Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa”, IasiFacultatea de Medicina Dentara

Clinica si Terapia Edentatiei Partiale IntinseSef disciplina: Prof. Universitar Dr. Forna Norina

Proteza parţială de conversie: Un raport clinic

Studenta: GORCEA DANA GIORGIANA An: IV Grupa: 22

Tratamentul alternative descris maximizeaza beneficiile dintilor restanti care in acelasi timp simplifica alterarea protezei daca punctele de sprijin ale protezei partiale si-au pierdut durata de viata. O proteza partiala de conversie este o RPD a carei componente ale ansablului dinte-cadru sunt fabricate individual si unite printr-un conector principal de rasina acrilica. Conversia RPD optimizeaza retentia si stabilitatea dentiei terminale si poate fi usor convertita intr-o edentatie totala imediata.

Cand continuarea pierderii dintilor la un pacient partial edentat este asteptata, medicul dentist este limitat in alegerea tipului de proteza definitiva. O proteză convenţionala partiala amovibila (RPD), conceputa ca o piesă unica turnata este probabil tratamentul propus şi poate fi în pericol dacă unul sau mai multe bonturi se pierd. Studiile ce au evaluat longevitatea RPD arata o scadere a duratei de viata ideale tocmai din acest motiv. Proteza ideala pentru pacientul la care pierderea suplimentara a dintilor este asteptata poate sa permita inlocuirea dintelui necomplicat si includerea protezei de conversie intr-o proteza totala care pastreaza toata aspectele pozitive a unei piese scheletate.

Cand dilema acestui tratament a fost prezentata, medicii dentisti recurg deseori la proteza partial realizata in totalitate din rasina acrilica. Daca o lasau sa functioneze pentru o perioada lunga de timp, procedurile suplimentare sunt necesare pentru a preveni problemele de intretinere ridicata, stabilitate sau retentivitate inadecvate precum si afectarea tesutului moale adiacent bonturilor dentare. Smith şi Rymarz5 descrie utilizarea de crosete şi locasuri pe substructuri conectate printr-un conector principal de rasina acrilica, crescând astfel stabilitatea şi suportul pentru proteza. Suprafetele de ghidare, seile de sprijin, şi alte măsuri critice au lipsit, deoarece autorii au destinat acest concept pentru a fi utilzat doar ca proteza provizorie. Unii autori au descris tehnici de planificare pentru dinţii pierduti în proiectarea de cadre de metal, în timp ce altii au demonstrat metode de a modifica cadrele dupa pierderea bonturilor. Deşi nu este dificil de planificat pentru pierderea unui molar distal, pierderea neaşteptată a unui bont anterior sau a mai multor dinti poate pune în pericol eficacitatea protezei.9

O alta alternativa este aceea de a fabrica ansamblu dinte-cadru individual si de a le uni in timpul procesului de realizare a rasinii acrilice. Autorii au definit proteza partiala de conversie ca fiind o RPD a carei componente ale ansamblului dinte-cadru sunt fabricare individual si apoi unite cu un conector principal din rasina acrilica. Cecconi et al 10 descriu un sistem similar a unei componente partiale. O componenta partiala este o RPD a carui cadru este proiectat si produs in piese individuale. Partile sunt individual sudate de cadrul definitiv si unite in timpul procesarii rasinii acrilice. Spre deosebire de sistemul de componente, proteza partiala de conversie amovibila nu utilizeaza un conector principal din metal. Beneficiul eliminarii conectorului principal din metal este superior conversionalitatii.

Flexibilitatea de proiectare a protezei parţiale de conversie o face avantajoasa pentru pacienţii cu dentitie terminala. Pacienţii beneficiază de un maximum de sprijin si de retenţie ce o RPD le poate oferi, dintii rămasi pot fi menţinuti cat mai mult timp posibil, şi proteza cu uşurinţă va fi transforma într-o proteza totala imediat, dacă este necesar. Scopul acestui raport clinic este de a introduce conceptul de conversie RPD şi pentru a evidenţia beneficiile sale.

RAPORT CLINIC

Un barbat in varsta de 88 de ani a fost mentionat de Graduate Prosthodontic clinic at the University of Washington. Dintii restanti erau din punct de vedere parodontal sanatosi, cu restauratii intinse si aveau carii marginale si radiculare extinse. Protezele partiale provizorii maxilara si mandibulara din rasina acrilica si sarma forjata prezinta dovezi ale numeroaselor reparatii si adaugarea de dinti lipsa (fig. 1). Prognosticul dintilor restanti a fost considerat scazut din cauza cariilor extinse si a restaurarilor extinse. De asemenea, prognosticul pentru o proteza totala a fost precaut din cauza formei nefavorabile a arcadei si a unei adancimi minime a vestibulului. Pacientului i s-a adus la cunostinta situatia si acesta si-a exprimat dorinta de a pastra cat mai mult timp posibil dintii ramasi. Deoarece o viitoare pierdere a dintilor este asteptata, o proteza partial de conversie amovibila a fost preferabil de fabricat decat o proteza conventionala partiala amovibila.

La terminarea tratamentului iniţial un regim carie-control a fost instituit, care a inclus instrucţiuni de igienă orală, analiza dietei, aplicarea zi de zi acasa de fluor, şi profilaxia la fiecare 3 luni. După diagnosticul piesei articulate a fost studiat, dificultatea în obţinerea retentiei anterioare a devenit evidentă. Analiza diagnosticului preparatiei dintelui si design.ul RPD a demonstrat că ghidul lung de suprafeţe plane ar putea fi gasit pe toate bonturile ca o angulatie favorabila. Acest lucru a permis doar o retenţie de frecare pentru segmentul anterior.11 După spatiul restant intraoral si suprafata de ghidaj pregătite, o amprenta definitivă a fost luata cu ajutorul unui hidrocoloid ireversibile ((Jeltrate; Dentsply Caulk, Milford, Del) şi se toarnă cu o gips dentar de tip IV (Super-Cal Plus; GC America Inc, Alsip, III). Piesa definitive a fost inspectata şi retusata urmarind principiile standard ca şi cum 3 componente separate urmeaza sa fie fabricate (Fig. 2) .11 Retusarea piesei definitive a fost realizata cu ajutorul unui material de amprenta pe baza de vinil polisiloxan. (Double Take; Ivoclar Vivadent, Inc Amherst, NY). O piesa refractara a fost făcuta pentru fiecare din cele 3 componente folosind piatra refractară

Fig. 1 Pacientul la prima prezentare

Fig. 2 Retusarea definitiva a piesei. Observati in stanga un spatiu intre dinti si ceara de relief, precum si suprafetele de ghidare paralele

(V.H.T.; Whip Mix Corp, Louisville, Ky). Dimensiunea componentelor a fost uşor de manevrat, procedeul de turnare poate fi mai direct, şi metalul a fost menţinut la un volum care ar putea fi încălzit uniform cu o torta conventionala de gaz-oxigen.

Acoperirea palatinala la linia de vibraţie a fost planificata pentru a facilita conversia protezei viitoare; prin urmare, suprafeţele linguale ale bonturilor molarilor au fost placate. Zona de inchidere marginala retentiva a fost extinsa şi la linia de sosire externa plasata 3-4 mm mai sus, marja de gingivale. Înclinarea anterioară a segmentului vestibular este necesara ca linia de sosire externa sa fie e plasata aproape de înălţimea cingulum-ului. Poziţia de la linia de sosire externa a permis o grosime adecvată a răşină, precum şi o tranziţie lină şi de igienă din componente de metal la conectorul principal acrilic.

Ceruirea a fost terminate şi proiectata direct pe piesele individuale refractante (Fig. 3 şi 4), care au fost realizate pentru a se potrivi cu inelul turnat ce are un diametru de 35 mm (Inel turnat; Whip Mix Corp). Aceeasi piatra refractara a fost folosita ca un material de investiţii, precum şi piesele turnate au fost făcute într-un aliaj de nichel-crom (Rexillium III; Pentron, Wallingford, Conn). Componentele finisate si lustruite s-au potrivit cu piesa definitive cu o minima reglare a contactului dinte-suprafata şi apoi lipite în poziţie folosind ceară lipicioasa (Pliable Sticky Wax; Whip Mix Corp, Louisville, Ky). Un contur de ceara cu un spatiu de 0.002 inch (Tofflemire matrix band; Arnel Inc, Hempstead, NY)plasat la jumatatea distantei dintresengemte a fost umplut

cu rasina acrilica autopolimeizabila (Lucitone 199 Repair Material; Dentsply, York, Pa) si imediat polimerizata sub presiune timp de 10 minute (fig. 5). Un al doilea amestec de răşină acrilică a fost folosit pentru a umple golul final între componente, minimizând astfel contracţia de polimerizare. Conectorii de răşină au fost supradimensionati pentru a menţine rigiditatea (Fig. 6).

Fig. 3 Inainte de ceruire, piesele refractare sunt bordurate pentru a se potrivi in interiorul inelului turnat. Componentele sunt ceruite direct la piesa individuala refractara.

Fig. 4 Componentele turnate direct si adaudate la piesa refractara.

Componentele cadrului au fost fara crosete, ce au permis evaluarea necesitatii adaugarii de crosete retentive armate. Cu componentele asamblate intraoral era clar ca un croset anterior nu era necesar.

(Fig. 7). Odata ce stabilitatea, retentia si potrivirea au fost confirmate, o noua relatie centrica a fost verificata. Conectorul principal acrylic a fost redus in dimensiune si crosetele metalice (Jelenko Standard Wire; Heraeus Kulzer, Inc, Armonk, NY) au fost atasate. Componentele ansamblate au facilitat un process final de evaluare a protezei. Dupa evaluarea protezei de catre pacient,aceasta a fost prelucrata si lustruita (Fig. 8). Ocluzia protezei a fost echilibrata in momentul insertiei si au fost reamintite instructiunile privind igiena si ingrijirea la domiciuliu.

Fig. 5 Componentele finisate si lustruite fixate la piesa definitiva pentru a le uni cu rasina acrilica autoplolimerizabila

Fig. 6 Grosimea ideala a rasinii acrilice utilizate pt conectori pentru a mentine puterea in timpul proceselor de evaluare si de inregistrare

Fig. 7 Procesul de evaluare a RPD fara crosete.

Fig. 8 A. Vedere ocluzală a protezei finalizate parţială de conversie maxilar B. Vedere anteriara in momentul inserarii

DISCUTII

Proteza partial de conversie a eliminate conectorul principal metalic astfel reducand complicarea alterarilor si timpul consumat. Daca un bont dentar sau un dinte se pierde, componentele metalice pot fi mutate si ambele inlocuite in aceeasi sedinta cu un minim de timp si efort. Sprijinul maxim disponibil, stabilitatea si retentia functionala pot fi mentinute prin potriviri optime pasive realizate in timpul fabricatiei. Daca ansamblul de componente nu se potriveste cu evaluarea cadrului, medicul dentist are posibilitatea de a corecta conectorul acrilic intraoral. Orice componenta cu defect poate fi sectionata de cadrul acrilic si atasata ansamblului utilizand rasina acrilica autoplolimerizabila. Alt avantaj este cel al utilizarii protezei de conversie ca proteza provizorie daca toti dintii ramasi sunt pierduti. În cazul în care extensiile corespunzătoare sunt observate în cursul modificărilor ulterioare fabricaţiei, proteza de conversie parţială poate fi utilizata ca proteza totala provizorie.

Unele dezavantaje ale acestui sistem de proiectare ar trebui mentionate. Proteza de conversie partiala este bine adaptata la arcada maxilara unde rigiditatea adecvata poate fi realizata de o rasina acrilica palatinala. Proteza mandibulara poate necesita de o consolidare de metal pentru a asigura o rezistenţă şi rigiditate adecvate. De asemenea, unii pacienţi se pot opune in cea mai mare parte acrilatului în raport cu un cadru de metal.

SUMAR

Terapia de tranziţie care permite o flexibilitate protezei, prin anticiparea pierderii continua a dintilor este adesea indicat pentru dentitii slabite. Sistemul protezei de conversie partiala amovibila maximizează beneficiul dentiţie rămase permiţând în acelaşi timp modificarea simplificată a protezei în cazul în care sunt bonturile dentare pierdute în timpul duratei de viaţă a RPD.

REFERINTE

1. Bergman B, Hugoson A, Olsson CO. Caries, periodontal and prosthetic findings in patients with removable partial dentures: a ten-year longitudinal study. J Prosthet Dent 1982;48:506-14.2. Vermeulen AH, Keltjens A-HM, van’t Hof MA, Kayser AF. Ten-year evaluation of removable partial dentures: survival rates based on retreatment, not wearing and replacement. J Prosthet Dent 1996;76:267-72.3. McCartney JW. The acrylic resin base maxillary removable partial denture: technical considerations. J Prosthet Dent 1980;43:467-8.4. McCartney JW, Fiks S. The all-acrylic resin mandibular removable partial denture: design considerations. J Prosthet Dent 1997;77:638.5. Smith RA, Rymarz FP. Cast clasp transitional removable partial dentures. J Prosthet Dent 1969;22:381-5.6. Hansen CA, Clear KE, La Mar SD. Removable partial denture design considerations where periodontally compromised teeth exist. Int J Periodontics Restorative Dent 1997;17:88-93.7. Livaditis GJ. Repair with a surveyed cast clasp while patient retains the partial denture. J Prosthet Dent 1997;77:624-9.8. Livaditis GJ. Indexing procedures for converting removable partial dentures after extractions while the patient retains the prosthesis. J Prosthet Dent 1999;81:485-91.

9. McGivney GP, Carr AB. McCracken’s Removable Partial Prosthodontics. 10th ed. St. Louis: Elsevier Science; 1999. p. 255.10. Cecconi BT, Campagni WV, Cecconi ML. The component partial: a new RPD construction system. J Calif Dent Assoc 1997;25:371-2. 374-6.11. Brudvik JS. Advanced removable partial dentures Chicago: Quintessence; 1999. p. 32-4.