gânduri ºi dreptul la ninsoare al romÂnilor · fãrã urme de paºi, de mâini, de viaþã!...

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Publicaþie lunarã a Primãriei ºi Consiliului Local Mizil

Fondator Emil

PROSCAN

Anul IX /Nr. 89 / febr. 2012 GRATUIT www.primaria-mizil.ro Gânduri ºiaºteptãri la

început de an

Este iarnã!Ca o binecuvântare de liniºte ºi

aºteptare, cerul îºi trimite agoniseala dealb din rugile noastre!

Totul s-a prefãcut în alb!Prin sate liniºtea albã se resem-

neazã în privirile oamenilor ºi a sin-gurãtãþii de prin curþile ºi sufletele lor.Multã tristeþe în privirea caselor pã-rãsite! În curþile lor zãpada e fãrã cãrãri,fãrã urme de paºi, de mâini, de viaþã!Aici, disperarea, singurãtatea, tristeþeasunt la ele acasã!

Prin pãdurile care mai sunt, sãl-bãticiunile, ºi ele mult împuþinate, îºiplimbã disperarea în depãrtãri cât mailungi încercând sã scape de bãtaiascumpelor puºti mânuite de vânãtori cedescind din avioane personale...

Se aud strigãte! Ale zãpezii, alestrãzii!

Memoria bunicilor ºi a celordinainte se plimbã sfredelitor prin imen-sitatea albului, pânã acum, tãcut!

Mâini ameninþãtoare tulburãliniºtea ºi starea de veghe!

A nins peste þara noastrã!Câmpurile cu buruieni veºte-

jite, dealurile, munþii cu cioturile pã-durilor mutilate, casele, curþile ºi grã-dinile bãtrânilor neputincioºi sau celepãrãsite, strãzile, copacii ºi sufleteleîngândurate ale oamenilor..., sunt acumacoperite de albul zãpezii, devenind ier-tãtor, mirific, pur, inocent, cast, dãtãtorde liniºte ºi dorinþi abisale...

A nins ºi peste aºteptãrile totmai deºarte ºi lipsite de speranþe aleoamenilor!

A nins cu bucãþi de amintiri dincopilãria noastrã, cu înþelegere, cu liniº-te, cu iertare!

Nedreptatea se cuibãreºte maigreu ºi cu mult mai puþinã înþelegere înlumea albã, ce dintr-o datã a acoperit-ope cealaltã.

A nins peste þara noastrã!Care þara noastrã? Mã simt eu

obligat sã întreb. Ce mai avem noi dince aveau strãbunii noºtri, adicã cei cares-au nãscut aici ºi ne-au transmis printoate generaþiile de pânã la noi, tot ceDumnezeu ne-a dat? Repet: cceeii ccaarree ss-aauunnããssccuutt aaiiccii, nu cei care s-au aciuat aici,lovind cu pumnii descarnaþi de lãcomie,nesimþire ºi rãutate în masa tãcerii nea-mului nostru cerând într-o limbã þepoa-sã drepturi, drepturi, drepturi...

Unde sunt bogãþiile, resursele,pãdurile, fabricile ºi uzinele de renume,combinatele chimice, siderurgice, dealuminiu, combinatele de porci, vaci,pãsãri, institutele de cercetare, agricul-tura, sistemele de irigaþii, zootehnia,serviciile medicale, staþiunile balneocli-materice, turismul ºi toate celelalte caresub pretexte penibile au fost demolatesau date altora? Unde sunt toate astea ºipentru ce au fost distruse cu rãutate dia-bolicã? Cât de comuniste au fost toateacestea de au fost exterminate fãrã niciun fel de milã? ªi cât de comuniºti aufost beneficiarii lor, adicã poporul ro-mân, de i-au fost spulberate aceste pâr-ghii de prosperitate ºi existenþã? De ceacum nu mai producem nimic, ºi-aminvitat strãinii sã se înfrupte din tot ceavem, românii lucrând la stãpân strãinîn þara lor? Ce rãu a fãcut acest popor demeritã asemenea tratament?

De ce nu extragem noi petrolulnostru, marmura ºi celelalte minereuri ºibogãþii? Nici apa mineralã nu „am fostîn stare” s-o punem noi în sticle! Impor-tãm pãmânt de flori din Olanda ºi maitot ce existã prin supermarket-uri suntpruduse din alte þãri.

Din start ne-am îndreptat spreun capitalism de carton în care piesa derezistenþã au fost ºi sunt boutiqurile.Românilor nu li s-a permis sã facã mainimic în þara lor, strãinii având drepturiabsolute.

Se desfiinþeazã în continuarespitale, ºcoli, instituþii de culturã, muzeeºi tot ce este util ºi trebuincios oame-nilor. S-au inventat gripe aviare, porcineºi alþi viruºi pentru a se lua din curþileoamenilor agoniseala ºi a face pârtiepentru a se comercializa aici produselestrãine, numai produsele strãine. S-auinventat „standarde de calitate”ºi altedirective ºi destul de rapid am devenit oþarã consumatoare. S-a inventat cuvân-tul rrom, i s-a luat cu dibãcie un „r” ºiam devenit þara þiganilor. Ni s-a luat ºiidentitatea! Ungurii sunt de douãzeci deani la conducerea unor ministere ºi aupus umãrul serios la toate distrugerilefãcute þãrii noastre ºi în timp ce conduccer ºi suveranitate!

S-au înfruptat multe þãri dinavuþiile noastre, iar noi în þãrile lorcãrãm ploºti cu fecale, urinã sau suntem

„lãsaþi” pe plantaþiile lor de cãpºuni. Cetroc interesant: ei s-au aºezat peste bo-gãþiile ºi agoniseala strãbunilor, iar ro-mânii merg la ei la cãpºuni!

A nins peste þara noastrã!Se aud strigãte de dincolo de

noi!A nins peste disperare, umi-

linþã, batjocurã, nedreptate ºi totul adevenit alb, imaculat, pur!

A nins ºi peste Roºia Montanã!Pãsãri mari, negre, se învãrt de mai multtimp deasupra acestui loc blagoslovit deDumnezeu! Uraniu, wolfram, argint,stronþiu, cycloniu, aur, adicã bogãþiiinestimabile, care valorificate de noi ju-dicios ne-ar scoate din impas, ba amproduce ºi mari acumulãri.

Dar noi nu putem! Nu suntemîn stare!

Veniþi dragi strãini ºi luaþi-levoi! Ultimele noastre resurse! Luaþi-letot voi! Condamnaþi-ne definitiv la sãrã-cie, ºtim cã voi nu suportaþi asta, noisuntem obiºnuiþi!

ªtiu, Doamne, cã Tu ni le-ai datnouã, dar nu Te supãra! Ai vãzut cli-purile acelea publicitare în care chiar ºioamenii de acolo cer asta! Spun ei, caîntr-o poezie cu autor necunoscut, cãdacã dãm ºi aceste ultime bogãþii alenoastre strãinilor, aceºtia se vor îndurasã-i punã tot pe ei, pe locuitorii de acolo,sã le extragã. Cu alte cuvinte, atuncicând faci un dar sau aprinzi o lumânareºi dai de pomanã, trebuie s-o faci cumâna ta, adicã, în afarã de faptul cã arfi greu, anevoios, ar fi ºi total nepoliticosdin partea noastrã sã-i lãsãm tot pe ei sãle extragã. Locuitorilor de acolo li s-aupromis niºte creiþari, de aceea au ieºit ºiei în stradã sã Te roage pe Tine, Doam-ne, sã-i aduci mai repede pe strãiniiaceia, ca sã aibã ºi ei locuri de muncãacolo în comuna lor, care dupã câte ºtiuva dispare, alãturi de altele se vor trans-forma în lacuri de cianuri, lacuri pusti-itoare în care foarte mulþi ani nu va maicreºte nimic, totul devenind o Saharãcare, cine ºtie, poate va înflori aicimãcar, turismul deºertic.

Dar vreau sã te întreb, Doamne,de unde vor lua ºi ceilalþi oameni RoºiiMontane pentru a avea ºi ei un loc demuncã? De unde atâtea mii de RoºiiMontane, Doamne?

Este iarnã ºi pãsãrile negre dedeasupra þãrii noastre îºi strâng rân-durile ºi se îndreaptã cãtre ultimul loc încare ancestrala noastrã bunãvoinþã poa-te produce mai binele semenilor noºtridin alte þãri.

A nins peste þara noastrã ºi totule alb, pur ºi mirific!

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

2012, un an ameninþãtorºi îngrijorãtor din pricina frec-ventelor preziceri privind”sfârºitul lumii” care aveasã vinã în acest an. Înpofida acestor inepþii,2012 este cu si-guranþã un an alaºteptãrilor.

Într-o vizitã în oraºul nostru aPreotului Cleopa Florescu, stareþulMãnãstirii Jercãlãi – Urlaþi lasfârºitul anului 2011, cu ocaziamanifestãrilor dedicate zileiSfintei Muceniþe Filofteia,ocrotitoarea Mizilului, aavut loc în sala de festi-vitãþi a Liceului „Gri-gore Tocilescu” oactivitate dedicatãtinerilor de azi,în care a fost...

În fiecare an pe 15 ianuarie,simþim nevoia mai mult ca oricândsã-l recitim pe Mihai Eminescu. Un om înzestrat de Dumnezeucu un har aparte, cu o sensi-bilitate deosebitã, un eru-dit, un poet atins degeniu, prozator, jur-nalist ºi patriotardent, un mareromân – MihaiEminescu.

O zi importantã pentruromâni, pentru unitatea neamuluiromânesc – 24 Ianuarie 1859,Alexandru Ioan Cuza estevotat, unanim, Domn alMoldovei ºi Domn alÞãrii Româneºti, decele douã camere dedeputaþi, mai întâide cea de la Iaºi,apoi de cea de..

PPaagg iinnaa 33

PPaagg iinnaa 44

PPaagg iinnaa 77

PPaagg iinn ii ll ee 66 --77

ZZbbuucciiuummuullttiinneerreeii ggeenneerraaþþiiii

„Fãrã Eminescuam fi altfel ºi mai

sãraci”

153 de ani de laUnirea Principatelor

Române

DREPTUL LA NINSOARE AL ROMÂNILOR

Nr. 89 / februarie 2012 Pagina 2

Problemele primãriei sunt pro-blemele dumneavoastrã ºi ale oraºului,deci, trebuie sã vi le cunoaºtem pentru a vile rezolva.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþiade primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºicompletatã de Dispoziþia 1672/6.06.2011,fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþionar, care în fiecare zi de vineri areobligaþia sã se deplaseze în sectorul aron-dat, sã constate toate problemele existenteacolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei,

inclusiv mie.

În cazul în care nu aþi fost vizitatpânã acum sau problemele spuse de dum-neavoastrã au fost tratate cu superficialitate,vã rog sã mã contactaþi personal.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau utilizaþi adresa de e-mail [email protected]

EEmmiill PPRROOªªCCAANN,,PPrriimmaarruull oorraaººuulluuii MMiizziill

Cristina COLÞ

O poveste cutremurãtoare m-adeterminat sã mã opresc din alergareamea prin toatã aceastã diversitate alumii, de manifestãri ale disperãrii ºi sãprivesc la aproapele meu. Am întâlnit-ope doamna Vasilicã Florentina, un omadevãrat, un OM! Doamna Florentina, înpofida stãrii fizice pe care o are, are unsuflet atât de mare încât am încãpea toþiîn el. Are 55 de ani. Locuieºte cu mamasa de 87 de ani, vãduvã de 18 ani.Doamna Florentina nu poate sã meargã.Nu a mers niciodatã.

Nu de mult, am mai întâlnit uncaz la fel de cutremurãtor, sper cã vi-lamintiþi pe Dobrescu Marius, iar de dataasta, am rãmas la fel de uluitã, vâzând unom care poate avea un suflet atât de mareºi o credinþã rar întâlnitã. Mulþi dintre ceicare au de toate, care merg pe picioarelelor, nu cunosc acest lucru. La vârsta deun an ºi opt luni, dintr-un vaccinobiºnuit, doamna Florentina a paralizat.De-atunci nu a mai putut merge nicio-datã. A crescut ºi a învãþat la ºcoala nr. 1din Mizil, dusã de mama sa tot timpulîntr-un cãrucior. A terminat 8 clase, însãmajoritatea anilor ºi i-a petrecut în spi-tale.

Îi place sã citeascã, sã scrie, înmod deosebit îi place literatura francezã.ªtie sã zâmbeascã, e optimistã ºi seroagã pentru oameni, pentru schimbarealor în bine ºi asta îi dã pu-tere sã meargãmai departe. Nu a cerut niciodatã maimult decât viaþa i-a dat. Nu s-a revoltatpentru ce i s-a luat ºi crede cã: ”Asta estevoia Domnului pe care trebuie sã oacceptãm!”. În schimb, a fost întotdeau-na înconjuratã de prieteni, spune dânsa.Prietenii nu au abandonat-o niciodatã ºiacest lucru a întãrit-o atunci când aveanevoie. ªi acum este înconjuratã defoarte mulþi prieteni.

Cu aceastã ocazie, prin inter-mediul nostru doamna Florentina doreºtesã aducã public o mulþumire:

”Cu câteva zile înaintea mariisãrbãtori a Crãciunului, când toatã lumeavibreazã aºteptând Naºterea PrunculuiIisus Hristos, un sol reprezentând-o pedoamna Ana Paraschiv mi-a bãtut la uºãoferindu-mi un dar. Acest gest m-aemoþionat profund, m-a bucurat, m-acopleºit ºi totodatã m-a rãvãºit sufleteºte.Lacrimi de bucurie ºi emoþie adâncã îmicurgeau pe obraz. Într-adevãr, îmi placesã primesc, dar ºi sã dãruiesc. Destinulvieþii mele nu-mi permite sã pot muncica sã pot dãrui mai mult. DoamnãParaschiv, în dar aþi primit, în dar aþidãruit! Prin ceea ce faceþi, îndepliniþimenirea acestor sãrbãtori, pentru cã aþideschis ºi bucurat uºile multor case,vestind marea împlinire a NaºteriiDomnului Iisus Hristos. De când aþi pustemelia bisericii din parc, doream sã vãîntâlnesc, sã vã strâng mâna, sã vã pot

îmbrãþiºa pentru iubirea ºi dãruirea ce oaveþi faþã de Dumnezeu ºi semenii dum-neavoastrã..

Pentru mine, cuvântul Bisericãînseamnã toatã speranþa, nãdejdea ºicurajul vieþii de a merge înainte, in-diferent de crucea pe care o porþi, aºacum mi se întâmplã mie.

Biserica, pentru omenire, esteun lãcaº de cult, este locul unde sufleteletuturor îºi gãsesc liniºtea, ocrotirea di-vinã, bucuria ºi sensul vieþii de a trãi fru-mos ºi armonios.

Deoarece, astãzi, m-a vizitatcineva din cadrul publicaþiei ”Poºta-lionul” pentru a vorbi cu mine, pentru amã cunoaºte, am vrut ca ºi aceste gân-duri ale mele sã ajungã la dumneavoas-trã. Aceste gânduri ºi fapte frumoase pecare le înfãptuiþi în faþa bunului Dum-nezeu sunt perle duhovniceºti, caredoresc sã fie înºirate într-un ºirag ºi tot-deauna sã fie purtate în sufletul dum-neavoastrã.

Adevãrat cã îndepliniþi menireavieþii pe pãmânt: ”Iubeºte-þi aproapele cape tine însuþi!”. Pentru tot ceea ce aþifãcut ºi realizat în folosul locuitorilororaºului Mizil, ºi mie personal, eu, onecunoscutã, consider cã se cuvine sãprimiþi public mesajul meu de mulþumireºi apreciere.

Toatã gratitudinea ºi respectulmeu!

Ce-aº putea sã vã ofer acum, laînceput de an? ”La mulþi ani!” – este ourare simplã, nu însumeazã toate gân-durile ºi aprecierea mea ce o am pentrudumneavoastrã. Faptele ºi darurile pecare le oferiþi sã vã fie flori alese în caleaveºniciei! Mãnunchi de bucurii ºi rea-lizãri în tot ce întreprindeþi! Ani mulþi ºifericiþi!

Poate, într-o bunã zi, viaþa îmiva da prilejul sã vã cunosc personal.Mesajul meu doresc sã fie însoþit de uncitat filozofic care-mi cãlãuzeºte întot-deauna gândul ºi se potriveºte persona-litãþii dumneavoastrã: ”Când glasulsufletului ascultã armonia divinã, iubireadevine eternã!”

Sã ne obiºnuim sã mulþumim ºisã fim recunoscãtori celor care fac bine,concetãþenilor ºi aici aº dori sã-l evi-denþiez pe domnul primar, care a schim-bat radical imaginea oraºului ºi se strã-duieºte sã menþinã sufletul cultural alacestei societãþi, pentru cã o entitate nuse poate dezvolta frumos fãrã culturã ºimoralã”.

Mi-a fost dat sã întâlnesc aseme-nea oameni cu suflet mare poate tocmaipentru cã de ei aveam nevoie. Sã încer-cãm sã gãsim cu adevãrat rostul vieþii ºisã nu lãsãm rãul sã punã stãpânire pesufletele noastre. Mai întâi de toate, sun-tem oameni! Sã fim OAMENI!

Oamenii de lângã noi!

ANUNÞ IMPORTANT

Zona Persoana responsabilã Telefoane1. Calea Buzãului, Tohaneanca

Plutar Mareº, AnastasiuGh. Bratianu

Crãciunescu, N. Iorga, N.Stãnescu

Mihaela Dinu 250 020

2. Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45

M. Bravu - de la intrare dinspreBuzãu pânã la inters. cu

str.Eroilor (pod)

Constantin Elisei 250 008 int 30

3. Eroilor, Soarelui, Ghica Vodã,Mircea Vodã

Simona Petrescu 250 020

4. Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 250 008 int 33

5. ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 250 008 int 34

6. Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 8977. 13 Septembrie, Cuza Vodã Monica Tricã 250 0208. N. Balcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoita 252 722

9. I.L.Caragiale, Avram Iancu,Alba Iulia

Mirela Paraschivescu 250 008 int 26

10. 24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 4011. Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 89712. B-dul Gãrii, Spicului, Recoltei Ionel Dumitru 250 008 int 2913. Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int 4014. 1 Mai Loredana Tãnase 250 02015. G.Ranetti Georgiana Tãnase 253 30916. Mr. Ivanovici, G-ral

PraporgescuElena Mãrãcine 250 008 int 29

17. M.Basarab, Spitalului, SpiruHaret, Albinei

Ana Gica 250 020

18. N. Bãlcescu de la intersectiacu B-dul Unirii pânã la inters.

cu str. Er. R. Nicolae,Eminescu, Ardealului,Bucovinei, Vasile Lupu

Cecilia Frusinoiu 250 008 int 28

19. M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii ( inclusiv bl. 112)

pânã la str. Er. R. NicolaeSos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 253 309

20. Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 250 020

21. Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 250 008 int 28

22. N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 250 008 int 16

23. 22 decembrie, Þepes Vodã,Ioan Vodã

Maria Mastragociu 250 008 int 38

24. Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 250 132

25. Teilor casuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela ToaderCristina Colþ

250 008 int 42

26. M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viulet 250 008 int 1627. Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.

Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 250 008 int 21

28. Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008 int 2429. Carpati, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 06230. Gh. Doja, C.D. Gherea, Ec.

TeodoroiuBuciu Eustafie 250 008 int 29

31. Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020

32. Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 250 062

33. Griviþei, Bucegi, Fnd.LalelelorAleea Crizantemelor

Victoria Panait 250 008 int 25

34. M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 250 020

Tabelul cu salariaþii primãrieicare descind în teren

DDiissppoozziiþþiiaa ddee pprriimmaarr nnrr 777711//1122..0066..22000099,, mmooddiiffiiccaattãã ººii ccoommpplleettaattãã pprriinnDDiissppoozziiþþiiaa 11667722//66..0066..22001111


11.. CCuu ssiigguurraannþþãã ººii dduummnneeaavvooaassttrrããaaþþii pprriimmiitt uurrããrrii ººii ggâânndduurrii ddee bbiinnee ppeennttrruuaacceesstt nnoouu aann.. CCrreeddeeþþii ccãã vvaa ffii mmaaii bbuunn??AAvveeþþii mmoottiivvee ssãã ccrreeddeeþþii aassttaa??

22.. CCee aaþþii vvrreeaa ssãã ssee îînnttââmmppllee îînnvviiaaþþaa dduummnneeaavvooaassttrrãã ccaa ssãã ffiiee mmaaii bbiinnee??

33.. CCee aaþþii vvrreeaa ssãã ssee îînnttââmmppllee îînnvviiaaþþaa oorraaººuulluuii ººii aa cceelloorrllaallþþii ooaammeennii ppeennttrruuaa ffii mmaaii bbiinnee??

Înainte de a da curs opiniilor,doresc sã fac menþiunea cã m-am lovit deun mare dezinteres din partea oamenilor dea comunica. Acest lucru denotã faptul cãoamenii nu mai au aºteptãri, sunt imuni lapromisiuni ºi nu-i mai intereseazã nimic!Mai departe voi relata câteva opinii culesedin oraºul nostru.AAnnddrraa-MMaarriiaa CC,, 2222 ddee aannii,, ffããrrãã ooccuuppaaþþiiee::

1. Nu ºtiu dacã noul an va fi un anmai bun, ºtiu însã cã avem cu toþii aceastãsperanþã dar, doar noi îl putem face maibun, fiind noi mai buni unii cu alþii.

2. În noul an am speranþa sã-migãsesc un loc de muncã, Dumnezeu sã-midea sãnãtate, iar restul vine de la sine; nu-mi doresc altceva, decât sãnãtate pentrumine ºi pentru cei dragi.

3. Dupã cum am rãspuns ºi laprima întrebare, dacã noi oamenii am fimai buni, mai rãbdãtori ºi mai înþelegãtoriunii cu alþii, toate lucrurile pe care ni lepropunem vor fi posibile ºi nu vor maiexista atâtea probleme.

AAddrriiaann TT,, 3333 ddee aannii,, iinnggiinneerr::1. Cred cã va fi un an destul de

greu pentru toatã lumea. ªi am motive sãcred asta: din punct de vedere agricol,acest an este aproape compromis. ªi dacãnu o sã avem cereale, acestea vor trebuiimportate, iar acest lucru va reflecta înpreþul pâinii de zi cu zi, apoi în preþulcãrnii ºi al laptelui º.a.m.d, ºi ajungem lacombustibil, dar veniturile populaþiei vor ficam aceleaºi, ca anul trecut sau mai mici.

2. Sã fie mai bine în viaþa mea dince punct de vedere? Sentimental, materialsau sufletesc? În primul rând vreau sã fimsãnãtoºi ºi mai apoi sã avem un loc demuncã stabil ºi sigur. Restul vor veni de lasine.

3. Sincer, aº vrea sã se poatã creamai multe locuri de muncã ºi sã fie plãtitepe mãsura performanþelor fiecãruia. ªi aicinu mã refer la acele croitorii sau ”chilo-þãrii”, unde oamenii muncesc pe bani pu-þini ºi sunt înjosiþi ºi ameninþaþi cã vor fidaþi afarã dacã au curajul sã cearã mai multpentru munca lor. Ar trebui demarat odatãproiectul acela cu parcul industrial de laMizil. Ce se tot tãrãgãneazã atât constru-irea lui? Tineretul oraºului nostru pleacãdin þarã, de ce? Unde sã se ducã sãmunceascã? MFA-ul s-a desfiinþat aproapede tot, Relaxa este ºi ea în reflux, investi-torii care se anunþaserã au cam plecat. Nuºtiu dacã Primãria Mizil are vreo putere sãpoatã schimba ceva din toate astea. Bravoprimãriei pentru cele realizate în 2011 ºisper sã nu se opreascã aici (au fost adusegaze la Mizil, s-au refãcut unele canalizãri,au fost reabilitate ºi modernizate strãzi, s-au fãcut spaþii de joacã pentru copii ºi

spaþii verzi). Acum e momentul sã se în-cerce ºi crearea de locuri de muncã (ParcIndustrial!). Asta cred eu!

TTuuddoorr IIoonn,, 6666 ddee aannii,, ppeennssiioonnaarr::1. Nu ºtiu dacã va fi mai bun. Nu

am motive sã cred cã ne îndreptãm sprebine. Uitaþi-vã ce se întâmplã în þarã: gu-vernele merg prost, salariile sunt mizere,pensiile la fel, medicamente nu mai avemetc. Ce sã mai cred când toate acestea iauamploare ºi nu se face nimic? Poate acumse va schimba guvernul, preºedintele ºivom gãsi o soluþie. Dar… nu ºtiu!

2. Pentru mine mai puþin, pentrucopiii noºtri ar trebuie sã se facã ceva. Sãaibã un învãþãmânt corespunzãtor, pe latu-ra sãnãtãþii la fel, ei nu au nimic! Ne mirãmde ce pleacã. La un salariu de 500 de leisau 600 de lei sã þii un copil în ºcoalã… îiîngrãdeºti din start viitorul. Nu ai ce sã-ioferi ºi atunci? Eu am o pensie de mizeriedupã 42 de ani de muncã.

3. Mai multã siguranþã pentrutineri. Respect pentru toþi oamenii, pestradã, în audienþe. Impozitele sã fie maimici, locuri de muncã. Sunt multe, dar credcã toþi le cunoaºtem.

CCrriissttiinnaa.. CC,, 3377 ddee aannii,, mmeennaajjeerrãã..1. Da, noi sperãm sã fie mai bine.

(speranþa moare ultima).2. Sã existe locuri de muncã ºi

salarii convenabile.3. În oraºul Mizil domnul primar

a realizat o mulþime de lucruri destul deimportante. Cu siguranþã mai sunt încãmulte de fãcut, dar se vede clar cã voinþãexistã. Acum rãmâne la latitudinea oame-nilor sã aprecieze ºi sã menþinã mãcar ceeace s-a fãcut.

GGaabbrriieellaa PP,, 5588 ddee aannii,, ppeennssiioonnaarrãã::1. La cum merg treburile în þarã…

nu mai cred în nimic.2. Pentru mine nu prea mai are

importanþã ce va fi ºi cum va fi. Însã îiplâng de milã pe tineri. Pentru ei aº vrea sãse facã ceva, sã nu mai plece din þarã ºi sãfie mândri cu þara lor. Momentan, se lasãde dorit acest lucru. Sper sã se schimbeaceastã perspectivã.

3. Cred cã toatã lumea ar rãspun-de cu locuri de muncã! Acesta e adevãrul,se doreºte crearea de locuri de muncã. Astaar rezolva multe probleme ºi ar diminuanumãrul ºomerilor. Ce faci azi dacã nu aiun loc de muncã? Nu reziºti!

AAddrriiaannaa SS,, 2277 ddee aannii,, vvâânnzzããttooaarree::1. Din pãcate, nu cred cã va fi mai

bun! Economia scade foarte mult ºi foarterepede, nu producem cât consumãm…deci, situaþia nu este una roz ºi din pãcate,cum spuneam, nu vãd ameliorare. În þarã,totul merge prost. Ce aºteptãri sã avem? Cemotive sã avem sã credem altceva? Sã nise dea motive ºi apoi vom crede.

2. Dacã corupþia va dispãrea,probabil ºi viaþa noastrã va deveni maisimplã!

3. În primul rând sã se creezelocuri de muncã. Oameni cred cã asta cerde multã vreme încoace, locuri de muncã!Apoi sã disparã câinii comunitari, nu eramde acord cu uciderea lor, dar sã se facãceva cu ei. Nu e deloc comod pentru oraºulnostru sã ne împiedicãm de câini la totpasul. Apoi, sã se menþinã curãþeniastrãzilor ºi nu în ultimul rând, dar cel maiimportant, ar fi ca mentalitatea oamenilorsã se schimbe în bine. Aici însã, nu e devinã primãria, primarul sau alte structuri,aici e de vinã omul, care uitã cã are înprimul rând datoria de OM, aceea de a ficorect, cinstit ºi drept.

RRaanneettee IIrriinnaa,, 1199 aannii,, ssttuuddeennttãã1. Nu cred cã o sã fie un an mai

bun, deoarece nimeni nu îºi asumã cu ade-vãrat existenþa problemelor ºi sã caute orezolvare pentru acestea.

2. Sã îmi gãsesc un job pentru aputea sã îmi ajut familia din punct devedere financiar.

3. Cred cã este nevoie de maimulte locuri de muncã pentru a-i ajuta peoameni sã îºi revinã economic, sã aibã ostabilitate financiarã. Având aceastã stabi-litate, oamenii se vor descurca altfel ºi re-zolvându-ºi problemele se vor schimba ºiîn plan emoþional. Astfel, oraºul nostru nuva fi tot unul monoton ºi trist, ca 2011.

GGeeoorrggeettaa RR.. 4400 ddee aannii,, mmuunncciittooaarree1. Anul acesta nu va fi mai bun.

Am motive sã cred. Nivelul de trai a scãzutfoarte mult!

2. Sã am serviciu, stabilitatefinanciarã ºi sãnãtate. Atât eu, cât ºi fami-lia mea.

3. În oraºul nostru este nevoie deParcul Industrial de care s-a vorbit foartemult. Prin fãptuirea lui cred cã foarte mulþilocuitori ai oraºului ar avea un loc demuncã stabil ºi plãtit decent.

Gânduri ºi aºteptãri la început de an22001122,, uunn aann aammeenniinnþþããttoorr ººii îînnggrrii-

jjoorrããttoorr ddiinn pprriicciinnaa ffrreeccvveenntteelloorr pprreezziicceerriipprriivviinndd ””ssffâârrººiittuull lluummiiii”” ccaarree aavveeaa ssãã vviinnããîînn aacceesstt aann.. ÎÎnn ppooffiiddaa aacceessttoorr iinneeppþþiiii,, aannuull22001122 eessttee ccuu ssiigguurraannþþãã uunn aann aall aaººtteepp-ttããrriilloorr.. DDiinn ppããccaattee nnuu aavveemm oo vviizziiuunnee ccllaarrããaa nnoouulluuii aann.. CCuu ssiigguurraannþþãã îînnssãã,, nnee ddoorriimm ssããffiiee mmaaii bbuunn.. SSãã ffiiee mmaaii lliinniiººttiitt ººii,, ddee ccee nnuu,,mmaaii pprroossppeerr..

DDaaccãã ffaacceemm oo aannaalliizzãã rreettrroossppeecc-ttiivvãã,, aannuull 22001111 aa ffoosstt uunn aann ddeessttuull ddee ggrreeuu,,ddiinn ttooaattee ppuunncctteellee ddee vveeddeerree.. NNuummããrruullººoommeerriilloorr aa ccrreessccuutt,, mmeeddiicciiii aauu ppããrrããssiitt þþaarraaîînnttrr-uunn nnuummããrr mmuulltt mmaaii mmaarree,, ººccoolliillee aauurrããmmaass ffããrrãã pprrooffeessoorrii,, ttaaxxeellee ss-aauu mmããrriitt,,iimmppoozziitteellee ººii eellee,, aaºº ppuutteeaa ccoonnttiinnuuaa ccuuaacceeaassttãã lliissttãã.. ÎÎnn mmaarree ppaarrttee eessttee vvoorrbbaa ddeenneessiigguurraannþþãã.. EE ttrriisstt ssãã ttrrããiimm ccee ttrrããiimm aazzii!!

EE ttrriisstt ssãã vveeddeemm ccuumm þþaarraa nnooaassttrrããssee dduuccee…… ddee rrââppãã.. ÎÎnnddrrããzznneesscc ssãã ffoolloosseessccaacceesstt ccuuvvâânndd ggrreeuu,, ddaarr eessttee aaddeevvããrraatt..RRããuuttaatteeaa îînncceeppee aaccoolloo uunnddee ssffâârrººeeººttee oommee-nniiaa!! ªªii aassttaa ssee îînnttââmmppllãã aaccuumm.. AAssttaa vveeddeemmzzii ddee zzii llaa tteelleevviizzoorr,, aassttaa vveeddeemm ppee ssttrraaddããººii îînn ttooaattãã aacceeaassttãã ssããllbbããttiicciiee îînn ccaarree ttrrããiimm..DDee ccee?? OOaarree ooaammeenniiii nnuu mmaaii aauu ssppeerraannþþãã??EE ggrreeuu ddee ddeessccrriiss ttuummuullttuull ddiinn ssuufflleettuullnnoossttrruu ººii ddee aa rreeggããssii ssttaarreeaa ddee bbiinnee ººii nnoorr-mmaalluull îînn vviiaaþþaa nnooaassttrrãã.. CCuu ttooaattee aacceesstteeaa,,oommuull aarree ppuutteerreeaa ddee aa mmeerrggee mmaaii ddeeppaarrtteeººii ddee aa lluuppttaa ppeennttrruu eexxiisstteennþþãã..

AAmm iinniiþþiiaatt uunn ssoonnddaajj ddee ooppiinniieeppeennttrruu aa aaffllaa ccuumm aauu iinnttrraatt mmiizziilleenniiii îînnnnoouull aann ººii ccee aaººtteeppttããrrii aauu,, aaddrreessâânndduu-lleeuurrmmããttooaarreellee îînnttrreebbããrrii::

Pe 6 ianuarie Biserica prãz-nuieºte Botezul Domnului sau Boboteaza.Este vorba de retrãirea momentului încare Mântuitorul a fost botezat de Ioan înapele Iordanului, la vârsta de 30 de ani.

De unde vine strãvechea ºi fru-moasa tradiþie de Boboteazã? Prin acestgest, creºtinul român se pune în acord ºi înarmonie cu întreaga creaþie a lui Dum-nezeu. Pe vremuri, când Dunãrea era în-gheþatã, oamenii locului tãiau crucea dingheaþã care se forma pe Dunãre, pe râurilesau pârâurile cu care se învecinau, astfeladucând recunoºtinþã ºi închinare luiDumnezeu, prin cinstirea Sfintei Cruci.

Pentru cã în ultimii ani gerul Bo-botezei nu prea îºi mai face simþitãprezenþa în perioada premergãtoare sãrbã-torii Botezului Domnului, s-a apelat laaceastã soluþie de a confecþiona crucea degheaþã…în congelatoare! Anul acesta,douã din cele patru biserici din oraºul nos-tru au ridicat tradiþionala cruce de gheaþãîn sfânta zi de Boboteazã: Biserica „Sf.

Ioan“ ºi Biserica „Sfinþii ºiDrepþii Pãrinþi Ioachim ºiAna“. Deºi ziua de bo-boteazã ar fi trebuit sã fie ozi de liniºte spiritualã, îm-pãrtãºitã de toþi cu credinþãºi milostenie, la uºile bise-ricilor oamenii se îmbul-zeau pentru a ajunge sã iaapa sfinþitã, nemaiþinândcont de spiritul unei ade-vãrate zile de Boboteazã.

Plecând de la obisericã la alta, a trecut pelângã mine o femeie cu uncopil cãruia îi spune: ”Haisã mergem mamã, nu mailuãm apã sfinþitã, oameniisunt rãi!”. M-am oprit pen-tru douã minute, nu-mi venea sã cred cemi-aud urechile! De ce suntem rãi? Oarenu mai putem simþi nicio sãrbãtoare laadevãrata ei semnificaþie? Fiecare sãrbã-toare, fiecare zi sfântã datã de Dumnezeu

e un prilej sã meditãm, sã ne regãsim penoi înºine. ªi dacã nu putem face asta zi dezi, s-o facem mãcar atunci când ne suntdate astfel de zile.

Congelatoare în lipsa gerului – Boboteaza de azi!

Paginã realizatã de Cristina COLÞ

Nr. 89 /februarie 2012 Pagina 4

RReeppoorrtteerr:: CCâânnttaaþþii rroocckk,, ffoollkk,, jjaazzzz,,aaþþii aavvuutt ppiieessee ddee uunn rreeaall ssuucccceess ccaarree ss-aauuccllaassaatt ppee pprriimmeellee llooccuurrii îînn ttooppuurrii,, aaþþiiccââººttiiggaatt nnuummeerrooaassee pprreemmiiii,, aaþþii eeddiittaatt ººiillaannssaatt pprriimmaa mmeettooddãã ddee cchhiittaarrãã aaccuussttiiccãã((mmuuzziiccãã mmooddeerrnnãã)) ddiinn RRoommâânniiaa ººii ddee cchhii-ttaarrãã eelleeccttrriiccãã,, pprreeddaaþþii mmuuzziiccãã,, ffooaarrttee mmuulltteerreeaalliizzããrrii,, oo ccaarriieerrãã ddee eexxcceeppþþiiee –– vv-aaºº rruuggaassãã nnee ddeezzvvããlluuiiþþii cceevvaa ccee nnuu ººttiimm ddeesspprree AAddiiMMaannoolloovviiccii!!

AAddii MMaannoolloovviiccii:: În primul rand vãmulþumesc pentru aprecieri. Cred cã nu seºtie faptul cã am fãcut prin tinereþe (înliceu) baschet, iar de ceva vreme mã pre-ocupã un alt sport, tenisul de masã. ÎnBucureºti, împreunã cu elevii mei orga-nizãm ºi campionate de tenis de masã. Dealtfel, recomand acest sport tuturor chi-tariºtilor deoarece creeazã reflexe ºi dez-voltã încheietura mâinii !

RR..:: ÎÎnn aannuull 22000000 aaþþii îînnffiiiinnþþaatt

„„AAccaaddeemmiiaa ddee RRoocckk””.. CCee aaþþii uurrmmããrriitt ccâânnddaaþþii llaannssaatt aacceesstt pprrooiieecctt ººii aamm ddoorrii ssãã ººttiimmddaaccãã aaþþii oobbþþiinnuutt rreezzuullttaatteellee ssccoonnttaattee??

AA..MM..:: „Academia de Rock“ s-a„nãscut“ la Casa Studenþilor din Bucureºtiºi a fost prima ºcoalã de chitarã rock dinþarã la aceea vreme. De-a lungul celor 12ani în care am activat ca profesor de chi-tarã, am format peste 300 de chitariºti, iarunii dintre ei au devenit profesioniºti,activând în trupe deja cunoscute publicu-lui: Viþa de Vie, El Negro, Amicii,R.U.S.T., Secret Society, Magnum Opus,Stillborn etc. Mulþi dintre chitariºtii formaþide mine de-a lungul timpului au participatla diverse festivaluri de specialitate dinþarã, au câºtigat premii la concursuri pre-cum: Naþionala de Rock, Dor de verde etc.Din punctul meu de vedere, am realizatenorm în aceºti ani, þinând cont ca înRomânia anului 2000 nu exista o ºcoalã de

chitarã rock. Rezultatele mele se vãd abiaacum ºi sunt extrem de bucuros cã amreuºit sã împãrtãºesc ºi altor tineri taineleacestui magic instrument.

RR..:: CCee aarrttiisstt vv-aa iinnssppiirraatt cceell mmaaiittaarree ººii aavvâânndd îînn vveeddeerree ffaappttuull ccãã aaþþii aavvuuttffooaarrttee mmuullttee ccoollaabboorrããrrii,, ccuu cciinnee vv-aa ppllããccuuttcceell mmaaii mmuulltt ssãã ccâânnttaaþþii??

AA..MM:: Cel mai mult mi-a plãcutcolaborarea cu Laurenþiu Cazan, care esteun mare artist ºi un instrumentist desã-vârºit. Am avut multe de învãþat de la el,mai ales chestiuni legate de show, dar ºitehnici de chitarã acusticã. Din pãcate, elnu este apreciat la justa valoare, iar oa-menii, în general, confundã artistul cuomul.

Un alt prieten pe care îl apreciezenorm este Mircea Vintilã. Colaborez încontinuare cu el ºi nu exclud varianta unuispectacol comun la Mizil. Poate aºa veþiavea ocazia sã ascultaþi piesele folk ale luiMircea într-o variantã mai rock ! Oricum,anul acesta vom lansa un album împreunãºi promitem sã vã þinem la curent.

RR..:: CCaarree eessttee cceeaa mmaaii mmaarree

rreeaalliizzaarree pprrooffeessiioonnaallãã aa ddvvss..??AA..MM:: Probabil faptul cã am fost

primul român care a scris manuale de chi-tarã rock !

RR..:: AAþþii ccâânnttaatt ººii nnee-aaþþii îînnccâânnttaatt ppeesscceennaa CCeennttrruulluuii CCuullttuurraall „„AAddrriiaann PPããuu-nneessccuu””,, uurrmmeeaazzãã ssãã vveenniiþþii îînn ccaalliittaattee ddee pprroo-ffeessoorr llaa MMiizziill –– ccee ppããrreerree aavveeþþii ddeesspprree aacceessttoorrããººeell ddee pprroovviinncciiee,, ddaarr ººii ddeesspprree ooaammeenniiiiddee aaiiccii??

AA..MM..:: Este un oraº frumos, cuoameni frumoºi. În plus, am observat afini-tatea culturalã pe care o are oraºul dum-neavoastrã comparativ cu ce se întâmplãprin capitalã. Este probabil ºi rezultatulunei politici corecte pe care o are ediluldumneavoastrã care este preocupat de artãºi culturã. Sunt onorat sã lucrez cu PrimãriaMizil ºi cu Centrul Cultural “AdrianPaunescu”.

RR..:: CCee ssffaatt llee ooffeerriiþþii ttiinneerriilloorr ccaarreeiiuubbeesscc cchhiittaarraa ººii ddoorreesscc ssãã-ººii ccoonnssttrruuiiaassccãã ooccaarriieerrãã aarrttiissttiiccãã??

AA..MM..:: Studiaþi, studiaþi ºi iar stu-diaþi !

RR..:: VVãã mmuullþþuummeesscc!!

AAººaa ccuumm vv-aamm aannuunnþþaatt îînn nnuummããrruull ttrreeccuutt aall ppuubblliiccaaþþiieeii nnooaassttrree,, ttiinneerriiii mmiizziilleennii ccuuvvâârrssttaa ccuupprriinnssãã îînnttrree 1100 ººii 2200 ddee aannii vvoorr aavveeaa ººaannssaa ddee aa îînnvvããþþaa ººii ppeerrffoorrmmaa llaa ccuurrssuull ddee cchhii-

ttaarrãã ((ccee ssee vvaa ddeessffããººuurraa îînn ccaaddrruull CCeennttrruulluuii CCuullttuurraall „„AAddrriiaann PPããuunneessccuu””)),, pprrooffeessoorr ffiiiinndduunnuull ddiinnttrree cceeii mmaaii vvaalloorrooººii aarrttiiººttii aaii RRoommâânniieeii,, AAddii MMaannoolloovviiccii.. ÎÎnn aacceesstt ccoonntteexxtt,, ll-aamm

pprroovvooccaatt ppee ddoommnnuull MMaannoolloovviiccii ssãã nnee rrããssppuunnddãã llaa ccââtteevvaa îînnttrreebbããrrii..

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

CU ªI DESPRE ADI MANOLOVICI

Într-o vizitã în oraºul nostru apreotului Cleopa Florescu, stareþul Mã-nãstirii Jercãlãi – Urlaþi la sfârºitul anului2011, cu ocazia manifestãrilor dedicatezilei Sfintei Muceniþe Filofteia, ocroti-toarea Mizilului, a avut loc în sala de fes-tivitãþi a Liceului „Grigore Tocilescu” oactivitate dedicatã tinerilor de azi, în carea fost prezentat un film de scurt metraj„Cine leagãnã copilul”, despre o lume încare tinerii se simt dezorientaþi, o lume nutocmai bunã pentru dezvoltarea lor spiri-tualã, care îi face pe cei mai mulþi dintre eisã piardã drumul adevãratei credinþe ºi sãfie excluºi din rândul lumii cu adevãratdrepte.

În general, toþi tinerii care au par-ticipat au fost încântaþi de aceastã activi-tate ºi le-a plãcut modul în care au fostdezbãtute problemele cu care se confrun-tã. Cu siguranþã, întâlnirea a fost construc-tivã pentru cei care au fost interesaþi ºi areprezentat o adevãratã incursiune în pro-blemele vieþii contemporane, rezultând odezbatere foarte interesantã ºi complexã.

Încerc sã vã redau mai departecâteva pãreri ale tinerilor vizavi de pro-blemele existente în viaþa lor ºi cu care seconfruntã cel mai mult.

”Pãrerea mea este cã noi toþi sun-tem puternic influenþaþi de elementeleexterioare ºi nu reuºim sã dobândim fru-museþea interioarã ºi nemuritoare, cea asufletului. Din contrã, hrãnim acesteaspecte materiale ºi ne bazãm pe himeragoalã pe care o oferã acestea. Suntem preapreocupaþi sã dobândim idealul în lumeamaterialã, când, de fapt, spiritul este cel cear trebui sã conteze, iar societatea, prinmijloacele ei de astãzi, în special mass-media, ne oferã preponderent acesteiluzii”, mi-a spus Alexandra Niþã.

”Pãrintele Cleopa ne-a oferit olecþie absolut necesarã despre viaþã, iubireºi suflet. Am aflat lucruri noi, care vorcontribui la formarea noastrã ca oamenimai buni ºi mai apropiaþi de Dumnezeu.Din pãcate, noi ne afundãm în uitare,pãcat ºi ignoranþã. Însã nu trebuie sã dis-perãm, întotdeauna existã o cale de ieºire,iar activitãþile de acest gen, care dinnefericire sunt mult prea rare, au menireade a ne trezi la realitate”, este de pãrereDragomirescu ªtefania.

”În fiecare zi am sã le mulþumescpãrinþilor mei pentru tot ce mi-au oferit înviaþã ºi ce o sã-mi ofere pe mai departe.Astãzi, într-adevãr am aflat lucruri noi,care sper sã ne ajute, nu numai pe noi ceicare am fost prezenþi aici, ci pe toþi tine-rii, sã devenim ceea ce trebuie sãdevenim, niºte oameni buni ºi cu credinþãîn Dumnezeu”, spune Rusoiu Martha.

Cu siguranþã progresul vre-murilor noastre nu poate fi înfãptuit decâtde tineri! De la ei se aºteaptã realizareaunui viitor mai bun, de la ei se aºteaptãreacþii de impunere a dreptãþii ºi deîntronare a unei civilizaþii avansate de tipoccidental ºi nu “oriental”. Da, ei repre-zintã factorul cel mai important pentruschimbarea situaþiei în care ne aflãm! Darce facem când ei, tinerii, nu pot realizaacest lucru? De ce nu pot? Cine sunt tine-rii de astãzi, ce îºi doresc cu adevãrat, suntconºtienþi de viaþa lor ºi de necesitateaschimbãrii societãþii în care trãiesc? Aces-tea sunt cele mai frecvente întrebãri, careîncã nu ºi-au gãsit un rãspuns viabil.

O sã încerc sã vã spun pãrereamea: pe de o parte, într-un procent carecreºte de la o zi la alta, un segment destulde important din rândul generaþiei tinere,nu mai pune accent pe educaþie. Vina însã

nu este numai al lor! Ei nu maisunt îndrumaþi spre o lume maibunã, ci sunt mai degrabã dezori-entaþi cu fel ºi fel de “mãrun-þiºuri” care le promit “succesul”.Pe de altã parte, un alt procentcare mai crede cã educaþia esteabsolut esenþialã pentru reuºita lorîn viaþã, se simte dezarmat de gre-utãþile întâmpinate, de obstacolele intro-duse de sistemul de “pile ºi relaþii pentrupromovare” ºi altele.

Ce categorie de tineri se formeazãtotuºi într-o þarã în care nu prea mai avemde ales, într-o þarã în care cei care ar tre-bui sã ne fie exemple ne îndeamnã maidegrabã s-o pãrãsim, într-o þarã undemass-media a ridicat la cel mai înalt rangpornografia, prostituþia, concubinajul,scandalurile, divorþurile? Pãi cum sã con-struiascã aceºti tineri un viitor acestei þãri?Cu ce exemple, când apariþia la televizora „uneia“ sau „unuia“ le propune doar“ºansa ” de a deveni “cool”!?

Oare de ce mulþi tineri refuzã sãparticipe la vot? Rãspunsul cel mai frec-vent, ºi poate cel mai acceptabil, este pen-tru cã cei mai mulþi dintre ei sunt depãrere cã politica nu înseamnã altcevadecât o “maºinãrie” de fãcut bani, undetoþi cei care ajung la putere nu-ºi vãddecât propriul interes! Da, exact, asta egândirea lor vizavi de politicã. Din acestmotiv nu ies la vot, din acest motiv le vinemai uºor “sã vorbeascã cu gura altuia”. Sesimt neputincioºi în faþa multitudinilor demârºãvii care se fac aproape în toatedomeniile ºi de aceea ajung sã aleagã ºi sãli se parã mai “normalã” o lume a incul-turii decât a culturii. Sunt modelaþi dupã“brand-uri” comerciale ºi devin totaldezorientati dacã nu se încadreazã în ele.

Ce se va întâmpla dacã se vorpierde, uºor-uºor? Le pasã? Greu de spus.Aºa cum românul e învãþat, trebuie sãaºteptãm pentru a vedea ce se va întâm-pla, dar aºteptarea s-ar putea sã ne costeprea mult, ori noi nu ne mai permitem sãpierdem timpul! Deja devenim imuni larealitate ºi ãsta e un dezastru! Orfelinatelegãzduiesc din ce în ce mai mulþi copiiabandonaþi în tomberoane, pe holuri despitale sau chiar pe câmp; bãtrânii devintot mai speriaþi de lumea care li seînfãþiºeazã acum ochilor ºi care nu li semai pare cunoscutã (pe timpul lor nu setrãia aºa!); ei sunt cei care cad victimeexcrocilor ºi hoþilor, de cele mai multe oripentru o amãrâtã de pensie, iar singurã-tatea este singurul lor prieten, deoarececopii lor sunt nevoiþi sã plece în strãinãtatepentru a trãi mai bine. ªi sunt mii deexemple care ne aratã cã trãim haosul uneilumi incerte, în care tranziþia tinde sã de-vinã o „normalitate“ cu caracter perma-nent.

De aceea afirm cu încãpãþânarecã generaþia tânãrã are un rol foarte impor-tant în a schimba toate acestea! Însã fãrãun ajutor profesional ºi calificat, fãrã spri-jinul corect al mass-mediei, fãrã o “mu-zã” care sã reprezinte un model viabil, nuvor putea reuºi.

CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

ZZbbuucciiuummuull ttiinneerreeii ggeenneerraaþþiiii


CASETA LUNIICalendar februarie

SArbAtori religioase ortodoxe

Aniversari si comemorari

Zile nationale

Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

7142128

8

152229

9

16

23

31 210

1724

4

111825

51219

26

6132027

2 februarie – Întâmpinarea Domnului (cruce roºie)

1 februarie – Ziua Intendenþei Militare

21 februarie – Ziua Internaþionalã a Limbilor Materne

28 februarie – Ziua Apãrãrii Civile sau Ziua Protecþiei Civile

1 februarie – 160 de ani de la naºterea marelui dramaturg, ºi scri-itor român Ion Luca Caragiale (d.9 iun.1012)

1 februarie – 144 de ani de la naºterea pictorului ªtefan Luchian(d. 7 iun.1916)

2 februairie – 144 de ani de la naºterea filosofului ºi psihologuluiConstantin Rãdulescu – Motru, membru al Academiei Române (d. 4mar.1957)

2 februarie – 79 de ani de la naºterea regizorului de film DoruNãstase (d. 29 apri.1982)

2 februarie – 64 de ani de la moartea aviatoarei ºi paraºutistei derenume mondial Smaranda Brãescu

5 februarie – 54 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu.

6 februarie – 219 ani de la moartea dramaturgului italian CarloGoldoni

6 februarie – 104 ani de la naºterea poetului, prozatorului ºi gaze-tarului Geo Bogza, membru al Academiei Române (d. 14 sep. 1993)

6 februarie – 184 de ani de la naºterea scriitorului francez JulesVerne (d. 24 mar. 1905)

9 februarie – 104 ani de la naºterea poetului Cicerone Theodorescu(d.18.feb.1974)

10 februarie – 79 de ani de la naºterea actorului Victor Rebengiuc

22 februarie – 109 ani de la naºterea dramaturgului ºi scriitoruluiromân Tudor Muºatescu, cunoscut pentru proza sa umoristicã( d. 4 nov.1970)

22 februarie – 202 ani de la naºterea poetului ºi fabulistului românGrigore Alexandrescu (d.25 nov.1885)

Sri Lanka - 4 februarieNiue - 6 februarieNoua Zeelandã - 6 februarieGrenada - 7 februarieSerbia - 15 februarieLituania - 16 februarie

Gambia - 18 februarieNepal - 18 februarieGuyana - 23 februarieEstonia - 24 februarieRepublica Dominicanã - 27 februa-rie

SArbAtori Laice

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

REVOLUÞIA DINDECEMBRIE 1989

CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuummããrruull ttrreeccuuttPe calea feratã era o locomo-

tivã! Cu câteva zile în urmã, con-venisem cu regionalul de cãi ferateGalaþi sã avem tot timpul o locomotivãcare sã blocheze bariera, acesta elibe-rând accesul, numai dupã ce mecaniculprimea acceptul de la cei care fãceaucontrolul maºinilor în aceastã zonã.Logica consta în vulnerabilitatea la careerau expuºi cei care fãceau controlul, înideea cã aceºtia ar putea fi înarmaþi.Aºa stând lucrurile, bariera era opritã,aºa cã TIR-ul a trebuit sã opreascã înfaþa ei. M-am dus la uºa ºoferului, amdeschis-o brusc ºi l-am tras pe ºofer jos.L-am percheziþionat. În buzunare aveamai mulþi dolari, la gât o perniþã înformã de scoicã, probabil un talisman.L-am dat pe mâna oamenilor care sestrânseserã ºi m-am suit în maºinã. Maimulte pungi cu portocale ºi banane. I-am ve-rificat actele! Transporta me-dicamente! Destinaþia: Rusia! Toatã lu-mea globului vãzuse evenimentele dinþara noastrã, oare cei din Turcia, nu? Arfi putut acest transport sã prefere rutamaritimã. M-am uitat în paºaportulºoferului. Avea cel puþin 20 de intrãri înRomânia, oare cum de greºise drumul?!ªi încã un amãnunt: ºoferul nu cunoºteanicio limbã! Nici englezã, nici francezã,nici rusã! Între timp sosise de la uzinaMFA, cãpitanul Ciomoº, care fusese decâteva zile trimis la Primãrie pentru aajuta oraºul ºi pentru care lãsasem vor-bã la Primãrie sã-l anunþe sã vinã laacest eveniment. Soldaþii cãpitanuluiCiomoº înconjuraserã TIR-ul ºi luaserãpoziþia de tragere, desfãcând crãcanelemitralierelor.

-Sã desfacem uºile din spate ºi sãcontrolãm TIR-ul!, conchise cãpitanulCiomoº.

- Dacã sunt teroriºti înãuntru!, amspus eu. Mai bine sã-l ducem în afaraoraºului, ar putea avea loc un schimb defocuri.

Am convenit sã facem întocmai!Cine are carnet de conducere sã

poatã conduce maºina asta?, am între-bat în mulþimea de oameni care sestrânsese.

S-au oferit mai multe persoane.Motorul maºinii mergea. S-a urcat lavolan ºoferul voluntar, iar noi cu ºofe-rul turc, lângã.

Stupoare: ºoferul voluntar nu aputut urni maºina! Am urcat un alt ºo-fer, apoi un altul. Niciunul nu a pututurni maºina din loc. L-am urcat atuncipe ºoferul turc la volanul maºinii sale.Cãpitanul Ciomoº era cu pistolul apãsatîn ceafa sa. Nu am sã uit niciodatãscena asta care m-a stupefiat!

Momentul acela, când la margi-nea oraºului, l-am pus pe ºoferul turc sãdesfacã uºile din spate ale maºinii sale,aveau sã mã marcheze pentru multãvreme.

Îmi închipuiam dincolo de uºi ungrup de teroriºti, care în momentuldeschiderii, începeau sã ne mitralieze.Imaginea aceasta terifiantã a facut sã-miîngheþe realmente sângele în vene. Aufost cele mai groaznice momente despaimã din viaþa mea. Aveam sã constatmai târziu, cã sãnãtatea mea avea sãsufere din cauza acestei scene. Totul sepetrecea în zona Hanului. Am avut un

moment când am vrut sã mã retrag cucâþiva zeci de metri mai încolo, înspatele unui copac, dar jena acestui gestm-a obligat sã rãmân acolo.

I-am spus ºoferului turc sã des-facã sigiliul ºi apoi uºile maºinii.

Sunt convins cã toþi cei prezenþiau trãit clipe de coºmar în faþa acesteiscene ºi cã fiecare, în acele momente, s-a repezit în rugãciuni ºi apropieri deDumnezeu. Dar, ca într-un film, în caretotdeauna învinge binele, în spateleuºilor erau doar niºte baloþi imenºiîmbrãcaþi în celofan.

Pentru cã alte telefoane ºi altezvonuri ne obligau sã ne îndreptãm sprealte evenimente, am trimis maºinaexcortatã de alte douã maºini ale noas-tre ºi un ofiþer în cabina ºoferului turc laBuzãu, sub semnãturã de primire dinpartea CPUN-ului de acolo. Nu am avutdeci cum afla amãnunte despre ade-vãrul acestui ciudat transport de medi-camente.

Ceea ce cred cã ar trebui sublini-at este faptul cã în toate acele zile ºinopþi, majoritatea oamenilor nu au avuttihnã ori liniºte. Au fost clipe de coº-mar, în care speranþa primelor momentea fost zdrobitã de efectele malefice alemacabrului scenariu dupã care s-audesfãºurat evenimentele acelor zile.

Nãvãlirea în orice moment a“teroriºtilor”, teama de a ieºi din case,la intrãrile în blocuri locatarii fãceau depazã, obligaþia de a privi mereu televi-zorul pentru a afla ce te aºteaptã, inter-venþia Rusiei, teama de a otrãvi apa,pâinea, teama de infestãri bacteriene sauchimice ºi foarte multe alte procedeecare desfiinþau pesonalitatea oamenilor.

Chiar ºi procesul ceauºeºtilor, încare cei care au aplaudat uciderea lor autrebuit sã-ºi facã din asta un mare motivde regret ºi remuºcare, plus perioadanefastã de distrugere a tot ce se rea-lizase prin truda muncii, în care tot ceexista era repugnant ºi distrus, pentrusimplu motiv cã aparþinuse celeilalteepoci…, au fãcut din imensa bucurie aschimbãrii o imensã resemnare ºi otrimitere spre ancestrala strângere dindinþi a poporului român.

Poate cã acest popor român e con-damnat de istorie sau de altceva, sã nufie lãsat în pace sã-ºi vadã de doine,doruri, ape, munþi ºi celelalte lucruri ºilocuri peste care îºi plimbã de veacurisufletul palmelor sale.

Poate cã acestea sunt condiþiiledumnezeieºti de frumuseþe, luminã,adevãr ºi zâmbet pentru o viaþã ade-vãratã.

Poate cã suferinþa ºi îndurareasunt purgatorii esenþiale întru cunoaº-terea fericirii!

Poate cã toate astea la un loc,plus multe altele care se întâmplã acumîn jurul nostru, ne dau adevãrata fru-museþe ºi putere de umblet.

La fel ca ºi cei dinaintea noastrã,trebuie sã transformãm oftatul în zâm-bet, sã privim spre cer ºi sã mergem maideparte!

FFrraaggmmeenntt pprreelluuaatt ddiinn ccaarrtteeaa ““RReevvoolluuþþiiaa RRoommâânnãã””,, eeddiittaattãã ddee SS..CC..

TTYYPPOODDAASS PPRREESSSS SSRRLL


Mihai Eminescu este poetul celmai reprezentativ al literaturii române,„poetul nepereche“ (G. Cãlinescu), cre-ator al unei opere care strãbate timpul cuo forþã nealteratã, trãind într-o perpetuãactualitate. Creaþia sa este bogatã îndiferite teme ºi motive. Este cunoscutã,apreciatã ºi studiatã nu numai deromânii de pretutindeni, dar ºi de altepopoare de peste hotare. Este tradusã înmai mult de 60 de limbi. Opera saformeazã o epocã în dezvoltarea artis-ticã a poporului român. Niciodatã pãnãla Mihai Eminescu limba românã n-asunat cu atâta plenitudine armonioasã,atât de natural ºi atât de firesc. În creaþiapoetului ºi-au aflat expresia durerea ºirevolta oamenilor de rând, criticaburghezimii, ºtiinþa ºi filosofia, natura ºidragostea. Operele cele mai reprezenta-tive ale sale sunt: Sãrmanul Dionis (1decembrie 1872 - Convorbiri literare),Floare albastrã (1 aprilie 1873 - Con-vorbiri literare), Dorinþa (1 septembrie1876 - Convorbiri literare), Lacul (1septembrie1876 - Convorbiri literare),Sara pe deal (1 iulie 1885 - Convorbiriliterare), O, rãmâi (1 februarie 1879 -Convorbiri literare), Epigonii (1870 -Convorbiri literare), Scrisorile ºi nu înultimul rând, Luceafãrul. Capodopera,ce pãºeºte peste vremi ºi meridiane, poe-mul Luceafãrul încununeazã calea decreaþie a aceluia cãruia i-a fost menit sãdevinã ºi el astru, cu acelaºi nume în li-teratura românã. Mihai Eminescu re-prezintã continuitatea culturii ºi a litera-turii române în ceea ce a realizat ea pânãla Eminescu, deschizând, prin moderni-tatea totalã a gândirii ºi a creaþiei sale,drumul spre ºi mai depline împliniri.

Eminescu s-a întrupat din „ma-rea primordialã“ a geniului românesc,instaurându-ºi lumina fãrã de moarte înzonele cele mai înalte ale spiritualitãþiinoastre: „În literatura românã, Eminescunu s-a nãscut, ci a ieºit de-a dreptul dinape, ca ºi Luceafãrul“ (G.Cãlinescu).

Noi, mizilenii, avem privilegiulde a fi mult mai apropiaþi de marelepoet, dar cel mai bine veþi înþelege citindce a zis ultimul Eminescu.

12 ianuarie 1984 - Slobozia gãz-duia o adevãratã constelaþie de oamenide culturã, veniþi aici întru cinstirea poe-tului nostru naþional, MIHAI EMINES-CU. Emoþionanta „Eminescianã” a anu-lui 1984, a fost de fapt una dintre aceleminunate perle culturale din ºiragul unormanifestãri spirituale locale care, intratede atunci în tradiþie, au servit cu ade-vãrat cultura ºi au ocolit impusele fes-tivisme. „Eminesciana” era atunci ºi res-pirarea unor intelectuali sufocaþi denãucitoarea infuzie de politic în culturã.Era, prin seriozitate ºi amploare, ade-vãrata mãsurã a valorii unor oameni deculturã.

Printre distinºii oaspeþi de atun-ci ai Sloboziei, s-a aflat ºi un om de-adreptul fascinant: GHEORGHE EMI-NESCU, nepotul nepieritorului poet,ultimul descendent al familiei Emino-vici. Bãtrânul de 88 de ani a vorbit liber,curgãtor ºi coerent, a povestit molcom ºia fost cuceritor. Parfumul vorbelor sale afãcut ca toþi cei prezenþi acolo sã uite

clipa ºi sã se abandoneze tuturor tim-purilor. Frumuseþea strãlucitoare a mo-mentului a rãmas în memoria benzii demagnetofon. Este un document necunos-cut în cultura românã, care s-a fãuritaici, la Slobozia. ªi care înseamnã isto-rie. ªi care este consemnat în aceastãlucrare monograficã pentru a înfruntatimpurile.

„Onoratã asistenþã,Într-unul din aforismele sale,

Lucian Blaga spunea: „De sub oriceruinã izvorãºte un fluviu de melancolie.ªi bãtrâneþea este o ruinã, dar de subcare izvorãºte un fluviu de amintiri”.

Din acest fluviu de amintiri amales pentru dvs. câteva pe care le-amintitulat „Amintiri de familie”. Mãîntreb însã dacã tineretul nostru, aflat lavârsta la care iluziile n-au început sã sescuture, va putea înþelege emoþia care neîncearcã pe noi, cei ajunºi la vârstaamintirilor, când evocãm o lume în caream trãit, o lume pe care astãzi o cãutãmîn amintire ºi o gãsim risipitã pe aleilecimitirelor. Fãrã sã vrem, în acestmoment mãsurãm drumul care a rãmasîn urma noastrã ºi, când vedem cât estede lung, emoþia vine încãrcatã de ouºoarã melancolie. Sã trecem peste ea,împreunã, sã facem o micã drumeþie înlumea de unde, cum spunea poetulOctavian Goga, „glasul anilor se audetot mai încet ºi tot mai departe”.

În ziua de 17 iunie 1889, un carfunebru, urmat de Mihalache, Ko-gãlniceanu, Lascãr Catargiu, TeodorRosetti ºi Titu Maiorescu, ducea spre oveºnicã odihnã rãmãºiþele pãmânteºtiale lui Mihai Eminescu. Purificat prinsuferinþã, poetul intra în eternitate. Lanumai ºase luni de la aceastã tristã cere-monie, în gara micului orãºel Mizil, oraºcare fãcea parte din judeþul Buzãu, co-bora din tren un tânãr cãpitan, purtânduniforma regimentelor de linie ºi pepiept baretele a ºase decoraþii, semne alebravurii dovedite pe câmpurile de luptãde la Smârdan ºi Plevna. Era cãpitanulMatei Eminescu, cel mai mic frate alpoetului, care, dupã divorþul de primalui soþie, fusese mutat în Regimentul 32de dorobanþi care fãcea garnizoanã înMizil. Mizilul anului 1890 era un orãºelcu vreo 7000 locuitori, foarte mulþinegustori, viticultori, moºieri ºi avea omahala de renumiþi þigani lãutari.Burghezia oraºului îºi mãcina existenþaîn fumul cafenelei, fãcând petreceri culãutari în podgoriile din Dealul Mare, orijucând cãrþi în familie sau la club. Aceststil de viaþã nu se potrivea cu pre-ocupãrile lui Matei Eminescu. Ca atare,plictiseala a intrat în drepturile ei.

Pentru a-i pune capãt, s-a opritla soluþia unei noi cãsãtorii, în definitivdin douã rele omul alege pe cel mai mic,ºi-o plictisealã în doi e preferabilã uneiade unul singur. Dintre domniºoarelecandidate la mãritiº, care îndeplineau ºicondiþiile de dotã ºi moralitate cerute deregulamentele militare, Matei a ales-ope domniºoara Ana Condeescu. Din

aceastã cãsãtorie au rezultat patru copii:Lelia, Ecaterina, Anibal ºi cel care vãvorbeºte, care nu a dat pânã acum banulmoºneagului Charon. ªi pe care popaMandache de la Biserica Catedralã l-abotezat Gheorghe, în amintirea bunicu-lui meu, cãminarul Gheorghe Emi-novici. M-am nãscut dupã cum vedeþi cuprivilegiul de a fi nepotul lui Mihai Emi-nescu. N-am pentru asta nici un merit,dar n-aveam nicio vinã pentru toatenecazurile pe care le-am avut de pe urmanumelui în timpul ºcolaritãþii; am avut„neºansa” ca în primii ani de liceu sã amprofesori doi renumiþi cercetãtori emine-scieni. Pe Bogdan Duicã la limbaromânã ºi pe Ion Scurtu la limba ger-manã. Cum nu strãluceam nici la unulnici la altul, Bogdan Duicã nu scãpa nicio ocazie sã-mi spunã „pãcat de numelepe care îl porþi” ºi Ion Scurtu cã fac deruºine numele lui Eminescu, dar în afarãde aceste neplãceri ºcolãreºti, timp de 50de ani numele nu mi-a pus nicio pro-blemã, pentru cã nimeni nu era curios sãºtie dacã ºi ce rudã sunt cu poetul, iar eu,deºi apãrut în lume când „tot românul senãºtea poet”, am rãmas un original, însensul cã nu am scris, dar nici nu amîncercat sã scriu vreo poezie. Vãspuneam cã mama mea era nãscutãCondeescu, ea era sora faimosului pri-mar al Mizilului, Leonida Condeescu,intim prieten al lui Caragiale ºi pe caremarele dramaturg l-a imortalizat înschiþa „O zi solemnã”. Pânã la decesulprietenei mele din copilãrie, scriitoareaAgatha Grigorescu Bacovia, mai eramdoi care ºtiam cât de strânsã era priete-nia dintre Iancu ºi Leonida, aºa cum îºispuneau.

Pe Leonida Condeescu ºiCaragiale îi lega în primul rând o priete-nie politicã, amândoi erau conservatori,Caragiale prin apartenenþa lui la „Juni-mea”, Leonida Condeescu prin tradiþiede familie. Dar în timp ce Caragiale, cu

spiritul lui de frondã, refractar disci-plinei de partid, a avut cunoscuteleoscilaþii, Leonida a trãit ºi a murit con-servator, constantã pe care Caragialeþine sã o sublinieze în schiþa amintitãcând spune: „Tot ce-i glumã la o parte,trebuie sã mãrturiseascã fiecine cã puþinidintre bãrbaþii noºtri politici mari ºi miciau fost aºa de consecvenþi ca Leonida,partidul tãu nu are un membru mainestrãmutat ºi mai devotat”. Îi mai legaupe cei doi interese comerciale, oricât s-ar pãrea de curios, în vremea cândCaragiale þinea în arendã restaurantuldin gara Buzãu; pentru nevoile restau-rantului procura vinul de la via luiLeonida Condeescu, situatã în comunaVadu Sãpat. În fine, pe ambii îi lega ostrânsã prietenie de foarte tânãrul peatunci George Ranetti, viitorul codirec-tor al revistei „Furnica”, revistã care cul-tiva un umor de cea mai bunã calitate ºiera bogat ilustratã de penelul lui ªirato ºiMurnu, ºi care îºi semna în revista „Fur-nica” articolele cu strãveziul „Jorjdela-Mizil”, scris într-un cuvânt. Ranetti maiera ºi autorul cunoscutei comedii „Ro-meo ºi Julieta la Mizil”.

A-ncetat apariþia revistei înmomentul când trupele germane se apro-piau de Bucureºti ºi armata noastrã anga-jase bãtãlia de pe Argeº; refugiat la Iaºi,Ranetti a continuat sã scoatã „Greierul”,revistã unde, printr-un umor adecvat situ-aþiei, a contribuit la întreþinerea moraluluiarmatei noastre de pe front. Cei trei pri-eteni, cãrora li se alãtura din când în cândºi Grigore Tocilescu, rectorul Univer-sitãþii din Bucureºti, petreceau adesea lavia lui Leonida Condeescu ºi acolo,într-o atmosferã de voie bunã întreþinutãde cei doi maeºtri ai umorului, treceauîn revistã toate can-canurile politice decare mica Românie nu ducea lipsã. Nueste exclus ca acolo, stimulat de vi-nurile lui Leonida, în mintea mareluidramaturg sã se fi conturat unele din

„FÃRÃ EMINESCU AM FIÎÎnn ffiieeccaarree aann,, ppee 1155 iiaannuuaa-

rriiee,, ssiimmþþiimm nneevvooiiaa mmaaii mmuulltt ccaaoorriiccâânndd ssãã-ll rreecciittiimm ppee MMiihhaaiiEEmmiinneessccuu..

UUnn oomm îînnzzeessttrraatt ddee DDuumm-

nneezzeeuu ccuu uunn hhaarr aappaarrttee,, ccuu oo sseenn-ssiibbiilliittaattee ddeeoosseebbiittãã,, uunn eerruuddiitt,, uunnppooeett aattiinnss ddee ggeenniiuu,, pprroozzaattoorr,, jjuurr-nnaalliisstt ººii ppaattrriioott aarrddeenntt,, uunn mmaarreerroommâânn –– MMiihhaaii EEmmiinneessccuu

Nr. 89/ februarie 2012 Pagina 7

ALTFEL ªI MAI SÃRACI”personajele sale din „Momente ºischiþe”. Ceea ce eu pot spune cu certitu-dine este cã schiþa „O zi solemnã” aapãrut pentru prima oarã în ziarul„Universul”, la o sãptãmânã dupã ce laVadu Sãpat avusese loc o petrecerereuºitã. Era o vreme sãracã în eveni-mente, câte-o crimã banalã þinea afiºulziarelor luni întregi, aºa cã pentrumizileni apariþia acestei schiþe a avutproporþii de eveniment. Numai tantiFilofteia, soþia lui Leonida, umblafurioasã prin casã cu ziarul spunând:„Leonido, îºi bate joc grecul de tine”.Leonida surâdea satisfãcut; ironia luiCaragiale era caldã, prieteneascã, îm-pletitã cu meritate elogii, poate cã din a-ceastã cauzã nu este nici cea mai reuºitã.Leonida ºtia cã aceastã schiþã, mai multdecât zadarnicul zbucium politic, îl vasalva de la uitarea definitivã. Dupã câte-va luni, un eveniment local a avut daruls-o împace pe tanti Filofteia cu grecul.La Mizil aveau loc alegeri comunale ºiLeonida Condeescu, deºi în opoziþie, ºi-a învins opozantul cu o majoritate devoturi covârºitoare, ceea ce în climatulpolitic de atunci constituia a opta mi-nune. Aceastã victorie a fost sãrbãtoritãprintr-un banchet care a avut loc în grã-dina casei Condeescu ºi a fost prezidatde Caragiale. În acea zi, unchiul Leo-nida m-a prezentat pe mine, pe sora ºifratele meu lui Caragiale prin cuvintelesimple: „Iancule, nepoþii lui Eminescu!”

*

Pe data de 13 ianuarie, laCentrul Cultural „Adrian Pãunescu”,

într-un cadru eminescian, mizilenii l-auomagiat ºi ei pe cel mai mare poetromân din toate timpurile.

Copiii care activeazã în cadrulcercului de muzicã canto: Toma Flavia,Toma Catrinel, Stanciu Giorgiana, Ne-goiþã Maria, Stan Median, Onuþu Cos-mina, Ivancea Mihai, Onuþu Dana, Do-rin Denisa – pregãtiþi de doamna MiletaPopa, au susþinut un program artistic deo încãrcãturã emoþionalã deosebitã.

Alãturi de noi au fost ºi campi-onii naþionali de la ªcoala de DansSportiv „Parfenie Costel” – MonaAndreea Colþ ºi Alexandru Cazacu, care

ne-au prezentat un program de dans ce asmuls, ca de obicei, ropote de aplauze.

În paralel, la Ploieºti, ConsiliulJudeþean Prahova, în parteneriat cu Aca-demia Românã, au organizat „Ziua Na-þionalã a Culturii Române”, ce a avut catemã principalã „Basarabia ºi Bucovina

în cultura româ-nã”.

A v â n dîn vedere acor-dul de cooperareexistent între lo-calitãþile Mizilºi Iargara – Re-publica Moldo-va, am fost re-prezentaþi la a-ceastã activitateculturalã de cã-tre: doamnele bi-bliotecare Nico-

leta Tudorache, MariaToma, domnul MirelUruc (Centrul Cultural„Adrian Pãunescu”) ºidomnul profesor Lau-renþiu Bãdicioiu.

Activitatea s-adesfãºurat în incintaConsiliului Judeþean,în „Sala Europa” ºi abeneficat de un prezi-diu cu mare greutateacademicã ºi adminis-trativã.

Astfel, au susþi-nut alocuþiuni pe tema

mai sus prezentatã, dar ºi despre mareleEminescu: acad. Dan Berindei; acad.Eugen Simion; acad. Mircea Petrescu;acad. Valeriu Matei; acad. VasileTãrâþeanu, de la Cernãuþi; ambasadorulMoldovei în România, Iurie Niþã;Mircea Ionescu Quintus, senatorul

Georgicã Severin; Constantin Stere –preºedintele Direcþiei pentru CulturãPrahova ºi nu în ultimul rând amfitri-onul acestei activitãþi, preºedinteleConsiliului Judeþean Prahova, domnulMircea Cosma.

Tot în cadrul acestei activitãþi, i-a fost înmânatã o diplomã de onoareCorinei Drãgotescu, pentru faptul cãacum mai bine de 10 ani a fost primaziaristã care a scris despre culturã, pre-miat a fost ºi elevul ªtefan Dorobanþudin Filipeºtii de Pãdure, care a câºtigatconcursul „Legende ale comunei”.

În încheiere, domnul MirceaCosma a precizat: „Vom dezveli pe 27martie, bustului lui Adrian Pãunescu laChiºinãu ºi vom continua cu AleeaSfatului Þãrii, unde vom inaugura 6 bus-turi de voievozi care au permis ca astãzisã spunem cã dacã n-ar fi fost Eminescu,noi astãzi nu am fi aici”.

O zi importantã pentru români,pentru unitatea neamului românesc – 24Ianuarie 1859: Alexandru Ioan Cuza estevotat, unanim, Domn al Moldovei ºi Domnal Þãrii Româneºti de cele douã camere dedeputaþi, mai întâi de cea de la Iaºi, apoi decea de la Bucureºti.

Unirea cea mult aºteptatã deveacuri, dupã moartea nãpraznicã a luiMihai Viteazul, ucis miºeleºte în anul1601, pe Câmpia Turdei, se înfãptuise.

Românii cu mic cu mare au sãrbã-torit pe 24 Ianuarie – 2012, 153 de ani de laUnirea Principatelelor Române.

Mizilenii nu s-au lãsat mai prejosºi au marcat aceastã mare sãrbãtoare aºacum se cuvine, astfel cã la ªcoala Nr.1,

domnul colonel în rezervãConstantin Chipãr – vicepre-ºedintele Asociaþiei „CultulEroilor” din România ºipreºedintele Asociaþiei dinjudeþul Prahova, le-a vorbit

despre Alexandru Ioan Cuza ºi despremarea Unire elevilor, membri ai Cercului„Cultul Eroilor” de la ºcoala gazdã a eveni-mentului ºi celor de la ªcoala „Sf. Maria”,coordonaþi de doamna profesor OpreaDaniela.

Din prezidiu au mai fãcut parte:locotenentcolonel înrezervã IonC r i s t e a ,preºedinteal Asocia-þiei „CultulEroi lor” ,filiala Mi-

zil; colonel în rezervã VictorMãrculescu, preºedinte al A-sociaþiei „Aurel Vlaicu” filialaMizil, plutonier major EugenGrigore, secretar al Asociaþiei„Cultului Eroilor” ºi vicepreºe-dintele Asociaþiei „Aurel Vlai-cu” din Mizil.

Elevii, la rândul lor, au

vorbit despre evenimentele istoriceanterioare Unirii, dar ºi desprereformele lui Alexandru Ioan Cuza,care au avut un mare impact asupranoului stat format.

Ulterior, domnii mai susprezentaþi, s-au deplasat cãtreLiceul Teoretic „Grigore Tociles-cu”, unde s-a derulat o activitatesimilarã. Instituþia noastrã a fostreprezentatã de doamnele bibliote-care Maria Toma ºi Nicoleta Tu-dorache, iar din partea Centrului

„Europe Di-rect” a fostp r e z e n t ãdomniºoaraMirela Stoica.

La Cen-trul Cultural„Adrian Pãu-

nescu”, cu sala arhiplinã, aavut loc un spectacol culturalde mare anvergurã.

Elevi ai ºcolilor:„Nr.1”, „Sf. Maria”, „Sf.Nicolae”, „Parfenie Costel”,elevi ai Liceului Teoretic„Grigore Tocilescu”, dar ºielevii care sunt membri ai

cercurilor ce fiinþeazã în cadrul CentruluiCultural, au marcat evenimentul prin cânt,dans, schiþã ºi poezie, întrecându-se unii pealþii prin programele prezentate.

Mulþumim tuturor cadrelor didac-tice care s-au implicat ºi i-au coordonatimpecabil pe copii, nelãsând sã treacã pelângã noi evenimente reprezentative pen-tru neamul românesc!

Pagini realizate de

153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE


Pagina 8Nr. 89 / februarie 2012

PPeennttrruu aa ffii llaa ccuurreenntt ccuu nnoouuttããþþiilleeîînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee aaccttiivviittaatteeaa LLuuccrrãã-ttoorriilloorr ddee FFoorrmmaaþþiiuunnee RRuuttiieerrãã –– MMiizziill,, ll-aamm aabboorrddaatt ppee ººeeffuull aacceesstteeiiaa –– ddoommnnuullssuubbccoommiissaarr ddee ppoolliiþþiiee AAddrriiaann ÞÞuurrccaaºº,,ccaarree nnee-aa ssppuuss uurrmmããttooaarreellee::

„Având în vedere cã este primarubricã a acestui an, vã informãm cãîncepând cu data de 1 ianuarie, punctulde amendã a crescut de la 67 de lei la 70de lei, datoritã creºterii salariului minimpe economie.

Pânã în prezent, perioada sezo-nului rece nu ne-a creat problemedeosebite, în sensul cã drumul naþional,drumurile judeþene ºi strãzile oraºuluiMizil nu au fost acoperite cu straturiînsemnate de zãpadã, excepþie fãcând

ziua de 23.01.2012, când datoritã

nerespectãrii regulilor de circulaþie decãtre conducãtorii auto, dar ºi datoritãneintervenþiei promte din partea ad-ministratorilor drumurilor publice, caresunt obligaþi sã împrãºtie cu materialeantiderapante, carosabilul fiind acoperit

cu polei, au avut loc douã accidente sol-date cu vãtãmare corporalã uºoarã peDN102N ce face legãtura între DN1B ºicomuna Ceptura, precum ºi un numãr de

6 accidente (în Mizil) soldate din feri-cire, numai cu pagube materiale.

De la apariþia ultimului numãral publicaþiei „Poºtalionul” ºi pânã înprezent, lucrãtorii Formaþiunii de PoliþieRutierã Mizil au desfãºurat în perma-

nenþã atât activitate de birou, cât ºi acþi-uni punctuale în teren ºi nu în ultimulrând activitãþi preventive în rândul par-ticipanþilor la trafic cât ºi în unitãþile de

învãþãmânt de pe raza oraºului Mizil.Situaþia accidentelor ce au avut

loc în anul 2011, pe raza noastrã decompetenþã, au depãºit cu mult aºtep-tãrile faþã de anul 2010, stabilindu-secreºteri atât la accidentele grave cât ºi laaccidentele uºoare.

Sperãm cã în anul 2012, aseme-nea creºteri sã nu mai fie înregistrate ºicu toþii sã contribuim la prevenirea ºibineînþeles, la reducerea numãrului deevenimente în care sã fie implicaþisemeni ai noºtri.

În încheiere vã dorim un an maibun, sã fiþi mai fericiþi ºi sã nu aveþievenimente nedorite!“


Nãscut pe 18 septembrie 1928,în comuna Gheorghe Lazãr, în apropierede municipiul Slobozia, într-o familie deorigine prahoveanã, despre care spuneatotdeauna cu mândrie „Drãjnenii”, caresunt de origine din comuna Drajna dePrahova, în vecinãtatea oraºului Vãleniide Munte ºi au fost improprietãriþi înBãrãgan în timpul regatului.

Are un singur bãiat, Ion CristianDrãjneanu ºi doi nepoþi. A urmat cur-surile Liceului B.P. Hasdeu, la Buzãu, ºiapoi cele ale Facultãþii de Filologie, spe-cializarea Limba ºi Literatura Românã,din cadrul Universitãþii Bucureºti.

A funcþionat în învãþãmânt din1952, când a fost numit ca profesorsuplinitor la catedra de limba românã laªcoala elementarã Glodeanu Sãrat. În1953, dupã absolvirea facultãþii, a venitca profesor la ºcoala „8 ani Breaza”raionul Mizil, pânã în 1960. În 1960vine sã predea la ªcoala Medie dinMizil, iar din 1963, funcþioneazã cadirector adjunct la aceaºi ºcoalã.

In perioada 1965 - 1978Constantin Drãjneanu desfãºoarã funcþiade director al Liceului Teoretic Mizil,unde a avut o activitate bogatã atât caprofesor, cât ºi ca director. În plus, adesfãºurat ºi activitãþi pe plan cultural, acondus cenaclul literar organizat deCasa de Culturã, a dat naºtere revistei„Flacãra”, care era revista liceului ºidespre care spunea în numãrul 5 al aces-teia: „ Apariþia revistei ºcolii, „Flacãra”,numãr festiv închinat evenimentuluicelor 50 de ani de la constituirea acesteiºcoli, este una din realizãrile cu care seface întâmpinarea mãreþei sãrbãtori”.

Multe generaþii de elevi ºi-lamintesc ºi astãzi atât pentru noþiunilede culturã împãrtãºite, cât mai ales pen-tru calitãþile sale pedagogice ºi calitateaumanã. Aceastã recunoaºtere pe care apreþuit-o întotdeauna, a fost cea maimare satisfacþie a activitãþii sale. ªi-adorit întotdeauna ca generaþiile de elevi

pe care le-a pãstorit sã ºi-l aminteascã cape „domnul Trandafir de la Mizil” ºi celmai apreciat titlu pe care ºi l-a dorit afost „ Domnul OM”.

În acest sens, ºi-a îndreptat efor-turile pentru ca elevii sã primeascã nudoar informaþii de limba ºi literaturaromânã, cât mai ales spiritul ºi lecþia deviaþã a marilor noºtri autori.

A iubit atât de mult carieradidacticã încât a rãmas în activitate pânãaproape de dispariþia sa. În 2000, pe 18septembrie, la o dureroasã aniversare,boala l-a înfrânt.

A lãsat în urmã sãmânþa culturiisãditã în mlãdiþele tinere pe care le-aiubit ºi numele Drãjneanu, transplantatpe meleaguri oltene, pe care fiul ºinepoþii se strãduiesc sã-l pãstreze demnde Domnia Sa.

Cu aceastã ocazie, membrii fa-miliei Drãjneanu transmit domnului pri-mar mulþumiri pentru sprijinul acordatla despãrþirea de pãrinþii lor ºi recunoº-tinþã pentru onoarea de a-i dedica acestarticol dacãlului Constantin Drãjneanu.

Mai departe voi relata câtevagânduri ale unor foºti elevi de-ai profe-sorului, care au acceptat sã ne vorbeascãdespre dascãlul Constantin Drãjneanu.Iatã ce ne-au spus:

DDoommnnuulluuii PPrrooffeessoorr,, ccuu ddrraaggoossttee......SSooffiiaa CCrriissttiinnaa ((GGrriiggoorree)) GGiiuurrggeeaa

”Fericiþi vor fi aceia care vor fiîntâlnit în viaþa lor OAMENI, care prinfaptã, ori cuvânt, ori gând, le-au dãruitun drum, un vis, un model! Aºa a fost ºia rãmas profesorul Drãjneanu pentrumulte generaþii de tineri mizileni, care,aºa cum se spune într-un limbaj de can-celarie, “i-au trecut prin mânã”. ªi da, i-au trecut prin mânã! ªi da, ne-a modelatpe toþi ca pe un lut viu, dãruindu-se pesine ca model, într-o modestie de apos-tol.

L-am cunoscut spre sfârºitulcarierei de profesor. ªi parcã-l vãd! Cupasul cumpãnit, uºor aplecat de spate, cuo cãutãturã infinit de blândã, de culoareamuºchiului de pãdure, care rãzbateverzui, de sub frunzele cãzute de cutoamna. Plin de înþelegere ºi toleranþã, tedojenea cu dragostea ºi înþelepciuneaunui pãrinte. ªi avea o vorbã “Copiii sesãrutã în somn, ca aºa nu ºi-o iau încap”. Clasa noastrã i-a fost o “dulce po-varã”. Aºa îi plãcea sã creadã. Îl fãceamºi mândru, dar îl fãceam sã i se facã ºiruºine de cele rele pe care le fãceam întulburarea tinereþii noastre. Iertate fietoate în faþa Domniei Sale! Ehe, clasã de

mate-fizicã, din care vreo trei sferturi audevenit ingineri! ªi dumnealui venea laclasã, cu cãrþi vechi, însemnate învreme, cu fiºe de lecturã. ªi, Doamne,parcã-i vãd acum scrisul mãrunt, încreion... ºi emoþia tuturor amintirilornechemate de atâta timp vine peste minesã se înghesuie în puþinele cuvinte ce lescriu acum!

A intrat într-o dimineaþã în clasãºi m-a chemat lângã dumnealui spunân-du-le colegilor mei: ”Sofica noastrã ne-afãcut o mare “ruºine”! A luat locul treipe judeþ la olimpiada de românã! Bravoei! Iar la anul sã ne ruºineze ºi mai tare!”ªtia sã ne facã surprize! Mai apoi,dedându-mi la ceva versuri, a gãsit cã-icu putinþã sã mã ia la cenaclu, printreoamenii mari. Si bine a fãcut! Îi vãdmâinile, îl vãd stând mereu în picioare înfaþa noastrã, lângã catedra ce-i era doarreazem ºi nu legitimarea autoritãþii,vorbindu-ne ºi nu dictându-ne desprescriitori ºi poeþi, despre viaþa ce aºteaptãîntre coperþile unei cãrþi, despre viaþamare ce ne chema sã o trãim. ªi da, afost un OM, care a aºezat bine lucrurilela temelia a ceea ce sunt în prezent.

Mulþumesc “Postalionului” pen-tru faptul cã m-a smuls din cotidianulfebril al vieþii de capitalã ºi m-a aºezat lascris, întru evocarea unei lumi cuamintiri blânde, de miere, dintr-un târgîn care pãrea cã nu se întâmpla nimic. ªitotuºi… ”

CCuuvvâânntt ppeennttrruu pprrooffeessoorruull mmeeuu ddee lliimmbbaaººii lliitteerraattuurraa rroommâânnãã,, ddoommnnuull DDrrããjjnneeaannuu

CCoonnssttaannttiinn,,CCiioorrnneeii MMaarrggaarreettaa,, pprroommooþþiiaa 11997733..

”Azi mai mult ca oricând mãsimt onoratã de faptul cã am fost elevaunuia dintre profesorii generaþiei de aurai Liceului Teoretic Mizil. Am fosteleva domnului profesor ConstantinDrãjneanu, profesor de limba ºi lite-ratura românã, profesie ce venea parcãsã desãvârºeascã natura acestui om mi-nunat.

Cultura vastã ºi modul în carene-o împãrtãºea, trezind în noi dorinþade cunoaºtere, cultivându-ne gândirealiberã, entuziasmul, dragostea pentrusine ºi frumos, îl transformau pedascãlul nostru într-un ideal. Cu profe-sionalismul care-l caracteriza, ºtia sãpãtrundã în sufletul nostru impunând înacelaºi timp respect, dar fãrã acea bari-erã între noi, adolescenþii anilor `70 ºiprofesorul de dincolo de catedrã. Cu tre-cerea anilor, nu am uitat anii de liceu”cu emoþii la românã” ªi prin natura

meseriei mele am fost privilegiatã sã-ifiu aproape acelui om minunat, pentrumine neschimbat, care mi se adresa cuacelaº apelativ ”Margareto”…retrãindpentru un moment atmosfera orelor delimba românã.

Mândria de a fi fost eleva unordascãli minunaþi, de a fi fost elevaLiceului Teoretic Mizil, nu mã va pãrãsinicioadatã.

Vã mulþumesc domnilor profe-sori pentru cã aþi existat ºi pentru ceea cesunt astãzi”.

DDoommnnuulluuii PPrrooffeessoorr,,AAddii MMaannddaallaacc,, pprroommooþþiiaa11997799

”Odatã, într-o excursie laSinaia, în timp ce noi, elevii, vizitamMuzeul Peleº, domnul profesor a plecatcu autocarul ºi ne-a lãsat acolo. Dupãaproape 5 ore a venit sã ne ia. Eram toþiîncolonaþi în aºteptare, încremeniþi deuimire ºi înfometaþi. ”Am vrut sã vãd cevã taie capul sã faceþi” – ne-a spus. N-aveam curajul sã-i rãspundem sau sã-icomentãm. Impunea atâta respect încât,atunci când deschidea uºa la clasã,amuþeai de spaimã.

Nu era om rãu. Profesionalismulde care dãdea dovadã te fãcea sã pãleºtica o floare cãreia ai uitat sã-i pui apã.Deschidea catalogul ºi zicea: ”Astãzivreau sã pun un zece. Hai sã vedemcine-l ia?” ªi stãtea aºa aºteptând cacineva sã ridice douã degete. Dar cineavea curaj? Nimeni! Atunci punea câte-va întrebãri la care ne îndemna sãrãspundem. ªi nu se lãsa pânã nu puneaun 10, dupã aceea pleca liniºtit în cance-larie.

Profesorul Drãjneanu a fost unom minunat. Oriunde mergeai, la facul-tate sau la olimpiadã, auzeai spunându-se: ” Ah, eºti de la Mizil de la clasa pro-fesorului Drãjneanu. Cunoaºtem. Ainota 10”.

Pregãtea elevii doar pentru nota10. Altceva nu ºtia mai bine sã facã,doar sã zâmbeascã ºtrengãreºte în colþulgurii… Te simþeai protejat, te simþeaibine! Profesorul Drãjneanu mi-a fostmentor ºi pãrinte. De el mã leagã ado-lescenþa mea ºi nu pot sã nu spun cât demult l-am iubit! De el mã leagã adierilevântului de toamnã, parcul cu aleilegoale ºi sufletul rândunelelor care-ºimutã mereu locul. De el mã leagã cuvin-tele rãsturnate-n fraze poetice, plimbândîn ele nostalgia verbelor adunate îndragoste ºi trudã!”

Oameni care nu mai sunt dar au rãmas vii în suflete celor care i-au cunoscut!

Profesorul Drãjneanu Constantin

Cristina COLÞ



ÎÎnn aatteennþþiiaa bbeenneeffiicciiaarriilloorr ddee pprreessttaaþþiiiissoocciiaallee..

În conformitate cu prevederileOUG nr. 124/2011 pentru modificarea ºicompletarea unor acte normative carereglementeazã acordarea de beneficii deasistenþã socialã, acordarea prestaþiilor so-ciale în anul 2012, se va face numai dacãbeneficiarii au plãtit obligaþiile legale faþãde bugetul local pentru bunurile pe care ledeþin în propietate, conform prevederilorLegii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

În situaþia în care, pânã la data de31 ianuarie a fiecãrui an, primarul constatãcã nu a fost îndeplinitã obligaþia prevãzutãla alin.(1), acesta suspendã, prin dispo-ziþie, dreptul la ajutorul social sau alocaþiede susþinere a familiei pe o perioadã de 5luni, începând cu drepturile aferente luniifebruarie.

Beneficiarii de venit minimgarantat, alocaþia de susþinere a familiei ºiindemnizaþia de creºtere a copilului, carenu-ºi plãtesc taxele ºi impozitele locale,pot fi suspendaþi din platã pe o perioadã depânã la 5 luni. Reintrã în platã în momen-tul în care fac dovada achitãrii taxelor ºiimpozitelor locale, urmând sã primeascã ºisuma cuvenitã pe perioada suspendãrii. Însituaþia în care, dupã termenul prevãzut de5 luni, nu a fost îndeplinitã obligaþia deplatã a taxelor ºi impozitelor locale, drep-tul la ajutorul social sau alocaþia de sus-þinere a familiei înceteazã prin dispoziþiaprimarului.

Precizãm cã nu sunt vizaþi benefi-ciarii de alocaþii de stat pentru copii.

*A început Proiectul de consoli-

dare ºi modernizare a Primãriei (vechi),lucrãrile vor dura 9 luni de zile ºi sunt încolaborare (finanþarea) cu Banca Mon-dialã.

Alte proiecte vizate de PrimãriaMizil sunt: centralã fotovoltaicã de pro-ducere energie electricã regenerabilã (so-larã); suplimentarea capacitãþii de tratare aStaþiei de Epurare; Staþie de tratarenãmoluri active, derivate din tratamentulapelor reziduale (în parteneriat cu Con-siliul Judeþean Prahova); se va continuamodernizarea strãzilor ºi se vor completareþelele de apã ºi canalizare.

*La Sala de Sport a oraºului Mizil,

s-au înfiinþat douã cusuri noi ºi anume deTAE BO ºi MUAY THAI. Instruiþi de unantrenor specializat, veþi avea posibilitateasã vã îmbunãtãþiþi condiþia fizicã, sã vãtonifiaþi musculatura ºi sã învãþaþi ele-

mente de autoapãrare. Cursurile au loc dedouã ori pe sãptãmânã. Informaþii supli-mentare puteþi obþine de la urmãtoareletelefoane: 0736 119 511 sau 0766 456 158.Vã aºteptãm!

*Vã reamintim cã în fiecare sâm-

bãtã, la Centrul Cultural „Adrian Pãu-nescu” – Mizil au loc cursuri de ºah, subîndrumarea mestrului FIDE, domnul Bar-bu Nicolai. Cei mai sârguincioºi învãþãceiprimesc din partea mestrului daruri ºidiplome de participare ºi au ºansa de a par-ticipa ºi la concursuri care au loc în afaralocalitãþii noastre.

Cei care doresc sã se înscrie laaceste cursuri pot obþine informaþii supli-mentare la telefonul: 0244 250 026.

*Pe data de 29.01.2012, Festivalul

Internaþional de Poezie ºi Epigrame„Romeo ºi Julieta la Mizil”, ED. a V-A,2011-2012, ºi-a desemnat câºtigãtorii. Cudetalii despre acest deosebit evenimentcultural vom reveni în numãrul viitor alpublicaþiei noastre.

*Având în vedere faptul cã spre

finele anului trecut a fost inauguratã salade lucru cu pensionarii C.A.R.P. Mizil, vãinvitãm la activitãþi recreative, respectivºah sau table, zilnic între orele 08.30 –14.00.

O altã facilitate pe care o primescmembrii C.A.R.P. Mizil este aceea cã sepot prezenta zilnic între orele 09.00 –18.00 la cabinetul medical al societãþiiMarisol (str. M.Bravu, nr. 33) pentru a li seface consult oftalmologic gratuit. Deasemenea primesc reduceri substanþiale laachiziþionarea lentilelor sau ochelarilor dela aceastã firmã.

C.A.R.P. Mizil a colectat suma de900 lei în campania „Daþi un leu pentrupensionarii sãraci”, iniþiatã de FederaþiaNaþionalã Omenia ºi a distribuit 1.100 leiunui numãr de 22 de membri, câte 50 delei (diferenþa de 200 de lei fiind primitã dela Federaþie).

Toþi membrii C.A.R.P. Mizil suntrugaþi sã depunã la sediul central o copie aactului de identitate ºi a cuponului de pen-sie pentru introducerea datelor personaleîn calculator, ale fiecãrui membru (valabilpentru cei care nu au depus încã acestedocumente).

Totodatã sunt rugaþi sã se prezinteºi cu carnetul de membru pentru a li setrece soldurile de pe 31.12.2011 ºi bonifi-caþia acordatã pentru anul 2011.

GRUPAJ INFORMAÞIONAL Sedinta Consiliului Local

Pe data de 06.01.2012, înprezenþa conducerii primãriei ºi amembrilor Consiliului Local, a avutloc ºedinþa de îndatã, sub preºedinþiadomnului consilier Mihail Rãdulescu.

La ºedinþã a participat ca invi-tat doamna Dinu Daniela – Directorexecutiv în cadrul instiuþiei noastre .

Ordinea de zi este aprobatã înunanimitate ºi se prezintã astfel:

1. Proiect de hotãrâre privindaprobarea utilizãrii excedentului anualal bugetului local al oraºului Mizil,rezultat la încheierea exerciþiului buge-tar 2011.

Doamna Dinu a precizat cã înconformitate de prevederile Ordinuluinr. 2985/2011, s-a procedat la în-cheierea exerciþiului bugetar al anului2011 pe cele douã secþiuni de funcþio-nare ºi de dezvoltare, astfel pentru sec-þiunea de funcþionare, urmare a închi-derii veniturilor cu cheltuielile bugetu-lui local, a rezultat un excedent de130.000 lei potrivit conturilor de exe-cuþie privind regularizarea sumelordefalcate din T.V.A pentru finanþareainstituþiilor de învãþãmânt ºi însoþitoriipersoanelor cu handicap a rezultat osumã de restituit de 360.901,7 lei, ast-fel cã din excedentul anului 2011 pesecþiunea de funcþionare nu se puteaacoperi suma respectivã ºi atunci s-aapelat la utilizarea golului de casã,respectiv în sumã de 178.599,5 lei,prin urmare pe aceastã secþiune bugetuloraºului Mizil pe anul 2011 se încheiecu deficit pentru suma de 178.599,5lei, aºadar potrivit normelor de în-chidere a exerciþiului bugetar pe anul2011, Consiliul Local are obligaþia sãaprobe prin hotãrâre acoperirea defini-tivã a deficitului bugetar pe anul 2011,având în vedere cã golul temporar decasã a fost de 198.365 lei se va folosi178.559,5 lei pentru acoperirea defici-tului, diferenþa de aproximativ 20.000lei rãmasã se va utiliza tot cu aceeaºidestinaþie pentru decalajele care vorapãrea în anul 2012.

În continuare, doamna Dinu aprecizat cã pe secþiunea de dezvoltare,unde se finanþeazã în general proiectelede investiþii ºi proiecte cu finanþareeuropeanã, am avut un excedent dinanul precedent de 2.621.864,04 lei acãrui componenþã este urmãtoarea:2.132.781,80 lei reprezintã excedent alanilor precedenþi, respectiv anul 2010ºi 489.082,24 lei reprezintã excedentulanului 2011, prin urmare solicitã uti-lizarea acestui excedent cu aceeaºidestinaþie adicã pentru obiectivele deinvestiþii ºi proiectele cu finanþare ne-rambursabilã.

Totodatã, doamna Dinu subli-niazã cã în materialele prezentate dom-nilor consilieri, excedentul era în tota-litate de 2.621.864,04 lei, însã astãziam primit precizãri de la MinisterulFinanþelor prin care se menþioneazã cãse acoperã excedentul din anii prece-denþi ºi trebuie stabilit corect exceden-tul anului 2011 în sumã de 489.082,24lei.

Dl. Preºedinte de ºedinþã,Rãdulescu Mihail solicitã punctul devedere al Comisiei buget – finanþe aConsiliului Local.

Dl. consilier Lupu precizeazãcã, înaintea ºedinþei, doamna Dinu adiscutat cu membri comisiei modi-ficãrile intervenite ºi din partea Co-misiei nu existã nicio problemã, aceas-ta acordând aviz favorabil proiectuluide hotãrâre cu modificãrile intervenite.

Dl. primar precizeazã cã avemo execuþie bugetarã la capitolul veni-turi de 94%, ceea ce este foarte bine.

Nefiind exprimate alte punctede vedere, proiectul de hotãrare estesupus votului domnilor consilieri ºieste adoptat cu unanimitate de voturi.

Dl. consilier Drãgan doreºte sãridice o problemã în legãturã cu aju-torul social pentru copii care se dã saucare nu se mai dã dacã au absenþe.Dumnealui, fiind diriginte, a constat cãare în clasã doi elevi care dupã pãrereadânsului nu ar trebui sã obþinã acestevenituri întrucât pãrinþii au venituridestul de bune, iar în acest contextdoreºte sã ºtie dacã existã o persoanãdesemnatã pentru a efectua anchete înurma cãrora sã se constate dacã au saunu acest drept.

Dl. consilier Iacob a precizatcã este vorba de alocaþia suplimentarãcare se acordã de la stat ºi care sevireazã prin primãrie.

Dl. Secretar a solicitat domnu-lui Preºedinte de ºedinþã sã intervinã.

Dl. Secretar a precizat cã a-tunci când a citit Monitorul Oficial aprimit ºi Ordonanþa 124/2011 (pe06.01.2011) care reglementeazã acor-darea de beneficii de asistenþã socialã,care aºa cum se precizeazã în cazul încare se constatã absenþe nemotivate peparcursul unui semestru ºcolar, cuantu-mul alocaþiei se diminueazã pro-porþional cu numãrul absenþelor, cucâte 20% pentru fiecare copil careînregistreazã un numãr cuprins între 10ºi 19 absenþe ºi cu câte 50% pentrufiecare copil care înregistreazã unnumãr de 20 de absenþe.

Dl. primar a precizat cã volu-mul de muncã la Serviciul de AsistenþãSocialã este foarte mare ºi acum cunoile modificãri va fi ºi mai mare ºi sefac verificãri, dar fiecare rãspundepentru declaraþiile care le dã, dacã per-soanele respective au venituri ºi ei audeclarat cã nu au, rãspunderea este alor prin fals în declaraþii, ajutoarele,alocaþiile suplimentare ºi alte beneficiisunt alocate de la bugetul de stat prinDirecþiile Judeþene de Asistenþã So-cialã ºi sunt virate în fiecare localitateprin bugetul Primãriei, prin Serviciulde Asistenþã Socialã.

Ordinea de zi fiind epuizatã ºinemaifiind alte probleme de discutat,domnul preºedinte de ºedinþã, Dl.Rãdulescu Mihail, a declarat închiselucrãrile ºedinþei de îndatã aConsiliului Local Mizil din data de06.01.2012.

Dobre Niculaie (1953)Ioniþã Alexandru (1946)

Chiriþã Jenicã (1956)

Dumnneezeeu sã-ii oodihnneesccã-nn paccee!

Gavrilescu Jean (1937)

Popa Maria (1932)

Sava Maria (1956)Radu Ion (1974)

Ardeleanu Dumitru (1931)Nuþu Ecaterina (1952)

AAdduucceemm llaa ccuunnooººttiinnþþaa cceettããþþeenniilloorr ccãã aa ffoosstt pprreelluunnggiitt tteerrmmeennuull ddee iinnttrraarree îînn lleeggaalliittaattee,,ccee vviizzeeaazzãã îînncchheeiieerreeaa ccoonnttrraacctteelloorr ddee ssaalluubbrriittaattee,, ppâânnãã llaa ddaattaa ddee 11 mmaarrttiiee 22001122..

CCoonnttrraacctteellee ssee ppoott îînncchheeiiaa llaa sseeddiiuull SS.. CC.. SSAALLUUBB IINNTTEERRSSEEVV SSAA ssiittuuaatt ppee ssttrraaddaaBBllaajjuulluuii,, bblloocc nnrr.. 2222..

DDuuppãã eexxppiirraarreeaa tteerrmmeennuulluuii mmaaii ssuuss aammiinnttiitt,, PPrriimmããrriiaa,, pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull ccoommppaarrttiimmeenn-ttuulluuii ddee mmeeddiiuu,, vvaa eeffeeccttuuaa ccoonnttrrooaallee îînn tteerreenn ppeennttrruu aa ccoonnssttaattaa mmooddaalliittaatteeaa pprriinn ccaarree

cceettããþþeenniiii eelliimmiinnãã ddiinn ggoossppooddããrriiii gguunnooiiuull mmeennaajjeerr.. PPeerrssooaanneellee ccaarree nnuu vvoorr ppuutteeaa pprroobbaaaacceesstt ffaapptt ppee bbaazzãã ddee ccoonnttrraacctt,, vvoorr ssuuppoorrttaa aammeennzziillee lleeggaallee..

Paginã realizatã de

ANUNÞ FOARTE IMPORTANT


TTEEZZAAUURRUULL DDEE LLAA 11991177 În august 1916 Carol I moare, iar

România ia decizia intrãrii în rãzboi alãturide Antanta. Dar eram slab înarmaþi, bazân-du-ne, ca ºi astãzi, mai mult pe tratatele cumarile puteri decât pe propriile tunuri. Deºicampania a debutat favorabil, prin pãtrun-derea trupelor române în Transilvania, înscurt timp trupele germane, austro-ungareºi bulgare au preluat iniþiativa, ocupând, întoamna aceluiaºi an, Dobrogea, Oltenia ºiMuntenia, conducerea României fiind ne-voitã sã mute capitala þãrii de la Bucureºtila Iaºi. În luna noiembrie, s-a decis ºi mu-tarea sediului Bãncii Naþionale a Româ-niei, inclusiv tezaurul, la Iaºi. Din cauzã cãtrupele austro-ungare înaintau, la 12 de-cembrie 1916, Consiliul de Miniºtri aprobãtransferul tezaurului în Rusia, spre pãstrare,pânã la terminarea conflagraþiei mondiale.

Tezaurul, care urma sã ia drumulMoscovei, era compus din: acte, documen-te, manuscrise, monede vechi, tablouri,cãrþi rare, odoarele mãnãstireºti din Mol-dova ºi Muntenia (printre care ºi ose-mintele domnitorului Dimitrie Cantemir),arhive, depozite, colecþii ale multor institu-tii publice ºi particulare, acþiuni, obligaþi-uni, titluri de credit, dar ºi aur, în cea maimare parte proprietate a Bãncii Naþionale aRomâniei. Bunurile au fost încãrcate într-un tren cu 24 de vagoane, care a dus teza-urul în beciurile Kremlinului, unde se aflãºi tezaurul Rusiei. Valoarea declaratã abunurilor româneºti din acel tren era de1.594.836.721,09 lei (la valoarea leului deatunci – n.r.), din care aur efectiv în valoarede 574.523,57 lei, arhiva evaluatã la500.000 de lei, iar restul, adicã1.593.762.197,52 lei, erau obligaþiuni,titluri de credit, tablouri, cãrþi rare etc.

În 1917, izbucneºte revoluþiabolºevicã la Petrograd, comuniºtii preiaucontrolul fostului stat þarist, iar Rusia iesedin rãzboi ºi confiscã tezaurul României.Imediat, Lenin începe sã toace depoziteleromâneºti de la Kremlin.

Conform documentelor aflate laArhivele Naþionale din Bucureºti, în adresanr. 116 din 16 ianuarie 1918, Lenin trimiteurmãtorul ordin: “Stimate tovarãºe, Con-siliul Comisarilor Poporului a hotãrât alo-carea sumei de 5.000.000 de ruble Cole-giului suprem Ruso-Român pentru pro-blemele României ºi Basarabiei, cu amor-tizarea acestor sume din fondul românescarestat la Moscova”. Cu alte cuvinte, îºiformau reþele de spionaj împotriva noastrãcu proprii noºtri bani.

Între timp, se terminã rãzboiul ºiRegatul României se întregeºte cu Tran-silvania, Basarabia ºi Bucovina. În 1921,guvernul de la Washington îl anunþã pe celde la Bucureºti cã pe piaþa aurului dinStatele Unite au apãrut piese cu marcatezaurului românesc depozitat la Kremlin.

Adicã sovieticii îºi fãceau liniºtiþicumpãrãturile din SUA, cã bani aveau de laromâni. Începe scandalul internaþional, iarruºii ne propun sã le cedãm tezaurul contrarecunoaºterii alipirii Basarabiei la Ro-mânia. Bucureºtiul refuzã propunerea ºicere insistent tezaurul.

TTEEZZAAUURRUULL MMAARREEªªAALLUULLUUIIAANNTTOONNEESSCCUU

În 1935, Uniunea Sovieticã nerestituie, din tot ce aveam la ei, doar ar-hivele ºi osemintele lui Dimitrie Cantemir.

În 1939 începe Al Doilea RãzboiMondial, iar România se aliazã cu Ger-mania. Mareºalul Ion Antonescu încheieun pact cu Hitler, iar þara noastrã începe sãvândã statului nazist diferite produse, înspecial grâu ºi petrol, contra aur. În urmaacestui comert, rezerva de metal preþios aBãncii Naþionale a României ajunge în1944 la 244,9 tone, cea mai mare din toatãistoria þãrii noastre. În 1944, de frica inva-ziei sovietice, aceastã rezervã uriaºã e as-cunsã într-o grotã de la mãnãstirea Tisma-na. Ea reapare în documente în februarie1947, când este readusã la Bucureºti subsupravegherea armatei sovietice. Dupãcare se aºterne tãcerea pânã în 1953, cândse consemneazã cã rezerva de aur a Ro-mâniei este de 53,1 tone. Faþã de 1947avem un minus de 191,8 tone. “Acest aur afost luat de ruºi ca platã a datoriei derãzboi”, ne-a spus Adrian Vasilescu, con-silier ºi purtãtor de cuvânt al guvernato-rului Bãncii Naþionale. Informaþia e infir-matã însã de documente. Potrivit acorduluisovieto-român pentru pagubele de rãzboi,semnat la Moscova în 16 ianuarie 1945,România a fost obligatã sã plãteascãURSS-ului, între 12 septembrie 1944 ºi 12septembrie 1950, 300 milioane dolari,adicã 50 milioane dolari anual timp de 6ani, în produse petroliere, cherestea, vite,grâne, vase maritime ºi fluviale, materialmecanic ºi feroviar etc. Deci, cele aproape200 de tone de aur de la Tismana nu au fostluate de ruºi ca despãgubire de rãzboi.

Dar în ce mod? Surse din Minis-terul de Externe al României susþin cã aceltezaur a fost luat în custodie de Moscova,adicã în pãstrare (cu de-a sila, desigur), iarRomânia poate ºi trebuie sã punã problemarecuperãrii acestui al doilea tezaur, de douãori mai consistent decât primul.

În 1995, statul român reia cerereade retrocedare a tezaurului “arestat” în1917. Ulterior, se formeazã o comisieromâno-rusã de istorici care sã studiasechestiunea, adicã valoarea datoriei Rusieifaþã de România. Oficial, trebuie sã recu-perãm 93,4 tone de aur, în valoare actualãde 2.668.000.000 de dolari din tezaurultrimis la Moscova în 1917. Despre celelaltebunuri ale acelui tezaur – acþiuni, obligaþi-uni, titluri de credit etc., cele mai valoroasede altfel – nu se mai vorbeºte nimic ºi nicidespre cele aproape 200 de tone de aurluate de ruºi în 1947. Revenim în 1956,când URSS ne restituie “Cloºca cu puii deaur”, un numãr de piese din tezaurele bi-sericilor ºi 1.350 de picturi ºi gravuri.Cantitatea de aur restituitã în acel momentcântãrea 33 de kilograme.

În 1965, Ceauºescu merge laBrejnev, preºedintele de atunci al URSS, ºicere restul tezaurului din 1917. Brejnev seenerveazã ºi spune cã acel tezaur a fostplimbat prin toatã Rusia ºi s-a mai pierdutdin el pe drum. Citãm: “O parte din aur afost jefuit de armatele þariste, care probabil

l-au dat þãrilor strãine”. Liderul sovietic acerut insistent renunþarea la acest litigiu,spunând cã, dacã dezgroapã el morþii, poa-te scoate România cu mari datorii faþã deURSS. Dar Ceauºescu nu s-a lãsat, litigiula rãmas deschis.

De la Al Doilea Rãzboi Mondialºi pânã astãzi, cantitatea de aur deþinutã deBanca Naþionalã a României a avut urmã-toarea fluctuaþie:1944: 244,9 tone; 1953:53,1 tone; 1969: 111 tone; 1972: 64,4 tone;1983: 118,7 tone; 1987: 42,2 tone; 1997:93,4 tone; 2008: 107 tone.

LLIISSTTAA TTEEZZAAUURREELLOORRDDEESSCCOOPPEERRIITTEE ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA

TTeezzaauurruull ffuunneerraarr rroommâânn ((MMoorr-mmâânnttuull ddee llaa NNeeppttuunn,, jjuuddeeþþuull CCoonnssttaannþþaa ))

A fost descoperit în anul 1972, la2 kilometri de Mangalia (anticul Callatis).Într-un sarcofag sigilat se aflã scheletulunei nobile cu un bogat inventar, printrecare obiecte din sticlã, lemn ºi os,încãlþãminte, oglinzi din bronz, resturileunui instrument muzical din lemn ºi diade-ma de aur. Se aflã la Muzeul de IstorieConstanþa, unde se aflã ºi TTeezzaauurruull ffuunneerraarrrroommâânn ddiinn CCoonnssttaannþþaa ((aannttiiccuull TToommiiss)),,descoperit în 1986 în necropola tomitanã.Conþine peste 60 de obiecte de podoabã deaur.

CCeerrcceeii eelleenniissttiiccii ddee aauurr –– sseeccoolluullaall IIII-lleeaa îî.. HHrr..

Au fost descoperiþi la Mangalia,judeþul Constanþa. Se aflã la Muzeul deIstorie Constanþa.

TTeezzaauurruull ddee llaa GGaalleeººuu,, PPooaarrttaaAAllbbãã,, jjuuddeeþþuull CCoonnssttaannþþaa..

A fost descoperit în 1951, estecompus din douã manºoane din aur tron-conice, probabil diademe. Datare – primavârstã a fierului, anul 500 î.Hr. Se aflã laMuzeul Naþional de Istorie Bucureºti.

CCrruucceeaa ddee aauurr –– HHiissttrriiaa,, jjuuddeeþþuullCCoonnssttaannþþaa

Arta romano-bizantinã, secolul alVI-lea d.Hr. Se aflã la Muzeul Naþional deIstorie Bucureºti.

CCrruuccee,, ccoommuunnaa JJiijjiiaa,, jjuuddeeþþuullTTuullcceeaa..

A fost descoperitã în 1950, înfosta cetate romano-bizantinã Dinogetia, înstraturile aparþinând secolului al X-lead.Hr. Se aflã la Muzeul Naþional de IstorieBucureºti.

IInneell ddiinn aauurr descoperit în 1954 încetatea Dinogetia împreunã cu alte treiinele de aur.

Artã bizantinã din secolul al XI-lea d.Hr. Se aflã la Muzeul Naþional deIstorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa PPiieettrrooaassaa,, BBuuzzããuu,,ccuunnoossccuutt ººii ssuubb nnuummeellee ““CCllooººccaa ccuu ppuuiiii ddeeaauurr””..

A fost descoperit în 1837. Iniþial,depozitul a avut 22 de obiecte, dintre careautoritãþile au recuperat doar 12, în gre-utate de circa 19 kilograme.

Tezaurul este format din vase ºipodoabe de lux lucrate în epoci diferite, darapropiate. Au aparþinut, probabil, uneicãpetenii “barbare” de origine germanicãdin secolul al V-lea, respectiv Athanaric,

regele vizigotilor. Faimoasa comoarã aavut parte, de la descoperire, de numeroase“aventuri”, fiind descompletatã, distrusã,recuperatã, furatã ºi parþial distrusã în1875, salvatã de la incendiu în 1876,restauratã la Berlin, plecatã la Moscovaîntre 1917 – 1956. Se aflã la MuzeulNaþional de Istorie Bucureºti.

DDiiaaddeemmaa pprriinncciiaarrãã ggeettiiccãã ddee llaaBBuunneeººttii,, jjuuddeeþþuull VVaasslluuii..

Descoperitã în cetatea geto-dacãde aici în 1984. Bijuteria, farã echivalent înRomânia, este, probabil, un obiect deimport. Secolele IV-II î.Hr. Se aflã laMuzeul Naþional de Istorie Bucureºti

DDiiaaddeemmaa hhuunniiccãã ddee llaa GGhheerraaººeennii,,jjuuddeeþþuull BBuuzzããuu..

O altã diademã asemãnãtoare afost descoperitã ºi la Buhãieni, judeþul Iaºi.Ambele sunt datate în primul sfert al vea-cului al V-lea d.Hr. Se aflã la MuzeulJudeþean Buzãu.

TTeezzaauurruull ddee llaa BBrraadd,, jjuuddeeþþuullBBaaccããuu..

La Brad s-a descoperit în 1982 unimportant tezaur de obiecte din os, cupru,dar ºi douã mici discuri din aur. Discurilesunt cele mai vechi obiecte din aur, au fostfãurite cu 7 mii de ani în urmã ºi aparþinCulturii Cucuþeni. Se aflã la Muzeul dinRoman.

TTeezzaauurruull ddee llaa BBããiicceennii,, ccoommuunnaaCCuuccuutteennii,, jjuuddeeþþuull IIaaººii..

A fost descoperit întâmplãtor în1959. Artã traco-geticã din secolul al IV-lea î.Hr. Se aflã la Muzeului Naþional deIstorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa SSttâânncceeººttii,, jjuuddeeþþuullBBoottooººaannii..

Descoperit într-o aºezare geticã întimpul unor excavaþii în 1960, este datat însecolul al V-lea î.Hr. Se aflã la MuzeulNaþional de Istorie Bucureºti.

TTeezzaauurruull ddee llaa RRããddeennii,, jjuuddeeþþuullNNeeaammþþ..

În 1966 s-au descoperit 3 ceºti cutoarte din aur, unice pe teritoriul României.Se aflã la Muzeul din Neamþ.

TTeezzaauurruull ddee llaa TTuuffããllããuu,, ccoommuunnaaBBoorrooººnneeuull MMaarree,, jjuuddeeþþuull CCoovvaassnnaa..

Descoperit în 1840, tezaurul eradepus într-un vas de ceramicã ºi avea greu-tatea de 3 kilograme.

Alcãtuit din aproximativ 300 deobiecte ºi podoabe, a fost ulterior risipit,doar o micã parte fiind salvatã. În moddeosebit se remarcã toporul din aur.Secolul al VIII-lea î.Hr. Se aflã la Muzeulde Istorie din Viena.

BBrrããþþaarraa ddee llaa PPiippeeaa,, ccoommuunnaaNNaaddeeºº,, jjuuddeettuull MMuurreeºº..

A fost fãuritã în secolul al V-leaî.Hr. Se aflã la Muzeul Naþional dinBudapesta.

BBrrããþþaarraa ddee aauurr ddee llaa VVllaadd,, jjuuddeeþþuullBBrraaººoovv.

Se aflã la Muzeul de Istorie dinViena.

Încã douã brãþãri asemãnãtoare,gãsite tot în Transilvania, se aflã la MuzeulNaþional din Budapesta.

CCoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull uurrmmããttoorr

Lista tezaurului României…

Vând garsonierã în zona MFA sauschimb cu apartament ºi ofer diferenþa.Preþul este de 10 000 euro. Informaþiisuplimentare la telefonul: 0762 962 220.

Vând apartament cu douã camere,zona centralã, cu îmbunãtãþiri. Preþ nego-ciabil. Telefon: 0729. 122.441

Vând 4000 m vie, foarte bune întreþin-utã, 16 rânduri-14 feþe ºpalier. Informaþiisuplimentare la telefonul: 0729 912 771.

Vând 6200 mp viþã-de-vie nobilãaltoitã.Relaþii suplimentare la telefonul: 0244

442 287.

Închiriez 3 spaþii comerciale, în zonacentralã a oraºului, în suprafaþã deaproximativ: 50 metri pãtraþi; 25 metripãtraþi ºi 25 metri pãtraþi.

Relaþii la numerele: 0726 896902 sau 0745 858 176.

Vând casã, zona centralã în Mizil, pe str.Victoriei nr. 15, 1000 mp, din care 290 mpîi reprezintã construcþia – deschidere pedouã strãzi. Preþ negociabil. Informaþii latel: 0767 179 213.

Vând casã, situatã pe str. Democraþiei, 6camere, apã, canalizare, curent electric. Preþnegociabil. Relaþii la tel: 0724 923 563.

TERENURI ÎÎNNCCHHIIRRIIEERRIIAPARTAMENTE CASE

Nr. 89 / februarie 2012

Atuncicând o micãparte a tru-pului nostruomenesc su-ferã, dure-rea se trans-mite îndatãla întreagafiinþã uma-nã. Atât tru-

pul, cât ºi sufletul din noi formeazã un totunitar: omul.

De aproape trei sãptãmâni, omicã parte din populaþia þãrii noastre, însemn de disperare, a ieºit în stradã pentrua-ºi manifesta în mod democratic, fãrãviolenþã, nemulþumirile din toate puncte-le de vedere.

Biserica nu poate sta indiferentãîn faþa acestei realitãþi dramatice princare trece poporul nostru român, ca dealtfel ºi alte multe state europene ºi nunumai. Chiar dacã ar fi doar o singurãpersoanã pe stradã, nu putem sta totuºinepãsãtori; cu atât mai mult când, înaceste zile, au protestat zeci de mii deromânii atât în þarã, cât ºi în afarã:Spania, Italia, Anglia, Franþa etc.

Ca preot ortodox mã simt îndu-rerat când zãresc oameni sãraci în vre-mea noastrã cãutând înfometaþi hranãprin tomberoanele puse pentru depo-zitarea gunoiului ºi a resturilor menajere.Trist, dar adevãrat!

De câte ori citesc în Evangheliepasajul biblic cu „Samarineanul milos-tiv”(Luca XV), mã revoltã sufleteºte ati-tudinea acelor slujitori care au trecut fãrãnicio sensibilitate sufleteascã pe lângãacea persoanã aflatã pe stradã, într-ostare muribundã, abandonatã de toatãlumea. De multe ori m-am pus în pieleaacelei persoane - defavorizatã, însânge-

ratã ºi batjocoritã - aflatã pe drum înplinã zi, cu mulþi trecãtori umblând peambele sensuri.

Nu fac parte din niciun partidpolitic; pentru mine ca preot, cel maimare ºi puternic „partid” este „poporulcel binecredincios”, pentru care BisericaOrtodoxã se roagã în fiecare zi la toateslujbele sale religioase. Acest popor faceparte prin botez din Bisericã, care este defapt „Trupul lui Hristos”, dupã cum nespune ºi Sfântul Apostol Pavel.

Ca preot sunt alãturi de toþi ceisãraci, de cei ºomeri, de acele persoanedefavorizate, fãrã de adãpost în plinãiarnã, de bãtrânii uitaþi uneori chiar ºi depropriii lor copii plecaþi în strãinãtatedupã pâinea cea amarã „de toate zilele”;sunt solidar cu zecile de mii de tineri fãrãloc de muncã, îi compãtimesc pe cei bol-navi care mor cu zile lângã spitalele carese închid rând pe rând în multe localitãþidin þara noastrã. Mã doare situaþia sis-temului de învãþãmânt românesc, care numai promoveazã de multã vreme ade-vãratele valori la care sã aspire elevii ºistudenþii neamului nostru; mã îngrijo-reazã situaþia sistemului medical lipsit deo finanþare de stat garantatã prin lege.

Sunt înlãcrimat de plecarea mi-lioanelor de români peste hotare, care decele mai multe ori nu se mai întorc înþarã, lãsându-ºi, mulþi dintre ei, familiilelor de izbeliºte. Pãmânturile noastre suntvândute pe nimic la strãini ºi altele rãmânîn paraginã, fãrã a fi cultivate de noi, ro-mânii, din cauza sãrãciei; bogãþiile noas-tre naturale aflate în adâncul pãmântuluiromânesc sunt luate peste graniþã fãrãnicio opreliºte. Au început sã ne ia ºicredinþa ortodoxã, sã ne scoatã icoanele ºireligia din ºcoalã ºi din locurile publice.Suntem forþaþi de cei fãrã de lege dinstrãinãtate sã legalizãm în România

homosexualitatea ºi prostituþia. Ne este atinsã fiinþa naþionalã a

poporului nostru român. Suntem aban-donaþi din toate pãrþile. De ce am ajuns înaceastã decãdere? Rãspunsul îl gãsim înSfânta Scripturã la cartea „Plângerile luiIeremia”. Am pierdut ortodoxia, credinþavie în Mântuitorul Iisus Hristos - Fiul luiDumnezeu, ne-am întinat cu tot felul depãcate. Am pãcãtuit cu toþii. Acum estevremea sã facem pocãinþã cu toþii; sã nerecunoaºtem fiecare cu ce am greºitprintr-o spovedanie sincerã ºi cu cãinþã.Sã ne întoarcem cu faþa la Dumnezeu ºisã rãmânem cu credinþa vie în BisericaOrtodoxã. Trebuie sã fim solidari cu ceiaflaþi în nevoie. Sã ne recâºtigãm identi-tatea naþionalã ºi spiritualã pe care ampierdut-o de-a lungul vremii. Sã nepunem toatã încrederea doar în BunulDumnezeu, care este mare.

La acest moment nimeni nu nepoate salva: orice guvern ar veni, oricepartid ar fi la putere, orice conducãtor seva alege în fruntea þãrii. Trebuie urgentsã ne schimbãm în bine noi înºine, cutoþii, începând de la mine, ca preot. Sã nelãsãm de tot felul de pãcate ºi sã iubimþara noastrã, România, care este „Grã-dina Maicii Domnului”.

Eu cred în miracole; sunt con-vins cã jertfa martirilor neamului nostruromânesc nu a fost în zadar. În aceste zilenu trebuie sã apelãm la nicio formã deviolenþã fizicã, cãci judecata lui Dum-nezeu este dreaptã ºi iminentã. Nimeni nuva putea fugi din faþa Lui.

Sã ne rugãm mai mult pentrubinele poporului nostru român, cãci rugã-ciunea noastrã înlãcrimatã înaintea luiDumnezeu face minuni.

PPrreeoott PPrrooff.. DDrr.. MMiihhaaiill MMiilleeaaBBuuzzããuu

Pagina 11

Alãturi de cei ieºiþi în stradã

Trei mari luceferi ai ortodoxiei

Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã?Am fost plecat vreo patru ani pe-afarã;

Azi am venit ºi-o caut cu ardoare,Dar n-o gãsesc ºi-n suflet rãu mã doare.

O caut peste tot, am fost ºi-n sate,Ogoare plâng în buruieni lãsate,

Înspre pãduri, potecile uitateM-au rãtãcit într-un pustiu de cioate.

Acasã poarta nu e zãvorâtã,Cãci mama tot mai iese ºi se uitã;Atâta dor i-a mai rãmas pe lume,

Feciorii sã-i mai strige iar pe nume.

Moºneagul iese-n cale ºi-o întreabã:„Vine?“ „La anul, cred! Acu-i la treabã,

La noi în þarã-i multã sãrãcie.ªtiu ei - cã de-or veni, la ce sã vie?!“

Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarãCântatã de poeþi odinioarã,

Cu ochi de cer ºi plinã de verdeaþã?Am fost ºi-am cãutat-o ºi la piaþã.

Acolo nu era, de bunã seamã,Cã prea o înjurau români de mamã;Harbuzul, pãtrunjelul, biata prunã,

Erau culese parcã. de pe Lunã!

Chiar, voi nu aþi vãzut pe jos o þarã,Cãlcatã în picioare ºi murdarã?

Ce-aveþi cu ea? Nimica nu vã cere,Eu o declar singura mea avere!

SINGURAMEA

AVERE

Cunoaºtem faptul cã fiii trãiescdin moºtenirea pãrinþilor, la care adaugãapoi agoniseli din munca lor proprie. Astae legea ºi în latura religioasã. În celeduhovniceºti, noi suntem beneficiarii unorcomori dobândite de la înaintaºi: Biblia,Tradiþia, Vieþile Sfinþilor. În evlavia orto-doxã, calendarul bisericesc pãstreazã me-moria tuturor acelora care au luptat cu ero-ism pentru adevãr ºi iubire de Dumnezeu ºide oameni.

La 30 Ianuarie, Sf. noastrã Bise-ricã cinsteºte pe cei trei mari dascãli ºi ier-arhi ai lumii: Vasile cel Mare, GrigorieCuvântãtorul de Dumnezeu ºi Ioan Gurã deAur. Fiecare sfânt ierarh are ºi o zi separatãde pomenire: Sf. Vasile, la 1 Ianuarie, Sf.Grigorie la 25 Ianuarie ºi Sf. Ioan Gurã deAur la 13 Noiembrie. Cum se explicã a-tunci cinstirea lor într-o zi comunã? Pentrurãspuns, apelãm la Proloage, o carte carecuprinde vieþile ºi anumite învãþãturi alesfinþilor ortodocºi: în vremea împãratuluiAlexie Comnen, s-a iscat o disputã în legã-turã cu cinstirea Sf. Trei Ierarhi, creºtiniiîmpãrþindu-se în trei tabere: vasilienii, gri-gorienii ºi ioanienii, dupã importanþa pecare o acordau sfinþilor respectivi. Prin vo-inþa lui Dumnezeu, într-o noapte, sf. ierarhis-au arãtat episcopului Ioan al Evhaitelor,bãrbat înþelept ºi cucernic, spunându-i cu-vintele: „Noi la Dumnezeu una suntem ºinicio împotrivire ºi nicio vrajbã nu esteîntre noi… Împreuneazã-ne într-o singurãzi ºi ne prãznuieºte cu bunã ºtiinþã”. În

urma acestei descoperiri a fost instituitã la30 Ianuarie sãrbãtoarea Sf. Trei Ierarhi, ziîn care sunt cinstiþi printr-o singurã slujbãalcãtuitã de acelaºi episcop Ioan alEvhaitelor.

Sfântul Vasile cel Mare a fostarhiepiscop în Cezareea Capadociei, avândca mamã pe evlavioasa Emilia. Din tinereþes-a dedicat vieþii monahale ºi a scris celdintâi cod cu reguli pentru cãlugãri ºi traiuldin mãnãstiri. Liturghia care îi poartãnumele, se slujeºte de mai multe ori pe an,iar rugãciunile cuprinse în acest monumentliturgic miºcã pânã la lacrimi pe cei ce lerostesc sau le ascultã. Virtutea cea maivrednicã de laudã a marelui Vasile a fostiubirea de oameni, grija lui faþã de cei sã-raci, bolnavi ºi pãrãsiþi. Iatã ce spune Sf.Vasile despre dragoste: „Ce vom folosifiilor, mãcar de am dobândi toatã lumea, iarmântuitoarea dragoste nu o vom avea? ªice ar folosi de ar avea cineva o masã mare,iar bucatele nu ar avea sare? Oare ar puteacineva sã mãnânce de la masa aceea? Nunumai cã ar gãti toate acele bunãtãþi înzadar, dar se va simþi ºi ruºinat faþã de ceichemaþi… Dragostea este sarea tuturorbunãtãþilor!” (Cuvânt despre moarte, din„Proloage”).

Sfântul Grigorie de Nazians astrãlucit prin profunzimea gândirii sale teo-logice. Meritã numele de „Capul care cu-getã”, ostenindu-se sã pãtrundã cu minteataina Sf. Treimi ºi dogmele creºtinãtãþii ºisã le apere cu putere în faþa ereticilor ºi a

filosofilor pãgâni. Pentru acest fapt i se zice„Cuvântãtor de Dumnezeu”. Din scrierilesale se cunosc, în general, Cuvântãrile Teo-logice, dar se ºtie mai puþin faptul cã el afost ºi un teolog-poet. Reproducem aicicâteva versuri, în traducerea regretatuluiprofesor Ene Braniºte: „Mai bine înalþã-tespre Dumnezeu, decât sã vorbeºti despreEl/ Mai bunã este fapta fãrã vorbã, decâtvorba fãrã faptã/ Cãci nimeni nu s-a înãlþatvreodatã decât prin viaþa sa/ ªi mulþi auizbutit ºi fãrã vorba cea frumos grãitoare/Cãci harul nu este al celor ce vorbesc bine,ci al celor ce vieþuiesc frumos!/ Iar darulcel mai de preþ pentru Dumnezeu estepurtarea…”

Sfântul Ioan Gurã de Aur a pãs-torit Biserica Ortodoxã din Antiohia ºiConstantinopol. A scris ºi a rostit cele maifrumoase cuvântãri din istoria Bisericiicreºtine. Ne-a lãsat o capodoperã liturgicã:Dumnezeiasca Liturghie care îi poartã nu-mele ºi de a cãrei dulceaþã se vor împãrtãºicredincioºii ortodocºi cât va strãluci soa-rele pe cer. Combate cu eroism luxul ºi tru-fia celor mari, imoralitatea de la curteaîmpãrãteascã, fapt pentru care a fost depusdin scaunul patriarhal ºi izgonit în þarãstrãinã, unde a ºi adormit în Domnul înanul 407, exclamând pe patul de moarte:„Slãvit fie Dumnezeu întru toate!”. Redãmun fragment din Tratatul despre preoþie allui Ioan Gurã de Aur, cu referire la subli-mitatea Sf. Liturghii ºi la înãlþimea duhov-niceascã a slujirii preoþeºti: „Am auzit

odatã pe cineva cã mi-a spus, el însuºi fiindînvrednicit sã vadã ºi sã audã – cã dacã ceicare pleacã de pe lumea aceasta s-auîmpãrtãºit cu Sf. Taine cu conºtiinþa curatã,când îºi dau sufletul sunt însoþiþi de aici deîngeri, din pricina Sf. împãrtãºanii pe careau luat-o…”.

În vremea noastrã se aflã saloanespeciale, numite „galeriile strãbunilor”, peai cãror pereþi sunt atârnate portretele strã-moºilor, pãrinþilor familiilor lor, tot aºa ºi încurþile cereºti se aflã lãcaºuri în care stauadunate sufletele aleºilor lui Dumnezeu,sfinþii, care sunt ca niºte strãbuni ai noºtriprea cinstiþi. Sf. Trei Ierarhi au strãlucit prindragostea lor pentru Hristos, prin cultura ºiprin virtuþile lor, reuºind sã realizeze în ei osintezã vie între credinþã, teologie ºi faptã.Prin predica lor, dar mai ales prin activi-tatea lor practicã, ei au aºezat teologia înslujba vieþii, iar preoþia în slujba oamenilor.Pentru noi, cei de astãzi, Sf. Trei Ierarhi tre-buie sã rãmânã modele de întruchipat ºipilde vii de urmat în lucrarea mântuirii ºi înslujirea semenilor noºtri.

Fericiþi cã avem de la Dumnezeuastfel de Sfinþi strãbuni, noi, creºtinii, tre-buie sã ne mândrim cu Sfinþii noºtri,prezenþi în memoria Bisericii ºi reprezen-taþi în icoane, preamãrindu-le faptele, ur-mându-le exemplul ºi rugându-ne lor pen-tru sfântã mijlocire în faþa tronului PreaSfintei Treimi.

DDiiaacc.. AArrddeelleeaannuu ªªtteeffaannPPaarroohhiiaa FFeeffeelleeii - MMiizziill


… Vine o vreme în care afli cãpe felia proprie de univers existã o lumeîn dosul cãreia vedeniile impalpabile s-au întrecut în nãlucire, spulberându-þiînclinãrile fireºti de-a crede într-un ade-vãr vital, lãsându-þi patimile rãscolite degândul cã viaþa nu-i completã fãrãlacrimile de fericire ale suferinþelor pro-duse de ea…

…Bãtãile timpului þi se-ncrân-ceneazã în suflet când simþi cã pe undetrece omul se bãtãtoresc cãrãrile spreiadul simþirii, frângându-se în liniºti du-reroase speranþele de îndreptare; înþelegicã înflãcãrarea obsesivã de-a te lãsa, caindivid, orbit de aparenþe a avut doarrostul de-a te plasa într-o neþãrmuritãiluzie, de unde sã respiri aerul confuzieiºi-al promisiunilor deºarte, buimac,faþã-n faþã cu tine, vinovat ºi nevinovatcã-þi accepþi înãsprirea suferinþei…

Ce agonie savantã a întâmplãriia favorizat, aproape 20 de ani, un destinfirav ºi dureros conceptului de libertate,transformându-l într-un amestec deboalã ºi vitalitate menit sã dezintegrezealcãtuirile fireºti ale speranþei de maibine?

Într-un decembrie, cândva, ceice s-au aflat pe strãzi de bunãvoie ºi-auexprimat un crez, alegând sã dobân-deascã libertatea cu preþul inimii mãci-nate de-un cântec ruinãtor, îmbrãþiºândpãmântul pe care s-au sfârºit, cu lacrimiºi sfinþindu-l pentru noi, cei rãmaºi, cunepreþuitul lor sânge…

Cu câtã disperare s-a doritîntinarea simbolulului izbânzii care senãscuse viu, pornit din cruntele rãtãciriºi întunecimile aºteptãrilor...

Despre toate acele evenimentes-au aºternut pe hârtiile ce-au suportatlaolaltã realitatea ºi mistificarea, impre-sii exprimate într-o diversitate ameþitoa-re de stiluri ºi tendinþe, s-a scormonitprin ascunziºuri, s-au contestat ºi s-au

afirmat felurite idei, s-au publicatrapoarte oficiale, cercetãri militare ºilucrãri tendenþioase ori lipsite de auten-ticitate, unele prezentând ceea ce pãreamai interesant ºi mai dramatic, elimi-nându-se mãrturii, concepându-se titlurirezonante, rearanjându-se pasaje, înfuncþie de spaþiu ºi interes editorial, s-aufilmat lacrimi, slujbe de pomenire,pioºenia jenantã a cameleonilor, decla-raþiile ºi interviurile menite sã ne apro-pie de saþietate, s-au scos pe piaþã cãrþicare au reunit puncte de vedere ºi versi-uni elucubrante într-un puzzle fãrãînceput ºi fãrã sfârºit, creându-ne senza-þia cã cele petrecute atunci ne urmã-resc, întâmplarea rãmânând nefinalizatãºi fiind cauza relelor de azi…

A vorbi despre revoluþie saudespre o loviturã de stat sau despre ha-zardul care avea sã schimbe viaþa ro-mânilor, înseamnã de fapt a face o în-cercare de a elimina imposibilul de subpânda sfârºitului, care are timp nesfârºitsã se asculte – strigãt în neant- cãruia îirãspund ecouri nepereche, rãnindu-nemai adânc decât gloanþele din decem-brie.

Mi-aº purta amintirea spre toþi

aceia care au ac-ceptat vecinãta-tea morþii pentrua ne îngãdui no-uã, celor de a-cum, accesul petãrâmul râvnit alcunoaºterii ºi ne-îngrãdirii, dacãnu mi s-ar rosto-goli cuvintele a-mare ºi nervoase,grave ºi cu so-noritãþi inutile,cãci ele emanãsentinþe împo-triva rãului as-cuns deliberat în

splendorile vieþii spre care s-au îndrep-tat paºii cutezãtori, ochii întrebãtori,minþile copleºite de pãrerea cã renaº-terea va curma ºubrezenia existenþialãîn care zilele ºi nopþile omului de rând s-au înlãnþuit într-o improvizaþie acutã ºiliniºtea stearpã în care mai rãbufneaudin când în când fiorurile înfrânte denimicul mortal, bine deghizat, într-ogreºealã vicioasã ce defineºte omul.

Cum de-am ajuns iarãºi sãumblãm cu capetele aproape de þãrânã,suportându-ne destinul slugarnic, fãrãputinþa de-a ne dispreþui nenorocul? În-totdeauna înfrângerile au încovoiat des-tinele celor cinstiþi spre infatuarealichelelor înfumurate, dornice de a re-giza o generoasã demonstraþie a uitãrii.

N-aveam nevoie de-o deznãdej-de în plus ºi nu-mi fãcusem un ideal dina zace în dureri a cãror vinã mi-e strãinã,îngroºând rândurile celor însemnaþi culipsa de menire ca o emblemã naþionalã.

Am considerat cã modul în carese scrie o istorie trãitã nu poate fi nicipamfletul, nici rechizitoriul, nici eseulpolitic… poate mai curând o identificareºi o prezentare curajoasã a mecanis-

melor de putere ºi mentalitãþi capabilesã pãstreze conectate perioadele “dedinainte” cu cele “de dupã”, fãcând po-sibil ca, numãrul întrebãrilor - paradoxal- mult mai mare decât cel al rãspun-surilor - sã nu rãmânã sub forma unormistere înfricoºãtoare, ci sã se dezvãluieîn lumina adevãrului, chiar ºi dupã douãdecenii, cãci încã mai au loc evenimentea cãror amplitudine ne afecteazã lamodul cel mai profund destinul ºi poatetocmai din acest motiv îndemnul de areflecta asupra lor devine necesar.

E uºor a spune cã a fost sau nurevoluþie, cã a eºuat, cã vinovatã pentruincapacitatea clasei politice de a se mo-derniza sunt mutaþiile produse în perioa-da comunistã, cât ºi elementele maivechi ce þin de specificul naþional, darnu se alimenteazã decât pesimismulcauzat de constatarea cã þara este înscri-sã pe o traiectorie greºitã.

E uºor a da un verdict dinfotoliu… mai greu este sã veghezi întrecer ºi pãmânt, simþindu-te al nimãnui,plãmãdit ºi hrãnit cu amãgiri ºi încer-când sã descifrezi înþelesuri incriptatecu speranþa cã-þi vei mai simþi odatãzvâcnirea mistuitoare, semn cã a înviatjeraticul de sub propria cenusã …

A fost sau n-a fost revoluþie? A fost explozia unei clipe în

care-am simþit cu toþii libertatea ca peun drept ºi democraþia ca pe o înda-torire… cu preþul sângelui arzând pânãla scrumul îndurãrii… dând strãluciremorþii…

A fost clipa în care oamenii auînchis ochii ca sã-ºi apere astfel ima-ginea unui vis, de teamã ca lumina sã n-o dizolve. ªi n-aveau dreptate ?

Acum, cu pleoapele desfere-cate, ne mai putem apãra de minciunafumegândã a proaspetei realitãþi?

LIBERTATE ªI DEZAMÃGIRE


gânduri ºi dreptul la ninsoare al romÂnilor · fãrã urme de paºi, de mâini, de viaþã!...

Documents