glosar prescurtat semiotica
TRANSCRIPT
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 1/21
GLOSAR
SEMIOTICA
ANALIZA DISCURSULUI
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 2/21
ACTANT
• Termenul desemnează participanţii implicaţi într -o acţiune (narativă, discursivă).
• Noţiunea a fost introdusă în lingvistică de Lucien Tesnière pentru adistinge în sintaxa frazei participanţii la un proces . El diferenţiază
agentul (sau iniţiatorul acţiunii) de beneficiar şi obiect; în “Ion oferă flori Mariei”, “Ion” este agentul, “Maria” beneficiarul şi “flori” obiectul.
• În semiotica narativă (în cadrul analizei structurale a povestirii),termenul de actant desemnează în structura profundă (anterioară manifestării discursive) cu şase roluri: destinator/vs/destinatar;subiect/vs/obiect şi adjuvant/vs/opozant.
.
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 3/21
ACTOR
• Termen utilizat iniţial în teatru pentru a desemna interpretulpersonajului într -o piesă , conceptul de actor a căpătat un sens multmai larg, desemnând orice persoană care participă activ la uneveniment social (“a fost un actor important în ultima grevă aminerilor”).
• În sociologie şi psihologia socială este frecvent utilizat termenul deactor social, care desemnează actorii interacţiunilor sociale dinpunctul de vedere al statutului social şi al reprezentărilor socialevehiculate.
• În analiza discursului locutorii şi interlocutorii externi actului delimbaj, dar implicaţi în evenimentul de comunicare sunt numiţi actoriai comunicării sau participanţi. Astfel, un jurnalist (actor social prinidentitatea sa profesională) poate asuma diferite roluri decomunicare (analist, cronicar, intervievator).
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 4/21
AMBIGUITATE
• Fenomen legat de actualizarea limbii în discurs (“La mise en discours de la langue” – Émile Benveniste),ambiguitatea poate fi de natură semantică, derivînd dinpolisemia cuvintelor (“Am o secerătoare nouă” sedezambiguizează doar în context, care va preciza dacă
este vorba despre instrument sau de un actor uman desex feminin).
• Ambiguitatea poate fi însă şi sintactică, în cazul în careunei structuri de suprafaţă îi corespund două structuri deadâncime; “căutarea jurnaliştilor continuă” poate
reprezenta atât investigarea jurnaliştilor, agenţi aiacţiunii, cât şi căutarea acestora-pacienti ai actiunii.
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 5/21
ANAFORĂ (în opoziţie cuCATAFORĂ)
Reprezintă expresia lingvistică (în genere mai redusă) care reia oexpresie anterior menţionată în lanţul discursiv. Interpretarea corectă aanaforei trebuie să ţină cont de proprietăţile lexicale şi sintactice aletermenilor corelaţi , dar şi de cunoaşterea comună a interlocutorilor.
Anaforele pot fi:
• pronominale: “Paul a răcit. Ieri el a stat toată ziua în curent:”
• lexicale - relaţia dintre anaforizat şi anaforă este de tip sinonimic sauhiperonimic: “Un câine vagabond m-a atacat. Animalul nu părea însă turbat.”
• asociative de tip parte / întreg: “Am ajuns târziu în oraş. Din păcate muzeul era deja închis.”
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 6/21
CATAFORĂ/vs/ANAFORĂ
• Catafora funcţionează simetric anaforei,
diferenţa constând în faptul că expresia
rezumativă de tipul: “următorul fapt”, “un lucru
important” precede în sintagmatica discursivă cuvântul sau sintagma pe care o anunţă.
• Dacă anafora caracterizează cu precădere
discursul scris şi secvenţele narative, catafora
este prioritar înregistrată în dialogul oral (“Cel pecare îl acuz este Paul.”)
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 7/21
COD
• Sistem de semne ce reprezintă şi transmiteinformaţia de la emiţător la receptor
• Există diverse tipuri de coduri: cod grafic şi cod
sonor, cod Morse şi alfabet Braille,cod verbal şicod vestimentar, gestual etc.
• Codul permite transformarea substanţeimesajului în vederea comunicării (codificare) la
nivelul emiţătorului şi interpretarea acesteia(decodificare) la nivelul receptorului.
• Modelul abstract al codului permite producereaunui număr nelimitat de mesaje sau
performanţe.
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 8/21
COERENŢĂ
Spre deosebire de coeziune, definită ca adecvare în interiorultextului (acord, selectarea prepoziţiilor etc.), coerenţa reprezintă adecvarea semantico-pragmatică la situaţia de comunicare(raportul de forţe între interlocutori, fondul lor comun decunoştinţe, ritualul socio-lingvistic al actului de comunicare).
Coerenţa este rezultatul a patru tipuri de reguli:• de repetiţie (prin pronominalizări, substituţii lexicale); • de progresie (aport semantic permanent îmbogăţit: continuitatea
tematică este echilibrată de progresia rematică a predicatelor,i.e. a evenimentelor);
• de non contradicţie (a reprezentărilor despre lume); • de relaţie (sau de congruenţă a faptelor reprezentate de lumeatextuală
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 9/21
COMPETENŢĂ (corelat cu
PERFORMANŢĂ
• În lingvistica generativă competenţa estereprezentată de capacitatea vorbitorilor uneilimbi de a înţelege şi construi un număr practicinfinit de fraze;
• Performanţa vizează actualizarea competenţei (actele lingvistice concrete ale subiectuluivorbitor).
• Competenţa este deci o aptitudine lingvistică asubiectului vorbitor, aptitudine care îi permite să emită o judecată de acceptabilitate asupra uneifraze, să deceleze şi să rezolve ambiguităţile.
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 10/21
CONOTAŢIE (în raport cuDENOTAŢIE)
Atitudine emoţională a locutorului faţă desemnele pe care le emite sau receptează (astfelcuvântul tren poate sugera pentru un locutor
atmosfera destinsă a vacanţei, pentru un altulmonotonia unei navete zilnice, pentru un al
treilea amintirea unei catastrofe feroviare).
Conotaţia priveşte deci un sens secund
supraadăugat sensului prim (denotaţiei). Eapoate reprezenta efectul unei convenţii socialesau al idiosincraziilor subiectului.
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 11/21
CONTEXT
Contextul unui element este reprezentat de ansamblul datelorcadrului, situaţiei (frame).
• În cazul elementelor lingvistice (cuvânt, discurs), contextul este în egală măsură verbal (elementele discursive înconjurătoare) şi nonverbal. În primul caz tinde să se generalizeze termenul cotext,rezervându-se situaţiei de comunicare denumirea de context.
• Analiza contemporană a discursului evidenţiază faptul că activitateadiscursivă este condiţionată de context (în sens restrâns: cadruspaţio-temporal, participanţi, roluri şi statute şi în sens larg : contextulinstituţional, ordinea socială).
• Noţiunea de context, introdusă în 1964 de Goffman (The NeglectedSituation) a permis virajul pragmatic în lingvistica sfârşitului secoluluiXX, prin dezvoltarea teoriei actelor de limbaj, a interacţionismului, aetnografiei comunicării, a etnometodologiei etc.
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 12/21
CONTRACT DE COMUNICARE
Termen utilizat de semioticieni pentru a desemna faptulcă actul de comunicare este considerat valid de către interlocutorii angajaţi în coproducţia semnificaţiei.
În analiza discursului, contractul de comunicare (cf. P.Charaudeau inter alii ) desemnează ansamblul condiţiilor în care se realizează orice act de comunicare. El permitepartenerilor într -o interacţiune verbală să recunoască:
• mărcile identitare care îi vor defini ca subiecţi;
• scopul actului;• constrângerile actului (circumstanţele);• normele sau rutinele care asigură stabilitatea şi
previzibilitatea comportamentelor;
• genurile discursive.
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 13/21
CONŢINUT/VS/RELAŢIE
Şcoala de la Palo Alto opune conţinutul schimbului comunicativ relaţiei instituite între participanţi.
Relaţia poate fi actualizată atât verbal (formule de adresare, politeţe,evaluare etc.), cât şi nonverbal (surâs, direcţia privirii, distanţainterpersonală etc.).
Relaţia ca formă de metacomunicare indică modul în care trebuieinterpretat enunţul, iar această metacomunicare poate fi verbală,explicită (“Glumesc.”, “Nu e un ordin.” etc.) sau implicită nonverbală(surâs, mimică, etc.).
Cercetările privind comunicarea patologică (Şcoala de la Palo Alto)acordă o mare importanţă componentei metacomunicative esenţialănu numai în terapia psihiatrică, ci şi în toate situaţiile complementare(învăţare, negociere, comunicare interculturală).
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 14/21
CORPUS
În discursul ştiinţific, corpusul desemnează un ansamblu vast(exhaustiv uneori) de documente sau date (corpus de texte juridice,corpus de mesaje publicitare adresate copiilor de 10-12 ani etc).
În ştiinţele umane şi sociale, corpusul se referă la datele pe care sebazează descrierea / interpretarea unui fenomen.
Constituirea corpusului are în vedere reprezentativitatea (cantitativă şi calitativă) în raport cu fenomenul supus investigaţiei. Este dificilsă se stabilească mărimea corpusului care “garantează” reprezentativitatea, cu atât mai mult cu cât intervin şi problemeadiacente, precum înregistrarea, transcrierea, stocarea .
Corpusurile pot fi reprezentate de date orale, scrise, audiovizuale,extrase din discursuri efectiv pronunţate de locutori reali în situaţii reale de comunicare sau pot fi fabricate de cercetători .
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 15/21
FAŢĂ
Concept esenţial în analiza interacţiunilor verbale, faţa (face), cucele două actualizări ale sale:
• faţa negativă (teritoriul corporal, spaţial şi al bunurilor materiale şi simbolice) şi
• faţa pozitivă (ansamblul auto-reprezentărilor valorizante pe careinterlocutorii caută să le impună ) participă la construirea ritualurilorpoliteţii (E. Goffman, 1973, Brown & Levinson, 1978).
• Chiar dacă sistemul politeţii funcţionează transcultural, noţiunile defaţă şi teritoriu cunosc mari variaţii interculturale (în societăţile occidentale, încălcarea teritoriului pare cea mai gravă ofensă, în timp ce în societăţile orientale ale onoarei, faţa pozitivă estecantitativ şi calitativ cea mai importantă).
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 16/21
FUNCŢIILE LIMBAJULUI
Roman Jakobson distinge în Elements de linguistiquegénérale 6 funcţii ale limbajului ca mijloc de comunicare.
• expresivă (determinată de atitudinea, implicarealocutorului în discursul său);
• conativă (referitoare la efectul produs de mesaj asupradestinatarului);
• poetică (centrată asupra mesajului în imanenţa sa); • fatică (vizând stabilirea şi/sau menţinerea comunicării);
• referenţială (de prezentare a lumii reale sau a unor lumiposibile ficţionale); • metalingvistică (de explicitare a elementelor şi regulilor
codului care subîntind mesajul).
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 17/21
IZOTOPIE
• Termen împrumutat de A.J. Greimas fizicii pentru a desemna unansamblu redundant de categorii semantice ce creează posibilitateainterpretării uniforme a discursului sau povestirii;
• Astfel enunţul Ce mai varză! poate fi citit pe o izotopie culinară ca omâncare reuşită sau pe o izotopie culturală ca lucrare încâlcită, nereuşită. Noţiunea de izotopie permite funcţionarea la niveluldiscursului a polisemiei şi a sensului figurat. Coerenţa produsă deizotopie asigură lizibilitatea discursului, perceperea sa ca “totalitate de semnificaţii” (A.J.Greimas).
• “Din punctul de vedere al interlocutorului, izotopia constituie o grilă de lectură care omogenizează suprafaţa textuală, permiţând rezolvarea ambiguităţilor .” (Greimas & Courtes, 1979: 199).
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 18/21
LINEARITATE (în opoziţie cuTABULARITATE)
• În concepţia lui Saussure una dintre
manifestările sintagmatice ale limbii naturale,
conform căreia semnele sunt dispuse într -o
succesiune temporală (lanţul vorbirii) sauspaţială (în textul scris), spre deosebire de un
tablou care generează o percepţie simultană-
tabulară.
• Lessing în Laocoon stabilise deja distincţia între artele simultaneităţii (pictura, sculptura) şi cele
ale succesivităţii (muzica, poezia).
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 19/21
MODEL
• Sistem formal ce simplifică sistemul real pentru a-l faceinteligibil. Pentru Alain Badiou (Le concept demodèle,1968) această procedură de mediere analogă schematismului kantian serveşte la transformarea unor
fenomene eteroclite într -un ansamblu supus unor legi.
• MODELUL DICŢIONARULUI ŞI MODELULENCICLOPEDIEI Modelul dicţionarului presupune că în limbă există unităţi de bază care le definesc pe toate
celelalte, în timp ce modelul enciclopediei (Umberto Eco)presupune că fiecare unitate se defineşte sintetic prinenunţuri privind obiectele lumii.
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 20/21
PARADIGMĂ (opus lui
SINTAGMĂ) • În lingvistica modernă paradigma este constituită din ansamblul
unităţilor legate printr-un raport virtual de substituţie (relaţie de tipulsau/sau). Elevul poate fi inlocuit cu studentul, profesorul, jurnalistulin propozitia a intrat in amfiteatru dar nu cu supa
• PARADIGMATIC (opus lui SINTAGMATIC) În fiecare punct al
lanţului vorbirii are loc o alegere; elementele care ar putea fisubstituite celor efectiv utilizate constituie axa paradigmatică sauclasa de substituţie (verticală şi perpendiculară pe axasintagmatică). Conform teoriei lui Roman Jakobson această axă este a selecţiei, a metaforei. Dacă raporturile sintagmatice suntraporturi in praesentia, cele paradigmatice sunt in absentia.
7/21/2019 GLOSAR Prescurtat Semiotica
http://slidepdf.com/reader/full/glosar-prescurtat-semiotica 21/21