grila bazele contabilitatii(marker)

Elena Hlaciuc

BAZELE CONTABILITĂŢII

Prof. univ. dr. Elena Hlaciuc

DISCIPLINĂ FUNDAMENTALĂ LA SPECIALIZĂRILE

CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE, TURISM ŞI SERVICII, CONDUCEREA UNITĂŢILOR COMERCIALE ŞI DE TURISM, GESTIUNE FINANCIAR BANCARĂ

1

Bazele Contabilităţii

TESTE GRILĂ

1. Treptele metodei contabilităţii sunt:a) reprezentarea mişcărilor de valori sub formă de bilanţ;b) reprezentarea cifrică a mişcărilor de valori ca un bilanţ mobil;c) contul, procedeu propriu contabilităţii;d) calculaţia costurilor;e) sistemul de calcul contabil digrafic;f) calcule periodice de sinteză.

2. În baza datelor: capital social subscris şi vărsat 100.000.000 lei, rezerva legală 10.000.000 lei, furnizori 20.000.000 lei, rezerve din reevaluare 5.000.000 lei, prime de emisiune 5.000.000 lei, debitori 10.000.000 lei, determinaţi valoarea resurselor proprii.

a) 110.000.000 lei;b) 150.000.000 lei;c) 120.000.000 lei;d) 140.000.000 lei.

3. Să se determine mărimea activelor imobilizate la o întreprindere care prezintă următoarea situaţie: clădiri 100.000.000 lei; disponibil la bancă 30.000.000 lei; titluri de participare 10.000.000 lei; fond comercial 5.000.000 lei; valori mobiliare procurate cu titlul de plasament 20.000.000 lei; creditori 5.000.000 lei; licenţe 3.000.000 lei, aparatură birotică 22.000.000 lei.

a) 170.000.000 lei;b) 140.000.000 lei;c) 145.000.000 lei;d) 150.000.000 lei.

4. Care dintre elementele de mai jos sunt imobilizări corporale:a) clădiri;b) terenuri;c) obiecte de inventar;d) mijloace de transport;e) produse finite;f) programe informatice.

5. Care din următoarele elemente nu fac parte din imobilizările necorporale:a) capital social;b) cheltuieli de constituire;c) fond comercial;d) aparatură birotică;e) programe informatice.

2

Elena Hlaciuc

6. Care dintre următoarele structuri nu fac parte din pasiv:a) capital social;b) cheltuieli de constituire;c) rezultatul reportat;d) subvenţii pentru investiţii;e) rezerve;f) cheltuieli cu energia şi apa;g) venituri din activităţi diverse.

7. Mijloacele circulante au următoarele caracteristici:a) au durata de rotaţie mai mică de un an;b) îşi schimbă forma iniţială şi funcţională în funcţie de stadiul circuitului economic;c) se află în continuă fluenţă valorică;d) rămân în societate în mod durabil.

8. Care din următoarele elemente fac parte din categoria imobilizărilor financiare:a) garanţiile şi cauţiunile depuse de unitatea patrimonială la terţi în vederea executării

unei obligaţii;b) acţiunile proprii răscumpărate;c) împrumuturile acordate pe terme lung;d) titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu.

9. Care din următoarele elemente fac parte din categoria mijloacelor circulante materiale:a) obiecte de inventar;b) semifabricate;c) aparatură birotică;d) ambalaje.

10. Care dintre următoarele elemente patrimoniale fac parte din categoria mijloacelor circulante în decontare:

a) clienţi – creditori;b) debitori;c) efecte de primit;d) creditori;e) furnizori – debitori;f) debitori.

11. Care din următoarele elemente patrimoniale sunt mijloace circulante băneşti:a) acreditive;b) timbre fiscale;c) titluri de participare;

3


d) obligaţiuni emise şi răscumpărate;e) avansuri de trezorerie;f) garanţii depuse la terţi.

12. Care din următoarele elemente patrimoniale sunt resurse proprii:a) profit;b) capital social;c) rezerve din reevaluare;d) împrumuturi acordate pe termen lung;e) acreditive;f) prime legate de capital.

13. Care din următoarele elemente patrimoniale sunt resurse străine în angajamente:a) furnizori – debitori;b) creditori;c) debitori;d) efecte de plătit;e) impozit pe profit;f) clienţi – creditori;g) TVA de recuperat.

14. Pasivul reprezintă:a) resursele interpretate economico-juridic şi posturile rectificative de pasiv contra

activ;b) resursele interpretate economico-juridic şi consumaţiunile de valori;c) resursele interpretate economico-juridic şi posturile rectificative de activ contra

pasiv.

15. Care din următoarele egalităţi bilanţiere corespund grupurilor de operaţiuni inseparabile:a) A + X – x” = P + x’;b) A – X + x” = P – x’;c) A – x’ = P – x” + X;d) A – x” = P – X + x’;e) A – X + x’ = P – x”;f) A + X – x’ = P – x”;g) A + x’ = P + X – x”.

16. Care este egalitatea bilanţieră corespunzătoare grupului de operaţii inseparabile generatoare de mişcări permutative în activ şi mişcare opusă de sporire:

a) A – X + x’ = P + x”;b) A + X – x” = P + x’;

4

Elena Hlaciuc

c) A + X – x’ = P + x”.

17. Dacă la sfârşitul perioadei de gestiune se determină că TVA deductibilă este 760.000 lei, iar TVA colectată este de 570.000 lei, operaţiunea prin care se decontează TVA-ul corespunde uneia din următoarele egalităţi bilanţiere:

a) A – x” = P – X + x’;b) A + X – x’ = P + x’;c) A – X + x’ = P – x”.

18. Care dintre următoarele operaţiuni economico-financiare corespund egalităţii bilanţiere A + X – x” = P + x’:

a) vânzarea unor obligaţiuni al căror preţ de înregistrare este 500.000 lei la un preţ de vânzare de 600.000;

b) scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport cu valoarea de inventar 100.000.000 lei, amortizat 80%;

c) înregistrarea unui decont de cheltuieli de 600.000 lei ştiind că avansul de trezorerie acordat iniţial a fost de 500.000 lei, iar diferenţa de 100.000 lei se înregistrează ca o datorie faţă de angajatul trimis în delegaţie.

19. Funcţiile contului sunt:a) funcţia de informare;b) funcţia sintetică;c) funcţia de clasare corectă a materiei contabile;d) funcţia de investigare;e) funcţia de calcul;f) funcţia de control;g) funcţia de sistematizare.

20. Dubla înregistrare este:a) înregistrarea simultană şi la acelaşi nivel a unei operaţiuni într-un cont de activ care

se debitează şi într-un cont sau mai multe conturi de pasiv care se creditează;b) înregistrarea simultană şi la acelaşi nivel a unor grupuri de operaţiuni inseparabile în

debitul şi creditul unor conturi de activ sau de pasiv care se modifică în acelaşi sens;c) înregistrarea simultană şi la acelaşi nivel a unei operaţiuni în debitul unui cont sau

mai multor conturi sau şi concomitent în creditul unui cont sau mai multor conturi.

21. Care din următoarele relaţii reprezintă egalităţile contabile:a) A + X = P + X;b) +A = –A;c) –P = –A;d) +A = –P;e) –P = +P;

5


f) +A = +P;

g) +A = ;

h) = –A;

i) = +P;

j) –P = ;

k) = –A.

22. Operaţiunea prin care se înregistrează salariile brute conform statului de plată corespunde uneia din următoarele egalităţi contabile:

a) +A = +P;b) –P = –A;c) +A = –A.

23. Operaţiunea prin care se înregistrează achitarea datoriei de 600.000 lei faţă de un furnizor ştiind că anterior i-a fost dat un avans de 100.000 lei, corespunde uneia din următoarele egalităţi contabile:

a) +A = +P;

b) –P = ;

c) –P = –A.

24. Care din următoarele operaţiuni corespund egalităţii contabile +A = –A:a) darea în consum a materiei prime şi repartizarea cheltuielilor de transport

aprovizionare aferente;b) încorporarea la rezerve a primelor legate de capital;c) acordarea unui avans de trezorerie administratorului;d) încasarea unei creanţe faţă de asociaţi.

25. Care din următoarele operaţiuni corespund egalităţii contabile –P = +P:a) înregistrarea datoriei privind ajutoarele materiale cuvenite salariaţilor din fondul de

asigurări sociale;b) amortizarea imobilizărilor corporale;c) trecerea unei datorii de la furnizori – facturi nesosite la furnizori după primirea

facturii.

6

–A +P

+P –A

+A –P

–A +P

+A –P

–A +P

Elena Hlaciuc

26. Dacă la sfârşitul perioadei de gestiune se determină că TVA deductibilă este 570.000, iar TVA colectată este 760.000 lei, operaţiunea prin care se decontează TVA-ul corespunde unei din următoarele egalităţi contabile:

a) +A =

b) = –A;

c) –P =

27. Care din următoarele operaţiuni se încadrează în tipul de egalitate contabilă

= –A:

a) scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport incomplet amortizat;b) încasarea unei creanţe de la un client ştiind că anterior a fost încasat un avans;c) plata datoriei faţă de un furnizor ştiind că anterior a fost achitat un avans.

28. Care din următoarele operaţiuni se încadrează în tipul de egalitate contabilă

= +P:a) acceptarea de către un furnizor a unui efect comercial în valoare de 12.000.000 lei,

pentru o datorie de 11.000.000 lei, diferenţa de 1.000.000 lei reprezentând dobânda care se înregistrează ca o cheltuială în avans;

b) scoaterea din evidenţa contabilă a unui utilaj complet amortizat;c) achiziţionarea unor titluri de plasament în valoare de 10.000.000 lei achitate 80%,

iar restul de 20% fiind înregistrat ca un vărsământ de efectuat.

29. Analiza contabilă este un demers logic prin care se cercetează fiecare operaţie în parte cu scopul:

a) de a determina costurile de producţie;b) de a determina elementele necesare în vederea precizării conturilor corespondente

debitoare şi creditoare;c) de a determina tipul de egalitate bilanţieră şi tipul de egalitate contabilă.

30. Din punctul de vedere al scopului pentru care se întocmesc, articolele contabile sunt:a) articole contabile de stornare în negru;b) articole contabile de înregistrare curentă;c) articole contabile complexe;d) articole contabile de stornare în roşu.

7

–A +P

+A –P

+A –P

–A +P

+A –P


31. Din punctul de vedere al numărului conturilor corespondente, articolele contabile pot fi:a) articole contabile complexe;b) articole contabile de înregistrare curentă;c) articole contabile simple;d) articole contabile compuse.

32. Rezultatul operaţiunii de analiză contabilă se concretizează prin:a) egalitate bilanţieră;b) înregistrarea într-un document justificativ;c) articol contabil.

33. Semnul “=” din cadrul articolului contabil semnifică:a) legătura de corespondenţă dintre contul debitor şi cel creditor şi egalitatea valorică;b) egalitatea dintre debitul şi creditul contului;c) legătura de corespondenţă dintre conturile de activ şi cele de pasiv.

34. Evidenţa cronologică se ţine cu ajutorul:a) Registrului Jurnal;b) Registrului Carte Mare;c) Registrului Inventar.

35. Evidenţa sistematică se ţine cu ajutorul:a) Registrului Jurnal;b) Registrului Carte Mare;c) Registrului Inventar.

36. După sfera de cuprindere conturile pot fi:a) analitice;b) bifuncţionale;c) sintetice;d) de activ;e) de pasiv.

37. Din calculele periodice de sinteză fac parte:a) calcularea rezultatului;b) analiza comparativă;c) analiza contabilă;d) calculaţia costurilor;e) calculul previzional.

8

Elena Hlaciuc

38. Care din următoarele conturi prezintă sold final debitor:a) 201 “Cheltuieli de constituire”;b) 601 “Cheltuieli cu materiile prime”;c) 461 “Debitori diverşi”;d) 106 “Rezerve”;e) 462 “Creditori diverşi”;f) 419 “Clienţi – creditori”;g) 409 “Furnizori – debitori”.

39. Care din următoarele conturi prezintă sold final creditor:a) 581 “Viramente interne”;b) 419 “Clienţi – creditori”;c) 4423 “TVA de plată”;d) 461 “Debitori diverşi”;e) 409 “Furnizori – debitori”;f) 4426 “TVA deductibil”;g) 462 “Creditori diverşi”.

40. Care din următoarele conturi nu prezintă sold final:a) 201 “Cheltuieli de constituire”;b) 602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”;c) 711 “Variaţia stocurilor”;d) 4424 “TVA de recuperat”;e) 4426 “TVA deductibil”.

41. În contabilitate, decuparea în timp pe exerciţii financiare a vieţii întreprinderii se bazează pe următoarele principii contabile :

a) Principiul permanenţei metodelor şi principiul necompensării b) Principiul independenţei exerciţiilor şi principiul continuităţii activităţiic) Principiul continuităţii activităţii şi principiul costului istoric.

42. Schimbarea metodei de evaluare poate avea loc cu respectarea condiţiilor :a) Potrivit principiului permanenţei metodelor, schimbarea este interzisăb) Schimbarea este legată de principiul intangibilităţii bilanţului şi în consecinţă nu poate

opera la nivelul situaţiilor financiare ;c) Schimbarea se face numai cu aprobarea organelor competente pe baza justificării şi

explicării consecinţelor în situaţii cum ar fi: modificarea legislaţiei fiscale, restructurarea societăţii comerciale, schimbarea structurii economice, a politicii economice şi comerciale .

9


43. În evaluarea bunurilor economice procurate cu titlu oneros, costul de achiziţie este egal cu :a) Preţul de cumpărare, cheltuielile de transport – aprovizionare + cheltuieli generale de

administraţie ;b) Preţul de cumpărare, taxe fiscale nerecuperabile + cheltuieli accesorii implicate în mod

direct sau indirect în procesul de achiziţionare până la prima punere în funcţiune sau intrare în depozite;

c) Preţul de cumpărare, taxe nedeductibile, cheltuieli de transport – aprovizionare + cheltuieli de desfacere.

44. Potrivit principiului prudenţei nu se admite :a) Supraevaluarea elementelor de activ, a veniturilor, cheltuielilor şi pasivelor ;b) Subevaluarea elementelor de activ şi pasiv, a cheltuielilor şi veniturilor ;c) Supraevaluarea elementelor de activ şi veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de

pasiv şi a cheltuielilor.d) Subevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor şi supraevaluarea elementelor de pasiv

şi a cheltuielilor.

45. Costul de producţie este format din :a) Costul de achiziţie al materiilor prime, cheltuieli de transport – aprovizionare + taxe

recuperabile ;b) Costul de achiziţie al materialelor consumate pentru obţinerea produselor finite +

cheltuieli directe de producţie + o cotă din cheltuielile indirecte;c) Costul de achiziţie al materialelor consumate, T.V.A. aferent materialelor consumate +

cheltuieli generale de administraţie.

46. Creanţele şi datoriile se evaluează la :a) Valoarea de utilitate b) Valoarea actualăc) Valoarea nominală.

47. Bunurile intrate cu titlu gratuit în patrimoniu se evaluează la :a) Costul de achiziţie b) Valoarea de utilitate c) Valoarea nominală

48. La inventariere, evaluarea elementelor patrimoniale se face la :a) Valoarea de intrare b) Valoarea nominalăc) Valoarea de utilitate

10

Elena Hlaciuc

49. Care din următoarele metode se aplică pentru evaluarea stocurilor fungibile la ieşirea din patrimoniu :

a) Metoda primul intrat – primul ieşitb) Metoda inventarului permanent c) Metoda inventarului intermitentd) Metoda costului mediu ponderate)Metoda ultimul intrat – primul ieşit

50. Ce înţelegeţi prin valoare de realizare a unui bun :a) Consumurile de fonduri pe care ar trebui să le facem astăzi pentru a cumpăra sau obţine

un bun identic;b) câştigul pe care l-ar aduce un bun similar;c) câştigul pe care l-ar procura vânzarea bunului astăzi.

51. Ce înţelegeţi prin costul istoric de intrare al unui bun:a) consumurile de fonduri pe care ar trebui să le facem astăzi pentru a cumpăra sau obţine un

bun identic;b) câştigul pe care l-ar procura vânzarea bunului respectiv;c) plăţile efectuate în trecut pentru intrarea bunului în patrimoniu.

52. Ce înţelegeţi prin costul de înlocuire al unui bun:a) consumurile de fonduri pe care ar trebui să le facem astăzi pentru a cumpăra sau obţine un

bun identic;b) câştigul pe care l-ar procura vânzarea bunului respectiv;c) plăţile efectuate în trecut pentru intrarea bunului în patrimoniu.

53. Conform principiului necompensării:a) nu se admit compensări între cheltuieli şi venituri;b) nu se admit compensări între creanţe şi datorii;c) se admit compensări între debite şi credite;d) nu se admit compensări între elementele de activ şi cele de pasiv.

54. La data închiderii conturilor, dacă valoarea de inventar a activelor este mai mare decât valoarea de intrare diferenţa:

a) se contabilizează sub forma unui provizion;b) se contabilizează sub formă de amortizare c) nu se contabilizează.

55. La data închiderii conturilor, dacă valoarea de inventar a pasivelor este mai mică decât valoarea de intrare, diminuările de valori cu caracter ireversibil se contabilizează:

a) ca o sporire a datoriei;b) ca o reducere a datoriei;

11


c) nu se contabilizează.

56. Creşterea de valoare cu caracter ireversibil a pasivelor determinată cu ocazia evaluării la data închiderii conturilor:

a) nu se contabilizează;b) constituie o reducere a datoriei;c) constituie complement de datorie.

57. Plusul de valoare cu caracter reversibil a pasivelor, determinat de ocazia evaluării la data închiderii conturilor se înregistrează:

a) la categoria amortizărilor;b) la categoria provizioanelor;c) ca supliment la datorie.

58. Starea de continuitate a activităţii unei unităţi patrimoniale legitimează aplicarea a numeroase practici contabile, din care pot fi menţionate:

a) împărţirea vieţii firmei în exerciţii;b) utilizarea metodei NIFO la evaluarea stocurilor în momentul ieşirii din patrimoniu;c) repartizarea unor cheltuieli asupra mai multor exerciţii;d) utilizarea costului istoric în evaluarea patrimoniului.

59. Documentul justificativ este:a) actul în care se consemnează în ordine cronologică operaţiunile din cursul lunii;b) actul scris care consemnează un fapt, un fenomen, o acţiune care s-a produs sau care

urmează să se producă;c) actul în care se consemnează înţelegerea cu furnizorii sau clienţii pentru cumpărarea sau

vânzarea de bunuri sau servicii.

60. Pentru a fi document justificativ, un înscris trebuie să conţină întotdeauna, printre altele, următoarele elemente:

a) denumirea documentului, numărul şi data întocmirii lui;b) conţinutul operaţiunii economice sau financiare;c) semnăturile martorilor;d) viza organelor de control fiscal;e) menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei economico-financiare;f) denumirea şi sediul unităţii patrimoniale care întocmeşte documentul.

61. Întocmirea înregistrărilor în contabilitate pe documente justificative asigură:a) forţa probantă a contabilităţii în raport cu terţii;b) realizarea în bune condiţii a controlului gestionar;c) plata la timp a salariilor;

12

Elena Hlaciuc

d) furnizează organelor de conducere a unor informaţii economico-financiare în vederea conducerii operative.

62. După modul de prezentare documentele pot fi:a) obişnuite;b) tipizate;c) cu regim special;d) netipizate.

63. După modul de tipărire şi utilizare documentele pot fi:a) tipizate;b) obişnuite;c) cu regim special;d) netipizate.

64. După conţinut, documentele pot fi:a) de dispoziţie;b) primare;c) de execuţie;d) centralizatoare.

65. Erorile constatate la verificarea documentelor se corectează, de regulă, astfel:a) prin ştergerea cu grijă a datelor greşite şi scrierea celor corecte;b) prin tăierea cu o linie şi scrierea cu roşu a datelor corecte;c) prin tăierea cu o linie a datelor greşite urmată de scrierea celor corecte deasupra.

66. Verificarea documentelor se realizează sub următoarele aspecte:a) verificarea aritmetică,b) verificarea destinaţiei;c) verificarea de fond;d) verificarea operaţiunilor consemnate;e) verificarea formei.

67. Verificarea de fond a documentelor justificative urmăreşte următoarele caracteristici ale operaţiei economice înscrisă în document:

a) realitatea;b) conformitatea;c) oportunitatea;d) necesitatea;e) legalitatea.

13


68. Circulaţia documentelor reprezintă:a) drumul documentelor de la furnizor la client;b) parcursul acestora din momentul întocmirii sau intrării în unitate şi până la predarea la

arhivă;c) calea parcursă de document de la intrarea în compartimentul contabil până la arhivare.

69. Între funcţiile documentelor justificative por fi enumerate:a) funcţia juridică;b) funcţia de înregistrare cronologică;c) funcţia de consemnare cantitativă şi valorică a operaţiilor economice;d) funcţia de control;e) funcţia de asigurare a integrităţii patrimoniale;f) funcţia de înregistrare sistematică.

70. Documentele se păstrează în arhivă:a) 10 ani începând cu data închiderii exerciţiului de întocmire, cu excepţia statelor de

salarii şi a bilanţului contabil care se păstrează 50 de ani;b) 10 ani începând cu data deschiderii exerciţiului în care s-au întocmit, cu excepţia statului

de salarii şi a conturilor anuale care se păstrează 50 de ani;c) 5 ani începând cu data arhivării, cu excepţia statelor de salarii şi a bilanţului contabil

care se păstrează 10 de ani.

71. Care dintre următoarele conturi sunt conturi de regularizare asupra evaluării mijloacelor:a) 105 “Rezerve din reevaluare”;b) 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”;c) 106 “Rezerve”;d) 348 “Diferenţe de preţ la produse finite”;e) 107 “Rezerve din conversie”.

72. Care dintre următoarele conturi sunt conturi rectificative de activ contra pasiv:a) 280 “Amortizarea imobilizărilor necorporale”;b) 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”;c) 129 “Repartizarea profitului”;d) 105 Rezerve din reevaluare;e) 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor.

73. Care dintre următoarele conturi sunt conturi rectificative de pasiv contra activ:a) 129 “Repartizarea profitului”;b) 281 “Amortizarea imobilizărilor corporale”;c) 391 “Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”;d) 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor”.

14

Elena Hlaciuc

74. Se înregistrează un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în următoarele condiţii: valoarea de rambursare 100.000.000 lei, preţ de emisiune 75.000.000 lei. Înregistrarea corectă în contabilitate se poate prezenta astfel:

a) 461 = % 100.000.000161 75.000.000169 25.000.000

b) % = 161 100.000.000461 75.000.000169 25.000.000

c) 461 = 161 100.000.000161 = 169 25.000.000

75. Dobânzile aferente creditelor bancare de care beneficiază întreprinderea pe termen scurt, de 1.000.000 lei, se înregistrează astfel:

a) 666 = 168 1.000.000b) 666 = 5187 1.000.000c) 666 = 5198 1.000.000

76. Conturile rectificative de activ contra pasiv au rolul:a) de a reflecta diferenţele ce apar între preţul de înregistrare în conturile de gestionare a

mijloacelor şi valoarea lor efectivă de intrare;b) de a reflecta supradimensionarea în evaluarea unor resurse atunci când în conturile de

gestionare acestea sunt lăsate să figureze la o valoare mai mare decât valoarea reală,c) de a reflecta supradimensionarea în evaluarea unor mijloace atunci când în conturile de

gestiune acestea sunt lăsate să figureze la o valoare mai mare decât valoarea reală.

77. Prin articolul contabil următor se înregistrează:% = 2131 100.000.000

281 80.000.0006583 20.000.000

a) scoaterea din gestiune a unui teren în valoare de 80.000.000 lei la care s-au făcut lucrări de amenajare de 20.000.000 lei;

b) stornarea înregistrării intrării în gestiune a unui utilaj primit gratuit cu valoarea de 100.000.000 lei, amortizat 80%;

c) scoaterea din gestiune a unui utilaj cedat unei alte unităţi patrimoniale cu valoarea de inventar 100.000.000 lei, amortizat 80%.

78. Preţul cu amănuntul al mărfurilor este format din:a) preţ de achiziţie de la furnizor;b) TVA colectat;

15


c) TVA deductibil;d) adaos comercial;e) valoarea de utilitate;f) TVA neexigibil.

79. Recepţia din producţie proprie a unei clădiri, destinate activităţii administrative, la cost de producţie 300.000.000 lei, se înregistrează astfel:

a) 212 = 445 300.000.000b) 212 = 7583 300.000.000c) 212 = 722 300.000.000

80. Facturarea de produse finite clienţilor, la preţ de vânzare 1.000.000 lei, TVA 19% şi descărcarea gestiunii la cost standard 800.000 lei (cost efectiv 700.000 lei) se înregistrează astfel:

a) 5311 = % 1.190.000707 1.000.0004427 190.000

% = 711 700.000345 800.000348 – 100.000

b) 411 = % 1.190.000701 1.000.0004427 190.000

711 = % 700.000345 800.000348 – 100.000

c) 411 = % 1.190.000701 1.000.0004427 190.000

711 = % 800.000345 700.000348 100.000

81. Formula contabilă 444 = 5121 reprezintă:a) reţinerea impozitului pe salarii pe statul de plată;b) achitarea impozitului pe profit;c) achitarea impozitului pe salarii.

16

Elena Hlaciuc

82. Următoarea formulă contabilă 4311 = 423 reprezintă:a) consemnarea contribuţiei personalului la asigurările sociale;b) consemnarea contribuţiei personalului la asigurările sociale de sănătate;c) ajutoare materiale cuvenite salariaţilor suportate din fondul asigurărilor sociale de stat.

83. Contribuţia unităţilor la asigurările sociale de sănătate de 7% din salariile brute de 20.000.000 lei se înregistrează astfel:

a) 6451 = 4311 1.400.000b) 6451 = 4312 1.400.000c) 6453 = 4313 1.400.000

84. La sfârşitul lunii, TVA deductibilă este de 7.600.000 lei, TVA colectată de 3.800.000 lei şi TVA neexigibilă de 1.900.000 lei. Regularizarea TVA în relaţia cu bugetul statului se reflectă în următoarele articole contabile:

a) 4427 = % 7.600.0004426 3.800.0004423 3.800.000

b) % = 4426 7.600.0004427 3.800.0004424 3.800.000

c) % = 4426 7.600.0004427 3.800.0004428 1.900.0004424 1.900.000

85. Se vând cu 5.000.000 lei (primiţi imediat în contul bancar) acţiuni cumpărate cu 3.000.000 lei. Înregistrarea în contabilitate se va prezenta astfel:

a) 503 = 764 2.000.0005121 = 503 5.000.000

b) 5121 = 764 5.000.000664 = 503 3.000.000

c) 5121 = % 5.000.000503 3.000.000764 2.000.000

86. Prin formula contabilă 401 = 446 se poate înregistra:a) reţinerea impozitului pe venitul colaboratorilor;b) compensarea dintre datoria faţă de furnizor şi creanţa faţă de acelaşi furnizor;

17


c) reţinerea impozitului pe clădiri, datorat de furnizor.

87. Se recepţionează materii prime evaluate la cost prestabilit 3.500.000 lei, iar costul efectiv de achiziţie este 3.000.000 lei, TVA 19%. Care din următoarele înregistrări sunt corecte:

a) % = 401 4.165.000301 3.000.000308 500.0004426 665.000

b) % = %301 401 3.500.000 3.570.0004426 308 570.000 500.000

c) % = 401 3.570.000301 3.500.000308 – 500.0004426 570.000

88. Care din conturile următoare fac parte din grupa conturilor de venituri intermediare:a) 711 ”Variaţia stocurilor”;b) 7583 ”Venituri din cedarea activelor”;c) 771 ”Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”;d) 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”;e) 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”.

89. Societatea comercială “X” prezintă următoarea situaţie în contul 711 “Variaţia stocurilor” la sfârşitul perioadei de gestiune:

– rulaj debitor al contului 711 = 3.000.000 lei;– rulaj creditor al contului 711 = 2.000.000 lei.

Care este articolul contabil corect privind închiderea contului 711:

a) 711 = 121 1.000.000b) 711 = 121 – 1.000.000c) 121 = 711 1.000.000

90. Care din următoarele articole contabile corespund reflectării pe baza extrasului de cont în luna ianuarie a chiriei de 6.000.000 lei aferentă trimestrului I pentru spaţiul comercial închiriat:

a) 5121 = % 7.140.000706 4.000.000472 2.000.0004427 1.140.000

18

Elena Hlaciuc

b) 5121 = % 7.140.000706 2.000.000472 4.000.0004427 1.140.000

c) 5121 = % 6.380.000706 2.000.000472 4.000.0004428 380.000

91. Contul 129 “Repartizarea profitului” este:a) un cont de mijloace;b) un cont de regularizare asupra evaluării mijloacelor;c) un cont de regularizare asupra evaluării resurselor;d) un cont rectificativ de activ contra pasiv;e) un cont rectificativ de pasiv contra activ.

92. Contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”, atunci când ţine evidenţa adaosului comercial în unităţile comerciale cu amănuntul, este:

a) un cont rectificativ de activ contra pasiv;b) un cont rectificativ de pasiv contra activ;c) un cont de regularizare asupra evaluării mijloacelor;d) un cont de regularizare asupra evaluării resurselor.

93. Care sunt articolele contabile corecte pentru închiderea contului de profit şi pierdere după aprobarea conturilor anuale, ştiind că profitul de 60.000.000 lei a fost repartizat pentru: rezerve 10.000.000 lei, majorarea capitalului social 20.000.000 lei şi dividende 30.000.000 lei?

a) 121 = % 60.000.000106 10.000.0001012 20.000.000457 30.000.000

b) 129 = % 60.000.000106 10.000.0001012 20.000.000457 30.000.000

129 = 121 60.000.000

c) 129 = % 60.000.000106 10.000.000

19


1012 20.000.000457 30.000.000

121 = 129 60.000.000

94. Inventarierea poate fi definită:a) ca fiind ansamblul de operaţii ce vizează cunoaşterea modificărilor cantitative, calitative

şi valorice intervenite în mărimea elementelor patrimoniale;b) ca fiind ansamblul de operaţii efectuate în scopul delimitării cheltuielilor aferente

producţiei nefinite, precum şi în cazul predării şi primirii de gestiune;c) ca fiind ansamblul de operaţii interdependente prin care se stabileşte în urma numărării,

măsurării, cântăririi sau aprecierii pe bază de documente doveditoare, prin punctaje şi confirmări, mărimea reală avută în momentul respectiv de categoria de mijloace şi resurse supusă acestui demers.

95. Etapele inventarierii sunt:a) pregătirea inventarierii;b) deschiderea şi evaluarea elementelor patrimoniale;c) inventarierea propriu-zisă;d) constatarea elementelor patrimoniale şi evaluarea lor;e) stabilirea rezultatelor inventarierii şi înregistrarea acestora.

96. Pregătirea inventarierii presupune:a) operaţii cu caracter organizatoric şi de pregătire contabilă prin care se asigură condiţiile

desfăşurării normale a operaţiunilor de inventariere propriu-zisă;b) stabilirea obiectului inventarierii şi a sferei de cuprindere, a datei începerii şi a datei

terminării operaţiunilor, numirea comisiei centrale şi a comisiilor operative, precum şi instruirea acestora;

c) operaţii cu caracter organizatoric şi de pregătire contabilă prin care se stabilesc obiectul şi sfera de cuprindere a inventarierii.

97. Inventarierea propriu-zisă se referă la:a) constatarea şi evaluarea mijloacelor şi resurselor;b) constatarea, descrierea şi evaluarea mijloacelor şi resurselor în conformitate cu

constatările efectuate asupra realităţii acestora;c) constatarea existenţei bunurilor corporale şi descrierea acestora în listele de inventariere.

98. Stabilirea rezultatelor inventarierii şi înregistrarea acestora constituie etapa în care:a) se întocmesc situaţiile comparative pentru stabilirea rezultatelor inventarierii;b) se compară datele de inventar cu datele din contabilitate, stabilind plusurile şi minusurile

şi se analizează cauzele lor; se stabilesc provizioanele de înregistrat;c) se stabilesc şi se înregistrează plusurile, lipsurile şi deprecierile.

20

Elena Hlaciuc

99. Există posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănărilor în ceea ce priveşte aspectul exterior;

b) diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune;

c) lipsurile să nu constituie infracţiuni; să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material ca urmare a asemănării exterioare; diferenţele constatate să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune.

100. Pentru înregistrarea minusurilor neimputabile, datorate calamităţilor naturale, la inventarierea stocului de materii prime este corect articolul contabil:

a) 601 = 301

b) 658 = 301

c) 671 = 301

101. Conturile de venituri şi cheltuieli nu figurează în bilanţ pentru că:a) sunt conturi extrapatrimoniale;b) sunt prezente în contul “Profit şi pierdere”;c) sunt prezentate în anexă;d) sunt conturi ale perioadei curente.

102. Creanţele şi datoriile se evaluează la intrarea în patrimoniu la:a) valoarea de intrare;b) valoarea contabilă;c) valoarea nominală;d) costul istoric.

103. Amortizarea reprezintă:a) expresia bănească a uzurii morale;b) expresia bănească a uzurii fizice;c) recuperarea eşalonată a unei investiţii prin includerea valorii acesteia asupra

cheltuielilor;d) valoarea rămasă a imobilizării;e) partea din preţul unei imobilizări care corespunde uzurii fizice şi morale a acesteia.

104. Capitalurile proprii sunt:a) surse proprii de finanţare;b) surse străine de finanţare;c) capitaluri active;d) capitaluri permanente.

21


105. Capitalurile proprii se constituie din:a) sumele provenite de la furnizori;b) din surse externe;c) din credite bancare;d) din aportul acţionarilor;e) din profit.

106. Orice modificare a capitalului social se poate face numai:a) pe baza hotărârii AGA;b) cu îndeplinirea tuturor formalităţilor;c) la cererea acţionarului majoritar;d) la cererea guvernului.

107. Necesitatea măririi capitalului social poate să apară atunci când:a) societatea întâmpină dificultăţi financiare;b) societatea se află într-o situaţie prosperă şi vrea să-şi extindă activitatea;c) când creşte preţul la bursă al acţiunilor;d) când se emit noi acţiuni.

108. Majorarea capitalului social se poate face pe următoarele căi:a) noi aporturi în natură şi numerar;b) anularea pierderilor din anii precedenţi;c) are nevoie de noi fonduri băneşti sau de anumite bunuri;d) prin operaţiuni interne sau de autofinanţare, adică prin încorporarea în capitalul social a

unor elemente ce aparţin capitalului propriu;e) conversia unor datorii în acţiuni.

109. Principalele motive de reducere a capitalului social sunt:a) inflaţie excesivă;b) anularea pierderilor din exerciţiile anterioare;c) pentru că nu mai există rezerve;d) retragerea unor acţionari sau asociaţi;e) existenţa unui capital în exces în comparaţie cu activitatea desfăşurată.

110. Diferenţele din reevaluare rezultă din:a) compararea valorii actuale(mai mici) cu valoarea de intrare(mai mare) a elementelor de

activ supuse evaluării;b) compararea valorii actuale(mai mici) cu valoarea de intrare(mai mare) a elementelor de

pasiv supuse evaluării;

22

Elena Hlaciuc

c) compararea valorii actuale(mai mari) cu valoarea de intrare(mai mică) a elementelor de activ supuse evaluării.

111. Conturile bifuncţionale sunt cele care:a) rectifică valoarea elementelor de mijloace;b) prezintă sold final debitor;c) nu prezintă sold final;d) pot prezenta sold final debitor şi sold final creditor;e) pot prezenta sold final debitor sau sold final creditor.

112. Soldul final debitor al contului 121 “Profit şi pierdere” reprezintă:a) o cheltuială fără acoperire;b) o pierdere;c) un profit.

113. Metoda inventarului permanent se caracterizează prin aceea că:a) inventariază stocurile ori de câte ori este nevoie;b) utilizează conturile de stocuri la intrarea şi respectiv la ieşirea stocurilor din unitatea

patrimonială;c) permite cunoaşterea în orice moment a mărimii stocurilor.

114. Metoda inventarului intermitent se caracterizează prin aceea că:a) efectuează inventarierea integrală a patrimoniului numai la sfârşitul perioadei de

gestiune;b) mărimea stocurilor se stabileşte la inventarierea de la sfârşitul lunii.

115. Produsele finite sunt bunuri care:a) trebuie să treacă prin toate fazele procesului tehnologic;b) să respecte cerinţele de calitate;c) să fie ambalate;d) să fie vândute terţilor.

116. Mărfurile se definesc:a) bunuri achiziţionate din afara unităţii patrimoniale pentru a fi vândute în aceeaşi stare

fără o prelucrare suplimentară;b) stocuri achiziţionate pentru utilizare proprie (materii prime) care şi-au schimbat

destinaţia şi se oferă spre vânzare la terţic) stocurile provenite din producţia proprie.

117. Datoriile reprezintă:a) obligaţia asumată de o persoană numită debitor, faţă de o altă persoană numită creditor;b) suma de bani achitată terţilor pentru bunuri şi servicii care se vor achiziţiona ulterior;

23


c) surse străine de finanţare a activităţii economice puse la dispoziţia unităţii de către terţi;d) suma de bani sau alte bunuri care trebuie plătite sau restituite unui terţ.

118. În clasa 4 “Conturi de terţi” se înregistrează:a) datorii şi creanţe din exploatare;b) credite bancare;c) datorii şi creanţe financiare;d) datorii privind dobânzile bancare;e) datorii şi creanţe excepţionale.

119. Rabatul reprezintă:a) o reducere comercială;b) o reducere financiară;c) o reducere pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea inferioară a bunurilor

livrate;d) o reducere de care poate beneficia clientul dacă plăteşte înainte de scadenţă datoria.

120. Sunt cheltuieli nedeductibile:a) cheltuielile cu impozitul pe profit;b) perisabilităţile care depăşesc limita legală;c) cheltuieli cu materia primă;d) cheltuielile cu abonamentele radio;e) amenzile, penalităţile, majorările de întârziere;f) cheltuielile de protocol ce depăşesc limitele legale;g) TVA aferentă cheltuielilor nedeductibile.

121. Documentul de înregistrare zilnică a operaţiilor de casă este:a) registrul de casă;b) jurnalul de casă;c) registrul jurnal.

122. Sunt considerate registre obligatorii:a) registrul de vânzări;b) registrul de cumpărări;c) registrul jurnal;d) registrul cartea mare;e) registrul numerelor de inventar;f) registrul inventar.

123. La ieşirea din patrimoniu, produsele finite se evaluează:a) valoarea contabilă;

24

Elena Hlaciuc

b) preţul de vânzare inclusiv TVA;c) preţul de vânzare fără TVA;d) costul lor de achiziţie;e) valoarea de utilitate.

124. În activ avem:a) elemente de mijloace;b) elemente de resurse proprii;c) posturi rectificative asupra mijloacelor;d) posturi rectificative asupra resurselor;e) cheltuieli ale perioadelor viitoare.

125. În pasiv se întâlnesc:a) elemente de mijloace imobilizate;b) elemente de resurse proprii;c) posturi rectificative asupra mijloacelor;d) posturi rectificative asupra resurselor;e) venituri ale perioadelor viitoare.

126. Pentru a defini bilanţul trebuie să avem în vedere că:a) este un calcul de sinteză al contabilităţii;b) exprimarea se face în etalon bănesc;c) se întocmeşte obligatoriu după fiecare operaţiune economico-financiară;d) exprimările se realizează în lei şi valută;e) descrie situaţia unui perimetru contabil;f) pune faţă în faţă A şi P;g) pune faţă în faţă veniturile şi cheltuielile.

127. Cât timp funcţionează un cont?a) cât timp prezintă sold;b) cât timp prezintă sold debitor;c) cât timp prezintă sold creditor;d) cât timp soldul contului nu este zero;e) cât timp reflectă existenţa unei anumite categorii de valori.

128. Părţile contului sunt:a) două: activ şi pasiv;b) două: debit şi credit;c) patru: activ, debit, pasiv şi credit;d) una singură: debit.

25


129. Rulajul este egal cu:a) existentul final al unui cont;b) diferenţa dintre total sume debitoare şi total sume creditoare;c) diferenţa dintre totalul sumelor şi soldul final de pe aceeaşi parte a contului;d) diferenţa dintre totalul sumelor şi soldul iniţial de pe aceeaşi parte a contului;e) sumele corespunzătoare sporurilor şi reducerilor suferite de o anumită categorie de

valori în cursul perioadei.

130. Soldul final reprezintă:a) diferenţa dintre rulajul debitor mai mare şi rulajul creditor mai mic;b) mărimea obţinută prin adăugarea la soldul iniţial a sporurilor şi scăderea, din mărimea

obţinută, a reducerilor;c) diferenţa dintre totalul sumelor care este mai mare şi totalul sumelor care este mai mic;d) diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valoare din cursul perioadei.

131. Conturile de activ funcţionează după regula potrivit căreia:a) în debit înregistrează soldul iniţial şi reducerile iar în credit soldul iniţial şi creşterile;b) în credit înregistrează soldul iniţial şi reducerile iar în debit creşterile;c) în debit înregistrează soldul iniţial şi sporirile iar în credit diminuările şi soldul final.

132. Conturile de venituri funcţionează după regula potrivit căreia:a) în debit înregistrează soldul iniţial şi reducerile iar în credit soldul iniţial şi creşterile;b) în credit înregistrează soldul iniţial şi reducerile iar în debit creşterile;c) în debit înregistrează soldul iniţial şi sporirile iar în credit diminuările şi soldul final;d) în debit preiau reducerile şi în credit sporirile.

133. Balanţa de verificare pe rulaj preia din cartea mare:a) rulajele debitoare şi creditoare;b) rulajele debitoare şi creditoare şi soldurile finale;c) soldurile iniţiale şi rulajele debitoare şi creditoare;d) soldurile iniţiale, rulajele şi soldurile finale;e) rulajele, totalurile sumelor şi soldurilor finale.

134. Care din următoarele structuri patrimoniale nu fac parte din capitalurile proprii:a) rezultatul reportat;b) provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;c) diferenţele din reevaluare.

135. Imobilizările necorporale sunt:a) bunuri care se consumă la prima lor întrebuinţare;b) bunuri tangibile care participa la mai multe cicluri de producţie şi îşi transmit o parte din

valoarea lor asupra produselor obţinute;c) acele valori economice de investiţie care nu îmbracă forma de bunuri materiale concrete;

26

Elena Hlaciuc

d) bunuri cu o durată de folosinţă mai mică de 1 an;e) bunuri luate cu chirie.

136. Ce semnifică înregistrarea: 1061 = 117: a) diminuarea capitalului social cu pierderile anului precedent;b) acoperirea pierderilor anului precedent din rezervele legale;c) diminuarea rezervelor legale prin includerea lor în capitalul social;d) constituirea rezervelor legale din profitul anului precedent;e) reportarea rezervelor în exerciţiul financiar următor.

137. O societate comercială care are un capital social de 6.000.000 lei şi un număr de 6000 acţiuni decide majorarea capitalului prin emiterea de 2000 acţiuni, la preţul de emisiune de 1100. Indicaţi formula centrală privind subscrierea pentru majorarea capitalului social:

a)% 2.200.000

456 = 1011 2.000.0001041 200.000

b)456 = % 2.200.000

1011 2.000.000106 200.000

c)456 = 1012 2.200.000

d)456 = 1041 2.200.000

138. La o societate comercială are loc reevaluarea unui program informatic de la valoarea de 150.000.000 lei la 300.000.000 lei. Care este înregistrarea contabilă corectă şi repartizarea conform legii:

a)105 = 205 150.000.000105 = 1012 150.000.000

b)205 = 105 150.000.000105 = 1068 150.000.000

c) 205 = 105 150.000.000105 = 1012 150.000.000

d)105 = 205 150.000.000105 = 1068 150.000.000

e)105 = 1012 150.000.000

27


1068 = 1012 150.000.000

139. Se repartizează diferenţa din reevaluare în valoare de 5.000.000 constituită pentru un teren:a) 105 = 1068b) 1012 = 105c) 1068 = 105d) 129 = 105e) 105 = 1012

140. Care din următoarele operaţii economico - financiare determina o modificare la nivelul patrimoniului de tipul A + X - X = P:a) cumpărare de materii prime de la furnizori pe credit comercial;b) consum de materii prime;c) vânzarea de produse finite către clienţi pe credit comercial;d) plata impozitului pe profit prin contul din banca;e) incorporarea rezervelor legale în capitalul social.

141. Plata avansului chenzinal determina la nivelul patrimoniului o modificare de tipul:a) A + X = P + Xb) A-X = P-Xc) A = P+X-Xd) A + X-X = Pe) A = P-X

142. Se înregistrează subscrierea asociaţiilor la constituirea unei societăţi:a) 456 = 1012b) 1011 = 1012c) 1011=456d) 1012 = 456e) 456 = 1011

143. Regulile de funcţionare a conturilor sunt următoarele:a) conturile de pasiv îşi încep funcţia contabila prin a se debita; se debitează cu existentul şi

majorările de surse şi obligaţii şi se creditează cu diminuările acestora;b) conturile de activ îşi încep funcţia contabila prin a se credita; se creditează cu existentul şi

majorările de mijloace şi drepturi şi se debitează cu diminuările acestora;c) conturile de pasiv îşi încep funcţia contabila prin a se credita; se creditează cu existentul

şi majorările de mijloace şi drepturi şi se debitează cu diminuările acestora;d) conturile de activ îşi încep funcţia contabila prin a se credita; debitează cu existentul şi

majorările de mijloace şi drepturi şi se creditează cu diminuările acestora;e) conturile de pasiv îşi încep funcţia contabila prin a se credita; se debitează cu existentul şi

majorările de surse şi obligaţii şi se creditează cu diminuările acestora.

144. Care din următoarele operaţii economico - financiare determina o modificare patrimonială de tipul A = P + X-X:a) plata în numerar a salariilor;b) ridicarea de numerar de la bancă;c) plata furnizorului prin efect comercial;d) achiziţia de materiale pe credit comercial;

28

Elena Hlaciuc

e) plata TVA la bugetul de stat prin virament.

145. În baza datelor:Capitalul social subscris şi vărsat = 10.000.000 lei ,Rezerva legală = 2.000.000 leiFurnizori = 3.000.000 lei Diferente din reevaluare = 2.000.000 lei Prime de emisiune = 1.000.000 lei Provizioane reglementate = 2.000.000 leiPrecizaţi suma capitalurilor proprii:a) 20.000.000 leib) 19.000.000 leic) 17.000.000 leid) 18.000.000 leie) 10.000.000 lei

146. Capitalul permanent este format din:a) capital propriu + datorii pe termen lung + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;b) capital propriu + datorii pe termen lung + provizioane reglementate;c) capital social + datorii pe termen lung + provizioane reglementate;d) capital propriu + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;e) capital propriu + datorii pe termen lung.

147. Societatea înregistrează primirea unei subvenţii în valoare de 150.000.000 lei sub formă de disponibilităţi în cont:a) 445 = 5121b) 5121 = 7727c) 131=5121d) 5121=445

148. Care din titlurile de valoare sunt purtătoare de dividende:a) Părţile sociale;b) Obligaţiunile;c) Acţiunile;d) Bonurile de trezorerie;e) Bonurile negociabile.

149. Înregistrarea impozitului pe dividende:a) 456 = 446b) 457= 446c) 457 = 441d) 444 = 457 e) 446 = 457

150. Constituirea rezervei legale din profitul brut:a) 121 = 1061b) 1061 = 121c) 1061 = 129d) 129 = 1061e) 1012=1061

29


151. Prima de emisiune se determină astfel:a) Valoare nominala - valoare contabilăb) Valoare de emisiune - valoare contabilăc) Valoare de emisiune - valoare nominalăd) Valoarea bunurilor primite ca aport - valoare nominalăe) Preţ de rambursare - valoare de emisiune

152. Următoarele caracteristici se refera la activele circulante:a) sunt destinate pentru a servi un timp îndelungat societăţii comerciale, transmiţându-şi

valoarea, în mod treptat asupra rezultatelor;b) sunt destinate consumului la prima utilizare, transmiţându-şi valoarea integral şi dintr-o

dată asupra rezultatelor;c) partea din valoarea contabilă, ce se transmis asupra rezultatelor, se recuperează prin

includerea în costuri, sub forma amortizării;

153. Stocurile nu cuprind:a) materii prime şi materiale;b) obiecte de inventar;c) produse finite şi semifabricate;d) mijloace fixe.

154. Care din următoarele operaţii economico - financiare determină o modificare patrimoniala de tipul A = P + X-X:a) plata în numerar a salariilor;b) ridicarea numerar de la banca;c) plata furnizorului prin efect;d) achiziţia de materiale pe credit comercial;e) plata TVA la bugetul de stat prin virament.

155. Reevaluarea unui mijloc de transport:a) 2124=141b) 2124=151c) 2133=105d) 141=2124e) 105 = 2124

156. Pentru următoarele elemente stabiliţi apartenenţa lor la activul / pasivul patrimonial:a) Mijloace de transport;b) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;c) Piese de schimb;d) Avansuri acordate furnizorilore) Subvenţii pentru investiţii.

157. Ce tip de modificare bilanţieră determină operaţia “plata salariilor angajaţilor”:a) A + X = P + Xb) A-X=P-Xc) A = Pd) A = P + X-X

30

Elena Hlaciuc

e) A + X-X = P158. Imobilizările necorporale sunt:

a) bunuri care se consuma la prima lor întrebuinţare;b) bunuri tangibile care participa la mai multe cicluri de producţie şi îşi transmit o parte din

valoarea lor asupra produselor obţinute;c) acele valori economice de investiţie care nu îmbracă forma de bunuri materiale concrete;d) bunurile cu o durata de folosinţă mai mică de un an;e) bunurile luate cu chirie.

159. Care din următoarele structuri patrimoniale nu fac parte din capitalurile proprii:a) rezultatul reportat;b) fondul de participare la profit;c) provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;d) diferentele din reevaluare.

160. În baza datelor:Capitalul social subscris şi vărsat = 10.000.000 lei Rezerva legala = 2.000.000 lei Furnizori = 3.000.000 lei Diferenţe din reevaluare = 2.000.000 lei Prime de emisiune = 1.000.000 lei Provizioane reglementate = 2.000.000 leiPrecizaţi suma capitalurilor proprii:a) 20.000.000 leib) 19.000.000 leic) 17.000.000 leid) 18.000.000 leie) 10.000.000 lei

161. În pasivul bilanţier, elementele patrimoniale sunt grupate în funcţie de următoarele criterii:a) în raport de destinaţia bunurilor economiceb) în raport de gradul de exigibilitatec) în raport de sursa de finanţare şi de gradul de exigibilitated) în raport de gradul de lichiditatee) în raport de sursa de finanţare.

162. Rezerva legala de constituire într-o pondere de 5 % din;a) profitul netb) profitul brutc) capital sociald) alte sursee) provizioane

163. Care din următoarele structuri nu fac parte din activ?a) mijloace fixe;b) concesiuni; c) licenţe;d) creanţe;e) rezerve.

31


164. Completaţi următoarea afirmaţie alegând una din variantele propuse:Dezavantajul ___________ este ca duce la mărirea artificială a rulajului conturilor folosite.

a) formulei contabile compuse;b) dublei înregistrări;c) dublei înregistrări;d) stornării în roşu;e) stornării în negru.

165. Capitalul propriu cuprinde următoarele elemente:a) concesiuni b) capital socialc) datoriile sociale d) imobilizări corporale e) provizioane pentru riscuri şi cheltuieli f) provizioane reglementate g) rezerve legale h) prime legate de capitali)rezerve din reevaluarej)rezultatul exerciţiuluik) disponibilităţi băneştil)împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni.

166. Capitalul subscris nevărsat:a) reprezintă angajamentul pe care şi -1 asuma asociaţii la înfiinţarea societăţii comerciale;b) reprezintă contravaloarea bunurilor sau sumelor de bani depuse la capitalul societăţii;c) reprezintă capitalul comun care oferă acţionarilor dreptul la vot;d) reprezintă capitalul preferenţial care conferă în locul dividendelor ,dobânzi;e) reprezintă capitalul subscris apelat şi nevărsat.

167. Precizaţi cui aparţine definiţia: ”consta în înregistrarea simultana şi cu aceeaşi suma a unei operaţii economice sau financiare în debitul unui cont şi în creditul altui cont”.a) analiza contabila;b) egalitatea contabilă;c) dubla înregistrare;d) formula contabila;e) virament contabil.

168. Reţinerea impozitului pe salarii determina următoarele modificări ale elementelor patrimoniului:a) scăderea obligaţiei societăţii fata de salariaţi concomitent cu scăderea impozitului datorat

bugetului statului;b) creşterea obligaţiei societăţii fata de salariaţi concomitent cu creşterea impozitului datorat

bugetului statului;c) scăderea obligaţiei societăţii fata de salariaţi concomitent cu creşterea impozitului datorat

bugetului statului;d) scăderea obligaţiei societăţii fata de bugetul statului concomitent cu scăderea

disponibilului din contul curent.

32

Elena Hlaciuc

169. Bunurile economice:a) reprezintă substanţa materiala a patrimoniuluib) indica raporturile de proprietatec) sunt pasive patrimonialed) sunt conturi de surse propriie) sunt conturi de surse străine.

170. Cheltuielile constatate în avans sunt:a) imobilizări necorporaleb) imobilizări corporalec) active de regularizare şi asimilated) pasive de regularizare şi asimilatee) active oirculante.

171. Valoarea de emisiune a acţiuni lor - valoarea nominala a acţiuni lor formează:a) prima de fuziune;b) prima de aport;c) prima de emisiune;d) prima de rezerve;e) prima de provizioane.

172. Majorarea capitalului social se poate efectua prin:a) acoperirea pierderilor din capital;b) aporturi noi la capital şi prin conversia obligaţiunilor în acţiuni;c) emisiunea de noi acţiuni la o valoare mai mica decât valoarea nominală;d) incorporarea la capital a profitului, rezervelor şi a primelor de capital;e) emisiunea de noi acţiuni la o valoare mai mare decât valoarea nominală;f) incorporarea la capital a rezultatului reportat, a provizioanelor şi rezervelor din

reevaluare.

173. În categoria creanţelor fac parte:a) cheltuielile înregistrate în avans;b) provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;c) obligaţiile fiscale;d) avansurile acordate furnizorilor;e) avansuri încasate de la clienţi.

174. Datoriile fata de furnizori sunt:a) datorii financiare; b) datorii comerciale;c) datorii fiscale; d) datorii salariale;e) datorii sociale.

175. Cheltuielile cu salariile personalului sunt:a) cheltuieli financiare;b) cheltuieli din exploatare;c) cheltuieli excepţionala;d) cheltuieli reprezentative;

33


e) venituri.

176. Care din conturile următoare nu face parte din grupa conturilor de gestionare a mijloacelor de inventar ;a) 261b) 269c) 296d) 322e) 303

177. Care din conturile de mai jos face parte din grupa conturilor de gestionare a resurselor;

a) 581b) 519c) 591d) 161e) 169

178. Contul 358 este un cont:a) de regularize asupra evaluării mijloacelor b) de gestionare a mijloacelor c) de gestionare a resurselor d) rectificativ de A contra P.

179. Primirea unei subvenţii de 2.970.000 lei a permis finanţarea achiziţiei unui mijloc fix a cărui valoare de intrare a fost de 9.900.000 lei. Durata de utilizare a mijlocului fix este de 5 ani si acesta se amortizează liniar. In prima luna in care se calculează amortizarea , se înregistrează si trecerea la venituri a părţii corespunzătoare din subvenţii pentru investiţii ,prin articolul contabil:

a)131=7584 165.000 165.000

b)131=7584 49.500 49.500

c)445=7584 165.000 165.000

d)281=7584 594.000 594.000

180. Recepţia de la furnizori a unui mijloc fix care nu necesita montaj sau probe tehnologice, la cost de achiziţie de 3.000.000 lei se înregistrează astfel(TVA19%):

a)% = 401 3.570.000

212 3.000.0004426 570.000

34

Elena Hlaciuc

b)% = 404 3.570.000

231 3.000.0004426 570.000

c)% = 404 3.570.000

212 3.000.0004426 570.000

181. Vânzarea cu 10.000.000 lei a unor titluri de participare cumpărate cu 12.000.000 lei se înregistrează astfel:

a)461 = % 12.000.000

261 10.000.000764 2.000.000

b)% = 261 12.000.000

5121 10.000.0006583 2.000.000

c)461 = 7583 10.000.000 10.000.0006583 = 261 12.000.000 12.000.000

d)% = 261 12.000.000

461 10.000.0006583 2.000.000

182. Înregistrarea 444 = 5121 reprezintă :a) reţinerea impozitului pe salarii pe statul de plata ;b) achitarea in contul curent al angajatului la banca a salariului ;c) achitarea impozitului pe profit

183. Înregistrarea 4311 = 423 reprezintă :a) consemnarea contribuţiei personalului la asigurările sociale;b) consemnarea contribuţiei personalului la asigurările sociale de sănătate;c) compensarea datoriei fata de bugetul asigurărilor sociale cu alte creanţe sociale;d) ajutoare materiale importante suportate din fondul asigurărilor de stat.

184. Prin formula contabila 426 = 5311 se înregistrează :a) plata salariilor pe luna curenta (la lichidare)b) plata avansului chenzinalc) achitarea drepturilor salariale ramase neridicate in luna curenta d) achitarea salariilor neplatite la termen.

35


185. La sfărşitul lunii ,taxa deductibila este de 22.000.000.lei, taxa colectata de 41.800.000 lei si taxa neexijibilă de 14.500.000 lei. Regularizarea TVA in relaţia cu bugetul statului se reflectă in următoarele articole contabile:

a)4427 = % 41.800.000

4426 22.000.0004423 19.800.000

b)4427 = % 41.800.000

4426 22.000.0004427 5.300.0004423 14.500.000

c)% = 4427 41.800.000

4426 22.000.0004424 19.800.000

d)4428 = 4427 14.500.0004427 = % 56.300.000

4426 22.000.0004423 34.300.000

186. Materiile prime lipsa ,la valoarea de intrare de 1.000.000 se imputa gestionarului la preţul (inclusiv TVA) de 1.769.000 lei. Înregistrarea in contabilitate se prezintă astfel:

a)461 = % 1.769.000

758 1.379.0004427 389.000

6718 = 300 1.000.000

b)4282 = % 1.769.000

300 1.000.000758 486.5544427 282.556

c)4282 = % 1.769.000

758 1.486.5544427 282.446

d)4282 = % 1.769.000

758 1.486.554

36

Elena Hlaciuc

4427 282.446600 = 300 1.000.000

187. Evaluarea mărfurilor in contul 371 se face la cost de achiziţie .Adaosul comercial este unic de 30% si TVA de 19%. Se încasează din vânzare de mărfuri suma de 4.440.800 lei. Înregistrarea vânzării si a descărcării gestiunii se prezintă astfel:

a)5311 = % 4.440.800

707 3.731.7654427 709.035

607 = 371 2.870.588

b)411 = % 4.440.800

707 3.597.058607 = 371 2.517.933

c)5311 = % 4.440.800

371 2.517.93378 1.079.1154427 843.752

d)5311 = % 4.440.800

707 3.731.7654427 843.752

607 = 371 2.517.933

37


SOLUŢIILE TESTELOR GRILĂ

1. b, e, f 65. c 129. e2. c 66. a, c, e 130. b, c3. b 67. a, c, d, e 131. c4. a, b, d 68. b 132. d5. a, d 69. a, c, d, e 133. d6. b, f, g 70. a 134. b7. a, b, c 71. b, d, e 135. c8. a, c, d 72. c, e 136. b9. a, b, d 73. b, c 137. a10. b, c, e, f 74. b 138. b, c11. a, b, d, e 75. c 139. a, e12. a, b, c, f 76. b 140. b13. b, d, e, f 77. c 141. d14. a 78. a, d, f 142. e15. a, d, e, g 79. c 143. –16. b 80. b 144. c17. c 81. c 145. –18. a, c 82. c 146. -19. a, c, e, f,

g83. c 147. d

20. c 84. b 148. a, c21. b, c, e, f,

g, i, j, k85. c 149. b

22. a 86. a 150. a23. c 87. b, c 151. b24. a, c, d 88. a, d, e 152. b25. a, c 89. b 153. d26. c 90. a 154. c27. a, b 91. b 155. c28. a 92. c 156. a) A

b) Pc) Ad) Ae) P

29. b 93. c 157. b30. a, b, d 94. a, c, e 158. c31. a, c, d 95. a, b 159. c32. c 96. b 160. –33. a 97. b 161. –

38

Elena Hlaciuc

34. a 98. c 162. b35. b 99. c 163. e36. a, c 100. c 164. e37. a, b, d, e 101. b 165. b,g,h,i,j38. a, c, g 102. c 166. a39. b, c, g 103. b, c, e 167. c40. b, c, e 104. a, d 168. c41. b 105. d, e 169. a42. c 106. a, b 170. –43. c 107. a, b 171. c44. c 108. a, d, e 172. b,d,e45. b 109. b, d, e 173. d46. c 110. c 174. b47. b 111. e 175. a48. c 112. b 176. a,b,c,d 49. a, d, e 113. b, c 177. b50. c 114. b 178. b51. c 115. a, b 179. b52. a 116. a, b 180. c53. a, b, d 117. a, c, d 181. c54. c 118. a, c, d 182. –55. b 119. a, c 183. d56. c 120. b, e, f, g 184. d57. b 121. a 185. a58. a, c, d 122. c, d, f 186. c59. b 123. a 187. a60. a, b, e, f 124. a, d, e61. a, b, d 125. b, c, e62. b, d 126. a, b, e, f63. b, c 127. a, d, e64. b, d 128. b

39

grila bazele contabilitatii(marker)

Documents