar apare în urm toarea condi ie:ă ţa. când un grup de indivizi ce au surse de existen se sacrific şiţă ă

intr în şomaj pentru a l sa alte persoane mai defavorizate să ă ă lucreze;

b. când sunt persoane care presteaz voluntar activit i f r a fiă ăţ ă ă pl tite, ocupând astfel locul altor persoane care sunt nevoite să ă r mân în şomaj;ă ă

c. atunci când nivelul îndemniza iei de şomer este sc zut ;ţ ă ăd. patronatul nu vrea s angajeze personal din cauza salariiloră

mari pe care trebuie s le pl teasc ;ă ă ăe. când popula ia şomer nu vrea s lucreze deoarece patronatulţ ă ă

este imoral.

11. Popula ia apt de munc a unei ri este de 12.000.000ţ ă ă ţă locuitori, din care 80% reprezint popula ia ocupat . Num rulă ţ ă ă şomerilor este de 1.200.0000 persoane, iar rata şomajului în func ie de popula ia ocupat are o m rime procentual egal cu:ţ ţ ă ă ă ăa. nu se poate determina;b. 8%;c. 10%;d. 12.5%;e. 125%.

101

12. }ntr-o economie na ional care are în perioada curent oţ ă ă popula ie de 25 milioane locuitori, num rul şomerilor a crescut înţ ă perioada curent fa de perioada de baz , ajungând s de in oă ţă ă ă ţ ă pondere de 20% din totalul popula iei active. Dac rata deţ ă activitate în perioada curent este de 60%, rata şomajuluiă calculat prin popula ia activ are în perioada curent urm torulă ţ ă ă ă nivel:a. 12%;b. 13.6%;c. 20%;d. 2%;e. nu se poate calcula.

13. }ntr-o ar 16 milioane persoane sunt apte de munc . Popula iaţ ă ă ţ ocupat este de 12 milioane persoane. Din popula ia aptă ţ ă neocupat , 80% caut un loc de munc şi sunt dispuşi s seă ă ă ă angajeze imediat. Gradul de ocupare, num rul de şomeri şi rataă şomajului calculat în func ie de popula ia apt de munc sunt:ă ţ ţ ă ăa. 75%, 4.2 milioane persoane, 25%;b. 70%, 2.2 milioane persoane, 20%;c. 80%, 4.2 milioane persoane, 25%;d. 75%, 3.2 milioane persoane, 20%;e. 75%, 5.2 milioane persoane, 25%.

14. Popula ia total a unei ri reprezint 40 milioane persoane;ţ ă ţă ă popula ia inapt de munc din diferite motive (vârst , s n tate,ţ ă ă ă ă ă etc.) de ine o pondere de 40% din popula ia total . Num rulţ ţ ă ă şomerilor este de 2 milioane persoane, iar popula ia ocupat de 20ţ ă milioane persoane.

Popula ia apt de munc şi rata şomajului calculat înţ ă ă ă func ie de popula ia ocupat sunt:ţ ţ ăa. 26 milioane persoane; 10%;b. 24 milioane persoane; 12%;c. 24 milioane persoane; 10%;d. 22 milioane persoane; 10%;e. 25 milioane persoane; 10%.

15. Popula ia apt de munc dintr-o ar este de 27 milioaneţ ă ă ţ ă persoane, din care 18 milioane de persoane reprezint popula iaă ţ ocupat . Popula ia total a rii este de 36 milioane persoane. Rataă ţ ă ţă şomajului calculat în func ie de popula ia ocupat este de 4 %.ă ţ ţ ă Num rul şomerilor şi rata şomajului calculat în func ie deă ă ţ popula ia apt de munc sunt:ţ ă ăa. 700.000 persoane; 2.8%;b. 650.000 persoane; 3%;c. 750.000 persoane; 2.6%;d. 720.000 persoane; 3.5%;e. 720.000 persoane; 2.6%.

102

16. }ntr-o ar , rata şomajului calculat în func ie de popula iaţ ă ă ţ ţ ocupat este de 6% iar popula ia ocupat este de 16 milioane.ă ţ ă Num rul şomerilor este:ăa. 950.000 persoane; b. 940.000 persoane; c. 1.000.000 persoane;d. 960.000 persoane; e. 905.660 persoane.

17. Popula ia apt de munc dintr-o ar este 12.000.000 persoaneţ ă ă ţ ă iar cea ocupat este 10.000.000 persoane. Dintre persoaneleă neocupate 300.000 nu doresc s lucreze şi nu caut loc de munc ,ă ă ă 195.000, deşi au depus cereri de încadrare în munc nu se potă angaja pentru c nu sunt disponibili, iar 5.000 au fost afectate deă accidente şi au fost pensionate pe perioade determinate precis. Num rul şomerilor şi rata şomajului calculat în func ie deă ă ţ popula ia apt de munc sunt:ţ ă ăa. 1.500.000 persoane; 12.5%;b. 1.000.000 persoane; 10%;c. 1.500.000 persoane; 10%;d. 1.400.000 persoane; 12%;e. 1.500.000 persoane; 14.5%.

18. }ntr-o ar , din totalul popula iei ocupate de 16 milioaneţ ă ţ persoane, lucrau, în t0, în sectorul de stat 12.5%. }n perioada t1, num rul popula iei ocupate a sporit cu 2.000.000 de persoane, dină ţ care 1.800.000 au fost ocupate în sectorul particular. Num rulă angaja ilor din sectoarele particular şi de stat în totalul popula ieiţ ţ ocupate, în t1, sunt:a. 16.000.000 persoane; 2.200.000 persoane;b. 15.800.000 persoane; 2.200.000 persoane;c. 16.500.000 persoane; 2.200.000 persoane;d. 15.800.000 persoane; 2.500.000 persoane;e. 14.000.000 persoane; 2.000.000 persoane.

19. Indemniza ia de şomaj este o form a:ţ ăa. salariului colectiv;b. salariului de baz ;ăc. salariului nominal;d. salariului real;e. salariului social.

20. Capacitatea cea mai mare de a crea locuri de munc şi deă ameliorare a productivit ii muncii pe termen mediu şi lung, o areăţa. .reducerea şomajuluib. diminuarea infla ieiţ

103

c. creşterea investi iilorţd. împ r irea muncii.ă ţe. repatrierea emigran ilor în rile lor.ţ ţă

21. Marile dificult i pe care le întîmpin garantarea indemniza ieiăţ ă ţ de şomaj sunta. limita fondurilor ce pot fi utilizate în acest scopb. necesitatea practic rii unor sisteme de acordare cât maiă

echitabil a fondurilorăc. nemul umirile celor care contribuie la constituirea fonduluiţ

pentru şomajd. stabilirea unui nivel al ajutorului pentru şomaj în aşa fel încât să

incite la încadrarea în muncăe. toate cele de mai sus.

22. Solu ionarea problematicii şomajului vizeaz implicareaţ ă urm torilor factoriăa. firmeleb. societateac. cei care lucreazăd. şomeriie. to i cei de mai susţ

23. Pornind de la dificult ile pe care le ridic definirea şomajului,ăţ ă m surarea sa reprezintă ăa. o problem solu ionată ţ ăb. o activitate care nu poate fi solu ionatţ ăc. o problem de estimare cât mai aproape de realitateăd. o problem nesemnificativ pentru şomajă ăe. nici una din cele de mai sus.

24. }n mod normal, popula ia ocupat , comparativ cu num rulţ ă ă şomerilor dintr-o economie:a. este mai mare;b. este mai mic ;ăc. este egal ;ăd. no iunile sunt sinonime;ţe. nu exist nici o leg tur între cele dou no iuni.ă ă ă ă ţ

25. La momentul T0, rata şomajului este de 10%. Ulterior, popula iaţ activ disponibil creşte cu 1% iar num rul şomerilor cu 11,1%. }nă ă ă aceste condi ii, rata şomajului:ţa. scade cu 1%;b. nu se modific ;ăc. creşte cu 9,9%;d. scade cu 5%;e. creşte cu 5%.

104

26. Şomajul care apare atunci când persoanele active disponibile nu pot s se angajeze pentru c nivelul ridicat al salariilor impus prină ă negocieri colective determin diminuarea cererii de munc , seă ă numeşte:a. par ial;ţb. voluntar;c. involuntar;d. structural;e. total (tehnologic).

27. Popula ia total a unei ri este de 22,5 mil.pers. Popula ia înţ ă ţă ţ afara limitelor pentru vârsta de munc 10 mil.pers.; popula iei înă ţ vârst de munc , dar inapt 0,2 mil.pers.; femei casnice, elevi,ă ă ă studen i 0,8 mil.pers.; popula ia ocupat 10 mil.pers. Num rulţ ţ ă ă şomerilor şi rata şomajului (calculat prin ambele metode)ă reprezint :ăa. 2,3 mil. 23% 18%;b. 1,5 mil. 15% 12,2%;c. 2,5 mil. 25% 22%;d. 1,5 mil. 13% 11%;e. 2,3 mil. 21,3% 19,3%

28. Când num rul personalului ocupat creşte, produc ia totală ţ ă creşte dac :ă

1. productivitatea marginal a muncii creşte;ă2. productivitatea marginal a muncii scade;ă3. productivitatea marginal a muncii r mâne constant ;ă ă ă4. productivitatea marginal a muncii devine negativ ;ă ă5. productivitatea marginal a muncii devine zero.ă

a. (1,2,3);b. (1,2,3,5);c. (1,3);d. (1,3,5);e. (1,2,3,4,5).

XIX. INFLA IAŢ

1. Fenomenele majore ce afecteaz economia în condi iile infla ieiă ţ ţ sunt:a. sc derea puterii de cump rare datorat creşterii generalizate aă ă ă

pre urilor;ţb. creşterea general a nivelului şomajului;ăc. restructurarea economic a marilor firme;ăd. creşterea salariului real;e. privatizarea pe scar larg a agen ilor economici.ă ă ţ

105

2. Care din urm toarele creşteri de pre poate fi considerat ca fiindă ţ ă o expresie a infla iei:ţa. creşterea pre ului la carburant prin majorarea accizelor;ţb. creşterea pre ului la pâine datorat unui deficit de grâu;ţ ăc. creşterea pre ului la un produs de monopol fenomen prin careţ

se urm reşte creşterea profitului firmei produc toare;ă ăd. creşterea pre ului la produsele alimentare şi nealimentareţ

înregistrat timp de 3 luni;ăe. creşterea temporar pre urilor la produsele alimentare înă ţ

preajma s rb torilor de iarn .ă ă ă

3. }n cazul unui proces infla ionaist, odat cu creşterea pre urilor seţ ă ţ înregistreaz :ăa. creştera cantit ii de bunuri cump rate;ăţ ăb. o ofert de bunuri mai mare decât masa monetar ;ă ăc. sc derea în m rime absolut a veniturilor;ă ă ăd. sc derea puterii de cump rare a unit ii monetare;ă ă ăţe. creşterea salariului real.

4. Dezechilibrul între masa monetar excendentar şi volumul sc zută ă ă al bunurilor şi serviciilor determin în cel mai scurt timp:ăa. o cerere sc zut de bunuri şi sevicii;ă ăb. o cerere mai mare de bunuri şi servicii;c. o creştere în termeni reali a veniturilor;d. o sc dere a salariului nominal net;ăe. o creştere a bun st rii generale, datorate de inerii de c treă ă ţ ă

popula ie a unor sume mari de bani.ţ

5. Infla ia se diminueaz în condi iile:ţ ă ţa. existen a unei cereri inelastice;ţb. existen a unei oferte elastice;ţc. existen a unei oferte inelastice;ţd. creşterii veniturilor popula iei;ţe. sc derii nivelului dobânzilor bancare.ă

6. Infla ia importat reprezint :ţ ă ăa. un import ca oricare altul, care are îns taxe vamale foarteă

mari;b. infla ia datorat pre urilor mari la unele bunuri în rile din careţ ă ţ ţă

acestea se import ;ăc. infla ia care exist în rile din jur şi care este preluat caţ ă ţă ă

model, chiar dac nu exist rela ii comerciale cu aceste ri;ă ă ţ ţăd. creşterea pre urilor de export a bunurilor importate;ţe. creşterea pre urilor bunurilor importate datorat creşteriiţ ă

taxelor vamale.

106

7. Propagarea undei infla ioniste presupune:ţa. dezv luirea de c tre pres a nivelului infla iei;ă ă ă ţb. o creştere a veniturilor nominale datorat creşterii pre urilor;ă ţc. o creştere a volumului produselor pe pia , datorat creşteriiţă ă

pre ului;ţd. o creştere a puterii de cump rare;ăe. o sc dere a nivelului general al dobânzilor (datorat creşteriiă ă

ofertei de mas monetar ).ă ă

8. Indexarea veniturilor agen ilor economici reprezint :ţ ăa. o m sur de diminuare a infla iei;ă ă ţb. o m sur de control a infla iei;ă ă ţc. o m sur de protec ie a agen ilor economici fa de sc dereaă ă ţ ţ ţă ă

m rimii reale a veniturilor;ăd. o m sur de protec ie a agen ilor economici fa de risurile laă ă ţ ţ ţă

care se supun depunându-şi veniturile la o banc ce poate daă faliment;

e. o metod de calcul a indicelui de creştere a salariilor în raportă cu m rimea infla iei .ă ţ

9. Pentru anul <X> comisia de negociere a index rii salariilor aă hot rât ca salariile nominale s fie majorate cu 50 %, ceea ceă ă reprezint o creştere a salariilor reale cu 10 %. Creşterea total aă ă indicelui general al pre urilor bunurilor ce consum luat în calcul aţ ă fost de:a. 50 %;b. 13.6 %;c. 36.36 %;d. 165 %;e. 150 %.

10. }n perioada curent un agent economic are în contul unei b nciă ă o anumit sum de lei. Pentru anul urm tor se prevede ca rataă ă ă dobânzii s fie de 20 %. M rimea real a depunerii bancare se vaă ă ă majora cu 10 % dac rata infla iei va fi de :ă ţa. 10 %;b. 9.1 %;c. –9.1 %;d. 90.9 %;e. 109.1 %.

11. Comisia na ional de negociere a index rilor salariale a hot râtţ ă ă ă ca în anul 1999 s se asigure o creştere a salariilor reale cu 20 %,ă în condi iile sporirii salariilor nominale cu 70 %. M rimea rateiţ ă infla iei luat în calcul este de:ţ ăa. 141.7 %;b. 204.0 %;

107

c. 104.0 %;d. 41.7 %;e. nu se poate calcula.

12. Structura cheltuielilor totale de consum din România în anul 1997 şi creşterile de pre uri ale bunurilor de consum, preluate dinţ bugetele de venituri şi cheltuieli ale unei familii de salaria i esteţ prezentat în tabelul de mai jos:ă

N

cDenumirea categoriei de cheltuieli

Ponderea categoriei de cheltuieli în total consum

%Creşterea indicelul aferent fiec reiă categorii

1 Alimente şi b uturiă 58 % 10 %

2 }mbr c minte şiă ă înc l minteă ţă

9 % 20 %

3 Locuin şi înzestrareaţă cu bunuri

14 % 30 %

4 Medicamente şi îngrijire medicală

2 % 10 %

5 Transport şi telecomunica iiţ

8 % 40 %

6 Cultur , înv mânt,ă ăţă educa ieţ

4 % 50 %

7 Alte cheltuieli pentru uz personal

5 % 20 %

}n condi iile de mai sus, rata infla iei a fost de:ţ ţa. 182 %;b. 18.2 %;c. 118.2 %;d. –18.2 %;e. nu se poate calcula.

13. M surarea infla iei se realizeaz apelând cel mai adesea la:ă ţ ăa. indicele pre ului pentru un produs reprezentativ;ţb. indicele sintetic la pre urilor;ţ

108

c. creşterea spectaculoas a pre urilor produselor alimentareă ţd. indicele masei monetaree. to i indicatorii mai sus prezenta iţ ţ

14. Printre cauzele multiple care explic infla ia întâlnim:ă ţa. acoperirea deficitelor bugetare şi balan elor de pl i externeţ ăţb. creşterea excesiv a credituluiăc. creşterea salariilor şi a costurilord. sc derea produc iei de bunuri şi servicii care nu a fost urmată ţ ă

de sc derea corespunz toare a masei monetareă ăe. toate cele de mai sus

15. Printre m surile antiinfla ioniste, de ap rare sau protec ie aă ţ ă ţ agen ilor economici împotriva creşterii pre urilor şi sc derii puteriiţ ţ ă de cump rare a banilor, cea mai important , prin dimensiunileă ă sale, este:a. creşterea dobânzilor pl tite pentru economiile p strate laă ă

institu iile financiare;ţb. acordarea de compensa ii de c tre stat şi întreprinderi pentruţ ă

diferitele categorii ale popula iei;ţc. subven ionarea pre urilor unor produse;ţ ţd. indexarea veniturilor agen ilor economici, îndeosebi a salariilorţ

şi pensiilore. toate cele de mai sus.

16. Popula ia unei ri poate ob ine avantaje în condi iile st riiţ ţă ţ ţ ă infla ioniste dac :ţ ăa. cump r ac iuniă ă ţb. împrumut propriile disponibilit i b neştiă ăţ ăc. cump r obliga iuniă ă ţd. îşi men ine economiile b neşti în numerarţ ăe. transform disponibilit ile b neşti în moned convertibil şiă ăţ ă ă ă

stabil , pe care, ulterior , o schimb pe moned na ional ;ă ă ă ţ ă

17. Pentru dimensiunea şi controlul infla iei nu se ac ioneazţ ţ ă pentru:a. echilibrarea balan ei de pl i externeţ ăţb. echilibrarea bugetului de statc. restrângerea ofertei de bunuri şi serviciid. <înghe area> salariilor şi a pre urilorţ ţe. restrângerea masei monetare

18. Infla ia afecteaz negativ:ţ ăa. pe debitorib. pe speculatorii de valutăc. economiile şi pe agen i economici cu venituri mici şi fixeţd. importul şi exportul

109

e. pe speculatorii de valută

19. Infla ia nu poate nu fi limitat prin:ţ ăa. reducerea slariilorb. men inerea pre urilorţ ţc. limitarea vânz rilor în rateăd. diminuarea dobânzii la creditele bancaree. creşterea rezervelor monetare obligatorii ale b nciloră

20. }ntr-o economie na ional în care are loc un proces infla ionistţ ă ţ se recoman urm toarele m suri:ă ă ăa. reducerea impozituluib. reducerea fiscalit iiăţc. reducerea cantit ii de bunuri destinate vânz riiăţ ăd. reducerea dobânzilore. echilibrarea bugetului

21. Viteza de circula ie a banilor creşte cu 3 %, oferta de bani cu 9ţ %, iar produc ia cu 5%. Rata nominal a dobânzii este de 12 %.ţ ă Cât este rata real a dobânzii?ăa. 9 %;b. 5 %;c. 3 %;d. 12 %;e. 7 %.

22. Dac în perioada 1996-1999 pre urile au crescut cu 1200 % iară ţ în perioada 1990-2000 cu 1452 %, cu cât s-a modificat rata infla ieiţ în 2000 fa de 1999?ţăa. a sc zut cu 21 %;ăb. a crescut cu 21 %;c. a crescut cu 26 %;d. a sc zut cu 250 %;ăe. a crescut cu 250 %.

23. Pentru reducerea infla iei se ac ioneaz prin:ţ ţ ăa. creşterea cheltuielilor publice;b. creşterea şomajului;c. creşterea fiscalit ii;ăţd. reducerea ratei dobânzii;e. reducerea şomajului.

24. }n scopul reducerii ratei infla iei se pot lua urm toarele m suri:ţ ă ăa. creşterea pre urilor;ţb. vânzarea de hârtii de valoare de c tre guvern pe pia aă ţ

financiar ;ăc. creşterea ratei dobânzii;d. a + b + c;e. b + c.

110

25. Se cunosc urm toarele date privind o economie na ional :ă ţ ă

T0 T1

- mas monetar (mld.)ă ă 4000 ---- volumul valoric al bunurilor marfare (mld.)

--- 50.000

- viteza de rota ie a banilorţ --- 10- indicele pre urilor (%)ţ 100% 200%

Puterea de cump rare a banilor:ăa. creşte cu 200%;b. creşte cu 25,5%;c. scade cu 625%;d. scade cu 37,5%;e. nu se modific .ă

26. Infla ia se caracterizeaz prin aceea c :ţ ă ăa. sporirea pre ului şi men inerea puterii de cump rare a unit iiţ ţ ă ăţ

monetare au loc concomitent;b. masa monetar dep şeşte nevoile tranzac iilor de bunuri şiă ă ţ

servicii pe pia ;ţăc. oferta de bunuri economice este mai mare decât masa

monetar ;ăd. salariul real creşte mai repede decât salariul nominal;e. utilitatea total creşte cu o rat descresc toare.ă ă ă

27. Dezechilibrul infla ionist reflect :ţ ăa. deprecierea banilor;b. creşterea ofertei agregate;c. men inerea puterii de cump rare a banilor;ţ ăd. sc derea masei monetare;ăe. venituri bugetare mai mari decât cheltuielile.

28. Intensitatea influen ei infla iei importate este în sc dere dac :ţ ţ ă ăa. creşte ponderea bunurilor importate în ansamblul consumului;b. scade ponderea bunurilor importate în totalul consumului;c. elasticitatea ofertei în raport cu pre urile bunurilor de importţ

sau fabricate cu m rfurile din import este în creştere;ăd. firmele importatoare nu accept s -şi reduc beneficiul;ă ă ăe. salaria ii nu accept s -şi limiteze revendic rile salariale.ţ ă ă ă

29. }n cadrul m surilor antiinfla ioniste, care ac ioneaz asupraă ţ ţ ă reducerii masei monetare, se eviden iaz :ţ ăa. sc derea ratei dobânzii;ăb. liberalizarea salariilor şi a pre urilor;ţc. echilibrarea bugetului de stat şi a balan ei de pl i externe;ţ ăţ

111

d. creşterea rezervelor monetare obligatorii ale b ncilor;ăe. introducerea de noi bunuri şi servicii.

30. Din cauza infla iei, prin negocieri ntre sindicate şi organiza iileţ ţ ţ patronale, s-a hot rât o creştere cu 25% a salariilor nominale. }nă acest fel salariul real va înregistra o reducere cu 10%. Cu cât au crescut pre urile:ţa. cu 138,8%;b. cu 38,8%;c. de 2,5 ori;d. cu 12,5%;e. cu 35%;

31. Indexarea salariilor este, mai ales, o m sur :ă ăa. pentru a diminu infla ia;ă ţb. de protec ie social ;ţ ăc. de stimulare a competen ei profesionale;ţd. anticiclic , de natur fiscal ;ă ă ăe. anticiclic , de natur monetar .ă ă ă

32. Infla ia afecteaz negativ:ţ ăa. exportul şi importul;b. veniturile tuturor agen ilor economici;ţc. economiile şi pe agen ii economici cu venituri mici şi fixe;ţd. pe speculatorii de valut ;ăe. pe debitori.

XX. FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICEŢ ĂŢ

1. Fluctua iile economice ciclice sunt determinate de :ţa. factorii interni ce in de func ionarea activit ii economice, şiţ ţ ăţ

care reproduc condi iile economice în perioade sub 1 an;ţb. factori interni ce influen eaz activitatea economic şiţ ă ă

interdependen ele dintre p r i ale acesteia şi care d naştere laţ ă ţ ă modific ri care se reproduc cu o anumit regularitate;ă ă

c. factori aleatori precum evenimente politice şi sociale, ac iuniţ care nu se reproduc cu o anumit regularitate;ă

d. gradul de ocupare al for ei de munc ;ţ ăe. evolu ia eficien ei utiliz rii factorilor de produc ie.ţ ţ ă ţ

2. Perioadele de expansiune economic se caracterizeaz prin:ă ăa. un nivel înalt al ocup rii for ei de munc ;ă ţ ăb. infla ia este într-o permanent creştere;ţ ăc. creşterea masei monetare în condi iile men inerii constante aţ ţ

volumului de marf ;ăd. creşterea nivelului dobânzilor;

112

e. creşterea produc iei şi venitului na ional.ţ ţ

3. Unul din elementele care detremin frânarea expansiunii este:ăa. sc derea productivit ii;ă ăţb. începe s scad infla ia;ă ă ţc. începe s scad şomajul;ă ăd. creşte pre ul ac iunilor pe pia a secundar ;ţ ţ ţ ăe. creşterea ratei profitului.

4. Criza economic se caracterizeaz prin:ă ăa. creşterea continu a volumului de capital fix;ăb. adaptarea permanent a ofertei de bunuri la o cerere înă

creştere;c. creşterea salariului net şi într-o m sur mai mare indiceluiă ă

pre urilor;ţd. scade costul creditului;e. sc derea puterii de cump rare.ă ă

5. Starea de boom economic reprezint :ăa. por iunea reprezentat pe graficul ciclului economic ideal şiţ ă

cuprins între punctul minim şi maxim al unei perioade;ăb. por iunea reprezentat pe graficul ciclului economic ideal undeţ ă

curba înregistreaz un maxim;ăc. perioada de declin economic;d. momentul în care începe s creasc produc ia şi venitulă ă ţ

na ional;ţe. punctul de cotitur de pe graficul ciclului economic şi marcat deă

creşterea investi iilor.ţ

6. Politica monetar şi de credit are ca instrumente:ăa. rata dobânzii, masa b neasc şi creditul;ă ăb. rata de schimb valutar; deficitul bugetar şi puterea de

cump rare;ăc. rata infla iei, viteza de circula ie a banilor, rezervele monetareţ ţ

ale agen ilor economici;ţd. emisiunea monetar , rezerva obligatorie impus de Bancaă ă

Central , masa (volumul) de bunuri şi servicii de pe pia , ceă ţă trebuiesc acoperite cu masa monetar ;ă

e. rezerva de aur a B ncii Na ionale, bonurile de tezaur, ac iuni şiă ţ ţ obliga ii negociate pe pia a secundar .ţ ţ ă

7. Printre principalele componente ale programelor de m suriă anticriz se num r :ă ă ăa. politica cheltuielilor publice;b. politica ocup rii for ei de munc ;ă ţ ăc. politica de credit şi a titlurilor de valoare;d. politica de protec ie a mediului;ţ

113

e. politica asigur rilor de s n tate.ă ă ă

8. }n perioada de recesiune politica cheltuielilor publice se bazează pe:a. restrângerea chletuielilor publice;b. creşterea cheltuielilor cu investi iilor în domenii precumţ

înv mânt public, s n tate public , armat , administra ieăţă ă ă ă ă ţ public ;ă

c. creşterea cheltuielilor în domeniul protec iei sociale, realeţ nominale;

d. creşterea salariilor nete ale personalului ce lucreaz în domeniiă publice;

e. creşterea volumului cheltuielilor publice cu procurarea de bunuri din import, pentru asigurarea abunden ei pie ii.ţ ţ

9. }n perioada de boom economic politica cheltuielilor va ac iona înţ direc ia:ţa. restrângerii cheltuielilor publice;b. creşterii cheltuielilor publice;c. emisiunii de moned pentru finan area cheltuielilor publice;ă ţd. creşterii inveti iilor şi achizi iilor de stat;ţ ţe. achizi ion rii de bunuri din produc ia indigen în vedereaţ ă ţ ă

form rii de rezerve .pentru perioada derecesiune.ă

10. Utilizarea politicii fiscale în perioada de recesiune const în:ăa. creşterea fiscalit ii în vederea creşterii veniturilor bugetare;ăţb. reducerea impozitelor şi taxelor;c. men inerea fiscalit ii din perioada de boom economic;ţ ăţd. diversificarea elementelor ce se impun impozit rii;ăe. reducerea taxelor de consum dar într-o propor ie mai micţ ă

decât creşterea impozit rii veniturilor, încurajuând astfelă consumul.

11. }n perioada de boom economic politica fiscal se remarc prin:ă ăa. reducerea fiscalit ii;ăţb. creşterea gradului de impozitare a veniturilor concomitent cu

reducerea taxelor de consum;c. creşterea atât a impozitelor pe venit cât şi a taxelor de

consum;d. reducerea fiscalit ii propor ional cu creşterea economic ;ăţ ţ ăe. varia ii mari cu caracter ciclic ale fiscalit ii.ţ ăţ

12. Politicile economice de tipul <stop and go> se refer la:ăa. politicile cheltuielilor publice în sensul c ele utilizeaz indicatoriă ă

economici atât de stare cât şi dinamice;b. politica cheltuielilor publice (care este invariabil ) şi politicaă

fiscal (care se modific în func ie de ciclul econonomic);ă ă ţ

114

c. politica monetar şi de credit şi cea fiscal , care se schimb înă ă ă func ie de fazele ciclului economic;ţ

d. politica bugetar şi comercial a statului;ă ăe. politica în domeniul infla iei şi a şomajului.ţ

13. Programele economice de tip <mix policy> se refer la:ăa. politicile monetar şi bugetar ;ă ăb. programe de protec ie social (ajutor de şomaj, de boal etc.);ţ ă ăc. programe mixte antiinfla ioniste şi antişomaj;ţd. programe de investi ii şi alte cheltuieli publice ce vizeazţ ă

institu ia Poli iei;ţ ţe. programe de restructurare a unor întreprinderi cu capital

majoritar sau integral de stat.

14. Activitatea economic în care întâlnim ciclitatea esteă considerat c are o evolu ie;ă ă ţa. anormalăb. ocazionalăc. normalăd. sezonierăe. accidentală

15. Condi iile care, determin ciclitatea sunt legate în ultimţ ă ă instan de:ţăa. evolu ia şomajului şi a infla ieiţ ţb. starea balan ei de pl i externeţ ăţc. modul specific de evolu ie a randamentului utiliz rii factorilor deţ ă

produc ieţd. schmbarea structurii consumului personal şi guvernamentale. toate cele de mai sus

16. }n faza de recesiune, prin politica monetar şi de credit, esteă stimulat (favorizat ):ă ăa. cererea de bunurib. cererea de investi iiţc. majorarea produc ieiţd. creşterea gradului de ocupare a for ei de muncţ ăe. toate cele de mai sus

17. Orice fluctua ie a investi iilor care nu este compensat de oţ ţ ă modificare corespunz toare a înclina iei spre consum, vaă ţ determina, în mod firesc;a. men inerea constant a şomajuluiţ ăb. fluctua ia gradului de ocupareţc. sc derea şomajuluiăd. reducerea capacit ilor de produc ieăţ ţ

115

e. toate cele de mai sus.

18. Ciclul economic reprezint :ăa. ansamblul fenomenelor de expansiune în economie;b. totalitatea fluxurileconomice priviteîn interdependen a lor;ţc. perioada de la începutul unei contrac ii a activit ii economice deţ ăţ

ansamblu pân la începutul contrac iei urm toare;ă ţ ăd. perioada de la începutul procesului tehnologic pân la ob inereaă ţ

produsului finit;e. perioada în care se recupereaz valoarea capitalului fix utilizat înă

activitatea economic .ă

19. Are tendin normal de reducere, în condi ii de recesiune:ţă ă ţa. indicele pre urilor de consumţb. rata şomajuluic. rata dobânziid. rata profituluie. num rul şomerilor voluntariă

20. Ciclicitatea dezvolt rii economice se caracterizeaz prin;ă ăa. derularea exclusiv în cadrul grani elor na ionaleă ţ ţb. regularitatea, pân la similitudine, a alternan ei în timp şi spa iuă ţ ţ

a fazelor ciclului economicc. faptul c ocoleşte rile cu economiile cele mai dezvoltateă ţă

moderned. faptul c poate fi evitată ăe. durata şi configura ia fazelor diferite în timp şi spa iuţ ţ

21. Faza de expansiune a ciclului economic demareaz înso it deă ţ ă urm toarele fenomene:ăa. devasarea cererii de c tre ofertă ăb. temporizarea procesului investi ionalţc. sc derea volumului impozitelor încasate de c tre stată ăd. credit scumpe. creşterea gradului de ocupare a for ei de muncţ ă

22. Prin politicile anticriz se urm reşte:ă ăa. atenuarea fluctua iilor ciclice şi a efectelor lor negative,ţ

menifestate în special în faza de recesiuneb. asigurarea creşteriie eficien ei utiliz rii factorilor de produc ieţ ă ţc. reducerea şomajuluid. echilibrarea bugetului publice. eliminarea fluctua iilor activit ii economiceţ ăţ

23. Care din evolu iile de mai jos sunt caracteristice expansiunii caţ faz a ciclului economic?ăa. creşterea gradului de ocupare a for ei de munc ;ţ ă

116

b. scumpirea creditului;c. reducerea volumului vânz rilor deoarece pia a este plin deă ţ ă

m rfuri;ăd. sporirea num rului falimentelor;ăe. reducerea ratei profitului.

24. }n cadrul expansiunii sunt evidente:1. creşterea produc iei;ţ2. sc derea gradului de ocupare;ă3. sporirea profitului;4. creşterea vânz rilor;ă5. reducerea investi iilorţ .

a. (1,3,4);b. (1,2,3,4);c. (2,5);d. (3,4);e. (1,3).

25. }mprejurarea care are rolul determinant în generarea ciclicit iiăţ economice este:a. creşterea cumulativ a produc iei, a veniturilor şi a ocup riiă ţ ă

for ei de munc ;ţ ăb. accentuarea procesului investi ional pentru producerea deţ

capital fix;c. modul specific de evolu ie a eficien ei utiliz rii factorilor deţ ţ ă

produc ie;ţd. calitatea şi structura capitalului tehnic;e. gradul de calificare a for ei de munc .ţ ă

26. M suri cumulative anticiclice care se recomand a fi luate înă ă condi ii de recesiune economic sunt:ţ ăa. diminuarea cheltuielilor publice, creşterea masei monetare şi a

fiscalit ii;ăţb. sporirea cheltuielilor efectuate de la buget, reducerea ratei

dobânzii şi a icalit ii;ăţc. sporirea cheltuielilor efectuate de la buget, a volumului de

credite şi a fiscalit ii;ăţd. reducerea cheltuielilor de la buget de stat şi sporirea fiscalit ii;ăţe. reducerea cheltuielilor de la bugetul de stat şi sporirea ratei

dobânzii.

27. }n faza de recesiune se recomand o politic fiscal bazat pe:ă ă ă ăa. emisiunea suplimentar de bani;ăb. sporirea cheltuielilor publice;c. sporirea ratei dobânzii;d. creşterea taxelor şi impozitelor;e. l sarea mai multor venituri la dispozi ia agen ilor economici.ă ţ ţ

117

28. }n faza de recesiune a ciclului economic se recomand :ăa. reducerea investi iilor;ţb. reducerea ratei dobânzii şi a fiscalit ii;ăţc. reducerea duratei zilei de lucru;d. creşterea ratei dobânzii şi a fiscalit ii;ăţe. creşterea exporturilor şi reducerea îndemniza iei de şomaj.ţ

29. Fluctua iile ciclice sunt:ţa. distorsiuni, evolu ii anormale, atipice ale activit ii economice;ţ ăţb. varia ii ale activit ii economice de ansamblu determinate deţ ăţ

factori perturbatorii, accidentali;c. evolu ii normale ale activit ii economice de ansamblu;ţ ăţd. evolu ii de ansamblu ale activit ii economice care urmeazţ ăţ ă

orient rile stabilite prin programe şi prognoze;ăe. evolu ii accidentale din unele ramuri, în special din agriculturţ ă

şi turism.

30. Politica bugetar , în calitate de component a politiciloră ă anticiclice, reprezint :ăa. abordarea în leg tur reciproc a politicii monetare şi fiscale;ă ă ăb. politicile economice conjuncturale bazate pe cerere de tip “stop

and go”;c. programe analitice denumite de tip “mix policy”;d. politica cheltuielilor publice şi politica fiscal , abordate înă

leg tura lor reciproc ;ă ăe. creşterea gradului de impozitare a veniturilor şi de taxare a

consumului.

31. J.M.Keynes, consider c orice fluctua ie a investi iilor va duceă ă ţ ţ la fluctua ia gradului de ocupare, dac nu este compensat de oţ ă ă modificare a:a. venitului na ional;ţb. înclina iei marginale spre consum;ţc. înclina iei marginale spre economie;ţd. costul marginal;e. diferen ei dintre rata dobânzii şi a profitului.ţ

XXI. STATUL ŞI ECONOMIA

1. Statul, ca agent economic poate juca rolul:a. de partener în opera ii de schimb economic;ţb. de agent de schimb la institu ia bursier ;ţ ăc. de mijlocitor al vânz rilor de titluri de valoare pe pia a primar ;ă ţ ăd. de emitent de titluri de valoare pe pia a secundar ;ţ ăe. de garant al echilibrului economic.

118

2. Modul de interven ie a statului în activitatea firmelor indiferent deţ forma de proprietate sub care func ioneaz acestea este:ţ ăa. direct , gestionându-le nemijlocit;ăb. direct , pl tind salariile personalului;ă ăc. indirect , asigurând cadrul legislativ de func ionare şi colectândă ţ

impozitele şi taxele de la fiecare agent economic;d. direct , lichidând orice conflict ce apare între muncitori şiă

patronat, cu ajutorul organelor de ordine de care dispune;e. într-un sistem democratic statul nu intervine în activitatea

firmelor.

3. Interven ia statului în economie are loc în dublu sens. Acestaţ presupune c :ăa. se realizeaz la nivel macroeconomicşi la nivelul rela iiloră ţ

economice interna ionale;ţb. se realizeaz pe termen lung şi termen scurt;ăc. se face atât la nivelul firmelor private cât şi a celor cu capital de

stat;d. se face la nivelul produc iei şi al consumului;ţe. se formeaz şi se cheltuiesc resurse ale statului.ă

4. Scopul interven iei statului la nivel macroeconomic este de a:ţa. limita sau înl tura unele dezechilibre din economie;ăb. gestiona eficient propriet ile publice;ăţc. solu iona conflictele dintre sindicat şi patronatul unei firme;ţd. analiza şi informa despre efectele politicii economice adoptate;e. reprezenta firmele na ionale în rela iile cu partenerii str ini.ţ ţ ă

5. Interven ia statului la nivel microeconomic are drept scop printreţ altele şi de a:a. fixa limite minime ale salariilor;b. stabili partenerii cu care o firm poate între ine rela iiă ţ ţ

economice;c. fixa nivelul pre urilor la produsele şi serviciile de pe pia aţ ţ

intern ;ăd. fixa nivelul pre urilor la produsele şi serviciile exportate;ţe. stabili valoarea m rfurilor aduse prin import.ă

6. Implicarea statului în economie este limitat şi pentru c :ă ăa. agen ii economici sunt împotriva acestei practici;ţb. organele administra iei de stat nu pot ac iona asupra agen ilorţ ţ ţ

economici priva i;ţc. nu dispune de fondurile publice (bugetar) necesare;d. exist dezechilibre economice majore;ăe. agen ii economici dispun de libertatea de decizie şi ac iune.ţ ţ

119

7. Resursele financiare ale statului sunt colectate:a. la b ncile comerciale;ăb. la Banca Na ional ;ţ ăc. la Banca Central ;ăd. la bugetele locale şi cel central;e. la C.E.C.

8. Cheltuilelile statului se fac în principal:a. pe baza unor subven ii acordate de agen ii economici;ţ ţb. pe baza emisiunilor monetare ale B ncii Na ionale;ă ţc. pe baza rezervelor monetare ale B ncii Centrale;ăd. pe baza fondurilor colectate drept venituri la bugetul de stat;e. pe baza împrumuturilor de la forurile monetare interna ionaleţ

(FMI, BIRD, etc.).

9. Bugetul de stat se structureaz pe:ăa. dou p r i: una de venituri şi una de cheltuieli detaliate peă ă ţ

capitole;b. anii pentru care este întocmit;c. jude e şi regiuni unde se vor face cheltuieli;ţd. principalele investi ii care se fac în domeniul public;ţe. paragrafe şi articole, ca oricare lege.

10. Printre capitolele bugetului se num r şi urm torul:ă ă ăa. profitul firmelor comerciale;b. contul de profit şi pierdere al agen ilor economici na ionali;ţ ţc. venitul na ional;ţd. produsul global brut;e. impozitul pe venitul agricol.

11. }n veniturile bugetului de stat, ponderea cea mai mare o au:a. taxele vamale;b. accizele aplicate produselor destinate consumului;c. veniturile na ionale;ţd. impozitele;e. investi iile publice.ţ

12. Deficitul bugetar reprezint :ăa. neprezentarea la timp a proiectului de buget în parlament;b. execentul de venituri, comparativ cu nivelul cheltuielilor;c. valoarea cu care cheltuielile bugetare dep şesc veniturileă

bugetare;d. lipsa unui capitol din veniturile bugetare;e. lipsa unui capitol de cheltuieli din buget.

13. Datoria public reprezint :ă ăa. datoria agen ilor economici priva i c tre bugetul de stat;ţ ţ ăb. datoria agen ilor economici publici c tre b nci;ţ ă ă

120

c. datoria bugetului de stat de a sus ine cheltuielile publice;ţd. împrumuturile f cute în vederea acoperirii deficitului bugetar;ăe. datoria fiec rui cet ean al unei ri de a respecta legile acesteiă ăţ ţă

ri.ţă

14. Deficitul bugetar de dimensiuni mari şi care se men ine peţ parcursul mai multor ani are efecte;a. stimulative pentru întreaga economie;b. nu influen eaz starea economiei;ţ ăc. negative asupra economiei;d. în primii ani negative, dup care stimuleaz economia;ă ăe. ciclice asupra economiei.

15. Excedentul bugetar reprezint :ăa. un surplus al cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile;b. existen a unui capitol de cheltuieli bugetare suplimentar;ţc. un surplus al veniturilor fa de cheltuielile bugetare;ţăd. dep şirea termenului de aplicare a bugetului;ăe. un num r mai mare de capitole bugetare decât cele acceptateă

prin lege.

16. Un excedent bugetar mare, are efecte:a. pozitive asupra economiei;b. negative supra economiei;c. pozitive numai dac se perpetueaz pe parcursul mai multoră ă

ani;d. nu influen eaz starea economiei;ţ ăe. ciclice dac se perpetueaz pe o durat mai mare de timp.ă ă ă

17. Sistemul de colectare al impozitelor trebuie astfel conceput încât:a. s se ob in fonduri cât mai mari la bugetul de stat;ă ţ ăb. s se creeze un echilibru între interesele bugetare şi cele aleă

agen ilor economici;ţc. agen ii economici s poat beneficia de întregul rezultat alţ ă ă

activit ii lor;ăţd. s creeze un excedent bugetar;ăe. s creeze un deficit bugetar.ă

18. <Este clar c orice corectiv esen ial adus rela iei dintre sistemulă ţ ţ planificat şi sistemul pie ei trebuie s înceap cu egalizarea puteriiţ ă ă celor dou sectoare ale economiei>. Este fraza exprimat de:ă ăa. J.M. Keynes;b. J.K. Galbraith;c. Michel Didier;d. Mihail Manoilescu;e. N.N. Constantinescu.

121

19. }n concep ia lui J. K. GALBRAITH oricare corectiv esen ial a dusţ ţ rela iei dintre sistemul panificat (programat) şi sistemul pie eiţ ţ trebuie s înceap cu:ă ăa. favorizarea sistemului pie eiţb. favorizarea sistemului planificat (programat)c. egalizarea puterii celor dou sectoare ale economieiăd. dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlociie. nici una din cele de mai sus

20. }n Fran a, deşi programarea economic nu este obligatorie, areţ ă caracter stimulativ, deoarece statul intervine prin:a. încheie contracte pentru obiectivele prev zute în programeăb. cheltuieşte sume apreciabile pentru obiectivele salec. acord importante avantaje agen ilor economici care ac ionează ţ ţ ă

pentru înf ptuirea obiectivelor din programeăd. influen eaz modul de func ionare a pie ei şi a economiei, înţ ă ţ ţ

generale. totate cele de mai sus.

21. Interven ia statului la nivel macroeconomic vizeaz :ţ ăa. creşterea standardelor de calitate;b. reducerea costurilor totale în cadrul firmelor publice şi private;c. limitarea sau atenuarea infla iei şi şomajului;ţd. stabilirea pre urilor factorilor de produc ie;ţ ţe. reducerea consumurilor specifice în cadrul firmelor private.

22. Care din urm toarele afirma ii este corect :ă ţ ăa. veniturile bugetare nu au leg tur cu produc iaă ă ţb. veniturile bugetare nu au leg tur cu P.I.B.ă ăc. la venituri, ponderea cea mai mare o au impozitele şi cotiza iileţ

pentru asigur ri socialeăd. veniturile bugetului de stat provin în exclusivitate de la

proprietatea publicăe. nici una din cele de mai sus.

23. Bugetul central, ca un tablou al veniturilor şi cheltuielilor statului, se întocmeşte:a. c tre administra iille publice locale;ă ţb. numai pe baza exigen elor pie ei mondiale;ţ ţc. eludându-se evolu ia economiei;ţd. de anticipat pe un an, pe baza estim rii evolu iei economiei;ă ţe. anticipat numai pe baza încas rilor din anul precedent.ă

24. Când deficitul bugetar se acoper prin împrumuturi publice (deă stat), se creaz premise ca rata dobânzii s :ă ă

122

a. fie inferioar nivelului ratei dobânziiăb. fie superioar ratei şomajuluiăc. s scadă ăd. creascăe. s r mân constantă ă ă ă

25. Realizarea unei balan e comerciale excedentare constituie unţ imperativ pentru acele ri care înregistreaz :ţă ăa. o rat mare a şomajuluiăb. o balan de pl i excedentarţă ăţ ăc. deficit bugetard. datorii externe şi se preg tesc s treac la convertibilitateaă ă ă

monedeie. o rat a dobânzii mareă

26. Cea mai ampl implicare a statului ca agent economic înă condi iile economiei de pia se realizeaz prin;ţ ţă ăa. programare economicăb. proprietatea statului asupra unor bunuri de capital fixc. formarea şi cheltuirea resurselor sale financiared. interven ia pentru limitarea creşterii pre urilorţ ţe. interven ia în domeniul comer ului exteriorţ ţ

27. Reducerea fiscalit ii nu determin :ăţ ăa. reducerea num rului locurilor de muncă ăb. impulsionarea activit ii agen ilor economiciăţ ţc. creşterea consumuluid. încurajarea liberei ini iativeţe. reducerea cererii

28. Interven ia statului în economia de pia este ineficient atunciţ ţă ă când:a. determin creşterea profituluiăb. asigur pe termen lung o execu ie bugetar deficitară ţ ă ăc. stimuleaz libera ini iativă ţ ăd. determin creşterea competitivit ii agen ilor economici publiciă ăţ ţe. asigur condi iile necesare pentru ridicarea nivelului de traiă ţ

29. Programarea economic urm reşte:ă ăa. ridicarea competitivit ii;ăţb. combaterea infla iei;ţc. rezolvarea unor probleme mai dificile care au ap rut;ăd. înl turarea efectelor negative ale polu rii;ă ăe. toate r spunsurile sunt corecte.ă

30. Implicarea statului în func ionarea economiei de pia se faceţ ţă prin:

123

a. planificare;b. balan a comercial ;ţ ăc. dirijarea pie ei;ţd. medierea unor conflicte de munc ;ăe. limitarea creşterii salariilor datorat creşterii productivit iiă ăţ

muncii.

31. Implicarea statului în economie în cadrul program rii economiceă se realizeaz prin:ă

1. elaborarea recomand rii pentru agen ii economici;ă ţ2. ac iuni de constituire a resurselor;ţ3. modalit i practice de utilizare a resurselor;ăţ4. restrângerea liberei ini iative;ţ5. desfiin area creditului pentru firmele private.ţ

a. (1,2,5);b. (2,3,4);c. (3,4,5);d. (1,3,4,);e. (1,2,3);

32. Prima direc ie de interven ie a statului n economie, cea careţ ţ ţ determin efecte ample pentru un segment majoritar al popula ieiă ţ este:a. de propietar, de gestionar al sectorului public;b. de întreprinz tor;ăc. de limitare sau de înl turare a unor dezechilibreă

macroeconomice;d. de fixare a unor pre uri minime;ţe. maximizarea profitului firmelor particulare.

33. Marja interven iei statului în economie este rezultatul unuiţ ansamblu de factori, dintre care un loc important îl ocup :ă

a. amploarea comer ului exterior;ţb. raportul de interese dintre cei pro şi cei contra interven ieiţ

statului;c. rata infla iei;ţd. m rimea şomajului ciclic, conjunctural;ăe. rata rentabilit ii.ăţ

XXII. PIA A MONDIALŢ Ă

1. Economia mondial reprezint :ă ăa. ansamblul economiilor na ionale ale statelor lumii, privite înţ

interdependen a leg turilor economice dintre ele;ţ ăb. ansamblul fondurilor monetare interna ionale (FMI, BM,BIRD);ţc. ansamblul firmelor multina ionale;ţ

124

d. ansamblul rilor lumii , inclusiv sistemul de comunica ii ceţă ţ stabileşte leg turile dintre ri;ă ţă

e. un concept istoric, care nu mai este de actualitate, dar care merit studiat pentru implica iile sale.ă ţ

2. Pia a interna ional a capitalurilor reprezint :ţ ţ ă ăa. ansamblul tranzac iilor cu capital tehnic pe care agen iiţ ţ

economici dintr-o ar le fac cu exteriorul;ţ ăb. ansamblul tranzac iilor cu capital sub form de investi iiţ ă ţ

directe, împrumuturi şi titluri de valoare f cute între agen iiă ţ economici ai unei ri şi exterior;ţă

c. capitalele rilor lumii în care sunt organizate pie e, specializateţă ţ pentru diferite m rfuri;ă

d. ansamblul tranzac iilor interna ionale cu titluri de valoare;ţ ţe. ansamblul tranzac iilor interna ionale care se bazeaz peţ ţ ă

transeferuri de bani din diferite ri, în cantit i foarte mari.ţă ăţ

3. Pia a mondial a muncii se manifest prin:ţ ă ăa. emigrarea şi imigrarea for ei de munc ;ţ ăb. tranzac ii de bunuri în care este înglobat for a de munc dintr-ţ ă ţ ă

o anumit ar ;ă ţ ăc. utilizarea for ei de munc dintr-o anumit ar de c treţ ă ă ţ ă ă

companii transna ionale prin intermediul sucursalelor sauţ filialelor din ara respectiv ;ţ ă

d. existen a unui for intrana ional având rolul de a reglementaţ ţ pia a muncii din fiecare ar ;ţ ţ ă

e. burse unde se vinde şi cump r for de munc .ă ă ţă ă

4. Forma principal de manifestare a pie ei mondiale o constituie:ă ţa. pia a interna ional a schimburilor valutare;ţ ţ ăb. pia a interna ional a capitalurilor;ţ ţ ăc. comer ul interna ional;ţ ţd. pia a produselor care încorporeaz un nivel foarte înalt deţ ă

cunoştin e ştiin ifice;ţ ţe. forurile monetare interna ionale (FMI, BM, etc.).ţ

5. }n cadrul comer ului interna ional, al turi de tranzac iile cu m rfuriţ ţ ă ţ ă ce prezint o existen material se include şi:ă ţă ăa. turismul interna ional;ţb. tranzac iile interna ionale cu titluri de valoare;ţ ţc. schimbul valutar interna ional;ţd. contractele de munc pentru alte ri decât cea de provenienă ţă ţă

a for ei de munc ;ţ ăe. comer ul interna ional cu bunuri de produc ie de consum şiţ ţ ţ

servicii ale ramurilor de vârf.

6. Balan a comercial reprezint :ţ ă ă

125

a. un instrument de sintez , capabil s m soare echilibrul bugetar;ă ă ăb. un instrument de analiz economic a comer ului interna ională ă ţ ţ

al unei ri;ţăc. un tablou în care se reg sesc grupate tranzac iile interna ionaleă ţ ţ

cu bunuri de consum, titluri de valoare, precum şi cele valutare efectuate de c tre ar ;ă ţ ă

d. un tabel, anexat la bugetul de stat în care se reflect totalitateaă opera iunilor de comer efectuate pe terotoriul rii respective;ţ ţ ţă

e. capitolul din bugetul de stat care se refer la comer .ă ţ

7. Balan a de pl i este:ţ ăţa. o component a balan ei comerciale;ă ţb. capitolul din bugetul de stat în care sunt reflectate pl ileăţ

efectuate de la buget;c. un tablou statistico-economic care reflect în termeniă

comparativi toate cheltuielile şi încas rile efectuate de c tre oă ă ar cu partenerii str ini într-o anumit perioad ;ţ ă ă ă ă

d. un tablou statistico-economic în care se înscriu şi prin care se compar totalitatea pl ilor şi încas rilor efectuate într-o ar ,ă ăţ ă ţ ă pe o perioad determinat ;ă ă

e. un indicator microeconomic.

8. Taxele vamale sunt:a. un gen de impozite care se percep asupra m rfurilor care facă

obiectul comer ului exterior;ţb. cheltuieli care se fac de la bugetul de stat privind m rfurile ceă

se v muiesc;ăc. pre uri ale bunurilor care sunt importate;ţd. indicatori macroeconomici;e. taxe pl tite de comercian ii care vând produse într-o alt ar .ă ţ ă ţ ă

9. Al turi de taxele vamale, fa de importuri se utilizeaz şi m suriă ţă ă ă netarifare precum:a. accize;b. norme de protec ie a mediului înconjur tor;ţ ăc. impozitul pe circula ia interna ional a m rfurilor;ţ ţ ă ăd. TVA numai pentru m rfurile importate;ăe. alte impozite şi taxe.

10. Cursul de revenire brut la export reprezint :ăa. un indicator macroeconomic;b. un indicator de rentabilitate a comer ului exterior;ţc. pre ul unui bun exportat în care este inclus amortizareaţ ă

capitalului fix utilizat pentru producerea bunului;d. unul din capitolele de venituri din bugetul de stat;e. un indicator care compar volumul brut al exporturilor cu cel ală

importurilor.

126

11. Printre c ile de creştere a eficien ei comer ului exterior seă ţ ţ num r :ă ăa. creşterea volumului bunurilor exportate prin sc derea pre uluiă ţ

acestora sub nivelul costurilor;b. creşterea produsului na ional brut comparativ cu produsulţ

intern brut;c. modernizarea şi adaptarea modului de prezentare a m rfuriloră

la cerin ele pie elor pe care se vând produsele;ţ ţd. reducerea cheltuielilor cu reclam şi publicitate;ăe. reducerea taxelor vamale.

12. O societate specializat în opera iuni de comer exterioră ţ ţ foloseşte pentru import întreaga sum rezultat din export,ă ă realizând încas ri nete pentru marfa important în sum de 105ă ă ă mld. lei. }n condi iile în care cursul de revenire brut la export a fostţ de 10.000 lei/$, iar cursul de revenire brut la import a fost cu 50% mai mare decât acesta, profitul opera iunilor a fost de:ţa. 7.000.000 lei;b. 35.000.000.000 lei;c. 3.500.000.000 lei;d. 7.000.000 $;e. nu se poate calcula.

13. Un comerciant specializat în opera iuni de comer exteriorţ ţ achizi ioneaz de pe pia a intern 10.000 buc i din marfa <A> cuţ ă ţ ă ăţ un pre unitar de 100.000 lei/bucat şi 1.000 buc i din marfa <B>ţ ă ăţ la o valoare total de 400.000.000 lei. Pentru opera iunile deă ţ transport în str in tate cheltuieşte 420.000.000 lei şi încasează ă ă pentru m rfurile exportate 70.000 $. Cu valuta ob inut cump ră ţ ă ă ă marfa <C> în cantitate de 5.000 kg, pe care o vinde în ar cuţ ă 1.000.000 lei/kg, cheltuind cu desfacerea 450.000.000 lei. }n condi iile în care cursul de schimb al leului în raport cu dolarul aţ fost de 15.000 lei/$, rezultatul aferent exportului, importului şi întregii activit i, a înregistrat, în ordine, m rimile:ăţ ăa. 770.000.000 lei; 3.500.000.000 lei; 4.270.000.000 lei;b. -770.000.000 lei; .350.000.000 lei; -420.000.000 lei;c. 770.000.000 lei; 350.000.000 lei; 1.120.000.000 lei;d. -770.000.000 lei; 3.500.000.000 lei; 2.730.000.000 lei;e. nu se pot determina.

14. O firm produce şi export 1.000 buc i din marfa <X> pentruă ă ăţ care cheltuieşte 800.000.000 lei, iar profitul unitar aferent este de 700.000 lei. M rimea cheltuielilor de circula ie pân la frontieră ţ ă ă este de 300.000.000 lei. Nivelul pre ului unitar, în valut , pentru aţ ă realiza un curs de revenire la export de 1$ ş 20.000 lei, este de:a. 55.000 $;

127

b. 55 $;c. 90.000 $;d. 90 $;e. 60 $.

15. Pentru realizarea a 100 buc i din marfa <X> destinateăţ exportului un agent economic cheltuieşte 10 mld. lei, în condi iileţ unei rate a profitului calculat prin cost de 50 %. }ntrucâtă cheltuielile de circula ie pân la frontier sunt de 3 mld. lei, rezultţ ă ă ă c ob inerea unui curs de revenire la export de 15.000 lei pentru 1ă ţ $, presupune realizarea unui pre unitar de vânzare în valut de :ţ ăa. 1.200.000 $;b. 120.000 $; c. 10.000 $;d. 12.000 $;e. nu se poate determina.

16. Migra ia popula iei apte de munc dintr-o ar în alta pentru aţ ţ ă ţ ă se angaja face parte din:a. pia a schimburilor valutareţb. pia a produselor ca încorporeaz un nivel deosebit de înalt deţ ă

cunoştin e ştiin ificeţ ţc. comer ul interna ionalţ ţd. pia a mondial a munciiţ ăe. pia a interna ional a capitalurilorţ ţ ă

17. }n concep ia lui Mihail Manoilescu, decizia privind producereaţ unei m rfi în ar sau procurarea ei prin import este determinată ţ ă ă numai de:a. situa ia balan ei comercialeţ ţb. situa ia balan ei de pl iţ ţ ăţc. extinderea rela iilor politiceţd. gradul productivit ii munciiăţe. toate cele de mai sus

18. Eficien a unei opera iuni de export se eviden iaz prin:ţ ţ ţ ăa. cantitatea de moned na ional ce revine la o unitate valutară ţ ă ă

cheltuit la importăb. cantitatea de valut ob inut prin exportă ţ ăc. cheltuil în moned na ional pentru a ob ine o unitate valutară ă ţ ă ţ ă

str ină ăd. situa ia balan ei de pl iţ ţ ăţe. nici una din situa iile de mai susţ

19. Creşterea cursului oficial de schimb al monedei na ionale are caţ efect:a. echilibrarea balan ei de pl iţ ăţ

128

b. dezechilibrarea balan ei comercialeţc. stimularea exporturilord. descurajarea exporturilore. nu se poate preciza

20. Cursul de revenire brut la import reprezint :ăa. cantitatea de moned na ional ce revine pentru o unitateă ţ ă

valutar convertibil cheltuit pentru importă ă ăb. m rimea valutei încasat la exportă ăc. contribu ia adus la echilibrarea balan ei de pl iţ ă ţ ăţd. baza trecerii la convertibilitatee. toate cele de mai sus

21. Constituie un factor nemijlocit restrictiv al particip rii Românieiă la rela iile economice interna ionale:ţ ţa. func ionarea nesatisf c toare a bursei de valoriţ ă ăb. condi iile pedo-climaticeţc. modul de organizare a socit ilor comercialeăţd. nivelul sc zut de satisfacere a cererii pe pia a internă ţ ăe. formarea liber a pre urilor pe pia a internă ţ ţ ă

22. Cea mai înalt prioritate economic a lumii trebuie s devin :ă ă ă ăa. reducerea cheltuielilor pentru inovareb. extinderea necontrolat a urbaniz riiă ăc. accelerarea ritmului de creştere economicăd. controlul crizelor economicee. sporirea produc iei agricole a rilor în curs de dezvoltare prinţ ţă

procese tehnologice superioare

23. Comer ul exterior este eficient atunci când:ţa. cursurile de revenire la import şi export dep şesc cursul deă

schimbb. cursul de revenire la import este mai mare decât cursul de

schimbc. valoarea exportului este mai mare decât valoarea importuluid. cursul de revenire la import este mai mic decât cursul de

schimbe. cursul de revenire la export este mai mare decât cursul de

schimb

24. Pre ul intern al unui bun exportat este de 40 mil. de lei şi pentruţ fiecare leu de efort intern se ob in din export 50 lei. ţ Cursul de schimb este de 20.000 lei/dolar. Valuta încasat şi cursul deă revenire la export sunt:a. 100.000 $ şi 4000 lei/$;b. 20.000 $ şi 800 lei/$;c. 200.000 $ şi 450 lei/$;

129

d. 220.000 $ şi 400 lei/$;e. nici un r spuns nu este corect.ă

25. }n ultimele trei decenii, cea mai accentuat dinamic aă ă cunoscut-o:a. comer ul interna ional;ţ ţb. pia a financiar interna ional ;ţ ă ţ ăc. pia a valutar ;ţ ăd. pia a muncii interna ional ;ţ ţ ăe. pia a produselor care ncorporeaz un nivel ştiin ifico- tehnicţ ţ ă ţ

ridicat.

26. Fie Cre ş 1.000 lei/$. Cu valuta încasat se import marf , care seă ă ă vinde în ar cu 10 mil. de lei, ţ ă Cri ş 5.000 lei/$. Care este profitul afacerii?a. 20 mil. de lei;b. 8 mil. de lei;c. 10 mil. de lei;d. 15 mil. de lei;e. nu se poate calcula.

27. Balan a comercial deficitar se echilibreaz prin:ţ ă ă ăa. credite interne;b. credite externe;c. utilizarea rezervei valutare;d. b + c;e. a + b + c.

28. Introducerea plafoanelor cantitative la importuri reprezint :ăa. o barier tarifar ;ă ăb. o barier netarifar ;ă ăc. o contram sur la existen a plafoanelor cantitative la export;ă ă ţd. rezultatul politicii de liberarizare a schimburilor externe;e. nu reprezint o barier în calea comer ului interna ional.ă ă ţ ţ

29. Vânz rile de licen e c tre exterior fac parte din:ă ţ ăa. comer ul invizibil;ţb. comer ul material;ţc. comer ul cu am nuntul;ţ ăd. comer ul interior;ţe. comer ul intermediar.ţ

30. Criteriul totalizator al eficien ei comer ului exterior este:ţ ţa. creşterea contribu iei efortului propriu f cut de o ar ;ţ ă ţ ăb. aportul s u la creşterea produsului na ional net;ă ţc. creşterea consumului specific;d. diminuarea veniturilor popula iei;ţe. m rirea datoriei publice.ă

130

31. }n ansamblul c ilor de creştere a eficien ei activit ii de comeră ţ ăţ ţ exterior, reducerea cheltuielilor de produc ie este importantţ ă deoarece determin :ăa. reducerea cursului de revenire brut la import;b. ob inerea unui pre de echilibru pe pia a bunurilor respective;ţ ţ ţc. reducerea taxelor vamale la export;d. sporirea cursului de revenire brut la export;e. reducerea pre ului intern al produsului.ţ

32. Exportul este eficient atunci când:a. revin mai multe unit i monetare na ionale la o unitate valutarăţ ţ ă

ob inut din export;ţ ăb. revin mai pu ine unit i monetare na ionale la o unitate valutarţ ăţ ţ ă

din export;c. cursul de revenire la export este mai mare decât cursul de

schimb al monedei na ionale în valuta respectiv ;ţ ăd. pre ul în valut la export este egal cu cheltuielile na ionaleţ ă ţ

pentru ob inerea produsului;ţe. pre ul pe pia a interna ional este stabilit de rile dezvoltate.ţ ţ ţ ă ţă

33. Forma principal sub care s-a constituit pia a mondial este:ă ţ ăa. comer ul invizibil;ţb. pia a schimburilor valutare;ţc. comer ul interna ional;ţ ţd. pia a capitalului;ţe. pia a produselor tehnico-ştiin ifice.ţ ţ

34. O firm cump r 1.000$ la cursul de 9.000 lei/$. Suma esteă ă ă folosit pentru a importa m rfuri pentru care suport diferite taxeă ă ă de 20% şi realizeaz un profit de 5 milionane. Cursul de revenireă brut import reprezint :ăa. 15.800;b. 15.000;c. 14.000;d. 12.800;e. 10.800.

35. Creşterea mai rapid a comer ului mondial, fa de produseleă ţ ţă interne brute însumate ale rilor, semnific :ţă ăa. sc derea PIB în unele ri;ă ţăb. creşterea gradului de dependen a rilor fa de rela iileţă ţă ţă ţ

economice externe;c. existen a unor dezechilibre pe pia a mondial ;ţ ţ ăd. sc derea ponderii m rfurilor cu grad înalt de prelucrare;ă ăe. extinderea pie ei valutare.ţ

131

XXIII. PIA A SCHIMBURILOR VALUTAREŢ

1. Majoritatea schimburilor valutare se fac prin intermediul:a. burselor de valori;b. caselor de schimb valutar;c. firmelor de turism interna ional;ţd. bugetului de stat;e. b ncilor.ă

2. Pe pia a schimburilor valutare la vedere se face:ţa. livrarea valutelor cump rate în maxim 48 ore de la dataă

realiz rii tranzac iei;ă ţb. livrarea valutelor cump rate în maxim 3 zile de la data realiz riiă ă

tranzac iei;ţc. livrarea valutei se face simultan cu încheierea tranzac iei înţ

condi iile în care cursul valutar este v zut de ambii parteneri;ţ ăd. schimburile valutare se fac pe pie e deschise, unde vânz torulţ ă

de valut îl vede în permanen pe cump r torul de valut ;ă ţă ă ă ăe. schimburi valutare ce au loc la casele de schimb valutar.

3. Pia a schimburilor valutare la termen se caracterizeaz prin faptulţ ă c :ăa. livrarea monedelor cump rate se face în cel mult dou zile de laă ă

data încheierii tranzac iei;ţb. livrarea valutei se face simultan cu încheierea tranzac iei,ţ

existând un termen de contestare a contractului;c. încheierea tranzac iei şi schimbul monedelor se fac simultan darţ

numai dup un termen de timp obligatoriu ce trebuie s treacă ă ă de la cunoaşterea partenerilor de afacere;

d. tranzac ia se efectueaz la cursul din data semn riiţ ă ă contractului, urmând ca livrarea monedelor s se fac la o dată ă ă ulterioar ;ă

e. tranzac ia are loc dup 48 de ore de la data livr rii valutei.ţ ă ă

4. Pe pia a valutar interbancar se efectueaz :ţ ă ă ăa. opera iuni de vânzare-cump rare de valute între diferi i agen iţ ă ţ ţ

economici la un curs prestabilit şi într-o anumit cantitate;ăb. tranzac ii valutare între b nci şi restul agen ilor economici, la unţ ă ţ

curs liber, f r limitarea sumelor;ă ăc. tranzac ii în valut între diferite b nci;ţ ă ăd. numai vânz ri şi cump r ri de valut la termen;ă ă ă ă

132

e. tranzac ii între b nci cu titluri de valoare a c ror pre seţ ă ă ţ exprim în valut .ă ă

5. Printre elementele ce diferen iaz ordinele de vânzare, fa deţ ă ţă odinele de cump rare de valut primite de b nci, se num r :ă ă ă ă ăa. numai ordinele de vânzare trebuie înso ite de o documenta ieţ ţ

adecvat ;ăb. numai la ordinele de cump rare se anexeaz documente ceă ă

trebuie s justifice opera iunea bancar ;ă ţ ăc. pe ordinul de cump rare nu se men ioneaz destina ia sumei deă ţ ă ţ

valut ce se cump r ;ă ă ăd. ordinele de vânzare se fac numai în moned na ional ;ă ţ ăe. ordinele de cump rare se fac numai la termen (7 zile).ă

6. Cursul de schimb determinat de cererea şi oferta pe pia aţ schimbului valutar este:a. un curs de schimb prestabilit;b. un curs de schimb flotant;c. un curs de schimb artificial;d. un curs de schimb fixat;e. nici una din afirma iile de mai sus.ţ

7. Convertibilitatea monedei na ionale a rii noastre este:ţ ţăa. intern ;ăb. extern ;ăc. limitat ca sum ;ă ăd. intern , limitat de cont curent;ă ăe. nici una din afirma iile de mai sus nu este adev rat .ţ ă ă

8. Pe pia a valutar interbancar cursul oficial este:ţ ă ăa. stabilit de c tre casele de schimb valutar;ăb. este stabilit de c tre Banca Na ional ;ă ţ ăc. este un curs maxim care nu poate fi dep şit;ăd. este un curs minim sub care nu se poate coborâ;e. este stabilit de c tre b ncile de investi ii.ă ă ţ

9. Omul de ştiin IONEL STOLERU apreciaz c în condi iileţă ă ă ţ ineficien ei m surilor cantitative de recuperare şi vânzare deţ ă devize în raport cu masa capitalurilor flotante, guvernele au în elesţ c este mult mai bine s ac ioneze asupra cantit ilor de aceea,ă ă ţ ăţ rata dobânzii a devinit treptat:a. un instrument al strategiei economiceb. un obiectiv al negocierilor dintre sindicat, patronat şi guvernc. arma esen ial a politicii monetare de reglare a cursului deţ ă

schimbd. constant a func iilor de produc ieă ţ ţe. o pârghie economic oarecareă

133

10. }n cadrul pie ei schimburilor valutare, tranzac iile la vedere auţ ţ loc în special prin;a. telefonb. telexc. telefon şi telexd. întâlnirea şi ngocierea direct a reprezentan ilor b nciloră ţ ă

interesatee. nici una din formele prezentate

11. }n România, pe pia a valutar trebuie justificate:ţ ăa. ordinele de cump rare;ăb. ordinele de vânzare;c. doar ordinele de vânzare emanând de la reziden i;ţd. doar ordinele de vânzare care eman de la nereziden i;ă ţe. toate ordinele de vânzare care dep şesc suma de 50.000 deă

dolari.

12. Pe pia a valutar interbancar , cursul oficial:ţ ă ăa. este stabilit de c tre casele de schimb valutar;ăb. este o medie aritmetic a cursurilor de schimb afişate la caseleă

de schimb valutar;c. este o medie aritmetic a cursurilor de schimb afişate de b nci;ă ăd. este stabilit pe baza unei anumite metodologii elaborate de

Banca Na ional ;ţ ăe. este stabilit în corela ie cu evolu ia cursului de schimb de pe pia aţ ţ ţ

neagr .ă

13. Necesitatea existen ei pe pia a valutar a opera iunilor laţ ţ ă ţ termen, este impus , mai ales de:ăa. plasarea capitalurilor disponibile în societateb. existen a opera iunilor speculativeţ ţc. existen a şi pe alte pie e a acestei categorii de opera iiţ ţ ţd. asigurarea împotriva riscurilor generate de mdificarea cursului

care ar putea interveni oricând, generând peirderie. toate cele de mai sus

14. Pe pia a schimburilor valutare se efectueaz :ţ ăa. opera ii de vâzare-cump rare a banilor şi titlurilor de valoareţ ă

care apar in diferitelor riţ ţăb. prioritar, tranzac ii cu elemente de capital circulantţc. prioritar, tranzac ii prin intermediul b ncilorţ ăd. opera ii de finan are şi refinan areţ ţ ţe. prioritar, tranzac ii cu titluri de valoareţ

134

15. Pe pia a schimburilor valutare, cursul opera iunilor la termenţ ţ este în general:a. mai mic decât cursul la vedereb. mai dinamic decât cursul la vederec. mai ridicat decât cursul la vedered. identic cu cel la vederee. mai mare decât cursul la vedere deoarece este corectat cu

indicele de cretere a pre urilorţ

16. Tranzac iile valutare la termen au ca scop:ţa. plasarea avantajoas a disponibilit ilor curenteă ăţb. asigurarea împotriva riscului valutarc. participarea agen ilor economici interni pe pia a valutarţ ţ ăd. influen area cursului valutarţe. protejarea disponibilit ilor curente de efectele devaloriz riiăţ ă

monedei

17. Opera iile la termen pe pia a schimburilor valutare au ca scop:ţ ţa. sustragerea unor importante sume de bani din economia real ;ăb. sporirea în viitor a num rului de firme care ac ioneaz peă ţ ă

aceast pia ;ă ţăc. asigurarea împotriva riscurilor generate de modificarea

cursurilor titlurilor de valoare;d. plasarea capitalului disponibil în str in tate;ă ăe. modificarea cursului de schimb.

18. Cererea şi oferta pe pia a schimburilor valutare îşi au sursa în:ţ1. comer ul exterior;ţ2. activitatea b ncilor;ă3. activitatea agen ilor economici;ţ4. politica de stabilizaremacroeconomic ;ă5. tranzi ia la economia de pia .ţ ţă

a. (1,3);b. (1,2,3);c. (2,3);d. (1,2,3,4);e. (1,2,3,4,5).

19. Opera iunile efectuate pe pia a valutar interbancar sunt:ţ ţ ă ăa. vânz ri şi cump r ri de valut la vedere şi la termen;ă ă ă ăb. numai vânz ri şi cump r ri de valute la termen;ă ă ăc. tranzac ii cu titluri financiare;ţd. numai opera iuni de vânzare a valutelor;ţe. vânz ri şi cump r ri de valute la un pre stabilit anterior.ă ă ă ţ

20. Pia a valutar interbancar actual se caracterizeaz prin:ţ ă ă ă ăa. fixing, de genul licita iei ferme;ţ

135

b. efectuarea de opera iuni la cursuri liber negociate pe tot timpulţ zilei;

c. realizarea convertibilit ii monedei na ionale(a leului);ăţ ţd. opera iuni pe pia a de capital;ţ ţe. cursuri constante.

21. Fac obiectul schimburilor pe pia a valutar :ţ ăa. toate monedele na ionale;ţb. doar monedele rilor membre ale FMI;ţăc. toate monedele convertibile;d. doar monedele rilor Uniunii Europene;ţăe. numai monedele rilor vest-europene.ţă

22. Pe pia a schimburilor valutare se efectueaz :ţ ăa. opera ii de finan are şi refinan are;ţ ţ ţb. prioritar, tranzac ii cu titluri de valoare;ţc. prioritar, tranzac ii n numerar;ţ ţd. prioritar, tranzac ii prin intermediul b ncilor;ţ ăe. opera ii de vânzare-cump rare a banilor şi titlurilor de valoareţ ă

care apar in diferitelor ri.ţ ţă

23. Pe pia a valutar interbancar cursul oficial:ţ ă ăa. este stabilit de c tre b nci împreun cu casele de schimbă ă ă

valutar;b. reprezint o medie aritmetic a cursurilor de schimb afişate deă ă

casele de schimb valutar.c. reprezint o medie aritmetic a cursurilor de schimb afişate deă ă

b nci;ăd. reprezint o medie calculat pe baza tranzac iilor zilnice care auă ă ţ

loc pe pia a interbancar ;ţ ăe. este stabilit, pe baza unei anumite metodologii, elaborat deă

Banca Na ional .ţ ă

24. Pe pia a schimburilor valutare, cursul opera iunilor la termenţ ţ este în general:a. mai mic decât cursul la vedere;b. mai ridicat decât cursul la vedere;c. identic cu cel la vedere;d. mai dinamic decât cursul la vedere;e. mai ridicat decât cursul la vedere pentru c el este afectat deă

infla ie.ţ

XXIV. ECONOMIA ROM~NIEI

1. Tendin ele majore care marcheaz economia României sunt:ţ ăa. dezvoltarea economiei de pia ;ţă

136

b. men inerea unor standarde de via a popula iei;ţ ţă ţc. redresarea economei de pia ;ţăd. incertitudinea progresului economic;e. men inerea statutului de stat socialist.ţ

2. Reforma economic reprezint :ă ăa. procesul transform rii propriet ii şi mecanismelor activit iiă ăţ ăţ

economice astfel încât ac inile agen ilor economici s fie reglateţ ţ ă prin intermediul pie ei;ţ

b. restructurarea agen ilor economici;ţc. instaurarea libert ii agen ilor economici;ăţ ţd. introducerea legii concuren ei pentru a stabili ordinea de accesţ

la resurse;e. procesul transform rii structurale a propriet ii, organiz rii,ă ăţ ă

conducerii şi mecanismelor activit ii economice, rolulăţ regulator al ac iunilor economice revenind pie ei.ţ ţ

3. Schimbarea structurii propriet ii înseamn :ăţ ăa. transformarea întreprinderilor de stat în regii autonome şi

societ i comerciale;ăţb. modificarea structurii ac ionariatului într-o societate pe ac iuniţ ţ

cu capital privat;c. modoficarea impozitului pe proprietate;d. modificarea ponderii diferitelor forme de proprietate în totalul

acestora;e. apari ia propriet ii private.ţ ăţ

4. Descentralizarea conducerii vie ii economice şi sociale reprezint :ţ ăa. schimbarea persoanelor aflate la conducerea statului

(parlament, guvern, preşeden ie) pe baza alegerilor libere;ţb. desfiin area institu iilor de stat ce se ocup cu planificareaţ ţ ă

economic şi social ;ă ăc. schimbarea directorilor cu manageri;d. instaurarea autonomiei decizionale şi financiare a administra ieiţ

publice locale şi a agen ilor economici;ţe. introducerea metodelor moderne de conducere a firmelor.

5. Printre motiva iile particip rii unei ri la schimburile interna ionaleţ ă ţă ţ de valori se num r :ă ăa. asigurarea furniz rii de materii prime c tre rile dezvoltate sauă ă ţă

de tehnologie c tre rile r mase în urm în ierarhia dezvolt riiă ţă ă ă ă economice

b. men inerea unor rela ii de prietenie cu alte state;ţ ţc. asigurarea echilibr rii pie ei interna ionale de valori;ă ţ ţ

137

d. asigurarea pie ei de desfacere a bunurilor care nu suntţ competitive pe pia a intern ;ţ ă

e. asigurarea convertibilit ii monedei na ionale.ăţ ţ

6. Structurile europene reprezint :ăa. ansamblul statelor europene dezvoltate;b. reuniunea conducerilor rilor europene în institu iiţă ţ

suprastatale;c. ansamblul institu iilor constituite prin acordul între stateleţ

europene interesate şi în care acestea sunt reprezentate;d. ansamblul ader rilor rilor eupropene fa de diferite idei,ă ţă ţă

atitudini, fenomene;e. ansamblul problemelor economice, sociale, militare şi politice

ale rilor europene structurate în func ie de importan a lor.ţă ţ ţ

7. Scopul major al structurilor europene îl reprezint :ăa. dezvoltarea echilibrat şi la un nivel înalt a rilor membreă ţă

europene; b. ap rarea reciproc teritorial în cazul unei agresiuni militare;ă ă ăc. scutirea de taxe vamale la comer ul între rile membre;ţ ţăd. crearea unei monede unice europene;e. evitarea conflictelor economice, militare sau de alt natur ceă ă

ar putea pare între rile membre.ţă

8. Printre factorii restrictivi în participarea României la rela iileţ economice interna ionale se num r :ţ ă ăa. sc derea permanent a PIB-ului în valori reale;ă ăb. gradul avansat al uzurii morale a aparatului tehnic şi tehnologic;c. sc derea permanent a cursului leului fa de valut ;ă ă ţă ăd. politica de lichidare şi privatizare a întreprinderilor cu capital de

stat;e. deficitul bugetar.

9. Fraza: <Rela iile dintre na iuni şi în cadrul na iunilor… au legatţ ţ ţ na iunile într-o re ea complex de interdependen e, din care nici oţ ţ ă ţ na iune, oricât de puternic ar fi, nu se poate autoexclude în modţ ă realist>, a fost men ionat în lucrarea:ţ ăa. Restructurarea ordinii interna ionale (Jan Timbergen);ţb. For ele na ionale productive şi comer ul exterior (M.ţ ţ ţ

Manoilescu);c. Al treilea val (A. Toffler);d. Ştiin a economic şi interesul public (J.K. Galbraith);ţ ăe. L’Ambition international (Lionel Stoleru).

10. Reforma economic în România a demarat în urm toareleă ă direc ii principale:ţ

138

a. transformarea întreprinderilor de stat în regii autonome şi societ i comercialeăţ

b. reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate privată asupra p mântuluiă

c. constituirea de întreprinderi lucrative privated. privatizarea întreprinderilor de state. toate cele de mai sus

11. Stucturile europene sunt formate din mai multe institu ii alţ c ror obiect îl formeaz problemele:ă ăa. economiceb. socialec. militared. politicee. toate cele de mai sus

12. Protec ia social cu caracter general se acord ;ţ ă ăa. numai persoanelor în vârst legal de muncă ă ăb. numai persoanelor în vârst legal de munc şi inapte pentruă ă ă

muncăc. numai şomerilord. numai persoanelor defavorizate de existen a concuren ei şi aţ ţ

liberei ini iativeţe. întregii popula iiţ

13. Aderarea României la structurile europene, este urmat , deă integrarea efectiv care reprezint un proces complex care are laă ă baz principiile:ăa. existen a unor elemente comune ale civiliza ieiţ ţb. acceptarea toleran eiţc. compatibilitatea şi complementaritatead. rezolvarea în comun a problemelor globale ale omeniriie. unitatea statelor europene, ca suport în reuşita consuren ei cuţ

SUA

14. Integrarea României în structurile europene, reprezintă obiectivul fundamental al rela iilor sale externe, întrucât aceastaţ este singura cale pentru;a. dezvoltarea unor rela ii armonioase cu veciniiţb. asigurarea stabilit ii şi integrit ii na ionaleăţ ăţ ţc. ieşirea de sub influen a nefast a Rusieiţ ăd. realizarea economiei de piaţăe. înf ptuirea obiectivelor ce decurg din statutul de membru ală

ONU

15. Reforma în economia româneasc urmeaz s se finalizeze prin:ă ă ăa. men inerea conducerii centralizate a vie ii economice şi sociale;ţ ţ

139

f. reglarea prin pia în condi ii de concuren a raportului dintreţă ţ ţă cerere şi ofert ;ă

g. reglarea prim plan a activit ilor economice;ăţh. transformarea structural a economiei f r un sistem adecvată ă ă

de prote ie social ;ţ ăi. autonomia limitat a agen ilor economici priva i.ă ţ ţ

16. Dep şirea actualei situa ii în care se afl economia României seă ţ ă poate realiza în timp, prin transform ri structurale care vizeaz :ă ăa. eliminarea infla iei;ţb. asigurarea unei balan e comerciale permanent excedentare;ţc. transformarea structural a priorit ii şi autonomia real aă ăţ ă

agen ilor economici;ţd. fixarea pre urilor reale şi reducerea rolului economic al statului;ţe. eliminarea datoriei publice şi reducerea costurilor sociale.

17. Adâncirea reformei si a tranzi iei în concordan cu criteriile deţ ţă eficien impuse de pia , determin schimbarea structuriiţă ţă ă propriet ii în sensul:ăţa. diminu rii continue a marimii sectorului public n favoarea celuiă ţ

privat;b. diminu rii m rimii sectorului public în favoarea celui privat şiă ă

mixt;c. creşterii absolute a celor trei sectoare - public, privat, mixt;d. creşterii în ritmuri egale a celor trei sectoare - public, privat,

mixt;e. diminu rii propriet ii private - asociative şi creşterii propriet iiă ăţ ăţ

publice şi mixte.

XXV. PROBLEME GLOBALE ALE ECONOMIEI MONDIALE

1. }nainte de a fi rezolvate problemele omenirii trebuie s fie:ăa. identificate şi corect formulate;b. c utate solu iile de a le evita;ă ţc. c utate solu iile de a le preveni;ă ţd. cunoscute cauzele care le determin şi efectele lor directeă

propagate în timp, şi spa iu;ţe. eliminate fenomenele care perturb manifestarea problemelor.ă

2. Globalizarea problemelor omenirii se bazeaz pe:ăa. dezvoltarea mijloacelor de telecomunica ie;ţb. comer ul interna ional;ţ ţc. diviziunea interna ional a muncii;ţ ăd. unicitatea economiei mondiale;e. distribu ia neuniform a resurselor la nivel global.ţ ă

140

3. Probleme globale ale omenirii precum: poluarea, sc dereaă volumului resurselor neregenerabile, creşterii popula iei etc,ţ cunosc o dezvoltare:a. liniar ;ăb. logoritmic ;ăc. exponen ial ;ţ ăd. parabolic ;ăe. hiperbolic .ă

4. Caracteristica de baz a evolu iei problemelor globale ale omeniriiă ţ se concretizeaz în:ăa. rezultatele determinate de timpul necesar dubl rii efecteloră

negative din lume;b. c utarea permanent a solu iilor care s rezolve problemeleă ă ţ ă

globale ale omenirii;c. generalizarea efectelor polu rii la nivel global;ăd. diminuarea pân la epuizare a resurselor neregenerabile;ăe. efectele asupra economiei mondiale privite prin prisma unicit iiăţ

acesteia.

5. Criza alimentar , ca o problem global a economiei mondiale,ă ă ă caracterizeaz :ăa. lipsa acut de alimente pentru o mare parte a popula ieiă ţ

globului;b. lipsa de alimente a popula iei de pe glob ca urmare a uneiţ

secete dintr-un anumit an;c. lipsa de carne şi produse din carne datorate unei crize

economice accentuate;d. lipsa de alimente din consumul popula iei datorate puterii deţ

cump rare reduse;ăe. existen a unui raport incorect în consum între proteine şi calorii,ţ

în anumite ri de pe glob.ţă

6. Printre factorii care frâneaz creşterea produc iei de alimente peă ţ locuitor se num r :ă ăa. creşterea mai rapid a num rului popula iei fa de volumulă ă ţ ţă

produc iei de alimente;ţb. sc derea suprafe elor agricole cultivate din rile dezvoltate;ă ţ ţăc. creşterea continu a pre ului alimentelor;ă ţd. creşterea şomajului în agricultur ;ăe. sc derea productivit ii globale în agricultur .ă ăţ ă

7. <Cea mai înalt prioritate economic a lumii> este:ă ăa. sporirea produc iei agricole a rilor în curs de dezvoltare cuţ ţă

ajutorul tehnologiilor moderne;

141

b. creşterea produc iei de alimente prin dare în folosin a noiţ ţă terenuri agricole în rile dezvoltate unde este posibil aplicareaţă ă de procedee tehnologice superioare;

c. angrenarea a tot mai multor persoane în sfera agricol înă vederea creşterii produc iei;ţ

d. utilizarea pe scar tot mai larg a produselor chimice ce permită ă creşterea productivit ii terenurilor;ăţ

e. cercetarea ştiin ific în vederea descoperirii şi aplic rii de noiţ ă ă tehnologii ce permit creşterea produc iei agricole în rileţ ţă dezvoltate.

8. Poluarea reprezint :ăa. eliminarea în natur de agen i poluan i în orice cantitate sauă ţ ţ

condi ii;ţb. deprecierea ciclurilor normale de via biogeochimic , caţă ă

urmare a unor factori poluan i;ţc. emisia de gaze arse în atmosfer ;ăd. evacuarea de substan e chimice în cursurile de ap ;ţ ăe. evacuarea de agen i poluan în faze ecologice.ţ ţă

9. Limitele superioare ale polu rii reprezint :ă ăa. cantitatea masiv de poluan i ce poate fi eliminat în natur ;ă ţ ă ăb. momentul pân la care dezechilibrarea balan ei ecologiceă ţ

naturale a p mântului nu determin deterior ri ireversibile aleă ă ă proceselor vitale ale ciclurilor biogeochimice;

c. num rul maxim de cicluri biogeochimice ce pot avea loc;ăd. volumul maxim de agen i poluan i ce pot fi evacua i în natur ,ţ ţ ţ ă

f r a determina poluarea mediului;ă ăe. debitul maxim de deversare a substan elor poluante în aer sauţ

ap .ă

10. Cea mai urgent şi permanent problem a omenirii este:ă ă ăa. eradicarea centrelor de conflict de pe glob;b. furnizarea de ajutoare rilor subdezvoltate;ţăc. asimilarea oceanului planetar şi a cosmosului pentru progresul

şi bun starea popoarelor;ăd. aranzi ia la economia de pia a fostelor ri comuniste;ţ ţă ţăe. sprijinirea dezvolt rii continue a ştiin ei şi punerii cuceririlor eiă ţ

în slujba îmbun t irii vie ii oamenilor.ă ăţ ţ

11. Globalizarea porblemelor omenirii este legat şi de faptul c :ă ăa. înclina ia marginal spre consum este aproximativ aceeaşi laţ ă

familiile de pe glob, indiferent de ara în care tr iesc;ţ ăb. ele con in elemente tehnice, social-economice, politice şiţ

ecologice comune;c. s-a dezvoltat foarte mult: comer ul interna ional şi pie eleţ ţ ţ

financiare interna ionale;ţ

142

d. se extind – zonele de conflict militar;e. nu sunt suficient cunoscute şi analizate aceste probleme.

12. Rela ia între modificarea produc iei agricole mondiale şi aţ ţ produc iei de alimente pe locuitor în rile slab dezvoltate este:ţ ţăa. în timp ce prima creşte cea de a doua este cel mult constant ;ăb. ambele cresc direct propor ional;ţc. ambele scad p strând un raport direct propor ional între ele;ă ţd. prima creşte, cea de a doua cunoscând o modificare invers

propor ional ;ţ ăe. prima scade, cea de a doua având o varia ie inversţ

propor ional .ţ ă

13. Printre factorii care conduc la complicarea problemelor dezvolt rii şi a vie ii pe planet se num r :ă ţ ă ă ăa. criza alimentar ;ăb. creşterii popula iei globului;ţc. modificarea climei şi în special a microclimei;d. existen a în majoritatea rilor a fenomenului infla ionist;ţ ţă ţe. modificarea annual a PIB-ului rilor de pe glob.ă ţă

14. Efectul de ser la nivel planetar se datoreaz :ă ăa. utiliz rii energiei nucleare;ăb. utiliz rii de combustibili fosili;ăc. produc iei de florocarburi clorurate;ţd. utiliz rii în industrie de metale toxice care apoi sunt evacuate înă

atmosfer ;ăe. existen ei unui decalaj între evacuarea oric rui tip de poluant înţ ă

atmosfer şi apari ia efectelor lui.ă ţ

15. Exiten a unui decalaj între evacuarea unui poluant în mediulţ înconjur tor şi apari ia efectelor lui negative determin :ă ţ ăa. atenuarea influen ei poluantului asupra mediului;ţb. dispersia mai mare a poluantului în atmosfer ;ăc. creşterea pericolului atingerii limitei superioare a polu rii;ăd. afectarea stratului de ozon prin creare unui <gol> în acesta în

dreptul Polului Sud;e. ridicarea temperaturii medii a plantei, în viitor, cu 1.5-4.5oC.

16. Istoria civiliza iei umane demonstreaz faptul c problemeleţ ă ă globale ale omenirii pentru a fi rezolvate trebuie mai întâi:

1. descoperite şi localizate;2. corect formulate;3. integrate într-o strategie realist de dezvoltare;ă4. discutate în universit i;ăţ5. stabilite rile care nu doresc s participe la rezolvarea lor.ţă ă

a. (1,2,3,4);

143

b. (1,2,3);c. (1,2,4);d. (1,2);e. (2,3,4).

17. Criza alimentar înseamn :ă ăa. lipsa acut de alimente în rile slab dezvoltate;ă ţăb. lipsa total de alimente în anumite ri;ă ţăc. sc derea produc iei bunurilor alimentare în cele mai multe ri;ă ţ ţăd. lipsa acut de alimente pentru o mare parte a popula ieiă ţ

globului;e. creşterea mai lent a produc iei de bunuri alimentare fa deă ţ ţă

nevoi.

18. Prima dintre problemele urgente şi permanente ale omenirii este:a. tranzac ia la economia de pia n rile foste socialiste;ţ ţă ţ ţăb. oprirea degrad rii mediului natural;ăc. temporizarea infla iei şi controlul ei;ţd. dezvoltarea ştiin ei şi punerea rezultatelor ei n slujbaţ ţ

mbun t irii vie ii oamenilor;ţ ă ăţ ţe. extinderea necontolat a urbaniz rii.ă ă

R SPUNSURI Ă

144

I. NEVOILE ŞI RESURSELE. ACTIsVITATEA

ECONOMIC .Ă

1-c; 2-b; 3-d; 4-d; 5-e; 6-c; 7-c; 8-b; 9-e; 10-c; 11-a; 12-c; 13-c; 14-b;

15-a; 16-c; 17-c;18-b;19-a; 20-a; 21-e; 22-e.

I. ECONOMIA, O REALITATE DIVERSĂ

1-a; 2-e; 3-e; 4-e; 5-d; 6-d; 7-e; 8-c; 9-c; 10-b; 11-d; 12-a; 13-d; 14-b;

15-a; 16-a; 17-a; 18-c; 19-a; 20-a; 21-a; 22-a.

II. ECONOMIA DE PIAŢĂ

1-d; 2-d; 3-b; 4-e; 5-a; 6-a; 7-e; 8-d; 9-d; 10-c; 11-e; 12-c; 13-e; 14-d;

15-a; 16-c; 17-b; 18-c; 19-d; 20-b; 21-a; 22-d.

III. BANII

1-c; 2-d; 3-c; 4- e; 5-c; 6-b; 7-d; 8-b; 9-b; 10-a; 11-c; 12-e; 13-b; 14-a;

15-d; 16-d; 17-c; 18-e; 19-b; 20-c; 21-c; 22-c; 23-c; 24-d; 25-d; 26-d;

27-d; 28-c; 29-d; 30-b; 31-b; 32-c; 33-d; 34-b; 35-a; 36-d; 37-b; 38-e;

39-c; 40-c; 41-a; 42-a; 43-a; 44-b; 45-d.

IV. FACTORII DE PRODUC IEŢ

1-d; 2-d; 3-d; 4-e; 5-d; 6-e; 7-b; 8-c; 9-c; 10-a; 11-d; 12-e; 13-e; 14-b;

15-d; 16-b; 17-c; 18-a; 19-e; 20-c; 21-d; 22-c; 23-a; 24-e; 25-d; 26-a;

27-a; 28-d; 29-d.

VI. PROGRESUL TEHNIC

1-e; 2-e; 3-d; 4-a; 5-c; 6-b; 7-c; 8-a; 9-b; 10-c; 11-b; 12-b; 13-b; 14-c.

VII. UTILIZAREA FACTORILOR DE PRODUC IE.Ţ

COSTUL DE PRODUC IEŢ

1-c; 2-e; 3-b; 4-c; 5-d; 6-a; 7-c; 8-d; 9-c; 10-d; 11-a; 12-a; 13-b; 14-a;

15-b; 16-c; 17-c; 18-c; 19-c; 20-c; 21-d; 22-d; 23-b; 24-e; 25- c; 26-a;

27-a; 28-d; 29-c; 30-a; 31-e; 32-e; 33-d; 34-b; 35-c; 36-d; 37-c; 38-a;

39-e; 40-b; 41-b; 42-b; 43-a; 44-d; 45-c; 46-d; 47-e; 48-c; 49-e; 50-d;

51-d; 52-c; 53-a; 54-e; 55-b.

VIII. PRODUCTIVITATEA

1-d; 2-e; 3-d; 4-a; 5-c; 6-d; 7-d; 8-e; 9-c; 10-e; 11-c; 12-e; 13-a; 14-c.

145

IX. CONSUMATORUL ŞI UTILITATEA ECONOMICĂ

1-d; 2-e; 3-1a, 2c, 3b,4e,5d; 4-b; 5-c; 6-b; 7-c; 8-c; 9-c; 10-c; 11-e; 12-

e; 13-b; 14-a; 15-d;16-b.

10. PIA AŢ

1-a; 2-b; 3-e; 4-c; 5-b; 6-d; 7-a; 8-c; 9-c; 10-b; 11-c; 12-a; 13-b; 14-c;

15-a; 16-e; 17-c; 18-a; 19-d; 20-b; 21-b; 22-e.

XI. CONCUREN AŢ

1-e; 2-c; 3-d; 4-e; 5-d; 6-b; 7-d; 8-b; 9-e; 10-a; 11-a; 12-c;

12. PIA A MONETARŢ Ă

1-d; 2-c;3-d;4-b; 5-a; 6-d; 7-c; 8-c; 9-c; 10-a; 11-c; 12-b; 13-a; 14-b;

15-c; 16-a; 17-a; 18-b; 19-c;

XIII. PIA A CAPITALURILORŢ

1-c; 2-e; 3-c; 4-d; 5-a; 6-b; 7-c; 8-c; 9-c; 10-b; 11-d; 12-d; 13-d; 14-c;

15-e; 16-c; 17-b; 18-a; 19-d; 20-a; 21-c; 22-c; 23-e; 24-b; 25-b; 26-e;

27-b; 28-d; 29-c; 30-c; 31-e; 32-d; 33-e; 34-d; 35-d; 36-a; 37-c.

XIV. PIA A FOR EI DE MUNC . SALARIULŢ Ţ Ă

1-d; 2-d; 3-a; 4-d; 5-e; 6-b; 7-c; 8-a; 9-d; 10-d; 11-d; 12-c; 13-d; 14-b;

15-b; 16-b; 17-c; 18-d; 19-a; 20 – c; 21-d; 22-d; 23-b; 24-d; 25-a; 26-c;

27-c; 28-c; 29-e; 30-b; 31-b; 32-b; 33-a; 34-a.

XV. PROFITUL

1-b; 2-d; 3-e; 4-d; 5-a; 6-a; 7-a; 8-b; 9-a; 10-b; 11-c; 12-d; 13-a; 14-

d;15-b; 16-c;17-b; 18-d; 19-b; 20-b; 21-b; 22-c; 23-d; 24-b; 25-b; 26-d;

27-e; 28-e; 29-d; 30-c; 31-a; 32-a; 33-b; 34-b; 35-d; 36-b; 37-e; 38-a;

39-e; 40-b; 41-a.

XVI. VENITUL, CONSUMUL, INVESTI IILEŢ

1-a; 2-a; 3-a; 4-a; 5-a; 6-d; 7-c; 8-c; 9-a; 10-a; 11-b; 12-e; 13-d; 14-d;

15-b; 16-c; 17-b; 18-d; 19-c; 20-e; 21-d; 22-e; 23-b; 24-c; 25-e; 26-c;

27-e; 28-b; 29-c; 30-c; 31-e; 32-c; 33-c; 34-b; 35-a; 36-d; 37-b; 38-d;

39-b.

146

XVII. EFICIEN A ŞI ECHILIBRUL ECONOMICŢ

1-c; 2-d; 3-c; 4-d; 5-e; 6-d; 7-e; 8-a; 9-a; 10-d; 11-c; 12-d; 13-d; 14-d;

15-d; 16-c; 17-d; 18-a; 19-d, 20-d; 21-e; .22-a; 23-c; 24-a; 25-b; 26-c;

27-c; 28-a; 29-a.

XVIII. ŞOMAJUL

1-c; 2-d; 3-a; 4-c; 5-a; 6-a; 7-c; 8-c; 9-d; 10-d; 11-d; 12-c; 13-d; 14-c;

15-e; 16-d; 17-a; 18-b; 19-e; 20-c; 21-e; 22-e; 23-c; 24-a; 25-c; 26-b;

27-b; 28-a. .

XIX. INFLA IAŢ

1-a; 2-d; 3-d; 4-b; 5-b; 6-d; 7-b; 8-c; 9-c; 10-b; 11-d; 12-b; 13-b; 14-e;

15-d; 16-e; 17-c; 18-c; 19-d; 20-e; 21-b; 22-b; 23-c; 24-c; 25-d; 26-b;

27-a; 28-b; 29-d; 30-d; 31-b; 32-c.

XX. FLUCTUA IILE ACTIVIT II ECONOMICEŢ ĂŢ

1-b; 2-e; 3-a; 4-e; 5-a; 6-a; 7-a; 8-b; 9-a; 10-b; 11-c; 12-c; 13-a; 14-c;

15-c; 16-c17-b; 18-c; 19-d; 20-e; 21-e; 22-a; 23-a; 24-a; 25-c; 26-b;

27-e; 28-b; 29-c; 30-d; 31-b.

XXI. STATUL ŞI ECONOMIA

1-a; 2-c; 3-e; 4-a; 5-a; 6-e; 7-d; 8-d; 9-a; 10-e; 11-d; 12-c; 13-d; 14-c;

15-c; 16-b; 17-b; 18-b; 19-c; 20-e; 21-c; 22- c; 23-d; 24-d; 25-d; 26-c;

27-a; 28-b; 29-e; 30-a; 31-e; 32-c; 33-b.

XXII. PIA A MONDIALŢ Ă

1-a; 2-b; 3-a; 4-c; 5-a; 6-b; 7-c; 8-a; 9-b; 10-b; 11-c; 12-b; 13- d; 14-d;

15-d; 16-d; 17-d; 18-c; 19-c; 20-a;21-d; 22-e; 23-b; 24-a; 25-b; 26-b;

27-d; 28-b; 29-a; 30-b; 31-e; 32-b; 33-c; 34-a; 35-b.

XXIII. PIA A SCHIMBURILOR VALUTAREŢ

1-e; 2-a; 3-d; 4-c; 5-b; 6-b; 7-d; 8-b; 9-c; 10-d; 11-d; 12-d; 13- d; 14-c;

15-c; 16-b; 17-a; 18-c; 19-a; 20-b; 21-c; 22-d; 23-d; 24-b.

XXIV. ECONOMIA ROM~NIEI

1-d; 2-e; 3-d; 4-d; 5-a; 6-c; 7-a; 8-b; 9-a; 10-e; 11-e; 12-e; 13-c; 14- b;

15-b; 16-c; 17-b.

XXV. PROBLEME GLOBALE ALE ECONOMIEI

MONDIALE

147

1-a; 2-d; 3-c; 4-a; 5-a; 6-a; 7-a; 8-b; 9-b; 10-e; 11-b; 12-a; 13-b; 14-b;

15-c; 16-b; 17-d; 18-d.

148