glosar aviatic

205

Click here to load reader

Upload: marc-antoniu

Post on 04-Jul-2015

416 views

Category:

Documents


40 download

DESCRIPTION

glosar aviatic

TRANSCRIPT

Page 1: Glosar aviatic

LUCIAN MICLAUS

GLOSAR AVIATIC

EDITURA MARINEASATIMISOARA

Page 2: Glosar aviatic

CUVÂNT ÎNAINTE

Lucrarea de fata se adreseaza tuturor celor care au nevoie deinformatii sau lamuriri în legatura cu lexicul aviatic (civil, militar sisportiv), care asi face simtita prezenta tot mai frecvent la sfârsitulacestui deceniu, când asistam lao adevarata explozie aviatica.

Glosarul înregistreaza si explica termenii tehnici cu ofrecventa ridicata în limbajul de specialitate, continând însa uneledate legate despre “zburatori”, care au adus o contributie valoroasa înpromovarea activitatii aviatice timisorene de dupa 1980, cu toateobstacolele ivite în calea pasiunii lor.

Autorul

ÎNDRUMARI PENTRU UTILIZAREA LEXICO NULUI

Cifra pusa ca indiciu la unele cuvinte-titlu indica numarul deordine al omonimelor (MANSA 1).

Sensurile din interiorul unui articol se noteaza cu litere mici: a,b, etc. (AVIATIE, a)

ABREVIERIex = exempluSin. = SinonimV. = Vezi

BIBLIOGRAFIE

1. Anton M., Cristescu C., Nastoiu I. Zborul si organismul uman,Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987.

2. Avram Mioara, Anglicismele în limba româna actuala , EdituraAcademiei Române, Bucuresti, 1997.

3. Barta B., Szakács J., Planorism si deltaplanism , Editura

Page 3: Glosar aviatic

Sport-Turism, Bucuresti, 1983.4. Carothers M., Cautam mereu aventura .5. Ceausu V. si colaboratorii, Solicitari psihice la aviatori si

parasutisti, Editura Militara, Bucuresti, 1987.6. Costachescu T., Tehnica zborului în aviatie , Editura Tehnica,

Bucuresti, 1979.7. Costenco I., Michirtumov E., Aeromodele, Traducere din limba

rusa, Editura Tehnica, Bucuresti, 1952.8. Cucu G.M., Teoria si tehnica pilotarii planoarelor , Editia a II-a

revazuta si adaugita, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1981.9. Dimitrescu, Florica, Dinamica lexicului românesc - ieri si azi ,

Editurile Clusium si Logos, Cluj-Napoca, Bucuresti, 1995.10. Dumitrescu N. si colaboratorii, Calculul elicei, Editura Academiei

Române, Bucuresti, 1990.11. Gheorghiu C.C., Motoare de avion, Editura Tehnica, Bucuresti,

1988.12. Hladiuc E., Popescu A.U., Navigatia aeriana, Editura Junimea,

Iasi, 197713. Iakolev A., Un constructor de avioane povesteste , Traducere din

limba rusa, Editura Tineretului, Bucuresti, 1962.14. Iancu G., Sub cupola parasutei , Editura Sport-Turism, Bucuresti,

1979.15. Ioan C.S., Bastan G., Parasutismul, Editura Militara, Bucuresti,

1963.16. Pangica M.D., Vulturii cerului. Din istoricul parasutismului

sportiv în România, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984.17. Policec A., Metodica instruirii pilotilor de planoare ultrausoare ,

Federatia Aeronautica Româna, Bucuresti, 1985.18. Policec A., Stinghie I.D., Deltaplanul. Constructie si zbor , Editura

Tehnica, Bucuresti, 1990.19. Proceduri si instructiuni privind desfasurarea activitatii de

parasutism în aeroclubul României. Parasutism de aeronava ,Aeroclubul României, 1991.

20. Romaniuc V.G., Însemnarile unui parasutist , Traducere din limbarusa, Editura Militara a Ministerului Fortelor Armate ale R.P.R.,

Page 4: Glosar aviatic

Bucuresti, 1952.21. Rus I., Cioaba A., Componenta verticala a razboiului modern ,

Editura Militara, Bucuresti, 1991.22. Savulescu A., Regele Mihai. Automobilist. Mecanic. Pilot

profesionist, Editura Humanitas, Bucuresti, 1996.23. Senchea-Popescu Elena, Oameni ai înaltimilor senine , Editura

Militara, Bucuresti, 1980.24. Soverth S., Parasuta, Editura Militara, Bucuresti, 1974.25. Soverth S., Parasuta, descriere, întrebuintare, functionare ,

Editura Tehnica, Bucuresti, 1954.26. Thome E., Misiune speciala, 1940-1945. Epopeea unui parasutist

în Franta ocupata. Traducere din limba franceza, EdituraMeridiane, Bucuresti, 1986.

27. Toma I., Gauriliu T., Tetiu I., Manualul parasutistului sportiv ,Editura Tehnica, Bucuresti, 1955.

28. Vasiliu M., Sub semnul datoriei, Editura Militara, Bucuresti,1984.

29. Vasiliu C.P., Eroilor Neamului, scurt istoric al monumentului ,Editura Militara, Bucuresti, 1983.

30. Marcu Mariuca, Vacaru V.V., Vîlceanu S., Zgavârdici Carmen,Descoperiri stiintifice ale secolului XX , Mica enciclopedie,Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1979.

31. Nobilescu S., Petro Sport, Mica enciclopedie, EdituraEnciclopedica, Bucuresti, 1996.

32. Zaganescu F., Aviatia, Mici enciclopedii si dictionare ilustrate,Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977.

33. Staicu S. si colaboratorii, Lexicon militar , Editura Militara,Bucuresti, 1980.

34. Andreescu D., Diaconescu G., Serbanescu E., Dictionar deastronautica, Editura Albatros, Bucuresti, 1983.

35. Breban V., Dictionar general al limbii române , Editie revazuta siadaugita, volumul al II-lea, Editura Enciclopedica, Bucuresti,1991.

36. Caileanu T., Mic dictionar al sporturilor , Editura Albatros,Bucuresti, 1984.

Page 5: Glosar aviatic

37. Dascalu Dorina, Dictionar de pleonasme , Editura Vox, Bucuresti,1997.

38. Dictionar cronologic al stiintei si tehnicii universale , EdituraStiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979.

39. Dictionar de terminologie sportiva , Editura Stadion, Bucuresti,1983.

40. Dictionar enciclopedic român , volumul I, A-C, Editura Politica,Bucuresti, 1962.

41. Dictionar enciclopedic român , volumul al II-lea, D-J, EdituraPolitica, Bucuresti, 1964.

42. Dictionar enciclopedic român , volumul al III-lea, K-P, EdituraPolitica, Bucuresti, 1965.

43. Dictionar enciclopedic român, volumul al IV-lea, Q-Z, EdituraPolitica, Bucuresti, 1966.

44. Dictionarul explicativ al limbii române , Editia a II-a, EdituraUnivers Enciclopedic, Bucuresti, 1996.

45. Dictionarul limbii române pentru elevi , Editura Didactica siPedagogica, Bucuresti, 1983.

46. Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române ,Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1989.

47. Dima I.I., Vasiliu G., Ciobotaru D., Muscalu S., Dictionar defizica, Editura Enciclopedica Româna, Bucuresti, 1972.

48. Dimitrescu Florica, Dictionar de cuvinte recente , EdituraAlbatros, Bucuresti, 1982.

49. Hâncu D.I., Dictionar selectiv al limbii române , Editia a II-arevizuita si completata, Editura Moldova, Iasi, 1993.

50. Hâncu D.I., Dictionar scolar, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1976.

51. Levitchi L., Bantas A., English-Romanian Dictionary , EdituraStiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984.

52. Levitchi L., Bantas A., English-Romanian Dictionary , EdituraStiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986.

53. Marcu F., Dictionar uzual de neologisme , Editura Saeculum I.O.,Bucuresti, 1996.

54. Marcu F., Mic dictionar de neologisme , Editura Albatros,

Page 6: Glosar aviatic

Bucuresti, 1986.55. Marcu F., Maneca C., Dictionar de neologisme , Editia a III-a,

Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1986.56. Marcu, Mariuca, Moga I., Dictionar elementar de stiinte.

Matematica, Fizica, Astronomie , Editura Stiintifica siEnciclopedica, Bucuresti, 1978.

57. Pantazopol D., Opritiu C., Rodan G., Dictionar de aeronauticafrancez-român, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983.

58. Popovici C., Stanila G., Tifrea, Emilia, Zaganescu F., Dictionarde astronomie si astronautica, Editura Stiintifica siEnciclopedica, Bucuresti, 1977.

59. Tohaneanu G.I., Dictionar de imagini pierdute , Editura Armacord,Timisoara, 1995.

60. Tudose C., Dictionar sportiv poliglot , Editura Stadion, Bucuresti,1973.

Page 7: Glosar aviatic

AABANDONAREA AERONAVEI - masura luata în cazul

aparitiei unei avarii care pericliteaza sigurantaechipajului.

ABATERE - distanta masurata pe sol de la verticala parasiriiaeronavei de catre un parasutist sau o parasuta la locul deaterizare.

ABORDAJ, abordaje - ciocnire între doua aeronave aflate înzbor. Poate fi accidentala sau executata voit de catre oaeronava asupra unei aeronave inamice cu scopul de a odoborî. Sin. lovitura de berbec.

ACCELERATOR, acceleratoare - motor racheta cucombustibil solid atasabil avioanelor supersonice pentrua creea o forta de propulsie initiala si a-l catapulta pedirectia de zbor stabilita pâna la o anumita viteza. Sin.Fuzee auxiliara de start, racheta auxiliara de decelare.

ACCELERATIE GRAVITATIONALA (g) - accelaritie demiscare a corpurilor în vid într-un câmp gravitational,care depinde de pozitia punctului fata de centrul deatractie, reprezentând intensitatea câmpului gravitationalîn punctul respectiv: g fiind numeric egala cu forta cucare este atrasa unitatea de masa. În cazul Pamântului sedefineste valoarea normala la nivelul marii si latitudineala 45o, gn = 9, 80665 m/s2.

ACCELEROGRAF - accelerometru înregistrator.ACCELEROMETRU accelerometre - aparat instalat la bordul

Page 8: Glosar aviatic

unei aeronave destinat determinarii acceleratiilor liniare.ACCIDENT AVIATIC - eveniment întâmplator, neprevazut,

produs în timpul desfasurarii activitatii de zbor,provocând avarii, raniri, mutilari si chiar moartea.

ACLIMATIZARE - proces de adaptare al organismului umanla conditiile mediului aerian.

ACOPERIRE AERIANA - misiue executata în special deaviatia de vânatoare în vederea interzicerii patrunderiimijloacelor de atac aerian ale inamicului la obiectiveleaparate sau în raioanele actiunilor de lupta ale altorcategorii de aviatie. A.A. asigura evitarea cercetarii silovirii din aer a fortelor, mijloacelor si obiectivelorproprii: grupari de forte si mijloace dispuse pecomunicatii rutiere, fluviale sau maritime, grupari deforte si mijloace dispuse pentru actiuni de lupta, treceripeste cursuri de apa. La A.A. pot participa aviatia devânatoare-bombardament înzestrata cu avioane capabilesa duca lupte aeriene si elicoptere de vânatoareamenajate pentru lupta împotriva elicopterelor de sprijinsau a celor ce transporta desant aerian inamic. A.A. serealizeaza prin interceptarea si nimicirea tintelor aeriene,folosind procedeele: “din pozitia de serviciu în aer”, “dinpozitia de serviciu la aerodrom” sau “vânatoare libera”.

ACROBATIE AERIANA - manevre introduse în programul depregatire a aviatiei sportive si militare, de exemplu:lupingul, tonoul, etc.

ACROFOBIE, acrofobii - teama patologica de locuri înalte.ACROSAJ, acrosaje - punct de prindere la o aeronava a

blocurilor de proiectile reactive, a rezervoarelor decombustibil suplimentare, a suportilor-grinda pentrurachete, etc. (la comanda pilotului aceste componente potfi largate).

ACTIVITATE AERIANA (DE ZBOR) - totalitatea actiunilor

Page 9: Glosar aviatic

si operatiunilor de zbor efectuate într-un interval de timppe un aerodrom, aeroport sau teren de zbor.

ADÂNCIMEA FORMATIEI DE AVIOANE - distanta însensul de zbor dintre avionul din câmpul formatiei si celecare încheie formatia.

AEROAMFIBIU, aeroamfibii - vehicul adaptat la navigatiaaeriana si apa. Sin. hidroavion.

AEROAUTOMOBIL, aeroautomobile - vehicul terestru carese poate sustine deasupra solului cu ajutorul unei pernede aer. Sin. aeroglisor.

AEROBUZ, aerobuze - avion pentru pasageri, de marecapacitate, utilizat pentru distante medii.

AEROCARTOFILIE, aerocartofilii - ramura a cartofiliei carese ocupa cu stampilele postei aeriene.

AEROCARTOGRAFIE, aerocartografii - tehnica întocmiriihartilor si planurilor topografice cu ajutorul cartografuluipe baza fotogramelor aeriene.

AEROCLUB, aerocluburi - organizatie sportiva în caresuntîncadrati membri care practica sporturi aviatice sausustin progresul aviatiei.

AEROCOMPAS, aerocompasuri - compas de navigatieaeriana (V.).

AERODINAMICA - ramura a mecanicii fluidelor care studiazamiscarea corpurilor în atmosfera sau în alt mediu gazos.Legile scurgerii gazelor de-a lungul corpurilor profilatediferit si evidentierea efectelor aerodinamice asupraacestora sunt studiate în tuneluri aerodinamice (V.).Profilul avantajos în regim de zbor susbsonic este celogival, în regim de zbor supersonic - cel conic ascutit, iarîn regim de zbor hipersonic - cel de trunchi de conalungit cu capatul rotunjit. Aerodinamica avionului -teoria stiintifica a zborului cu avionul.

AERODIMA, aerodime - aeronava mai grea decât volumul

Page 10: Glosar aviatic

aerului dislocat care se mentine în atmosfera datoritamiscarii lui de înaintare (avionul, elicopterul, planorul,etc.). Aerodima lenticulara - vehicul aerian aflat în fazaexperimentala, având forma unei farfurii rasturnate. Sin.farfurie zburatoare.

AERODROM, aerodromuri - suprafata de teren plana, pe alecarei directii de acces nu exista obstacole naturale cuînaltimi mari, amenajata pentru decolarea si aterizareaavioanelor, având infrastructura si instalatii speciale careasigura desfasurarea actiunilor de zbor, precum si pentruasistenta tehnica a avioanelor existente pe acesta. Pentruavioanele cu motoare reactive sau pentru avioanele demare tonaj, pistele de decolare-aterizare sunt betonate,metalice, din material plastic, consolidate si utilate cuinstalatii de aterizare si zbor instrumental, cu mijloace detransmisiuni si de asigurare terestra a navigatiei aeriene.Aerodroamele militare sunt special destinate actiunilorcu specific cazon, acestea putând fi: de baza, demanevra, de rezerva si fals. O unitate de aviatie dispune,de regula, de câte un aerodrom de baza, un aerodrom derezerva, un aerodrom de manevra si 1-2 false.Aerodromul de baza este aerodromul pe care se dispunsi îsi desfasoara activitatea de zbor, în timp de pace, 1-2unitati de aviatie, pâna în momentul aparitiei pericoluluiunui atac aerian, când se disperseaza pe subunitati pe maimulte aerodromuri, unde îsi continua actiunile de lupta.Aerodromul de manevra, este aerodromul destinatdispersarii aviatiei în scopul evitarii loviturilorinamicului aerian, manevra temporara a unor formatii deaviatie pe anumite directii, aterizarea unor formatii înscopul refacerii capacitatilor de lupta, sau pentru ducereaunor actiuni de lupta pe timpul cât aerodromul de baza afost lovit de aviatia inamicului sau este indisponibil din

Page 11: Glosar aviatic

cauza conditiilor meteorologice. Aerodromul de manevraeste echipat cu instalatiile refacerii capacitatii si duceriiactiunilor de lupta si încadrat cu personal tehnic si dedeservire a zborului. Aerodromul de rezerva, esteaerodromul destinat pentru aterizarea unui avion sau aunei formatii de avioane în cazul în care acestea nu potateriza de pe A.M. de unde au decolat, din cauzaconditiilor meteorologice nefavorabile sau din cauzascoaterii acestuia din functiune. Aerodromul de rezervaare un numar mai redus de personal tehnic si de deservirea zborului, precum si mijloace de lupta si carburanti.Aerodromul fals, este aerodromul care are aparent toatecaracteristicile unui A.M. în functiune, inclusivinfrastructura si instalatii false, machete de aviondispersate, machete de masini si chiar statii radio siradiolocatie în functiune, pentru inducerea în eroare ainamicului. Pe A.F. se organizeaza periodic activitaticare sa imite activitatile proprii ale unui A.M.: decolareasi aterizarea reala sau simulata a unor avioane, miscaremachetelor de avioane si a masinilor, functionarea unorstatii de radio si radiolocatie.

AEROELASTICITATEA - ramura a fizicii care studiazainteractiunea dintre fortele aerodinamice si forteleelastice, precum si influenta acesteia asupra calculuiorganelor unei aeronave.

AEROFAR, aerofaruri - dispozitiv optic de semnalizare lamare distanta, servind ca punct de reper pentruaeronavele aflate în zbor.

AEROFILATELIE - a) tehnica fotografierii unei zone de labordul unei aeronave; b)fotografie obtinuta cu ajutorultehnicii aerofotografiei.

AEROFOTOGRAME, aerofotograme - fotograma aeriana(V.)

Page 12: Glosar aviatic

AEROFOTOGRAMETRIE - fotogrametrie aeriana (V.)AEROFRÂNA - frâna aerodinamica (V.)AEROGARA - totalitatea cladirilor unui aeroport care

adapostesc serviciile administrative si tehnice necesareasigurarii traficului aerian de pasageri si de marfuri.

AEROGEOLOGIE - totalitatea informatiilor geologice culesedintr-o aeronava.

AEROGLISOR - aeroautomobil (V.)AEROGRAMA - scrisoare pe un imprimat francat de un format

special pentru posta aeriana.AEROMECANICA - ramura a mecanicii care studiaza

echilibrul si miscarea gazelor precum si efecteleexercitate asupra unui corp solid scufundat în fluidulrespectiv; cuprinde aerodinamica si aerostatica (V.)

AEROMEDICINA - medicina aeronautica (V.)AEROMETRIE - ramura a fizicii care studiaza proprietatile

fizice ale aerului, masurând si efectele sale mecanice.AEROMOBIL - aparat de zbor capabil sa se deplaseze în

limitele atmosferei terestre cu ajutorul unor forte denatura aerodinamica sau gazodinamica. În primul caz,fortele apar prin interactiunea dintre aer si anumiteorgane ale aparatului (aripi, elice, rotoare, etc.), iar în aldoilea caz fortele apar ca efecte ale unor jeturi de gazetrimise de instalatii speciale (fuzee, motoare, suflante,etc.). Din cea de-a doua categorie fac parte si uneleaparate cu decelerare-aterizare pe verticala.

AEROMODEL - planor de hârtie cu fuzelaj bagheta sau fuzelajînchis, model de avion sau alt aparat de zbor dedimensiuni reduse, cu sau fara motor, care poate zburafara pilot o distanta apreciabila. Aeromodelele sunt demai multe categorii: a) zbor liber: F1A-A1 - planoaremini lansate, F1B-B1 - propulsare tip “coupe D’Hiver”

Page 13: Glosar aviatic

cu motor de cauciuc, F1A-A2 - planoare tip Nordic,F1B-B2 - propulsoare de tip Wakefield, F1C - modele cu

motor cu piston tip C de 2,5 cm3, F1D - modele Indoor;b) zbor captiv (comandat prin cablu): F2D - aeromodelede lupta aeriana (vânatoare de balonase), F2B -aeromodele de acrobatie cu program international(lupinguri, picaje, tonouri, etc.) dotate cu motorase dediferite capacitati cilindrice; c) zbor radiocomandat:F3B-H6 - planoare monocomanda de tip Houlberg,F3B-ABC - planoare sau motoplanoare cu multicomenzi,

cu motor sub 2,5 cm3; d) zbor la panta: F3B-P - aparatecu motor cu multicomenzi; e) machete: F4C - modelecare se gasesc în dotarea aeroflotelor comerciale, deturism sau a flotelor aeriene militare.

AEROMODELISM - sport aviatictehnico-aplicativ constând înconstruirea de aeromodele si lansarea acestora de catresportivi în cadrul unor concursuri de nivel national sauinternational. Aeromodelismul urmareste dezvoltareainteresului pentru aviatie la copii si tineri, perfectionareacunostintelor de constructie si pilotare a aparatelor.Aeromodelismul a aparut în secolul nostru, dar a luatamploare dupa cel de-al doilea razboi mondial. La nivelinternational, activitatea este condusa de catre FederatiaAeronautica Internationala (F.A.I.), iar la nivel national,de Federatia Româna de Modelism (F.R.md.) princomisia de aeromodelism.

AEROMODELIST - constructor de aeromodele.AERONAUT - membru al echipajului sau pasager al unei

aeronave.AERONAUTICA - ramura a stiintei, tehnicii si tehnologiei care

Page 14: Glosar aviatic

are drept obiect de studiu si experimentare domeniulnavigatiei aeriene, constructia de aparate zbor si legilecare stabilesc conditiile zborului în atmosfera cu vitezesubsonice si hipersonice. În functie de aplicatiile sale,aeronautica se poate împarti în: aeronautica civila,aeronautica militara si aeronautica sportiva, aceasta dinurma valorificând constructiile, tehnica si maiestria dinaeronautica în competitii cu caracter sportiv, dezvoltândun organism sanatos, îndemânarea, reflexele, curajul,vointa, etc.

AERONAVA - vehicul aerian care se poate deplasa si mentineîn prin plutire sau prin actiunea dinamica a aerului asupraunor suprafete solide ale vehiculului, putând transportapasageri si marfuri. Din prima categorie fac parteaerostatele - baloane si dirijabile, iar din a douaaerodinele - avioane, autogire, elicoptere, girodine, etc.În functie de utilizarile lor aeronavele se împart în:Aeronave civile, aeronave militare si aeronavesportive. În aeronautica sportiva au aparut în ultimultimp aeronavele ultrausoare categorie care include sideltaplane, parapante, parasute împreuna cu variantelelor motorizate, cât si pe cele propulsate prin fortamusculara care actioneaza aripi batante sau elice, faradispozitive de înmagazinare a energiei ce ar putea fiutilizate la decolare sau în timpul zborului. Aeronavelecu sustinere prin reactie decoleaza si aterizeazaobtinându-si sustinerea prin unul sau mai multe motoarecu reactie, fara a necesita sustinerea unor suprafeteexterioare, putându-se mentine în zbor stationar sauorizontal. Sin. nava aeriana.

AEROPORT - suprafata plana de teren special amenajatapentru decolarea - aterizarea aeronavelor civile detransport, de calatori si de materiale, având infrastructura

Page 15: Glosar aviatic

si instalatii care asigura desfasurarea traficului detransport aerian, alimentarea cu carburanti si lubrifianti siasistenta tehnica a aeronavelor ce executa escale tehnice,în timpul traiectelor de zbor pe liniile aeriene stabiliteanterior, manevrarea, adapostirea si întretinereaaeronavelor. Aeroportul unde aeronavele se alimenteazacu combustibil si lubrifianti, asigurându-si astfelzborurile dus-întors fara riscul de a ajunge în pana decarburant, se numeste Aeroport releu.

AEROREACTOR - dispozitiv de propulsie prin reactie, la carecarburantul necesar arderii combustibilului este aerulatmosferic precomprimat. V. Motor cu reactie.

AEROSCUTER - motocicleta care se deplaseaza utilizând operna de aer.

AEROSTAT - aeronava functionând pe baza principiului luiArhimede, având întrebuintari multiple în meteorologie,astrofizica si astronautica. Este construit dintr-un balon sio nacela, plutirea fiind asigurata de umplerea balonuluicu un gaz mai usor decât aerul (hidrogen sau heliu) sauaer cald. În aceasta categorie se înscriu baloanele sidirijabilele (prevazute cu motor de propulsie).

AEROSTATICA - ramura a mecanicii fluidelor care studiazaechilibrul gazelor precum si construirea si dirijareaaerostatelor.

AEROSTATIE1 - ramura a aeronauticii care studiazaconstructia si zborul aerostatelor.

AEROSTATIE2 - statie pentru vehicule aeriene.AEROSTIER - specialist în aerostatie. Aerostier parasutist -

parasutist care se lanseaza din aerostate.AERO-TAXI - aeronava care poate fi închiriata pentru curse cu

destinatie precisa sau pentru agrement.AEROTEHNICA1 - disciplina care studiaza parametrii

Page 16: Glosar aviatic

tehnico-economici ce stau la baza construiriiaeronavelor, a aeroporturilor si a amenajarii acestora.

AEROTERMODINAMICA - ramura a fizicii care studiaza siexperimenteaza fenomenele calorice care însotescscurgerile aerodinamice la diferite regimuri de viteza.

AEROTOPOGRAFIE - tehnica a masuratorilor terestre facutacu ajutorul fotografiilor aeriene.

AEROTRANSPORT - transport aerian.AEROTRASPORTOR - aeronava destinata transportului de

pasageri si de marfuri.AEROTREN - tren aerian monorai.AEROVEHICUL - aeronavaAEROZINA - carburant lichid utilizat pentru motoarele

rachetelor.AGHETIZARE - manevra unei aeronave pentru asezarea pe

gheata sau pe teren înghetat, Din momentul redresariipâna la oprirea pe suprafata respectiva.

AJUTAJ REACTIV - tub cu sectiune variabila, aflat la parteafinala a camerei de ardere al motorului de racheta, în careenergia cinetica este rezultatul caldurii fluidului de lucruputernic comprimat, accelerat continuu sub forma unuijet. Cel mai raspândit ajutaj reactiv este tip Laval cu oportiune divergenta, în care viteza jetului estesupersonica. Între cele doua portiuni exista o zona cusectiune minima, în care viteza jetului este egala cuviteza locala a sunetului - în conditiile unui gaz perfect,fara pierderi de caldura - numita colsonic sau sectiunecritica. Raportul dintre presiunea în colul sonic sipresiunea medie în sectiunea finala care definesteexpansiunea gazelor în A.R., se numeste grad dedestindere.

AJUTOR AERIAN - sprijin aerian (V.).ALARMA (DE LUPTA) AERIANA - actiune prin care

Page 17: Glosar aviatic

trupele, celelalte formatiuni de aparare, unitatieconomice, etc., sunt înstiintate despre pericolul unuiatac sau lupte aeriene, necesitând luarea unor masuri deprotectie si de lupta. La A.D.L.A. participa trupe deuscat, apararea antiaeriana a teritoriului, aviatia militarasi garda nationala care iau masuri de respingere aatacului aerian inamic.

ALARMA LA AERODROM - serviciu organizat îndeosebipentru aviatia de vânatoare potrivit caruia fortele deaviatie de o anumita valoare trebuie sa se gaseasca înpermanenta pe unele aerodromuri, în masura de a decolaîntr-un anumit barem pentru a intercepta tintele aerieneinamice. Acest serviciu se organizeaza pe timp de pacepentru aviatia de vânatoare. Pe timp de razboi seorganizeaza numai pe directiile unde exista posibilitateadescoperirii oportune a inamicului aerian cu ajutorulradiolocatiei, astfel ca aviatia de vânatoare din serviciulA.L.A. sa fie în masura sa decoleze si sa combatainamicul înainte ca acesta sa-si fi îndeplinit misiunea.Valoarea fortelor din serviciul A.L.A. este stabilita înfunctie de: taria probabila a inamicului aerian de perespectiva directie operativa, timp (zi sau noapte), stareavremii (conditii meteo normale sau grele). Aviatia dinserviciul A.L.A se poate afla în trei pozitii: a) pozitia dealarma numarul 1; b) pozitia de alarma numarul 2; c)pozitia de alarma numarul 3 (V.).

ALINIAMENT - linia sau fâsia rezultata din reunirea maimultor puncte din teren care prezinta interes pentruactiunile trupelor. Când aliniamentul este determinat de ofâsie de obiective, acesta este definit în documentele delupta prin limita dinainte a respectivei fâsii. Aliniamentulpoate fi: rectiliniu, curbiliniu, continuu, discontinuu,deschis sau închis (când marcheaza A. pe care se

Page 18: Glosar aviatic

organizeaza apararea antiaeriana). Aliniamentele mai potfi:de bombardament, de interceptare, pentru alarmaaeriana, etc.

ALTIGRAF - altimetru barometric care înregistreaza pe odiagrama altitudinea unei aeronave în timpul zborului.

ALTIMETRU - aparat instalat la bordul aeronavelor sau aflatasupra parasutistilor care indica altitudinea relativa aacestora fata de un nivel luat ca referinta. Altimetrulpoate fi: barometric, functionând pe principiul masurariipresiunii atmosferice care variaza proportional cuînaltimea si radio, masurând înaltimea prin folosireaemisiunilor undelor electromagnetice si un post dereceptie a undelor reflectate (Sin. radioaltimetru).

ALTITUDINE - înaltime; parametru esential în aviatie.Altitudine de restabilire, înaltime la care motorul cupiston îsi mentine puterea de la sol prin supraalimentareasa cu ajutorul unui compresor. Altitudine de zbor,element principal al navigatiei aeriene strâns legat desecuritatea zborului, reprezentând distanta pe verticala dela p aeronava la un punct de pe suprafata terestra, putândfi: absoluta (în raport cu nivelul marii) si relativa (fatade un punct de referinta).

ALUNGIRE - proprietate aerodinamica a aripii, reprezentândraportul dintre anvergura si lungimea corzii profilului.

AMBIANTA AERONAUTICA - mediul aerian si factorii saicare se manifesta în timpul zborului.

AMBUSCADA ANTIAERIANA - procedeu de cercetare si delupta organizata împotriva inamicului aerian pentru a-iproduce pierderi pe caile de acces catre obiectivele deatacat în locuri si momente când nu se asteapta la riposteale mijloacelor terestre antiaeriene. A.A. se organizeazacu mijloace de artilerie antiaeriana, în general cu tunuride calibru mic si mitraliere antieriene amplasate în

Page 19: Glosar aviatic

raioane socotite inaccesibile mijloacelor antiaeriene:insule, terenuri mlastinoase, terenuri muntoase, de undedeschid foc mascat prin surprindere asupra formatiunilorde aeronave inamice. Aceste mijloace se pot completa cuaerostate de baraj amplasate la iesirea aeronavelorinamicului din zona de foc a artileriei si mitralierelorantiaeriene, precum si cu actiuni ale aviatiei devânatoare.

AMERIZARE - manevra hidroavioanelor pentru asezarea lorpe apa începuta din momentul redresarii si pâna înmomentul opririi pe suprafata apei, cuprinzând:reducerea motorului (motoarelor) hidroavionului,redresarea din partea de coborâre pâna la reducereavitezei de zbor corespunzatoare luarii contactului cusuprafata apei în mod lin, oprirea hidroavionului sirulajul acestuia spre locul de acostare sau de parcare.Amerizarea mai poate fi executata de parasutisti sauaeronave prevazute cu flotoare (elicoptere, deltaplane,etc.) si în mod fortat de orice aeronava când situatia opretinde.

AMERIZOR - dispozitiv al unui hidroavion sau a alteiaeronave care permite dejojarea si amerizarea acestuia.Amerizorul poate fi constituit din flotoare sau din însusifuzelajul, care se mai numeste si coca.

AMFIBIU - aeroamfibiu (V.).AMINA - compus organic, derivat al amoniacului, folosit drept

combustibil la avioanele reactoare.AMPENAJ - organ de stabilire si comanda al unui avion (sau

planor), dispus de regula în partea din spate alfuzelajului, format din suprafete profilate fixe si mobile.Ampenajul orizontal compus din profundor sistabilizator, asigura stabilitatea si dirijarea avionului înplan vertical - picaj, urcare, zbor orizontal. Ampenajul

Page 20: Glosar aviatic

vertical format din deriva si directie, asigura dirijarea sistabilitatea avionului în plan orizontal.

ANCHETA AERONAUTICA (AVIATICA) - cercetareordonata de catre Autoritatea Aeronautica CivilaRomâna sau alt organ omolog din strainatate cu scopulde a stabili împrejurarile în care s-a produs un accidentaviatic.

ANCORARE - imobilizare la sol a unei aeronave spre a o feride actiunea vântului.

ANDRONIK, NORBERT 1954, Caransebes - pasionat deaviatie, devine dupa 1990 primul pilot particular (1995)si primul posesor al unui elicopter personal tip Robinson22 (1996) din România.

ANEMOMETRIE - ramura a aerodinamicii care masoaraviteza gazelor în conducte, a aerului în atmosfera, a unuiavion în aer.

ANEMOMETRU - instrument destinat masurarii vitezei aeruluiîn atmosfera sau a unui avion în zbor în raport cu aerul.Anemometrul cu cupe este cel mai raspândit tip fiindcompus din patru cupe emisferice montate pe un ax,actionând la cel mai mic curent de aer, prin înregistrareanumarului de rotatii într-un interval de timp se poatecalcula viteza medie a curentului. Anemometrul cupalete are piesa receptoare formata dintr-un numar depalete fixate radial pe ax.

ANEMOSCOP - aparat care arata directia vântului.ANGAJARE - evolutie periculoasa a unei aeronave ce produce

un dezechilibru aerodinamic rezultat al zborului la ununghi de incidenta mare care depaseste unghiul deportanta maxima, ducând la pierderea controlului pâna laprabusirea aeronavei.

ANTIFON - mijloc individual de protectie împotriva poluariifonice, în special în aviatie, cu un efect fonomobil asupra

Page 21: Glosar aviatic

bandei de joasa frecventa din spectrul sonor, avândcapacitate antifonica de circa 10 decibeli.

ANTRENAMENT VESTIBULAR - activitate complexadestinata maririi rezistentei organismului la efectelestimulilor vestibulari din timpul zborului, incluzândexercitii fizice, expunere gradata a organismului laacceleratii unghiulare sau lineare si antrenament labordul aeronavelor, urmarind realizarea obisnuinteiomului de a se orienta în spatiu fara riscul unori tulburariale aparatului vestibular.

ANTRENOR - persoana calificata care se ocupa de antrenareasportivilor, dar care nu îsi poate desfasura activitatea înaviatie înainte de obtinerea licentei de instructorprofesionist în ramura aviatica pe care doreste sa opractice.

ANVERGURA - distanta dintre extremitatile planurilor(aripilor) unei aeronave masurata perpendicular pe axalongitudinala a acestuia. Avergura influenteazacaracteristicile aerodinamice la suprafata data a aripii.

APARAT - dispozitiv tehnic sau agregat utilizat în diversescopuri. Aparat de oxigen, inhalator de oxigen (V.).Aparat de pulverizat din aeronave, rezervor metalic deforma aerodinamica fixat sub aripile sau pe fuselajul uneiaeronave destinat tratamentelor aviochimice. În domeniulmilitar acest aparat este destinat infectarii obiectelorpersonalului, tehnicii si terenului cu picaturi de substantatoxica de lupta sau preparate bacteriene. Aparatul estecompus din: recipient prevazut cu orificiu de umplere,tub de scurgere cu duza si dispozitiv pentru deschidereatubului de scurgere, actionat din cabina aeronavei.Rezervorul se încarca cu substante toxice de luptapersistente sau receptori microbiene ori cu substantetoxice de lupta solide (pe timp de iarna). Pulverizarea

Page 22: Glosar aviatic

dureaza 6-20 secunde, formând pe teren o fâsie infectataa carei dimensiuni depinde de capacitatea rezervorului,de timpul de scurgere si de viteza aeronavei (unbombardier mijlociu infecteaza 5-6 hectare cu o densitatede infectare medie de 10-15 mg/m2) Aparate de radioemisie-receptie, este destinat comunicarii dintre echipajcu baza (bazele) cât si cu celelalte aeronave aflate înzzbor în raza sa de activitate. Aparate pentruantrenamentul catapultarii, dispozitiv care urmarestedeprinderea parasirii aeronavelor de viteza mare prinmetoda catapultarii. Aparate pentru instruirea caderiilibere, dispozitiv care permite învatarea la sol amanevrelor de evitare a intrarii în evolutii periculoase siiesirea din acestea, compus dintr-un tunel aerodinamic siun dispozitiv cardanic care permite parasutistului saexecute orice miscare sau pozitie pe care ar efectua-o înmod normal în aer. Aparat de zbor ultrausor, aeronavacare în mod obisuit are o masa mai mica de 500 kg. Dinaceasta categorie fac parte: avioane si elicoptereultrausoare, baloane si dirijabile, deltaplane, parapante,parasute si variantele lor motorizate etc.). Aparate depilotare, instrumente care se gasesc în general încarlinga aeronavelor, cele mai importante fiind: mansa sipalenierele, maneta de gaze, radioemitatorul, avertizorultrenului de aterizare, giroscopul, indicatoarele de prsiunesi de ulei, radiolocatorul, turomentrele.

APARAREA ANTIAERIANA - ansamblul masurilor luate siactiunilor desfasurate pentru interzicerea utilizarii decatre inamic a mijloacelor sale de atac aerian si a protejatrupele, formatiunile de aparare, populatia si obiectiveleimportante pe teritoriu si în zona de operatii împotrivaatacurilor aeriene. A.A. intra în atributiile armatei si a

Page 23: Glosar aviatic

formatiunilor sistemului national de aparare, conformspecificului si mijloacelor acestora. Forta si eficientaA.A. este o premisa importanta a victoriei. Mijloacele debaza ale A.A. sunt: aviatia de vânatoare si artileriaantiaeriana. A.A. se asigura prin: descoperirea la timp ainamicului aerian si înstiintarea trupelor, a formatiunilorde aparare si a populatiei; nimicirea inamicului aerianînainte ca acesta sa-si îndeplineasca misiunea,respingerea atacurilor acestuia si interzicerea cercetariiaeriene; neutralizarea mijloacelor de atac aerian farapilot; lupta cu desantul aerian inamic pe timpul deplasariiîn aer si pe timpul desantarii lui. A.A. este pregatita dintimp de pace, având la baza o conceptie unitara si unplan unic, pentru a respinge actiunile prin surprindereale inamicului aerian în orice situatie indiferent de timpsau de starea vremii.

APUNTARE - evolutia aeronavelor din momentul începeriiredresarii pâna la oprirea acestora pe puntea unuiportavion sau portelicopter. Oprirea din rulaj pe punteaunei nave a aeronavelor ambarcate se efectueaza cu nistesandouri declansate automat la unul din capetele navei,în momentul trecerii trenului de aterizare peste undispozitiv special. La apuntare sandoul proiectat în sus seagata de crosa (tija speciala dispusa sub fuselaj, în parteadin spate a aeronavei) frânând aeronava pe o distanta de15-20 m, pâna la oprirea completa.

ARDERE - combinare intensa, rapida si cu degajare de calduraa unui carburant (v.) cu un comburant (v.) în camerelede ardere (v.) ale motoarelor cu reactie (v.) avânddrept scop obtinerea fortei reactive. Viteza de arderedepinde de: temperatura de ardere, proprietatilefizico-chimice ale substantelor combinate în procesul deardere etc. La motoarele aeroreactive în scopul maririi

Page 24: Glosar aviatic

temperaturii de ardere si implicit a fortei de tractiune seintroduce aer secundar preîncalzit prin trecerea acestuiapeste partile calde ale motorului. Înainte ca gazele dereactie sa fie evacuate din motorul cu reactie, uneori esteintrodusa sub presiune o cantitate de carburantsuplimentar, care arde în combinatie cu oxigenulexistent. Acest procedeu poarta numele de arderesuplimentara sau postcombustie (v.) si conduce lamarirea fortei de tractiune a motorului.

A. suplimentara, postcombustie (v.)ARIMARE, operatiune prin care nacela este atasata la balon sau

se aranjeaza si se fixeaza încarcatura unei aeronavepentru obtinerea unui centraj favorabil echilibrului sistabilitatii.

ARIMOR, persoana calificata care se ocupa cu arimarea.ARIPA1, organ al unei aeronave cu ajutorul careia se mentine în

aer, asupra sa exercitându-se portanta aerodinamica,având forme si dimensiuni diferite. În general aripa poatefi dreapta la avioanele clasice, subsonice, în sageata laavioanele cu motoare ce dezvolta o viteza egala cu cea asunetului, delta la avioanele ce depasesc viteza sunetuluisi cu geometrie variabila care îsi modifica anvergura siunghiul de sageata în timpul zborului, la viteze miciaripa fiind dreapta, iar pe masura ce viteza creste aripa seaprope de fuselaj trecând la sageata si apoi la delta.Exista si aripi batante care se misca în jurul unei axeprintr-o miscare de rotatie si aripi toroidale dispuse dupaun cerc. A. flexibila motorizata, motodeltaplan (v.)

ARIPA2, forma organizatorica în aviatieARIPIOARA militara, compusa din 3-4 escadrile.ARIPIOARA, eleron (v.)ARMA AVIATIE, categorie din cadrul fortelor armate

Page 25: Glosar aviatic

specializata si înzestrata în vederea ducerii de lupteaeriene si distrugerii obiectivelor terestre.

ARMAMENT DE PE AVIANE (ELICOPTERE), totalitateamijloacelor de lupta aflate în dotarea unei aeronave delupta.

ARMATA AERIANA, mare unitate de aviatie,operativ-strategica, destinata ducerii actiunilor de luptaindependent sau în cooperare cu alte categorii de fortearmate, având în compunere unitati de aviatie devânatoare, vânatoare-bombardament, cercetare, transport,precum si unitati de servicii.

ARMA SUB APA, armament principal sau secundar pentruaviatia minerotorpiloare si antisubmarine incluzândtorpilele, grenadele antisubmarine, minele si mijloacelede distrugere a minelor sau de protectie împotrivaminelor sau a torpilelor destinate a lovi sub apa navele desuprafata sau submarinele inamicului ori de a protejanavele si submarinele proprii împotriva armelor sub apaale inamicului.

ARTILERIE PURTATA, armament de artilerie transportat cuajutorul aeronavelor de transport.

ANTIJIURAJ, tehnica urmarind prevenirea sau remediereaefectelor jiurajului (v.).

ASCENSIUNE, înaltarea în atmosfera a unui balon sau a uneialte aeronave.

ASIETA, înclinarea longitudinala a unei aeronave din cauzarepartizarii neuniforme a încarcaturii.

ASIGURAREA DEPLASARII AERONAVELOR, ansamblulactiunilor echipajului aeronavei si a controlorilor detrafic aerian urmarind permanenta cunoastere a pozitieiaeronavei în aer, asigurarea securitatii si precizieizborului pe traiectul stabilit cu privire la: viteza, directie,înaltime si timpul obligat.

Page 26: Glosar aviatic

ASTEPTARE, faza eventuala a procedurii de apropiere dupainstrumente, în care aeronava efectueaza manevre de-alungul unui traiect predeterminat în vederea primirii uneiautorizari.

ATAC (AERIAN), actiune de lupta urmarind lovirea din aer aobiectivelor inamice de pe sol, a gruparilor de forte, aarmamentului nuclear inamic, a obiectivelor teritoriale.Se utilizeaza în A.A.: aviatia de lupta, mijloacele de atacaerian fara pilot, rachetele etc. Aviatia poate utilizapentru atacul obiectivelor terestre: bombe, rachetedirijabile si nedirijabile, mitralierele si tunurile de bord,substante incendiare. A. la catarg, bombardament lacatarg (v.)

ATERIZARE, evolutia unei aernonave în vederea revenirii lasol, compusa din urmatoarele manevre: coborârea,planarea, redresarea, luarea contactului cu solul si rulareape acesta pâna la oprirea aparatului. Aterizarea poate filunga sau scurta. Anumite avioane folosesc pentrureducerea distantei de aterizare parasute de frânare. Deregula aterizarea aeronavelor se face cu vântul în fata. Înfunctie de viteza vântului, tipul aeronavei, pregatireapersonalului navigant si limitele stabilite pentru fiecareaeronava, aterizarea se poate efectua si cu vântul dinspate sau din lateral. Elicopterele si avioanele cudecolare si aterizare verticala utilizeaza A. pe verticalacare începe în momentul reducerii motorului / motoarelorpentru pierderea înaltimii pâna la luarea contactului cusolul /platforma de aterizare / puntea de pe portavion sauportelicopter. De regula se utilizeaza platforme de 50m x50m înierbate, consolidate sau betonate si fara obstacolepe verticala pe o raza de 75-100m. Elicopterele potproceda la A. cu oprire rapida trecând din zborul cutranslatie în zborul stationar, prin cabrarea aparatului

Page 27: Glosar aviatic

combinata cu o coborâre momentana a pasului general.A. de precizie este o proba de maiestrie utilizata înspecial în competitii sportive mai ales de parasutism, darsi pentru diverse categorii de aeronave.

ATERIZOR, dispozitiv al unei aeronave servind rularii pe solsau alunecarii pe zapada, fiind compus din: picioare, trende rulare, amortizor si frâna. A. escamotabil dupadecolare poate fi retras în aripa, în carenajul motoruluisau în fuselaj. Sin. tren de aterizare.

ATITUDINE, pozitia axei longitudinale a avionului fata detraiectul de zbor.

ATMOSFERA, patura de aer ce înconjura pamântul si sedeplaseaza o data cu el în spatiu. Densitatea atmosfereieste de 1,23 kg/m3 la nivelul marii sau de 1019

particule/cm3, ajungând ca la 1500 km sa fie de 1015 orimai mica. Luând în considerare variatia temperaturii cualtitudinea se disting urmatoarele zone: troposfera,stratosfera, mezosfera si termosfera. Pentru aviatieimportante sunt treposfera (care se întinde de lasuprafata pamântului pâna la cca 10 km, zona turbulentaîn care au loc schimbarile vremii) si stratosfera.

AUDIOMETRIE, tehnica de masurarea a acuitatii auditive aunei persoane. Dupa natura sunetului întrebuintataudiometria poate fi: tonala si vocala. Audiometriatonala este întrebuintata în aviatie pentru controlulauzului pilotilor sau a altor categorii de personalnavigant sau nenavigant.

AUDIOPROTECTOR, antifon (v.)AUTODESPRINDERE, parasirea unei aeronave din pozitie

favorabila utilizându-se fortele ce iau nastere în timpulzborului si greutatea pilotului sau a parasutistului.

AUTOGIR, aerodina de tip giravion a carui sustinere în zbor

Page 28: Glosar aviatic

este asigurata de un rotor asemanator cu al elicopterului,pus în functiune de un grup motopropulsor, permitânddecolarea si aterizarea în plan vertical.

AUTOMOSOR, agregat cu tambur, care are înfasurat cablu deremorcaj, pus în functiune de un sistem cardanic, cutie deviteze si motor cu explozie. Sistemul de transmisie puneîn miscare tamburul care înfasoara cablul de remorcajspira cu spira cu o viteza dependenta de cea a motorului.Agregatul este montat pe un sasiu cu doua sau patru rotipentru a fi deplasat pe aerodrom.

AUTONOMIE DE ZBOR, timpul maxim de zbor al uneiaeronave cu consumarea completa a combustibilului dinrezervoare sau distanta maxima pâna la care se poatedeplsa o aeronava fara a avea nevoie sa se alimenteze.A.D.Z. Depinde, în general, de cantitatea de combustibil,de încarcatura aeronavei si de regimul de zbor.

AUTOPILOT, pilot automat (v.)AUTORITATE AERONAUTICA CIVILA, organ de stat care

reglementeaza, coordoneaza si controleaza întreagaactivitate aeronautica civila.

AUTOROTATIE, fenomen aerodinamic, datorita caruia osuprafata portanta are tendinta de a intra în rotatie înjurul unei axe care trece la o anumita distanta de mijloculanvergurii sale. Autorotatia este un fenomen periculospentru avioane, ducând la intrarea lor în vrie. Pentruelicoptere autorotatia este benefica, permitând aterizarealor în deplina siguranta chiar când motorul se defecteaza.

AUTOTURATIE, fenomen care se produce la anumite vitezede zbor sau scaderi de putere fiind însotita de o tractiunenegativa semnificativa. Autoturatia se întrebuinteaza lacoborârile rapide sau de avarie, la frânarea avioanelordupa aterizare etc.

AVERTIZOR, dispozitiv tehnic de semnalizare. Avertizor de

Page 29: Glosar aviatic

altitudine, instrument de bord anexat ????? altimetrelorde la care primeste semnale de înaltime. Acest avertizorare drept sarcina semnalizare optica si auditiva apilotului la apropierea de o înaltime dinainte înregistrata.Avertizor de proximitate, instrument de bord careatentioneaza pilotul asupra prezentei unei aeronave ladistanta limita, permitând evitarea abordajului. A.D.P.nu furnizeaza date asupra aeronavei, pilotul facândidentificarea “la vedere”.

AVIATOR, persoana care piloteaza sau face parte din echipajulunei aerodine.

AVIATIE, a) ramura a aeronauticii care se ocupa cu problemeprivind constructia, tehnica si zborul vehiculelor aerienemai grele decât aerul; b) totalitatea avioanelor de caredispune o tara, o societate de transport aerian; c) termencare defineste personalul si mijloacele de zbordiversificate dupa scop si destinatie: Aviatia civila,aviatia militara, aviatia sanitara, aviatia sportiva,aviatia utilitara etc. Aviatia civila este ramura a aviatieicare serveste pentru transportul calatorilor si marfurilorprecum si pentru efectuarea unor lucrari în agricultura,silvicultura, pentru scopuri sanitare, sportive, turistice,din care deriva celelalte categorii de aviatie, altele decâtcea militara. Aviatia militara este o categorie de fortearmate destinata ducerii actiunilor de lupta în cooperarecu trupele de uscat, marina militara, alte forte precum sipentru misiuni independente. Are o mare capacitate demanevra, posibilitate de a folosi mijloace de luptavariate, observând si supraveghind spatii mari.Principalele misiuni sunt: cercetare aeriana, lupta contramijloacelor de atac inamice, sprijinirea trupelor de uscatsi ale marinei militare în operatie si lupta, dezorganizareaserviciilor si a conducerii trupelor inamice; participarea

Page 30: Glosar aviatic

la nimicirea desantului aerian al inamicului la sol si înaer, executarea transportului desantului aerian propriu sitransportul de trupe, materiale si mijloace de lupta.Principiile întrebuintarii în lupta au la baza: cooperareacu celelalte categorii de forte armate, folosirea prinsurprindere, concentrarea eforturilor pe directiileprincipale în momentele hotarâtoare si pe obiectiveimportante, continuitatea actiunilor, conducereacentralizata, economia fortelor si a materialului de zbor.Dupa caracteristici aviatia militara poate fi: tactica saustrategica. Aviatia militara tactica este înzestrata cuavioane polivalente organizate în unitati devânatoare-bombardament (vânatoare tactica), vânatoaresi cercetare, cu avioane de transport mediu si usor,avioane fara pilot, construite si echipate pentru cercetareaeriana, constituirea unor tinte aeriene false, pentrubruiaj etc. Este destinata sa desfasoare actiuni de luptaindependente sau în cooperare cu trupele de uscat simarina militara. În cazuri exceptionale poate îndeplini simisiuni strategice. Aviatia militara strategica esteînzestrata în special cu avioane cu raza mare de actiune,purtatoare de lovituri nucleare. Aviatia militara dupamisiuni poate fi: de vânatoare (pentru nimicirea în aer amijloacelor de atac aerian inamic); devânatoare-bombardament (pentru sprijinul trupelor deuscat si a marinei militare); de bombardament (pentrulovirea obiectivelor importante din adâncime); decercetare (pentru obtinerea de informatii asuprainamicului); de cercetare-corectare (pentru cercetareaobiectivelor si corectarea focului artileriei si rachetelor);de legatura (de regula elicoptere pentru asigurarealegaturii mobile dintre diferite esaloane);minero-torpiloare (pentru nimicirea armelor sub apa ale

Page 31: Glosar aviatic

inamicului în mod special); de transport (pentrutransportul de trupe si materiale). Si alte categorii dediferite armate pot fi înzestrate cu unitati de aviatie:Aviatia fortelor maritime militare [poate fi ambarcata(aeronave de lupta care decoleaza, revin si stationeazaavând baza pe o nava portavion sau portelicopter) sau cubaza pe litoral. Este dotata cu avioane si elicoptere delupta, cercetare, transport si cu misiuni speciale (luptaîmpotriva submarinelor, minarea sau deminareacomunicatiilor maritime, salvarea echipajelor navalelovite de inamic etc.). Sprijina gruparile navale si leacopera împotriva loviturilor din aer ale inamicului.Misiuni principale: cercetarea aeriana pe mare si înraioanele de pe litoral unde se afla baze maritime,militare, porturi sau lucrari genistice de suprafata si asubmarinelor; lovirea obiectivelor de pe litoral, sprijinulsi acoperirea gruparilor de desant maritim; minarea sideminarea porturilor, comunicatiilor maritime si fluviale;acoperirea aeriana a convoaielor etc.] si Aviatiatrupelor de uscat [înzestrata cu elicptere de lupta, detransport si cu destinatii speciale, cu avioane usoare sifara pilot. Elicopterele de lupta pot actiona independentsau în cooperare cu alte forte. Elicopterele de transportcresc mobilitatea trupelor de uscat (infanterie, artilerie siantitanc în zonele proprii sau în dispozitivul inamicului,pot aproviziona trupele care lupta în încercuire, desantulaerian si fortele din pozitii înaintate. Elicopterele cudestinatie speciala pot executa misiuni de: cercetareaeriana, chimica si de radiatii, plantarea minelor,întinderea unor linii telefonice, fumizarea unor portiunide teren în scopul ascunderii unor manevre ale trupelorproprii, asigurarea legaturii etc.]. Aviatia sanitara,serveste transportului de persoane accidentate sau care

Page 32: Glosar aviatic

necesita interventii chirurgicale urgente, putând parasutamateriale sanitare, instrumentar si medicamente în zonegreu accesibile. Aviatia sportiva, ramura sportiva încadrul careia se organizeaza activitatea de pregatire atinerilor dornici sa practice sporturi aeronautice, precumsi concursuri si demonstratii aviatice de micromodele,aeromodele, zbor cu si fara motor, parasutism etc.Aviatia utilitara, este destinata în special tratamenteloraviochimice din agricultura si silvicultura.

AVIOCAR, utilaj din parcurile de distractii care executalupinguri.

AVIOCHMIE, mod de tratare moderna a plantelor cu substantechimice împrastiate din aeronave special amenajate.

AVIOCOLEOPTER, vehicul aerian cu aripa toroidala.AVIOFON, tub acustic prin care se efectueaza convorbiri în

timpul zborului între membri echipajului unei aeronave.AVION, aerodina a carei energie este furnizata de un motor sau

mai multe motoare de tip clasic sau cu reactie si care estesustinuta în aer prin reactii aerodinamice pe suprafetelecare ramân fixe în timpul aceluiasi regim de zbor.Avioanele au o constructie variata a aripii, putând fi: cuaripa dreapta (monoplane, biplane, triplane), cu aripadelta (triunghiulara), cu aripa trapezoidala, cu aripasageata, cu geometrie variabila. Pe lânga avioanele cudecolare clasica au aparut cele cu decolare si aterizare peverticala. Dupa scopul pentru care sunt proiectateavioanele pot fi: civile (utilitare, de transport, sportive,sanitare, aeropostale) si militare. Avioanele aeropostalesunt destinate transporturilor postale rapide. Avioanelecargou sunt destinate transporturilor de mare tonaj.Avioanele cisterna sunt destinate transporturilor delichide siinterventiei în stingerea incendiilor. Avioanelelaborator sunt special amenajate si destinate culegerilor

Page 33: Glosar aviatic

de date din straturile atmosferice. Avioanele remorchersunt destinate tractarii planoarelor sau a unor avioanemai mici. Avionul sanitar este destinat transportului depersoane accidentate sau a urgentelor medicale siparasutarii de personal calificat sanitar împreuna cuinstrumentar, medicamente si sânge în zone greuaccesibile. Avionul utilitar (avioprafuitor sauaviostropitor) este destinat tratamentelor aviochimice dinagricultura si silvicultura. Avionul de transport estedestinat transportului de pasageri si marfuri. Din punctulde vedere al regulamentelor sportive acestea se grupeazaîn clasa C: Avioane terestre, hidroavioane (v.) siavioane amfibie. Avioanele terestre sunt avioane carenu pot pleca si opri decât pe sol: C1a sub 500 kg; C1b500-1000 kg; C1c 1000-1750 kg; C1d 1750-3000 kg;pâna la clasa C1j 20.000-26.000 kg si trebuie conceputepentru a transporta la bord cel putin 5 pesoane.Avioanele amfibie sunt special construite pentru a puteafi utilizate atât pe apa cât si e uscat, având coca pentruamerizare si tren de aterizare si apartin subclasei C3:C3asub 600 kg; C3b 600-2100 kg; C3c peste 2100 kg. Existasi avioane cosmice (semicosmice, aerocosmice,aerospatiale, racheta) capabile sa evolueze atât înatmosfera terestra cât si în spatiul cosmic, fiind dotate cuinstalatii de forta aeroreactiva si motoare racheta,capabile sa transporte personal cu atributii de cercetare siconducere (navigatie) sau sa sanseze sateliti. Clasa deavioane se poate împarti si dupa modul de propulsare:motor cu piston, turboreactor, turbopropulsor si rachete.Avioanele militare au caracteristici constructive specialecare le fac apte pentru utilizari militare, fiind înzestratecu armament de bord corespunzator (bombe, grenade,

Page 34: Glosar aviatic

substante incendiare, rachete, tunuri si mitraliere debord) si cu aparutura necesara îndeplinirii misiunilor delupta si de zbor. Avionul de vânatoare este destinatpentru nimicirea prin lupta aeriana a avioanelor inamice.Este usor de manevrat, cu viteza mare de zbor si înarmatcu tunuri automate, proiectile reactive etc., putând fiutlizat si la interceptarea anumitor aeronavecontraveniente. Avionul de vânatoare-bombardamenteste destinat pentru lovirea cu bombe si cu focularmamentului de bord al obiectivelor terestre si maritimede dimensiuni mici. Avionul de bombardament estedestinat lovirii obiectivelor terestre si maritime cubombe, putând transporta încarcaturi mari la distantemari, fiind utilizat si ca avion de recunoastere. Avionulminerotorpilor (torpilor sau antisubmarin) este destinatnimicirii cu torpile si mine a navelor inamice si asubmarinelor. Avioanele radar sunt destinatedescoperirii tintelor aeriene si coordonarii unei bataliiaeriene. Avionul de cercetare este destinat cercetariiaeriene, fiind dotat cu aparatura fotografica, mijloace detelefonie si radiolocatie, putând fi: strategice, operative,tactice, de alarmare si de supraveghere. Avionul decercetare-corectare este destinat cercetarii si corectariifocului artileriei. Avioanele matca sunt destinate lansariide avioane proiectil. Avionul fara pilot (proiectil, robot)avion a carui pilotare se asigura de la sol sau din aer oricu mijloace autonome (pilot automat, navigatie inertiala)destinat lovirii obiectivelor terestre cu suprafata mare sauca avioane tinta pentru exercitiile pilotilor de vânatoaresau ale bateriilor de artilerie antiaeriana. Au o raza deactiune cuprinsa între 50-3000 km si o viteza de zbor dela 350-1332 m/s (1200-4800 km/h). Avionul cap,avionul aflat în capul unei formatii de avioane. Avionul

Page 35: Glosar aviatic

convertibil, convertiplan (v.). Avion kamikadze,kamikadze (v.) Avionul masina, serviciu la dispozitiaexcursionistilor care dupa aterizarea aeronavei pot utilizaun autoturism fara sofer. Avionul pirat, avion cu intentiipirateresti. Avionul spion, aeronava patrunsa ilegal înspatiul aerian al unei tari în scopul obtinerii de informatiiasupra unor obiective strategice.

AUTOMETA, avion de dimensiuni mici utilizat în scopurituristice si sportive.

AVIONOR, constructor de avioane.AVIOPLAN, avion cu fuselaj tubular, având o curbura

pronuntata a planurilor.AVIOPRAFUITOR, avion utilitar care împrastie substante

chimice solide sub forma de pulbere.AVIOSONDAJ, sondaj metereologic efectuat cu ajutorul unui

avion.AVIOSTROPITOR, avion utilitar care împrastie substante

chimice sub forma de stropi foarte fini.AXA DE ORIENTARE, coordonata solidara cu o aeronava si a

carei pozitie defineste orientarea acesteia în spatiu, fiindutila studierii miscarii unui vehicul aerian în jurulcentrului sau de greutate, axele principale de inertie fiindadmise ca axe de orientare.

AZIMUT, unghiul format de planul meridianului unui loc cuplanul vertical ce trece prin locul directiei respective. Înnavigatia aeriana poarta numele de drum, cap,relevment, gisment (v.).

Page 36: Glosar aviatic

B

BABORD, marginea din stânga a fuselajului unei aeronaveprivind în directia de zbor.

BALANS, miscari oscilatorii executate de o aeronava cauzate debruscarea comenzilor sau de modificarea conditiilormeteorologice. Balansul se poate produce în senslongitudinal - tangaj, în sens transversal - ruliu sau subefectul combinat al celor doua componente principale.

BALANSARE, tema practica de formare în planorism prin careelevul pilot învata sa coordoneze miscarea laterala amansei cu cea a palonierului.

BALAST, lest (încarcatura de nisip, pietris etc.)care asigurastabilitatea unei aeronave sau reglarea altitudinii unuibalon.

BALENA, lamela flexibila fabricata din material plasticîntrebuintata pentru a tine întinsa voalura deltaplanelor siparapantelor în zona bordului de atac.

BALIZAJ, ansamblul semnalelor optice, acustice sau radio careindica permanent limitele unui aerodrom, locul deaterizare-decolare, punctele unde se axecuta anumitemanevre, obstacolele si locurile periculoase.

BALIZA, semnal sau instalatie de semnalizare optica marcândmarginile unui aerodrom sau ale pistei dedecolare-aterizare.

BALIZOR, persoana calificata pentru instalarea sisupravegherea balizelor.

BALON, aerostat fara propulsie proprie, având un învelisimpermeabil, în general de forma sferica (umplut cu un

Page 37: Glosar aviatic

gaz mai usor decât aerul - hidrogen, heliu sau aer cald)caruia i se ataseaza o nacela (v.) pentru aparate de bord,fotografice, butelii si arzator si echipaj. Baloanele suntutilizate în scopuri stiintifice (explorarea atmosferei,ridicarea instrumentelor de observare meteorologica siastronautica, observarea astrilor de la înaltimi mari, undeaerul este mai clar), militare (cercetarea si corectareatragerilor de artilerie, fotografierea teritoriului inamic,mijloc pasiv de aparare antiaeriana etc.) si sportive.Baloanele pot fi: libere, captive, de baraj (înambuscade aeriene împotriva mijloacelor de atac aerieneale inamicului, în special pe timp de noapte),meteorologice, sportive etc. Baloanele captive suntancorate la sol sau de nave cu ajutorul unui cablu special,folosite în observarile aeriene, terestre sau marine saupentru antrenamentul parasutistilor. Baloanelemeteorologice - sonde, radiosonde si pilot - suntfolosite pentru determinarea directiei si intensitatiivântului, a limitelor straturilor de nori la diferite înaltimi,a presiunii si umiditatii aerului. Baloanele sportive suntlibere si se încadreaza în clasa A, umplute cu aer cald:A1 - baloane pâna la 250m3; A2 între 250-400m3; A3între 400-600m3; A4 între 600-900m3 etc., pâna la

4000m3 si mai mari. Baloanele sanitare asiguraasistenta medicala de specialitate altor baloane aflate încroaziera sau în misiuni de lansari de parasutisti si carecoboara în zona de lansare pentru a se interveni în timputil în cazul producerii unor accidente. Balonulizentropic are un diametru exterior de pâna la 7m, fiindutilizat în cercetari aerodinamice. Este alcatuit din douabaloane, unul cuprins în celalalt, cel interior - balonet(v.), umplut cu aer apasând mai intens sau mai slab

Page 38: Glosar aviatic

asupra mediului din celalalt - heliu, care se comporta caun lest, determinând urcarea sau coborârea.

BALONET, a) compartiment în interiorul unui dirijabil umplutcu gaz mai usor decât aerul; b) compartiment interior alunui balon izolat printr-o diafragma comunicând cuatmosfera printr-un orificiu. Umplut cu aer, balonetulmentine forma balonului. c) compartiment suplimentar(umplut de obicei cu aer) aflat la extremitatile unuihidroavion, împiedicând intrarea aripilor în apa pe timpulplutirii.

BANG SONIC, zgomot puternic asemanator sunetului produsde unda de soc generata de un avion care zboara cuviteza supersonica, având o forma de propagareaproximativ conica - conul Mach - si care provoaca laaltitudini mai mici de 500m efecte daunatoare sanatatiioamenilor, animalelor si unele avarii cladirilor sianumitor organe ale mijloacelor tehnice.

BARAJ ANTIDESANT AERIAN, obstacol artificial dispus înzona probabila a debarcarii sau parasutarii desantuluiinamic în vederea împiedicarii lansarii si actiunilor delupta ale acestuia.

BAR-AVION, bar amenajat într-un avion dezafectat circulatieiaeriene.

BARA, element metalic tubular de rezistenta. Bara de control,teava componenta a trapezului unui deltaplan cu ajutorulcareia acesta se piloteaza prin tragere si împingere (cuajutorul fortei bratelor). Bara transversala, tub deduraluminiu dispus perpendicular pe directia de înaintarea aripii, care se fixeaza de chila (v.) în centrul degreutate numit inima (v.) legând chila de lonjeronularipii, asigurând rigiditatea aripii în planul determinat dechila si de lonjeronul aripii.

BARCA ACROBATICA, aparat de forma unei barci

Page 39: Glosar aviatic

suspendate de un portic si care se poate roti 360o, fiindutilizat în antrenamentul vestibular al pilotilor siparasutistilor.

BAREM MEDICAL, conditie limita stabilita pentruselectionarea candidatilor la zbor, acestora facându-li-seexamene clinice, electrocardiograme, exploraripulmonare, analize de urina si sânge, probe la centrifugaetc.

BARIERA TERNICA, încalzire puternica a unei aeronave carese deplaseaza în straturile dense ale atmosferei cu oviteza ce depaseste Mach 5 astfel ca aceasta trebuieconstruita din oteluri aliate cu titan sau sa aiba straturi deceramica pe învelis pentru a putea rezista temperaturilorînalte rezultate în urma frecarii cu masele de aer.

BAROCAMERA, încapere etansa în interiorul careia presiuneasi temperatura se modifica în limitele comandate.Barocamerele au forme diferite si volume cuprinse întresute de litri si zeci de m3, putând fi vidate cu ajutorulunor etaje de pompe, simulându-se conditii de mediu dela altitudini mari si chiar din cosmos. Barocamerele suntutilizate în scopul studierii comportarii organismelor viisi a aparatelor în conditii cât mai apropiate de zborul realsi pentru antrenamentul personalului navigant de peavioanele de mare altitudine. Comportamentul esteurmarit direct, prin hublouri sau vizoare sau indirect, printeleviziune cu circuit închis si aparate indicatoare.

BAROGRAF, barometru înregistrator instalat la bordulaeronavelor în vederea urmaririi înaltimii la care serealizeaza zborul fata de nivelul marii, pe o durata detimp oarecare. Barograful functioneaza pe principiuldiferentei de presiune fiind alcatuit dintr-o capsulaaneroida si un tambur cilindric pus în miscare de un

Page 40: Glosar aviatic

mecanism de ceasornic. Pe tambur este aplicata obarograma (v.) pe care un sistem de pârghiiînregistreaza deformarile capsulei aneroide în functie depresiunea atmosferica.

BAROGRAMA, hârtie speciala pe care se înregistreazadeformarile capsulei aneroide din componentabarografului, în vederea determinarii înaltimilor de zboratinse de o aeronava. Barograma este înfasurata pe untambur.

BAROMETRU, instrument pentru masurarea presiuniiatmosferice. Barometrul poate fi de doua feluri:Barometru aneroid (se bazeaza pe echilibrarea presiuniiatmosferice cu tensiuni elastice produse de deformareaunor piese metalice de constructie speciala) sibarometrul cu mercur (presiunea atmosferica esteechilibrata de presiunea hidrostatica a unei coloane demercur.

BASE-JUMP, v. parasutism.BAZA (AERIANA), teren întins, amenajat în scopul ducerii

unor actiuni de lupta, cu cantitati mari de forte aerienemilitare, cuprinzând unul sau mai multe aerodromuri,dotate cu: piste de decolare-aterizare, instalatii deasigurare a ducerii actiunilor de lupta în orice conditiimeteorologice, puncte de dirijare a aviatiei, adaposturipentru avioane, depozite de materiale de rachete, demunitii, de bombe si de combustibil, mijloace tehnice derefacere a capacitatii de lupta a avioanelor în cel maiscurt timp, mijloace radioelectronice de urmarire azborurilor aviatiei, mijloace de transmisiuni pentruconducerea aviatiei, mijloace tehnice de întretinere sireparare a avioanelor, mijloace de cazare, echipare,transport, paza, asistenta medicala. Baza poate fiocupata sau neocupata de trupe.

Page 41: Glosar aviatic

BAZA TEHNICA DE AVIATIE, unitate tehnica de aviatieorganizata în vederea mentinerii permanente în stare dedisponibilitate a aerodromurilor (de baza, de manevra, derezerva) de care dispune o unitate de aviatie, precum si aechipajelor altor unitati aterizate pe aerodromurile pecare le deservesc. B.T.D.A. este stabila pe aerodromuriledeservite.

BATAIE DIN PLANURI, a) semnal al avionului din capulformatiei prin înclinarea aripilor, semnalând astfelmomentul lansarii încarcaturii explozive, a materialelorsau a parasutistilor; b) semnal de salut.

BATALIE (AERIANA), totalitatea luptelor aeriene(concomitente sau succesive) desfasurate într-o anumitaperioada de timp, pe baza unei conceptii unice, cuscopuri operativ-strategice precise: cucerirea suprematieiaeriene, dezorganizarea transporturilor inamice,distrugerea sau slabirea potentialului economic aladversarului etc.

Batalie aeroterestra, conceptie unitara care presupunesprijinirea tancurilor si a infanteriei de catre aviatie,având ca scop nimicirea esaloanelor 2 ale inamiculuiconcomitent cu actiunile asupra esalonului 1, prioitarefiind actiunile ofensive.

BECHIE, dispozitiv aflat la extremitatea fuzelajelor unoraeronave usoare, constituit dintr-o pârghie de metal saude lemn, terminata la capatul inferior cu o patina demetal sau o roata care aluneca pe sol, iar la celalalt capateste prins de fuzelaj printr-un amortizor. Bechia servestesustinerii aeronavei pe sol, la frânare cât si la amortizareasocurilor la aterizare.

BERCUCI NICOLAE (1966, Timisoara), pasionat alsporturilor aviatice, campion national la deltaplanism în1989 si 1990, componenta al lotului national de

Page 42: Glosar aviatic

deltaplanism între 1988-1991. Are la activ lansari cuparasuta si zboruri cu parapante, planoare,motodeltaplane si avioane ultrausoare.

BIMOTOR, avion cu doua motoare.BIPLAN, avion cu doua rânduri de aripi suprapuse, legate între

ele cu organe rigide (montanti) si cu organe suple(hobane). Una din aripi este încastrata în partea de sussau la cea de jos a fuzelajului. Biplanele sunt utilizate caavioane de transport parasutisti, utilitare, sanitare sau deacrobatie din cauza dezavantajelor aerodinamice. Uneoriaripa inferioara are anvergura mai mica decât ceasuperioara.

BIPLAS, aeronava cu doua locuri.BIREACTOR, avion cu doua reactoare.BLOC PENTRU PROIECTILE REACTIVE, bloc format

dintr-o carcasa exterioara, profilata aerodinamic învederea unei rezistente cât mai mici în timpul zborului,având un anumit numar de tevi în raport cu proiectilelereactive pe care le poarta. B.P.P.R. sunt acrosate subplanurile avioanelor de lupta si pot fi largate, în functiede necesitati, împreuna cu proiectilul din interior.

BLOCADA AERIANA, sistem de masuri care urmaresteizolarea unui stat sau a unui grup de state pentru a le silisa accepte coditiile dictate de statul sau statele care auorganizat blocada aeriana prin utilizarea fortelor aeriene.

BLOCAREA AERODROMURILOR, procedeu de interzicerea decolarii al avioanelor inamice executat de una saudoua subunitati de aviatie de vânatoare (celula saupatrula), care zburând în jurul aerodromului în afarazonei de foc a mijloacelor de aparare antiaeriana, atacaorice avion care încearca sa decoleze, pe panta de urcare,înaintea atingerii parametrilor de zbor care îi permit saduca actiuni de lupta. Blocarea aerodromurilor nu

Page 43: Glosar aviatic

permite inamicului sa introduca oportun în lupta toatefortele de care dispune.

BOLTA, manevra de reglare a vitezei de zbor, având otraiectorie curbata. Bolta urmeaza dupa resursa (v.).

BOMBARDAMENT AERIAN, totalitatea actiunilor pe care leexecuta echipajul unui avion pentru ochirea si lansareabombelor de aviatie asupra obiectivelor terestre saumaritime. Bombardamentul aerian implica cunostinteprivind balistica bombei de aviatie, teoriabombardamentului aerian, procedeele de bombardament,aparatura de bombardament de la bordul avioanelor,mijloacele de distrugere, metodica pregatirii debombardament. Bombardamentul aerian se poate executadin zbor orizontal, în picaj, în cabraj, în zbor razant sau“la catarg” si poate fi de zi sau de noapte. În conditiimeteorologice grele si pe timp de noapte se folosescradiolocatoare, vizoare cu laser sau cu infrarosii, iarnoaptea se utilizeaza bombe luminoase asupraobiectivului. Bombardamentul aerian se poate executa înformatii mari, mici sau individual - noaptea sau ziua dinnori, si poate fi în salva (mai multe bombe simultan) sauîn serie (una câte una). Bombardamentul din zbororizontal - procedeu utilizat de aviatia devânatoare-bombardament în conditiile unui plafon cubaza inferioara sub limitele angajarii unui bombardamentîn picaj, si de aviatia de bombardament, în special de laînaltimi mari si stratosferice deasupra unor obiective cusuprafata întinsa. Are o precizie mai mica decâtbombardamentul în picaj si usureaza actiunile artileriei sirachetelor antiaeriene inamice, când formatiile debombardament sunt mari si obligate sa mentina constanteviteza si înaltime de zbor. Bombardamentul aerian înpicaj - procedeu utilizat de aviatia de

Page 44: Glosar aviatic

vânatoare-bombardament pentru lovirea obiectivelor dedimensiuni mici (tancuri, avioane adapostite, poduri decale ferata, nave, puncte de comanda adapostite, statii deradiolocatie, rampe de lansare a rachetelor etc.). Dupadescoperirea tintei se introduce avionul sau formatia înpicaj la un unghi între 25-60o, se ocheste, iar la înaltimeastabilita se lanseaza bombele, dupa care se redreseaza.Precizia este mai mare decât în cazul bobardamentului înzbor orizontal. Bombardamentul aerian în cabraj -procedeu utilizat de aviatia de vânatoare-bombardament,constând din lansarea bombelor la unghiuri de 45o, 90o

si 110o fata de suprafata solului. B.A.Î.C. se utilizeaza înconditiile unei puternice aparari antiaeriene, deoarecepermite apropierea la înaltime mica de obiectiv,realizând surprinderea, dar având o precizie mica.Momentul intrarii în cabraj si lansarea bombei depindede: viteza de zbor, înaltimea de apropiere de obiectiv side calibrul bombei. Bombardamentul aerian în zborrazant - procedeu utilizat de aviatia devânatoare-bombardament când conditiile meteorologicelimiteaza sau exclud posibilitatea B.A. în picaj sau cândse urmareste realizarea surprinderii, zburând la înaltimipâna la 50m. Se utilizeaza bombe cu întârziere pentruevitarea autobombardarii avionului cu schijele bombelorlansate. Bombardamentul aerian “la catarg” -procedeu utilizat de aviatia de vânatoare-bombardamentpentru atacarea navelor de suprafata ale inamicului,constând în apropierea de nava-tinta pe directieperpendiculara cu directia de mars a acesteia, pe câtposibil dinspre soare, la înaltimea de 10-20 m desuprafata apei si lansarea bombelor la 80-150 m deobiectiv. Daca ochirea a fost corecta, bombele ricoseaza,

Page 45: Glosar aviatic

dupa 1-3 salturi lovind bordul navei atacate.BOMBARDIER1, avion de bombardament.BOMBARDIER2, militar din echipajul unui bombardier care

dirijeaza bombardamentul.BOMBA DE AVIATIE, mijloc de lupta de aviatie, constând

din încarcatura exploziva (clasica sau nucleara),incendiara, luminoasa sau chimica, introdusa într-unînvelis aerodinamic prevazut cu ampenaje pentrustabilizare. Bombele de aviatie sunt construite într-ogama larga de calibre si sunt lansate din aeronave prinprocedee diferite (zbor orizontal, picaj, cabraj). Bombelede aviatie pot fi: fugase, ale caror efect principal constaîn actiunea presiunii crescute în momentul exploziei, iarsecundar, în actiunea schijelor, fiind utilizate pentrunimicirea lucrarilor si instalatiilor militare si pentrulovirea fortei vii si mijloacelor tehnice de luptaadapostite, având un calibru cuprins între 50-100 kg, razalor de actiune depinzând de coeficientul de rezistenta almediului în care cade bomba si de greutatea substanteiexplozive din aceasta; brizante, care au ca efectprincipal producerea de schije si ca efect secundarsuflulexploziei, sunt utilizate pentru lovirea fortei viineadapostite sau aflate în adaposturi de tip usor, pentrulovirea avioanelor la sol, a statiilor de radiolocatie, aartileriei antiaeriene si a altor obiective cu protectieredusa, fiind lansate din casete în care se dispun 8-15bucati cu calibrul de 2-30 kg; antitanc, cu efectperforant si cumulativ, utilizate împotriva tancurilor,transportoarelor blindate si a altor masini de luptablindate, putând strapunge blindaje cuprinse între 30-200mm (la lovire directa), fiind lansate din casete în caresunt dispuse 30-50 bucati, având calibrul de 2,5-10 kg;

Page 46: Glosar aviatic

chimice, care au ca efect infectarea atmosferei, aterenului si a obiectivelor de pe el cu vapori, ceata saupicaturi de substanta toxica de lupta, în scopul vatamariifortei vii sau a îngreunarii actiunilor de lupta ale trupelorinamice, având calibrele cuprinse între 5-500 kg, din care45-60% din încarcatura este chimica, iar restul exploziv;incendiare, încarcate cu amestec incendiar (termit,electron, amestecuri incendiare de tip napalm) destinatincendierii obiectivelor industriale, depozitelor,constructiilor, mijloacelor tehnice de lupta, putând fi decalibru mic (pâna la doua kg, încarcate cutermit si avândcorpul fabricat din electron, fiind aruncate mai multe odata, zeci de bucati, cu ajutorul unor casete, creândfocare de incendiu mici si numeroase) si de calibru mare(pâna la câteva sute de kg, încarcate cu amestec incendiarvâscos care se aprinde prin explozie si creaza focare deincendiu mari); cu napalm, bombe incendiare avândcorpul din masa plastica sau din tabla si ca încarcatura unamestec incendiar vâscos care se aprinde de la unamestec pirotehnic având rolul de a rupe capul bombei,fie de la bucatele de fosfor alb introduse în amesteculincendiar, putând fi de calibru mic (încarcatura de 5-10 l)sau de calibru mare (100-800 l); luminoase, încarcate cuun amestec pirotehnic care în timpul arderii produce oiluminare puternica, fiind lansate din aeronava cu oparasuta care asigura o cadere lina si luminarea terenuluitimp de câteva minute, corespunzator calibrului bombei,utilizându-se în timpul executarii misiunilor de cercetareaeriana prin fotografiere noaptea sau pentru iluminareaterenului în cazul executarii misiunilor de bombardamentnoaptea, având un calibru de 50-500 kg; fumigene,destinate orbirii inamicului, pentru mascarea trupelorproprii sau pentru semnalizarea prin fumul creat de

Page 47: Glosar aviatic

încarcatura de lupta, având calibrul de 100-500 kg;încarcate cu diverse materiale de propaganda, au undispozitiv de împrastiere a acestora, suprafata deîmprastiere depinzând de înaltimea de lansare, numarulde bombe, greutatea acestora si intensitatea vântului,calibrul lor fiind de 50-150 kg. Bomba atomica (saunucleara), produce prin explozie efecte de distrugerecombinate mari, determinate de unda de soc a exploziei,emisiunea de lumina, radiatia penetranta, infectarearadioactiva si de fluxul electromagnetic asupraoamenilor, mijloacelor tehnice de lupta, cladirilor siinstalatiilor, terenului. Este alcatuita din corpul bombei,încarcatura de material fisionabil (uraniu 235, plutoniu239 etc.), încarcatura de exploziv care serveste uniriimaselor subcritice, unul sau mai multe focoase si unsistem de dispozitive pentru împiedicarea explozieiaccidentale. Cantitatea de încarcatura fisionabila estevariabila, calibrul lor ajungând pâna la echivalentul acâteva Mt. de trotil. Bomba nucleara echivalenta cu20.000 de t trinitrotoluen este denumita bombaconventionala cu fisiune; variante evolutive:termonucleara (cu hidrogen), cu californiu, cu cobalt,cu neutroni. Bomba termonucleara, foloseste energiaeliberata în reac tiile de fuziune a nucleelor usoare,reactia termonucleara fiind amorsata de un focos atomiccare asigura atingerea unei temperaturi de zeci demilioane de grade. Bomba termonucleara care folosestedeuteriul se numeste bomba cu hidrogen. Se maiutilizeaza amestecuri de deuteriu-tritiu sau litiu-tritiu înstare solida. Energia degajata de explozia unei bombetermonucleare este cu trei-patru ordine mai mare decâtcea a unei bombe conventionale cu fisiune. Bombatermonucleara cu californiu este de calibru redus

Page 48: Glosar aviatic

(câteva zeci de tone echivalent de trotil, având dreptîncarcatura fisionabila un izotop al californiului si esteactionata obisnuit. Datorita neutronilor eliberati laexplozie efecte mari se manifesta asupra personaluluineadapostit. Bomba termonucleara cu cobalt are corpulconfectionat din otel cu un continut mare de cobalt, carela explozia încarcaturii nucleare devine radioactiv,particulele rezultate în urma evaporarii învelisuluibombei producând o infectare a terenului foarte puternicasi persistenta. Bomba cu neutroni, este o minibombatermonucleara de calibrul aproximativ 1 Kt, având unfocos special care utilizeaza elemente transuraniene(californiu) sau un lorsen miniaturizat de putere mare.Factorul destructiv esential îl constituie fluxul deneutroni rapizi (cu o foarte mare energie) si razele gama,care în interactiune cu atomii de hidrogen din celuleletesuturilor vii, distrug substanta activa si provoaca lapersonal boala de iradiere si moartea (sin. bomba curadiatie marita).

BOND, salt al aeronavei la o aterizare incorecta.BONDISARE, executarea unui bond.BORD1, a) denumire care indica partea laterala (dreapta sau

stânga) a unei aeronave; b) parte a avionului destinata aprimi pasagerii sau marfurile.

BORD2, marginea unui profil de aripa a unei aeronave. Borduleste doua feluri: Bord de atac (extremitatea din fata aunui profil aerodinamic sau a unei aripi) si Bord de fuga(extremitatea din spate a unui profil aerodinamic sau aunei aripi. Sin. Bord de scurgere).

BOT, partea din fata a fuzelajului unei aeronave.BRACARE, înclinarea suprafetelor de comanda ale unei

aeronave - profundor, directie, eleroane, compensator de

Page 49: Glosar aviatic

efort, la anumite unghiuri în scopul obtinerii manevreidorite de pilot (întoarcere, viraj, tonou etc.).

BREVET DE APTITUDINE SI LICENTA, document eliberatde autoritatile aeronautice ale unui stat care confera sicertifica o calificare a unei persoane ca personal navigantprofesionist, particular sau sportiv. Valabilitatea licenteivariaza de la o tara la alta, în general acordându-se pe unan de zile.

BRIFING, a) expunere concisa cu scopul instruirii personaluluiîn privinta misiunii de zbor sau a planului de lupta; b)locul unde are loc respectiva instruire.

BUBUITURA SONICA, bang sonic (v.)BUFFETING, vibratie neregulata a unui component al

structurii aeronavei, rezultat al curgerii turbulente,nestationare sau a rafalelor asupra acelei parti, cuconsecinte grave (pâna la rupere). Buffeting-ul apare laaeronave cu încarcatura alara (v.) mare la altitudini siviteze mici, în viraje strânse sau în regim de zbortransonic.

BULETIN METEOROLOGIC DE AVIATIE, informarefacuta periodic asupra conditiilor de stare a vremiidintr-un interval de timp trecut si asupra evolutieiprobabile a timpului pentru diferite perioade utilizând:temperatura, presiunea atmosferica, viteza si intensitateavântului, nebulozitatea, fenomene hidrometeorologice(ceata, polei, lapovita, ploaie, ninsoare). Servestenavigatiei aeriene si este înmânat conducatorilor de zborsi echipajelor aeronavelor, fiind întocmit de catre statiilemeteorologice care deservesc aviatia militara sau civila.

BUNGEE-JUMP, lansare cu ajutorul unei corzi elastice prinsede picioare, de pe platforme amenajate special, podurisau elicoptere, coarda fiind asigurata la celalalt capat cuo carabina, contactul cu solul prin elegantie fiind exclus.

Page 50: Glosar aviatic

Bungee-jump este o forma de distractie pentru amatoriide senzatii tari.

BURDUF DE ÎMBARCARE, pasaj articulat suspendat destinatdeplasarii pasagerilor din aerogara la aeronava.

BUSOLA DE AVIATIE, instrument de orientare aflat la bordulaeronavelor care indica capul compas (v.), putând fi tipmagnetic, giromagnetic sau giroinductiv. Indicatiile salenu sunt influentate de magnetismul maselor metalice depe aeronava.

BUST, a) dispozitiv pentru marire de scurta durata a puteriimotorului la avioane în vederea decolarii; b) sistem decorectie altimetrica a presiunii la admisie.

C

“C”, ora începerii lansarii sau debarcarii desantului aerian.CABINA, încapere la bordul unei aeronave destinata echipajului

sau transportului. Cabina pentru echipaj contine toateelementele de comanda ale aeronavei (cupola asigurândo vedere buna) fiind separata, de regula, de restulaeronavei printr-un perete având o usa care se închide.Aeronavele care zboara la înaltimi mari sunt dotate cucabina etansa (presurizata) în care presiunea estementinuta la valoare constant mai ridicata decât cea amediului exterior cu ajutorul unor dispozitive dementinere a presiunii normale a aerului din interior,pentru evitarea efectelor fiziologice ale presiunii redusesi a lipsei de aer asupra echipajului sau pasagerilor.

CABLU, împltitura din fire de otel rezistent, de diverse grosimisi lungimi, având utilizari multiple. Cablul central al

Page 51: Glosar aviatic

avionului este atasat în interiorul fuzelajului, de elacrosându-se carabinele cablurilor comenzilor dedeschidere automata a parasutelor. Cablurile deaterizare sunt cabluri ce fac parte din hobanajul superioral unui deltaplan. Cabluri de zbor, cabluri ce fac partedin hobanajul inferior al unui deltaplan. Cablu decontravântuire (sin. corzi de contravântuire) împiedicafluturarea voalurii deltaplanului.

CABRAJ, evolutie a unei aeronave de trecere de la zborulorizontal la zborul în urcare prin marirea unghiului deincidenta (v.), depasirea acestui unghi peste o anumitalimita face ca aeronava sa cada brusc, cabrajul înapropierea solului fiind periculos. Marirea unghiului deincidenta se face lin si progresiv când se urmaresteatingerea înaltimii si rapid pentru executarea unei figuriacrobatice sau a unei manevre de lupta.

CDRU NAVIGANT, personal profesionist (civil sau militar) cuatributii n pregatirea si instruirea personaluluiaeronavigant.

CADRU DE PLIERE, rama metalica în forma de “U” cuajutorul careia se fixeaza husa voalurii parasutei în zonabuclelor textile pentru introducerea suspantelor.

CALAJ ALTIMETRIC, operatiune de schimbare a indicatiilorscalei barometrice (efectuata cu ajutorul unui buton cucremaliera).

CALARE, a) mod de asezare a aripii sau a apmpenajelor uneiaeronave; b) oprirea elicei din miscarea de rotatieaccidental sau voit (în demonstratii de virtuozitateaeriana).

CALA, dispozitiv mecanic care fixeaza rotile unei aeronave pesol, împiedicând-o sa alunece.

CALCULATORUL VITEZEI VERTICALEINSTANTANEE, dispozitiv computerizat pentru

Page 52: Glosar aviatic

controlul traiectoriei longitudinale în vederea aterizariiautomate.

CALE, spatiu sau suparafata destinata deplasarii aeronavelor.Exista: cale aeriana, portiune din spatiul aerian controlatde forma unui paralelipiped cu dimensiuni stabilitelateral, iar pe verticala începând de la nivelul de zbor 300m si pâna la nivelul de zbor 15.550 m (pentru avioanesupersonice nivelul de zbor maxim este de 18.250 m);Cale de acces a mijloacelor de atac aerian, directie depatrundere la obiective a mijloacelor de atac aerian aleinamicului, putând fi îndepartata (la 100-300 km deobiectivul aparat pe care actioneaza aviatia devânatoare), apropiata (la 70-100 km de obiectivulaparat, pe care actioneaza trupele de rachete si artilerieantiaeriana si trupele de bruiaj radioelectronic) sinemijlocita (la 15-20 km de obiectivul aparat, nimicireainamicului aerian fiind asigurat de focul artileriei sirachetelor antiaeriene si a armamentului de infanterie.Cale de rulaj, portiune de teren special amenajata careasigura accesul aeronavelor de la locul de stationare lapista de decolare-aterizare.

CALIBRUL BOMBELOR DE AVIATIE, greutatea acestoracalculata în kg sau t.

CAMERA DE ARDERE, spatiu din structura motoarelor cureactie în care are loc arderea substantelor carburante(v.) în prezenta comburantului (v.) necesar arderii.Camera de ardere se continua cu ajutajul reactiv (v.).Parametri de performanta ai motorului depind devaloarea presiunii din camera de ardere.

CAMERA TERMOBAROMETRICA, barocamera (v.).CAP1, piesa montata pe turnul deltaplanului prin care trec

corzile de sustinere statica ale acestuia.

Page 53: Glosar aviatic

CAP2, unghi format de directia meridianului de referinta sidirectia axei longitudinale a avionului. Se deosebesc:Cap adevarat (se masoara de la directia N ameridianului geografic care trece prin punctul deintersectie al verticalei aeronavei cu solul pâna laprelungirea axei longitudinale a avionului), Capmagnetic (se masoara de la directia N a meridianuluimagnetic care trece prin punctul de pe sol al proiectieilocului avionului pâna la prelungirea axei longitudinale aavionului), Cap compas (se masoara de la directia Nindicata de compas pâna la prelungirea axei longitudinalea avionului), Cap compas de revenire (valoarea capcompas pentru interceptarea liniei drumului obligat (v.)în cazul unei abateri) si Cap compas corectat (cap cititla compas dupa efectuarea corectiilor necesare, avionuldeplasându-se pe linia drumului obligat).

CAPAC, coborâre si ridicare brusca a avionului. Capacul seexecuta în scopul antrenarii personalului navigant pentruzboruri în conditii meteorologice grele.

CAPOTARE, accident aviatic care consta în izbirea botuluiaeronavei de sol la aterizare sau rasturnarea acesteia.

CAPOTA, a) îmbracaminte din tabla care acopera motorul uneiaeronave pentru a-l proteja; b) îmbracaminte din materialtextil care preia husa cu voalura, suspantele, chingileportsuspante si uneori extractoarea parasutei pliate.

CARACTERISTICA TACTICA DE ZBOR, performanta dezbor ale unei aeronave care defineste posibilitatile deîndeplinire a misiunilor de zbor sau de lupta (viteza,încarcatura de lupta, raza tactica de actiune, autonomiede zbor, raza de viraj etc.).

CARBURANT, componenta lichida, în general, a unuicombustibil, care arde în prezenta unui: comburant (v.)

Page 54: Glosar aviatic

în camera de ardere a unui motor cu reactie sau rachete.În motoarele de tip clasic se foloseste benzina de aviatie,în cele aeroreactive - petrolul de aviatie, iar înmotoarele-racheta cei mai utilizati carburanti lichizi sunt:hidrocarburile, amoniacul, hidrazinele, boranii, alcoolii,eterii, aminele, hidrogenul lichid etc.

CARENAJ, îmbracaminte din tabla, placaj sau mase plasticecare acopera corpul unui element de aeronava (motor,tren de aterizare, elice) în vederea micsorarii rezistenteiaerodinamice.

CARGOU, avion de marfa.CARLINGA, cabina destinata pilotului sau echipajului unei

aeronave, amplasata în partea cu cea mai bunavizibilitate si în care sunt instalate comenzile de zbor,aparatele de zbor si alte dispozitive.

CARNET DE ZBOR, document având formatul unui caiet încare se gaseste consemnata întreaga activitate de zbor (silansari) a personalului navigant si sportiv. Carnetul dezbor contine date legate de: numarul zborurilor, durataacestora, tipul si seria sau numarul de înmatriculare alaeronavelor, aerodromurile pe care s-a zburat, scopulzborului etc.

CARUSEL, figura acrobatica de forma circulara, executata demai multe aeronave în formatie.

CASCA1, acoperamânt pentru protectia capului, confectionatdin materiale usoare având o mare rezistenta la impactulcu corpuri dure, captusita cu material textil, piele sauplastic. Este utilizata de catre parasutisti si unelecategorii de piloti (aviatie de lupta, parapantism,deltaplanism). Unele casti sunt prevazute cu capsulemicrofonice si receptoare sau alte dispozitive.

CASCA2, dispozitiv alcatuit din unul sau doua receptoare fixate

Page 55: Glosar aviatic

pe urechi servind la ascultarea transmisiunilorradiofonice de catre aviatori.

CASEROLA, învelis de tabla în forma de capac care acoperabutucul elicei unui avion pentru a dirija curentii de aerspre discul elicei. Sin. carenajul elicei.

CATAPULTARE, a) separare rapida a unei parti a aeronavei(scaun sau cabina) în scopul salvarii pilotului sau aechipajului în caz de pericol iminent, constând înaruncarea la comanda a pilotului sau a echipajului în sussau în jos. Dupa 3-5 s de la catapultare centurile careleaga pilotul de scaun se desprind automat, sedeclanseaza deschiderea parasutei, pilotul este eliberat descaun si pluteste lin cu parasuta spre sol. La avioanele cuviteze foarte mari (Mach 3,5-5) se catapulteaza toatacabina, dupa care se largheaza cupola cabinei, scaunul cupilotul si apoi pilotul cu parasuta. b) Accelerare foarteputernica a aeronavelor ambarcate pentru a facilitadecolarea de pe puntea reativ mica a navelor.

CATAPULTA, dispozitiv destinat lansarii avioanelor sauplanoarelor ori pentru aruncarea din avion a pilotului sauechipajului în vederea parasutarii în caz de avarie.

CATARG, turnul deltaplanului (v.)CADERE LIBERA, miscare uniform accelerata a corpurilor

sub actiunea propriei greutati, ndreptata în jos, sprepamânt. Viteza de deplasare a unui parasutist în caderelibera este de aproximativ 180-200 km/h.

CALATORIE AERIANA, deplasare efectuata pe calea aeruluicu ajutorul unei aeronave.

CAMASA, îmbracaminte confectionata din fire împletite, avândo constructie tubulara, învelind toroanele unei suspante.

CAMIN TERMIC, coloana de aer cald în urcare alimentândformarea unui nor de tip cumulus.

CÂRMA, organ al unei aeronave component al ampenajului

Page 56: Glosar aviatic

orizontal sau vertical.CELULA1, fuzelajul avionului, cu toate elemtele constructive

componente (si aripile), mai putin motorul, instalatiile siaparatura montata în interiorul acestuia.

CELULA2, forma de organizare pentru lupta a aviatiei, fiindcea mai mica subunitate de foc, reunind doua avioane(împreuna cu echipajele respective) de vânatoare sauvânatoare-bombardament. C.D.A. este indivizibila si nuse desparte decât în caz de forta majora, de aceeaactiunile de lupta si pregatirea de lupta în zbor si la sol seexecuta întrunit ca în cadrul echipajelor sa existe ostrânsa legatura. În lupta aeriana pilotii trebuie sastapâneasca perfect tehnica pilotarii pentru a fi în masurasa se apere reciproc în cazul unui atac din spate, capulcelulei executa atacul, iar coechipierul îl protejeaza sirolurile se pot inversa.

CELULA3, element constructiv al unei parasute tip aripa, cu rolde retinere a aerului si mentinere a profilului de zbor.

CENTRAJ, operatiune de distribuire a încarcaturii uneiaeronave sau de asezare relativa a elementelor fixe aleacesteiea pentru a-i asigura echilibrul si stabilitatea întimpul zborului.

CENTRIFUGA, instalatie destinata antrenamentului pilotilor siastronautilor care simuleaza actiunea acceleratiilor delunga durata, pâna la 50g, servind si încercarii lasuprasarcina a unor aparate si sisteme destinate tehniciispatiale. Centrifuga poate fi introdusa într-o încapere tipbarocamera.

CENTRU DE CONTROL REGIONAL, ansamblu de încaperidotate cu: aparatura necesara aranjarii pe radiofaruri abenzilor de evidenta a progresiunii zborurilor peemitatoarele si receptoarele radio, retele de comunicare

Page 57: Glosar aviatic

interna si externa prin telefon si interfon, instalatii desemnalizare, telex, telegrafie, fax, televiziune cu circuitînchis, instalatii de indicare, instalatii de verificare, hartivideo, goniometru, surse de alimentare cu energieelectrica de baza si de rezerva, radare primare sisecundare. Metoda de lucru se bazeaza pe divizareafunctiunilor de planificare si executie în cadrul fiecareiechipe de controlori. Calculatoarele electronice de caredispun sunt în legatura cu centrele de control alaturate.

CENTRU DE PRESIUNE, punctul de aplicatie al rezultanteifortelor pe care un fluid le exercita asupra unui profil(corp) suspendat în el total sau partial.

CENTURA DE SIGURANTA, echipament de protectieindividuala care fixeaza corpul pilotului sau alpasagerului la decolare, aterizare, pe timpul zboruluiacrobatic sau de lupta, la trecerea printr-o zonaturbionara sau printr-un front de furtuna, la aterizari siamerizari fortate, pentru a reduce riscurile unoraccidentari.

CERC DE AEROMODELISM, forma de organizare apracticarii aeromodelismului pe lânga o casa a elevilorsau palat al copiilor.

CERCETARE AERIANA, forma a cercetarii executata cuaviatia în scopul culegerii de date despre inamic, teren siconditii meteorologice, fiind utilizata de trupele terestre,navale sau ale aviatiei. În cercetarea aeriana se folosescurmatoarele procedee: observarea vizuala, fotografiereaaeriana si cu ajutorul mijloacelor radioelectronice. Pentruactiunile de lupta cercetarea aeriana poate fi:preliminara (stabilirea coordonatelor obiectivelor ceurmeaza a fi lovite de aviatia de bombardament sau devânatoare bombardament si urmareste sa determinevizibilitatea lor în aer, caracterul apararii antiaeriene,

Page 58: Glosar aviatic

gradul de mascare, starea meteorologica de pe traiect siîn raionul obiectivelor), nemijlocita (executata cu 5-7minute înaintea intrarii la obiectiv a grupelor de izbire,pentru a verifica daca datele initiale asupra obiectivelornu impun modificari în misiunile stabilite), de control(executate de toti membri unei formatii de avioane, înspecial de ultimii, care au lovit un obiectiv în scopulstabilirii gradului de distrugere sau de neutralizare aacesteia), si meteorologica (executata pentrudeterminarea conditiilor atmosferice dintr-un anumitraion, obiectiv sau traiect de zbor înainte de executareaunei misiuni de lupta cu avioane sau elicoptere specialechipate.

CERTIFICAT DE NAVIGABILITATE, act oficial eliberat deo autoritate aeronautica atestând starea (buna) tehnica aunei aeronave (a celulei, motoarelor, instalatiilor si aechipamentului de bord) precum si aptitudinea aeronaveide a transporta pasageri sau marfuri în bune conditii.Certificatul de navigabilitate se elibereaza pe bazaregistrelor de clasificare a aeronavelor construite,echipate si aranjate dupa regulile registrului respectiv.

CHARTER, a) tip de contract care asigura transportul aerian laun pret redus cu conditia completarii unui anumit numarde locuri, fiind deosebit de cursele regulate si organizatîn functie de necesitati; b) aeronava care circula în regimde charter.

CHESON, celula de retentie (v.)CHILA, tub longitudinal pe axa de simetrie longitudinala a unui

deltaplan, constituind elementul principal de rezistenta.CHINGA, banda textila cu o rezistenta foarte mare care intra în

componenta sistemelor de echipare ale parasutelor,parapantelor, deltaplanelor si a centurilor de siguranta.

CIOCNIR VOLUNTARA, lovire cu avionul propriu a unui

Page 59: Glosar aviatic

avion inamic care nu a putut fi doborât prin foc,executata de obicei deasupra teritoriului propriu, înainteca avionul inamic sa ajunga la obiectiv. Daca avionulpropriu nu mai poate fi pilotat ca urmare a avarierii sale,pilotul se catapulteaza. Sin. lovitura de berbec.

CINEMATOGRAFIE AVIATICA MILITARA, înregistrariale atacurilor, bombardamentelor, luptelor aeriene,lansarilor de parasutisti, a comportarii în zbor a uneiaeronave în vedere unei analize ulterioare.

CIRCUIT, traseu aerian (mai mult sau mai putin circular) cupuncte obligatorii de strabatut sau atins, care sefinalizeaza cu revenirea pe aerodromul de decolare.

CIRCULATIE AERIANA, deplasarea aeronavelor pe caiaeriene cu respectarea unor reguli speciale privindtraiectul de zbor, viteza, altitudinea etc.

CLAXON, dispozitiv de semnalizare acustica la bordulaeronavelor de transport destinate lansarii de materiale sia parasutistilor, indicând atingerea zonei de lansare.

CLINOMETRU, instrument pentru masurarea unghiurilorverticale fata de orizontala, functionând pe principiulactionarii fortei gravitationale asupra unei bile mobilecare se poate deplasa într-un tub de sticla montat înpartea inferioara a indicatorului de viraj (v.). Sin.clinometru lateral, indicator de glisada.

COADA, partea terminala a aeronavei cu rol important înschimbarea directiei, aici fiind amplasate deriva siprofundorul (v.).

COARDA, împletitura rezistenta confectionata din fire textilesau metalice, utilizata în mod deosebit la constructiadeltaplanului. Exista: coarda flatter, fir elastic careleaga bordul de fuga al voalurii unui deltaplan de vârfulcatargului. În pozitie întinsa corzile curbeaza în susbordul de fuga, dând nastere unor forte care duc la

Page 60: Glosar aviatic

cresterea unghiului de incidenta si la iesirea deltaplanuluidin picaj.; corzi de contravântuire, cabluri ce previndeformarile tuburilor laterale ale deltaplanului, a careivoalura e umflata în zbor de presiunea aerodinamica;corzi de sustinere statica, hobane superioare aledeltaplanului apartinând structurii de rezistenta,împiedicând deformarea geometrica a aripii când estesprijinit pe sol pe trapez si pe bot; corzi zburatoare,hobane inferioare care sustin structura de rezistenta adeltaplanului si geometria aripii în timpul zborului etc.

COCA, a) partea inferioara a fuzelajului unor hidroavioane (faraflotoare) cu o profilare speciala (cu redan), asigurândplutirea acestuia pe suprafata apei; b) structurafuzelajului unui avion, formata numai din învelisulexterior.

COCON, sistem de echipare a deltaplanistului de tip integral,profilat aerodinamic.

COCOR, figura acrobatica executata de o formatie de avioanesau parasutisti în cadere libera, imitând un stol de cocori.

COD, ???????? de reglementari privind activitatea aviatica.Exista: cod aerian, act normativ cuprinzând cadrul legalde desfasurare a activitatii aviatice dintr-o tara si codsportiv, culegere de norme pe baza carora se organizeazasi se desfasoara toate competitiile din aeronautica.

COEFICIENT, raport adimensional rezultat în urma unorcalcule diverse. Exista: coeficient de siguranta, raportuldintre efortul capabil sa produca ruperea piesei si efortulmaxim care poate fi atins în zbor. Coeficientul desiguranta utilizat în aviatie este de 1,25-1,5 (pentruparasute ajungând pâna la 5), coeficient de tractiune,parametru adimensional, exprimând eficienta ajutajuluireactiv exprimat prin raportul dintre forta de traxtiune amotorului si produsul presiunii de ardere din colul

Page 61: Glosar aviatic

ajutajului cu aria sectiunii acestuia. Valoarea sa estecuprinsa între 1,2-2 fiind foarte importanta la definireautilizarii motorului etc.

COL, sectiunea cea mai strâmta a ajutajului reactiv.COLEOPTER, aeronava cu decolare-aterizare verticala,

obtinuta prin asocierea unei aripi toroidale (v.) cu unfuzelaj introdus în interiorul acesteia, fixat cu o serie demotanti puternici. În interiorul fuzelajului se gasesteinstalatia de forta (motorul).

COMANDA MOTORULUI, fiecare dintre mecanismeleactionate de pilot care actioneaza asupra: turatieimotoarelor, admisiei, a prizelor de aer etc.

COMANDA, ansamblu sau dispozitiv tehnic care actioneazaasupra unei aeronave. Exista: comanda de zbor, fiecaredintre mecanismele actionate de pilot prin care setransmit diferitelor suprafete de comanda (eleroane,ampenaje) pozitiile necesare cu ajutorul mansei, apalonierelor, a voletilor etc. (v.); comanda automata,dispozitiv de diferite lungimi utilizat pentru deschidereaparasutelor imediat dupa parasirea aeronavei, fiindalcatuita din: carabina metalica (se ataseaza cabluluicentral al avionului), o funie textila si un cablu metalicprevazut cu ace de siguranta metalice; comanda falsa,dispozitiv pentru simularea deschiderii manuale utilizatpe timpul executarii lansarilor automate cu parasuta învederea prem?????? parasutistului la lansarile cu caderelibera. Comanda falsa este asemanatoare comenziimanuale (v.), cu deosebirea ca acele de siguranta suntînlocuite de un ochet; comanda manuala, dispozitivpentru deschiderea comandata a parasutei de catreparasutist în timpul caderii libere. Comanda manuala estealcatuita dintr-un mâner metalic sau din mase plastice sicablu de otel prevazut cu ace de siguranta metalice. La

Page 62: Glosar aviatic

ultimele generatii de parasute comanda manuala esteformata dintr-o bila si un cablu din mase plastice sau esteînlocuita cu parasuta extractoare (v.) în sistem top etc.

COMANDO, formatie militara cu efectiv mic special instruitapentru misiuni speciale, actionând izolat. Comandourilepot fi constituite din trupe de cercetare-diversiune saudin formatiuni paramilitare si au ca principale procedeede actiune: ambuscada, diversiunea si sabotajul. Deobicei comando sunt desante sau parasutate.

COMANDOR, a) grad militar în aviatia militara, echivalentgradului de colonel; b) ofiter având acest grad.

COMBINEZON DE ZBOR, salopeta de protectie aorganismului uman în timpul executarii misiunilor dezbor si de lupta. În functie de anotimp sau altitudineexista variante multiple.

COMBURANT, substanta din compunerea unui combustibildestinat motoarelor cu reactie care continând oxigen,întretin arderea carburantului în motor. Motoareleaeroreactive iau oxigenul din aerul atmosferic aspirat demotor, iar motoarele-racheta folosesc comburantispeciali: oxigen lichid, acid azotic etc.

COMBUSTIBIL, propergol (v.).COMPANIE AVIATICA, mare întreprindere constituita sub

forma de societati care desfasoara în general activitati detransport aerian sau legate de acesta.

COMPAS, instrument principal de navigatie aflat la bordulaeronavelor utilizat pentru materializarea directiei dereferinta N-S si pentru determinarea directiilor în aer,drumul aeronavei si revelmentele la obiectivele de pe sol.Sin. busola de aviatie. Exista mai multe feluri decompasuri: compas magnetic (functioneaza bazându-siorientarea în spatiu pe influenta câmpului magneticterestru, directiile compas fiind convertite în directii

Page 63: Glosar aviatic

adevarate pentru a putea fi utilizate prin aplicarea uneicorectii care tine seama de declinatia magnetica(unghiul format de directia N geografic si N magneticterestru) si deviatie (unghiul format între directia Nmagnetic terestru si directia N indicata de compas);compas cu inductie magnetica (este utilizat în situatiicând acul magnetic oscileaza, îngreunând mentinereacorecta a directiei de zbor, receptoarele de inductie caredetermina directia câmpului magnetic terestru princrearea unei forte electromagnetice într-o înfasuraremobila sau fixa; exista compas cu inductie cu curentcontinuu, compas cu inductie cu curent alternativ,compas cu inductie cu sistem de urmarire fara pieserotative); compas giroscopic (functioneaza pe principiulinertiei si precesiei, îmbinând energia mecanica cu ceaelectrica. Sub influenta gravitatiei, giroscopul sestabileste cu axa lui principala în planul meridianuluiadevarat si se mentine în acest plan indiferent dedrumurile pe care le ia aeronava); compas giroinductiv(indica directia de zbor, având un element sensibil unelectromagnet care reactioneaza la liniile de forta alemagnetismului terestru, stabilitatea indicatiilor si acorectiilor realizându-se cu ajutorul unui compasgiroscopic asociat); compas giromagnetic (are la bazaactiunea reciprocei a unui compas magnetic si a unuicompas giroscopic).

COMPENSARE, a) reducerea momentelor care actioneazaasupra suprafetelor de comanda ale unei aeronave înscopul usurarii pilotarii acesteia. Compensarea poate fi:statica (prin apropierea axei de rotatie de centrul degreutatea al suprafetei mobile) si aerodinamica (princrearea unor momente aerodinamice cu ajutorul unordispozitive fixate pe partile mobile), b) corectarea

Page 64: Glosar aviatic

erorilor date de busola dupa montarea ei la bordul uneiaeronave, operatie prin care se reduce la minimuminfluenta magnetismului aeronavei asupra rozeicompasului magnetic, realizata printr-un sistem demagneti si bare de fier moale introduse în suportulcompasului si a unor sfere din fier moale dispuse de oparte si de alta a cutiei compasului. Prin orientareaaeronavei, dupa care se determina deviatia ramasa si seîntocmeste un tabel de deviatii care se utilizeaza pentruconvertirea drumurilor aeronavei si a revelmentelor cititepe compasul magnetic. Sin. compensarea deviatieicompasului magnetic.

COMPENSATOR1, aparat, dispozitiv sau sistem cu care seefectueaza o echilibrare sau o compensare la bordul uneiaeronave. Compensator aerodinamic, organ montat labordul de scurgere al suprafetelor principale de comandaale aeronavei (profundor, directie, eleroane), pentru areduce sau a anula momentele perturbatoare ce apar petimpul zborului, usurând pilotajul.

COMPENSATOR2, specialist autorizat sa efectuezecompensarea busolelor de pe aeronave.

CONDITII METEOROLOGICE, totalitatea fenomenelormeteorologice dintr-o anumita perioada de timp sidintr-o suprafata de teren determinata, având oimportanta deosebita pentru desfasurarea activitatilor dezbor. Conditiile meteorologice pot fi: normale (în carezborul se poate executa observând orizontul natural faraa periclita securitatea aeronavei si a echipajului) si grele(în care zborul se executa partial sau total faravizibilitatea solului sau când limita inferioara coboara,vizibilitatea fiind redusa sub o anumita valoare (limitainferioara a norilor sub 400 m si vizibilitatea sub 3 km.).

Page 65: Glosar aviatic

CONDUCEREA ZBORULUI, totalitatea masurilor siactiunilor organizate de catre comandantul unei unitati deaviatie si statul major al acesteia, comandantul unuiaeroport sau al unui aeroclub pentru desfasurareazborului pe un aerodrom într-o zi sau noapte de zbor saunumai pentru un start de zbor. Conducerea zborului esteasigurata de catre un conducator de zbor numit dintrepersonalul navigant, bun cunoscator al tehnicii pilotariitipurilor de aeronave cu care se executa zborul înconditiile meteorologice respective, fiind ajutat de oechipa de serviciu la start.

CONSOLA, element de constructie care iese cu unul din capeteîn afara fuzelajului având rol de prindere a aripilor.

CONSUM SPECIFIC, cantitatea de propergol consumat înunitatea de timp de catre un motor cu reactie pentru adezvolta o forta de tractiune (v.) de 1N.

CONTAINER, recipient de regula etanseizat, continând diverseaparate, materiale sau rezerve de supravietuire, dispuseîn asa fel încât factorii zborului (vibratii, trepidatii,suprasarcini etc.) sa le afecteze cât mai putin.

CONTAINERIZARE, utilizarea containerelor în tehnicatransporturilor aeriene.

CONTRAFISA, bara de întarire a unui sistem articulat,solicitata de obicei la compresiune (la trenul de aterizarede exemplu).

CONTRAROTATIVE, ansamblu constituit din doua elice aleunei aeronave, ale caror sensuri de rotatie sunt opuse.

CONTROL, ansamblu de operatii de verificare, vizândasigurarea securitatii zborului. Exista: control înainte /dupa zbor, control al tehnicii de aviatie executat înaintede zbor în scopul determinarii starii reale a aeronaveirespective pentru zbor, corespunzator cu misiunea ceurmeaza a fi îndeplinita si dupa zbor pentru descoperirea

Page 66: Glosar aviatic

eventualelor defecte sau degradari aparute în timpulexecutarii unei misiuni; control profilactic, controlpreventiv al materialului volant, facut dupa executareaunui anumit numar de ore de functionare sau în cazulsolicitarii deosebite în exploatare pentru înlaturareapremiselor de producere a unei pene sau functionareaanormala a aeronavei; control tehnic, control almijloacelor tehnice de zbor sub raportul modului derespectare a actelor normative privind starea tehnica;control de apropiere, serviciu al controlului traficuluiaerian, dotat cu calculatoare care furnizeaza controlorilortoate datele necesare despre aeronavele care se apropiesau pleaca de la aerodromurile din apropiere; controluldeschiderii parasutei, actiune obligatorie pentruparasutisti dupa deschiderea parasutei în vederearezolvarii eventualelor incidente în mod rapid si eficient;controlul echiparii, actiune obligatorie pentruparasutisti dupa echiparea cu parasuta (parasutele)vizând nodul de acrosare, nodul de prindere al comenziiautomate sau manuale a parasutei principale, nodul deprindere al comenzii parasutei de rezerva si al aparatuluide siguranta etc.

CONTROLOR DE TRAFIC AERIAN, persoana calificata înurmarirea si dirijarea aeronavelor care participa la trafic.

CONUL MACH, forma de propagare a bangului sonicaproximativ conica.

CONVERTIPLAN, avion care poate sa decoleze si sa aterizezevertical, trecând instantaneu la zborul orizontal de mareviteza. Sin. avion convertibil.

CONVERTOPLAN, giravion a carui sustinere este asiguratatotal sau partial de supraf??? fixe (aripa putându-semisca în jurul unui ax paralel cu anvergura) în zborulvertical sau stationar, putând decola si ateriza pe distante

Page 67: Glosar aviatic

foarte scurte. Deplasarea convertoplanului este asiguratade un sistem de suprafete rotative actionate de un aparatpropulsor.

COPILOT, pilot secund (auxiliar).CORD DE TEMPORIZARE, tesatura rezistenta de diferite

marimi care asigura progresivitatea deschiderii parasuteiîn vederea diminuarii socului mecanic.

CORDAJ STABILIZATOR, element aditional de stabilizare ladeltaplane, care previne fluturarea voalurii, imprimându-iun profil autostabil aerodinamic în forma de “S” în cazulîn care unghiul de atac se micsoreaza sau devine negativ.

CORECTAREA TRAIECTORIEI, sistem de corectiealtimetrica a presiunii la admisie care regleaza cantitateade aer îmbunatatind amestecul carburant-comburant (sicare intra automat în functiune când avionul decoleazade pe aeroporturi cu cote de nivel mari în raport cunivelul marii).

CORECTIE DE DERIVA, masura luata pentru a mentineaeronava pe traiectul de zbor în conditiile vântuluilateral, urmarind anularea unghiului de deriva format deaeronava si traiect sub influenta vântului.

CORP AERIAN1, obiect care strabate atmosfera terestra.CORP AERIAN2, mare unitate tactic-operativa având în

componenta unitati de diferite categorii de aviatie, unitatide servicii, auto, chimice, geniu, transmisiuni si unitatitehnice de aviatie destinate sprijinului actiunilor ofensivesi defensive ale trupelor de uscat si marinei militare.

CORP AERODINAMIC, obiect având o forma exterioara careîntâmpina la deplasare o rezistenta minima din parteaaerului (rachete, avioane etc.) Sin. corp carenat.

COSTUM DE SUPRASARCINA, îmbracaminte specialadestinata protectiei personalului navigant care zboara la

Page 68: Glosar aviatic

viteze mari în straturile înalte ale atmosferei. Sin.Costum presurizat.

COZEA-NEAG CRISTINA (1978, Timisoara), componenta alotului national de parasutism, din 1996, multiplalaureata a campionatelor nationale la categoria junioaresi senioare.

COZEA-NEAG MIRELA (1975, Timisoara), componenta alotului national de parasutism din 1996, multipla laureataa campionatelor nationale la categoria junioare sisenioare.

CROAZIERA, regim de zbor al unei aeronave care evolueazala o viteza de zbor mai mica decât viteza maxima pentrureducerea uzurii si scaderea consumului total decombustibil. Sin. viteza de croaziera.

CRONOALTIMTRU, ansamblu format dintr-un cronometru siun altimetru montate pe o carcasa metalica servind maibunei orientari a parasutistilor în timp si spatiu.

CRONOMETROR, persoana calificata având ca sarcinacronometrarea si înregistrarea în documente a timpilor dezbor a aeronavelor sau de functionare a acestora la sol.

CRONOMETRU DE BORD, instrument pentru masurarea cuprecizie a intervalelor de timp corespunzatoare duratelorproducerii unor fenomene pe parcursul zborului.

CROSA, cârlig special, amplasat în spatele fuzelajului unuiavion ambarcat de care se agata automat un sandou defrânare în momentul apuntarii pe nava.

CRUCEA DE MALTA, vechi aparat de zbor cu indicator înforma “Crucii de Malta” - semn al ordinului cavalerilorde Malta, legat la punctele în care putea apare unincendiu la bord cu ajutorul unor cabluri. În pozitienormala crucea este alba, în cazul aparitiei incendiuluisectorul se rotea si aparea crucea rosie.

CUCERIREA SUPREMATIEI AERIENE, una din cele mai

Page 69: Glosar aviatic

importante misiuni la care participa pe lânga forteleaeriene militare si unitatile de rachete sol-sol. Cucerireasuprematiei aeriene asigura libertatea de actiune atrupelor de uscat si marinei militare, lipsind inamicul dedate de cercetare aeriana si de sprijin de aviatie.Cucerirea suprematiei aeriene mai asigura trupele propriisi obiectivele din adâncime împotriva loviturilor aeriene,permitând aviatiei proprii sa-si îndeplineasca cu usurintamisiunile asupra teritoriului inamic. Cucerireasuprematiei aeriene este o conditie esentiala în obtinereavictoriei atât pe uscat cât si pe mare. În functie deraportul general de forte, suprematia aeriana poate fitotala, partiala sau limitata în timp.

CULOAR (DE ZBOR), ruta aeriana destinata parcurgeriitraseelor de zbor de aeronavele civile în vederea evitariicoliziunilor aeriene si pentru o mai buna legatura radioîntre aeronave si punctele terestre de urmarire si controlal traficului aerian sau destinata evolutiei unor aeronavemilitare. Pentru aeronavele militare exista: culoar deaterizare-decolare (portiune a câmpului de zbor laaerodromuri fara pista artificiala, destinata pentruaterizare-decolare) si culoar de trecere prin zona de foca rachetelor si artileriei antiaeriene (fâsie din zona defoc a unui sistem de aparare antiaerian prin care aviatiaproprie trebuie sa treaca neaparat pentru îndeplinireamisiunilor, putând sa treaca fara riscul de a fi lovita deapararea antiaeriana proprie si a stânjeni actiuneaartileriei si a rachetelor antiaeriene. Acest culoar estestabilit prin cooperare de catre artileria antiaeriana siaviatie, cuprinzând masuri de evitare a erorilor sirecunoastere, si are largimea de 30-40 km pe directia dezbor a aviatiei).

CUPLU, piesa de constructie plasata transversal în coca unui

Page 70: Glosar aviatic

hidroavion sau în fuzelajul unei aeronave.CURENT-JET, curent aerian de mare altitudine, extrem de

rapid si deosebit de periculos pentru navigatia aeriana.Curentele-jet se produc între 6-13 km, au forma tubulara,sectiune ovala, latime de pâna la 500 km si grosime depâna la 7 km si viteze de 100-400 km/h care crescdinspre exterior spre interior. Locul lor se schimba zilnicsi în functie de anotimp. Sunt utili aeronavelor carezboara în directia si sensul lor de deplasare, dar zborulîmpotriva si traversarea acestora este foarte periculoasaputând duce la ruperea aeronavelor.

CURSA AERIANA, distanta parcursa regulat de o aeronavapentru a transporta pasageri sau marfuri.

CUTIE NEAGRA, aparat electronic instalat la bordulaeronavelor, destinat controlului desfasurarii deplasariiîn spatiu dupa încetarea zborului, înregistrând pe bandamagnetica date legate despre încarcatura, distantaparcursa, combustibil consumat etc. Cutia neagraserveste la stabilirea circumstantelor unui eventualaccident aviatic.

CVADRIMOTOR, avion cu patru motoare cu ardere interna.CVADRIREACTOR, avion cu patru motoare cu reactie.

D

DEBARCARE, a) etapa a actiunii de desantare care cuprindeatingerea solului de catre desantul aerian aerotransportatsau parasutat si luptele pentru ocuparea primelor raioaneale subunitatilor desante; b) actiune de descarcare aaeronavelor (de materiale, mijloace tehnice sau de lupta)si scoaterea echipajului (si a pasagerilor) de la bordulunei aeronave.

Page 71: Glosar aviatic

DECLANSARE, a) termen militar desmnând initiereaprocesului de deschidere a parasutei prin actionareacomenzii manuale; b) eliberarea unei aeronave tractatede cablul de remorcaj.

DECLANSATOR, a) termen militar desemnând comandamanuala de deschidere a parasutei; b) dispozitiv pentrusepararea unei aeronave de cablul de remorcaj.

DECOLARE, faza de zbor a unei aeronave care dupa rulajul pesol se desprinde si se ridica în aer în vederea efectuariizborului. Decolarea se considera încheiata la atingereaaltitudinii de 15 m pentru aviatia civila si 25 m pentruaviatia militara si a unei viteze care sa permitaexecutarea unr manevre în aer în deplina siguranta azborului. Decolarea poate fi: lunga (necesitând o distantade rulare mare, impusa de tipul aeronavei, putereamotoarelor, greutatea aeronavei etc.), scurta (pe distanterelativ mici, realizata de avioanele de vânatoare sivânatoare-interceptare cu ajutorul unor fuze pentru aajunge mai repede la altitudinea necesara ducerii luptei side avioanele ambarcate pe portavioane, cu ajutorul unorcatapulte si fuzee, din cauza pistelor foarte scurte) siverticala, desprindere de pe pamânt a elicopterelor siavioanelor cu decolare-aterizare verticala, de pe loc, fararulaj prealabil, care la elicoptere se realizeaza cu ajutoruluneia sau mai multor elice prin crearea fortei portante, iarla avioane cu ajutorul motoarelor reactive dispuse astfelîncât la comanda modifica directia de orientare,desprinderea de pamânt fiind datorata fortei de reactie,dupa decolare motoarele revenind în pozitie orizontalapentru zborul orizontal, la aterizare modificându-si dinnou pozitia.

DECOMPRESIUNE, proces de scadere rapida a presiuniistatice din cabina unei aeronave datorita pierderilor de

Page 72: Glosar aviatic

gaze cauzate de lipsa etanseitatii. Decompresiunea esteasociata cresterii volumului de gaze în organismprovocând paliditate, ameteli, dureri articulare,transpiratie abundenta, traumatisme pulmonare siaccidente cardio-vasculare.

DEFLEXIUNE, schimbarea directiei curentilor de aer caurmare a interactiunii cu o aripa sau un sistem cu aripi.

DEJIVRARE, înlaturarea efectelor jivrajului (v.)DEJIVROR, instalatie de protectie a unei aeronave contra

formarii jivrajului (v.) pe aripi, ampenaje, elice etc.Dejivrorul poate fi electric sau pneumatic.

DEJOJARE, faza de zbor a unui hidroavion prin care acesta seridica cu coca deasupra apei (valurilor) având în apanumai redanul, cu scopul de a micsora rezistenta laînaintare.

DELESTARE, aruncarea lestului din baloane în scopul usurariiacestora.

DELFINARE, evolutie serpuita a unei aeronave cu urcusuri sicoborâsuri (usoare cabraje si picaje) în raport cu panta deplanare.

DELTANAUT, deltaplanist (v.).DELTAPLAN, aparat de zbor având forma literei grecesti “∆”

(delta), construit dintr-un schelet metalic din tevi deduraluminiu peste care se întinde o voalura din materialsintetic, având o greutate de 16-20 kg. Pilotul sta fixatsub aripa cu ajutorul unui sistem format din chingi,sprijinindu-se cu mâinile de bara de comanda. Pilotarease face prin schimbarea centrului de gruutate alaparatului prin actionarea cu forta bratelor a barei decomanda. Decolarea se face de pe înaltimi (alergându-sepâna la desprindere cu deltaplanul în spate) sau pe terenses prin remorcare. Deltaplanul motorizat sau deltaplanul cu motor, este o aripa delta careia i s-a

Page 73: Glosar aviatic

atasat un motor clasic de putere mica.DELTAPLANISM, sport aviatic care consta în entinerea

pilotului cât mai mult timp în aer cu deltaplanul siaterizare de precizie.

DELTAPLANIST, pilot de deltaplan.DELTAPLANORISM, deltaplanism.DENSITATE, numarul mijloacelor de aviatie de pe o suprafata

etalon. Exista densitate de aviatie, numarul de avioanegrupate în unitati sau subunitati, pe unitatea de suprafata,care actioneaza într-o zona destinata cooperarii sausprijinul aerian; densitate de bombe, cantitatea debombe, în kg sau t, pe unitatea de suprafata, ha sau km2.

DPLASAREA TRUPELOR PRIN TRANSPORT AERIAN,actiunea trupelor de dislocare într-un alt raion, deexecutare a unei manevre sau de intrare într-un dispozitivde lupta executata pe calea aerului în scopul pastrariicapacitatii complete de lupta în vederea împlinirii uneimisiuni. Acest procedeu este stabilit de un esalonsuperior în raport de situatia tactic-operativa, misiune siconditii specifice legate de menajarea resurselormasinilor de lupta, mijloace de transport, starea vremiietc.

DEPRESURIZARE, pierderea presiunii prestabilite, ducând laegalizarea presiunii dintr-un spatiu ermetic cu presiuneaexterioara, având consecinte grave pentru echipaj sipasageri.

DERAPARE, a) deplasare laterala a unei aeronave în timpulaterizarii; b) executare a unui viraj cu înclinare lateralaprea mica (cu ajutorul palonierelor).

DERIVA1, partea fixa, anterioara a ampenajului vertical al unuiavion (sau planor) destinata mentinerii traiectorieiacestuia în plan vertical, asigurând stabilitatea laterala

Page 74: Glosar aviatic

alaturi de eleroane, trimere etc.DERIVA2, abatere unghiulara în plan orizontal între axul

longitudinal al aeronavei si directia de zbor a acesteiasub actiunea directiei si intensitatii vântului.

DERIVOGRAF, derivometru înregistrator.DERIVOMETRU, aparat de bord destinat masurarii unghiului

de deriva a unei aeronave în zbor normal.DESANT AERIAN, trupe din dispozitivul de lupta, transportate

pe calea aerului si debarcate de regula în raioane dinspatele inamicului (prin aterizare sau arasutare) pentru aîndeplinii misiuni de lupta. Se utilizeaza trupespecializate de desant-parasutare sau din orice armaantrenate pentru actiuni aerodesante. Desantul aerianpoate fi: tactic (alcatuit de regula din trupe de infanterieîntarita, desantate în ofensiva în raioane a caror ocuparestânjeneste manevra inamicului sau îi prabusesteapararea - puncte din teren determinate pe cai decomunicatii, capete de pod, defilee - unde se pot duceactiuni de lupta independente pâna la instalarea îndispozitivul de ofensiva a primelor elemente ale trupelorprincipale) si operativ (alcatuit din trupe dedesant-parasutare si/sau alte trupe de diferite arme,desantate în adâncimea operativa a inamicului în vedereaocuparii unor obiective importante - treceri peste cursuride apa, noduri de comunicatii etc.) Desantul aerian sepoate utiliza si în aparare în sprijinul contraloviturilor sia contraatacurilor sau în alte situatii de lupta.

DESANTARE, actiunea de lansare a unui desant.DESCHIDEREA PARASUTEI, declansarea parasutei în aer.

Se poate face în mai multe feluri, existând: deschidereaautomata a parasutei, mod de deschidere a parasuteiimediat dupa parasirea aeronavei de catre parasutist

Page 75: Glosar aviatic

(atasarea carabinei cablului comenzii automate de cablulcentral al avionului, întinderea cablului comenziiautomate si smulgerea acestuia sub actiunea greutatiiparasutistului), fiind utilizata în special în lansareaparasutistilor începatori, a desanturilor sau amaterialelor; deschiderea comandata a parasutei, modde deschidere a parasutei pe timpul caderii libere prinactionarea comenzii manuale de catre parasutist dupa untimp de cadere stabilit prin tema de salt sau misiune;deschiderea instantanee a parasutei, proces dedeschidere a parasutei asigurat prin modul de pliere sicare are loc aproape simultan cu actionarea comenziiparasutei, fiind proprie parasutelor de rezerva sau desalvare; deschiderea progresiva a parasutei, proces dedeschidere a parasutelor asigurat prin modul de pliere încare fortele care iau nastere la deschiderea parasutei suntorganizate si repartizate astfel încât socul dinamic creatla deschiderea parasutei sa fie cât mai mic si usorsuportat de parasutist sau de catre materiale; deschidereala vedere a parasutei, modalitate de deschidere aparasutei în cadrul lansarilor în grup de catre parasutisti,constând în urmarirea coechipierilor pe timpul caderiilibere si actionarea comenzii de deschidere a parasutei înacelasi timp în care seful grupului sau capitanul echipeideschide parasuta proprie. Deschiderea la vedere esteutilizata în scopul unei bune esalonari în timp si spatiu aparasutistilor.

DETURNARE, schimbarea traiectului de zbor a unei aeronavesau furtul acesteia în scop de santaj sau ca act de piraterieaeriana.

DIFUZOR, conducta a unui reactor sau a unei turbine cu reactieîn a carei sectiune transversala creste în sensul curgeriifluidului si în care are loc transformarea partiala a

Page 76: Glosar aviatic

energiei cinetice în energie potentiala a fluidului,micsorându-se viteza de curgere si crescând presiuneastatica a acestuia. Sin. tub de aspiratie.

DINGHI, barca pneumatica destinata salvarii echipajuluiaeronavei.

DIRECTIE, parte mobila a ampenajului vertical cu ajutorulcareia pilotul manevreaza avionul sau planorul în planvertical.

DIRECTIA DE LANSARE / PARASUTARE, traiectul optimpe care se înscrie o aeronava în vederea lansariiparasutistilor sau a materialelor pentru atingerea zonei deaterizare propuse.

DIRIJABIL, aerostat cilindric de sectiune circulara sau ovala,cu extremitatile alungite, umplut cu gaz usor (hidrogen,heliu) sau cu aer cald, dispunând de organe de propulsiesi comanda care îi asigura deplasarea în orice directie, ladiferite altitudini, fara a fi la discretia curentiloratmosferici cum este cazul baloanelor libere.

DIRIJARE AERODINAMICA, dirijarea unei rachete cuajutorul aerului care actioneaza asupra aripioarelor de pecorpul acesteia si care pot capata diverse pozitii înfunctie de directia de înaintare.

DIRIJAREA AVIATIEI, activitate de asigurare a iesiriiavioanelor la tinte pentru executarea unei misiuni delupta. Dirijarea aviatiei se realizeaza prin mijloaceradioelectronice si de transmisiuni.

DISC DE ATERIZARE / TINTA, placa circulara plata, deregula electronica, dotata cu senzori care marcheazarezultatul în centimetri fata de performanta 0,00 m atinsade un parasutist în proba de precizia aterizarii. Disculcare marcheaza performanta 0,00 m (centrul punctuluifix) are diametrul de 3 cm.

DISCOJET, aerodina lenticulara destinata transportului de

Page 77: Glosar aviatic

persoane pe distante scurte, având capacitate redusa(doua persoane).

DISPECER, a) functie tehnico-organizatorica ce asiguracontrolul si conducerea centrala, operativa si permanentaa zborului; b) persoana calificata îndeplinind aceastafunctie.

DISPOZITIV DE LARGARE, sistem de separare rapida avoalurii parasutei principale, dupa o functionareincorecta, pentru a asigura deschiderea corecta aparasutei de rezerva.

DISPOZITIV DE LUPTA AL FORMATIILOR DEAVIOANE, dispunere în zbor a avioanelor în scopulexecutarii în comun a unei misiuni în deplina securitate azborului, importante fiind pentru aceasta: distanta dintraavioane (masurat în sensul frontului), adâncimeaformatiei (masurata în directia de zbor de la primul laultimul avion pe întregul dispozitiv de lupta), largimeaformatiei (masurata de front pe întregul dispozitiv delupta), înaltimea formatiei (data de masurarea peverticala a spatiului ocupat de toate avioanele).Dispozitivele de lupta folosite pentru celule sunt în: linie,diagonala, fir de avioane, pentru patrule - sageata saudiagonala, pentru escadrile - sageata, diagonala sauserpentina de patrule.

DISPOZITIV DE STABILIZARE, suprafata textila sauparasuta cu rol de stabilizare a caderii libere a unuiparasutist sau a unui tandem de parasutisti.

DISPOZITIV PENTRU DESCHIDERE AUTOMATA,aparat de constructie speciala (format în principal dintr-ocapsula aneroida, mecanism de ceasornic si sisteme dearcuri) putând fi atasat parasutei principale (sau derezerva), pentru a o deschide la altitudinea stabilita în cazca parasutistul nu a actionat comanda manuala la timp.

Page 78: Glosar aviatic

DISPOZITIV PENTRU REZOLVAREA INCIDENTELORÎN PARASUTISM, cutit special ascutit pe ambele parti,având vârful bont sau lama subtire si ascutita atasata unuimâner special, usor de manevrat, destinat taierii rapide asuspantelor parasutei care a functionat incorect în caz deimposibilitate de a larga voalura parasutei, pentru a puteadeschide în siguranta parasuta de rezerva.

DISTANTA DE ATERIZARE, spatiul parcurs de o aeronavacare vine la aterizare, calculat din momentul începeriiacestei faze de zbor de la altitudinea de 25 m (15 metripentru aviatia civila), pâna la oprirea sa pe sol.

DISTANTA DE DECOLARE, spatiul parcurs de o aeronava,calculat din momentul începerii fazei de decolare pâna laatingerea altitudinii de 25 m (15 m pentru aviatia civila).

DISTANTA DE ZBOR, traseul aerian parcurs de o aeronava dela punctul de decolare la cel aterizare. Distanta maximade zbor reprezinta traseul aerian parcurs cu folosireaintegrala a combustibililor de la bordul aeronavei.

DISTRUGATOR DE PORTANTA, spoiler specializat montatlânga fuzelaj care descopera la bracare o deschiderecompleta a aripii prin care trec fileurile de aer peintrados (v.) producând scaderea portantei (v.) în zonarespectiva, reducând efectul de hipersustentatie, marindcapacitatea de frânare a aeronavei.

DRUM, unghiul format între directia meridianului si traiectulobligat sau real urmat de aeronava. Sin. unghi de drum.

DURALUMINIU, aliaj de aluminiu (~95%), cupru (~4%),magneziu (~0,5%), mangan (~0,5%) si alte elemente,având o rezistenta ridicata obtinuta prin tratament termicfiind utilizat în aviatie pe scara larga pentru crearea unorpiese care necesita greutate specifica mica si rezistentaridicata.

DURATA DE ZBOR, timpul cât o aeronava se poate mentine

Page 79: Glosar aviatic

în aer în conditii de securitate. Durata maxima de zboreste timpul maxim de mentinere în aer a unei aeronave înconditii de securitate cu utilizarea integrala acombustibililor aflati la bord.

E

ECART, diferenta dintre viteza maxima si cea minima de zbororizontal a unei aeronave.

ECHIPAJ, a) totalitatea personalului prevazut sa asigureconducerea si deservirea unei aeronave. Echipajul are uncomandant si un numar de persoane cu roluri si misiunibine stabilite; b) grup de sportivi parasutisti aflati labordul unei aeronave.

ECHIPAMENT DE BORD, ansamblul aparatelor,mecanismelor si instalatiilor de la bordul unei aeronavepentru controlul zborului, a navigatiei, a functionariimotorului si a aparaturii radio, electrice si de oxigen, aaparatelor de comanda si control de lupta (mansa,paloniere, levier de comanda a veletilor, levierul decomanda al compensatorului, sistemul de prindere sideclansare al cablului de remorcaj, aparatul deemisie-receptie, instalatia sau inhalatorul de oxigen.

ECHIPAMENT DE MASURARE A DISTANTEI, sistem cepermite masurarea spatiului dintre ipotenuza întreaeronava si statia de pe sol care poate transmite simultancotele la 100 de aeronave cu o precizie de 3% dindistanta masurata.

ECHIPAMENT DIN CONTROLUL TRAFICULUIAERIAN, sistem ce permite dirijarea unui numar mare

Page 80: Glosar aviatic

de aeronave folosit pe lânga radarul primar având unradar secundar de supraveghere (v.) caruia îicorespunde la bordul aeronavei un bloc emitator-receptorcare afiseaza pe ecrane codul aeronavei cerut deoperatorul de sol, înaltimea barometrica a aeronavei,codurile de avarie (avarie generala, avarie radio saudeturnare) etc.

ECHIPA DE GAZE, grup de persoane specializate în umplereaaerostatelor cu gaz.

EFECT COANDA, fenomen aero sau hidrodinamic, descoperitde savantul român Henri Coanda, manifestat printendinta unui jet fluid de a se atasa la un perete convexaflat în imediata sa apropiere, având urmatoarelecaracteristici: aparitia unei depresiuni pe suprafataperetelui învecinat, accelerarea fluidului în orificiul deaccelerare a jetului si amestecarea prin antrenare afluidului din jet cu cel din mediul ambiant, putându-seobtine efecte de: depresiune, ejectie, amestec, deplasare,amplificare etc. Efectul Coanda se aplica la: amplificareafortelor de reactie, atenuarea zgomotelor gazodinamice,reglarea curgerii pe suprafata unor corpuri (avioane),ventilatie. Prima aplicatie practica a efectului coanda afost dotarea aripilor de avion cu fante la bordul de atac sicu voleti articulati la bordul de scurgere pentru marireaportantei la viteze reduse si la unghiuri de incidenta mari.Alte aplicatii ale efectului coanda se întâlnesc laturbinele cu gaze, vehicule cu perna de aer, rachete etc.Experimental efectul coanda se aplica la farfuriilezburatoare, prin realizarea unei depresiuni pe suprafataunui profil curb pe care se deplaseaza o pelicula de fluidcu viteza mare, obtinându-se o forta portanta care nunecesita deplasarea profilului ca în cazul aripii de avion.

EFUZOR REACTIV, tub cu sectiune crescatoare, profilat

Page 81: Glosar aviatic

longitudinal aflat în partea din spate a motoarelorreactive utilzat pentru o ultima accelerare a masei defluid ce paraseste motorul, obtinându-se o forta reactivade propulsie. Viteza locala a gazelor la trecerea prinefuzorul reactiv fac sa distongem: efuzoare subsonice,cu ajutaj convergent si efuzoare supersonice cu ajutajconvergent divergent (tip Laval).

EJECTARE, metoda de parasire rapida în caz de pericol a uneiaeronave de catre echipaj. Ejectarea se se efectueazapirotehnic prin catapultarea pilotului sau a cabineiîntregului echipaj, lansarea facându-se vertical sau spreînainte la o altitudine suficienta functionarii parasutei desalvare (chiar de la nivelul solului sau de sub nivelulmarii).

EJECTOR, piesa tubulara a unui motor cu reactie prin caregazele sunt evacuate în atmosfera.

EJECTIE, evacuarea cu viteza mare printr-un ajutaj a unuicurent de fluid utilizat pentru propulsie.

ELERON, dispozitiv de forma unei aripioare plasat la capatulplanului cu ajutorul caruia se realizeaza miscareaavionului sau planorului în zbor. Sin. aripioara.

ELICE, componenta a sistemului motopropulsor formata dindoua sau mai multe pale (v.) confectionate din lemn,material plastic sau metal usor, profilate aerodinamic siprinse într-un butuc si antrenate de motor în miscare derotatie pentru a produce o forta de tractiune sauîmpingere asupra aeronavei pe care este montat sistemul.Se disting câteva tipuri de elice: elice cu pas variabil,are posibilitatea de a modifica unghiul de dispunere alpalelor fata de axa de rotatie în functie de regimul dezbor (viteza de deplasare si turatia motorului) în scopulrealizarii unui cuplu motor pozitiv; elice propulsiva estemontata în spatele motorului; elice întubata, este

Page 82: Glosar aviatic

montata într-un carenaj profilat în scopul obtinerii unuisurplus de forta tractiva; elice bipala, (tripla,cvadripala); elice coaxiale, elice în pas drapel, calareaelicei (v.) în mod intentionat a unui rotor scos din functiepentru a nu intra în fenomenul de autorotatie (v.) si de afrâna astfel aeronava prin producerea unui consum marede putere aerodinamica. Elicea în pas drapel este utilizatasi în cadrul demonstratiilor aeriene.

ELICOPTER, giravion (v.) a carei sustinere în zbor esteasigurata este asigurata de una sau mai multe eliceportante antrenate de unul sau mai multe motoare clasicesau cu reactie, care aterizeaza si decoleaza pe verticala.Elicopterul se poate deplasa în zbor în orice directie, înfunctie de situatie si poate ramâne într-un punct fix laverticala unui punct oarecare de pe sol. Elicopterul secompune din: elice portanta (cu axul sau axeleaproximativ perpendiculare pe axul longitudinal alaparatului), fuzelaj, elice pe coada (cu rol decompensare a momentului de giratie provocat de reactiaaerului asupra palelor rotorului), motoarele si trenul deaterizare (v.). Elicopterele militare sunt utilizate pentrumisiuni de lupta (sprijin cu foc al trupelor terestre, luptaîmpotriva elicopterelor inamice) fiind înzestrate cuarmament de bord corespunzator. Elicopterele sanitaresunt amenajate în vederea executarii de misiuni cucaracter sanitar. Elicopterele utilitare sunt dotate pentruexecutarea misiunilor de tratament chimic din agriculturasi silvicultura. Elicopterele cisterna sunt destinatetransportului de lichide si pot participa la actiuni destingere a incendiilor. Elicopterele macara suntdestinate transportului de greutati cu volum mare (îngeneral în constructii).

ELICOPTERIST, pilot de elicopter.

Page 83: Glosar aviatic

ELICOSTAT, aparat de zbor prevazut cu elice portanta, atasateunor aerostate tip dirijabil legate între ele printr-un cadrumetalic pe care se afla o cabina si doua motoare careactioneaza elicea.

ELICOTECA, colectie de imagini filmate din elicopter.LIGARA, totalitatea instalatiilor de pe un eliport (v.) puse la

dispozitia pasagerilor.ELIPORT; teren de dimensiuni reduse special amenajat cu

instalatiile si cladirile necesare decolarii si aterizariielicopterelor. Eliportul are o suprafata cuprinsa între500-1000 m2 nefiind necesara înlaturarea cladirilor,copacilor sau a obstacolelor naturale din zona, datoritadecolarii-aterizarii elicopterelor care se face pe verticala.Eliporturile pot fi situate în puncte aglomerate dincentrele urbane sau pe acoperisuri orizontale.

ELITROPLAN, aeronava la care ampenajul esta înlocuit deelitre asezate sub aripa.

EMBARGOU AERIAN, act prin care un stat sau un grup destate interzic în caz de conflict circulatia aeriana înspre sidinspre statul sau grupul de state vizate si retin fortataeronavele contraveniente.

ENCULESCU ADINA (1975 Timisoara - 1994 Timisoara),parasutista remarcarbila cu un palmares bogat în ceiaproape cinci ani de activitate sportiva, în 1993 devineprima campioana europeana de parasutism a României înproba de acrobatie - tineret. În acelasi an a cucerit locul Ila senioare, tot în proba de acrobatie, completându-sisalba de medalii obtinute la nivel national, balcanic sieuropean individual si pe echipe. A decedat în urma unuiaccident de circulatie.

EPENGLU, evolutie în zborul acrobatic compusa dintr-unnumar de viraje executate la 180o pe panta de urcare si

Page 84: Glosar aviatic

coborâre, urmate apoi de aterizare.ESCADRA, unitate militara de aviatie cu aeronave de acelasi

tip, comandata de regula de un general.ESCADRILA DE AVIATIE, subunitate tactica de baza a

aviatiei militare, compusa din patrule de aviatie (v.) dinaceeasi categorie, fiind dotata cu personal navigant sitehnic care asigura pregatirea si ducerea actiunilor delupta. Escadrila de lupta se dispune pe un aerodrom alunitatii din care face parte în raport cu situatia tactica saucerintele de dispersare, fiind capabila sa îndeplineascamisiuni de lupta independente.

ESCALA, a) oprire pe traseu a nei aeronave pentru îmbarcaresau debarcare de pasageri, încarcare / descarcare demarfuri, aprovizionare cu combustibili si lubrifianti,efectuarea de revizii si reparatii etc.; b) localitate în careare loc oprirea.

ESCAMOTARE, operatiune prin care trenul de aterizare (v.)al unei aeronave se retracteaza în interiorul aripii sau afuzelajului (v.) reducându-se rezistenta la înaintare, ceare drept rezultat obtinerea unui surplus de viteza sau oreducere a puterii motorului.

ESCORTA, formatie de avioane militare de lupta care însotescpe timp de razboi aeronave si vapoare de transport saucomert pentru a le proteja contra atacurilor inamice.

ESCORTOR, avion cu misiunea de escorta.ESEIOR, pilot sau parasutist profesionist care încearca

prototipurile si aeronavele noi în zbor. Sin. pilot /parasutist de încercare.

ESEIAJ, încercarea în zbor a aeronavelor.ESTIMA, metoda de determinare a pozitiei aeronavei în zbor

folosind ca elemente de baza drumul si distanta parcursafata de un punct determinat precis prin observatiiastronomice. Estima utilizeaza drept procedee trasarea

Page 85: Glosar aviatic

elementelor de navigatie pe harta sau calculul cu ajutorultaselor de estima, punctul obtinut se numeste punctestimat, iar navigatia bazata pe estima - navigatieestimata.

ESALON1, altitudine de zbor.ESALON2, element component al dispozitivului unei unitati

militare, însarcinat cu diverse misiuni. Esalon precursor- formatiune de militari care precede deplasarea uneiunitati de aviatie, în scopul recunoasterii raionului dedispunere si pregatirii acestuia. Esalonul rulant seformeaza cu ocazia mutarii pe un alt aerodrom apersonalului tehnic si de deservire, materiale, documentecu ajutorul autovehiculelor sau pe caile ferate, care nu aufacut obiectul încadrarii în alte esaloane. Esalonulvolant se formeaza la mutarea pe alt aerodrom amatrialului volant (aeronave), a personalului navigant sia celui stabilit de comandant.

ESALONARE, dispunere în timp si spatiu a aeronavelor sauparasutistilor în cadere libera în scopul preveniriiabordajelor.

ETAJARE, suprapunere cu parasutele în proba de lucru relativpe cupola (v.)

ETAMBOU, ax de fixare al derivei.ETAPA DE ZBOR, interval de timp în care se executa

instruirea practica si antrenamentul în zbor al pilotilor siparasutistilor.

ETUFOR, dispozitiv destinat opririi rapide al unui motor deavion, obturând accesul aerului în carburator.

EVOLUTIE, miscare de ansamblu executata de o aeronava.EXTRACTOARE, parasuta extractoare (v.).EXTRADOS, partea superioara a conturului unui profil de

aviatie (v.) cuprinsa între bordul de atac si bordul de

Page 86: Glosar aviatic

scurgere, pe care în timpl zborului se exercita odepresiune.

F

FACTOR DE SARCINA, raport care indica de câte orisolicitarea în timpul unei evolutii este mai mare decât înzbor normal, suprasolicitarea excesiva putând duce lamoartea pilotului. În calculi nu se iau factori de sarcinamai mari de 12.

FANTA, deschidere sau sectiune în profilul aerodinamic cu rolde stabilizare, directie etc.

FAR, mijloc de semnalizare optica. Farul de aerodrom estedestinat identificarii aerodromului, amplasat pe sau înimediata apropiere a acestuia. Facicolele de lumina (albe,colorate sau alternante albe-colorate cu frecventa de12-30 / min.) nu trebuie umbrite de obstacole. Farul deidentificare este destinat mai bunei identificari aaerodromului si emite fascicole de lumina verde subforma de semnale de identificare în codul morse cufrecventa de 6-8 cuvinte / min.

FARFURIE ZBURATOARE, aerodina lenticulara de formaunei farfurii rasturnate aflat în faza de cercetare. Sin.partial O.Z.N., U.F.O. (v.).

FENOMEN DE OGLINDA, miraj caracteristic zborului pemare, fiind pozitiv (când razele soarelui vin dinspre apus,apa este perceputa mai aproape decât în realitate) sinegativ (când razele soarelui vin dinspre rasarit, apa esteperceputa mai departe decât în realitate).

FERURA, piesa de meal utilizata la asamblarea unor elemente

Page 87: Glosar aviatic

componente ale unei aeronave, fiind confectionata dinaliaje de aluminiu sau din oteluri speciale. Ferurile celemai importante care incastreaza aripile consola la fuzelaj,având o tensiune de rupere de 140-180 kg / mm2.

FIABILITATE, grad de siguranta caracterizând sistemelecomplexe, de mare importanta în construirea aeronavelorsi a aparaturi de bord.

FINETE AERODINAMICA, raport dintre portanta (v.) sirezistenta la înaintare a unui profil aerodinamic care sedeplaseaza în atmosfera terestra. Finetea aerodinamicadepinde de forma corpului si de parametri sai de miscare,valorile mari ale raportului caracterizând aeronavele careposeda calitati bune de zbor.

FLAPS, aripioara situata în partea dinapoi a planurilor unuiavion sau planor pentru a-i mari portanta (v.)

FLETTNER, compensator aerodinamic aflat la partea dinapoial unui flaps, a profundorului sau a directiei unui aviondestinat reducerii reactiei comenzilor.

FLOTA AERIANA, a) totalitatea aeronavelor apartinând unuistat sau unui grup de state; b) totalitatea marilor unitatiaeriene afectate unei regiuni sau unui anumit scop,deosebindu-se: flote comerciale (cuprind aeronavedestinate transportului de calatori si de marfuri sauintereselor economice, grupate în jurul unei companii) siflote militare (cuprind totalitate aeronavelor militare aleunui stat).

FLOTILA DE AVIATIE, unitate de aviatie care grupeaza maimulte escadrile de aceeasi categorie.

FLOTOR, corp plutitor profilat aerodinamic din lemn sau metalînchis etans destinat plutirii si alunecarii pe apa a unuihidroavion sau a altui tip de aeronava.

FLUTTER, fenomen aeroelastic propriu aeronavelor

Page 88: Glosar aviatic

caracterizat prin aparitia în timpul zborului a unoroscilatii a elementelor de structura datorat interactiuniidintre fortele aerodinamice (v.) si cele elastice.Sursaflutter-ului este curentul de aer care se scurge în jurulaparatului de zbor depinzând de fortele inertiale sidisipatice ale structurii respective. Flutterul poateprovoca distrugerea partiala sau completa a aeronavei,evitânsu-se prin zboruri la viteze superioare vitezei deflutter, la care începe sa se simta acest fenomen.

FORMATIE DE AVIOANE / ELICOPTERE, grupare deaeronave facuta în moduri diferite, în vederea îndepliniriiunei misiuni într-un dispozitiv unic. F.D.A. / E. pot fi: deacoperire, având misiunea de a acoperii celelalte F.D.A./ E. împotriva atacurilor prin surprindere ale aviatieiinamice. Aeronavele de acoperire zboara mai sus si maiîn spate decât cele însotite pe 1-2 esaloane în dispozitivlarg si la distante care sa asigure realizarea misiuniloraviatiei proprii si interventia oportuna în respingereaatacurilor.

FORMA AERODINAMICA, profil aerodinamic (v.)FORTAREATA, avion bombardier de protectie, blindat

puternic.FORTAJ, crestere a tractiunii motoarelor turboreactoare pe o

perioada scurta de timp pentru a reduce distanta si timpulde decolare, marirea vitezei de zbor peste viteza maxima,marirea vitezei ascensionale a avionului pentru a atingeînaltimea ordonata în timpul cel mai scurt. Fortajul serealizeaza prin arderea suplimentara a unei cantitati decombustibil în camerele de fortaj (dispuse în spateleturbinei motorului) si este folosit doar în situatii speciale.

FORTA AERIANA, grupare operativa armata frmata dinunitati de aviatie de diferite categorii. Forteleaeroterestre definesc unitatile din armata de uscat dotata

Page 89: Glosar aviatic

cu subunitati de aviatie care deservesc necesitati proprii.Fortele aeronavale (aeromaritime) definesc unitatilemarinei militare dotate cu subunitati de aviatie proprii cubaza pe litoral sau ambarcate, participând la misiunispecifice. Fortele aeroterestre si aeronavale suntcomponente ale fortelor aeriene tactice. Forteleaeriene strategice sunt dotate cu avioane de cercetare sialarmare îndepartata, de transport, de realimentare în aer,rachete strategice si cu raza medie de actiune; suntdestinate distrugerii obiectivelor strategice din interiorulteritoriului inamic, interventiei rapide si distrugeriiarmelor de nimicire în masa si descurajarii atacurilor dinpartea adversarilor.

FORTA AERODINAMICA, forta exercitata de un fluid gazosîn miscare asupra unui corp aflat în întregime în acelfluid. În functie de forta aerodinamica si de momenteleaerodinamice (v.) se definesc coeficientiiaerodinamici. Forta aerodinamica totala esterezultanta tuturor fortelor de presiune care apar pe corpulintrodus în fluid. Sin. rezistenta aerodinamica.

FORTA REACTIVA, forta de recul datorata unui jet reactiv(v.) sau a altei substante evacuate din ajutajul unui motorcu reactie, fiind echivalenta cu suma fortelor de presiuneale gazelor pe suprafata interioara a camerei de ardere sia ajutajului reactiv, valoarea sa fiind proportionala cuviteza jetului respectiv.

FORTA SPECIFICA DE TRACTIUNE, produsul dintrepresiunea de frânare a gazelor în sectiunea minima aajutajului si suprafata acestei sectiuni, raportat la debitulpropulsantului care trece prin ea. Valoarea forteispecifice de tractiune este egala cu produsul dintreimpulsul specific al motoarelor cu reactie (v.) sidensitatea propergolului (v.).

Page 90: Glosar aviatic

FOTOGRAFIE AERIANA, imagine a unei portiuni de terenobtinuta dintr-o aeronava cu ajutorul camereloraerofotogrametrice. Fotografiile aeriene pot fi: plane(axa de fotografiere este orientata vertical sau înclinatafata de verticala cu 3o pentru scopuri topografice si cu25o pentru cercetare); de perspectiva (panoramica -când axa de fotografiere este înclinata fata de verticala laun unghi mai mare 25o); stereoscopica (permiteevidentierea în conditii mai bune a formelor de relief). Pebaza fotografiilor aeriene se pot face masuratori preciseasupra obiectivelor pe care le reproduc. Sin. fotograma.

FOTOGRAMA, fotografie aeriana.FOTOGRAMETRIE, tehnica de detrminare exacta a formelor,

dimensiunilor si pozitiei în spatiu a detaliilor fixe saumobile din teren cu ajutorul fotogramelor. Fotogrametriaeste utilizata în special în actiunile militare, pentru arealiza rapid schimbarile esentiale ale configuratieiterenului, întocmirea hartilor militare, a planurilorsuprafetelor etc.

FOTOMITRALIERA, aparat de instruire folosit pentruverificarea tragerilor din avion, ale carui fotografii dauposibilitatea urmaririi corectitudinii tragerii. Sin.mitraliera fotoelectrica (v.).

FRÂNA AERODINAMICA, dispozitiv adaptat unei aeronavedestinat micsorarii vitezei acesteia sau opririi sale.

FRONTUL UNDEI DE SOC, loc geometric al punctelor atinsede unda de soc, având forma conica în cazul deplasariiunui corp printr-un fluid.

FUM, panglica textila care indica cea mai mica adiere avântului, utila deltaplanistilor la decolare si parasutistilorîn aterizarea de precizie.

FURCA DE PILOTAJ, dispozitiv rotativ anexat unui ax

Page 91: Glosar aviatic

vertical fixat în sol, la care se ataseaza un mâner în formade “D”. Furca de pilotaj permite unui aeromodel sazboare, nepilotat de sportiv, pâna la terminareacobustibililor.

FUZEE, racheta propulsata prin aer cu ajutorul gazelor arse careies dintr-un efuzor. Fuzee auxiliara de start este unaccelerator de tip racheta ajutând la decolarea mai rapidaa unor aeronave.

FUZELAJ, parte componenta a unei aeronave, profilataaerodinamic, constituind spatiul util de transport.Fuzelajul uneste celelalte parti ale aeronavei (aripi,ampenaj, tren de aterizare, motor etc.). Rezistentafuzelajului este asigurata de cadre transversale si lise (v.)Longitudinale care servesc ca sprijin pentru învelis.Corpul hidravioanelor se numeste fuzelaj-coca, atuncicând acesta se scufunda partial în apa.

G

GAMA DE ACROBATIE, succesiune de figuri acrobaticeaeriene impuse (lupinguri, viraje etc.).

GENERATOR DE HIDROGEN, aparat care furnizeaza gazulnecesar umplerii unor aerostate cu hidrogen.

GENIU-AERODROMURI, specializare a armei geniu învederea amenajarii, întretinerii si deserviriiaerodromurilor militare.

GHIDROPA, frânghie care atârna de nacela unui aerostat si alcarui capat liber este în contact cu solul, pentru a mentinebalonul la o înaltime constanta.

GIRATIE, miscare unghiulara a unei aeronave în jurul axei de

Page 92: Glosar aviatic

giratie, definita ca axa perpendiculara pe axalongitudinala a aparatului si situata în planul sau desimetrie.

GIRAVION, aerodina a carei sustinere este asigurata în modesential printr-un sistem de suprafete rotative. Dincategoria giravioanelor fac parte: elicopterul,converoplanul, autogirul, vertoplanul.

GIROBUSOLA, aparat giroscopic cu ajutorul caruia seefectueaza orientarea în spatiu a unei aeronave.

GIROCLIMOMETRU, aparat giroscopic care indica înclinarealaterala a unei aeronave în zborul fara vizibilitate fiindfrecvent utilizat. Se compune din doua indicatoare: deviraj si de glisada (v.). Sin. clinometru giroscopic.

GIRODINA, aparat de zbor combinat la care forta portanta estecreata de un sistem de aripi rotative, rotorul fiindindependent de organul de propulsie (elicea), actionareaacestora fiind facuta de motoare diferite (autogirul,vertoplanul etc).

GIRODIRECTIONAL, aparat de bord giroscopic pentrudeterminarea si mentinerea pozitiei azimutale a uneiaeronave, utilizat în special în zborul fara vizibilitate sicel automat. G. este mai sesnsibil si mai precis decâtbusola. Sin. semicompas giroscopic, girocompas.

GIROMETRU, instrument giroscopic de bord care determina siînregistreaza viteza de rotatie a aeronavei.

GIROORIZONT, aparat de zbor giroscopic utilizat sprematerializarea liniei orizontului, permitând cunoastereapozitiei aeronavei fata de aceasta. Giroorizontul esteutilizat în zborul automat si în cel fara vizibilitate.

GIROPILOT, aparat giroscopic de bord destinat mentineriitraiectului prestabilit al unei aeronave si asigurariitrecerii automate pe un alt traiect (drum). Sin. pilotautomat.

Page 93: Glosar aviatic

GIROPLAN, autogir prevazut cu un rotor cu patru pale care serotesc în jurul unui ax aproape vertical situat în planullongitudinal al aeronavei si cu aripa de avion fixa.

GIROSCOP, piesa cu simetrie axiala mentinuta în miscare derotatie, mentinând directia initiala a axei de rotatie fatade un sistem de referinta inertial. Proprietatilegiroscopului se utilizeaza la determinarea pozitiei înspatiu a unei aeronave în cadrul zborului instrumental(fara vizibilitate). Giroscopul intra în compunereadiverselor aparate de bord: giroscopul,girodirectionalul etc.

GIROVERTICAL, giroscop cu axa de rotatie verticala.GIURETA, instrument metrologic utilizat pentru determinarea

directiei si masurarea vitezei si intensitatii vântului.Girueta este compusa dintr-un cadran circular gradat pecare se misca indicatorul punctelor cardinale si o placutade metal care capata o anumita înclinare fata de verticalasub actiunea vântului, indicându-i intensitatea.

GISMENT, unghi format de axa unei aeronave în zbor cudirectia unui post de radio-emisie de pe sol.

GLAVAN IOAN (1969 Timisoara), pasionat al sporturiloraviatice, vicecampion national la deltaplanism, categoria16-19 ani, individual 1988, urcând de mai multe ori pepodium în întrecerile pe echipe la deltaplanism siparapantism. Este primul pilot de dirijabile si baloanelibere cu aer cald (dupa 1990) si primul pilot demotoparapanta din România. Mai are la activ salturi cuparasuta si zboruri cu motodeltaplane, avioane si avioaneultrausoare, motoplanoare si elicoptere. Este membrufondator al sectiei de parasutism C.S. “Universitatea” dinTimisoara si a Filialei Timisoara a A.S. “Paramord” dinBaia Mare.

GLISADA, zbor alunecat al aeronavei în lungul aripii înclinate.

Page 94: Glosar aviatic

Glisada se poate realiza în vederea aterizarii pentrupierderea înaltimii fara a parcurge pe timpul manevreloro distanta mare.

GLISARE, deplasarea pe apa a hidroavioanelor sau a altoraeronave dotate cu flotoare.

GLISOR1, piesa care fixeaza aripa de fuzelajul unui aeromodel.GLISOR2, Sin. deltaplan.GOL DE AER, zona din atmosfera terestra în care o aeronava

întalneste un curent de aer descendent puternic.GRUP DE AVIATIE, unitate de aviatie compusa din 2-3

escadrile, care intra în compunerea unei flotile de aviatie.GRUP DE CERCETARE-DIVERSIUNE, subunitate

specializata, formata din 10-12 oameni, parasutati saudebarcati, infiltrati în spatele frontului, având misiuni cuun caracter deosebit: distrugeri de obiective importante side cai de comunicatie, infectarea cu substante chimice sibacteriologice a terenului, atmosferei si a surselor de apa,asasinarea sau rapirea unor persoane importante,capturarea de documente secrete, descoperirea unorobiective importante, indicarea tintelor si dirijareaaviatiei asupra acestora, înzestrarea si incitarea unorelemente de pe teritoriul adversarului pentru a comiteacte de spionaj sau sabotaj, lansarea de zvonuri false etc.

GRUP MOTOPROPULSOR, ansamblu format dintr-un motorcu ardere interna si cel putin cu o elice cuplata cu acesta.

Page 95: Glosar aviatic

H

HABITACLU, a) cutie speciala de alama sau alt materialantimagnetic care protejeaza compasul de umezeala silovituri; b) spatiu rezervat într-o aeronava pentru echipaj,calatori, posta etc.

HAM, sistem de echipare (v.).HANDLING, complex de servicii destinat satisfacerii

aeronavelor si a pasagerilor în timpul stationarii peaeroporturi.

HANGAR, cladire special construita si utilata în vedereaadapostirii, repararii, reviziei si întretinerii aeronavelor.Hangarul este format dintr-un acoperis înaltat pe stâlpi simai multe deschideri laterale.

HARTA AERONAUTICA, reprezentare redusa la scara a uneisuprafete de teren, care contine în plus elementespecifice activitatii de zbor. Hartile aeronautice fac partedin documentele de informare aeronautica, fiinddocument de baza pentru pregatirea si asiguurareazborului, având rolul de a asigura, prin datele puse ladispozitia echipajului, reusita zborului ca realizare a sa îndeplina securitate, ca încadrare în timp si ca realizare aeconomicitatii. Hartile aeronautice se clasifica dupa scopastfel: harti de ansamblu (destinate pregatirii generale atraiectelor lungi), harti de navigatie (destinate pregatiriisi desfasurarii zborurilor pe diferite traiecte), hartileregiunilor terminale de control (înfatiseza procedurilede zbor în zona aeroporturilor în vederea aterizarii),harti de aterizare (furnizeaza detalii de pe suprafata demanevra a aeroportului si ajuta în faza finala la trecereade la zborul instrumental la zborul la vedere), harti de

Page 96: Glosar aviatic

obstacole de aerodrom (permit stabilirea posibilitatilorde exploatare a diferitelor tipuri de aeronave, în functiede obstacolele din jurul aeroportului), harti de orientarepe aerodromuri cu suprafete de manevra complexe(permit orientarea echipajului pe aerodromuri cu numarmare de piste si de instalatii conexe), harti cu profilulterenului (destinate apropierii de precizie, pentru pistedotate cu echipamente de aterizare dupa instrumente decategoria a II-a).

HARUTUNIAN HARIUTUN (1955 Timisoara), pasionat deaviatie, a construit în 1988 un avion ultrausor deconceptie originala dupa planurile si calculele ing. DorelIspas, cu motor de VW modificat de Richard Hollinek. Asuferit persecutiile regimului.

HIDROAEROMODEL, aeromodel cu fuzelaj si flotoare carepoate decola de pe apa.

HIDROAVIATIE, a) ramura a aeronauticii care se ocupa custudiul hidroavioanelor; b) aviatie dotata cuhidroavioane.

HIDROAVION, aerodina de constructie speciala carestationeaza pe suprafata unei ape decoleaza si amerizeazade pe aceasta, având în locul trenului de aterizare douaflotoare sau coca (fuzelajul servind drept flotor).Hidroavioanele fac parte din clasa C, subclasa C2: C2a(sub 600 kg), C2b (1200-2100 kg), C2c (peste 2100 kg).Hidroavioanele militare se întrebuinteaza în activitatileduse în zonele de litoral, pentru cercetare, sprijin si altemisiuni, în folosul fortelor navale sau de uscat.Hidroavionul postal este destinat transporturilor postaleîn zone inaccesibile datorita suprafetelor mari de apa careînconjoara zona de destinatie.

HIDROBAZA, baza pentru hidroavioane.

Page 97: Glosar aviatic

HIDROBOMBARDIER, hidroavion destinat actiunilor debombardament ca sprijin al fortelor terestre sau navale.

HIDROELICOPTER, elicopter prevazut cu flotoare pentru aputea stationa pe apa si pentru a decola sau a ameriza peaceasta.

HIDROPLANARE, deplasare a unui hidroavion pe suprafataapei prinautopropulsie aerodinamica.

HIDROPTER, ambarcatiune care survoleaza suprafata apeidatorita aripilor escamotabile comandate de un ordinator.

HIDROSCALA, portiune dintr-un lac mare sau golf, carepermite stationarea, decolarea si amerizareahidroavioanelor, fiind amenajata cu instalatii pe mal si înapa destinate manevrei, adapostirii si întretineriiacestora.

HIDROMETRU, instrument pentru masurarea umiditatiiaerului atmosferic. Hidrometrele pot fi: chimice (sebazeaza pe absorbtia vaporilor dintr-un volum cunoscutde catre o substanta chimica), cu fir de par (bazate peproprietatea firului de par de a se alungi când absoarbevapori), de condensare (determina punctul de roua;racind un corp în aerul atmosferic, el se abureste latemperatura pentru care presiunea vaporilor este egala cupresiunea vaporilor saturati). Hidrometrul se utilizeaza însalile de depozitare a materialelor volante (ex. salaparasutelor).

HIPERSONIC, avion cu viteza de peste Mach 5 (v.).HIPERSUSTENTATIE, procedeu de marire a fortei portante la

viteze mici, la aterizare sau decolare pentru ca manevrasa nu devina periculoasa. Hipersustentatia se realizeazacu ajutorul unor dispozitive instalate la bordul descurgere al aripilor (fie pe ampenaje) modificând formageometrica sau profilul acestora (prin variatia unghiuluide sageata sau cresterea curburii profilului), fie

Page 98: Glosar aviatic

bazându-se pe absorbtia sau suflarea stratului de aer(limita) de pe anumite parti ale învelisului avionului.

HIPOXEMIE, scaderea cantitatii de oxigen din sânge, legata side scaderea presiunii partiale a bioxidului de carbon însânge (hipocapnie), cauzând boala de înaltime.

HOBAN, piesa din sârma de otel profilata sau în forma de baracare asigura legatura între aripile unui biplan, alaturi demontanti, servind la preluarea eforturilor de tractiune.Hobanele sunt utilizate si la deltaplane.

HOBANARE, a) actiunea de a sustine prin hobane; b)totalitatea hobanelor unui avion.

HOLLINEK RICHARD (1950 Timisoara), pasionat alsporturilor aviatice, realizator al reductorului motoruluisi a elicei motodeltaplanului conceput si construit deinginerul timisorean Eugen Rau si al modificarilormotorului avionului ultrausor construit de HariutunHarutunian (v.), suferind persecutiile regimului. estemembru fondator al Filialei Timisoara a A.S.PARAMORD Baia-Mare. Are la activ zboruri cudeltaplanul si motodeltaplanul, cu parapanta simotoparapanta.

HUBLOU, fereastra circulara în fuzelajul unei aeronave pentruaerisire si iluminat.

HUSA VOALURII, sac din pânza destinat plierii voaluriiparasutei principale (sau de salvare).

Page 99: Glosar aviatic

I

IESIRE-AVION, decolarea unei aeronave sau a unei formatiide avioane o singura data în vederea executarii unui zborsau a unei misiuni de lupta. În functie de esalon si denumarul de avioane participante se utilizeaza termeniiiesiri-avion, iesiri-celula, iesiri-patrula,iesiri-escadrila etc.Stabilirea posibilitatilor aviatiei pe operioada de timp determinata se face în iesiri care depindde misiunile de îndeplinit, disponibilitatea tehnicii delupta si a personalului navigant, timpul, conditiileatmosferice si starea de asigurare materiala.

ILUMINAREA CÂMPULUI DE LUPTA, are drept scopiluminarea terenului si a obiectivelor inamice pentrumarirea efectului actiunilor de lupta pe timp de noapte:ofensive, trageri cu armamentul de artilerie si deinfanterie, bombardamente aeriene. Se realizeaza cuproiectile de artilerie si cu bombe de aviatie cuîncarcatura luminoasa (pentru zone apropiate si de micaîntindere) si cu rachete luminoase cu parasuta. Aceastaactiune se executa corelat cu utilizarea aparaturii opticepe timp de noapte si poate fi: continua, pe toata durataactiunii de lupta si periodica, în anumite momente.

IMELMANN, figura acrobatica aeriana constând dintr-ojumatate de luping, urmata de un semitonou. Este folositde aviatia de vânatoare în luptele aeriene, precum si deaviatia de vânatoare-bombardament dupa actiunile încabraj la 45o, 90o si 110o.

INADAPTARE LA ZBOR, incapacitatea de atingere aobiectivelor cuprinse în programele de instruire, atât subaspectul formarii deprinderilor de pilotaj, cât si sub cel al

Page 100: Glosar aviatic

integrarii generale în mediul socio-profesional.Iandapatarea la zbor este asociata cu faza initiala aformarii profesionale, anterioara obtinerii brevetului deprofesionist. Inadaptare este socotita situatia în care s-aluat o hotarâre formala, pe linie administrativa de opriredefinitiva de la zbor, în urma unei examinari complexe laInstitutul de Medicina Aeronautica, fie la propunereaorganului competent dintro scoala de aviatie.

INCIDENT AVIATIC, eveniment neasteptat care survine întimpul activitatii de zbor, împiedicând desfasurareaacestuia în conditii optime.

INCIDENTA, unghi format de linia de referinta a profiluluiaripii unei aeronave (coarda profilului, axa de portantanula sau bitangenta la intrados) cu directia ei deînaintare. Sin. unghi de incidenta.

IMERSIUNE AERIANA, patrundere de scurta durata a fortelorarmate aeriene într-un spatiu aerian strain în vedereaexecutarii unui atac prin surprindere asupra unuiobiectiv.

INDICATOR DE DRUM, instrument care înfatiseaza situatiadin punct de vedere al navigatiei, furnizând date legatede: drumul magnetic sau relevmenatl, capul magneticobligat, capul magnetic real urmat, abaterea laterala fatade un relevment sau un fascicol de directie, indicatii depanta, indicatii de sens “spre” si “de la” un radiofar,indicatii de distanta.

INDICATOR DE GLISADA, clinometru lateral.INDICATOR DE PANTA, instrument care indica înclinarea

unei aeronave fata de un plan orizontal. Indicatoarele depanta pot fi cu pendul sau cu lichid. Se utilizeazaindicatorul de panta longitudinala, care indica unghiulde urcare sau de coborâre a aeronavei, si transversala,care indica înclinarea laterala a avionului. Sin.

Page 101: Glosar aviatic

clinometru sau înclinometru.INDICATOR DE PREZENTARE, aparat de bord care prin

intermediul unui ecran vizualizeaza harta rutei ceurmeaza a fi strabatuta cât si alte elemente (pozitiaactuala a aeronavei, drumul real urmat, abaterea laterala,drumul de urmat, distanta catre punctul obligat altraiectului.

INDICATOR DE RADIOLO-CATIE, instalatie din completulstatiei de radiolocatie, care da posibilitatea operatoruluide radiolocatie sa aprecieze coordonatele spatiale aleobiectivelor de radiolocatie. Exista indicator deradiolocatie: pentru determinarea distantei de laradiolocator la obiect; de observare radial-circular;pentru determinarea directiei spre obiect; de altitudine;pentru masurarea înaltimii de zbor a tintelor aeriene.

INDICATOR DE VIRAJ, aparat giroscopic care indica vitezaunghiulara de rotatie a aeronavei în plan orizontal. Esteutilizat în special în cadrul zborului fara vizibilitate, darsi pentru controlul calitatii zborului (corectitudineamanvevrarii comenzilor în timpul virajului).

INDICATOR DE VIRAJ SI GLISADA, giroclinometru.INDICATOR DE VITEZA, instrument de bord care indica

viteza relativa a aeronavei fata de aerul în care sedeplaseaza. Indicatoarele de viteza pot fi: cu tub Venturisau cu tub Pilot. Sin. vitezometru.

INDUSTRIE AERONAUTICA / AVIATICA, ramura aindustriei care grupeaza totalitatea întreprinderilor careproduc materiale volante sau conexe necesaradesfasurarii activitatilor de zbor.

INEL DE PLAFON, instalatie compusa dintr-un cadru metalicsau de lemn de care este fixat un cablu pe scripeti de careeste atasat un inel metalic cu diametrul de 0,8-1,20 m decare se prind suspantele si hamul unei parasute,

Page 102: Glosar aviatic

putându-se exersa miscari de asezare comoda în hamdupa deschiderea parasutei, manevrarea comenzilorpentru executarea virajelor cu parasuta, pilotareaparasutei cu ajutorul unghiurilor de fanta, deschidereaparasutei de rezerva, luarea pozitiei corecte pentruaterizare.

INHALATOR DE OXIGEN, aparat care furnizeazaechipajelor (si pasagerilor) o cantitate de oxigen dozataîn timpul zborului la înaltimi mari, unde presiuneascazuta a aerului nu asigura respiratia normala.

INIMA, îmbinarea centrala a deltaplanului, aflata la intersectiachilei cu bara transversala, care coincide cu punctul desuspendare al pilotului, marcând centrul de greutate alaparatului.

INSTALATIA ANTIINCENDI-ARA, ansamblu de aparate simijloace de a avertiza sonor si optic aparitia incendiuluisi de a declansa automat sau manual substantaantiincendiara la locul incendiului. Instalatiaantiincendiara are în componenta: extinctoare, blocuri cusupape de sens, blocuri cu robinete repartitoare, sistemde semnalizare a incendiului, conducte, colectoarepulverizatoare pentru substante antiincendiare.

INSTALATIA DE DEJIVRARE, ansamblu tehnic destinatînlaturarii jivrajului (v.) de pe bordul de atac al palelorelicelor, de la prizele de aspiratie, de pe aripi si suprafetede comanda. Înainte de decolare dejivrarea se face cuajutorul unor lichide de dejivrare cu care se stropesteavionul. În aer se utilizeaza instalatii cu: aer comprimat(în acest scop fiind montate pe bordurile de atacînvelisuri de cauciuc care se deformeaza alternativ cu aercomprimat actionat de o pompa), rezistente electrice(aflate în partea inferioara a bordului de atac) sau cu aercaptat de la sistemul de presiune (compresoare cu

Page 103: Glosar aviatic

turbina).INSTALATIA DE ÎNALTIME, ansamblu tehnic cu rol de a

asigura conditiile de viata si activitate normala aoamenilor în timpul zborurilor la înaltimi mari,protejându-i împotriva actiunii presiunii scazute, ainsuficientei oxigenului si a temperaturilor mici.

INSTALATIA DE LANSARE, ansamblu constructiv, deregula mobil, pentru lansarea proiectilelor cu reactie si arachetelor pe traiectoria dorita, putând fi amenajatepentru amplasare pe avioane sau elicoptere. Instalatiilede lansare pot fi: tip lacat sau alta forma (din clasa celorde lungime zero).

INSTALATIA DE OXIGEN, ansamblu tehnic care furnizeazaoxigen gazos la cererea echipajului si automat saucomandat pentru pasagerii cabinei în cazuldezetanseizarii cabinei. Instalatia de oxigen poate fiutilizata n scopuri terapeutice pentru un numar limitat depasageri.

INSTALATIA DE PROTECTIE A ZBORULUI, ansamblucomplex de zbor destinat protectiei zborului si a vietiipasagerilor si a echipajului, din aceasta categorie facândparte cele: de înaltime, de oxigen, antijivraj,antiincendiara si sanitara.

INSTALATIA SANITARA, ansamblu tehnic de alimentare cuapa potabila a grupurilor sanitare, asigurând scurgerea îngrupul colector, care la sol se vidanjeaza înainte deîncarcarea cu apa si substante chimice. Circulatia apei serealizeaza cu ajutorul unor pompe sau cu aer comprimat.

INSTRUCTOR (PROFESIONIST), persoana calificata pentrua pregati la sol si în aer elevi în diverse ramuri aviatice,care este obligata periodic (de regula anual) sa sustinaexamene pentru obtinerea licentei de instructorprofesionist.

Page 104: Glosar aviatic

INTENSITATEA ACTIUNILOR DE LUPTA ALEAVIATIEI, numarul misiunilor executate cu o anumitacategorie de aviatie într-o zi de lupta sau într-o anumitaperioada, putând fi valabila de la o zi la alta sau de la operioada la alta, depinzând de scopurile propuse, demisiunile trupelor de uscat sau ale marinei militare, dedisponibilitatea tehnicii de lupta a personalului navigant,de timpul si conditiile meteorologice, de starea deasigurare materiala a categoriei de aviatie respective.

INTERCEPTARE, a) operatiune de întâlnire comandata a celputin doua avioane. Ansamblul activitatilor care premergsi asigura interceptarea poate fi comandat la sol prinradio sau dirijat nemijlocit de unul sau de mai multipiloti ai aeronavelor angrenate în actiune. Parametrulprincipal al interceptiei este distanta dintre aparatele dezbor, iar parametrul derivat îl constituie vitezele relativeale aeronavelor; b) atacarea cu avioane de vânatoarespeciale sau cu proiectile teleghidate, cu propulsieautomata a aeronavelor inamice. Sin. interceptie.

INTERCEPTAREA TINTELOR AERIENE, procedeu deactiune în lupta folosit de aviatia de vânatoare carecuprinde zborul spre tinta aeriana si actiunile duse pentrunimicirea ei. Exista interceptarea tintelor aeriene dinpozitia “serviciu la aerodrom” (constând în decolarea, laordin, a avioanelor de interceptare ce se gasesc peaerodrom si nimicirea acestuia pe un aliniament dinaintestabilit sau pe directiile de acces îndepartate care ducspre obiectivele sau spre trupele proprii acoperite,procedeu aplicat în conditiile în care mijloaceleradiotehnice de cercetare pot oferi datele necesaredirijarii avioanelor de vânatoare pentru interceptare sinimicirea inamicului aerian înainte de atingereaaliniamentului probabil de bombardament sau de

Page 105: Glosar aviatic

lansarea rachetelor din categoriaaer-sol), si din pozitia“serviciu în aer” (constând în zborul nedirijat la tinta aavioanelor de interceptare sau al subunitatilor de aviatiede vânatoare care se gasesc în zona serviciului în aerdeasupra unui raion stabilit, în scopul nimicirii tintei pedirectiile de acces îndepartate care duc spre obiectivelesau trupele proprii acoperite, procedeul fiind utilizat însituatia în care acoperirea trupelor sau a obiectivelor nuse poate realiza prin procedeul de serviciu la aerodrom).Numarul de avioane si al zonelor de serviciu se stabilestede esalonul superior în functie de situatie si de datelecunoscute despre actiunile probabile ale inamiculuiaerian, de importanta obiectivelor de acoperit si dedispunerea acestora, de directiile probabile de actiune.Durata serviciului în aer se stabileste în functie demomentele cele mai importante, al actiunilor de lupta aleinamicului si conditiile meteorologice, iar timpul de zborîntr-un schimb este stabilit astfel ca avioanele devânatoare sa dispuna de o rezerva de combustibilnecesara ducerii luptei aeriene si înapoierii la cel maiapropiat aerodrom. Procedeul are avantajul interceptariisigure atintelor aeriene pe aliniamentele ordonate, darimplica un consum mare de forte aeriene.

INTERCEPTOR, avion de vânatoare foarte rapid, specialconceput pentru misiunile de interceptare.

INTERCOM, sistem de comunicatii interior între pilot siechipajul unei aeronave.

INTERVAL, distanta în timp, masurata în minte, secunde simicrosecunde, între doua sau mai multe tinte aeriene,precum si între doua sau mai multe formatii de aeronavedin compunerea aceleiasi tinte.

INTERDICTIE AERIANA, misiune ce vizeaza în specialobiectivele de importanta strategica din adâncimea

Page 106: Glosar aviatic

teritoriului inamic, putând fi: strategica si tactica.Interdictia aeriana este forma principala de ducere aluptei în adâncime. Interdictia de forte vizeaza trupelece se deplaseaza spre unitatile din esalonul întâi sau laraioane de concentrare, putând atinge în adâncime400-500 Km, având prioritate mijloacele nucleare aleinamicului, sistemele de cercetare si lovire de înaltaprecizie, gruparile blindate si mecanizate. Interdictialogistica sau de aprovizionare are drept scopdezorganizarea sistemului de aprovizionare cu munitii,alimente si carburanti si diverse materiale necesareactiunilor de lupta, vizând nodurile de comunicatie,statiile de cale ferata, trecerile importante peste cursurilede apa, depozitele de munitie si carburanti etc.Interzicerea surselor de materii prime si materiale areîn vedere o gama variata de obiective sursele decombustibil constituind o prioritate, uzine producatoarede tehnica militara, munitii etc., fiind executata cuprecadere de catre mijloacele aeriene strategice.

INTRADOS, a) fata inferioara a aripii unei aeronave pe care seexercita presiuni în timpul zborului; b) linia inferioara aconturului unui profil aerodinamic, cuprinsa între bordulde atac si bordul de scurgere.

ISPAS DOREL (1955 Uivar - 1988 Timisoara), inginerelectronist, pasionat de aviatie, a conceput planurile si aefectuat calculele avionului ultrausor construit deHariutun Harutunian (v.), suferind persecutiile regimului.A deschis activitatea de constructie si zbor cu deltaplanulsi motodeltaplanul în Timisoara, fiind fondatorulAero-Delta-Clubului “Traian Vuia” din Timisoara, care afunctionat pâna în 1993 pe lânga C.S. “Politehnica” dinTimisoara.

ISTORIA AVIATIEI, stiinta care se ocupa cu studiul aparitiei

Page 107: Glosar aviatic

si dezvoltarii aviatiei.IZOLAREA RAIONULUI ACTIUNILOR, misiune de lupta

care vizeaza interzicerea aprovizionarii trupelor inamicecu carburant, alimente si alte materiale. Izolarearaionului actiunilor se face cu ajutorul aviatiei.

Î

ÎMBARCARE, urcarea în aeronava a pasagerilor sau încarcareamarfurilor la bord.

ÎNALTIME DE ZBOR, distanta pe verticala a unei aeronavefata de un punct de referinta, care poate fi solul sau cotalocului de dispunere a aparatului care determinaaltitudinea de zbor a tintei. Se disting: înaltimea de zborbarometrica (masurata de altimetrul barometric fata desuprafata izobarica considerata zero), înaltimea de zborrelativa (masurata fata de cota aerodromului dedecolare), înaltimea de zbor adevarata (masurata fatade nivelul marii). În raport de cota reliefului, înaltimilede zbor se împart în: razante (între 15 si 50 m), mici(între 50 si 1000 m), medii (între 1000 si 4000 m), mari(între 4000 si 12.000 m) si stratosferice (peste 12.000m). Înaltimea de zbor de siguranta se stabileste pentrusecuritatea zborului si variaza în raport de diferiteobstacole de pe traiectul de zbor: în zonele muntoase estede 400-500 m, în zonele de deal de 200-300 m, iar la ses100-200 m. Înaltimea de zbor de apropiere este cea lacare se executa manevrele de apropiere de aerodrom, încazul zborului fara vizibilitate, sau de un obiectiv ceurmeaza a fi bombardat sau fotografiat.

Page 108: Glosar aviatic

ÎNCALZIRE AERODINAMICA, fenomen termodinamiccomplex, constând în încalzirea învelisului partii frontalesi a bordurilor de atac ale componentelor portante, înspecial a aparatelor aerospatiale care traverseazaatmosfera densa. Încalzirea aerodinamica este provocatade frânarea energica datorata comprimarii aerului prinunde de soc (v.) Si unele fenomene de vâscozitate.Protejarea învelisurilor de efectele încalziriiaerodinamice, care poate provoca pierderea stabilitatiimaterialelor din care se confectioneaza curent acesteparti, se face prin utilizarea aliajelor termorezistente cu:nichel, titan sau metalo-ceramice; acoperirea partilorexpuse cu straturi refractare sau cu materiale care prinîncalzire sublimeaza, absorbind puternic caldura; prinracirea învelisurilor etc.

ÎNCARCARE ALARA, greutatea totala a unei aeronaveîmpartita pe suprafata totala a aripilor acesteia.Încarcarea alara primeste frecvent valori de 400-500Kg/m2 în special la avioane comerciale de pasageri saude marfuri.

ÎNCARCATURA DE BOMBE, cantitatea de bombe care poatefi transportata la bordul unui avion în vederea îndepliniriimisiunii de lupta.

ÎNCARCATURA UTILA, parte a aeronavei compusa dinechipaj si aparatura din cadrul sistemelor de comanda,dirijare si control.

ÎNCEPUTUL PARCURSULUI DE LUPTA, repercaracteristic de pe sol, stabilit prin calculul la pregatireaunei misiuni de lupta, fata de obiectivul care urmeaza a filovit cu o formatie de avioane devânatoare-bombardament sau bombardament, de la careîncep manevrele de apropiere, vizare si ataculobiectivului.

Page 109: Glosar aviatic

ÎNCERCARE DE ZBOR, zbor efectuat în vederea obtineriiunor date privind functionarea unei aeronave sau a unorechipamente nou concepute si pentru calculareafiabilitatii când se urmareste anduranta produselortestate. Încercarea de zbor se efectueaza pe baza unuiprogram de încercari de zbor aprobat. De regula nu semonteaza pe o aeronava neîncercata în zbor un motorcare nu a fost omologat. O aeronava poate obtinecertificatul de navigabilitate dupa parcurgereasatisfacatoare a programului de încercare în zbor.

ÎNFUNDARE, miscare pe verticala a unei aeronave, a careiportante scade sub valoarea greutatii proprii. Înfundareaare loc când viteza aeronavei scade mult (în cazul opririimotorului sau a motoarelor când densitatea aerului scadebrusc, când incidenta aripii creste prea mult). Viteza deînfundare este componenta verticala a unui planor carecoboara.

ÎNSOTIREA CELORLALTE CATEGORII DE AVIATIE,procedeu de actiune folosit de aviatia de vânatoare, careconsta în acoperirea formatiilor celorlalte categorii deaviatie împotriva atacurilor aviatiei de vânatoareinamice, prin zborul într-un dispozitiv de lupta comun.Acest procedeu se poate executa începând de la decolarepe tot timpul zborului sau pe anumite sectoare de traiect.Modul de însotire si realizarea dispozitivului de luptacomun sunt stabilite de comandantii unitatilor de aviatieînsotite si însotitoare, pe baza unui plan întocmit petimpul pregatirii misiunii de lupta.

ÎNTOARCERE, forma de manevra ofensiva executata înscopul patrunderii cu o grupare de forta puternica înspatele inamicului si care îl obliga sa lupte cu frontulrasturnat. Prin întoarceri se pt obtine rezultate decisive.Întoarcerea poate fi: operativa sau tactica.

Page 110: Glosar aviatic

ÎNVELIS, îmbracamintea exterioara a diferitelor elemente aleaeronavei (aripi, fuzelaj, comenzi) confectionata dinpânza, lemn sau metal si care preia în mare parteeforturile exercitate asupra aeronavei.

JJET, avion cu reactie destinat în principal transportului de

pasageri.JET REACTIV, jet de fluid care se scurge, de regula cu o

viteza de propagare mai mare decât a sunetului, dinajutajul reactiv al unui motor cu reactie. De viteza sitemperatura jetului reactiv depinde marimea fortei dereactie (v.).

JET SOCIETY, totalitatea persoanelor care circula cu un jet.JIVRAJ, depunere de gheata pe bordurile de atac ale aripilor,

elicelor sau alte portiuni ale acestora, pe ampenaje etc.ale unei aeronave (în conditiile traversarii unei zone cupicaturi de apa supraracita). Jivrajul produce reducereapericuloasa a portantei (v.).

KKAMIKAZE, avion încarcat cu exploziv, folosit de japonezi

spre finalul celui de-al doilea razboi mondial, pilotat deun voluntar care se sinucidea aruncându-se asupra tintei.

KILOMETRAJ, a) lungimea în kilometri a unui traseu de zbor;b) distanta parcursa de o aeronava în cursul uneideplasari. Kilometrajul se marcheaza pe harta.

Page 111: Glosar aviatic
Page 112: Glosar aviatic

L

LANSARE, a) executare de salturi cu parasuta; b) parasutareaunor materiale din aeronave; c) aruncarea bombelor dinaeronava; d) maevra de viteza constând în deplasarearectilinie accelerata a unei aeronave pe orizontala sau înpanta de urcare ori de coborâre, datorita surplusuluifortei de propulsie si a rezervei de energie potentiala (încoborâre), manevra executata în principal la decolare sipe timpul unor evolutii acrobatice; e) metoda folosita înpunerea planoarelor în zbor cu ajutorul automosorului, aremorcajului de avion sau a sandoului.

LANSATOR DE BOMBE, dispozitiv destinat lansariicomandate a bombelor de pe avion asupra unui obiectivsau în caz de avarie. Lansatorul de bombe poate ficomandat mecanic, electric sau automat. Lansareabombelor se poate face în salva sau în serie, câte una saucâte doua.

LARINGOFON, aparat de tipul microfonului, care se aplica pegât, în dreptul laringelui. Vibratiile coardelor vocale setransmit direct si nu prin intermediul aerului, ca lamicrofon. Laringofonul, desi nu permite captarea altorzgomote, are o fidelitate inferioara microfonului.

LATEU, teava subtire din aluminiu sau tub de plastic introdusîntr-unul din buzunarasele voalurii, pentru a imprimaaripii deltaplanului un profil aerodinamic.

LARGIMEA FORMATIEI, distanta între aeronaveleexterioare ale unei formatii, masurata între vârfurileplanurilor avioanelor respective.

LEGATURA DE COOPERARE, relatie organizata întrearmele de sprijin si între unitatile sprijinite (exemplu:

Page 113: Glosar aviatic

aviatie-marina), între unitati care îsi coordoneazaeforturile pentru o misiune comuna (exemplu desantulaerian si trupele care ataca frontal) precum si între unitativecine.

LEGEA ARIILOR, metoda de proiectare destinata obtineriiunei rezistente aerodinamice (v.) minime la portantanula în cazul unei configuratii date pentru o aeronava, aansamblului aripa-fuzelaj, la o viteza de zbor data.Aplicarea legii ariilor difera de avioanele subsonice lacele supersonice, depinzând de numarul Mach (v.).

LEST, încarcatura de nisip si pietris (sau apa) care asigurastabilitatea baloanelor, sau zborul termic pentru planoaresau parapante de înalta performanta.

LICENTA DE ZBOR, permis eliberat de autoritateaaeronautica personalului navigant si sportiv pe operioada de timp determinata, obtinut în baza unorexamene teoretice si practice si a examinarii medicale despecialitate.

LINIA DE POZITIE, locul geometric al tuturor punctelor carepot reprezenta pozitia aeronavei pe suprafata solului. Înpractica se folosesc: Ioxedronia, ortodrena, liniaazimuturilor (revelmentelor) egale, linia distanteloregale si linia diferentelor egale.

LINIA DRUMULUI REAL URMAT, reprezinta traiectul realurmat de aeronava, fiind de dorit ca aceasta sa coincidacu linia drumului obligat de urmat. Când cele doua liniinu coincid avem de-a face cu o abatere lateralaunghiulara sau abatere laterala lineara fata de liniadrumului obligat.

LINIA REVELMENTELOR/AZIMUTURILOR, reprezintalocul geometric al tuturor punctelor din care azimutulcatre un reper fix (exemplu: mijloc de radionavigatie)ramâne constant.

Page 114: Glosar aviatic

LINIE AERIANA, ruta aeriana între doua orase pe care sedeplaseaza curse regulate.

LINIE DE ATERIZARE, linie imaginara, sustinuta de reperepe sol, paralela cu directia vântului, care trece printr-unpunct fix, numit punct de aterizare.

LINIE DREAPTA, mod de zbor în care aeronava estementinuta pe directia unui reper de pe sol, dinaintestabilit, cu viteza normala.

LISA, bara metalica sau de lemn montata perpendicular pecadrele fuzelajului sau pe nervurile aripilor, legându-leîntre ele.

LIVRETUL AERONAVEI, document de evidenta cuprinzânddate referitoare la: provenienta, înmatricularea, termenulde valabilitate al certificatului de navigabilitate, raparatiietc.

LOC DE ÎMBARCARE/DEBARCARE, totalitateainstalatiilor si amenajarilor dintr-un aeroport care asiguraoperatiunile de îmbarcare si debarcare a pasagerilor,marfurilor, a trupelor etc.

LOCOTENT-COMANDOR, a) grad militar de ofiter superiorsituat ca treapta între maior si comandor; b) persoanacare poarta acest grad.

LONJERON, grinda longitudinala rezistenta la încovoiere,având forma sectiunii în dublu “T” sau cheson, care faceparte din scheletul de baza al aripilor sau al fuzelajuluiunor aeronave.

LORAN, procedeu de radionavigatie destinat distantelor mari,constând în determinarea pozitiei aeronavei cu ajutorul atrei statii.

LOVITURA DE AVIATIE, actiune de atac a aviatiei asupraunui obiectiv cu scopul nimicirii, neutralizarii sauîntârzierii acestuia. Loviturile de aviatie pot fi:simultane (utilizându-se mai multe formatii în acelasi

Page 115: Glosar aviatic

timp), concentrate (loviturile se executa cu majoritateafortelor de pe un obiectiv), succesive sau esalonate(loviturile asupra obiectivului se repeta la intervale detimp neregulate, utilizându-se aceleasi formatii saualtele, în scopul prelungirii efectului la obiectiv pe odurata mai mare de timp).

LOXODROMA, linia de pozitie care intersecteaza meridianelesub acelasi unghi constant. Navigatia cu ajutorulcompasului magnetic se efectueaza pe loxodroma,procedeul fiind simplu, utilizat pe distante mici.

LUCRU RELATIV, probe competitionale în parasutismulsportiv în care grupuri de parasutisti executa un programcu secvente impuse în cadere libera sau pe cupola (lucrurelativ pe cupola).

LUNGIMEA FORMATIEI, distanta longitudinala a uneiformatii de aeronave masurata între botul aeronavei capsi ampenajul ultimei aeronave.

LUPING, figura acrobatica complexa care consta în executareade catre o aeronava a unei miscari circulare în planvertical. Lupingul poate fi executat la diverse înaltimi, înfunctie de clasa aeronavei si gradul de antrenament alpilotului. Lupingul este utilizat si de catre avioanele devânatoare în lupta aeriana. Se disting trei variante deluping: normal (cabrajul aeronavei, zbor pe spate, picaj,redresare), inversat (picaj accentuat, zbor pe spate, zborîn cabraj, revenire în pozitia initiala) si iversat pe fata(zbor pe spate, picaj accentuat, zbor normal, cabraj pânala revenirea în pozitia initiala pe spate). Lupingul poate fiexecutat si de catre parasutisti, în cadere libera, fiindfigura impusa în programul de acrobatie aeriana.

LUPTA AERIANA, lupta între doua avioane sau elicoptere.Lupta aeriana este principala forma combativa a aviatieide vânatoare pentru nimicirea mijloacelor de atac aerian

Page 116: Glosar aviatic

ale inamicului. Fazele luptei aeriene sunt: cautarea tintei,apropierea de tinta, atacul si degajarea dupa executareaatacului. Elementele de succes ale luptei aeriene sunt:actiunea exclusiv ofensiva, initiativa, surprinderea,manevra impetuoasa, perseverenta, utilizarea deplina aposibilitatilor aeronavei. În lupta aeriana cu aviatia devânatoare atacul se executa, de regula, din emisfera dinspate, cu folosirea rationala a ecartului de viteza si amanevrelor.

MMACH, unitate de masura pentru viteza, utilizata în

aerodinamica, egala cu 340 m/s (v. Numarul Mach).MACHETA AVIONULUI, trenajor destinat simularii parasirii

aeronavei de catre parasutisti. Macheta avionului esterealizata, de obicei, din fuzelajul unui avion reformat,suspendat pe stâlpi, la înaltimea de 1-1,5 m (suprafata deaterizare fiind asigurata de o groapa umpluta cu nisip).

MACHETA ZBURATOARE, aeromodel, copie a uneiaeronave, capabil sa evolueze în aer.

MACHMETRU PLIOR, cadru militar calificat în întretinereasi exploatarea parasutelor militare.

MANETA DE ADMISIE A GAZELOR ÎN MOTOR, micapârghie de comanda care serveste la modificarea turatieimotorului.

MANEVRA PE VERTICALA, operatiune militara, constândîn plasarea pe calea aerului a unei grupari de forte înflancul sau în spatele inamicului. Manevra pe verticalacapata o larga întrebuintare în conditiile actuale datoritadezvoltarii aviatiei, elicopterelor, trupelor aeromobile si

Page 117: Glosar aviatic

de desant aerian. Rapiditatea manevrei pe verticala sisurprinderea inamicului pot schimba aspectul operatiei,facându-se posibile întoarcerea flancurilor, interceptareacomunicatiilor si lovirea rezervelor inamicului. Manevrape verticala usureaza îndeplinirea misiunilor de catretrupele care actioneaza frontul.

MANIABILITATE, proprietatea unei aeronave de a fi usormanevrata în orice împrejurare sau de a efectua usor sirapid comenzile transmise prin mijloace de comanda.

MANIFESTARE AVIATICA, actiune (sau ansamblu deactiuni) menita sa popularizeze activitatea aeronautica.

MANSA1, parte componenta a comenzilor unor aeronave,având forma unor pârghii verticale, cu ajutorul careiapilotul actioneaza din cabina anumite suprafete decomanda ale aeronavei (eleroane, aripi si profundorulla coada aeronavei). Deplasarea mansei înainte sauînapoi modifica înclinarea profundorului si avionul urcasau coboara. Deplasarea laterala a mansei comandaînclinarea eleroanelor, producând rotirea aeronavei înjurul axei longitudinale. Pe mansa aeronavelor de luptasunt amplasate butoane cu ajutorul carora se poatedeclansa tragerea cu rachete sau cu armament de bord,lansarea bombelor, comanda frânelor si legatura radio.Unele aeronave au manse prevazute cu volan.

MANSA2, sul de pânza fixat pe un suport de pe acoperisulcladirii statiei meteorologice, care indica puterea siintensitatea vântului. Sin. Maneca de vânt.

MANSA3, tinta confectionata din pânza dispusa pe un cadru delemn sau metalic, de forme variate, remorcata printr-uncablu de un avion, servind tragerilor aeriene sauantiaeriene de instructie.

MANUALUL DE OPERATIUNI DE ZBOR, document care

Page 118: Glosar aviatic

legalizeaza activitatea Aeroclubului Român, aprobat deAutoritatea Aeronautica Civila Româna, reglementând:activitatea de organizare si planificare a zborului;pregatirea personalului navigant; formarea si instruireapersonalului aeronavigant; validarea licentelor interne siinternationale; ordinea de înlocuire a comandantuluiaeroclubului; regulile privind timpul de munca si deodihna; modul de asigurarev a traficului aerian etc.

MASA DE PLIAJ, masa special construita în vederea plieriiparasutelor în sala de pliaj, având 12 m lungime, fiindconfectionata din lemn geluit si lacuit. În mod curent sefoloseste masa de pliaj de companie care aer aceeasilungime si este confectionata din material textil, fiindmai practica pe parcursul desfasurarii unei etape de zborsi lansari.

MASAJ AL ACULUI INDICATOR, exercitiu în planorism ceconsta în efectuarea comenzilor dupa indicatorul de viraj,fiind util în zborul instrumental.

MASAJ DE BILA, tema în planorism constând în actionareacomenzilor dupa indicatiile bilei giroclinometrului,exercitiu util în zborul fara vizibilitate.

MASCA DE OXIGEN, v. Inhalator de oxigen.MASINA AERODINAMICA/ZBURATOARE, vehicul care

se deplaseaza prin aer.MATERIAL VOLANT, material destinat zborului.MÂNER DECLANSATOR, parte componenta a dispozitivului

de declansare a deschiderii parasutei.MECANIC DE BORD, a) functie tehnica la bordul unei

aeronave; b) persoana având aceasta functie si care are casarcina principala supravegherea parametrilor functionaliai motorului/motoarelor.

MEDICINA AERONAUTICA, ramura a medicinei care seocupa cu studiul fiziologiei si a fiziopatologiei zborului,

Page 119: Glosar aviatic

a influentelor factorilor si a conditiilor de zbor asupraorganismului uman, si cu selectia riguroasa a aviatorilor.

MEDIU AERONAUTIC, totalitatea factorilor care actioneazaasupra organismului în timpul zborului.

METAR, mesaj de observatie meteorologica pentru aviatie,continând indicativul de amplasare al statiei, ora când seface observatia, directia de unde bate vântul,variabilitatea directiei vâtului, vizibilitatea minima,vizibilitatea maxima si directia fata de pista, vizibilitateade-a lungul pistei, timpul prezent, întinderea totala astratului de nori, temperatura la sol si temperaturapunctului de roua, presiunea, fenomenul forfecariivântului, previziuni.

METEOROLOGIE AERONAUTICA, ramura a meteorlogieicare studiaza fenomenele atmosferice si elibereazainformatii, buletine si previziuni indispensabiledesfasurarii activitatii de zbor.

METODA ENGLEZULUI, masura extrema luata de uninstructor de zbor constând în aplicarea unei lovituri cuun obiect contondent în capul elevului crispat pe mansacare pericliteaza în acest mod securitatea zborului.

METODA SMULGERII, mod prin care se efectuau lansari dinavioane, pilotul deschizând parasuta în timpul zborului,fiind smuls de aceasta din avion.

METODA DE NAVIGATIE AERIANA, mod teoreticrecomandat de asigurare a deplasarii în zbor. Cele maiimportante metode de navigatie aeriana sunt: metodanavigatiei observate (cuprinde ansamblul procedurilorpentru urmarea unui traiect aerian determinat de douasau mai multe puncte, precum si aflarea pozitieiaeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o harta,direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvateacestui scop, oferind avantajul sigurantei pozitiei

Page 120: Glosar aviatic

aeronavei prin identificarea reperelor), metodanavigatiei estimate (ansamblul procedurilor pentruurmarea unui traiect aerian stabilit între dou[ sau maimulte puncte si determinarea pozitiei aeronavei cuajutorul indicatiilor instrumentelor de ord si a calcului,fara a se face referire la reperele de pe sol), metodanavigatiei radioelectrice (utilizeaza posibilitatileelectronicii pentru determinarea elementelor necesaredeplasarii pe un traiect aerian, putând fi “de bord” - cândelementele se determina cu ajutorul mijloacelor aflate labordul areonavei, sau “de sol” - daca elementele sedetermina cu ajutorul mijloacelor aflate la sol), metodanavigatiei astronomice (ansamblul procedurilor careasigura determinarea pozitiei aeronavei si urmareste untraiect determinat, prin observarea astrilor ceresti cuajutorul unor instrumente specializate în acest scop),metoda navigatiei inertiale (permite determinareapozitiei aeronavei si urmarirea unui traiect stabilit prindoua sau mai multe puncte exprimate în coordonategeografice, pe baza informatiilor dobândite de fortele deacceleratie care actioneaza asupra celor trei axe aleavionului), metoda navigatiei izobarice (utilizata înzborurile la mare înaltime deasupra oceanelor si permitecontrolul aeronavei în directie prin determinarea deriveiacesteia si deci a drumului real urmat din înaltimea cititala altimetrul barometric si radioaltimetru). Precizia ceamai mare în realizarea zborului o prezinta navigatiainertiala, cât si cea radioelectrica.

MIJLOC/DE LUPTA/DE ACTIUNE/DE ATAC/AERIAN,denumire generala data tehnicii de lupta deservindatiunile militare (aici sunt incluse avioanele si aparatelede zbor fara pilot).

MIJLOC DE NAVIGATIE AERIANA, aparat care asigura

Page 121: Glosar aviatic

elementele necesare aplicarii unei metode de navigatieaeriana. Mijloacele de navigatie aeriana se pot clasificaastfel: mijloace generale sau geometrice (se bazeaza pemasurarea diferitilor parametri ce depind de forma,dimensiunile si proprietatile solului, din aceasta categorefacând parte: compasele magnetice obisnuite,girocompasele, sistemele directionale, vitezometrele,altimetrele cu capsula aneroida, termometrele aeruluiexterior, indicatorii de navigatie, sistemele inertiale,cronometrele etc.), mijloace de radionavigatie (sebazeaza pe principii electronice, din aceasta categoriefacând parte: radiogoniometrele, radiofarurile,echipamentele de masurare a distantei aeronavei etc.),mijloace astronomice de navigatie (se bazeaza peprincipiul masurarii parametrilor deplasarii astrilor pebolta cereasca, din aceasta categorie facând parte:astrocompasul, astrosextantul etc.) si mijloaceluminoase de navigatie (se bazeaza pe principiulutilizarii energiei luminoase pentru orientare, din aceastacategorie facând parte: balizajul luminos al pistei deaterizare, farurile de aerodrom si dispozitivul desemnalizare prin sclipiri a pozitiei aeronavei).

MINIAVION, a) avion de dimensiuni reduse destinat zborurilorde agrement; b) macheta de avion destinata parcurilor dedistractii.

MINICOPTER, elicopter pentru o singura persoana, utilizat înspecial de geologi, medici sau pompieri.

MITING AVIATIC, manifestare sportiva de mare amploareavând caracter de popularizare a activitatii aeronautice.

MITRALIERA, arma de foc automata prevazuta cu un suportde fixare, putând fi montata pe o aeronava, capabila de aexecuta foc continuu prelungit si în serii mai lungi decâtalte arme de foc automate. Mitralierele pot fi: usoare

Page 122: Glosar aviatic

(calibru obisnuit, pâna la 14,5 mm, pentru nimicireaaeronavelor ce zboara la distante de 500 m) si grele(împotriva aeronavelor aflate la distante de pâna la 1500m). Mitralierele pot fi: jumelate, cuplate cu o gura de focde artilerie (tun) aflata la bord, sau cu o alta mitraliera,dar de calibru diferit, actionarea acestora facându-sesimultan, de la acelasi mecanism.

MITRALIERA FOTOELECTRICA, dispozitiv pentruantrenarea pilotilor în executarea corecta a tragerilor înluptele aeriene, fara a consuma munitie. Mitralierafotoelectrica e compusa dintr-un aparat de fotografiatinstalat cu obiectivul în axul avionului de vânatoare sauvânatoare-bombardament, fiind în legatura cu butonul dedeclansare a rachetelor sau de deschidere a foculuitunurilor sau a mitralierelor de bord, care înregistreaza pefilm momentul deschiderii focului de catre pilot. Dupaprelucrarea filmului se poate stabili cu ajutorul unoraparate corectitudinea tragerii (distanta de deschidere afocului si unghiul sub care s-a deschis focul). Sin.fotomitraliera.

MITRALIOR DE BORD, servant al unei mitraliere instalate labordul unei aeronave de lupta.

MÂNECA DE VÂNT, dispozitiv pentru indicarea directiei si aintensitatii vântului, format dintr-un sac de pânzatronconic, montat pe un cadru metalic care se poate rotiîn jurul unui ax vertical. Mâneca de vânt se instaleaza peaeroporturi la un loc vizibil si cât mai înalt. Esteindispensabila în probele de precizia aterizarii.

MOCK-UP, macheta unui aparat de zbor construita la marimeanormala a acestuia, în scopul urmaririi modului în care sepot integra si intersecta componentele, cablajele,sistemele etc. ale viitoarei aeronave.

MOMENT AERODINAMIC, cuplu al fortelor aerodinamice

Page 123: Glosar aviatic

care actioneaza asupra unei aeronave aflata în miscarerelativa fata de mediul aerian, gasindu-se în raport cucentrul de masa al acesteia.

MONOLOC, avion cu un singur loc. Sin. monoplas.MONOMOTOR, avion cu un singur motor.MONOMOTOR DE BUZUNAR, aparat de zbor de dimensiuni

reduse, cu un singur motor si cu un singur plan, care semonteaza si se demonteaza în aproximativ zece minute.

MONOPLAN, avion cu un singur rând de aripi, asezatetransversal si simetric fata de fuzelaj.

MONOPLAS, monoloc.MONTANT, organ rigid în forma de bara asigurând rezistenta

celulei unei aeronave. Montantul leaga între ele aripileunui biplan sau aripa si fuzelajul unui avion ori aripa sibara de comanda ale deltaplanului.

MONTGOLFIER, aerostat primitiv cu aer cald.MOSOR, automosor (v.).MOTODELTA/PLAN, aparat de zbor format dintr-o aripa

delta (de deltaplan) careia i s-a atasat un triciclu pe cares-a montat un motor cu elice propulsiva.

MOTOPLANOR, aparat de zbor a carei sustinere este realizataprin reactiile aerodinamice pe suprafetele care ramân fixeîn timpul aceluiasi regim de zbor si este prevazut cu unmotor auxiliar, care îi permite sa zboare cu propriilemijloace. Motorul este utilizat în scopul atingerii zonelorde ascedenta sau pentru efectuarea unui zbor deîntoarcere, putând fi pus în functiune în timpul zborului.

MOTOPROPULSOR, agregat asemanatorturbopropulsorului (v.) care în loc de turbina are unulsau doua motoare cu ardere interna.

MOTOR, organ de forta care propulseaza aeronava si îi conferao anumita viteza de zbor. Exista motoare cu combustieinterna, cu reactie, din cauciuc (compus din fire elastice

Page 124: Glosar aviatic

care prin destindere pot învârti elicea unui aeromodel)etc. Motorul cu reactie, motor capabil sa dezvolte oforta de propulsie prin evacuarea cu viteza a jetuluireactiv în sens opus acestei forte. Forta de tractiune esteo consecinta a aplicarii teoremei impulsului, valoarea eifiind egala cu suma reactiunilor fortelor care accelereazasubstanta evacuata din motor sau cu produsul dintredebitul masic al jetului si viteza în vid a acestuia. Laaeronavele care zboara în atmosfera si nu în vid, fortareactiva este diminuata ca urmare a presiunii existente lanivelul sectiunii de iesire a gazelor din motor,împiedicându-se destinderea gazelor în continuare.Motoarele reactive se pot împarti în: motoareaeroreactoare (în care jetul reactiv se formeaza prinarderea carburantului folosind aerul atmosferic si înmotoare racheta (care utilizeaza carburanti sicomburanti depozitati la bordul aerospatial. Motorul cureactie cu propergol lichid regleaza forta de tractiuneautomat prin program, din exterior sau din interior,actionând asupra debitului, coeficientul de amestec alcomponentilor propergolului este mentinut cât maiaproape de valoarea pentru care se obtine un impulsspecific maxim. Motorul cu reactie cu propergol solidregleaza forta de tractiune prin modificarea controlata asuprafetei de ardere a blocului de propergol, a careiforma geometrica rezulta din programul de ardereprestabilit. Notiunea de forta de tractiune specifica sauviteza caracteristica se utilizeaza pentru apreciereacalitativa a propergolului. Motorul racheta, motor cureactie al carui jet reactiv se formeaza ca urmare aproceselor termodinamice independente de mediulstrabatut, forta de tractiune crescând o data cu micsorareadensitatii mediului. Tractiunea motorului racheta este

Page 125: Glosar aviatic

egala cu produsul dintre debitul masic al gazelor din jetulreactiv si viteza de evacuare a acestuia din motor. Înaeronautica se folosesc motoare racheta cu propergolisolizi în calitate acceleratoare de start în faza de decolarea avioanelor de pe portavioane sau a avioanelor cugreutate mare. În astronautica motoarele cu combustibililichizi (criogenici) au cunoscut o mare dezvoltare. Existamotoare racheta de mai multe tipuri: chimice, nucleare,cu plasma, ionice, fotonice si termosolare.

MOTOREACTOR, motor cu reactie compus dintr-un motor cuardere interna si un compresor antrenat de acesta.

MULINETA, elice mica utilizata la frânele aerodinamice saupentru actionarea unui generator electric carealimenteaza instalatia de bord.

MULTIPLAN, avion cu mai multe aripi suprapuse.MUNITIE DE BORD, cantitatea de munitie încarcata pe o

aeronava de lupta pentru armamentul de pe acesta.

NNACELA, cos deschis din nuiele sau cabina metalica atârnata

de un aerostat, în care se transporta aeronautii, aparatelede bord, lestul si motorul sau motoarele (în cazuldirijabilelor).

NAS, partea anterioara a fuzelajului unei aeronave.NAVA, aeronava, vehicul aerian.NAVIGARE, deplasare în aer, zbor.NAVIGANT, personal care face parte din echipajul unei

aeronave.NAVIGATOR, a) membru al echipajului unei aeronave care

dirijeaza exclusiv navigatia; b) în aviatia militara ofiterulnavigator are ca sarcina dirijarea avioanelor, de la sol sau

Page 126: Glosar aviatic

în zbor, pentru ajungerea acestora la obiectiv/tinta sauîntr-un anumit punct. Ofiterul navigator cu dirijareaeste un component al unei echipe de lupta dintr-un punctde comanda al unei unitati de aviatie de vânatoare sau devânatoare-bombardament, care raspunde de dirijareaaeronavelor de lupta proprii si coducerea acestora într-opozitie favorabila de deschidere a focului asupraobiectivelor inamice. Dirijarea se executa pe baza datelorde radiolocatie existente despre avioanele inamice si celeproprii prin intermediul statiei de radi-emisie-receptie,acordata pe acelasi canal de lucru cu cel al aeronavelorde lupta. Ofiterul navigator de bord este component alechipajului unei aeronave cu mai multe motoare(bombardament sau transport). Raspunzând de navigatiaaeronavei între punctele ordonate ale misiunii.

NAVIGATIE AERIANA, stiinta care se ocupa cu studiulmetodelor si practicilor cele mai eficiente de asigurare adeplasarii aeronavelor în spatiul aerian în deplinasiguranta a zborului. Dupa procedeele utilizate pentru adetermina pozitia aeronavei si pentru orientarea acesteiape traseu, se deosebesc: navigatia observata (conduceredupa repere observate cu ochiul liber si confruntate cuharta sau recunoscute din memorie; din cauza ?????, încaz de vizibiitate redusa sau nula, este utilizata tot mairar), navigatia astronomica (utilizeaza determinari înraport cu pozitia unor astri), navigatia estimata (pozitianavei este determinata în functie de distanta parcursa,folosind doar instrumentele de bord), navigatia radio(utilizeaza procedee de determinare a pozitiei aeronaveibazate pe receptionarea a doua semnale radio emise dedoua statiuni ale caror pozitie pe harta este cunoscuta,distingându-se moduri de navigatie prin radiolocatie,radioelectrica sau radioelectronica, radiomagnetica sau

Page 127: Glosar aviatic

radiogoniometrica).NAVIGRAF, instrument de bord cu ajutorul caruia se determina

viteza si deriva fata de sol a unei aeronave.NEGATIVA, termen tehnic uzual în parasutism, desemnând

pozitia de cadere libera sageata pe spate.NERVURA, bara metalica sau din lemn care face parte din

scheletul unei aripi de avion sau planor, asezattransversal pe lonjeroanele aripii pentru a asigurarigiditatea acesteia.

NOD DE AERODROMURI, totalitatea aerodromurilor - debaza, de rezerva, de manevra si false pe care le are ladispozitie o unitate de aviatie.

NUMARUL MACH, este raportul dintre viteza de deplasare aunei aeronave si viteza de propagare a sunetului laaltitudinea la care are loc zborul în conditiile unui mediuneperturbat. Numarul Mach se exprima prin: 1,2...5M,valoarea unui Km a vitezei de 1M=1224 Km/h.Numarul Mach local este raportul dintre viteza fluiduluiîntr-un anumit punct al domeniului în care are locmiscarea (pe o componenta a unei aeronave) si vitezasunetului în acel punct. Numarul Mach critic este acelM al avionului la care pe o zona oarecare de scurgere aaerului deasupra aripii se atinge viteza sunetului - M=1 -,viteza reala a avionului fiind mai mica decât M.Numarul Mach capabil este M la care aripafunctioneaza în regim controlat, vitezele locale fiindreduse fata de viteza de zbor.

Page 128: Glosar aviatic

OOBIECTIV PENTRU TRAGERILE TERESTRE, tinta

punctuala, liniara sau zonala asupra careia urmeaza a seexecuta tragerea cu armamentul de la bord sau a se lansabombele.

OBSERVAREA, procedeu de baza al cercetarii spatiului aerian,maritim si terestru, constând în supravegherea câmpuluide lupta, pentru obtinerea de informatii despre inamic,teren sau trupe proprii cu ajutorul aparaturii sau cu ochiulliber. Observarea aeriana este executata cu mijloaceaeriene: aeronave, mijloace de zbor fara pilot si sateliticu aparatura automata de observare si transmitere,putând fi executata pe orice vreme (în infrarosu) si laorice distanta. Observarea sptiului aerian consta însupravegherea acestuia de catre observatorii posturilor decomanda, în scopul descoperirii tintelor aeriene.Observarea navala consta în supravegherea spatiuluimaritim de catre observatorii de la bordul avioanelor sauelicopterelor.

OBSERVATOR NAVIGANT, militar aflat la bordul uneiaeronave pentru a executa misiunea de observare.

OCTANT, instrument utilizat în navigatia aeriana pentruobservarea înaltimii astrilor si pentru determinareadistantei unghiulare.

OFITER CU DIRIJAREA AVIATIEI SI INDICAREAOBIECTIVELOR, ofiter de aviatie trimis îndispozitivul de lupta al unitatilor mecanizate din primulesalon, înzestrat cu mijloace de transmitere sol-aer, înscopul dirijarii aviatiei de sprijin asupra obiectivelor

Page 129: Glosar aviatic

inamicului ce urmeaza a fi nimicite, indicându-le siusurând descoperirea acestora. Observarea se face directcu ajutorul indicatorului optic circular al statiei deradiolocatie, la dispozitia ofiterului, sau prin precedareaformatiei de avioane de catre un avion de cercetare,dirijat prin radiolocatie la obiectiv de ofiterul cu dirijareape baza indicatiilor din hartile de lucru ale statelormajore ale unitatilor mecanizate.

OFITER DE LEGATURA DE AVIATIE, ofter de aviatieatasat unei unitati mecanizate din primul esalon, pentrumentinerea cooperarii dintre aviatie si trupele de uscat petimpul desfasurarii actiunilor, având urmatoarele sarcini:prezentarea posibilitatilor aviatiei de sprijin pentrunimicirea obiectivelor din fâsia de ofensiva/defensiva aunitatii; propunerea obiectivelor ce urmeaza a fi nimicitede aviatie cu posibilitatea optima, precum si timpul deinterventie sau de repetare a loviturilor; mentinereapermanenta a legaturii cu esalonul superior si unitatile deaviatie de sprijin, pentru a asigura oportunitatea cererilorde resurse, fiind dotat cu aparat de radio emisie-receptie.

OPERATIE, totalitatea actiunilor de lupta duse de catreunitatile operative si strategice dupa un plan unic, pentruîndeplinirea unor scopuri operative sau strategice. Dupascop se pot distinge: Operatia de desant aerian(preconizata a fi dusa cu grupari operative de desantaerian - lansat sau debarcat - în adâncimea operativa ainamicului, pentru a întoarce apararea acestuia, aceastamanevra fiind combinata cu actiunile ofensive frontale),Operatia aeriana (totalitatea actiunilor duse pe una saumai multe directii aeriene operativ-strategice, în scopuldistrugerii unor obiective importante ale inamicului,putând coopera si cu celelalte categorii de forte armate,utilizând mijloace de distrugere conventionale si

Page 130: Glosar aviatic

nucleare aflate la bordul aeronavelor si a vehiculelorspatiale) si Operatia de aparare antiaeriana ateritoriului (totalitatea actiunilor duse de trupele aparariiantiaeriene a teritoriului, organizate si conduse pe unasau mai multe directii aeriene operative, în scopulnimicirii inamicului aerian si a zadarnicirii operatiiloraeriene ale acestuia.

OPRIRE DE LA ZBOR SI SALT, masura administrativa luataîmpotriva personalului navigant în cazul: neprezentariisau nereusitei la examenul medical periodic sau zilnic, lacontrolul în zbor si la pregatirea zilnica, a abaterii de laconduita sau securitatea zborului pe perioade carepornesc de la câteva zile, putându-se ajunge la oprireadefinitiva de la zbor si lansari.

ORA “...”, determinare a pozitiei unui corp aerian luându-se careferinta cadranul unui ceas, localizarea facându-se înfunctie de unghiul format de directia de zbor si corpulrespectiv, exprimarea pozitiei facându-se în ore (de la 1la 12).

ORAS DESCHIS, localitate urbana declarata ca atare de catreun beligerant, în scopul evitarii bombardamentelor siactiunilor de lupta pe teritoriul respectiv, pentru a crutavalori culturale si artistice deosebite, evacuându-setotodata fortele militare din oras.

ORDIN DE MISIUNE, document oficial în care seînregistreaza efectuarea fiecarui zbor cuprinzând diversedate legate de tipul aeronavei, componenta echipajului,scopul zborului, zona de actiune sau ruta, înaltimeamaxima de zbor etc.

ORGAN DE TRAFIC AERIAN, factor responsabil careasigura controlul traficului aerian în regiunile de control.În regiunile de control, pe caile aeriene, traficul estecontrolat de un centru de control regional, în regiunile

Page 131: Glosar aviatic

de control terminal traficul este asigurat de catrecontrolul de apropiere, iar în zonele de control deaerodrom, traficul aerian este controlat de catre turnulde control de aerodrom.

ORGANIZAREA AERIANA A SIGURANTEIMARSULUI, acoperirea aeriana si apararea antiaerianaa punctelor obligate în cazul deplasarii organizate atrupelor dintr-un raion în altul folosind mijloacele detransport din dotare.

ORIFICIU POLAR, deschidere în calota parasuei care permitescurgerea aerului, conferindu-i stabilitate.

ORIENTAREA/APARATELOR DE ZBOR/ÎN SPATIU,ansamblu de manevre si actiuni comandate manual sauautomat care se finalizeaza în delasari unghiulare pentruobtinerea unei anumite altitudini, pentru evitareaobstacolelor si a abordajelor.

ORNITOPTER, avion cu aripi batante.ORTODROMA, arcul din cercul mare care trece prin punctul

de plecare si cel de sosire al unui traiect de pe suprafatapamântului, marcând drumul cel mai scurt între celedoua puncte.

ORTOPTER, ornitopter (v.).OZN, obiect zburator neidentificat, de provenienta necunoscuta

pentru un observator terestru, banuit ca ar aveaprovenienta cosmica.

Page 132: Glosar aviatic

PPALA, organ al unei elice, de forma unei aripi, încastrat sau

articulat la unul din capete în butucul elicei sau alrotorului si care are rolul de a transfera energia rotoruluiîn mediul în care se roteste.

PALIER, zbor orizontal, paralel cu solul, executat la micaînaltime, imediat dupa desprinderea de la sol, la decolaresau la aterizare, îninte de a lua contact cu pista. Palierulare drept scop: a) obtinerea unei cresteri a vitezei, dupadecolare, care sa excluda orice pericol pe panta deurcare; b) obtinerea unei importante reduceri a vitezei deaterizare înainte de contactul cu solul.

PALONIER, mecanism compus dintr-o pârghie articulata lamijloc, cu doua pedale la extremitati legata de organul dedirectie al avionului (planorului) sau de pasul eliceianticuplu a elicopterului, fiind actionat de pilot cupicioarele.

PANOU1, unitate componenta a voalurii unei parasute tip calotasferica sau cu fante, de forma trapezoidala. Parasuteleprincipale au 28 de panouri, iar cele de rezerva 24 (deregula).

PANOU2, material textil de forma dreptunghiulara utilizatpentru semnalizare sau comunicare cu o aeronava aflataîn aer în cazul ca aceasta nu poseda aparatura radio saueste defecta, dupa un cod dinainte stabilit. Panourileîntinse pe sol au culoarea alba pe timp de vara si rosieiarna (pe zapada).

PANTA DE COBORÂRE/URCARE, unghiul format de oaeronava în zbor cu orizontala în cazul luarii sau

Page 133: Glosar aviatic

pierderii înaltimii de zbor.PARADA AERIANA, festivitate având caracter militar la care

participa formatiuni ale flotei aeriene militare.PARAPANTA, aparat de zbor special destinat plutirii la panta

si în curenti termici, derivat din parasuta tip aripa, avândvoalura de forma dreptunghiulara sau eliptica.

PARAPANTISM, sport aviatic care consta în mentinereapilotului cât mai mult timp în aer cu parapanta siaterizare de precizie.

PARAPANTIST, pilot de parapanta.PARAPLAN, parasuta de planare dreptunghiulara (tip aripa).PARASCHI, proba sportiva combinata, desfasurata în sezonul

hibernal, constând aterizarea de precizie cu parasuta sicoborâre cu schiurile.

PARASOL, a) aripa de avion monoplan, situata deasuprafuzelajului; b) avion monoplan cu aripa dispusa deasuprafuzelajului.

PARASUTAJ, parasutare (v.).PARASUTARE, a) termen utilizat în domeniul militar

desemnând actiunea de lansare cu parasuta (de desant saude materiale); b) manevra a aeronavei în faza deaterizare, caracterizata prin înfundarea (v.) acesteia de laînaltimea de filare (apropiere).

PARASUTA, dispozitiv cu ajutorul caruia personalul navigant,militarii, pasagerii si sportivii pot parasi o aeronava întimpul zborului pentru a executa o misiune de lupta,pentru a-si salva viata în cazul producerii unor avariigrave sau a incendiului la bord sau pentru a realizatemele de salt (în cazul sportivilor). Parasuta se compunedin: voalura, sac sau husa de pliaj, parasutaextractoare, suspante, chingi portsuspante, sistem desuspensie (echipare), capota, comanda manuala sauautomata, elastice pentru deschidere rapida, livret,

Page 134: Glosar aviatic

certificat de navigabilitate, sac de transport, cord detemporizare, cord central pentru mentinerea formeivoalurii, slider, parasuta stabilizatoare, dispozitiv delargare, aparat pentru deschiderea automata, cutit dediferite forme, pentru rezolvarea unor incidente etc.Dupa forma voalurii exista parasute: emisferice, cufante, patrate, dreptunghiulare, triunghiulare,eliptice sau tip aripa. În functie de domeniul de utilizareexista parasute: civile (si sportive) sau militare. Dupascopul lor exista parasute: pentru personal (deabdomen sau de piept, de spate, de scaun sautandem), pentru materiale (sanitare etc.) si speciale,parasute pentru materiale pot asigura greutati mari,fiind cuplate câte 2-5, pentru lansarea de tancuri si tunurisau recuperarea navelor cosmice în straturile dense aleatmosferei; parasutele rotative având forme diverse sirezistenta mare la înaintare prezinta ca avantaj faptul casunt cu 50% mai usoare, sunt extrem de stabile peparcursul coborârii iar la contactul cu solul se dezumflabrusc, evitând târârea. Parasutele speciale se împart înparasute: extractoare (de dimensiuni mici careordoneaza fortele care actioneaza asupra deschideriivoalurii), stabilizatoare (asigura stabilitateaparasutistului sau a corpului lansat pe timpul caderiilibere), recuperatoare (asigura capatul cablului deremorcare al automosorului dupa ce a fost largat deaeronava) si de frânare (încetineste aparatul dupaaterizare, în special aeronave supersonice militare). Dupamodul de actionare al comenzii exista parasute:comandate (deschiderea parasutei efectuându-se prinactionarea comenzii manuale de catre parasutist peparcursul caderii libere), automate (deschidereaparasutei se face imediat dupa parasirea aeronavei,

Page 135: Glosar aviatic

comanda automata fiind agatata de cablul central alavionului) si stabilizate (dupa parasirea aeronavei estedeschisa parasuta stabilizatoare prin cablul comenziiautomate, parasutistul putând actiona în timpul caderiistabilizate comanda parasutei principale; este utilizata înlansarile militare si în cele tandem). Dupa timpul necesardeschiderii exista parasute cu deschidere: instantanee(imediat dupa actionarea comenzii de deschidere, înspecial la parasutele de rezerva), semiprogresiva (dau unsoc suportabil la deschidere) si progresiva (forteleordonate eficient nu dau soc la deschiderea parasutei, darspatiul necesar deschiderii este mai lung). Parasutapentru personal se clasifica în functie de utilizarea lorîn: principale (utilizate de militari si sportivi) derezerva (utilizata de militari si sportivi obligatoriu lasalt, fiind actionata atunci când parasuta principala afunctionat incorect) si de salvare (utilizata de pilotii siechipajele aeronavelor sau pasagerii atunci când situatiao impune). Parasutele sportive se clasifica în functie deperformanta pe care o pot atinge în: parasutismul deformare, de antrenament si de performanta.

PARASUTISM, a) tehnica lansarii cu parasuta (în special îndomeniul militar); b) ramura sportiva aeronautica,cuprinzând probe de lansari cu parasuta de la diferiteînaltimi. Lansarile se pot executa individual sau în grupcu deschidere întârziata a parasutei si aterizare la punctfix, executare de figuri acrobatice, lucru relativ în caderelibera sau pe cupola etc. Metodica pregatirii diferentiazaparasutismul astfel: a) parasutism turn sau de statiune(lansarile se executa dintr-un turn de constructie metalicasau din beton, având o înaltime de minimum 40 m, cuparasuta deschisa, întinsa pe un inel metalic, dupa ce înprealabil a fost ridicata cu un troliu la înaltimea maxima,

Page 136: Glosar aviatic

plutirea cu parasuta putând fi ghidata - fara desprinderede inel, declansata - cu desprindere de inel comandataprin tragere de o suspanta speciala de catre parasutist, saude la platforma - parasutistul aruncându-se de peplatforma, realizând o foarte scurta cadere libera, plutindcu parasuta deschisa, asigurata de cerc); b) parasutismulde aeronava (lansarile executându-se din diverse tipuride aeronave); c) parasutismul de panta (acesta s-adesprins însa ca ramura independenta sub denumirea deparapantism (v.), modelele derivate din parasuta aripafiind special destinate plutirii la panta si a zborului încurenti termici. O alta forma de practicare aparasutismului este base-jump - lansarea în cadere libera(în mod special) de pe cladiri înalte, turnuri, poduri,margini ale prapastiilor si canioanelor, în cele mai multetari fiind interzis.

PARASUTIST, a) militar din trupele de desant-parasutare,specializat si antrenat în lansarea cu parasuta si ducereaactiunilor de lupta dupa parasutare; b) sportiv carepractica parasutismul (v.); c) personal special pregatitpentru a îndeplini diverse functii legate de tehnicalansarii cu parasuta (constructori, eseior (v.)receptioner - prelungeste certificatul de navigabilitate alparasutelor omologate, prezentator - reprezentant alunei fabrici de parasute, cunoscator al parametrilortehnico-tactici ale modelelor comercializate, efectuândcu acestea lansari demonstrative, instructor -profesionist însarcinat cu pregatirea parasutistilor saupentru a interveni în timp util în locuri greu accesibile încare au avut loc incidente majore (pompier parasutist sipompieri sanitar/utilitar).

PARC DE AVIOANE, totalitatea avioanelor aflate în dotareaunei unitati militare de aviatie sau a unei institutii cu

Page 137: Glosar aviatic

profil aviatic.PARCURS, traiectoria aeronavei raportata la sol. Parcurs de

lupta se defineste ca spatiul în care se executa ochirea învederea bombardarii din aer a unui obiectiv terestru, încare avionul executa bombardament în zbor orizontalmentinându-si constanta directia, înaltimea si viteza dezbor.

PATINA, dispozitiv metalic instalat sub fuzelajul uneiaeronave, utilizat pentru sprijinirea acesteia la contactulcu solul.

PATRULARE, evolutia unui aparat de zbor de-a lungul uneipante în vederea mentinerii cât mai mult timp în aer, prinefectuarea mai multor viraje, patrularea având înansamblu forma cifrei opt. Patrularea se desfasoara dupaanumite reguli privind executarea virajelor (spreexteriorul pantei), intersectarea traiectului altui aparat,esalonarea în altitudine etc.

PATRULA, subunitate de aviatie de vânatoare sau devânatoare-bombardament compusa din patru avioane,având personal navigant si tehnic corespunzator, careface parte dintr-o escadrila.

PARASIREA AERONAVEI, ansamblul manevrelor executatede un parasutist în vederea lansarii cu parasuta sau apersonalului navigant (dupa caz a pasagerilor în caz depericol iminent. Parasirea aeronavei difera de la un tip deaeronava la altul).

PENDUL, figura acrobatica a carei executie trece prinurmatoarele faze: picaj pâna la realizarea unei vitezeduble fata de cea de zbor, urcare în plan vertical pâna lalimita, alunecare pe coada, cadere cu botul înainte, zbornormal si picaj.

PERFORMANTE DE ZBOR, rezultatele principale obtinutede o aeronava în zbor, cum sunt: viteza maxima, viteza

Page 138: Glosar aviatic

minima în planare, viteza ascensionala, plafonul practicde zbor, raza minima de viraj, distanta si durata de zbor,lungimea de decolare si de aterizare etc. Performantelede zbor constituie criterii de apreciere a calitatilor uneiaeronave.

PERSONAL AERONAUTIC CIVIL, totalitatea persoanelorcare deservesc activitatea de zbor. Personalul aeronauticcivil se compune din: a) Personal aeronautic civilnavigant, care îndeplineste atributiuni pe linie de zbor,posedând documente în conditiile stabilite de autoritateaaeronautica si centrul de medicina aeronautica sau pebaza de conventie pentru cetatenii altor state: personalulechipajului de conducere al aeronavei (piloti,navigatori, radiotelegrafisti si mecanici de zbor) sipersonal tehnic auxiliar (executa servicii la bordprivind încarcatura, operatiile de receptie si control alaeronavei în vederea eliberarii sau prelungiriicertificatelor de navigabilitate, în general fiind inginerispecialisti), b) Personal aeronautic civil nenavigant,care deserveste desfasurarea activitatii de zbor la sol(controlori de trafic aerian, dispeceri etc.), întretinereamaterialului volant etc.

PERTURBAREA TRAFICULUI AERIAN, disfunctionalitatela nivelul activitatii unui aeroport datorata unor conditiimeteo nefavorabile, avarii în sistemul de dirijare sicontrol, incidente sau accidente aviatice care facpista/pistele impracticabile.

PETRECERE DE SUSPANTE, incident care poate avea loc ladeschiderea unei parasute emisferice, suspanta saususpantele petrecute peste voalura o împart în doua, dândiluzia ca parasutistul coboara cu doua parasute mai mici.

PICAJ, coborârea unei aeronave cu un unghi redus al

Page 139: Glosar aviatic

traiectoriei sub orizontala < ~ = 30-908, cu motorul înfunctiune sau oprit.

PICIOR, unitate de masura pentru lungime din sistemulanglo-american, egala cu 30,48 cm (12 toli), fiind notataft, numita si picior englezesc.

PILOT, persoana calificata în conducerea unei aeronave. Dupadomeniul în care îsi desfasoara activitatea pot fi:profesionisti, particulari si sportivi. Pilotiiprofesionisti pot fi calificati astfel: eseiori/încercatori,receptioneri (prelungesc certificatele de navigabilitateale aeronavelor), instructori, remorcheri, de linie, deturism. Pilotii militari pot fi de: vânatoare,vânatoare-bombardament (asalt), bombardament etc.

PILOT AUTOMAT, sistem special instalat la bordul unoraeronave care asigura conducerea acestora în timpulzborului sau îndeplinesc unele atributii ale pilotului:mentinerea stabilitatii pe un traiect dat si a regimului defunctionare de la traiectul calculat. În functionareapilotului automat se diferentiaza trei directii de actiune:amortizare (compensând oscilatiile aeronavei, care laviteze supersonice nu pot fi atenuate de om), stabilizare(mentinând aeronava într-o pozitie data, de regulaorizontala) si comanda (modificând evolutiile de zbordupa un program care cuprinde intrarea, mentinerea siiesirea din evolutie). În compunerea pilotului automatintra: un canal de actionare a aripioarelor (stabilizaretransversala), un canal pentru actionarea profundorului(stabilitate longitudinala) si unul pentru actionareadirectiei. Un sistem giroscopic asigura sesizareamiscarilor în jurul centrului de greutate.

PILOT KAMIKAZE, pilot al unui avion kamikaze (v.).PILOTAJ, stiinta si tehica de a conduce în zbor o aeronava.

Page 140: Glosar aviatic

Pilotajul poate fi: la vedere (când se utilizeaza reperelede pe sol sau orizontul natural vizibil) si instrumental(se utilizeaza exclusiv indicatiile aparatelor de bord). Înprocesul de instruire se disting: pilotajul în dublacomanda (elevul executa msnevre de zbor subîndrumarea instructorului, aparatul de zbor posedând, deregula, comenzi duble) si pilotajul în simpla comanda(pilotul nu este însotit în zbor de instructor).

PILOTARE, pilotaj (v.).PIRAT/AL AERULUI, persoana care savârseste un act de

piraterie aeriana (v.).PIRATERIE AERIANA, act de amenintare si violenta comis

în aer asupra echipajului unei aeronave în scopul de a-lcaptura, jefui sau deturna de la itinerar.

PISTA, portiune de teren special amenajata în vederea decolariisi aterizarii avioanelor, construita din materiale rezistente(betonate, consolidate, sfaltate, metalice, din plastic) siprevazuta cu mijloace optice sau dispozitiveradioelectrice pentru a permite aterizarea si decolarea petimp de noapte sau în zilele cu vizibilitate redusa. Pistade decolare-aterizare este amenajata pe axul dominantal vântului pentru înlesnirea decolarii si aterizarii în buneconditii. Pentru avioanele de lupta si de transport cugreutate si viteza mare, lungimea pistei variaza între1000-1500 m, iar latimea între 60-100 m, putând fiamenajata pe un tronson de autostrada. Pista dedecolare-apuntare este amenajata pentru avioanele delupta ambarcate pe portavioane (v.), pe puntea navei,fiind dotata cu instalatii de catapultare si sandouri (v.),cu care faciliteaza decolarea si apuntarea scurta.

PLAFON, înaltimea maxima de zbor realizata de aeronava.Exista: Plafon teoretic al aeronavei (înaltimea maximala care viteza verticala de urcare, cu motorul functionând

Page 141: Glosar aviatic

la limita puterii maxime teoretice, este egala cu zero, laaceasta înaltime aeronava nu mai dispune de nici orezerva de ecart de viteza); plafon de lupta al aeronavei(înaltimea de zbor maxima pe care o poate realiza oaeronava de lupta cu conditia sa reuseasca sa executeminimum de manevre necesare pentru sustinerea lupteiaeriene la aceasta înaltime, puterea dezvoltata de motortrebuind sa dispuna de o viteza ascensionala de minim0,5 m/s; este înaltimea maxima la care poate fiîntrebuintata o aeronava, fiind numit si plafon practic alaeronavei) si plafon aerodinamic (înaltimea maxima pecare o poate lua un avion folosind puterea motoarelorproprii si inertia primita în zbor lansat).

PLAN, suprafata de sustinere în aer a unei aeronave; aripa.PLAN DE ZBOR, document de navigatie si control al traficului

aerian, întocmit pentru fiecare zbor dupa pregatireaacestuia. Planul de zbor se depune la biroul de briefingsau la biroul de pista pentru trafic al aeroportului cu celputin 30 de minute înainte de decolare (în cazurideosebite putând fi transmis de o aeronava aflata în aer).

PLANARE, a) plutire în aer cu un aparat de zbor fara ajutorulunui motor; b) coborâre a unei aeronave fara motor (sauredus) pe o traiectorie cu panta foarte mica si cu vitezaredusa.

PLANOR, a) parte a unei aeronave cuprinzând în mod special,organele asupra carora se exercita fortele aerodinamice;b) aparat de zbor fara motor la care zborul se realizeazadatorita greutatii proprii, viteza de coborâre fiindcompensata de actiunea vântului sau a curentilorascensionali provocati de relief sau de temperaturasolului. Planorul este prevazut cu aripi de lungime mare,iar fuzelajul este format din postul de comanda si ogrinda care poarta ampenajele. Decolarea este posibila

Page 142: Glosar aviatic

prin lansare cu sandoul, cu ajutorul unui troliu, prinremorcare cu un vehicul terestru sau prin remorcare înzbor cu ajutorul unui avion. Se deosebesc planoarele declasa: liber (anvergura de 19 m), standard (maxim 15m)si cu motor (motoplanor (v.)). Din rândulplanoarelor ultrausoare fac parte si deltaplanele.

PLANORISM, a) îndeletnicirea de a construi aparate de zborfara motor; b) sport aviatic în care aparatele de zbor faramotor sunt lansate prin tractiune, zborul desfasurându-sepe baza curentilor atmosferici. Probele de concurs sunt:zbor de înaltime, de durata, de distanta, în circuit siacrobatic.

PLANORIST, a) constructor de planoare; b) pilot de planor.PLANSA DE BORD, placa pe care sunt montate toate aparatele

de bord necesare navigatiei.PLANUL PREGATIRII DE FOC A OFENSIVEI AERIENE

/ A ATACULUI, document care cuprinde misiunile defoc pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului înaceasta faza a luptei, durata si structura pregatirii,repartitia pe mijloace de foc de aviatie a obiectivelor,consumul de munitie, organizarea conducerii etc.

PLASA DE FRÂNARE, împletitura de mari dimensiuni,compusa din sandouri (v.), destinata opririi rapide aavionului din rulajul la aterizare în cazul în care frâneleacestuia s-au defectat sau când contactul cu pista a fostgresit, dincolo de mijlocul acesteia, liziera aerodromuluiputând fi depasita. Ridicarea plasei este rapida si se facela comanda conducatorului de zbor. Exista plase defrânare înalte (care cuprind tot avionul) si joase (careagata doar trenul de aterizare).

PLATFORMA DE ATERIZARE-DECOLARE, suprafataplana de teren amenajata pentru decolarea-aterizareaelicopterelor si a avioanelor cu decolare si aterizare

Page 143: Glosar aviatic

verticala. Sunt construite din acelasi material ca sipistele (v.), având aceeasi dotare, dar dimensiunile de50/50 m.

PLAZ, desen de marime naturala fixat pe cadre de placaj, dupacare se confectioneaza sabloanele si piesele uneiaeronave.

PLIAJ, operatiune ordonata de împachetare a parasutei pentrulansare, de importanta vitala, executata la cel mai înaltnivel de tehnicitate si de constinciozitate.

PLIOR, persoana calificata în pliajul si întretinerea parasutelor.POARTA AERIANA, aeroport international.POD AERIAN, transport de oameni si materiale organizat si

executat în flux continuu, pe calea aerului, între doua saumai multe localitati, zone sau tari, în conditiile depermanenta sau temporara suprematie aeriana, fiindlimitat în timp. Podul aerian poate avea si caracterumanitar.

POLIGON DE TRAGERE, teren amenajat pentru executareaunor activitati de instruire sau experiente, trageri deinstructie si de lupta cu armamentul de bord,bombardament de aviatie sau trageri antiaeriene; aredimensiuni si organizare (câmpuri de tragere, instalatiide tinte, transmisiuni, efective de paza) în raport cudestinatia.

PORTANTA, componenta verticala a fortei aerodinamice careactioneaza asupra unui corp de profil aerodinamic care sedeplaseaza prin aer, asigurându-i sustentatia (v.), stândla baza zborului planoarelor, elicopterelor etc. Portantaapare ca urmare a diferentei de presiune statica ce apareîntre cele doua forte opuse ale profilului, consecinta avitezelor diferite ale fileelor de aer în vecinatatea acestorfete.

PORTAVION, nava militara de lupta destinata sportului si

Page 144: Glosar aviatic

lansarii avioanelor de lupta, care constituie armamentullor principal, îndeplinind pentru aceasta rolul deaerodrom mobil, asigurându-le decolarea si aterizarea.Portavioanele actioneaza în grupuri tactice independentesau însotesc forte de suprafata, putând escorta convoaie,fiind înzestrate si cu artilerie de bord (tunuri si tunuriantiaeriene). Exista: portavioane grele (de lupta), cudeplasament pâna la 85.000t, putând lua la bord 150-200de avioane de vânatoare, torpiloare si bombardiere (înpicaj si în zbor orizontal) fiind destinate exclusivactiunilor de lupta; portavioane usoare, cu deplasamentpâna la 25.000t, putând lua la bord în jur de 100 deavioane destinate descoperirii aeriene si sprijiniriiactiunilor fortelor de suprafata; portavioane de escorta,destinate sigurantei aeriene a convoaielor de debarcare,putând lua la bord în jur de 50 de avioane; portavioanecu destinatie multipla, având ambarcate avioane sielicoptere, putând executa misiuni de lovire si de aparareantiaeriana.

PORTELICOPTER, nava militara destinata transportului deelicoptere (îndeplinind pentru aceasta rolul de platformamobila dotata cu toata aparatura necesara) care constituiearmamentul lor principal. Portelicopterele au rolul de aasigura debarcarea primelor elemente de infanteriemarina în actiunile de desant maritim si de a îndeplinimisiuni de lupta antisubmarine.

PORTICUL DE PARASUTAJ, instalatie destinataantrenamentului la sol a parasutistilor, formata dintr-uncadru metalic de forma patrata fixat pe stâlpi la 6-7 mînaltime, pe care sunt fixate mai multe inele de plafon(v.).

POST, spatiu prevazut de regula cu instalatii si aparaturanecesara îndeplinirii unor activitati tactice, tehnice sau de

Page 145: Glosar aviatic

control pe linie de zbor. Postul de observare aerianaeste amenajat pe lânga punctul de comanda al uneiunitati, în care observatorul aerian este dotat cu plansetacu cerc azimutal si executa observarea spatiului aerianpentru a descoperi tintele aeriene si transmiterea datelorprivind directia, înaltimea si viteza de zbor, compunereasi natura tintei, actiunile executate. Postul radiotehniceste constituit dintr-o subunitate din trupele radiotehnicedestinata cercetarii circulare a spatiului aerian în puncteanume stabilite si pentru asigurarea de radiolocatie azborurilor aviatiei de vânatoare si a trupelor de racheteantiaeriene.

POSTCOMBUSTIE, totalitatea proceselor de ardere completaa unei cantitati suplimentare de carburant (într-o cameraspeciala situata dupa turbina unui motor cu reactie de tipaeroreactor), a gazelor care au servit la antrenareaturbopompelor motorului reactiv cu propergoli lichizi(v.), a propelgolilor lichizi reziduali ai unuimotor-racheta chimic sau a restului de carburant si gazeincomplet arse prin injectarea de aer în ajutajul motoruluireactiv. Postcombustia contribuie la o crestere a fortei detractiune a motoarelor cu reactie cu 30-40%. Sin. arderesuplimentara.

POSTA AERIANA, serviciu rapid de mesagerie, coletarie sicorespondenta care se efectueaza pe calea aerului. Înlocuri greu accesibile se utilizeaza posta aerianaparasutata.

POTENTIAL AEROSPATIAL, totalitatea fortelor simijloacelor de atac spatiale de care dispune o tara.

POZITIA AERONAVEI, reprezinta locul sau felul cum estesituata aeronava în raport cu un sistem de referinta(coordonate) si de alte conditii. Pozitia aeronavei seexprima prin: sistemul de coordonate geografice

Page 146: Glosar aviatic

(latitudinea si longitudinea), sistemul rectangular (oaxa coincide cu traiectul obligat al avionului, iar a douacu o perpendiculara pe prima axa) si sistemul decoordonate polare (pozitia este indicata printr-o directiesi o distanta).

POZITIA DE ALARMA, forma de organizare a serviciului dealarma la aerodrom (v.). Exista pozitia de alarma:numarul 1/gradul 1 (avioanele sunt pregatite siînarmate cu rachete aer-aer si munitia armamentului debord, mijloacele de pornire a motoarelor cuplate, suntdispuse la capetele pistei, gata de start, iar pilotii sipersonalul tehnic corespunzator se afla în cabina saulânga avion pregatiti pentru a decola la ordinul punctuluide comanda în baremele stabilite), numarul 2/gradul 2(avioanele au aceeasi stare de pregatire ca la gradul 1, darpilotii si personalul tehnic se pregatesc în camerespeciale de odihna, cu o costumatie care sa le permita satreaca la pozitia de alarma numarul 1 în baremelestabilite) si numarul 3/gradul 3 (avioanele completpregatite pentru zbor, cu exceptia rachetelor aer-aerneacrosate, se afla parcate în zonele de dispersare alesubunitatilor, pilotii si personalul tehnic se afla în salilede pregatire, executând programul zilei sau în locurile decantonament, fiind în masura sa treaca la pozitia dealarma numarul 2 în baremele stabilite.

POZITIE NEUTRA, pozitia perpendiculara a mansei în careaeronava primeste o pozitie aproape orizontala în timpulzborului.

PRAFUIRE, împrastiere de substante chimice, fit-sanitare cuajutorul aviatiei utilitare.

PREGATIRE, totalitatea actiunilor si a masurilorpremergatoare desfasurarii zborului si lansarilor pe operioada de zbor constând în repartizarea atributiunilor,

Page 147: Glosar aviatic

asigurarea medicala si meteorologica, stabilirea temelorde zbor si de salt etc. Pregatireaimediata/nemijlocitor/zilnica precede o zi de zbor silansari. Pregatirea preliminara precede întreaga etapade zbor si lansari. Pregatirea de foc se executa înaintede începerea atacului, unitar si într-un timp limitat asuprainamicului care se apara, în scopul neutralizarii sinimicirii celor mai importante obiective, a dezorganizariiconducerii sistemului de foc si a crearii conditiilorfavorabile pentru ruperea apararii.

PREMISA, conditie a desfasurarii unui incident sau a unuiaccident aviatic.

PRESIUNE, forta exercitata din toate partile asupra unui corpaflat într-un fluid. Presiunea aerostatica este exercitataasupra corpului în miscare sau în repaus si este datoratagreutatii coloanei de aer de deasupra niveluluiconsiderat. Presiunea aerodinamica este exercitataasupra unui corp în miscare relativa fata de aer, fiindnormala pe directia de miscare.

PRESURIZARE, mentinerea presiunii normale în aeronavecare zboara la înaltimi mari sau în vehicule spatiale si înincintele acestora (costume si containere spatiale,rezervoare de propergol, diverse componente).

PRESURIZATOR, instalatie de presurizare (v.).PRIN AVION, mentiune imprimata pe corespondenta si

coletele care urmeaza a fi expediate pe calea aerului.PRIZA DE ATERIZARE/DIRECTA, faza a operatiei de

aterizare în care aeronava se afla centrata pe directia deaterizare, fiind pregatita pentru contactul cu solul.

PROBABILITATE DE LOVIRE, masura în care este posibilca obiectivul sa fie lovit tragându-se un singur glont,bomba, torpila sau racheta. Probabilitatea de lovirecapata valori de la 0 la 1, prezentate sub forma de

Page 148: Glosar aviatic

procent sau fractie zecimala, date de raportul dintrenumarul cazurilor favorabile lovirii obiectivului sinumarul total al cazurilor, acestea fiind egal probabile(tragerea executându-se în conditii identice catre infinit).

PROFIL AERODINAMIC, a) conturul sectiunii unei aripi (saua unei pale), rezultata din intersectia cu un planperpendicular pe suprafata aripii si paralel cu axa de zbor(trasarea profilului aerodinamic se face printr-o metodateoretica sau empirica); b) profilul special conceputpentru a produce o forta portanta cât mai mare, având laînaintare o rezistenta cât mai mica. Determinareacaracteristicilor profilului aerodinamic se face în tuneluriaerodinamice, alegându-se profilul cu cele mai bunecaracteristici. Profilul aerodinamic este compus din:bord de atac - rotunjit, bord de fuga sau de scurgere -ascutit, parte superioara/extrados si parteinterioara/intrados. Se mai numeste si profil (de)aripa.

PROFIL DE ZBOR, proiectia în plan vertical a traiectoriei uneiaeronave. În aviatia militara profilul de zbor depinde demisiunea de lupta, la stabilirea sa participând statulmajor, navigatorul si inginerul unitatii.

PROFUNDOR, partea mobila a ampenajului orizontal al uneiaeronave construita din doua plane asezate simetric fatade deriva, care serveste la comanda miscarilor aeronaveiîn jurul axului transversal, pentru a-i asigura echilibrul simobilitatea longitudinala. Profundorul este actionat decatre pilot cu ajutorul mansei.

PROGRAM DE ZBOR/LANSARI, numar minim de ore dezbor sau lansari care trebuie executate de un pilot sau unparasutist pentru a putea promova în alta categorie depregatire sau pe o aeronava de alt tip, în generalsuperioara ca performante.

Page 149: Glosar aviatic

PROPAGANDA AVIATICA, ansamblu de actiuni menite sacreasca popularitatea activitatii aeronautice în rândulmaselor.

PROPELANT, propergol (v.).PROPERGOL, amestec de substante capabil de reactii chimice

puternic exoterme, utilizat în motoarele-racheta (v.),energia potentiala chimica este transformata în caldura încamera de combustie de unde produsele de ardere -propulsantul (v.), se destind si se accelereaza în ajutajulreactiv asigurând forta de tractiune a motorului.Propergolul poate fi solid, lichid sau hibrid, fiindalcatuit, în general, din comburant si carburant (v.).Propergolul motoarelor racheta are urmatoarelecaracteristici: densitate (exprima raportul debitelorvolumetrice ale carburantului si comburantului în camerade ardere, influentând randamentul prpergolului sidefinind dimensiunile rezervoarelor acestuia; depinde decoeficientul de amestec), puterea calorica (pentru unanumit coeficient de amestec, de a carei valoare depindeimpulsul specific al motorului racheta fiind de (1-2) •103 Kcal/Kg pentru propergoli solizi, de (1,5-3) • 103Kcal/Kg pentru hibrizi, compusi din metale sau metaloizisi oxigen sau fluor), stabilitate termica (definesteconservabilitatea compozitiei chimice a propergolului latemperaturi ridicate), temperatura de ardere/frânare(la care propulsantul paraseste camera de combustie,masurata în zona mediana a jetului reactiv, ce depinde denatura propergolului, de coeficientul de amestec, depresiunea din camera de combustie etc), gradul decombustie (reprezentat prin procesul în care propergolulse transforma complet în produse de ardere), presiuneaarderii (din colul ajutajului, utila în calculul vitezei de

Page 150: Glosar aviatic

evacuare a gazelor arse), viteza de evacuare (definitaprin valoarea medie a particulelor componente ale jetuluireactiv în sectiunea de iesire din ajutaj, de care depindevaloarea impulsului specific). În functie de numarulsubstantelor componente exista propergol:monocomponenti (oxigen-hidrozina, fluorina-amoniac,tetraoxid de azot-petrol) si multicomponenti(oxigen-hidrogen-beriliu, fluor-hidrogen-litiu).Propergolii solizi pot fi sub forma de: pulberi, pasta,brichete, componenti formând o substanta activaomogena sau eterogena. În propergolii omogenisubstanta de baza este nitroceluloza, dizolvata în solventiusor volatili (nitroglicerina) cu aditivi (oxizi minerali,pulberi metalice, rasini) pentru stabilizare, plastifiere etc.Acesti propergoli asigura impulsuri specifice ridicate180-230? pentru grade de destindere în ajutajul reactivde pâna la 40. Propergoli solizi eterogeni sunt mairaspânditi si constau din amestecuri de propergoli soliziomogeni, în general comburantul solid (nitrat de amoniu,perclorat de potasiu) foarte fin fragmentat este amestecatcu carburantul lichid (asfalturi, bitumuri, poliesteri,uretani, cauciucuri naturale, polietilene, rasini etc.) avândrol de liant. Acesti propergoli sunt în genral elastici,rezistenti la eforturi mecanice, cu alungiri reduse, caroraprin adaugarea unor compusi nitro si pulberi metalice lise îmbunatatesc proprietatile fizico-chimice si energeticecât si impulsul specific. Exista si propergoli gelatinosi,metastabili sau semilichizi. Propergolii lichizi suntfrecvent utilizati datorita posibilitatii de reglare adebitului lor; ei trebuie sa nu prezinte pericol de exploziela stocare si manipulare, sa aiba toxicitate redusa,stabilitate chimica, compatibilitate cu materialeleutilizate în aviatie, iar tehnologia de fabricatie sa fie

Page 151: Glosar aviatic

simpla. Propergolii lichizi sunt compusi din diferiticomburanti (acid azotic, acid percloric, oxizi de azot,oxid de fluor, oxige, ozon, tetranitrometan) si carburanti(aerozina - 50, alcoli, ?????, amoniac, anilina, borani,dietilamina, dimetilhidrazina asimetrica, metilhidrazina,hidrazina, hidrocarburi, hidrogen, nitrometan,terebentina, petrol, xilidina). Sin. propelant.

PROPULSANT, substanta în stare gazoasa sau de plasma,ejectata din motoarele cu reactie în sens opus directiei lorde miscare, asigurând forta lor de tractiune.

PULSOREACTOR, motor cu reactie cu aplicatii relativ putine,asemanator statoreactorului (v.) utilizat la avioanele cuviteza supersonica; introducerea si comprimarea aeruluinecesar arderii combustibilului se face în timpul zboruluiaeronavei, combustibilul fiind introdus intermitent încamera de ardere cu ajutorul unor instalatii de distributiespeciale astfel încât motorul functioneaza pulsatoriu.Aeronavele utilate cu pulsoreactor folosesc rachete ladecolare, pulsoreactorul intrând în functiune la o anumitaviteza de zbor.

PUNCT, loc determinat în spatiu în care se desfasoara oactivitate având caracter aviatic. Echipa repartizatapentru zbor aceluiasi instructor sta la un anumit punct.Punctul de aterizare este zona în care are loc aterizareasau în care a fost planificata aceasta. Punctul fix estelocul special amenajat pentru executarea aterizarilor deprecizie. Punctul initial al traiectului de zborreprezinta materializarea pe harta a începutuluitraiectului. În teren acesta se stabilieste la verticalaaerodromului de decolare sau printr-un reper caracteristicapropiat (15-20 Km) si indicat pe radiofar. Acest punctse stabileste si pentru înapoierea la aerodromul de bazadupa îndeplinirea misiunii, pentru adunarea formatiilor

Page 152: Glosar aviatic

de avioane si constituirea dispozitivului de zbor deîntoarcere. Punctul final al traiectului de zbor,materializeaza punctul terminus al zborului, în principiula verticala aerodromului de aterizare, fiind marcat cu unradiofar. Punctul de schimbare tronson, rezultate aleîmpartirii în tronsoane prin puncte intermediare, dar careîn cazul inflexiunilor primesc aceasta denumire.

PUNCTARE, momentul în care o aeronava atinge suprafata deaterizare.

PUTERE AERIANA/AEROSPATI-ALA, concept care serefera la capacitatea unui stat de a-si exercita vointa înspatiul aerian / extraterestru.

RRACHETA, a) motor la care propulsia se realizeaza prin

evacuarea cu mare viteza a unui jet gazos, functionândindependent de mediul exterior, carburantul sicomburantul aflându-se în corpul rachetei. Cel mairaspândit tip este motorul-racheta termochimic, la carejetul de gaze, cu presiunea si temperatura ridicate, serealizeaza în urma unor reactii chimice puternicexoterme. Motorul-racheta electric utilizeaza energiaelectrica pentru accelerarea jetului format dintr-un fluidionizat sau din plasma unui gaz. Motorul-rachetanuclear utiizeaza energia termonucleara pentru a încalzijetul de gaze sau utilizeaza pentru propulsie un jet deizotopi radioactivi. Motorul-racheta termochimicutilizând combustibil solid sau lichid, este constituit din:camera de ardere, ajutaj reactiv, rezervoare decombustibil, sistem de alimentare, dispozitiv de

Page 153: Glosar aviatic

aprindere (la motoarele cu combustibil solid încarcaturaeste amplasata în camera de ardere). Sin. accelerator,racheta auxiliara de decolare. b) aparat de zbor fusiformpropulsat cu ajutorul unui motor-racheta, fiind compusdin: corp, motor si încarcatura utila - aparatura stiintifica,vehicul spatial, substanta exploziva, încarcatura chimicasau nucleara etc. Dupa modul de stabilizare pe traiectoriese deosebesc rachetele: cu ampenaj (amplasat la parteaposterioara), cu aripi (amplasate pe corp ca la avion, sin.avion-racheta), cu stabilizare giroscopica (faraampenaj, imprimându-i-se o miscare de rotatie în jurulaxei sale longitudinale). Dupa numarul treptelor suntrachete: cu o treapta (simple) si cu mai multe trepte(compuse sau etajate), prezentând un ansamblu derachete simple, etajele propulsoare, cu functionaresuccesiva, ultima treapta purtând încarcatura utila.Rachetele compuse pot fi: cu trepte în serie (etajelepropulsoare sunt dispuse unul dupa altul) si cu trepte înparallel (etajele propulsoare sunt amplasate în jurultreptei principale, care poarta încarcatura utila). Dupamodul de dirijare exista rachete: nedirijate si dirijate.Rachetele dirijate au prevazute sisteme de comanda(suprafete aerodinamice, deviatori de jet, micimotoare-racheta auxiliare etc.) pentru modificareatraiectoriei si legii de miscare pe traiectorie. Sistemele decomanda pot fi activate de la bordul rachetei(autodirijate, autoghidate, dirijare autonoma sau dinexterior (teleghidate). Dupa destinatie rachetele pot fi:de lupta, cosmice, geofizice, meteorologice,antigrindina, port-satelit etc. Racheta de lupta deaviatie, arma de baza la bordul avionului, utilizata pentrulovirea tintelor aeriene sau terestre, crearea barajului,iluminarea terenului etc. De regula, are o singura treapta,

Page 154: Glosar aviatic

se lanseaza în viteza prin folosirea unui puternic motorde start, continuând zborul prin inertie. Folosesteîncarcatura brizant-exploziva sau cumulativa, cu focosde proximitate (cele dirijate) sau de impact (celenedirijate). Dupa raza de actiune si dupa naturaobiectivelor împotriva carora sunt utilizate, pot fi:tactice, operativ-tactice, strategice, antitanc,antiaeriene, antiracheta, antiradiolocatie (lansata de labordul avioanelor împotriva statiilor de radiolocatie de lasol, are sistem de autodirijare cu radiolocator pasiv, caredetermina pozitia tintei dupa semnalele electromagneticeemise de radiolocatorul inamic). Dupa pozitia relativa alansatorului pot fi: aer-aer, aer-sol, aer-nava. Dupa naturaîncarcaturii pot fi: nenucleare, cu exploziv clasic sauîncarcatura chimica (substante toxice de lupta, cutoxicitate mare de tip organofosforice) si nucleare (potavea doua sau mai multe focoase nucleare, care se potdirija în timpul zborului astfel încât sa loveasca obiectivediferite).

RADAR, radiolocator (v.).RADIALTIMETRU, aparat folosit pentru masurarea înaltimii

unei aeronave prin utilizarea undelor electromagnetice,compus dintr-un emitator de unde si un post de receptieal undelor reflectate. Radioaltimetrul de borddetermina înaltimea aeronavei prin masurareaintervalului de timp dintre momentul emisiunii undelor simomentul receptarii undelor de la sol. Radioaltimetrulterestru determina înaltimea de zbor a aeronavei înfunctie de înclinarea petalei antenei.

RADIOATERIZARE, aterizare a unei aeronave dirijate cuajutorul fasciculelor de unde electromagnetice.

RADIOBALIZAJ, instalatie de semnalizare a unei cai aerieneprintr-un procedeu radioelectric.

Page 155: Glosar aviatic

RADIOBALIZARE, echipare cu instalatii de radiobalizaj.RADIOBALIZA, aparat terestru de radionavigatie, construit

dintr-un radiemitator de putere mica instalat într-unanumit punct, care emite unde electromagnetice peverticala, pentru a fi captate la bordul unei aeronave,permitându-i acesteia sa stabileasca exact momentultrecerii deasupra acelui punct. Radiobalizele suntutilizate, de regula, în instalatii destinate dirijariiaterizarii fara vizibilitate a aeronavelor.

RADIOCOMPAS, aparat de radioreceptie instalat la bordulunei aeronave care serveste la mentinerea directiei dezbor în raport cu un post de radionavigatie terestru alcarui semnale le receptioneaza.

RADIOFAR, statiune terestra de radioemisie care asiguranavigatia aeronavelor, constând dintr-un sistem de antenecare transmit semnale caracteristice pe anumite frecventesi dupa un anumit program de lucru, determinândpunctul aeronavei în special pe vizibilitate scazuta.Pozitia radiofarului este trecuta în hartile de navigatie, iarprogramul de lucru si caracteristicile semnalelor în cartearadiofarurilor. Exista radiofaruri: cu emisie circulara(punctul aeronavei fiind obtinut prin masurarearevelmentelor la radiofar cu ajutorul radiogoniometruluide bord, bazându-se pe principiul redeptiei dirijate); cuemisie dirijata (functionând pe baza principiuluireceptiei dirijate, utilizându-se o statie de radioreceptieobisnuita). Aceste radiofaruri pot fi: de aliniament(servind la dirijarea aeronavei pe un drum obligat) si depozitie (cu cadru rotativ sau cu raza de sectoare,detinându-se linii de pozitie pentru determinareapunctului navei.

RADIOGHIDAJ, dirijarea de la distanta prin mijloaceradiotehnice a aparatelor de zbor fara pilot (rachete,

Page 156: Glosar aviatic

proiectile-racheta, avioane fara pilot etc.) Principaleletipuri de radioghidaje sunt: autonom (programul dedirijare este calculat anticipat si introdus înservomecanismul cu program al aparatului înainte delansare), prin comanda (aparatul este dirijat prinsemnale emise, de regula, de la locul lansarii),automatizat (aparatul este dotat cu aparatura capabila sasesizeze abaterea de la traiectori impusa si sa-i corectezedirectia pentru a urmari si atinge tinta) si autoghidaj(aparatul este dotat cu dispozitive care îi permit sadescopere tinta si sa se orienteze singur spre aceasta).

RADIOGONIOMETRU, aparat destinat determinarii, cuajutorul undelor radioelectrice, a pozitiei unei aeronave.

RADIOITINERAR, traseu urmat de o aeronava care seghideaza dupa semnalele primite de la radiofaruri.

RADIOLOCATOR, mijloc radiotehnic utilizat în radiolocatie(v.) constituit dintr-un emitator de fascicule radio si unreceptor care capteaza undele reflectate de obstacoleleîntâlnite, bazându-se pe determinarea intervalului detimp dintre emisie si receptie, putându-se calculadepartarea pâna la obstacolul întâlnit. Elementulprincipal al radiolocatorului este osciloscopul catodic, alcarui ecran este gradat în unitati de masura a distantei.Baleiajul pe orizontala este realizat cu o frecventa egalacu cea a emiterii fasciculelor de impulsuri. În momentulemisiei pe placile de deflexie verticale se aplica unimpuls de tensiune, iar semnalul receptionat este aplicatacelorasi placi, ecranul osciloscopului prezentând douadeviatii, una prezentând semnalul initial, iar cealalta pecel reflectat. Radiolocatorul determina si coordonateleunei tinte (azimut, unghi de înaltare, distanta si înaltimede zbor) folosind un sistem de coordonate (rectangular,cilindric, conic sau sferic). Radiolocatorul determina si

Page 157: Glosar aviatic

viteza de miscare a tintei prin radiogoniometrie.Azimutul tintei se determina prin metode bazate peactiunea dirijata a sistemului de antene (semnal maximreflectat, zone cu semnale egale etc.) citindu-se în sensulacelor de ceasornic si masurat în unitati unghiulare(grade si minute). Unghiul de înaltare al tintei în planvertical se citeste de la planul orizontal în sus. Pentruradiolocatorul de bord se poate citi de la axul de zboral avionului în sus si în jos. Distanta se determinamasurând intervalul necesar de timp propagarii undelorelectromagnetice la tinta si înapoi. Înaltimea de zbor sedetermina dupa calcularea unghiului de înaltare,utilizându-se monograme, abace sau goniometre. Existaradiolocatoare: monoimpuls (fiecare impuls reflectatcontine informatii complete despre pozitia tintei încoordonate unghiulare si distante, prin comparareasimultana a amplitudinii si fazelor semnalelor de catre unsistem de antene de receptie cu unul sau mai multi ???;sunt utilizate pentru însotirea automata a tintei) sicoerente (separa tintele mobile de cele fixe princompararea semnalelor receptionate cu o oscilatie dereferinta. Radiolocatorul meteo indica la bordulaeronavelor pe un ecran imaginea meteo din fataaeronavei pâna la o distanta de 350-550 Km si ungizment de 120o, ± 60o fata de axa longitudinala aaeronavei, avertizând pilotii asupra zonelor de furtuna.Norii apar pe ecran cu o nuanta deschisa, centrul furtuniifiind de un alb stralucitor.

RADIOLOCATIE, a) ramura a radiotehnicii care se ocupa cudeterminarea pozitiei diferitelor obiecte din spatiuutilizând emisia si reflactarea fasciculelorelectromagnetice; b) specialitate militara specifica

Page 158: Glosar aviatic

trupelor radiotehnice, având ca misiune cercetareaspatiului aerian, descoperirea inamicului, înstiintareadespre situatia aeriana si asigurarea de radiolocatie aactiunilor de lupta ale aviatiei si ale trupelor de racheteantiaeriene.

RADIONAVIGATIE, totalitatea procedeelor de navigatiebazate pe utilizarea undelor electromagnetice, avânddrept scop determinarea pozitiei unei aeronave cuajutorul aparaturii de la bord (post de radio, statie deradiogoniometrie etc.) sau la sol (statieradiogoniometrica, radiofar etc.) si a metodelor denavigatie prin radiolocatie, radiogoniometrie sauhiperbolica. Aparatele de radionavigatie permit navigatiape un timp cu vizibilitate redusa, asigurând securitateatransportului aerian si în conditii de vizibilitate foartebuna.

RADIOPROIECTOR, sistem înglobând un radiolocator si unproiector sincronizate, destinat sa descopere si salumineze tintele aeriene pe timp de noapte, conducereailuminarii facându-se de la radiolocator prin observareadeplasarii tintei pe ecranele osciloscoapelor sau de laaparatul de comanda.

RAID, incursiune facuta de una sau mai multe aeronave înscopul precizarii unui traseu optim de zbor sau alrecunoasterii cu scopuri militare, al cercetarii stiintificesau sportiv. Raid de debarcare, incursiune pentrulansarea unui desant parasutat sau aeropurtat.

RAION, teritoriu în care se dispun forte si mijloace pentruîndeplinirea unei misiuni sau în care se desfasoara lupteori se organizeaza lucrari, fiind definit pe harta prin celputin trei puncte de reper indicate în sens invers acelorde ceasornic. Exista: raion de parasutare/desantare,zona din terenul inamic în care este parasutat sau

Page 159: Glosar aviatic

debarcat desantul aerian propriu, fiind aleasa în interiorulsau în spatele dispozitivului inamic în raport cu misiuneadesantului, în zone de teren plane, fara acoperiri care arstânjeni parasutarea sau aterizarea elicopterelor,avioanelor sau planoarelor, favorizând gruparea sitrecerea la actiunea desantului; raoin de adunare aldesantului aerian, în care se aduna desantul aerian dupaparasutare sau debarcare pentru realizarea dispozitivuluide lupta; Raionul actiunilor de lupta, spatiul în care ounitate de aparare antiaeriana a teritoriului poate asiguranimicirea inamicului aerian cu aviatia de vânatoare petoate directiile, caile de acces îndepartate si apropiate;Raion de vânatoare libera, spatiu în care avioanele devânatoare sau vânatoare-bombardament cautaindependent tinte aeriene sau terestre pentru a le nimici;raion de zbor/al aerodromului, spatiu aeriancorespunzator unui aerodrom, incluzând zonele de: zborîn formatie, instrumental, la înaltimi mici, acrobatic;trageri aeriene; lansare a avioanelor pâna la vitezamaxima; asteptare; lupta aeriana, si culoarele de intrare siiesire. Aceste zone sunt, de regula, delimitate cu reperepe sol pentru unele categorii de zboruri.

RALIU AERIAN, întrecere aviatica organizata pe distanterelativ mari cu trecere obligatorie prin anumite puncte decontrol care trebuiesc descoperite.

RAMPA DE LANSARE, platforma sau suport prevazut cudispozitive de ghidare si mecanisme de orientare, utilizatpentru lansarea avioanelor catapultate (fiind fixe peportavioane) sau a rachetelor (fiind mobile, instalate peaeronave de lupta, permitând lansarea succesiva sau amai multor o data). Rampele de lansare pentrurachetele nedirijate sunt constituite din sine, tuburi saucarcase de ghidare.

Page 160: Glosar aviatic

RANVERSARE, figura acrobatica constând din schimbarearapida a directiei de zbor cu 180o, executata în planvertical, în jurul axei de giratie, fara întoarcere pe spate,având doua faze: resursa si întoarcerea (ranversareapropriu-zisa).

RATAREA ATERIZARII, procedura cu un grad ridicat dedificultate, executata de la înaltimea minima admisa si înconfiguratie totala de aterizare.

RAZA DE ACTIUNE, distanta maxima de zbor pe care o poateparcurge o aeronava pâna la un obiectiv fix si înapoi lalocul de unde a decolat. Raza de actiune tactica aavionului/elicopterului este precizata pentru aeronavelede lupta cu sau fara alimentare în zbor de laavioanele-cisterna.

RAZMUT, zbor orizontal al unei aeronave la înaltime foartemica.

RASTURNARE, figura acrobatica realizata prin schimbarearapida a directiei cu 180o prin trecere pe spate în limitade viteza, aparatul usor cabrat executând un semitonou,ramânând pe spate 1-2 secunde, dupa care intra în limitade viteza si cade în picaj. Rasturnarea este oarecuminversa immelmannului.

RAU, stare provocata de expunerea organismului brusc lamediul aerian care este în general ostil omului. Rau dealtitudine, similar raului de munte, provoaca stari deindispozitie, palpitatii, tulburari de vedere, atentie simemorie, dureri musculare si articulare, hemoragii etc.,simptome care dispar dupa coborârea aeronavei la oaltitudine mai mica. Rau de avion/de miscare, estesimilar raului de mare. Se deosebeste de rau de înaltime,aparând la câtva timp dupa decolare, în general înzborurile de lunga durata. Miscarile aeronavei se

Page 161: Glosar aviatic

transmit organismului si sunt receptate de sistemulnervos si organul de echilibru din urechea interna,declansând reflexe nervoase spre inima, plamâni si, înspecial, aparatului digestiv. La aceasta stare de disconfortcontribuie si alti factori: miscarile corpului si ale ochilor,teama de zbor, zgomot si vibratii produse de motoare,aer închis, mirosuri neplacute si factorul psihic (vedereaaltor persoane suferind de rau de avion).

RAZBOI AERIAN, teorie de purtare a razboiului în care forteleaeriene ar constitui principalul mijloc pentru obtinereasuccesului, care a stat la baza constituirii aviatieistrategice si a operatiunilor aeriene strategice, fiindînlocuita de conceptia ripostei flexibile.

REACTOPROPULSOR, motor reactiv având ca organpropulsor o elice antrenata de o turbina de gaze,alimentata de gazele evacuate din camera de combustie areactorului.

REACTOR, motor cu reactie (v.).RECEPTOR RADIO, parte componenta a unei instalatii de

emisie-receptie care capteaza semnalele radio,transforma si extrage informatiile transmise pentru aputea fi redate în forma acustica sau vizuala. Receptorulradio selectioneaza semnalul atât din multitudinea desemnale si zgomote din antena, transforma tensiuneamodulata din înalta în joasa frecventa (video) siamplifica semnalul primit pâna la nivelul functionariinormale a aparatului final. Receptoarele radioprofesionale sunt destinate rezolvarii unor problemetehnice speciale (radiocomunicatie, radiolocatie,radionavigatie etc.)Receptorul radio are urmatoarelecaracteristici principale: gama de unde, variaza de launde miriametrice si kilometrice la unde milimetrice sioptice si de la receptoare radio cu mai multe game de

Page 162: Glosar aviatic

unde (radiocomunicatii) la receptoare radio cu frecventefixe (radiolocatie) si caracterul modulatiei (înamplitudine, în frecventa, în faza).

RECEPTIONER, personal navigant calificat care prelungestecertificatul de navigabilitate al unei aeronave, în urmatestarii acesteia.

RECORD MONDIAL ABSOLUT SI DEFINITIV,performanta sportiva care nu mai poate fi depasita o dataatinsa, ci doar egalata. În parasutism, proba de preciziaaterizarii, valoarea sa este de 0,00 m.

REDAN, suprafata proeminenta inferioara, de contact cu apa, acocei sau a flotorelor unui hidroavion;hidromotodeltaplan; hidroelicopter, care la alunecarea peapa dezvolta o rezistenta redusa la înaintare.

REDRESARE, revenire a unei aeronave dintr-o evolutie în zbororizontal sub efectul comenzilor pilotului sau al reactiiloraerodinamice. În timpul redresarii din picaj, pentru aevita solicitarile excesive ale aparatului si aleorganismului uman, pilotul trebuie sa evite traiectoriilecu raze de curbura prea mici.

REDUCEREA MOTORULUI, micsorarea turatiei motoruluiîn faza de aterizare sau pentru a înlesni lansareaparasutistilor din aeronava fara a se dezechilibra laparasirea acesteia.

REDUCTOR, dispozitiv utilizat pentru reducerea vitezei.REFLEX, încovoiere în sus a cozii chilei deltaplanului în

vederea asigurarii stabilitatii longitudinale a acesteia.REGIM, date caracteristice privind functionarea unui sistem în

conditiile date. Regimul de zbor, exprima valorileelementelor caracteristice zborului (viteza, înaltime,turatia motorului etc.), pentru o anumita misiune si unanumit interval de timp. Regimul de croaziera, exprimavalorile functionarii motorului unei aeronave care

Page 163: Glosar aviatic

executa un zbor de lunga durata, pentru a realiza unconsum optim de combustibil, valoarea fortei depropulsie fiind inferioara regimului nominal. Regimulde foc, cantitatea de gloante, rachete sau bombe care sepot trage cu o gura de foc sau o instalatie într-un timpdat, fiind determinata de calitatile fizice si mecanice alematerialului din care este confectionata teava (depasireaanumitor valori putând produce uzura si degradarearapida a gurii de foc), depinzând si de calibrul piesei,încarcatura de azvârlire, durata tragerii si temperaturaaerului.

REGIUNE DE CONTROL, portiune din spatiul aeriancontrolat, de dimensiuni bine stabilite pe orizontala siverticala, depinzând de intensitatea traficului aerian (deregula). Regiunea terminala de control, este stabilita înprincipiu la întretaierea unor cai aeriene în apropiereaunuia sau a mai multor aeroporturi importante, cu traficmare, delimitata prin mijloace raditehnice de navigatie.

REGULA DE CIRCULATIE, norma având caracter generalsau special obligatoriu în desfasurarea activitatii de zborîn deplina siguranta. Regulile de circulatie aerianaprivesc încrucisarile, depasirile, zborurile la acelasi nivel,patrularile la panta, prioritatile la aterizare etc. Regulade circulatie pe aerodrom vizeaza deplasarile pestepistele de decolare-aterizare, caile de rulaj etc.

RELEVMENT, unghiul format de directia avionului si un reper(avionul - când este determinat de la sol sau mijlocul deradionavigatie - când este determinat de la bordulaeronavei). Când relevmentul se masoara de la axullongitudinal al avionului, partea dinainte în sensul acelorde ceasornic, unghiul respectiv poarta numele degizment. Relevmentul obtinut prin mijloace radio senumeste relevment radio, iar cel obtinut vizual -

Page 164: Glosar aviatic

relevment optic.REMORCAJ, actiune de tractare a unei aeronave fara motor

(de regula) pentru a fi pusa în zbor.REMORCHER, avion care tracteaza unul sau mai multe

planoare.REMU, vârtej de aer provocat de o aeronava.REPORTAREA TINTELOR AERIENE, activitate executata

manual sau semiautomatizat de catre operatorii dinpunctele de comanda sau dirijare, pentru consemnarea peplansete a mesajelor despre tintele aeriene transmise destatiile de radiolocatie, de vecinii cu care coopereaza sialte surse de cercetare. Traiectoria tintei se reporteazaprin unirea succesiva a punctelor care marcheaza loculacesteia în spatiu în diferite momente, cu precizareaînaltimii de zbor, a compunerii si a actiunilor executate(bruiaj, bombardament, desant etc.).

RESURSA1, evolutie de redresare a unei aeronave la pozitia dezbor orizontal dupa executarea unui picaj. Redresarea seefectueaza în plan vertical, având o traiectorie de arc decerc.

RESURSA2, totalitatea mijloacelor existente pentru satisfacereaunor nevoi impuse de activitatea de zbor sau de actiunilemilitare (materiale, efective etc.) Resursa de aviatie,cantitatea de aviatie pe categorii, exprimata în iesiriunitate/subunitate, de care dispune un esalon operativpentru desfasurarea unei operatii într-un anumit intervalde timp, depinzând de compunerea de lupta (numarul deunitati/subunitati dintr-o categorie de aviatie),intensitatea operatiunilor de lupta, durata operatiei sigradul de asigurare tehnico-materiala a aviatiei.Resursele disponibile pentru o operatie anumita serepartizeaza de catre comandantul operativ pe misiuni si

Page 165: Glosar aviatic

unitati din primul esalon în functie de efortul acestora.Resursa de zbor, durata de functionare admisa uneiaeronave, cuprinsa între doua reparatii capitale, astfel catimpul total sa nu depaseasca resursa prescrisa deconstructor. La motoarele de aviatie la timpul efectiv dezbor se adauga timpul de functionare la sol pentruîncalziri, încercari si rulaje.

RETROVERSOR DE JET, instalatie utilizata pentruinversarea sensului de evacuare a jetului reactiv almotoarelor în scopul obtinerii unei tractiuni negative sauforte de frânare gazodinamica necesara reducerii rapide avitezei aeronavei în special în timpl rularii la aterizare.

REVERSARE A TRACTIUNII, inversarea sensului detractiune a unui motor de aviatie în scopul frânarii rapidea aeronavei. În cazul propulsiei prin elice reversareatractiunii se obtine prin inversarea pasului, în timp ce lapropulsoarele reactive se recurge la retroversorii de jet(v.). Sin. reversie.

REVERSIE, reversare a tractiunii (v.).REZERVA, parasuta de rezerva.REZERVA DE AVARIE, cantitate de alimente si apa

obligatorie la bordul aeronavelor care efectueaza zboruride lunga durata pentru situatii neprevazute (aterizarifortate în zone desertice, regiuni polare, regiuninepopulate etc.)Exista rezerva de avarie: pastrata labordul aeronavei si individuala.

REZERVOR DE PROPERGOL, container montat peaeronava sau dispus în infrastructura unui aerodrom încare sunt stocati propergolii (v.). Aeronavele prezintarezervoare de propergol cu structuri rigide, cu sisteme deasigurare a etanseitatii si de presurizare, cu peretiinteriori compartimentati care reduc oscilatiile fluidelorcontinute în timpul functionarii motoarelor. Pentru

Page 166: Glosar aviatic

motoarele-racheta cu propergoli solizi, acceleratoarele destart si uneori motoare-racheta cu propergoli lichizi seutilizeaza rezervoare de propergol exterioare.Rezervoarele suplimentare, au forma aerodinamica,sunt acrosate în exteriorul aparatului, sub aripa sau laextremitatile acestora si sunt utilizate la marirea distanteide zbor, putând fi largate dupa consumareacombustibilului continut.

REZISTENTA AERODINAMICA/LA ÎNAINTARE, fortacare actioneaza asupra unui corp aflat în miscare relativafata de aerul atmosferic, în sens opus deplasarii,proportionala cu densitatea aerului, cu patratul vitezeirelative a corpului, cu suprafata caracteristica de referintaa acestuia si cu coeficientul de rezistenta la înaintare(care depinde de forma corpului si orientarea sa fata dedirectia de zbor ale aeronavelor pe masura ce viteza lorcreste. Rezistenta aerodinamica contribuie la reducereavitezei de coborâre în vederea aterizarii unei aeronavesau a unei parti recuperate a acesteia.

RIDICARE LA CERC, operatiune de tractare cu ajutorul unuitroliu, care la unul din capete are montat un inel metalic,a unui parasutist, care are parasuta deschisa fixata peinel, pentru a executa o lansare din turnul de parasutism.

RITES IONUT IRINEL (1975 - Tmisoara), profesor deeducatie fizica si sport, antrenor de parasutism, pasionatde sporturile aviatice se afla pe treapta întâi a podiumuluiCampionatelor Nationale începând cu 1996. Detine unadin cele mai bune performante mondiale masculine dinparasutismul românesc locul al VI-lea la JocurileMondiale Aeronautice 1997 (Turcia). Salba de medalii îieste completata de cele obtinute pe echipe la CupaRomâniei si campionate balcanice si internationale. Estecomponent al lotului national din 1993. Mai are la activ

Page 167: Glosar aviatic

zboruri cu planorul si parapanta.ROATA ACROBATICA, aparat de forma circulara servind la

dezvoltarea simtului echilibrului si a reflexelor pilotilorsau parasutistilor.

ROTOPLAN, aeronava la care forta portanta apare pe un rotor(v.).

ROTOR, elice de mare diametru, cu pale mobile sau articulate(cu mai multe planuri de oscilatie), care obtine fortaportanta necesara unui elicopter sau a altui tip deaernava, putând dezvolta aceasta forta si când nu esteangrenata de motor, întrând în autorotatie (v.), aparatulaterizând în deplina siguranta când motorul este oprit saudefect.

RULAJ, deplasare pe sol a unei aeronave. Sin. rulare.RULARE, rulaj.RULIU, miscare oscilatorie a aeronavei sau a unui parasutist în

cadere libera, în jurul axei longitudinale, manifestata prinbalansare.

Page 168: Glosar aviatic

SS, evolutie a unui aparat de zbor constând în doua viraje de

220o.SAC, husa din fibre textile destinata protejarii materialului

volant. Sac de transport, serveste la transportulparasutei si la pastrarea acesteia pe timpul depozitarii,fiind confectionat din materiale impermeabile, protejândparasuta de intemperii si murdarie. Sac de pliaj, avânddimensiuni mici, preia voalura si suspantele în stadiulpliat, astfel ca aceasta sa ocupe un volum cât mai mic.Sin. sacul voalurii.

SALA, încapere special amenajata si utilata în vedereadesfasurarii unor activitati care asigura securitateazborului. Sala de pliaj, este dotata cu mese de lemnlacuite si ustensilele necesare plierii parasutelor,precumsi cu rafturi pentru stocarea acestora. Sin. Salaparasutelor.

SALON AERONAUTIC, expozitie aviatica, având caracterinternational, la care sunt prezente ultimele noutati îndomeniu.

SALT, a) desprindere a unei aeronave de pe sol, fara a întruniconditiile necesare zborului (înaltime si distanta); b)comanda de lansare a parasutistilor data de catreinstructorul de aeronava; c) lansare cu parasuta. Existasalturi: cu deschidere comandata si deschidereautomata; de formare, antrenament, concurs,demonstrative si de instructie; de zi si de noapte; peapa; individuale si în grup; de la înaltime: mica (pânala 1000 m), medie (pâna la 4000 m), de record etc.

SANDOU, cablu elastic, confectionat din fire de cauciucparalele, îmbracat într-o tesatura de fire de in sau

Page 169: Glosar aviatic

bumbac. Sandoul este utilizat pentru lansarea planoarelorde pe pante, pentru antrenamentul parasutistilor învederea aterizarii de precizie si la lansarea aeronavelorcare rateaza aterizarea sau a celor care apunteaza(agatarea facându-se automat prin intermediul unei crose(v.).

SAGEATA, a) panou de semnalizare întins pe sol, marcânddirectia de lansare a parasutistilor dintr-o aeronava; b)stil de cadere libera a parasutistilor utilizat în lansarile deacrobatie si în cele de lucru relativ în cadere libera.

SCAFANDRU, costum de zbor ermetizat care protejeazaaviatorii si cosmonautii împotriva conditiilornefavorabile pentru viata în atmosfera la înaltimi marisau în spatiul cosmic.

SCARA PROGRESIVA, constructie din lemn sau din metal,prevazuta cu mai multe platforme asezate la diferiteînaltimi (pâna la 4 m), la baza careia se afla o groapaumpluta cu nisip. Scara progresiva este destinataantrenarii parasutistilor în vederea amortizarii socuriloraterizarii la contactul cu solul.

SCAUN DE CATAPULTARE, dispozitiv ejectabil instalat încabina avioanelor de mare viteza, destinat salvariipilotului în caz de pericol iminent prin proiectarea încâteva sutimi de secunda a scaunului pilotului în afaracabinei aeronavei avariate, cu ajutorul unui cartusexploziv, dupa detasarea automata a cupolei cabinei.Exista scaun de catapultare de antrenament, montate însali speciale, pentru deprinderea pilotilor în suportareasarcinilor la care ar fi expusi în situatie reala.Dispozitivul este actionat la comanda pilotului, exploziaunui cartus pirotehnic dând senzatia catapultarii în zbor,mai putin desprinderea de scaun, caderea libera siplutirea cu parasuta.

Page 170: Glosar aviatic

SCHELET, structura de rezistenta a unei aeronave, asigurata delonjeroane, montanti etc., legate între ele prin îmbinarielastice sau rigide.

SECUND, pilot secund, subordonat comandantului aeronaveiexecuta ordinele acestuia.

SELECTIE, proces continuu de triere a pilotilor si aparasutistilor facuta dupa criterii riguroase. Prima etapa aselectiei o constituie examinarea candidatului de catre ocomisie speciala de instructori de zbor si parasutisti simedici de aviatie în vederea verificarii starii de sanatate,a calitatilor psihice si morale, a nivelului de cunostintegenerale si a coeficientului de inteligenta. A doua etapa oconstituie un program de pregatire teoretica si practica lasol, finalizata cu examenul de licenta. Cea de-a treiaetapa a selectiei o constituie efectuarea primelor zborurisau lansari, de aici încolo procesul de autoselectie avândun rol decisiv.

SEMICOMPAS GIROSCOPIC, girodirectional (v.).SEMITONOU, figura acrobatica constând din rasucirea

aeronavei cu 180o în jurul axului sau longitudinal.SEMNAL DE RECUNOASTERE, mijloc prin care se

identifica aeronavele în zbor spre a nu fi lovite de trupeleantiaeriene proprii. Semnalele de recunoastere pot fi:radiotehnice (impulsuri caracteristice) sau optice (clipiricu luminile de bord, înclinarea planurilor etc.).

SERVANT, persoana special instruita pentru manevrarea unorproiectoare la zborurile de noapte si la descoperireatintelor inamice sau pentru a învârti manivela bendixuluide pronire al avionului si pentru a roti elicea în vedereaamorsarii pompelor de ulei.

SERVICIU, ansamblul masurilor si activitatilor desfasurate decolective constituite pentru a îndeplini misiuni de

Page 171: Glosar aviatic

asigurare tehnica a zborului. Serviciul meteorologic estedestinat tinerii la zi si difuzarii datelorhidrometeorologice pe baza observatiilor, si masurariielementelor meteo, analiza si publicarea acestora sielaborarii previziunilor meteorologice. Serviciu de pistaeste organizat în vederea bunei desfasurari a activitatilorpe pista de decolare-aterizare si a interventiei la timp încazul unor incidente sau accidente aviatice. Serviciul fixaeronautic este reteaua de comunicatii sol-sol destinataschimbului de informatii între diferite organe de controlal traficului aerian. Serviciul la start este organizat învederea asigurarii ordinei si a disciplinei la start,asigurând buna desfasurare a activitatii de zbor si lansari,fiind pregatita sa intervina în caz de necesitate.

SERVOALTIMETRU, instrument pentru determinareaînaltimii relative a aeronavei si transmiterea unor datetransponderului, realizând performante superioarealtimetrelor obisnuite, utilizând un procedeu inductiv.

SERVOCOMANDA, mecanism auxiliar care înlocuieste prinamplificare forta musculara umana în scopul usurariipilotajului. Majoritatea servocomenzilor sunt de tiphidraulic. Sin. servocompensator.

SERVOCOMPENSATOR, servocomanda (v.).SESCVIPLAN, avion biplan la care suprafata planului inferior

este aproximativ jumatate din suprafata planuluisuperior.

SEXTANT, instrument optic utilizat pentru determinareadistantei unghiulare dintre doi astri sau a înaltimiiacestora deasupra orizontului. Sextantul are un sector de60o, divizate în grade si fractiuni de grad, pe ale caruibrate extreme sunt fixate o luneta si o oglinda rotitoareplasata în mijlocul sectorului. Prin deplasarea bratului

Page 172: Glosar aviatic

mobil se poate observa în luneta o portiune de 120o dinbolta cereasca.Sextantul a fost perfectionat prin marireapreciziei liniare de vizare, a gradatiilor sale si a citiriipozitiei bratului mobil.

SFÂNTUL ILIE, patronul pilotilor de supersonice.SHORAM, procedeu radiotehnic de determinare a punctului

aeronavei, bazat pe stabilirea distantei între aeronava sidoua statii radio (apreciindu-se intervalul de timp dintreemisie si receptie). Cu ajutorul distantelor determinate setraseaza curbele de pozitie corespunzatoare, la intersectiacarora se obtine punctul aeronavei. Precizia si duratadeterminarii este de aproximativ 15 secunde.

SIMULATOR DE ZBOR, dispozitiv complex care simuleazamajoritatea fenomenelor si activitatilor proprii pilotajuluiunei aeronave, în cabina acestuia aflându-se aparateidentice cu cele din cabina reala, dar care indica datetehnice introduse de instructor sau de programul automatde antrenament. Instructorul poate verifica corectitudineamanevrelor executate de cel antrenat, care la rândul saupoate vizualiza greselile comise prin televiziunea cucircuit închis.

SINCROPTER, aeronava rezultat al combinarii elicopterului curotoare coaxiale si a elicopterului cu rotoare alaturate.Cele doua rotoare se rotesc în sens contrar, fiindsincronizate a nu se izbi în timpul functionarii, axele lorde rotatie fiind diferite (perpendiculare pe planul desimetrie al elicopterului, la distanta mica, eliminându-seastfel grinda de sustinere a rotoarelor, prezenta laelicopterul cu rotoare alaturate.

SISTEM, ansamlu de elemente sau masuri concepute într-oviziune unitara, pentru realizarea în conditii optime aunui complex de activitati având caracter aviatic. Sistem

Page 173: Glosar aviatic

de foc, ansamblul loviturilor de aviatie organizat pentrunimicirea sau neutralizarea inamicului, asigurând înaparare nimicirea gruparilor inamice de ofensiva,lovind-o pe timpul apropierii, pregatirii pentru atac si alexecutarii acestuia, iar în ofensiva, nimicirea obiectivelorinamice din sectorul de rupere al apararii, sprijinulofensivei pentru dezvoltarea în adâncime, acoperireajonctiunilor si flancurilor. Sistem de parasutare, asiguralansarea din aeronave a obiectelor voluminoase si grele,fiind alcatuite din câteva parasute care se deschidsimultan, containerele fiind prevazute cu dispozitive deamortizare. Sistem de echipare/de suspensie, asiguraacrosarea parasutei, parapantei sau a deltaplanului decorpul parasutistului sau a pilotului, conferindu-i opozitie comoda pe timpul pilotarii aparatului. Sistem dedeclansare a parasutei, instalatie pentru deschidereaparasutei prin actionarea comenzii automate saumanuale (v.). Sistemul de presiune furnizeaza aerprelucrat pentru sistemul de conditionare si antijivraj,format în principal dintr-o sursa de aer comprimat.Sistemul de evitare a abordajelor, mijloc perfectionatcare furnizeaza pilotului toate indicatiile necesare asupraoricarui avion care zboara în apropiere, semnalizândmanevra care trebuie utilizata pentru evitarea abordajului(viraj stânga sau dreapta, cabraj, picaj) si sfârsitulacesteia, putând fi conectat la pilotul automat. Sistemulde protectie împotriva limitei de viteza, format dintr-obutelie cu azot care actioneaza asupra unui pistonîmpingând mansa înainte, împiedicând angajareaaeronavei, actionând când pilotul nu raspunde lasemnalizatorul optic si la vibratiile mansei (provocate deun mecanism cu excentric) datorate limitei de viteza.Sistemul de conditionare, rezolva problema ventilatiei

Page 174: Glosar aviatic

si a încalzirii cabinei etanse, asigurând un minim de 15,5Kg aer pe ora pentru fiecare pasager. Sistemul automatde zbor cu calculator digital, rezolva aproapeinstantaneu orice problema de zbor sau navigatie,controlul fiind simplu si concret prin introducerea unuisemnal de test periodic. Sistemul inertial de zbor,compus din doua sau trei acceleratoare, doua în planorizontal, iar al treilea în plan vertical al axelor desensibilizare, detectând toate acceleratiile care apar întimpul zborului de la începutul rulajului pâna la oprireamotoarelor. Sistemul de apropiere la aterizare,complex de mijloace radiotehnice de sol si de bord,permitând pilotului în orice conditii meteorologice samentina directia precisa de apropiere la aterizare,corespunzatoare planului vertical ce trece prin axa pistei;sa coboare sub un unghi predeterminat pastrând directiade apropiere la aterizare, sa pastreze panta, astfel încât saajunga la punctul optim de contact cu solul; sa determine2-3 distante fata de pragul pistei. La sol contine: radiofarde directie, radiofar de panta, monitoare pentru controlulfunctionarii, 2-3 radio-markere. La bord contine: unreceptor pentru semnalele radiofarului de directie, unreceptor pentru semnalele radiofarului de panta, indicatorde deviere de la cursul selectat - cu doua ace în cruce, unreceptor pentru radio-markere, sistemul este completat deradiobalize, radiofaruri omnidirectionale si balizajluminos. Sistemul de navigatie pe ruta, standardizat siadoptat pe plan international pentru distante scurte simedii ce nu depasesc 400 km. Sistemul omega, pentrunavigatia hiperbolica pe distante lungi, functionând pefrecvente foarte joase, recomandat pentru traversareaoceanelor.

SITUATIE AERIANA, totalitatea datelor si factorilor luati în

Page 175: Glosar aviatic

considerare pentru caracterizarea activitatii forteloraeriene într-un anumit moment pe timpul executarii uneilovituri sau operatii aeriene într-o perioada de timp.Situatia aeriana este caracterizata prin urmatorii factori:spatiul aerian în care se efectueaza zborul si actiuniletintelor aeriene, determinat prin frontul de actiune,adâncimea la care se executa zborurile, înaltimile dezbor; numarul si compunerea fortelor aeriene,traiectoriile si vitezele lor, durata zborului, timpul de zi,de noapte si conditiile meteo; manevrele executate detintele aeriene în directie, înaltime sau viteza si actiunilelor (atac, cercetare, transport desant aerian, bruiaj).Situatia aeriana poate fi: simpla sau complexa,determinata de aparitia prin surprindere a tinteloraeriene, numarul mare si esalonarea pe front, înadâncime si în înaltime, directiile diferite de acces,manevre dese si actiuni numeroase pentru a se sustrageripostelor trupelor de aparare antiaeriana (bruiajradio-electronic, acoperirea tintelor prin aviatia devânatoare, lovirea pozitiilor trupelor de aparareantiaeriana). Situatia aeriana tactica, ansamblu de datesi factori referindu-se la zborul si actiunile inamiculuiaerian, raportul de forte între aviatia proprie si ceainamica.

SKY-SURF, proba de parasutism constând în efectuarea defiguri acrobatice în cadere libera alunecând pe o placa detip monoschi.

SLIP, plan înclinat pe care hidroavioanele sunt coborâte dinhangar sau de pe sol pe apa.

SONDA, zbor sau lansare cu parasuta executat de conducatorulde zbor în scopul edificarii asupra situatiei meteo.

SOMICITATE, ramura a mecanicii care se ocupa cu studiultransmiterii energiei mecanice din fluide prin vibratii sau

Page 176: Glosar aviatic

unde elastice longitudinale care se propaga în masaacestora.

SPATIU, volumul ocupat de aer deasupra pamântului. Spatiuaerian, întindere deasupra unei tari sau al unui grup destate (aliate sau aflate în conflict). Spatiul aerian aflatdeasupra unui stat si a apelor sale teritoriale este supussuveranitatii statului respectiv. Spatiul aerian estereglementat juridic prin legislatia statelor si princonventii internationale. Spatiul aerian poate fi:necontrolat si controlat (dirijat regulat pe portiuni undese zboara dupa regulile zborului instrumental). Spatiu desiguranta, înaltime minima de evolutie a unei aeronavecare sa-i asigure redresarea în cazul aparitiei unuiincident.

SPIDER, dispozitiv de accelerare folosit la parapante.SPOILER, placa ranforsata integrata în zbor normal în conturul

aerodinamic al aripii, utilizata la obtinerea frânariiaerodinamice si la scaderea fortei portante în vedereapierderii rapide a altitudinii (avaria cabinei etanse apasagerilor sau la aterizare). Actionarea spoilerului estehidraulica sau pneumatica si se face la comandapilotului.

SPORT AVIATIC/AERONAUTIC, ramura sportiva având cascop practicarea unei ramuri a aviatiei în vedereaobtinerii unor rezultate sportive.

SPRIJIN AERIAN/DE AVIATIE, totalitatea actiunilor delupta executata de aviatia de vânatoare-bombardamentsau de elicopterele de sprijin, în folosul trupelor de uscatsau ale marinei militare pe tot parcursul luptelor duse deacestea. Sprijinul aerian se efectueaza cu majoritatearesursei de aviatie la dispozitia unei unitati operative saua unui front, pe baza hotarârii comandantului caruia is-au afectat forte aeriene si în limitele intensitatii

Page 177: Glosar aviatic

actiunilor de lupta stabilite.STABILITATE, caracteristica a unei aeronave de a reveni în

pozitia initiala, datorita fortelor aerodinamicesuplimentare care produc un moment aerodinamic.Stabilitatea poate fi: longitudinala (statica sau dinamica)si laterala.

STABILIZATOR, partea anterioara fixa a ampenajuluiorizontal al unui avion/planor, care asigura stabilitatealongitudinala a aeronavei în caz de modificare brusca aunghiului de incidenta sau a pantei de zbor. La avioanelede mare viteza stabilizatorul poate fi mobil (comandat).

STAGIU DE PARASUTISM, etapa în pregatirea de lupta saude specialitate a trupelor de comando, cercetare,diversiune etc.

STARTER, persoana calificata care dirijeaza circulatiaaeronavelor pe un aerodrom.

STATOREACTOR, motor cu reactie fara organe mobile,constând în principal dintr-un tub de sectiune variabiladeschis la ambele capete, paralel cu directia de zbor, îndifuzor realizându-se comprimarea dinamica a aeruluidatorita deplasarii aeronavei cu viteza mare, gazele deardere fiind evacuate din camera prin efuzor (destinderealor realizând forta de propulsie); statoreactorul poateintra în functiune doar la o anumita viteza de zbor aaeronavei, furnizând viteze supersonice (M 2-4) sihipersonice (M>5) în functie de organizarea arderii.Statoreactorul este destinat avioanelor aerocosmice,rachetelor autoghidate etc.

STATOSCOP, instrument de bord utilizat pentru determinareavariatiilor mici de altitudine (0,5-5m) în raport cuînaltimea de zbor aleasa.

STATIE DE RADIOLOCATIE, aparatura de radiolocatie,echipamentul si documentatia de lucru destinata a

Page 178: Glosar aviatic

îndeplini o anumita misiune în cadrul unui sistemradiotehnic. Dupa parametrii statiile de radiolocatie sunt:centimetrice (genereaza, emit si receptioneaza undeelectromagnetice în gama lungimilor de unda 1-10 cm sifrecventa 30.000-3000 Mhz), decimetrice (lungimi deunda 10-100 cm si frecvente 3000-300 Mhz) si metrice(lungimi de unda 300-30 Mhz). Dupa destinatie statiilede radiolocatie sunt: de cercetare (destinate descopeririitintelor), de dirijare (destinate teledirijarii rachetelorcatre tinta, putând fi montate si la bordul aeronavelor) side tragere (orienteaza tunurile antiaeriene catre tinta).

STEWARD, însotitor de bord cu atributii de deservire aechipajului si a pasagerilor.

STIL DE CADERE LIBERA, poztie a corpului parasutistuluiîn cadere libera ordonata. Exista mai multe stiluri decadere libera: întins (sau broasca, membrele departatede corp si segmentele acestora formând unghiuri de 90o,corpul având o pozitie de 45o fata de planul orizontal;este stilul cel mai utilizat), grupat (membrele foarteapropiate de corp, ca în pozitia ghemuit, corpul având încadere o pozitie orizontala), sageata (bratele si picioareleusor departate de corp, care este întins, caderea se face cumult sub orizontala; se mai numeste si rândunica),picatura (bratele si piciarele alipite de corp, care esteîntins, caderea realizându-se pe verticala) etc.Parasutistul îsi reduce sau îsi mareste viteza de caderelibera, prin stilul adoptat, în functie de suprafata corpuluiexpusa frecarii cu aerul.

STARTOJET, aeronava cu reactie destinata zborului înstratosfera (v.).

STRATOSFERA, strat al atmosferei rarefiate, cuprins între11.000-80.000m altitudine, caracterizat prin lipsa

Page 179: Glosar aviatic

fenomenelor meteorologice, prezentând un avantaj majorpentru navigatie. Zborurile în stratosfera presupundotarea aeronavelor cu inhalatoare de oxigen,climatizoare si cabine etanse.

STRATOSTAT, aerostat cu nacela etansa destinat zborurilorstratosferice.

STRES DE ZBOR/AERONAUTIC, solicitare neuropshicaexercitata de activitatea de zbor, care duce ladesincronizarea bioritmului, implicând sistemulsimpatic.

SUBSONIC, avion cu viteza mai mica decât a sunetului.SUBUNITATE DE AVIATIE, subdiviziune a unei unitati

militare cu organizare si dotare corespunzatoaresarcinilor ce îi revin lupta (patrula, escadrila), ducândactiuni de lupta în cadrul unitatilor sau independent.Subunitatile de baza fac parte din compunerea uneiarme sau a unei unitati de trupe speciale, prin organizare,posibilitati de lupta si actiunile ce-i revin stând la bazastructurii organizatorice a acesteia si a evoluariicapacitatii ei combative (ex. escadrila).

SUFLERIE AERODINAMICA, tunel aerodinamic (v.).SUPERSONIC, avion care se deplaseaza cu viteze mai mari ca

viteza suntelui.SUPINE, pozitie a pilotului unui deltaplan sezând pe spate, din

care realizeaza pilotarea.SUPRAFATA, arie pe care se executa diverse forte

aerodinamice, îndeplinind diferite functiuni în realizareazborului. Suprafata de comanda, contribuie la pilotareaaeronavei, putând fi fixe sau mobile (ampenajul orizontalsi vertical, eleroanele etc.). Suprafata de stabilizare,contribuie la mentinerea directiei aparatelor de zbor cuvoalura (parasute, parapante etc.). Suprafata portanta,asupra acesteia se exercita portanta (v.) (ex. aripa de

Page 180: Glosar aviatic

avion, rotorul elicopterului). Suprafata rotativa,ansamblul palelor sau aripilor aflate în afara aeronavei,aflate în miscare de rotatie în jurul unui ax apropiat deverticala în scopul sustinerii aeronavei.

SUPERFORTAREATA, avion greu de bombardament, blindat,cu multe motoare. Sin. suprafortareata.

SUPRAFORTAREATA, superfortareata (v.).SUPRASARCINA, forta exercitata asupra obiectelor si

persoanelor în miscare accelerata, masurata în “g”-uri(factor de suprasarcina, g=9,81 m/s2). Organismul umannu tolereaza acceleratiile mari, de durata. La o acceleratiede 1g omul simte oapasare în scaun ca si când greutatea is-ar fi dublat; 3-4 g se accepta pentru 2-3 minute, înfunctie de gradul de antrenament; la acceleratii soc de20-22 g durata limita este de 0,2 s. Pozitia optima pentrusuportarea unor acceleratii soc pâna la 40 g este ceaperpendiculara pe linia de actiune a fortelor de inertie.Diferentele de masa ale diferitelor organe si gradul lor delibertate privind circulatia fluidelor fac sa se resimta înorganism suprasarcini neegale, constituind premise desuferinta si traumatisme. Situatiile critice se evita prinantrenamente la centrifuga si masuri de protectie:controlul regimului de zbor, costume de suprasarcina etc.

SUPRAVIETUIRE LA AVARIE, totalitatea masurilor luatepentru salvarea echipajelor si a pasagerilor în situatii deavarie (la start, în zbor sau la aterizare) fiecareia fiindu-ispecifice mijloacele si procedeele. În cazul aterizariifortate în regiuni îndepartate si nelocuite, în cabinaechipajului se asigura: rezerve de apa si hrana, oministatie radio, o busola, îmbracaminte calduroasa,veste de plutire, undite, medicamente etc.

SUPREMATIE AERIANA, situatie în care n beligerant detinesuperioritatea neta a mijloacelor de atac aerian, având

Page 181: Glosar aviatic

asigurata initiativa si posibilitatea desfasurarii actiuniloraeriene proprii fara o riposta puternica din parteaadversarului care nu poate actiona sistematic cu aviatia siapararea antiaeriana. Suprematia aeriana este o conditieesentiala pentru desfasurarea actiunilor de lupta pe uscatsi pe mare. În functie de amploarea în timp si spatiusuprematia aeriana poate fi: strategica (cuprinde întregulfront al actiunilor si întreaga durata a actiunilorstrategice), operativa (cuprinde zone importante dinfrontul operatiunilor militare si perioade de timp maimari), tactica/locala (limitata la un raion si la o perioadade timp anumita). Lupta pentru cucerirea suprematieiaeriene cuprinde: nimicirea în aer si pe aerodromuri aaviatiei inamicului, acoperirea aeriana a trupelor, lovireasi distrugerea depozitelor de carburanti si lubrifianti,munitii de aviatie, si întreprinderilor constructoare deavioane si a industriei petroliere, dezorganizareasistemului de conducere a aviatiei de vânatoare.

SURSA DE ENERGIE, instalatie plasata în aeronave careasigura alimentarea aparaturii de bord, a sistemelor desupravietuire a echipajului, a mijloacelor detelecomunicatii si a actionarii propulsoarelor în timpulzborului. De regula se utilizeaza curentul continuu de 12sau 24 V, pentru unele aparate existând convertizoare decurent alternativ.

SURVOL, trecere în zbor la mare înaltime deasupra unuiteritoriu. Sin. survolaj, survolare.

SURVOLAJ, survol (v.).SURVOLARE, survol (v.).SUSPANTA, una dintre corzile parasutei (sau ale parapantei),

care face legatura între voalura si sistemul de suspensie.Suspanta contribuie la mentinerea formei voalurii si lareducerea socului aerodinamic la deschiderea parasutei

Page 182: Glosar aviatic

datorita elongatiei, având lungimi variabile în functie detipul parasutei. Suspanta centrala contribuie lamentinerea formei parasutelor de tip aproximativemisferic. Suspanta de centrare are functia de fixare aparasutei extractoare cu sistem de temporizare. Suspantade comanda/pilotare contribuie la ghidarea parasutei pedirectia si cu viteza de înaintare sau coborâre dorita.

SUSTENTATIE, fenomen care mentine un corp cufundatîntr-un fluid la un anumit nivel prin mijloace adecvate.Sustentatia este doua feluri: statica, realizându-seconform legii lui Arhimede, pentru corpuri cu densitatemedie mai mica decât cea a aerului (aerostate) sidinamica, obtinuta printr-o miscare relativa, cu unconsum de energie, necesar realizarii portantei (avion,elicopter etc.).

SSANDELA, zbor în linie dreapta cu un unghi al pantei de urcare

mai mare decât unghiul maxim de cabraj al avionului.SCOALA, cadru institutionalizat în care se pregatesc specialisti

în diverse domenii ale aviatiei. Exista mai multe tipuri descoli: militare, care pregatesc piloti pentru aviatiamilitara sipentru cea civila, tehnice, care pregatescpersonal navigant sau nenavigant pentru întretinerea sireparatia aeronavelor militare sau civile. Scolile sportivesunt organizate de aerocluburi sau asociatii sportive cuprofil aeronautic pe diferite profiluri (parasutism, zbor cumotor, planorism, deltaplanism, parapantism etc).

SOC AERONAUTIC, forta care ia nastere la deschidereaparasutei, fiind suportata usor de catre parasutist,

Page 183: Glosar aviatic

parasutele fiind prevazute cu sistem de temporizare adeschiderii, care asigura progresivitatea procesului, maiputin la parasutele de rezerva, unde deschiderea esteinstantanee spatiul fiind de importanta vitala.

SOIM, însotitor de bord cu sarcini speciale privind asigurareasecuritatii zborului în caz de piraterie.

Page 184: Glosar aviatic

TT, dispozitiv indicator sau panou (v.) care arata directia si sensul

vantului, marcând locul de unde începe decolarea sauaterizarea, noaptea fiind iluminat.

TABARA DE AVIATIE, cantonament de pregatire cu scopulde a învata pilotaj sau parasutism în regim de campanie,pentru recunoasterea unor zone, fotografiere aeriana etc.

TABLOU DE BORD, panou din tabla sau din marmura pe caresunt fixate instrumentele si aparatura de control aaeronavei.

TACTICA AVIATIEI, ramura a artei militare având dreptobiect studiul actiunilor de lupta în spatiul aerian de catreunitatile tactice, elaborarea de principii, procedee, formede organizare si ducere a acestora.

TAF, prognoza de aerodrom privind evolutia vremii în intervalde 9 ore cuprinzând: grupa de identificare a statiei, orelepentru care este valabil si pentru care se prognozeazasituatia meteo, grupa vântului, grupa vizibilitatilor, grupatimpului prezent, grupa norilor, grupa temperaturilor,jivrajul, grosimea stratului turbulentei, grupa deprobabilitate de 30-40% de aparitie a unor fenomene,orele între care este valabila probabilitatea, grupafacultativa cu elemente meteo, grupa de interval de timp.Taf se elaboreaza din trei în trei ore.

TANDEM, pozitie de montare a doua posturi de pilotaj înaeronavele de scoala, unul dupa celalalt, în prelungire(locul elevului este cel din fata), sau a doua parasute:principala si de rezerva, aceasta din urma fiind cea desus.

TANGAJ, miscare oscilatorie longitudinala, în jurul axului cetrece prin centrul de greutate al aeronavei (sau a

Page 185: Glosar aviatic

parasutistului în cadere libera), influentând negativstabilitatea aparatului si conditiile de tragere cuarmamentul de bord.

TELECOPTER, minielicopter fara cabina care transporta ocamera de luat vederi, având un motor în doi timpi si oautonomie de zbor de peste o ora, actionândtelecomandat.

TEMA DE ZBOR, exercitiu care trebuie executat fara abaterede la metodologia de pregatire pentru a nu periclitasecuritatea zborului. În functie de gradul de pregatire alpilotului sau al parasutistului nivelul temei de zbordevine mai complex.

TENDOR, organ de întindere a hobanajului superior adeltaplanului, fiind compus din trei elemente prevazutecu filet stânga-dreapta.

TEORIA PILOTARII, ansamblu de principii care servesc caîndrumator în practica zborului.

TEREN DE AERONAUTICA CIVILA, suprafata plata carepermite decolarea si aterizarea aeronavelor, putând fi demai multe feluri: aeroport, pentru traficul de calatori side marfa; aerodrom, pentru activitati sportive, utilitare,sanitare si militare; terenuri de lucru, pentru aviatiautilitara si terenuri/zone de aterizare pentru concursuri,acestea trebuind omologate, pe ele desfasurându-seactivitati de zbor numai ziua si în conditii meteonormale.

TIJA DE REFLEX, element stabilizator la deltaplan care intraîn functiune singur la marirea excesiva a vitezei de zbor,având efect redresor.

TIMP, interval masurat în ore, minute, secunde etc., demareimportanta în desfasurarea activitatii de zbor în conditiide siguranta sporita. Timpul de serviciu pentru zboreste considerat de la intrarea si pâna la iesirea din

Page 186: Glosar aviatic

unitatea aeronautica, timpul maxim fiind echivalent cutimpul normal (pe timp de zi - 14 ore, pe timp de noapte- 8 ore). Timpul pentru zbor este perioada efectiva dezbor pentru avioane (pe timp de zi - 9 ore, pe timp denoapte - 5) si parasutisti (pe timp de zi - 8 ore, pe timp denoapte - 5). Daca necesitatile o impun, prelungirea nueste admisa decât pe timp de zi. Timpul maxim de zborpentru 24 de ore este pe timp de zi 9 ore pentru piloti si 8ore pentru parasutisti, iar pe timp de noapte 5 ore; lunarpe timp zi 120 ore, pe timpde noapte 80 ore;anual petimp de zi 700 ore, pe timp de noapte 300 ore. Timpulde lansare este durata zborului aeronavei din momentulîn care aceasta trece la verticala locului de aterizare sipâna în momentul lansarii parastistului. Timpul decadere libera este intervalul de la parasirea aeronavei decatre parasutist si pâna la actionarea comenzii dedeschidere a parasutei principale. Este stabilit prin temade salt si nu poate fi depasit pentru a nu intra în criza despatiu la functionarea incorecta a parasutei principale,pentru a putea actiona parasuta de rezerva în deplinasiguranta.

TONOU, figura acrobatica în care aeronava executa o miscarede rotatie în jurul axei sale longitudinale, fara a-sischimba directia sau înaltimea de zbor. Tonoul rapidnecesita o viteza de doua ori mai mare decât cea normalade zbor. Tonoul lent se executa cu prindere de viteza.

TORON, grup de fire rasucite (trei) care prin împletirea cu altetoroane alcatuiesc inima unei suspante.

TORPILA, proiectil mare, autopropulsat care este lansat sidirijat catre o nava pentru a o scufunda din avioaneleminerotorpiloare.

TRACTARE, remorcare a unei aeronave pentru a fi pusa înzbor cu ajutorul unui automosor, dispozitiv cu troliu sau

Page 187: Glosar aviatic

cabestan, avion remorcher etc. Pe placi de sky-surf pot firemorcati si parasutisti care evolueaza în urma unuiavion remorcher cu parasuta închisa.

TRACTIUNE, cea mai importanta caracteristica a motorului cureactie, obtinuta din relatia T=Cv Ga/g (la punct fix) sauT=(Cv-V) Ga/g (în zbor), T fiind tractiunea în dN, Ga -debitul de aer în Kg/s, Gv - viteza gazelor la iesirea dinajutajul reactiv în m/s, V - viteza avionului în m/s, g -acceleratia gravitationala = 9,81 m/s2.

TRAFIC AERIAN, transportul de pasageri si de marfuriraportat pe o cale aeriana la un anumit interval de timp.

TRAIECT DE ZBOR, drum aerian pregatit si stabilit din timp,cu indicarea punctelor de parcurs de catre o aeronava, înconditiile asigurarii unei bune orientari vizuale siinstrumentale, a unei securitati maxime a zborului siatingerii cu precizie a punctului final. Traiectul de zborse traseaza pe hartile de navigatie la scari de 1:500.000,1:100.000 sau mai mici, în afara de linia traiectului sementioneaza punctele de schimbare a capului de zbor,înaltimea, capul magnetic, timpul calculat de zbor întrereperele importante de pe traiect, ora atingerii acestorrepere, punctul final si alte elemente de navigatie înfunctie de misiunea executata. Traiectul de zbor poate fi:obligat, cel propus a fi urmat de aeronava sau realurmat, care prezinta proiectia pe sol a tuturor punctelormarcate de centrul de greutate al aeronavei de la punctulinitial la cel final al traiectului. Traiectul de zbor seîmparte în tronsoane si inflexiuni în functie delungimea sa.

TRANSBORDARE, mutare a pasagerilor sau a marfurilordintr-o aeronava în alta.

TRANSPORT AERIAN, deplasare de persoane si marfuri pe

Page 188: Glosar aviatic

calea aerului în diverse scopuri. Transportul aeriansanitar constituie un mijloc de evacuare în vedereasalvarii de vieti omenesti, aeronavele fiind echipate cuaparatura care permite acordarea unei asistente medicalelimitate în timpul zborului. Din punct de vedere militartransportul aerian constituie o operatie indispensabilaactiunilor aeroterestre, la care participa avioane sielicoptere îndeplinind diverse misiuni: transport dedesant aerian, transport de trupe, de tehnica de lupta,munitii, materiale si alimente de pe o directie pe alta saudin adâncime catre linia de contact, aprovizionarea siasigurarea necesarului trupelor care lupta în încercuire, înlocalitati, pe platforme industriale transformate în cetatide lupta sau în zone libere, evacuarea în adâncimeateritoriului a ranitilor, bolnavilor si a unor valorimateriale.

TRANSVERSAL FLOTANT, cablu sau biela ce înlocuiestelegatura rigida cu chila în locul inimii la deltaplanele deperformanta.

TRAPA, capac rabatabil sau culisant care acopera deschizaturacu acelasi nume în podeaua unei aeronave sau în coadaacesteia. Prin trapa se încarca sau se lanseaza materialesau parasutisti.

TRAPEZ, componenta a deltaplanului format din doi montantisi bara de control, servind la pilotarea acestuia.

TRATAMENT AVIOCHIMIC, procedeu de tratare aculturilor cu ajutorul substantelor chimice împrastiate dinavioane utilitare special amenajate.

TRAVEE, element constructiv al unei celule de retentie laparasute aripa si parapante.

TRAVERSA, piesa de rezistenta din structura unei aripi.TREN, ansamblu de organe si agregate cu ajutorul careia o

aeronava decoleaza si revine pe o suprafata identica celei

Page 189: Glosar aviatic

de care s-a desprins. Trenul de aterizare asigura rulareape sol cu ajutorul unor roti precum si stationarea la loculde parcare a aeronavei, putând fi montat sub fuzelaj sausub aripi, în majoritatea cazurilor fiind escamotabil îninteriorul fuzelajului sau a aripilor pentru a nu opune orezistenta suplimentara la înaintare. Trenul de aterizaretriciclu (la dare bechia a fost înlocuita cu o roata cujamba puternica, montata în botul avionului) conferaechipajului o mai buna vizibilitate de la începutulrulajului la decolare, avionul intra mai repede în viteza,la aterizare frânele pot fi actionate mult mai energic, faraa aparea pericolul capotarii. Trenul de rulare estecomponenta a trenului de decolare-aterizare, în principalfiind alcatuit din roti. Trenul de amerizare este destinathidroavioanelor, fiind constituit din coca sau flotoare(v.).

TREN-AVION, tren de tip monorai care face legatura dintreoras si aeroport, intrând direct în fuzelajul unui avionspecial amenajat.

TRENAJOR, instalatie destinata antrenamentului la sol apilotilor si a parasutistilor, simulând conditii apropiate decele ale zborului. Sin. simulator.

TRENA DE CONDENSARE, dâra îngusta alcatuita dinpicaturi de apa, care apare în urma avioanelor datoritavârtejurilor care prin destindere adiabatica racesc aerulsau datorita nucleelor de condensare pulverizateintentionat.

TRIMER, compensator aerodinamic a suprafetelor de comandamobile: eleroane, profundor si directie.

TRIMOTOR, avion cu trei motoare.TRIPLAN, avion cu trei rânduri de planuri.TRIREACTOR, avion cu trei motoare cu reactie.TRUPE DE DESANT AERIAN/ AEROPURTATE/

Page 190: Glosar aviatic

AEROMOBILE, totalitatea militarilor instruiti sinzestrati cu mijloacele de lupta necesare, pentru a fidebarcati sau parasutati din avioane, elicoptere sauplanoare si pentru a duce actiuni în adâncimeadispozitivului inamic.

TUB, piesa de forma cilindrica, goala în interior, utilizata înaviatie în diverse scopuri. Tubul de bord este montat peavioanele de lupta, utilizate contra obiectivelor aeriene,constituindu-se în guri de foc. Tubul de foc are rol deprotejare si de ghidare a cablurilor, comenzilor automatesau manuale si a sistemului de largare al parasutelor.Tubul pilot masoara presiunea dinamica si presiuneastatica pentru a determina viteza de deplasare a uneiaeronave.

TUBULATURA DELTAPLANULUI, retea de tevi careformeaza structura unei aripi delta.

TULBURARE VESTIBULARA, ansamblul simptomelorcauzate de deteriorarea aparatului vestibular în timpulzborului (ameteli, greturi, paliditate, palpitatii, pierdereaechilibrului, vomismente etc.) datorate aeronavei careproduce: acceleratii, suprasarcini, mentinerea uneiponderabilitati scazute sau a imponderabilitatii, factoristimulatori termici si electrici etc., la nivelulanalizatorului. Tulburarea vestibulara se previne prinantrenarea personalului navigant.

TUNEL AERODINAMIC, instalatie experimentala pentrudeterminarea fortelor aerodinamice exercitate de uncurent de aer asupra unor modele, machete sau particomponente ale acestora, permitând aprecierea deansamblu a caracteristicilor aparatului de zbor în curs definalizare, înainte ca acesta sa fie încercat în zbor.Tunelul aerodinamic este compus din: camera deîncercare (în interiorul ei se introduc macheta sau

Page 191: Glosar aviatic

modelul legat de o balanta aerodinamica), canale siajutaje de aer si ventilator (care antreneaza curentul deaer). Sin. suflerie aerodinamica.

TUR DE PISTA, zbor de scoala deasupra unui aerodrom,cuprinzând urmatoarele elemente de pilotaj: decolarea,executarea virajelor si priza de aterizare.

TURBINA/CU ARDERE INTERNA/CU GAZE, motor curotor pus în miscare de gazele de ardere produse de aerulatmosferic, comprimat de compresor si introdus încamera de ardere, unde prin injectarea combustibilului,se aprinde cu ajutorul unor bujii. Sin. turbocompresor.

TURBOCOMPRSOR, turbina (v.).TURBOMODEL, avion cu reactie vare poate lua la bord

încarcaturi mai mari de 5,5t.TURBOPROPULSOR, motor cu reactie de tipul turbinei cu

gaze, la care prin adaugarea unei elice, a fost sporitrandamentul la viteze mici. Energia produsa de turbinaantreneaza atât elicea cât si compresorul, aproximativ80% fiind destinata reductorului elicei (de la8.000-15.000 rot/min ale turbinei la 1600-2000 rot/minale elicei). Turbopropulsorul este destinat avioanelor ceparcurg distante mari cu viteze subsonice, profitând deavantajul tractiunii cu reactie la viteze mari si de cel altractiunii cu elice la decolare si la viteze mici.

TURBORACHETA, motor cu reactie rezultat din combinareaunui turboreactor (v.) cu un motor-racheta (v.) cupropergol lichid, organizat diferit în functie de destinatiasa.

TURBOREACTOR, motor aeroreactor format din: compresorcentrifugal sau axial (cmprima aerul atmosferic), camerade ardere, turbina, ajutaj reactiv si agregate auxiliarepentru sistemele de pornire, alimentare, control etc. Prinarderea carburantului creste temperatura gazelor care se

Page 192: Glosar aviatic

destind în turbina (antrenând viteze de rotatie mari,iesind în atmosfera si asigurând forta de propulsie). Prinpostcombustie (v.) forta de tractiune este substantialmarita, injectându-se alcool sau apa în camera de ardere.Exista turboreactor cu simplu circuit (cel descris maisus) si cu dublu circuit, acesta având prevazut uncompresor suplimentar pe acelasi ax cu turbina, aspirândaer atmosferic si prezentând un spatiu inelar între carcasaprincipala si cea a compresorului secundar, asigurândforte de tractiune superioare.

TURBOSTATOREACTOR, motor cu reactie rezultat dincombinarea statoreactorului cu turboreactorul cu dublucircuit, dezvoltând viteze hipersonice (M>5).

TURN, constructie verticala, îndeplinind diverse functiuni îndesfasurarea activitatii de zbor, a sustinerii acesteia.Turnul deltaplanului, fixeaza capul prin care treccorzile de sustinere statica a voalurii deltaplanului, fiindconstituit dintr-un tub în pozitie orizontala. Turn deaerisire, instalatie speciala într-o cladire înalta deaproximativ 15 m în care se usuca si se aerisescparasutele, fiind prevazuta cu instalatii de climatizare.Turn de control al aerodromului, punct dotat cuaparatura similara controlului de apropiere (v.),controlorii urmarind cu privirea traficul în împrejurimileaerodromului si de pe suprafata de manevra, pentru a dainstructiuni care sa duca la evitarea abordajelor sau aciocnirii aeronavelor cu obstacole de pe sol. Turn deparasutism, constructie de 40-100 m înaltime prevazutacu troliu pe un brat mobil de care se ataseaza un cablucare are la unul din capete un inel metalic pe care sedesfasoara voalura unei parasute deschise. Parasutistulechipat cu sistemul de suspensie este tractat la înaltimeamaxima de unde poate executa lansari ghidate (dirijat

Page 193: Glosar aviatic

prin cablu pâna la contactul cu solul), declansate(desprinzând parasuta de cadru prin tragerea uneisuspante, plutirea fiind libera) si de la platforma(echipat ca pentru lansare ghidata, parasutistul se afla peo suprafata special amenajata pe turn la înaltimeamaxima, de unde executa un salt în gol, simulândparasirea aeronavei, continuând coborârea cu parasutaghidat).

Page 194: Glosar aviatic

TTINTA AERIANA, aeronava pilotata sau nu, descoperita si

urmarita de mijloacele de cercetare prin radiolocatie petimpul zborului în spatiul aerian de deasupra trupelor saua teritoriului propriu ori în afara acestuia. În functie demarime exista tinte aeriene izolate (formate dintr-unaparat de zbor), grupe mici de tinte aeriene (2-4aeronave care executa zbor în formatie strânsa), grupemari de tinte aeriene (9-15 aeronave zboara în formatiestrânsa) si tinte aeriene grupate (formate din grupurimici si mijlocii de tinte zburând esalonat în front,adâncime si înaltime, la distante mici unele de altele,compunând o formatie de dimensiuni mari, întinsa pecâteva sute de metri. Se mai deosebesc tinte aerienereale (constituite din aeronavele inamice pe timpulzborului), tinte aeriene marcate (aeronave caremarcheaza, în timpul aplicatiilor, zborul tintelor aeriene)si false (avion fara pilot, de dimensiuni mici, dotat cureflectori poliedrici pentru a mari semnalul deradiolocatie).

UULTRAUSOR, aparat de zbor având o masa relativ mica.

Termenul este utilizat în special pentru avioanele care seîncadreaza în aceasta categorie.

UNDA MACH (DE SOC), unda elastica generata într-un mediufluid de o sursa a carei viteza depaseste viteza depropagare în mediul respectiv, fiind însotita de o variatie

Page 195: Glosar aviatic

locala brusca a parametrilor acestuia (presiune, densitate,temperatura, entropie), marimi care prezinta variatiifinite pe distante foarte mici, de ordinul parcursului libermediu, normale pe directia undei. Deplasareaaeronavelor cu viteze sub si supersonice prin atmosfera,este însotita de aparitia undei Mach care provoaca ocrestere puternica a rezistentei aerodinamice.

UNGHI, figura geometrica alcatuita de doua drepte care au unpunct comun. Unghiul este utilizat în aviatie pentru adenumi elemente importante în navigatie, constructia deaeronave, tragerea cu armamentul de bord etc. Unghi deatac, unghi la care se ataca tinta de catre un avion sau oformatie. Unghi de incidenta, unghi format de axalongitudinala a unei aeronave cu viteza fluidului din zonaneperturbata a acestuia, de valoarea sa depinzând forteleaerodinamice care actioneaza asupra aparatului de zbor.Unghi de drum, unghi format în plan orizontal dedirectia de origine si directia de zbor a aeronavei,masurata în sensul de miscare al acelor de ceasornic,având valori cuprinse între 0o si 360o. Unghi de cabraj,unghi format de orizontala cu directia de zbor aaeronavei care s-a angajat brusc pe un plan înclinat,marindu-si altitudinea de zbor si poate avea valorinegative cuprinse 0o si 90o. Unghi de picaj, unghiformat de orizontala cu directia de zbor a aeronavei cares-a angajat pe un plan înclinat, micsorându-si bruscaltitudinea de zbor si poate avea valori negative cuprinseîntre 0o si 90o. Unghi de planare, unghi cuprins întreorizontala si traiectoria de zbor. Unghi de calaj, unghicare asigura o functionare optima în regim de zbor aelicelor cu pas variabil. Unghi la vârf (bot), unghicuprins între tuburile laterale ale deltaplanului, putând

Page 196: Glosar aviatic

avea valori de 105o-130o. Unghi de acoperire, diferentadintre unghiul voalurii desfasurate în plan si unghiul lavârf al scheletului metalic al deltaplanului, putând aveavalori cuprinse între 0o-7o. Unghi de tangaj, unghiformat de axa longitudinala cu orizontala, definind vitezaverticala de urcare sau coborâre. Unghi de lansare,unghi format de verticala punctului de lansare cu directiatintei, putând fi determinat din raportul dintre abatereacalculata si înaltimea lansarii. Unghi de portantamaxima, unghiul maxim de incidenta care asigurasustinerea aeronavei în aer, depasirea sa ducând lapierderea portantei, la angajare si chiar la prabusireaaparatului de zbor.

URCARE ÎN PALIER, faza a zborului remorcat în careaparatul de zbor trebuie tinut pe directia automosorului.

URMARIRE, actiune de lupta în ofensiva împotriva unuiinamic în retragere la care trupele de desant aerian au olarga întrebuintare; lansate în puncte de pe caile deretragere a inamicului având misiunea sa-l captureze, sa-lnimiceasca sau sa nu-i permita organizarea uneirezistente în adâncime.

UTILITARA, aviatie utlitara (v.).

VVARIOMETRU, aparat de bord care indica viteza verticala în

m/s, functionând pe principiul diferentei de presiune.Variometrul se compune dintr-o carcasa de aluminiuprevazuta cu doua orificii, unul facând legatura cu obutelie tip termos, iar celalalt cu presiunea statica amediului înconjurator. Pe carcasa sunt fixate doua

Page 197: Glosar aviatic

capsule aneroide care comunica între ele si sunt legate labutelie prin orificiul amintit, fiind în legatura cupresiunea mediului înconjurator printr-un capilar. Unsistem de pârghi atasat capsulelor aneroide antreneaza(prin destinderea sau comprimarea acestora)un indicatorce se deplaseaza pe un cadran gradat din metru în metru(pâna la 5, 10 sau 30 m) deasupra sub punctul 0.

VAL, tulburare de vedere însotita si de alte simptome în cursulunor evolutii cu o aeronava care solicita organismuluman la accelerari pozitive sau negative. Valul cenusiu,începe sa se manifeste la valor de 3-4 G, câmpul vizualse restrânge prin pierderea vederii periferice, aparaturade bord fiind perceputa ca prin ceata. Valul negru aparela 4-5 G si poate persista pâna la 5 secunde dupaîncetarea actiunii fortei de inertie, fiind însotit la peste 5G de pierderea cunostintei pâna la 15 secunde, iar duparevenire putând persista o dezorientare completa pâna la60 secunde, prezentând un handicap major pentru pilot.Valul rosu apare la valori de 2-3 G negativ, fiind însotitde cefalee puternica, senzatia ca ochii ies din orbite, dupa4 G negativ începând sa apara confuzia mintala sidezorientarea. Coordonarea motorie este perturbata circa15 minute dupa încetarea actiunii acceleratiei negative.Fenomenul este datorat congestiei cerebrale intense,sângele parasind membranele inferioare si abdominaleeste dirijat spre cap, crescând presiunea intra craniana.

VÂNATOARE LIBERA, procedeu utilizat de catre aviatia devânatoare sau de vânatoare-bombardament pe timpulluptelor pentru a cauta si descoperi pe cont propriu, faradirijare de la sol, într-o zona ordonata, inamicul aeriansau obiective ale trupelor de uscat pentru a le nimici saua le neutraliza prin actiuni independente. Vânatoarealibera este executata cu formatii mici pe directia de acces

Page 198: Glosar aviatic

a inamicului, pâna la adâncimi ce depind de raza tactica aavionului folosit, pe timpul misiunii transmitându-se sidate de cercetare pentru a fi exploatate de cei interesati.

VEHICUL AERIAN, aparat care se deplaseaza prin aer. Sin.aeronava.

VENTILATOR, parte componenta a turboreactorului cu dubluflux (circuit), constituind prima treapta de comprimare aaerului. Ventilatorul are rolul de a îmbunatatiiperformantele turboreactorului.

VERTICALA, normala la suprafata geoidului considerata înlocul de observatie. Verticala lansarii reprezinta punctuloptim de parasire a aeronavei de catre parasutisti pentru aatinge zona de aterizare.

VERTOPLAN, giravion care decoleaza si aterizeaza verticaldatorita fortei generate de un sistem de suprafete rotativeactionat de un aparat propulsor. Suprafetele rotative au opozitie aproximativ paralela cu axul longitudinal alaparatului. Vertoplanul zboara orizontal sustinându-se cuajutorul aripii fixe când axul longitudinal al aparatului afost basculat într-un plan sensibil orizontal.

VESTA DE SALVARE, mijloc de supravietuire în caz deamerizare, putând fi confectionata din pluta sau dincauciuc (actionata pneumatic de butelii cu CO2). Vestade salvare este utilizata si de parasutisti pentru lansarilepe apa.

VIRAJ, evolutie a unei aeronave sau a unui parasutist în caderelibera, pe o traiectorie circulara. Virajul se poate fectua sidin pozitia pe spate. Viraj glisat, glisada (v.).

VITEZOMETRU, aparat de bord care indica viteza de zbor aaeronavei fata de masa de aer înconjuratoare,functionând pe baza actiunii dinamice a aerului asupraunei capsule aneroide. Vitezometrul se compune dintr-un

Page 199: Glosar aviatic

tub Pilot (v.) montat pe aripa sau pe fuzelajul aeronaveisi instrumentul propriu-zis de pe plansa de bord, alcatuitdintr-o carcasa de aluminiu închisa cu un sistem depârghii legat la una sau doua capsule aneroide deschise,destinderea sau comprimarea acestora (sub presiuneadinamica furnizata de tubul Pilot) antrenând aculindicator din fata cadranului gradat, care arata viteza înKm/h. Vitezometrul intereseaza prin datele furnizatepentru calculul duratei de zbor, dând indicatii si pentrumentinerea portantei necesare zborului în diferitemanevre si evolutii. Vitezometrul electric transmitedeformarile capsulelor în tensiuni electrice proportionaledeformarii, actionând un sistem de indicare, înlaturând oserie de erori datorate jocului pârghiilor si a rotilordintate de la????? Vitezometrul combinat (indica vitezaproprie si pe cea proprie adevarata a aeronavei cuajutorul a doua ace, fiind utilizat în special la decolare siaterizare).

VIZARE, actiune de identificare a locului optim de lansare aparasutistilor sau a materialelor pentru a atinge zona deaterizare propusa.

VOALURA, curbura suprafetei unei parasute deschise (sau aunui deltaplan), materialul din care este confectionatatrebuind sa prezinte anumite caracteristici privindgreutatea, rezistenta si elasticitatea.

VOLET, a) placa mobila a radioatorului unui motor de avioncare regleaza circuitul aerodinamic de racire al acestuia;b) dispozitiv de hipersustentatie alcatuit dintr-o aripioaramobila amplasata la intradosul unei aripi de avion, catrebordul de scurgere, pentru a modifica forteleaerodinamice formate. Axa de rotatie a voletului esteparalela cu axa longitudinala a aripilor, putând iesi dinconturul profilului aripii când viteza mica de evolutie

Page 200: Glosar aviatic

impune o curbura cât mai mare a profilului, crescândunghiul de incidenta si portanta (v.) aparatului.

VRIE, miscare de rotatie a unei aeronave sau parasutist încadere libera în jurul unei axe verticale, care necontrolatala timp duce la imposibilitatea stapânirii aparatului sau acaderii libere. Vrie normala sau verticala se produce peaxa verticala sau aproape de verticala, aeronava cazândcu botul în jos, cu o viteza de rotatie de 80-120 rot/min.Vrie plata se produce aproximativ pe orizontala, axalongitudinala a aeronavei formând un unghi mai mic de45o, fiind deosebit de periculoasa, îngreunând comenzileaeronavei si deschiderea parasutei. Aceste evolutii se potpetrece si din pozitia pe spate. Vrie controlata constituieun element din acrobatia aeriana cu avionul.

VITEZA (DE ZBOR), viteza de deplasare a aeronavei în aer.Exista: viteza de dezlipire, viteza atinsa în momentuldesprinderii de sol; viteza de aterizare, viteza pe caretrebuie sa o aiba o aeronava în momentul luariicontactului cu solul în cazul unei aterizari normale;viteza ascensionala, viteza pe verticala a aeronavei careasigura cresterea progresiva a înaltimii de zbor, fiindlegata de pozitia axei longitudinale xx’ în plan vertical,unghiul creat cu orizontala fiind denumit unghi detangaj (v.); viteza de croaziera sau de drum, vitezacorespunzatoare finetei maxime a aeronavei, fiindobtinuta cu u consum minim de combustibil si asigurândrealizarea parametrilor maximi de durata si distanta azborului (sin: viteza optima); viteza de înfundare,componenta verticala a vitezei unei aeronave carecoboara; vieza de asteptare, viteza adoptata în zonele deasteptare ale aerodromurilor unde se îmbunatatestestabilitatea vitezei în schimbul unui consum marit de

Page 201: Glosar aviatic

combustibil; viteza sonica, viteza unui vehicul aeriancare parcurge într-o secunda un spatiu egal cu 340, vitezaspecifica deplasarii undelor sonore în atmosfera si esteegala cu 1M (Mach) adica 1224 Km/h; viteza subsonica,viteza unui vehicul aerian care parcurge într-o secundaun spatiu mai mic de 340 m; viteza supersonica, vitezaunui vehicul aerian care parcurge într-o secunda unspatiu mai mare de 340 m, dar mai mic decât 1700 m(5M); viteza hipersonica, viteza unui vehicul aerian careparcurge într-o secunda un spatiu mai mare de 1700 m(peste 5M). Aceste viteze depind la avioanele cu reactiede viteza de evacuare (ejectie) a gazelor de ardere laiesirea din ajutajul motorului, viteza medie de evacuaredepinzând de temperatura jetului reactiv (v.), deconstructia motorului si de proprietatile propergoluluiutilizat (la cei solizi viteza jetului este cuprinsa între 2-3Km/s, iar la cei lichizi între 3-5 Km/s). Viteza criticaeste viteza constanta de cadere atinsa de un corp la unmoment dat si peste a carei valoare nu poate trece (Sin.viteza limita de cadere).

ZZBOR, deplasare în atmosfera a unei aeronave. Dupa momentul

desfasurarii exista: zbor de zi (începe la 30 de minutedupa rasaritul soarelui si se încheie cu 30 de minuteînainte de apus) si zbor de noapte (începe la 30 deminute dupa apusul soarelui si se încheie cu 30 deminute înainte de rasarit) raportându-se la ora locala.Dupa mijloacele si metodele utilizate exista: zbor lavedere (orientarea în aer fata de sol si eventualele

Page 202: Glosar aviatic

aeronave aflate în trafic se face prin observare directa,aprecierea distantelor, a înaltimilor, a vitezelor etc.facându-se din ochi) si zbor instrumental (datoritalipsei de vizibilitate - nori, ceata etc. - orientarea se facecu ajutorul instrumentelor de bord). Dupa naturasustinerii în aer exista: zbor fara motor (aeronave carenu utilizeaza decât caracteristicile aerodinamiceconstructive: planoare, deltaplane, parapante etc.) si zborcu motor (aeronave care utilizeaza ca mijloc principal depropulsie forta generata de un motor: avioane, elicoptereetc.). În functie de alti factori sau de scop, se disting sialte feluri de zbor. Zbor în conditii meteo grele,efectuat partial sau total fara vizibilitatea solului si aorizontului natural, având un plafon coborât si ovizibilitate redusa (în nori, între straturi de nori, peprecipitatii puternice, sub nori, dar la mica înaltime),impunând masuri speciale de navigatie, complexitateaacestora depinzând de tipul si de aparatura de bord aaeronavei. Zbor terestru, efectuat în straturile relativdense ale atmosferei, în câmpul gravitational alPamântului. Zbor transmeridian, efectuat peste fuseorare, determinând oscilatii ale ritmului arcadian. Zborrazant, efectuat la foarte mica înaltime, urmarind reliefulsolului, prezentând interes din punct de vedere militarprin realizarea surprinderii inamicului, radiolocatoareleterestre de descoperire devenind ineficiente, zgomotulavionului supersonic auzindu-se la obiectiv dupa trecereasa. Zbor de lupta, executat în scopul îndeplinirii uneimisiuni de lupta. Zbor de aclimatizare, efectuat învederea obisnuirii organismului cu mediul aerian. Zborîn dubla comanda, efectuat în procesul de instruire decatre piloti-elevi pe aeronavele de scoala dotate cu dublacomanda, cu instructor la bord în scopul învatarii

Page 203: Glosar aviatic

pilotajului, a navigatiei aeriene etc. Zbor de încercare,efectuat cu aeronavele prototip în vederea testariiparametrilor tehnico-tactici proiectati. Zbordemonstrativ, efectuat în scopuri didactice sau în cadrulmitingurilor aviatice. Zbor acrobatic, executat cuaparate de zbor special construite pentru a dezvoltaîndemânarea pilotului pentru cunoasterea aparatului siaprecierea corecta a propriilor posibilitati; are caracterdemonstrativ sau competitiv. Zbor pe spate, avionuleste pilotat având comenzile în profunzime si directiileinversate. Zbor în oglinda, executat de doua avioane lao distanta de 2-3 m unul de celalalt, unul dintre acesteazburând pe spate. Zbor la punct fix, regim în careelicopterul se mentine la o anumita înaltime fata de solfara a înainta, e important în operatiuni speciale (salvare,remorcare, desant aeropurtat si antisubmarin etc.). Zborplanat, fara motor, executat de un planor sau un avion cumotorul oprit. Zbor plutit, executat în curenti ascendentiîn care un planor (deltaplan sau parapanta) câstiga sau îsimentine înaltimea; poate fi executat la panta, faleza sautermic (curenti ascendenti). Zbor termodinamic,executat la panta, constând în utilizarea alternativa acurentilor dinamici care urca panta si a caminelortermice. Zbor de unda sau în curenti oscilatorii,executat în curentii ondulatorii din norii altocumulus,care ofera un câstig de înaltime lent, dar în timpîndelungat. Zbor în fata frontului de furtuna, efectuatprin patrulare, manevrele fiind similare zborului plutit lapanta, în masa de aer cald împinsa de aerul rece alfrontului. Zbor de înaltime, efectuat în curentiascendenti cu realizarea unui câstig de înaltime de celputin 1000 m (pentru planare). Zbor de durata, executatîn curentul dinamic de panta, unda lunga sau termic în

Page 204: Glosar aviatic

scopul mentinerii cât mai mult în aer. Zbor de distanta,efectuat în scopul realizarii unei distante parcurse în zborcât mai mari, putând avea si tel fixat (cu metionarea uneirute fixe, executat cu vânt de fata, vânt de spate sau cuîntoarcere la aerodromul de plecare). Zbor subsonic, nudepaseste viteza de 1M. Zbor supersonic, nu depasesteviteza de 5M. Zbor hipersonic, depaseste viteza de 5M,desfasurarea acestuia în straturile dense ale atmosfereiimplica puternica încalzire a învelisului aeronavei, acestatrebuie sa fie construit din oteluri speciale refractare(titan) sau sa aiba straturi ceramice pentru a combatebariera termica, de regula se executa la înaltimi mariunde densitatea aerului fiind redusa, încalzirea semicsoreaza, sau în cosmos unde frecarea cinetica disparelisind aerul.

ZBURATOR, persoana care se ridica de la sol cu o aeronava înscopul efectuarii unui zbor. Sin. aeronaut, aviator.

ZEBRA, rulota special amenajata în care se instaleaza punctulde conducere al zborului pe un aerodrom, fiind colorataîn rosu si alb (dungi sau patrate).

ZEPPELIN, aerostat dirijabil, de mari dimensiuni, având unschelet rigid, în general metalic, si numeroasecompartimente umplute cu un gaz mai usor decât aerul(hidrogen, heliu etc.).

ZMEU, aeromodel care zboara doar tractat.ZOMARE, atiune de împartire a unei portiuni din jurul

aerodromului pentru anumite actiuni în aer sau aplatformei de aterizare pentru parasutisti (în sectoare siculoare).

ZOMA, portiune a spatiului aerian din jurul unui aerodromfixata pentru anumite activitati în aer (aterizare,asteptare, acrobatie etc.), sau în spatiul de desfasurare aunor operatiuni aeriene. Zoma de observare, în limitele

Page 205: Glosar aviatic

caruia se executa observarea si descoperirea obiectivelorinamicului si activitatile desfasurate de acesta (sin. zomade descoperire). Zoma de lucru, aflata la verticalaterenului de zbor. Zoma de lansare, deasupra careiaurmeaza a se efectua lansarea parasutistilor, amaterialelor etc.