1)Starea interna a unui sistem digital este:

a) un element al multimii starilor sistemului digitalb) dependenta de intrarile si iesirile sistemului digitalc) strict asoicata unei intrari a sitemului digitald) una dintre iesirile sistemului digitale) conexiune interna a sistemului digitalf) este un circuit de memorare

2) Intrarea unui circuit digital este specificata prin:

a) locul in care este conectatab) locurile in care este conectatac) iesirile pe care le afecteaza prin variatia sad) starea in care este luata in consideratiee) numef) nume si dimensiune

3) Iesirea unui sistem digital

a) depinde intotdeauna de starea si intrarea sistemului digitalb) depinde numai de variatia semnaleleor aplicate pe intrarec) este descrisa numai prin numele asociatd) este specificata numai prin dimensiunee) intotdeauna independenta de intraref) depinde uneori numai de starea sistemului digital

4) Un modul Verilog

a) descrie numai structural un circuit digitalb) descrie numai comportamental un circuit digitalc) descrie numai conexiunile interne si externe ale unui circuit digitald) descrie modulele interne ale unui sistem digitale) specifica componentele unui sistem digitalf) descrie comportamental sau structural un circuit digital

5) Modulul de test al unui proiect Verilog

a) este folosit la sinteza unui sistem digitalb) este util in simularea oricarui proiect Verilogc) trebuie sa contina un generator de clockd) trebuie sa fie un modul sintetizabile) este un simulator complet al sistemului ce contine circuitul testatf) este util in simularea proiectului Verilog pentru care a fost conceput

6)Semnalul de ceas (clock-ul) este

a) un semnal periodicb) un semnal cu fronturi pozitive si negativec) un semnal dreptunghiulard) un semnal aplicat oricarui sistem digital

e) un element al multimii intrarilor unui sistem digitalf) un semnal periodic dreptunghiular

7) Circuitul combinational este un circuit

a) care calculeaza functii simpleb) care functioneaza independent de timpc) cu iesiri care comuta sincron cu ceasuld) care calculaeaza functii aritmeticee) cu intrarile sincronizatef) "history free"

8) Circuitul secvential este un circuit

a) cu iesirile sincronizateb) cu intrarile sincronizatec) care functioneaza independent de frecventa semnalului de ceasd) cu intrarile si iesirile sincronee) combinational cu intrare de ceasf) "history sensitive"

9) Starea interna a unui circuit secvential

a) comuta odata cu modificarea semnalelor de pa intrareb) reflecta comportamentul iesirii circuituluic) comuta in functie de intrarile si iesirile circuituluid) se modifica la fiecare impuls de cease) este independenta de frecventa ceasuluif) comuta sincronizata de semnalul de ceas

10) Registrul de n biti

a) are o structura interna dependenta de frecventa ceasuluib) este un circuit care prelucreaza cuvinte de n bitic) este un circuit care prelucreaza, memoreaza si sincronizeaza cuvinte de n bitid) este un circuit care memoreaza un cuvant de n bitie) este un circuit care sincronizeaza cuvinte de n bitif) deplaseaza la dreapta cuvinte de n biti

11) Unitatea logico-aritmetica de n biti

a) este un circuit care calculeaza functii binare simpleb) este un circuit combinatinal care calculeaza 8 functii pentru intrari de n bitic) este un circuit care memoreaza pe iesirile sale valoarea unor functii aritmetic esi logice

pentru intrari de n bitid) este un circuit combinational care calculeaza functii aritmetice si logice pentru intrari

de n bitie) este un circuit secvential pentru calculul functiilor unare si binare pentru intrari de n bitif) este un "history sensitive" sistem pentru orice functii definite pentru variabile de n biti

12) Versiunea speculativa a unui circuit combinational

a) ofera o solutie mai eficienta a circuituluib) permite o descriere mai simpla a circuitluic) este folosita pentru o descriere structurala mai simplad) permite cresterea vitezei de prelucraree) este mai complexa dar ofera o versiune structurala minimaf) este utilizata pentru minimizarea circuitului

13) Descrierea structurala a unui sistem digital

a) genereaza un cod Verilog simulabil cu o putere da calcul mai micab) ofera o solutie minimala sistemului proiectatc) este necesara pentru testarea sistemului proiectatd) ofera o solutie mai rapida pentru sistemul proiectate) genereaza un cod Verilog mai complex decat cel oferit de o descriere comportamentalaf) este necesara pentru sinteza sistemului descris

14) Structura "always \@(negedge clock) begin … end"

a) descrie comportamentul unui circuit combinationalb) descrie comportamentul iesirii modulului Verilog in care este inclusac) descrie complet comportamentul secvential a modulului in care este inclusad) descrie structura unui circuit combinationale) descrie comportamentul unui circuit secventialf) descrie structura unui circuit secvential care comuta pe frontul negativ

15) Structura "always \@(in1 or in2) begin … end"

a) descrie comportamentul unui circuit secvential b) descrie comportamentul iesirii modulului Verilog in care este inclusac) descrie complet comportamentul secvential a modulului in care este inclusad) descrie structura unui circuit secventiale) descrie comportamentul unui circuit combinationalf) descrie structura unui circuit combinational cu intrarile in1 si in2

16) Structurile de tip "assign ..." si "always \@(…)"

a) pot fi folosite pentru descrierea circuitelor secventialeb) sunt folosite numai pentru pentru descrieri structuralec) sunt folosite pentru descrierea structurala a circuitelor secventialed) pot fi folosite ambele pentru descrierea circuitelor secventiale sau combinationale) pot fi ambele folosite pentru descrierea circuitelor combinationalef) pot fi ambele folosite pentru descrierea structurala a circuitelor combinationale

17) Timpul de set-up

a) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea oricarui circuit trebuie sa fie stabila

b) este intervalul de timp in care intrarea unui circuit de memorare trebuie sa fie stabilac) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit de

memorare se poate modificad) este intervalul de timp, posterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit de

memorare trebuie sa fie stabilae) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit

de memorare trebuie sa fie stabilaf) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit

combinational trebuie sa fie stabila

18) Numaratorul este un circuit secvential pentru ca

a) are o intrare care este denumita "count"b) iesirea sa este egala cu starea internac) starea sa interna poate fi initializat ala orice valoared) are o iesire care se modifica atunci cand intrarea "count = 1"e) are o stare interna care se poate modifica sincron cu frontul activ al ceasuluif) are in structura sa interna un circuit de incrementare

19) Circuitul ALU cu acumulator de n biti

a) nu poate functiona ca numarator presetabilb) nu poate functina ca numarator resetabilc) poate functiona ca numarator de 2n bitid) poate functiona numai ca numarator direct si presetabile) poate functiona ca numarator presetabil direct si inversf) nu poate functiona ca numarator

20) Conectarea pipeline intre doua subsisteme

a) permite descrieri comportamentale mai compacteb) nu afecteaza frecventa de lucru a sistemuluic) scade intotdeuna performantele de viteza ale sistemuluid) permite descrieri structurale minimizatee) permite o proiectare modulara cu corelatii temporale minimizatef) creste intotdeuna frecventa de lucru a sistemului

21) Conectarea complet buffer-ata intre doua subsisteme

a) permite descrieri comportamentale mai compacteb) nu afecteaza frecventa de lucru a sistemuluic) scade intotdeuna performantele de viteza ale sistemuluid) permite descrieri structurale minimizatee) permite proiectarea modulara in absenta unor corelati temporare intermodularef) creste intotdeuna frecventa de lucru a sistemului

22) Asignarea de tip blocking (=)

a) este folosita pentru descrieri structuraleb) este folosita pentru circuitele cu mai multe intraric) presupune evaluare partiala a liniei de program inainte de a trece la urmatoaread) este obligatorie pentru descrierea circuitelor secventialee) presupune evaluare completa a liniei de program inainte de a trece la urmatoareaf) presupune evaluarea tuturor partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a

trece la finalizarea tuturor asignarilor

23) Asignarea de tip non-blocking (<=)

a) este folosita pentru descrieri structuraleb) este folosita numai pentru circuitele cu o singura intrarec) presupune evaluarea partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a trece la

finalizarea urmatoarelor asignarid) este utila pentru descrierea circuitelor combinationalee) presupune evaluarea tuturor partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte

de a trece la finalizarea tuturor asignarilorf) presupune evaluare completa a liniei de program inainte de a trece la urmatoarea

24) Regula de compozitie a circuitelor digitale presupune

a) conectarea secventiala a circuitelor digitaleb) presupune conectarea pipeline a unor stucturei conecate paralelc) permite cresterea vitezei de prelucrare a circuitelord) presupune atat conectarea serie cat si conectarea secventiala a circuitelor digitalee) conectarea serie si paralel a unor circuite digitalef) conectarea combinationala a circuitelor digitale

25) Introducerea unui registru pipeline in proiectul unui modul digital

a) se poate face numai daca intregul modul este un circuit combinationalb) se poate face numai daca procedeu nu a mai fost aplicat pentru cresterea vitezei de

functionalec) este posibila numai daca adancimea circuitului combinational este de doua ori mai mica

decat dimensiunead) se poate face numai daca intregul modul este un circuit secventiale) permite cresterea frecventei de ceasf) permite minimizarea circuitului

26) Introducerea unui registru pipeline poate creste frecventa ceasului de

a) aproape 3 orib) 2,5 oric) 4 orid) peste doua orie) aproape doua orif) doua ori

27) Inchidera unei bucle presupune ca

a) toate intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesiri ale sistemuluib) parte dintre intrarile unui sistem digital combinational sa fie conectate la iesiri ale sistemuluic) parte dintre intrari sa fie conectate direct la iesirid) parte dintre intrarile unui sistem digital secvential sa fie conectate la iesiri ale sistemuluie) parte dintre intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesiri ale sistemuluif) parte dintre intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesirile sistemului

28) Un sumator cu iesirea intarziata printr-un registru resetabil nu poate fi transformat prin inchiderea unei bucle

a) intr-un numarator reversibil resetabilb) numarator resetabilc) numarator reversibild) intr-un numaratore) numarator din 4 in 4f) intr-un numarator presetabil

29) Prin inchiderea unei bucle intr-un sistem digital

a) viteza de prelucrare a sistemului cresteb) se minimizeaza aria ocupata pe siliciuc) creste numarul necesar de porti cu 2 intrarid) viteza de prelucrare a sistemului scadee) creste aria ocupata pe siliciuf) autonomia comportamentului sistemului creste

30) Bucla x este inclusa in bucla y daca

a) x se inchide peste un subsistem conectat paralel in sistemul peste care se inchide yb) x se inchide peste un sistem in care se inchide yc) x se inchide peste un sistem in care nu se inchide yd) x se inchide peste un subsistem neconectat in sistemul peste care se inchide ye) x se inchide in acelasi subsistem in care se inchide yf) x se inchide peste un subsistem conectat serie in sistemul peste care se inchide y

31) Un sistem digital este cel putin de ordinul 3 daca

a) include cel putin 3 subsistemeb) include un subsistem de ordinul 1 conectat in bucla cu un alt subsistemc) include 2 sisteme de ordinul 2d) include cel putin 3 subsisteme conectate in buclae) include 2 sisteme de ordinul 2 conectate serief) include un subsistem de ordinul 2 conectat in bucla cu un alt subsistem

32) Un circuit combinational

a) contine sistme de ordinul 1b) trebuie sa contina elemente de stocare a datelorc) este un sistem de ornul 1d) contine ce putin un sistem de ordinul 1e) este un sistem de ordinul 2f) este un sistem de ordinul 0

33) Complexitatea unui circuit digital

a) este exprimata prin numarul portilor logice continuteb) este proportionala cu aria ocupata pe siliciuc) depinde de numarul de bucle ce se includ in structura sad) este exprimata prin numarul portilor logice cu 2 intrari continutee) depinde ordinul circuitelor ce-l compunf) este proportionala cu dimensiunea celei mai compacte descrieri

34) Dimensiunea unui circuit digital se poate exprima

a) prin lungimea celei mai scurte descrierib) prin numarul de porti pe care-l continec) ca o functie de numarul de bucle pe care le contined) prin complexitatea asociatae) in functie de ordinul circuitelor din care este formatf) prin numarul de perechi CMOS pe care le contine

35) Un circuit este simplu daca

a) complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marimeb) are un numar redus de bucle internec) este realizat pe o arie redusa de siliciud) este proiectat sa contina un numar redus de portie) are o descriere structurala sintetizabilaf) complexitatea << dimensiunea

36) Un circuit este complex daca

a) complexitatea << dimensiuneab) include un numar mare de porti cu doua intraric) ocupa o arie mare pe siliciud) include un numar mare de portie) are o descriere comportamentala sintetizabilaf) complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marime

37) Un decodificator este un circuit simplu pentru ca

a) poate fi construit numai din porti cu doua intrari si inversoareb) are o descriere comportamentala sintetizabilac) aria ocupata pe siliciu poate fi puternic minimizatad) aria ocupata pe siliciu este proportionala cu numarul de iesirie) se poate realiza prin particularizarea unui demujltiplexorf) are o descriere Verilog printr-un numar de linii independent de numarul de intrari

38) Un circuit este complex daca

a) complexitatea << dimensiuneab) include un numar mare de porti cu doua intraric) ocupa o arie mare pe siliciud) include un numar mare de portie) are o descriere comportamentala sintetizabilaf) complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marime

39) Un decodificator este un circuit simplu pentru ca

a) poate fi construit numai din porti cu doua intrari si inversoareb) are o descriere comportamentala sintetizabilac) aria ocupata pe siliciu poate fi puternic minimizatad) aria ocupata pe siliciu este proportionala cu numarul de iesirie) se poate realiza prin particularizarea unui demujltiplexorf) are o descriere Verilog printr-un numar de linii independent de numarul de intrari

40) Inmultirea a doua numere de un bit se face eficient cu

a. O poarta XOR cu 2 intrarib. O poarta OR cu 2 intraric. O poarta NAND cu 2 intrarid. O poarta NXOR cu 2 intrarie. un inmultitor pentru numere de 8 bitif. O poarta AND cu 2 intrari

41) Suma modulo doi pentru numere de 1 bit se face eficient cu

a) O poarta NXOR cu 2 intrarib) un semisumatorc) O poarta NAND cu 2 intrarid) un sumator complet de 1 bite) O poarta AND cu 2 intrarif) O poarta XOR cu 2 intrari

42) Functia de decodificare se poate obtine prin

a) conectand convenabil intrarile unui multiplexorb) folosind un arbore binar de circuite ORc) un arbore binar de multiplexoare elementared) folosind un arbore binar de circuite ANDe) un arbore binar de decodificatoare elementaref) activarea intrarii de validare (enable) a unui demultiplexor

43) Un multiplexor pentru n cai de 1 bit este construit

a) din n multiplexoare elementareb) dintr-un arbore binar de demultiplexoare elementarec) conectarea convenabila a unui demultiplexor cu n iesiri de un bitd) din n+1 multiplexoare elementaree) folosind un arbore binar de circuite ANDf) din n-1 multiplexoare elementare

44) Definitia recursiva a unui incrementator pentru numere de n biti

a) genereaza un arbode de EMUX-urib) genereaza conectarea in serie a n-1 semi-sumatoarec) genereaza conectarea in serie a n+1 semi-sumatoared) genereaza un arbode de EDMUX-urie) genereaza conectarea in serie a n sumatoare de 1 bitf) genereaza conectarea in serie a n semi-sumatoare

45) Definitia recursiva a unui sumator pentru numere de n biti

a) genereaza conectarea in serie a n-1 sumatoare complete (full adders)b) genereaza conectarea in serie a n+1 semi-sumatoarec) genereaza conectarea in serie a n semi-sumatoared) genereaza conectarea in serie a n+1 sumatoare complete (full adders)e) genereaza un arbode binar de EMUX-urif) genereaza conectarea in serie a n sumatoare complete (full adders)

46) Circuitul carry-lookahead are rolul de a

a) micsora dimensiunea unui sumatorb) calcula semnalul de carry pentru ordinul binar cel mai marec) reduce aria cicuituluid) reduce complexitatea unui sumatore) de a reduce numarul portilor cu 2 intrari folositef) accelera propagarea semnalului de carry intr-un sumator

47) Conform legii lui De Morgan A + B =

a) A'B'b) (AB)'c) (A + B')'d) ABe) A + A'Bf) (A'B')'

48) Conform legii lui De Morgan A'B' =

a) (A' + B')b) (A'+B')'c) (A + B')'d) (AB)'e) A + A'Bf) (A+ B)'

49) A' + AB =

a) ABb) A + Bc) (A+B)'d) (AB)'e) A + B'f) A' + B

50) AB + A'B =

a) B' + Ab) (A'B)'c) A + Bd) (A + B')'e) Af) B

51) A' + AB =

a) poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 4 iesirib) poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 16 iesiric) poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 bitid) poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 16 iesirie) poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 4 bitif) poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 4 iesiri

52) O memorie fixa (Read Only Memory) de 16 cuvinte de 4 biti

a) poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 4 iesirib) poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 16 iesiric) poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 bitid) poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 16 iesirie) poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 4 bitif) poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 2 biti

53) O memorie fixa (Read Only Memory) de 512 cuvinte de 5 biti

a) poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 9 iesirib) poate calcula orice functie logica cu 9 intrari si 9 iesiric) poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 bitid) poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 5 iesirie) poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 5 bitif) poate fi folosita pentru a realiza orice functie logica cu 9 intrari si 5 iesiri

54) O memorie fixa (Read Only Memory) de 512 cuvinte de 5 biti

a) poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 9 iesirib) poate calcula orice functie logica cu 9 intrari si 9 iesiric) poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 bitid) poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 5 iesirie) poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 5 bitif) poate fi folosita pentru a realiza un sumator complet pentru numere de 4 biti

55) Circuitele combinationale sunt sisteme de ordinul

a) 1b) 3c) 4d) 2e) 5f) 0

56) O bucla combinationala ce se inchide peste un numar par de nivele logice inversoare

a) reprezinta un latch cu ceasb) oscileaza cu o frecventa data de intarzierile portilor din buclac) oscileaza cu o frecventa fixad) reprezinta un latch elementare) formeaza un circuit master-slavef) formeaza un circuit cu iesiri stabile

57) O bucla combinationala ce se inchide peste un numar impar de nivele logice inversoare

a) formeaza un circuit cu iesiri stabileb) oscileaza cu o frecventa independenta de intarzierile prin portile din buclac) formeaza un circuit master-slaved) reprezinta un latch cu cease) sta blocat intr-o stare fixaf) formeaza un circuit cu iesiri instabile

58) Latchul elementar realizat cu doua circuite NAND

a) are intrarile active pe 1 logicb) are intrearea de 'set' activa pe 0 si cea de 'reset' pe 1c) comuta pe palierul activ al ceasuluid) are intrearea de 'set' activa pe 1 si cea de 'reset' pe 0e) comuta cu frontul activ al ceasuluif) are intrarile active pe 0 logic

59) Latchul elementar realizat cu doua circuite NOR

a) are intrarile active pe 0 logicb) are intrearea de 'set' activa pe 0 si cea de 'reset' pe 1c) comuta pe palierul activ al ceasuluid) are intrearea de 'set' activa pe 1 si cea de 'reset' pe 0e) comuta cu frontul activ al ceasuluif) are intrarile active pe 1 logic

60) Latchul cu ceas realizat cu 4 circuite NAND

a) este transparent atunci cand 'clock = 0b) este transparent atunci cand clock-ul comuta din 1 in 0c) este transperent atunci cand R=S=1d) este transparent atunci cand clock-ul comuta din 0 in 1e) este transperent atunci cand R=0, S=1f) este transparent atunci cand 'clock = 1'

61) Data latch-ul transperent pentru 'clock = 1'

a) memoreaza valoarea stocata in intervalul cand 'clock = 0'b) comuta cu frontul negativ al ceasuluic) memoreaza valoarea aplicata intrarii D in intervalul de netransparentad) memoreaza valoarea stocata la tranzitia pozitiva a ceasuluie) comuta la fiecare tranzitie negativa a ceasuluif) memoreaza valoarea stocata in intervalul de transparenta

62) EMUX-ul poate fi folosit ca data latch daca

a) daca se conecteaza iesirea la in1, ceasul la selectie si D la in0b) daca se conecteaza iesirea la in0, ceasul la in1 si D la selectiec) daca se conecteaza iesirea la in1, ceasul la in0 si D la selectied) daca se conecteaza iesirea la selectie, ceasul la in0 si D la in1e) daca se conecteaza iesirea la selectie, ceasul la in1 si D la in0f) daca se conecteaza iesirea la in0, ceasul la selectie si D la in1

63) Size-ul data latch-ului bazat pe NAND-uri este mai mare decat al celui bazat pe EMUX

a) cu 75%b) cu 25%c) de doua orid) cu 2 unitatie) o unitatef) cu 50%

64) Bistabilul master-slave

a) comuta pe ambele fronturi ale ceasuluib) este transparent pe palierul activ al ceasuluic) comuta ori de cate ori intrarea de date se modificad) comuta pe palierul activ al ceasuluie) este format din doua latch-uri elementaref) comuta pe frontul activ al ceasului

65) Bistabilul de tip D (D flip-flop)

a) functioneaza ca un divizor al frecventei ceasuluib) este cel mai simplu automat finitc) functioneaza ca o celula de memorie transperenta pentru clock = 1d) este transparent atunci cand clock-ul comuta din 0 in 1e) este cel mai simplu sistem de ordinul doif) functioneaza ca un circuit de intarziere egala cu o perioada a ceasului

66) Registrul serie de n biti

a) este format din n-1 bistabili de tip D conectati serieb) este format din n+1 latch-uri de tip data conectate seriec) este format din n+1 bistabili de tip D conectati seried) este format din n latch-uri de tip data conectate seriee) este format din n latch-uri elementare conectate serief) este format din n bistabili de tip D conectati serie

67) Celula de stocare a unei memorii statice de tip RAM este

a) un bistabil de tip master-slaveb) un latch elementarc) un circuit de ordinul 1 actionat de frontul activ al ceasuluid) un bistabil de tip D (D flip-flop)e) cel mai simplu circuit de ordinul 2f) un latch elementar cu clock

68) Memoria sincrona RAM (SRAM)

a) receptioneaza sincron cu palierul activ al ceasului toate semnalele de intrareb) receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului numai semnalul 'we' (write enable)c) este echivalenta functional cu cea asincronad) receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului numai datele si adreselee) este mai simpla decat cea asincronaf) receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului toate semnalele de intrare

69) Registrul de n biti

a) este un element de stocare sincronizat pe palierul activ al ceasuluib) este format din n latch-uri de tip data conectate paralelc) este format din n latch-uri elementare conectate paraleld) este un element de stocare transparent pe palierul activ al ceasuluie) este un element de stocare asincron pentur cuvinte de n bitif) este un element de stocare sincronizat cu frontul activ al ceasului

70) Intrarea unui registru trebuie sa fie stabila

a) dupa de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de set-upb) inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de holdc) inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu durata frontului activd) inainte de tranzitia ceasului un interval de timp egal cu timpul de set-upe) inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu palierul inactiv al ceasuluif) inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de set-up

71) Memoria SRAM si registrul sunt sisteme de ordinul

a) 2b) 4c) 0d) 3e) 5f) 1

72) Bistabilul de tip T

a) este un automat cu 2 stari care comuta numai atunci cand T = 0b) este un automat cu 2 stari care comuta atunci cand iesirea T = 1c) este un sistem de ordinul 2 folosit pentru sincronizarea intrarilor unui sistem digitald) este un automat cu 4 stari care comuta numai atunci cand T = 1e) este un circuit de memorare ordinul 3f) este un automat cu 2 stari care comuta numai atunci cand T = 1

73) Bistabilul de tip JK

a) este un automat cu 2 stari care comuta numai atunci cand J = K = 1b) este un automat cu 2 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = K = 0c) este un automat cu 2 stari care comuta asincron pe palierul activ al ceasuluid) este un automat cu 4 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = K = 1e) este un automat cu 2 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = 0, K = 1f) este un automat cu 2 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = K =

1

74) Bistabilul de tip T este construit

a) dintr-un DF-F (D flip-flop) cu o bucla printr-un ANDb) dintr-un bistabil JK cu o bucla printr-un XORc) dintr-un bistabil JK cu o bucla printr-un ORd) dintr-un DF-F (D flip-flop) cu o bucla printr-un ORe) dintr-un lath cu ceaas cu o bucla printr-un XORf) dintr-un DF-F (D flip-flop) cu o bucla printr-un XOR

75) Numaratorul de n biti

a) este un automat finit cu 2^n starib) este un automat simplu cu n staric) este un automat simplu cu 2^n - 1 starid) este un automat complex cu 2^n starie) este un automat simplu cu 2n starif) este un automat simplu cu 2^n stari

76) Numaratorul de n biti

a) este format dintr-un registru cu o bucla printr-un circuit secvential de incrementareb) este format dintr-un registru de 2^n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de

incrementarec) este format dintr-un registru de n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de

comparared) este format dintr-un registru cu o bucla printr-un circuit combinational de sumaree) este format dintr-un registru de 2n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de

incrementaref) este format dintr-un registru de n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de

incrementare

77) Numaratorul reversibil

a) este un numarator care poate numara descrescatorb) este un numarator care poate fi presetatc) este un numarator care poate numara si din 2 in 2d) este un numarator care poate fi resetate) este un numarator care poate numara numai descrescatorf) este un numarator care poate numara crescator sau descrescator

78) Un procesor elementar de n biti

a) este un sistem care are cel putin ordinul 2b) este un automat cu un n staric) este un automat cu un n^2 stari

d) este intotdeauna un sistem de ordinul 4e) este un automat cu un 2^n starif) este un sistem care are cel putin ordinul 3

79) O unitate de tip ALU in bucla cu un file register

a) este un sistem de ordinul 1b) este un automat finitc) este necesar pentru recunoasterea sirurilor de tip 1^n 0^md) este un sistem de ordinul 3e) reprezinta un sistem de calculf) este un sistem de ordinul 2

80) Care este reprezentarea in binar a numarului hexazecimal AE ?

a) 11111111b) 10101111c) 10000111d) 10110010e) 11010111f) 10101110

81) Care este reprezentarea in hexazecimal a numarului binar 10101110 ?

a) 6Db) 9Dc) AFd) 8Fe) B7f) AE

82) "Daca A = 8'b0010_1001 atunci inversul aritmetic al lui A in complement fata de 2 pe 8 biti este"a) 8'b1010_1001b) 8'b1101_1001c) 8'b0111_1100d) 8'b1101_0110e) 8'b0011_0001f) 8'b1101_0111

83) Complementul fata de 2 al numarului binar N este:

a) ~Nb) ~N - 1c) N - 1d) N + 1e) 2 - Nf) ~N + 1

84) Care din portile logice desenate este poarta SI ?

a) poarta 2b) poarta 4c) poarta 5d) poarta 3e) poarta 6f) poarta 1

85) Functia logica a circuitului din figura alaturata este:

a) AB' + AC' + BCb) (A+B)(A+C')(B'+C)c) (A+B')(A+C')(B+C)d) AB' + AC + BC'e) (AB)' (AC')' (B'C)'f) AB + AC' + B'C

86) Care semnal de pe formele de unda corespunde iesirii portii SI avand variabilele de intrare A si B ?

a) semnalul F4b) semnalul F1c) semnalul F5d) semnalul F2e) semnalul F3f) semnalul F6

87) Simbolul multiplexorului este:

a) ab) dc) ed) ce) ff) b

88) Care iesiri ale decodorului isi modifica valoarea dupa comutarea intrarii IN (se ignora hazardul de la iesiri) ?

a) O6b) O1 si O3c) O1d) O1 si O5e) O3

f) O4 si O6

89) Care este capacitatea in biti a memoriei din figura?

a) 16kbb) 64kbc) 4kbd) 2kbe) 8Mbf) 1kb

90) Care este frecventa de oscilatie a oscilatorului din figura stiind ca toate portile au un timp de propagare egal cu 1ms ?

a) 333kHzb) 1MHzc) 500kHzd) nu oscileazae) 166kHzf) 100kHz

91) "Automatul din figura este un divizor de frecventa realizat cu un numarator sincron cu incarcare sincrona. Numaratorul numara inainte (UP). Care este raportul intre perioada semnalului de la iesire, clk0, si perioada ceasului clk?

a) 4b) 3c) 6d) 5e) 8f) 7

92) Circuitul din figura este un:

a) registru simplub) numarator sincron inapoic) numarator sincron inainted) registru de deplasare la dreapta (spre LSB)e) sumatorf) registru de deplasare la stanga (spre MSB)

93) Care semnal de pe formele de unda corespunde iesirii unui bistabil tip D care comuta pe frontul crescator avand intrarea D ?

a) Q5b) Q2c) Q1d) Q6e) Q4f) Q3

94) Numarul minim de bistabile pentru implementarea unui automat cu 3 stari este:

a) 3b) 8c) 1d) 4e) 0f) 2

95) Ce reprezinta registrul gpi in toyMachine?

a) un registru de controlb) registrul care contine instructinea curentac) iesire de dated) un registru de commandae) intrare de instructiunif) port de intrare

96) Ce rol are semnalul int inToyMachine?

a) semnalizeaza o intrerupere interna a procesoruluib) este folosit pentru a intrerupe accesul la memoria de datec) este folosit pentru a intrerupe accesul la cached) este folosit pentru a intrerupe instructiunea curentae) dezactiveaza o intreruperef) semnalizeaza o intrerupere externa

97) Ce instructiune(i) poate fi folosita pentru a activa mecanismul de intreruperi in toyMachine?

a) mecanismul de intreruperi nu poate fi activat folosind intstructiunib) intEnablec) startd) ei e) intf) set

98) Ce rol are instructiunea halt in toyMachine?

a) incarca o noua instructiuneb) opreste functionarea memoriei de datec) nici un rol. Doar incrementeaza registrul PC.d) opreste functionarea procesorului e) termina executia instructiunii curentef) reseteaza registrul PC

99) Ce rol are instructiunea send in toyMachine?

a) trimite date la memoria de instructiunib) adauga la PC valoarea 2

c) trimite date la portul de intrared) trimite date la portul de iesire e) citeste din memoria de date o valoaref) citeste date de la portul de iesire

100) Care este diferenta intre instructiunile val si hval?

a) fac acelasi lucru numai ca hval e mai rapidb) val lucreaza pe 16 biti si hval pe 32 bitic) nu exista nici o instructiune cu acest numed) hval incarca cei mai semnificativi 8 biti ai unui registru e) val este pentru registre si hval este pentru memorief) hval trebuie executat inainte de instructiunea halt

101) Ce rol are instructiunea mov in toyMachine?

a) incarca un registrub) shiftare la dreaptac) shiftare la stangad) nu exista nici o instructiune cu acest nume e) citire din memorief) salt la o adresa

102) Care este rolul modulului ALU in toyMachine?

a) nu exista un bloc cu acest nume in toyMachineb) genereaza flagurile de intreruperec) controleaza citirea si scrierea in registerFiled) executa operatiile aritmetice si logice e) calculeaza nextPCf) decodeaza instructiunile venite de la memorie

103) Care este diferenta intre un procesor CISC si unul RISC?

a) CISC executa instructiunile intr-un singur ceasb) CISC are o arhitectura mai simplac) nu este nici o diferentad) RISC executa instructiunile in mai multi cicli de cease) RISC are un set de instructiuni bazat pe registref) CISC are mai multe instructiuni

104) Care este diferenta intre o arhitectura Von Neumman si una Harvard?

a) Von Neumman foloseste aceeasi memorie si pentru date si pentru program b) Von Neumman este mai complexac) Von Neumman este folosita numai la procesoarele CISCd) nu exista diferente notabilee) Von Neumman foloseste memorii diferite pentru date si instructiunif) Harvard foloseste aceeasi memorie si pentru date si pentru program

105) Ce tip de cache are toyMachine?

a) cache de nivel L0 ?b) are un buffer pe post de cachec) doar L1d) cache L0 + L1e) cache doar pentru date f) nu are memorie cache

106) Care este rolul semnalului fileEnable din descrierea structurala a toyMachine?

a) activeaza incarcarea registrului gpob) alimenteaza unitatea FILEc) incrementeaza PCd) nici un rol. Este pus doar pentru sincronizaree) activeaza citirea din fileRegisterf) activeaza scrierea in registerFile

107) Care este rolul semnalului op0 din descrierea structurala a toyMachine?

a) activeaza registerFile b) aduna cu 0 rezultatul de la iesirea ALUc) decodeaza instructiunead) adresa operandului 1 din registerFilee) incrementeaza registrul 0 cu 1f) adresa operandului 0 din registerFile

108) Care este rolul semnalului nextPC din descrierea structurala a toyMachine?

a) da adresa instructiunii curenteb) scrie urmatorul PC intr-un registruc) scrie urmatorul PC in memoried) este instructiunea citita din memoria de programe) rolul lui e de a separa blocurile de control si datef) da adresa instructiunii urmatoare