Ak DEMIA ROMANAM SECTIUNII IS TORIC]

SERIA III T 0 M LPL VI M E M.

GOLESTII SI ALTI ELEVAI LUI TOPFFER IN GEN-EVP

DE

N. IORGAMEMI3RU AL ACADEMIEI ROMANE

CVLTVRA NATIONALABU C U RES T I

I 9 2 5

I 4

-

-

GOLE*TII I ALTI ELEVIAI LUI TOPFFER IN GENEVA

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

edinta dela II Decemvrie. 1925

Prezenta scolarilor romani la Geneva formeaza unul din capitolelecele mai interesante ale vechilor noastre legaturi cu Apusul.

Relatiile, ineepute intr'o vreme c and limba franceza era asa de cunoscutasi iubita la noi, in cercurile boieresti, dar ideile franceze, cele liberateca i cele revolutionare, erau tinute in privighiere, i, pentru ireligio-zitatea care se atribuia Parisului, urmarite de paza fricoasa a consula-tului rusesc, care-si insusia dreptul de control si asupra vietii noastresufletesti, au durat vreo zece ani cu intensitate, dar niciodata n'au pututfi rupte cu desavarsire, un Nicolae Filipescu i fiul sàu, un G. Bats,colegul nostru, facandu-si lava tiltura in acest mediu, care uneste cudelicateta simtirii i precizia cugetarii franceze uri deosebit scrupulpentru o vieata morala plina de religiositate i o iubire traditionalapentru un civism constient de toate datoriile sale.

Totus niciodata nu s'a scris capitolul care se cuvine Genevei in evo-lutia noastra culturala de-a lungul bogatului veac care s'a incheiatdaunazi si in care si-a trait toata tinereta generatia mea.

* *

Relatiile acestea culturale ale Românilor cu cetatea lui Calvin, ase-zata langa retragerea lui Voltaire si langa locul calmelor meditatii alefetei lui Necker, doamna de stab continuau o alta traditie : aceea alegaturilor Ardealului reformat cu capitala insasi a Reformei de ca-racter francez, latin.

z A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Stria III. Tomul VI, Mem. 4'

\

,*

2 N. IORGA So

Sunt multe izvoare cari pot lamuri asupra studentilor ardeleni, maiales unguri, cari au ajuns intre zidurile Genevei. Astazi, toata informatiagenerala asupra lor e string in carticica aparuta acolo la 186o, Le livredu recteur, catalogue des étudiants de l'Acadthnie de Gengve, repertoriula care vom ajunge i pentru «Valahii» nostri din vremea mai noua.

Inca dela 1707 apare un «Dobrouzki», teolog transilvan, la 1719 unAdam Fecior (Ficsor) «de Koevesd», din Transilvania, la 1727 unGheorghe Kiireosi din Vasarheiu, la 1729 «Transilvano-Ungurub Gheor-ghe Zágony, la 1731 un alt Secuiu din Vasarheiu, la 1733 un loan Ba-joki, care incepuse invatand sase ani la Cluj, la 1753 Ardeleanul SamuilZalanyi, la 1757 alt «Transilvano-Ungur», Martin Szilagyi, ca si Sa-muel Nagy din 1760, Stefan Szathmary din 1763 fiind «Debretzino-Hungarusc La 1775 ca Transilvan apare Samuel Kassai, la 1779 unSamuel Bodola, de origine indoelnica, la 1785 un Nicolae Star-kinyi, la 1787 un Corneliu «Witilyos». Seria urmeaza prin ArdeleanulAndrei Kovacs (1789), prin Gherasirn (Gerson) Fodor, «Debrecino-Hun-garus» (1790), prin Secuiul din Brasov Gheorghe Rakosi (1791), prinMihai Mazsik din Dobritin (1792), incheindu-se cu inceputul veaculuial XIX-lea. Toti acestia sunt teologi, meniti sa prinda un loc in clerulcalvin maghiar al Ardealuliii.

o vreme insä apar ca studenti si la alte materii rasariteni, denatie greceasca, din deosebitele provincii.

Lasam la o parte episodul negocierilor, care pareau sa duca la o-alianta durabila, cu patriarhul de Constantinopol Chiril Lukaris, despreal carui rol in raport cu tärile noastre sper sä ma pot ocuph deosebit,el fiind deosebit de important, negocieri cari aduc la Geneva pe un Mi-trofan Kritopulo Macedoneanul (1617) 1), pe un Cretan, Francisc Portusdin Retymno, nascut la 1511, dupa ce predase la Modena si la Ferrara,fiind profesor al fiicelor ducesei Renata, fiica lui Francisc I-iu, eraprezintat in 1561 de Calvin el insus 2).

Grecii cei noi yin dela Constantinopol, ca Dimitrie Schina din i8o8,ca un alt Constantinopolitan, «Demetter», la filozofie, dupa aceea. Aflarn,pe langa Smirniotul Aristide Moraitinis la 1824, student in drept3), pe

1) Jean-Antoine Gautier, Histoire de Geneve, VII, Geneva 1909, si pp. x55-6,245-6, 306 nota 3.

2) Charles Borgeaud, Histoire de l'Université de Geneve, l'Acaclein;e de Calvin(1559-2798), Geneva, 1900.

3) Le livre du recteur citat.

-

.

-

'

Dela

§i

.

1

81 GOLESTI1 $1 ALTI ELEV1 AI LUI TOEPFFER IN GENEVA 3

Elefterie Buduris, pe doi Zantioti, pe un Caliga din Smirna, un Stravopo-dis din Zante, un Miaulis din Hydra.

Din calatoria lui Dinicu Golescu cunoastem aprecierea lui asupraGenevei, unde-i invatau fiii i nepotii de frate. In orasul mare regretalipsa arhitecturii noua, care-1 cuceri. Lacul de Geneva e «balta», RhOnulo «Oda». Mainile, ca pretutindeni, ii intereseaza foarte mult. «loanIacov Russb»ii rasare in minte la vederea tablitelor pe strad i pe casacare 1-a adapostit, i indemnuri catre ai lui ii yin pe buze, ca osa raspla-teasel cei buni si folositori cu vecinica slava». Cate o «sotieta de oameniinvatati» ii pare demna de a fi pomenita, ca i bibliothica obsteasca»,«observatorium», «cabinetul firesc», «scoala obsteasca pentru invatareazugravelii», cea «pentru scobitul in piatra i intr'alte metaluri», «scoalaUniversitate pentru tot cursul invataturilor», «instituturile i pansioa-nele», cari-1 fac a servi compatriotilor sai o recomandatie pentru a urmaasemenea Biata .minte isteatd de curagios progresist care se luptacu terminii pe cari Inca nu i-a stabilit Eliad ! Yam .izbutit sa gasescdocumentele inscrierii lui Stefan Nicolae Golescu, dar s'a pastratinsemnarea. in Arhiva, ca ei, fratii cei doi, au inaintat cererea lor deinscriere la 17 Octomvrie 1826. La 1827 ei apar intre studentii in filo-zofie, alaturi ciudata potrivire, caci Carol era sa locuiasca incasa -din BUcuresti pe care Dinicu, duo declaratia lui Ubicini in «Gui-dul» Balcanilor, ziceh Ca o cladeste mare «pentru viitor» alaturi, zic,de «printul de Hohenzollern'». Un Roman din Balcani li era coleg in1828, Dimitrie Strambu (Stroumbo) din Ianina, pe care-1 gasim la1828.

Viitorul jurist Constantin Brailoiu, varul Golestilor, elev al dasca-lilor Stancu i Grigore, ca i, se pare, al lui Constantin Munteniotis,nu e inscris in «cartea Rectorului». El era insa. in Geneva la 1828. Amtiparit i rezurnat demult, in volumul X al colectiei Hurmuzaki, seri-sori ale lui. Cea din 17/29 Iunie catre tatal sau arata ce adanci prefa-ceri producth in sufletul tinerilor nostri mediul genevez. Vorbind deocupatia ruseasca, pe bu-care n'o simte dureros, studentul oltean securd ca boierii vdr puteh sa ajute pe contele Pahlen ca «sa asigure fe-ricirea bietilor tarain», «sa statorniceasca legi bune», sa «bazeze pe echi-tate si justitie o noua administratie», intr'un cuvant «sa ni asigure unviitor fericit». i exemplul Elvetiei ii ta inainte, al «virtuoasei Elvetii*care i-a invederat «in perfectie i vitiile organizatiei noastre sociale».Acolo, la Muzeuy a vazut cum se expun obiectele de arta, dindu-se

z*

yl

'

.

I

,

si

,- .

I-iu..

. ,

.

,,.

.

IL

4 N. IORGA 82

i. premii, pentru ca «publicul sä nu mearga sa cumpere in strainatatece poate aveh in tara» i astfel «nu va iesi numerarul», cum se dau, la«fete des promotions», preniii scolarilor, la biserica de capetenie, in su-netele muzicii militare, in prezenta sindicilor, pastorilor, advocatilorostatului-major», a rectorului Academiei, ope care», scrie Brailoiu, «amonoarea sa-1 cunosc in particular». A vacua si pe un Grec dela mecanicaland un premiu. «Am, acuma, dreptate ori ba sa spun el tam noastrae nenorocitä ?» Tanarul, care mai cerea bani «pa desupra, ca fuiorupopi», pentru «piano sau picturas, vorbia de <efecsaonul i respectul»«fata de (Ineica Dinica». Era, in aceasta vara a anului 1828, inscris lalogica, economie politica, drept, limbile clasice, algebra i geometrie.Dar se doria la Strasbourg sau la Paris 1).

Golestii nu mai apar. Brailoiu scrie la 15 Mart 1829 ca LogofatulDinicu i i-a chemat inapoi pentruck «nestiind la sosire deck greceste

frantuzeste, n'au apucat a invata nimice). Dar acuma fusesera aduside insusi fostul D'omn moldovean Mihai Sutu, a carui sofa, Frosina,luase pe un Vladoianu, unchiul lui Brailoiu, trei dintre beizadelele lui,cari sunt aratati ca vrednici de simpatii in Geneva 3).

Greci erau pe atunci mai multi acolo. La drept un Joan Topalis dinIanina, la filozofie, pe langa alt Strâmbu, Petru, un loan Papadopulodin «ArkaA, un Dimitrie Buduris, din Hydra. Pe atunci bancherul ge-nevez Eynard, a carui corespondenta se pastreaza in Arhivele din Ge-neva (o parte, fiind 4'660 de curand de membrul nostru corespon-dent, d-1 Edoard Chapuisat), avea o mare influenta asupra Greciei inviatesi el era de sigur acela care atragea in orasul sau pe aceste odrasle elenice.

Doi Filipesti, Constantin, la drept, Alexandru, la filozofie, studiaula Geneva la 1832 4). Dar tot in acel an ii deschidea scoala particularaun om cu ale carui opere, de cea mai perfecta simplicitate i preciziunede stil, se mândreste, nu numai orasul, sau de nastere, ci i literaturafranceza a timpului, Rodolphe Topffer.

Fiu de pictor, avand o mama germana, Kaunitz-Couris, doria slurrneze si el aceasta vocatie. Oprit de o boala de ochi, care 1-a amenintattoata vieata cu orbirea, el a trebuit sa-si paräseasca visul, desi rare ori

1) Hurmuzaki, X, p. 621 §i urm.2) P. 623, nota r, la sfir§it.s) Locurile citate.4) Livre du recteur citat.

si

si

I

-

.

,

4- 4-- =L.

4.

7

83 GOLESTII $1 ALTI ELEVI AI LUI TOEPFFER IN GENEVA 5

o doctrina estetica a fost expusa cu mai multa claritate i cu mai multàiubire deck dinsul. La 1822 era «sous-maitre» intr'un institut din Ge-neva. Ucenic al lui Rousseau, el spunea, vorbind de «Souvenirs d'O-rient* a le lui Marcellus, despre «casele albe, noub in cari se ascund«suflete decrepite», despre paspra libertate, dupa care alergam obositi

insangerati», «despre gustul prea excitat i desfigurat al lumiipariziene, in care numai caricaturile acute cu spirit, intortocherile fan-tastice ale figurilor, cum le produc un Victor Hugo, Al. Dumas, Balzac,etc., par a face incA furori 1)». Cine gandeste ash,. lAudind RAsAritul,plin de mAi multa fericire in «barbaria» lui, aveh ceeace trebuie pentrua risca experiente in invatamant.

Avem in caietele lui Topffer, Inca din 1830, stiri despre elevii pe cariadunase. lath numele celor Zanolla, Lucien, Blondel,

Roulet, Guebhard, Strada, Gronmal ( ?), Cusnod ( ?), Hagemann, Son-nenberg, Runten, Fontanelli, Tavart, Duseigneur, Marre, Auderoud,Patty, A. Prevost, Hentsch, Victor, Macier, Livinston, H. Melly siC.. Melly, Roux, Reville, Pictet, A. si H. Beaumont, Deodati, P. Pre-vost, Grecii Pascalis, Stravopedi, Papadopulo i Chrysi, trimisi deCapodistria, Romanii Sutu i Stamati. Indata se adauga un Hrisoscoleu,un Manu, un Ghica, Alexandru i Radu Golescu, verii celor dela 1826. ,Un Nicolae Nicolescu e mentionat in acelasi an, si pentru el se pri- I

mese 550 de franci. Ghica nu stA, Niculescu rasare la Paris,in Rue des Francs Bourgeois, S. Michel, 8, dar Manu tatAl continuaa plAti prin fratii VlastO la Viena pensiunea fiului. Din note se vedeca se fAceau versiuni latine i. grecesti, ca se invata geografia, retorica,istoria, se facea clad de :arme, de balet in salon, de desernn, se recith.Se cercetau scrisorile. Elevii erau, trimisi i la concerte, la teatru, caHrisoscoleu i Golestii, dintre cari Alexandru e trecut cu un geam spart:la 1831. Taal celor din urma trimitea. odata 3.485 de franci din pen-siunea de 4.426.

Carnetul din 1832 lipseste. Cel din 1833 2) arata ca fiintand in in-stitut pe Hrisoscoleu, pe «Rodolphe» Golescu, cu obisnuitele spargeride geamuri, dar si unul i altul pleaca in iarnA, lAsand loc unui Englez,Langdon, unui Perdonnet. La 8 Octomvrie se inseamni plecarea lor:«Partis les Golesco. Remis ioo francs de poche pour le voyage. Je leur

21-1162, 37 al Bibl. din Geneva.I) Ms. 75 ibid.

%yr

,

si

si-i dintaiu:

.

'

9

7.0A 5.1

N. IORGA 84

ferai passer 400 et le reglement du compte. Ecrit a Mr. Odier pour lesGolesco». i mai departe: «Ecrit a Golesko. Ils recoivent 142 francsplus, que je leur envoie a tirer chez Mr. Odier». Se scrie i lui Nicolescu,d-nei Elena Hrisoscoleu in'Bucuresti, prin fratii VlastO i tefan Moscu,(Mr. Etienne de Moskou».

Cum avem intre hartiile hii Topffer actele unei cAlAtorii in Italia,pasaportul eliberat la 6 Septemvrie 1833 cuprinde aceste pretioasestiri despre elevii romani: Alexandre Chrysoscoleo, Bucharest, 14 ans,Rodolphe Golesco, Bucharest, 17 ans, Alexandre Golesco, Bucharest,16 ans» I). .

In 1834 fratii Ii primesc, dupa al treilea carnet, diploma: «1VIartin.Envoye par lui certificat A Golesco». Nicolescu e Inca pomenit pentrudatoria de 500 de franci pe care o Erase

In 1837-8, un Sutu, ioan, era la institut, in al treilea an, ca i unPlaginOs (Plaine.), i pentru el se scrie (a Mr. le prince Nicolas Soutzo

Yassy», mai tarziu «A Madame la princesse C. Soutzo, Jassy, Mol-davie, par l'Autriche». Se judecA Plaine ca stapAn pe limba germanA:«il ne leur faut que de l'exercice». Programul cuprindeh acum la lim-bile clasice : Homer, Ciropedia, lauda lui Agesilau, Virgil, Verrinelelui Cicerone.

Ala tori de Grecul Pantaleon Salvago din Chios, de loan «Messineso»,alt Grec la drept, colegi cu vestitul autor al «Jurnalului» filosofic HenriFrederic Amid, gAsim si in «Cartea rectorului» pe cei doi «Valahi» desange grecesc: Alexandru Sutu din Iasi i Alexandru Plagin6s, tot dinIai, «admisi in anul al doilea de studii preparatorii». Se adauga insasi un «Valaho-Grec» din Bucuresti, Grigore Filiti, «Gregoire Philites*,dupa care abia la 1859 va veni un Constantin Filiti.

Carnetul din 1839, cand se adauga un Calergi din Petersburg, aratA caSutu i colegii sAi sunt mustrati pentru purtAri necorespunzAtoare cu scopulmoral al institutului: «abUs..., tromperie..., boisson, pipe, dettes,argent non declare, classes quittees, livres vendus..., la ruse et lemensonge organises..., l'habitude ancree, methodique de duper sesmaitres..., promenades, bal: encore hier au soir» 3). Sutu era extern.

In 1841, la 15 Septemvrie, intrà acum si un Cantacuzino: oreeu pen-sion», scrie Töpffer, «J. Cantacuzene, amene par Mr. le dr. Neumann,

') Ms. 76 ibid.2) Ms. 77 ibid.3) Ms .79 ibid.

_

,

,

.

..

....-. :'6 .

4--_. --, -

.4, W./ 4 ,

6

Sc GOLE$TII SI ALTI EL EVI AI LUI. TOEPFFER IN GENEVA 7 .

professeur de droit a Vienne... Point d'instructions. Musique,des p/s (sic),anglais, histoire, geographic, arithmetique, pr. (sic), arithmetique rai-sonnee, algebre, geometrie, francais, allemand, si possible, i p/spdur litterature, grec si on n'a pas fait (on l'a laisse libre de choisir le la-tin), latin*. Cantacuzino, care e Zizin, traducatorul lui Schopenhauer,Constantin PlaginOs par and a fi ginerele lui tirbei-Voda, se pregatia pen-tru bacalaureat. Se putea scrie despre dansul ca s'a aclUnatizat usor:M M. Hennigstein pour Cantacuzene; pas plus de mal du pays que moi-Memo>. Datoriile se incasseaza greu.- Se scrie la Iasi intr'un chip «con-«venable, mais instant».

Iatä acum Si un Bucovinean, Mustata, venit pentru disciplina :«Ecrit», spune carnetul, «au baron Jean de Moustatza: arrivee, details,je demande des directions. Deux points, autorite, argent. Un prospectusinclus: Mr. le baron Jean de Moustatza, sous le couvert de MM. He-nikstein et C-ie, a Czernovitz en Boukovine*, prirr care se trimiteau

banii pentru Cantacuzino. Se face si o calatorie in Italia, in, care eluat_ Suçu, inindu-se i socoteala la o parte: -

In 1842 Cantacuzino e acuma la Paris, si fostul lui profesor ii scriepe adresa: St. Jacques 228 1).

Topffer n'a uitat pe scolarii lui Romani: cateva linii, bine cunoscute,din operele lui dau portretul moral al Golestilor : «Rodolphe* cu «tour-nure. Titan, epaule Farnese, mollets piliers*, razand pe colegi i ra-zand de toate prostiile bandei, Alexandru, plin de matematica, de di-dacticl, de argumente, de principii si de formule, sentimental si entu-ziast, iubitor de natura si orator din nastere 2). De sigur ca si mai putinau uitat acei scolari pe acest invatator de o asa de inalta valoare intelec-that/

1) V. si nissele 8r, 32.Excursie la mangstirea din Parma, descrisS de Stendhal; Nouveaux voyages

en zigzag, ed. 1864, p. 3. Cf. G. Bengescu, Les Coles, Paris, f..d., p. 238.Se verificii in notA dupA pietrele de mormânt din parcul dela Golesti datele luide nastere. Alexardru moare in 1873; Radu in 1862 IncS .

1

. «A

.

-

. .- e

.

,

i literara.

')

I

si