In parcul de la Cotroceni Foto Stelian Petrescu

GRÂDINILE BUCURE$TIULUIDin cârtile mai vechi de câiâtorie s'a pâstrat

amintirea unui Bucuresti verde, eu case în grâ-dim sî eu crânguri de pomi pretutindenî. Astâzi,cîne se urca pe Dealul Mitropoliei si se uîtâasupra orasului de pe una din terasele lui, vedeatât spre Miasànoapte cât si spre sidurile mâ-lâstirii Vacàresti aceleasi pâlcuri de case dese,lin care începe sa tâsneascâ pe-aiocuri câte un^gârie-nor românesc, de opt sau de Zece caturi.Bucurestiul ia alte colori, de mare metropolâ,din care verdele e deobiceiu alungat. Grija gra-dinilor preocupâ ça o problemâ.

Transcriu aici o pagina din Istoria Bucurestilorde Gion, ça sa arât doua lucruri. Intâiu, mulçimeagradinilor, pe care acum un veac si doua locui-torii capitalei Târii Românesti le aveau la înde-mânâ, si apoi pàstrarea pana astâsi a atâtoradintre ele, dar fârâ làrgimea si revàrsarea de-a-tunci deadreptul în câmpiile sau pàdurîle încon-juràtoare^ de care adesea le despârtîa mai multun nume decât orice altâ îngrâditurâ.

« Negustorii mari si mîci, poporul de jos, « obra-2ele scâpâtate », cum se va zice în secolul XVIII.,munceau de dimineatâ pana seara. Cei mici lo-cuiau în mare parte în bordeie sau câsute micide lemn; cei mai râsariti, sau «mai iesiti deasupraneca^ului » aveau case în paiente ; mimai vro

câtiva bas-negutatori, « ghiaburi » de tôt, locuiau încase bolovânite ça si boierii.

Munca li-era viata. La sârbatori însâ petreceaude-si scoteau necasul întregîi sàptâmâni. Intr'adoua jumâtate a secolului XVIII, îndata ce seîmbrâcau grâdinîle si pâdurile, Bucurestenii plecauDuminica eu demâncare sa petreacâ în urmâ-toarele grâdini: Cârciuma din pâdure, FântânaBeizadelelor din pâdurea Cotrocenilor, pe DealulVâcârestilor, în càmpia Filaretului, dincolo deMitropolie, la Herâstrau lângâ frumosul chiosc,fâcut de Alexandru Vodâ Ipsilante, în pâduriceacea poetica delà Sftul Elefterie, Grâdina lui Scufâ,Grâdina Brâncoveanului, Grâdina cea baltoasa aCismigiului, Crângul lui H agi Ilie delà Mosi, laHvedea Desliului, la Grâdina lui Giafer, la a luiBarbâ-Latâ si la Grâdina Belului, unde, înaintede a fi cimitir^ când erà încâ proprietarâ acoloMitropolia, Bucurestenii au jucat ani dearândulsârba, chindia, batuta, câsàceasca, gâlà|;eanca, hâr-lâuanca, ça la usa cortuiui, rata, arnàuteanca,corabiereasca, Zoralia, ça la Breaza, etc. ».

Mândria Bucurestiului în grâdini e astâzi Cis-migiul. Urma lui se poate desoperi départe întrecut, eu ajutorul mârturiilor scrise de tôt felul.Cei care stie sa citeascâ în alcatuirea pâmântuluiîl vede însâ într'un început si mai vechiu,

FR. REBHUHN: GRADINILE BUCUREÇTIULUI 369

cum se gâseste în lungul unui cot de mal al Dam-bovitei, eu ape care se revarsa si eu izvoare sub-terane care chîamâ vegetatia si pâsaretul, Numelevorbeste de acel tehnician al apei, fântânarul de pevremurî eu caftan de breaslà turceasca si eu în-sârcinare sa poarte grija « curgerii si scurgerii »apelor, cum se zicea atunci servïciului de alimen-tare eu apâ si de canalîzare.

In zilele noastre Cistnigîul se aflâ strimtoratde tôt felul de clàdiri înalte, eu care lûptâ maieu seamâ plopii monumentali. Ce-a pierdut pemargini, câstigâ însâ eu prisosintà înauntru, Pa-jisti lineare, eu florî de sezon, eu ulcioare îmbra-cate în verdeafa si eu odihnitoare perspective, saualei cotite si umbroase, eu câte un bust de bronzsau eu o statue de marmorà pe fondul unui hemi-ciclu negru de brazi sau al unei mâguri a vrà-biilor, drumuri eu trandafîri agatatori sau rotondeeu coloane împletite în iederi si curmee, ça nîsteteatre antice horticole, hàtisuri aproape salbaticede pomi bâtrâni sau lacul eu avuz pulvérisât sieu barci, eu nuferi si eu lotusi, fac din Cismîgiuun coït de parc englez alâturi de o grâdinâ româ-neascâ din celé mai plîne de farmec si mai carac-teristice pe care le avem, El se înnoeste eu fiecare

anotimp, din mâna harnicâ a gràdinarilor, si e oadevâratà vedenie albâ, sub 2;âpadâ, din mâna deartist a ierm'i. E ça un mies înflorit al orasului,ça o inimâ care trimete valuri de miresme si derâcoare în tôt organismul misunàtor al Bucu-restiului.

Altâ grâdinâ, foarte noua fatâ de Cismïgiu siun fel de « grâdinâ dintr'o iarnâ », e Parcul Carol.El n'are fiintà decât din 1906, anul vestit al MariiExpo^itii. Sunt destui dintre noi cari pot încavedea eu ochii mintii malul neregulat pe carepàsteau bivoli, câmpia eu gropi si eu bàltoace,plopii argintii de pe soseaua n lunie si din jurulFântânii cantacuzinesti, zarea de vii de pe dealuri.Din tôt acest loc parâsit râvna si gustul doctoruluiIstrati au fâcut numai în câteva luni minuneacare se vede. E ça o lectie de ceeace se poateajunge, eu aceeas stàruin^â si pricepere, într'ovreme când Bucurestiul, crescut peste orice as-teptâri, are nevoie nu numai ça de o podoabâ,dar ça de mari plàmâni verzi de împrospàtare aaerului îmbâcsit pe care îl râsuflâ, de tôt maimulte asemenea parcuri si grâdini. Cismigiul elînsus, a avut mari îmbunàtâtiri de pe urma uneiexpozitii de-acum vreo patruzeci de ani, de când

Aleea cea mare din grâdinâ Ciçmîgiu Fotoglob

270 B O A B E D E G R A U

Grâdina Ci$mig{u. Intre avus ci pod

Gradina Cismigiu. Rotonda

i-au ramas anumite alei, trunchiul de copac întintent pentru o làptarie, ddaria de sub biserica

Foto Tehnica

Schîtu Mâgureanu, de unde searuncau focurile de artifîcii.Tôt de atunci oamenii cari auastazi cincizeci de ani pot sà-siaducâ amînte de scenele devarâ însirate în marginea mareialei si cam pe locul aleii tran-dafirilor din ^ilele noastre, undese jucau cânticelele lui VasileAlecsandri, Ç o l d a n Viteasul,Barbu Lâutarul si alti boccegîidelà patru^eci sau sapte?eci siopt. Grâdina a fost folosîtàînsâ destul de rar, pentru ser-bârî de binefacere, si s'a pâ-strat eu rostul ei de loc deplimbare, adâpost de frumuse^eîn pasii drumetului. Pa r c u lCarol s'a nâscut ça un cadrual unei expozïtiï si, eu toatâgrija Casei Grâdinilor, ase^â-mântul comunal însârcmat euaceastâ lature a edilitâtii bu-curestene si care e dator sa tie în

bunâ stare si pentru folosul liber, farâ nîci o taxa, altuturor cetâtenilor aceste spatii verzi, el s'a întors

FR. REBHUHN: GRÀDINILE BUCTJREÇTIULUI 271

Urnbra de pomi în Cismtgiu Poto Tehnica

destul de des la rosturile delà început. Fostul Palat alArtelor dîn 1906 s'a schimbatîn Mu^eu Militar, vechile pa-vilîoane refâcute sau sporiteasteaptâ noui întrebuinÇàri a-semânâtoare, Arenele romaneadâpostesc întruniri sau con-certe populare, Cetatea luiTepes, cula boiereascâ si mi-naretul giamieî tremurat în oglinda lacului îi dau aproapeînfâtîsarea de parc istoric sauetnografic. Parcul Carol a fostun timp si Grâdina Zoologicâa României, eu o sectîe foartebogatâ de pàsari, îndeosebi depàsâri acuatice în libertate. Inel se poate admira unul dinUriasii lui Paciurea, de pro-portii rnichelangelesti, în gru-pul de piatrâ din fata pesterii.Un Istrati de bronz, ctitor alParculuî, strica putin, prin ne-dibâcie de prezentare, frumosullocurilor.

ce în ce mai mult Çoseaua Kiselev. Dupa cum se

Alei'a trandafiriJor din Ciçmigiu

recunoaste din nume, e vorba de o inifiativa aAltâ gradinâ a Bucurestiului începe sa fie din generalului, guvernator al celor doua tari dupa

272 B O A B E D E G R A U

1829, de a cârui trecere pela noi se leagâ atâteaasezaminte, A fost gândità ça un coït de plimbare,

In Ciçmigiu, între râïoare (Arhiiectul peisagîst ci artistul fotograf)

pe o partie destul de bâtutâ, la capàtul câei Mogo-soaia, atât spre castelul lui Bràncoveanu si drumulTârgovîstei cât si spre d r u m u lPloestiului, si a ajuns si a ramastimp de multe zeci de ani locul deîncurare a cailor repezi delà calestelede lux aie protipendadei de sângesi de caftan sau aie boieriiniï deavère de mai târziu. Pe margînicresteau în mai multe rânduri teiiromanticî. Poate câ cea mai fru-moasa vreme a Çoselei Kiselev afost vremea batâilor de flori si acarelor alegorice. A urmat apoi unfel de decadentà si de pustiu, euînaintarea nouîlor cartiere care-iluau aerul pe o lungime de unkilometru, de doi, de trei. Delàintrare, pe-o lature arata un sir în-îreg de muzee, de ÇtiïnÇe Naturale,Géologie, A r t a Nationalâ, si pealta, gura de bulevard de trei orimai larg decât ea, al viitorului ParcNational. A fost atunci ça un fel detrezîre, care a dat Soseaua Kiselevîndârât rostului ei dintâiu si i-a fâ-cut o strâlucire noua. In fragmentaidelà început si pana la rontul în-tâiu, ea s'a revârsat în parti eu pa-jisti de flori, eu statui de parc, asa cum suntDelavrancea, Léonard si mai eu searnâ de eu-

rând asezatul Centaur al lui Jalea; în fragmen-tul central, pana la rontul al doilea, pare un bulevard

eu case de odihnâ si de visare, iarîn fragmentul din urmâ are înfàtï-sarea unei desâvârsite autocâî, euhipodromul la un capât si eu ae-roportul la celâlalt. Pâdurea Bânesei

. chiama din sare., iar mai départe la-,J[ cul si pàdurea Snagovului, eu toatà

lumea trecâtoare care se scurge spreele. E cea mai frumoasâ intrare,lungâ de trei kilometri, pe care si-oputeà croi Bucurestiul dinspre Mia-sânoapte, încotro are celé mai multelegàturî. E ça un gang de verdeatâ,de cântâri de pâsâri si de f lori ,vrednic de faima de odinioarà aora^ului de pe malurile Dâmbovitei.

Grâdinile care ràmân de amintitnu mai sunt nici asa de cunoscutesi nici asa de mari, grâdina Icoanei,de unde pornia odatâ un fir de apâspre Dâmbovitâ, eu scaune de mâ-celari pe mârgini, ceeace a dat nu-mele Strâziî Scaune, grâdina loa-nid, ràmâsitâ dintr'o mâreata lîvadâde pomî, astâzi în cea mai mare parteclâdità, grâdina Elîad, unde a lucrattipografia marelui scriitor si patriot,

nâvàlitâ de niste « Mosi » industrialîzati, grâdina delàTei sau delà Herastrau, înjosite si scâsute, Grâdina

Amforâ înfloritâ din Ciçmigiu Foto Stelian Petrescu

Botanicâ, trecuta asupra Municîpiului, dar deo-camdatâ tôt asa de pârâgînitâ, afarâ de plopii

FR. REBHUHN: GRÀDINILE BUCURESTIULUI 273

batràni, înalti si stufosi ça niste catedrale si cari strâmtâ sau delà atelierul din oras, la periferiefac legàtura eu minunatul Parc régal al Cotro- sau chiar mai départe.cenilor de-alâturi, închis însâ pu-blicului. Nu stiu, însîrându-le peacestea, câte alte grâdini amuitat, afarâ de încercâri în car-tiere noui de margine, care se ri-dicâ abîa acum. Ele i n t r â maimult în planul de sistematizare,càruia îi acem loc mai jos sii-am pus înainte gradinile înfiîntâ numai ça niste trepte.

Desvoltarea tehnica si econo-mica a timpului de fatâ, aduce sipentru întocmirea oraselor o erânoua.

0 problemâ î n s e m n a t â , înstrânsâ legàtura eu aceste schim-bârî, û înfatiseazâ càile de co-municatie, care, datoritâ multi-plelor progrese tehnice, nu maiseamânâ eu ce erau odatà si con-tinua sa se préfaça aducând eusine de^chiderea de druniuri sistrâzi to mai largi si mai drepte.

Pe lânga drumurile de fier si -electrîce, atât pe deasupra câtsi pe dedesuptul pâmântului, celmai de seamâ mijloc de comunicatie pentru mul-time, va fi în viïtor, lâsând deocamdatâ la o parte

Coït din Ciçmigiu Foto Stelian Petrescu

Poianâ din Ciçmigiu Foto

aeroplanul, automobilul.Cu automobilul se ajunge repede delà locuînta

La Bucuresti, dupa statistica « Serviciului Cir-culatiei » delà Prefectura Politiei, numârul auto-

mobilelor si al motocicletelor, întreanii 1921—'1929, s'a mârit astfel:Delà 1493 în 1921 la 10.921 în 1929,adicâ eu o medie anuala de peste1000 de véhicule. De aci se poatevedea câ în planul de sistematizarea orasuluî Bucurestî trebuiesc pre-vâ2;ute strâzi si pieté spéciale pentruautomobile si alte mijloace de lo-comotie.

Câile de comunicatie precum sipietele vor trebui sa fie unité eu pa-jistele de verdeatâ ce se vor créa,fiindcà mai întâiu se va economisidin loc, iar al doilea, folosul acelorpajisti în ce priveste pe locuitoriiorasului va fi eu atât mai de prêt.

Pentru Bucurestiul de acum paji-stele de verdeatâ îsi vor ajunge sco-pul, numai dacâ vor putea fi maistrâns unité între ele si se vor în-tinde dealungul clâdirilor.

In acele mari suprafete de verdeatâse va cauta, printr'o bogata plantatiede pomi, sa se creese cât mai milita

steiian Petrescu umbrâ, umîditate si racorealâ si în a-celas timp o apârare de vânt si de praf.

Prezentul plan de sistematizare a spajîurilor li-bère, prevede 3 feluri de spaçiuri :

B O A B E D E G R A U

i. Spatiurile radiale, care pleacâ delà strâzïleplantate eu arbori din centru, pe care le unesceu câile nationale. Pe aceste cai sunt prevâzute

Ciçmigiul spre avu:

de amândouâ pârtile pajisti de verdeatâ de 250metri lâtime. Aceste pajisti nu sunt destinatecreârii de parcuri, ci locuintelor eu ecareturile lor.

Parcelele vor fi de 800—2000 metri pâtrati siacelas sistem se va aplica si dealungul liniilor fe-rate aie oraselor.

2, Spatiurile ce formeazâ centura de parcuriprevâsutâ la actuala margine a Bucurestiului side o mare însemnàtate pentru oras. Aceastâ cen-tura de parcuri, în afarà de valoarea ei din punctde vedere igienïc, ar forma si partea cea mai

frumoasâ a Bucurestiului, mai aies în partea Nor-dicà asa de bogatà în lacuri.

Centura de parcuri s'ar putea forma astfel;dupa pozitia si caracteristica fie-cârui c a r t i e r , de exemplu; pelângâ un lac, un cartier de elitâde vile, fiecare vilâ eu câte o grâ-dinâ de rooo—6000 m. p. si pelângâ ele, g r à d i n i publiée lastrâzi. Alt lac înconjurat numaide un parc; altul numai pentrusportul de apâ si câmpie; ait lac,care formeazâ o peninsulâ, pré-destinât pentru o Grâdinâ Zoolo-gicâ; cel dîn apropiere s'ar puteaîntrebuintà foarte bine pentru oGrâdinâ Botanicâ si un Parc Na-tural. In vecinâtatea c e l o r l a l t elacuri, s'ar putea aseza Università-tile, Ligile, Sanatoriile etc., legateîntre ele prin plantatii. Pe lacuri,legate fârâ vreo întrerupere de zâ-gazuri, s'ar circula eu vaporase sieu bârci în curse regulate.

In aceastâ centura si-ar gâsiloc garile, liniile electrice, poatemai târziu chiar o linîe feratasubteranâ. E foarte însemnat çaSpatiurile cerute de aceastâ centurasa fie hotârîte prin lege chiar deacum.

3. Ultimul fel de spatiu estelinia împâdurità delà forturi, in-terioarâ si exterioarâ, spre orasde o lâtime aproximativâ de i km,iar în afarâ de 500 de metri.

In aceastâ centura vor fi înglo-bate si pâdurile astâzi existenteîn nordul orasului, care vor fiastfel puse la adâpost pentru viitorsi se vor putea desvolta, Statul artrebui sa cede?e orasului Bucu-resti toate pâdurile care se aflâîmprejurul comunei. Terenurileneprielnice unei alte culturi, artrebui hotârîte de pe acum pen-tru împaduriri, celé foarte graseîntrebuintate pentru culturi depomi fructiferi, iar celé asezate pe

lângâ ape sa serveascâ grâdim'lor de ^arzavat. Acîarfi locul pentru gràdini si colomï de varâ, precum sipentru excursii de sfârsit de sâptâmânâ, locuinÇe sialtele. Aceastâ centura de pàduri s'ar putea legaprin linii de comunicatii trecând prin toate spa-tiurile radiale spre centrul orasului. Printr'o astfelde împârtire s'ar rezolva problema circulatiei înBucuresti, care se face tôt mai complicatâ si eutimpul, din cauza înmultirii mijloacelor de loco-motie dintre care nu trebuie sa uitâm, cum am zis,chiar aeroplanele, tôt mai neîndestulâtoare.

Foto Stelian Petrescu

FR. REBHUHN: GRÀDINILE BUCUREÇTIULUI 375

Cum au rezolvat orasele americane si aie altorState problema spatiurilor libère ?

Dupa o statisticà a d-luî Ing. Dr. Martin Wag-ner urmâtoarele orase au

Los-Angeles, 15 mp. de spatiuri libère de omChicago . . 40 » » » » »Philadelphia 13 » » » » » »New-York . 36 » » » » » »Berlin . . . 66 » » » » » »Daca socotim câ Bucurestiul are, împreunâ eu

vecinâtâtile imedîate, i.ooo.ooo de locuitori, nurevine de om decât Yz mp.

Daca în planul de sîstematizareal orasului Bucuresti s'ar preve-dea si hotârî prîn lege spatiurilelibère din alàturatul plan, s'arobtine urmâtorul résultat:

5269 Hectare 3250 mp. spatiuriradiale ;

2005 Hectare 7500 mp. cen-turâ de parcuri;

9637 Hectare 1124 mp. cen-turâ de pâduri;

67 Hectare 9126 mp. spatiurilibère exeîstente actualmente*

Total 17.000 Hectare 20.000mp.

Ça sa corespundem actualelorcerinte ar trebui sa avem ce! putin46 m.p. de spatiuri libère de om.

Cu spatiuri libère de 10.000 hanumârul locuitorilor orasului no-stru ar putea c r e s t e pana la3,700,000 si am sta în f r u n t e aîmpar^irii idéale a tuturor ora-selor.

Multi din cititorii acestor rân-duri se vor gândi de sigur cà ampus multà fantezie în elaborareasi prezentarea acestui plan al uneisistematizàri a Bucurestiului, caredin motive financiare si altele nuse vor putea réalisa. Insâ dacàne apropiem eu vederi strimte deplanul de sistematàare, nu luâmînseamapâreri care prevâd lucruriîn viitor si nid n'avem curajulsa hotàrîm prin legî spéciale celéce vor fî de folos si vor con-tribui la binele urmasilor, atuncivom lâsa copiilor nostri o moste-nire care le va amârî viata si vamai avea si multe urmâri foarterele. Acum mai e timp, dar suntemîn ultimul ceas.

Sa nu ia nimeni acestea ça nîsteplanuri aie unui îluzionist; ciné le-ar citi peste 50ani, mî-ar da dreptate, fîindca mergem spre o vremecare are din ce în ce mai mari cerinte în toate pri-

vintele si mai eu seamà în ce priveste alcàtuireaoraselor.

Pajistile de verdeatâ dupa sistemul adoptât înplanurile alâturate din Londra si Paris, ar fi pentruBucuresti o mare greseala; si în aceste orase secautâ acum a se îndrepta.

Clîma tarii noastre vrea pajisti dupa planul éla-borât de mine încâ din 1927, care cuprinde înlinii fundamentale avantajele planurilor alâturate.Mai avem din fericire încà destul loc liber ça saputem créa plantatii dupa sistemul american.

Alee din Ciçmîgiu Foto Stelian Petrescu

Suprafata Bucurestiului pana la linîa de forturiare 37.000 ha.

Daca socotim 100.000 locuitori pe hectar, vedem

276 B O A B E D E G R A U

Copacî peste iac, în Cismigfu

Vedere din Cismigiu, eu statuia lui Jalea, închînatâ soldaîilor francezi càzuti în Romània Foto Stelian Petrcscu

FR. REBHUHN: GRADINILE BUCURE$TIULUI 277

Palatul Salonului Oficial al Case! Grâdinilor. In fata s'a asezat CentauruI lui Jalea Foto Stelian Petrescu

Fragment de colonade la Çoseaua Kiselev Foto Stelian Petrescu

B O A B E D E G R A U

Un sistera de parcuriîn circuit din MÎI-

waukee

Sistem de parcuridin Kansas City

Plarmri de parcuriaie Parisuluf

FR. REBHUHN: GRADINILE BUCUREÇTIULUI 279

WESTCHRTER COUNTTNEW YORK

Parcurile ci fâçiile de parc de pe làngâ drumuriie deautomobil din New York

Sistemul parcurilor djn Londra

Grâdinî de centurâ 51 radiale din Koln, existente ci proiecîate

280 B O A B E D E G R A U

Magnolie înflorità în Cïçmigiu Foto Stelian Petrescu

3. Locun de joc si sport pentruadulti. 4 mp. de cap la fiecare3 km.

4. Locurï de plimbare (prome-nade) si de bânci, 5 mp. de cap.

5. Grâdini scolare si Botanice,la fiecare întindere delà i la 3 km.

6. Pieté décorative.7. Grâdini publiée si particulare.8. Plantatii de parcuri la fiecare

întindere de 2 la 3 km.9. Cimitîre.

10. Paduri.n. lazuri.Toate aceste n suprafete dife-

rite libère, trebuiesc bine studiateîn planul de distribuée, tinândseamâ de grâdinile existente dinoras si împrejurimi în felul urmàtor :

1. Locurî libère dupa procentde populatie si vârstâ.

2. Locuri libère dupa numârullocuitorilor din acel cartier.

3. Zona de înfiintare a dîferiteplaje, locuri de sport, gradini siparcuri.

4. Zona de înfiintare a zone.ipâduroase.

Pentru grâdinile astâ^i existenteîn Bucuresti si împrejurimi, tre-buie tinute în seamâ urmâtoarele:

a) Sa se màreascâ Cismigiulpana în Strsda Çtirbei Vodâ ,petoatâ întindtrea grâdinii în aceastàparte, adicâ sa se dea grâdinii Cis-migiu o fatadâ în Strada

câ pe aceastà suprafatâ ar putealocui 3.700.000 locuitori. Dacâ amhotârî 100 mp, de cap, putemstabili urmâtoarea distribuée desuprafatâ :

25 mp. de cap supr. clâdità90.500.000 mp.

29 mr. de cap drum., loc. part.107.300.000 mp.

46 mp. de cap pajïsti, loc. li-bère 172.200.000 mp.

Total 370.000.000 mp.In celé 172.200 mp. de supra-

fatâ de verdeatâ sunt prevâsuteurmâtoarele categorii de locurilibère :

1. Lccuri de joc pentru copiiicari merg la scoalâ, 2 mp. decopil la fiecare întindere de 750 m.

2. Locuri de joc si sport pentrucopii mai mari, 4 mp. de cap lafiecare întindere de i la 2 km.

Parcul v. Rephun în Zerbst (Germania).(O familie de naturaliçti ci grâdi'nari germani transplantatâ în România)

FR. REBHUHN: GRADINILE BUCURESTIULUI 281

Vodâ, cuprinsând si Conservato-rul de muzica si artâ dramaticâ,si alta spre B-dul Schitu Mâgu-reanu.

0 buna parte s'ar putea încurând exécuta, fiïnd pe StradaÇtirbei Vodâ 3 constructii, unaveche si doua mai mici, pe B-dlârjgâ Bisericâ o constructie demica însemnâtate, coltul ÇtirbeiVodâ eu Schitul Màgureanu în-tr'un viitor mai apropiat sau maidepârtat.

b) Sa se mâreascâ grâdîna I-coanei, dându-i-se fatadà în Str,Xenopol. Aceastâ mârire s'ar faceacum eu cheltuialà relativ mica,fiind în bunâ parte vorba de con-structii mici; dealtminterî coltuleu piata Gogu Cantacuzino sevede dupa împrejmuire cà a fâcutparte nu de mult din gràdinâ.

c) Sa se mâreascâ de încâ 3-4ori grâdina zisâ Uatu din Sec-torul 4. Acum aceastà mârire s'arputea usor realiza când în jursunt constructii fârâ însemnâtate.

d) Sa se amenajeze într'o grà-dinâ publicâ locul viran cuprinsîntre cheiul Dâmbovitei si B-dulcare duce la Palatul Cotroceni.Acest loc ar trebui expropriât câtmai grabnic, atât càt mai estetimp, pentrucâ suntem informaticâ si acolo se plânueste, din ne-norocire, o constructie,

e) Sa se facâ n sectoarele i, 2si 3 câte o gradinà publicâ de cel putin 6 hectare.

f) Sa se înfiinteze în toate sectoarele terenuri

Cascada din Parcul Caiol

Intre Grâdina Botanicâ ci Parcul Cotroceni Foto Tehnica

pentru jocul copiilor mai mici de 7 ani si un terenpentru jocul copiilor de çcoalâ.

g) Sa se faca o grâdina de 4-5hectare în sectorul 4, pe locul vi-ran unde se cultiva zar^avaturi,cuprinsâ între cheiul DâmboviÇei(Ciurel) si dosul scoalei de Co-merç pentru Fête (casa fostâ Di-nicu Golescu) fost Grand.

h) Sa se mâreascâ Parcul Carolpana la Strâzile Cutitul de Argint,Calea Çerban Vodâ si CandianoPopescu.

i) Sa se amenajeze în toatesectoarele, locuri pentru construc-tii de Cazârmi lucrâtorilor dela Casa Grâdinilor si locuin^epentru grâdinarii ei. Locul undeeste acum Arsenalul Armatei sase facâ o grâdina publicâ.

Parcul National suntem de pa-rère sa fie cuprins în limitele : $o-seaua Kiselev, ^oseaua Herestràu,

282 B O A B E D E G R A U

Soseaua Jianu si Calea Feratà. Acest teren al Marea valoare samtarâ a acestor pâduri atârnà înParcului National si terenul Casei Gradinilor, întâia linîe de mijloacele de legâturâ eu centralmosia Pipera, care mai târsiu va trebui sa se orasuluî.

Gràdinile ci pàdurile Bucure^tiului Foto Stelian Petrescu

transforme într'un mare parc pentru recreapaBucurestenilor (mosia are o întindere de 400hectare) suntem de parère sa se lege eu o aleesau 2 alei largi, eu 6 rânduri de arbori, care aleisa treacâ prin marginea satului Herestrâu. Suntemsiguri cà astfel satul va dispare într'un viitorapropiat, formând un loc de vilegiaturà unde s'arconstrui vile.

Pentru realizarea acestora va trebui expropriatàfabrica Petrol-Bloc si partea satului Herestrâu,care este spre Parcul National, în spre lac.

Fiindcà din motivele aràtate, în capîtala noastrânu poate fi vorba decât de o combinajie de sistemede parcuri centrale si radiale, îrebuie ça acelesisteme sa fie delà început hotârîte în linîi funda-mentale cât mai mari.

Bucurestiul are marele avantaj sa fie înconjuratde pâduri, mai aies în directia Nord-Esticâ, la 15km depârtare de centru. Aceste pâduri au o su-prafatâ de 12.607,50 hectare si ar mai puteà fimârite în viitor prin legi spéciale, eu încâodatâsuprafata si chiar mai mult de 16.805,70 hectare.

Bineînteles, ar trebui întrebuintate numai liniileelectrice care trecând prin pajistile de verdeatâ,radiale, fârâ înconjur si cât mai drept, ar duceîn cel mult 30 de minute, eu oprire în statii eutôt, si pe un prêt de cel mult 12 lei, daca nu simai mie, pe locuitorii delà periferïe la centru sipe cei din centru afarâ la pâduri. Aceste trenurielectrice ar trebui sa circule cel putin de douaorî pe orâ.

Nu trebuie uitata niciodatâ, marea si nepretuitavaloare pe care o reprezintâ pàdurile pentru orasulBucuresti. Un tren electric rapid ar putea deservicam o portiune din oras de 1000 de hectare sidacâ socotim cam 100 de locuitori la hectar,résulta câ acel teren va puteà folosi pentru 100.000de locuitori.

Dacà socotim cà 50% din locuitorii unei astfelde por{iuni de oras viziteazâ numai odata pesâptamânâ pâdurea, ar trebui luate mâsuh pentrua organisa circulatia acestor 50.000 de oameniîn mod cât mai lesnicios, la pâdure si înapoi.

$i fiindcâ vizitarea pâdurilor de multime se

FR. REBHUHN: GRADINILE BUCUREÇTIULUI 383

face mai mult în zilele de Durnmici si Sârbâtori,s'ar puteà ajunge la 40,000—50.000 câlâtori într'osingurâ zi, dacâ mijloacele de transport s'ar po-trivi dupa mersul populatiei, îar nu populatiadupa trenuri. De aceste dispozitii energice si ra-tionale ar atârna succesul material al întreprîn-derii electrice de transport.

O astfel de întreprindere, fie particularâ, fie aStatului, va fi de sigur nerentabilâ, dacâ va servinumai i—2 ZÎle pe sàptamânâ. Deaceea s'ar puteacréa în apropierea staçïilor de oprire, diversecentre de atractie ça : locuri de sport, joc, localuride petrecere, sali de adâpost, pieté de întruniripubliée, care sa atragà populatia în afarà de far-mecul natural al pâdurii.

Dupa ce s'a hotarît odatâ în prîncipii funda-mentale sistemul de parcuri, trebuie luate înseamâ, bine studiate si prelucrate toate chestîuniletehnice, arhitectonice si sociale în legâtura eu or-ganizarea si crearea de grâdini, Toate planurilede ansamblu si de amânunt urmeazâ sa fie sta-bilité dupa urmatoarele norme;

A) Plantatiile în raport eu planurile de sistema-tizare, dupa care suprafetele pentru constructiitrebuie sa intre în suprafe^ele de verdeatâ, iar nuviceversa.

1. Chestiunea circulatiei.2. Alegerea aspectelor.

1. Acoperirea cheltuelilor.2. Dispozitii légale, schimbâri, deposedâri, ex-

proprierî, administra^ii.C) Pajisti de verdeatâ si plantatiile în raport

eu planul orasului.1. Cuprinsul plantatiilor si pajistilor.2. Dîstributia plantatiilor si pajistilor.D) Plantatiile eu creaçïi artistice independente :1. Elemente de artà naturalâ.

a) Stilul;b) UtiHzarea stilului;c) Plantatia;d) Apa;e) Arhitectura.

2. Principii générale pentru;a) Circulatie;b) Locuri de repaos;c) Sport;d) Locuri de restauratie.

E) Verdeatâ în cadrul arhitecturii :a) Planul singuratec;b) Gruparea plantaçiilor de arbori;c) Tufisul;d) larba (gazonul);e) Floarea;f) Decorarea strâzilor;g) Decorarea pietelor.

i. Piata decorativâ.

Glicine ci stânjinei Fot° Julietta

3. Legâtura dintre plantatiî. 2. Locuri de odihnâ.B) Executarea programului de parc în planul 3. Locuri de joc si sport,

de sistematizare. Dacâ acest plan, eu un asa de bogat cuprins,

B O A B E D E G R A U

se va prelucra eu multa bagare de seamâ, va daun foarte caracteristic sîstem de parc românesc,eu 3 principii fundamentale clasice si anume :

1. Prin crearea plantatiilor si locurilor de ver-deatâ se va contribui mult la sânàtate, putere demuncâ si spirit cetâtenesc al populatiei.

2. Prin sîstemul de parcuri, valoarea locului deconstruit va creste.

3. Prin diverse concesii veniturile orasului vorspori considerabil.

Prîn felul acesta de aplîcare a planului orasului,s'ar da putînta în fiecare zi la mii, iar în zile desarbàtoare la sute de nui de oarnenî slâbîti fïzi-ceste si sufleteste de munca istovitoare si delocuinÇele nesanâtoase sa poatâ pleca în directiimultiple si diverse si sa fie dusi la aerul dâtàtorde viatâ al pàdurilor si parcurilor.

Statul ar putea, prin mâsuri radicale, sa des-lege usor problème sociale, iar prîn sânâtatea po-porului sâ-sî creeze venituri.

Deaceea, toate pàdurile astâzi existente pe oîntindere de 15 km delà centru vor trebui nea-

pàrat cedate de Stat comunei, mârite si unitéîntre ele*

Dupa cum aratâ planul de-aici, trenuri ducmai în toate pâdurîle din jurul Bucurestiului sipeste tôt exista sosele nationale.

Aceste pâdurî nu vor mai trebui întrebuintatepentru lemne de tâiat, ci îngrijite si tratate çalocuri sanitare.

Rezumatul planului meu de spaçiuri libère deverdeatâ în Bucuresti, eu pieté de jocuri si spor-turi, gradini si parcuri, cimitire si artère de cir-culatîe de toate categoriiie, pe pâmant, pe apâsi în aer, este un plan de întrebuinjare practicâsi sanitarâ, a locurilor libère, care ar înconjuraeu brâie de verdeatâ toate centrele clâdite si prinmulte si largi cai centrale si radiale ar uni toatespajîurile între ele. El ràspunde si nouilor îndru-mâri din biblïografïa arhitecturii grâdinilor, carecer ça toate marile orase, expuse într'un viitorrâsboiu atacului eu gaze, sa aibâ asemenea aleilargi unde aerul circula si poate mai usor si mairepede sa ia eu el aburii otrâvitori.

FR. REBHUHNDirectoruI gênerai tehnic

al Casei Grâdinilor

Cotrocenii în floare Foto Stelian Petrescu