Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. – „ISPIF” Bucureşti

Obiectivul general: 4BPM Numarul/codul proiectului: 4.1.4Anul inceperii Anul finalizariiziua,luna: 17.10.2012 ziua, luna: 15.12.2014 Durata (luni): 26

Denumirea Cercetari privind oportunitatea unor noi solutii de asigurare a necesarului proiectului: de apa in corelare cu schemele de gospodarire a apelor cu alimentare

preponderent gravitationala

Denumirea fazei :Elaborarea raportului final al proiectului de cercetare – dezvoltare care să constituie ghidul pe termen mediu şi lung privind strategia şi soluţiile referitoare la posibilitatea folosirii gravitaţionale a aducţiunii apei la amenajările interioare din sistemele de irigaţii Persoana de contact (Directorul de proiect): Datele de contact: tel/fax/e-mail: Dr. Ing. Daniel STATE 021 332 59 57/021 332 46 00

E-mail: secretariatgeneral@ispif.rodanielstate@yahoo.com

Obiectivele proiectului

Obiectivul proiectului conform ADR OPAC 2020 consta in: Evaluarea potenţialului de bunuri publice de mediu oferite de către exploataţiile agricole în contextul valorificării specificităţii locale pentru producţia agro-zootehnică.

Obiectivul general al proiectului este acela de a identifica soluţii şi zone geomorfologice şi pedoclimatice la alimentarea gravitaţională a amenajărilor interioare de irigaţii (ploturi).

Obiectivul etapei consta in: Elaborarea raportului final al proiectului de cercetare – dezvoltarecare să constituie ghidul pe termen mediu şi lung privind strategia şi soluţiile referitoare laposibilitatea folosirii gravitaţionale a aducţiunii apei la amenajările interioare din sistemele deirigaţii

Obiectivul fazei nr. 5

Elaborarea raportului final al proiectului de cercetare – dezvoltare care să constituieghidul pe termen mediu şi lung privind strategia şi soluţiile referitoare la posibilitateafolosirii gravitaţionale a aducţiunii apei la amenajările interioare din sistemele deirigaţii

ActivitatiActivitatea 5.1.: Analizarea unor variante de plan de cultură care să ducă la o cât maimare eficienţă economică în cazul aplicării irigaţiilor

Activitatea 5.2.: Analize economice şi concluzii

Planul de cultura

Planul de cultura sau structura culturilor reprezinta totalitatea speciilor cultivate intr-un anumitperimetru (exploatatie, sistem hidrotehnic) insotita cu ponderea acestora. Influenta structuriiculturilor se manifesta in mai multe directii: agrofitotehnic, constructiv, economico-social.

Prin proiectarea unei structuri de culturi, in regim irigat, ar trebui sa se reduca pondereaspeciilor cu o valorificare inadecvata a apei, inclusiv a celei de irigatie (cereale paioase,leguminoase pentru boabe), in favoarea unor culturi de la care prin irigare se obtin sporurilede productie cele mai mari, precum porumb, sfecla de zahar, soia, cartofi, legume in camp,plante pentru nutret si care valorifica bine apa.

Cultura 1937 1955 1969 1979 1989 1995 2000 2005 20131. Cereale boabe 86.8 76.5 67.2 64.9 61.2 69.0 60.2 61.8 56.8Grau+orz+secara+ovaz 38.4 35.3 31.3 29.9 30.6 35.6 27.7 33.9 29.7Porumb + sorg 38.3 34.6 33.7 34.0 28.6 33.4 32.5 27.9 27.12. Leguminoase pentruboabe

1.3 1.5 1.9 1.0 3.1 0.7 0.4 0.5 0.5

3. Plante uleioase 2.9 4.2 6.5 9.6 10.8 8.5 11.2 12.7 15.0Floarea soarelui 1.5 3.2 5.5 5.3 4.4 7.7 9.3 10.3 11.4Soia 0.7 0.3 0.6 3.1 5.2 0.8 1.2 1.5 0.7Rapita 0* 0* 0* 0* 0* 0* 0.7 0.9 2.94. Sfecla de zahar 0.2 1.5 1.9 2.7 2.5 1.4 0.5 0.3 0.35. Cartofi 1.6 2.7 3.1 3.0 3.6 2.6 3 3 2.26. Legume in camp 1.0 1.8 2.4 2.7 2.5 2.3 2.5 2.8 2.87. Plante pentru nutret 5.4 7.8 13.9 12.7 11.1 14.9 11.5 8.7 9.1

Schimbarile care s-au produs in ultimii 25 de ani in structura productiei vegetaleconduc la concluzia instalarii unui proces de extensivizare a productiei vegetale,deoarece:• Ponderea cerealelor pentru boabe se mentine la cca. 60%, din care paioasele au un procent de peste

25%. Ponderea florii soarelui a crescut de la 4% la 11% insotita de diminuarea ponderii culturii de soia de

peste 7 ori, accentueaza procesul de extensivizare a productiei vegetale. Scaderea ponderii sfeclei de zahar, a cartofilor si a legumelor luate impreuna precum si a plantelor

pentru nutret reprezinta de asemenea o tendinta de extensivizare a productiei vegetale.

Spatiul Siret Baragan• Cu exceptia culturii de porumb, floarea soarelui si de rapita care au o tendinta de crestere, restul

culturilor au tendinta de scadere, iar soia, sfecla de zahar si porumbul cultura dubla (siloz) practicdispar din agricultura judetului Vrancea. Deci se mentine tendinta de extensivizare a agriculturii,inregistrata la nivelul intregii tari.

• In cazul in care se promoveaza investitiile pentru dezvoltarea irigatiilor in zona, cu alimentaredin Canalul Siret - Baragan este necesar crearea unor conditii legislative sau de alta natura caresa stimuleze fermierii sa se orienteze spre culturi intensive astfel incat irigatiile sa fie rentabile.

Necesarul de apa pentru irigatie pentru diferite planuri de cultura din spatiul Siret – Baragan

o Ponderea (%) culturilor in planurile considerate:

Judet IpotezaGrau-

orzPorumb Fl.soarelui Soia Lucerna Sfecla Legume

Porumb c.d.

Vie+pomi Rapita

Vrancea

Proiect 17.5 49.0 5.6 4.2 8.2 4.2 6.5 (14.0) 4.8 0

2013 32.2 26.5 21.8 0 3.2 0 0.3 (0.1) 11.2 4.8

2025 27.7 37.8 14.2 0 3.1 0 0.3 (0.1) 11.6 5.2

Buzau

Proiect 17.5 49.0 5.6 4.2 8.2 4.2 6.5 (14.0) 4.8 0

2013 32.2 26.5 21.8 0 3.2 0 0.3 (0.1) 11.2 4.8

2025 27.7 37.8 14.2 0 3.1 0 0.3 (0.1) 11.6 5.2

Ialomita

Proiect 18.7 52.1 5.7 4.5 5.0 8.5 3.1 (15.3) 2.4 0.0

2013 36.1 25.7 18.3 0.3 3.3 0.0 0.7 (0.1) 4.2 11.3

2025 35.7 16.9 23.9 0.3 2.4 0.0 2.4 (0.1) 3.9 16.2

o Necesarul de apa pentru irigatie cu 50% si 80% asigurare

Se constata influenta foarte semnificativa a ponderii culturilor asupra necesarului de apa deirigatie pe plan de cultura mediu ponderat:

In luna de varf, in cazul asigurarii de 50%, necesarul de apa de irigatie scade cu 24% (Vrancea),30% (Buzau) si cu 33% in judetul Ialomita iar in cazul asigurarii de 80% (valori necesaredimensionarii aductiunii) necesarul de apa de irigatie scade cu 22% (Vrancea), 28% (Buzau) sicu 33% in judetul Ialomita.

Pe intreaga perioada de vegetatie, situatia este similara: pentru judetul Vrancea necesarul deapa de irigatie total scade cu 24% la asigurarea de 50% si cu 20% la asigurarea de 80%; injudetul Buzau se inregistreaza o scadere de 33% (50% asigurare) si 28% (80% asigurare) iar injudetul Ialomita rezulta o scadere de 26% (50% asigurare) si 25% (80% asigurare).

Scaderea semnificativa a necesarului de apa pe plan de cultura este urmarea eliminarii din planulde cultura a doua culturi mari consumatoare de apa (soia si in special sfecla de zahar), diminuariiponderii lucernei si legumelor (de asemenea mari consumatoare de apa) si cresterii ponderiiplantatiilor viti-pomicole si a culturii de rapita care sunt culturi cu un consum de apa redus.

ACTIVITATEA 5.1. Analizarea unor variante de plan de cultură care să ducă la o cât mai mare eficienţă economică în cazul aplicării irigaţiilor (5)

Judet Asig.Luna de varf Total

2012 (Proiectare) 2012 (INSSE) 2025

(Previziune)2012

(Proiectare)2012

(INSSE)2025

(Previziune)

Vrancea50% 1102 751 844 2841 2090 216580% 1369 965 1063 3745 2906 2987

Buzau50% 768 567 539 1954 1380 131780% 1100 805 789 2906 2159 2092

Ialomita 50% 1194 796 661 2789 2208 205480% 1433 956 801 3657 2900 2732

Planul de cultura optim• Structura culturilor, ca subsistem al sistemului de productie in cultura plantelor, reprezinta

totalitatea plantelor cultivate la nivelul exploatatiei agricole/fermei/plot irigatie/sistem de irigatieprecum si ponderea acestora din punct de vedere al suprafetei ocupate.

• Structura culturilor este influentata de factori naturali, economici, tehnici si tehnologii agricoleetc.

• Despre o structura optima a culturilor in regim irigat se poate vorbi, in special la nivel de fermasi/sau exploatatie agricola si nu la nivel de sistem de irigatie in ceea ce privestedimensionarea/proiectarea acestuia.

• La momentul proiectarii se adopta un plan de cultura care sa satisfaca nevoia de intensivizarea agriculturii (irigatia fiind prin excelenta un factor de intensivizare).

• O structura de culturi care sa raspunda scopului de intensivizare a agriculturii care sa tinaseama si de rotatia culturilor, o reprezinta urmatoarea schema: porumb boabe - 33÷35%,lucerna - 14÷15%, grau - 10÷12%, orz - 6÷8%, soia - 8÷9%, floarea soarelui - 5÷6% sisfecla de zahar - 4÷5%, restul pana la 100% fiind detinut de legume, alte culturi sieventual, plantatii viti-pomicole. In felul acesta, culturile cu necesar de apa ridicat sicoeficient de valorificare bun ocupa peste 50% din suprafata.

• Structura optima a culturilor sa asigure un profit maxim sau un nivel al cheltuielilor deproductie minim pentru fermier.

ACTIVITATEA 5.1. Analizarea unor variante de plan de cultură care să ducă la o cât mai mare eficienţă economică în cazul aplicării irigaţiilor (6)

• Metodeo Metoda variantelor consta in elaborarea mai multor variante de planuri de cultura prin alegerea culturilor

si carora sa li se atribuie diferite ponderi de suprafata. Alegerea diferitelor ponderi se face luand inconsiderare criteriul de optimizat (profitul, cheltuielile minime, necesarul de apa de irigatie minim etc.) sidiferitele cerinte de ordin natural, etnic, tehnologic. Se va avea in vedere ca ponderile culturilor sa seincadreze in cele prezentate mai sus astfel incat sa se mentina si o rotatie adecvata a acestora.

o Metoda planning este mai riguroasa decat precedenta si porneste de la inventarierea culturilor posibilde infiintat si se estimeaza un anumit profit bazat pe factorii de productie disponibili care, in anumiteconditii, pot deveni limitativi (de exemplu, in cazul agriculturii irigate, apa de irigatie poate devenilimitativa cand nu exista disponibilitate in sursa de apa peste un anumit debit sau/si reteaua de irigatie(de regula in amenajarea interioara, unde infrastructura a fost dimensionata sub necesarul de apasolicitat care corespunde unei asigurari superioare celei de 80% pentru care s-a facut dimensionarea).

o Programarea liniara este o tehnica matematica folosita in determinarea alocarii optime a resurselorpentru activitati competitive. In cazul de fata, aceasta metoda permite, prin utilizarea unui modelmatematic corespunzator, obtinerea, din multitudinea de solutii posibile, a celei optime privind structuraculturilor.

Se recomanda aplicarea programarii liniare care este metoda careconduce la rezultatele cele mai bune.

c) Restrictii (continuare)

o Consumul de forta de munca/ha: ΣXi*z.o.i ≤ F(zo), in care z.o.i zile-om pentru executarealucrarilor la cultura (i) si F(zo) – existentul total de forta de munca, exprimat in z.o.;

o Consumul de ore-agregat: ΣXi*Qi ≤ QA, in care: Qi reprezinta numarul de ore agregatnecesare pentru cultura (i) si QA – cantitatea totala de ore-agregat de care dispuneexploatatia;

o Restrictii de productie – productiile totale care urmeaza a fi obtinute sa fie in concordanta cucerintele de consum pentru fiecare cultura in parte;

o Restrictii de rotatie. In functie de structura culturilor din anul precedent, amplasareaculturilor se face in asa fel incat sa se realizeze un optim in raport cu criteriul de optimizaresi cu cerintele plantelor fata de factorii pedoclimatici;

o Restrictii de culturi duble. Culturile duble trebuie sa ocupe o suprafata cel mult egala cusuprafata eliberata de plantele premergatoare;

o Restrictii privind indicatorii tehnico-economici extrasi din fisele tehnologice si bugetulfiecarei culturi.

d) Cunosterea marimii input-urilor si output-urilor.

Rata interna de revenire (RIR) – prin aceasta metoda se calculeaza rata rentabilitatiiproiectului pe baza ipotezei ca valorile actualizateale fluxului net al beneficiului din viitor vaputea acoperi investitia initiala.

o (RIR) permite evaluarea comparativa a rentabilitatii mai multor proiecte de natura simarimi diferite.

o Criteriul de admitere a proiectului este: RIR ≥ r , in conditiile in care VNA ≈ 0

Raportul beneficiu/cost (B/C);o Criteriul de admitere a proiectului este: B/C > 1

Durata de recuperare a investitiei;

Raportul beneficiu net/investitie

Eficienta economica a proiectului privind amenajarea pentru irigatii a spatiului Siret - Baragan

Calculul eficientei economice s-a intocmit luand in considerare doar investitia aferentalucrarilor de irigatii – lucrari noi si a lucrarilor de modernizare irigatii.

Calculul s-a efectuat pentru 2 rate de actualizare: amin = 0,1 si amax = 0,5.

Indicatori de eficienta economica

Cheltuieli totale actualizate (C) 8948,69 mil Euro

Valoarea productiei actualizate (B) 11697,60 mil Euro

Venit net actualizat (VNA) 2748,91 mil Euro

Rata interna de revenire (RIR) amin < r = 0,45 < amax

Raport beneficiu/cost (B/C) 1,307

In sprijinul continuarii lucrarilor incepute pentru amenajarea complexa a spatiului Siret – Baragan,sunt evidentiate urmatoarele argumente:

Existenta unor soluri de calitate deosebita (cernoziomuri pe mai mult de 60% din suprafata) cenu pot fi valorificate la capacitate maxima de productie din cauza conditiilor climatice cusecete avand durate si frecvente mari;

Existenta acumularilor Bicaz, Galbeni, Racaciuni, Beresti si Calimaneti care pot asiguravolumele de apa neceare irigarpeii spatiului Siret Baragan;

Alimentarea gravitationala cu apa pentru irigarea a peste 60% din suprafata spatiului, conducela consumuri energetice pentru pomparea apei de 2 – 3 ori mai mici decat pentru suprafeteleirigate din alte surse;

Racordarea si interconectarea unor suprafete irigate in prezent din alte surse, conduce la oeconomie de energie estimata la 25 milioane kwh/an mediu;

Introducerea de microhidrocentrale pe canalele principale de derivatie permite realizarea uneiproductii de energie electrica estimate la 24 milioane kwh/an mediu, reprezentand 7% dinconsumul necesar;

Impactul lucrarilor propuse asupra mediului sunt favorabile prin combaterea secetei si creareade conditii pentru a se obtine productii agricole ridicate si stabile.

Avand in vedere stadiul executiei lucrarilor, se considera necesara continuarea lucrarilor:intr-o prima etapa finalizarea executiei tronsonului de 50 km (barajul Calimanesti – loc.Garoafa) unde lucrarile la canal sunt in curs de executie si amenajarea pentru irigatii aunei suprafete de cca 120.000 ha.

2.2. Prioritizarea unei investitiei – studiu de caz: reabilitarea sistemului de irigatiiTerasa Viziru, jud. Braila

In cadrul unui proiect de reabilitare a unui sistem de irigatie, dupa intocmirea si aprobareastudiului de fezabilitate, poate aparea situatia in care finantatorul nu are in totalitate fondurilerezultate din studiu. In aceste conditii, este necesar sa se analizeze care dintre lucrarile dereabilitare, in limita fondurilor disponibile pentru reabilitare sunt prioritare: reabilitarea numai astatiilor de pompare principale (statii de alimentare si repompare) , reabilitarea numai acanalelor de transport si distributie sau o combinatie intre aceste 2 categorii de elemente aleinfrastructurii de irigatie.

Principiul de baza pentru alegerea variantei de reabilitare trebuie sa fie cel conform caruia, cuun volum de lucrari de reabilitare cat mai redus sa se obtina eficienta energetica (economiade energie) cea mai mare (principiul Paretto sau principiul 20% - 80%).

Pentru analiza optiunilor de reabilitare ar trebui sa se aiba in vedere urmatorii indicatoriprincipali: investitia (mil lei), economia de energie obtinuta intr-un sezon de irigatie ca urmarea reabilitarii (Mwh/sezon irigatie) si raportul investitie/economie de energie (lei/kwh).

In functie de impactul diferitelor componente ale infrastructurii principale de irigatii (statii depompare principale, canale de alimentare si canale distribuitoare) se stabilesc mai multevariante de reabilitare, selectandu-se varianta optima.

Variante de reabilitare

Varianta Componente de reabilitatV1 Reabilitare totala

V2 SPA km 221, SRP01, canale reabilitate si statiile SRP02,SRP03, SRP04 nereabilitate

V3 SRP03 nereabilitat si restul reabilitatV4 SRP03 si CD8 nereabilitat si restul reabilitatV5 SPA km 221, SRP01, CAL si CAT reabilitat, restul nereabilitat

V6 SPA km 221, SRP01, CAL, CAT, SRP02 si CD5+A+B -reabilitat, restul nereabilitat

V7 SPA km 221, SRP01,CAL,CAT, SRP04 si CD10+CD13reabilitat, restul nereabilitat

V8 SPA km 221, SRP01,CAL,CAT, SRP04 +CD10, SRP03+CD8,SRP02

Rezultate obtinute

Indicatori V0 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8Suprafata (ha)

20200 20200 20200 20200 20200 20200 20200 20200 20200

Ce total (Mwh)13463 5622.4 6095.8 5647.6 5751.5 7949.0 6700.9 7182.5 6614.8

Ec. energie (Mwh)0 7840.2 7366.9 7815.1 7711.1 5513.6 6761.7 6280.1 6847.8

Cost reabil (mil lei)0 75.0 71.4 74.3 71.8 41.4 52.7 50.7 51.1

Cost reabil/ha (lei/ha)0 3711.4 3532.2 3676.2 3555.0 2051.5 2608.9 2508.9 2527.6

Cost reabil/Ce (lei/kwh)0 13.33 11.70 13.15 12.49 5.21 7.86 7.06 7.72

Cost reabil/econ.En.(lei/kwh)0 9.56 9.69 9.50 9.31 7.52 7.79 8.07 7.46

Variatia indicatorului cost reabilitare/economie de energie (lei/kwh)

Din cele 8 variante analizate a rezultat ca varianta V8 (reabilitarea statiilor de pompare principaleSPA km 221, SRP01, SRP02, SRP03, SRP04 si a canalelor de alimentare/transport CAL si CATprecum si a canalelor distribuitoare CD10 si CD8 conduce la un cost minim al reabilitarii raportatla economia de energie preconizata:

Investitie - 51.1 milioane lei

Investitie specifica la hectar – 2528 lei/ha

Consum energetic – 6615 Mwh/sezon irigatie

Investitie/consum energetic – 7.72 lei/kwh sezon irigatie

Economie energie/sezon – 6848 Mwh/sezon irigatie

Investitie/economie energie – 7.46 lei/kwh

2.3. Aspecte privind eficienta irigatiilor in romania

Cresterea eficientei agriculturii irigate trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

a. Imbunatatirea managementului prin restructurare institutionala si transferul managementuluiirigatiei catre utilizatori pentru cresterea responsabilitatii acestora privind infrastructura deirigatii care trebuie transferata in folosinta si/sau proprietatea acestora si mai ales, pentrucresterea gradului de utilizare a sistemelor de irigatii.

Acest lucru ar trebui sa aiba ca efect comasarea suprafetelor detinute de diversiproprietari/utilizatori ai irigatiei la nivel de plot sau multiplu de plot de irigatii astfel incataplicarea udarilor sa se poata face cat mai eficient, posibil prin utilizarea adecvata aretelei de irigatii si a unor instalatii de udare performante de mare randament.

Exemplu de calcul al gradului de exploatare (G) si grade partiale, Gs (gradul suprafetei irigate) si Gi (gradul utilizarii irigatiei)

Valorile se refera la un sezon de irigatieCultura S(ha) Si(ha) Gs=

Si/SM0(m3/ha)

Mi(m3/ha)

Gi=Mi/M0

G=Gs*Gi

V0(mii m3)

Vi(mii m3)

G=Vi/V0

C1 1500 1000 0.67 2500 1500 0.60 0.40 3750 1500 0.40C2 2500 2000 0.80 2800 700 0.25 0.20 7000 1400 0.20C3 3000 3000 1.00 2600 3200 1.23 1.23 7800 9600 1.23C4 5000 4000 0.80 1600 800 0.50 0.40 8000 3200 0.40C5 6000 6000 1.00 3000 1500 0.50 0.50 18000 9000 0.50C6 4500 4500 1.00 2700 900 0.33 0.33 12150 4050 0.33C7 7500 2000 0.27 2000 3000 1.50 0.40 15000 6000 0.40Σ 30000 22500 0.74 71.7*106 34.75*106 - - 71700 34750 -Medie 2390 0.65 0.48 - - 0.48

M0 –norma de irigatie cu 50% asigurare; Mi – norma de irigatie aplicataS – suprafata ocupata de cultura C; Si – suprafata efectiv irigataGs = Si/S – gradul de utilizare pentru irigatii a suprafetei sistemului (S)Gi = Mi/M0 – gradul de utilizare pentru irigatii a suprafetei SiG= Gs*Gi – gradul de exploatare a sistemului

b. Cresterea performantei tehnico-economice a sistemelor de irigatii prin reabilitarea simodernizarea lucrarilor care conduc la scaderea costurilor referitoare la irigatii pentruutilizatori/fermieri.c. Aplicarea de tehnologii agricole moderne la culturile irigate pentru a obtine un profit maxim.d. Adoptarea de masuri de protectie a mediului specifice agriculturii irigate.Din studiile intreprinse pana in prezent pe aceasta tema, rezulta urmatoarele concluzii:1. Costul real al apei de irigatii (Cr) de la sursa pana la punctul de livrare in camp (statia depunere sub presiune – SPP) depinde semnificativ nu numai de inaltimea de pompare ci si deurmatoarele:

Gradul de exploatare al sistemului (G); Pierderile de apa din reteaua de canale de transport si distributie a apei (qk); Tariful anual pentru intretinerea sistemului (Tri); Perioada de exploatare anuala (T); Norma de irigatie neta (M0); Randamentul de pompare in reteaua principala de irigatii (ƞp) si in SPP (Ƞpp); Randamentul amenajarii interioare (Ƞai); Pretul energiei pentru pomparea apei (Pe); Pretul apei pentru preluare din sursa (Pa).

Elementele de calcul pentru costul energiei (CRH) pentru trei cazuri A, B, C intr-un sezon de irigatii

CRH = 2.725*Pe*[1 + (qk*T)/(G*M0)]*(ΣHa/Ƞp)

Caz

M0(m3/ha)

qk(m3/ha.zi)

T(zile)

G ƞp(%)

Pe($/kwh)

A 2500 2.16 90 1.3 80 0.055

B 2500 8.64 120 1.0 80 0.055

C 2500 15.12 150 0.3 80 0.055

Costul energiei pentru pomparea apei (de la sursa pana la SPP) in functie de inaltimea de pompare (ΣHa) pentru 3 cazuri: A, B, C

2.In conditiile unui sistem de irigatie fara lucrari reabilitate/modernizate, solutia pentru a reducesubstantial costurile de transport si distributie a apei este cresterea gradului de exploatare asistemului (G) peste 0.5.

3. Eficienta economica a culturilor irigate a fost analizata pe baza veniturilor si cheltuielilorlegate de sporul de productie in dependenta cu norma de irigatie neta:

Cresterea eficientei economice a culturilor irigate depinde de gradul de exploatare alsuprafetei irigate (sistem, plot) si de valoarea obtinuta prin valorificarea sporului deproductie datorat irigatiei.

Pentru un acelasi grad de exploatare (G=Gs*Gi), este mai profitabil sa se irige intreagasuprafata cultivata (Gi = 1) cu o norma de irigatie mai scazuta (numar de udari mairedus) rezultand Gi < 1, decat sa se irige o suprafata mai mica (Gs<1) cu o norma deirigatie mai ridicata (Gi ≥ 1).

In cazul in care:

Gradul de exploatare G = 0.5 -1.0

Venitul este realizat la valoarea maxima potential;

Randamentul de transport si distributie a apei Ƞp = 50%;

Profitul net pentru obtinerea sporului de productie datorat irigatiei este 15% dincosturile aferente;

o Rezulta doua grupe de culturi eficiente:

Grupa I, pentru o inaltime de pompare neta a retelei de transport sidistributie ΣHa ≤ 170 mCA: Porumb boabe; Porumb cultura dubla;Sfecla de zahar; Soia.

Grupa a II-a, pentru o inaltime de pompare ΣHa ≤ 80 mCA: Grau/orz;Floarea soarelui; Lucerna.

In cazul unui grad de exploatare al sistemului sub 20%, irigarea culturilor devineprofitabila numai pentru inaltimi de pompare sub 20 mCA.

Gradului minim de functionare la sistemele de irigatii ce urmeaza sa se realizeze pentru irigarea spatiului Siret – Baragan

Date de calcul

Preturi de piata

Factori spor productie

Eficienta folosirii

apei

Costuri suplimentare

agricole si udari

Cheltuieli anuale I + R

Inaltimepompare

pv = 270 €/to pa = 0,6 €/1000 m3 p1 = 0,062 €/kwh p2 = 0,08 €/kwh

M0 = 2750 m3/ha Mb = 3667 m3/ha m0 = 550 m3/ha Tcu = 12 zile α = 8 β = 0.66 kc = 1,05

Ƞai = 0,75 qko = 10 m3/ha.zi tu = 3 zile Gi = 1

Co = 100 €/ha C’o = 8 €/ha Cu = 8 €/ha

Ta+TA= 80€/ha

Ha Hp=75mCA

biia

MCGC

GB

Happ

m

McuTTKq

Gsp

21

11

1725,21

0

0min

1,42228201 MpkB vc ;

220000100

00

31

mM

CCTC uA  

,102332725,210 20

'03

02

ai

pHp

mC

MC

 

Gradul minim de functionare la sistemele de irigatii ce urmeaza sa se realizeze pentruirigarea spatiului Siret – Baragan

*) Irigarea acestei terase ar deveni profitabila in cazul in care se cultiva pe toata suprafata plantatii pomicole si viticole (veniturimari provenite din sporul de productie) si numai in anii secetosi (norma de irigatie cu 80% asigurare).

Sistem irigatie Suprafata (ha) Ha = ∑ha (m) GspRuginesti – Pufesti - Panciu 23295 131To – gravitationalT1T2T3

1809129251334895

04186

131

0,0040,080,240,89

Cotesti – Ramnicu Sarat Nord 20361 82To – gravitationalT1T2T3

15775374

105562854

032,5

6482

0,0040,060,140,22

Ramnicu Sarat Sud 34720 175To – gravitationalT1T2T3

403518430

78544401

035

105175

0,0040,060,39

Neprofitabil*Buzau Sarata 122500 45To – gravitationalT1T2T3

75005560054200

5200

0153045

0,0040,030,050,09

Biliesti – Slobozia - Ciorasti 23550 0To – gravitational 23550 0 0,004Gologanu Nanesti 46618 10To – gravitationalT1T2

2604819670

900

05

10

0,0040,010,02

Bogza – Balta Alba 90840 33,1To – gravitationalT1T2

668851205911896

013,433,1

0,0040,020,06

Pogoanele Fundata 132750 0To – gravitational 132750 0 0,004

2.5. Proiectarea unui plot economic de irigatie

• In realizarea unui “plot economic” au fost studiate doua grupe de probleme: de ordin tehnico-stiintific (analize, dimensionari, materiale, echipamente, retele, solutii s.a.) si de ordin economico-organizatoric (structuri de ploturi, regimuri de distributie a apei) in concordanta cu studiul tehnicii mondiale (in irigatii) si cu structura fondului funciar interesat de amenajari in zona campiilor gen Campia Buzaului, Calafat - Bailesti s.a.

• Factorului tehnico-economic specific vechilor amenajari pentru agricultura mare i s-au adaugat si cerinte specifice agriculturii private cu economie de piata. A rezultat readaptarea tipului de plot economic (tehnic si financiar) care asigura trecerea de la distributia apei prin “tur de udare” (rotatie), la distributia apei la “cerere”, cerinta specifica fermierilor privati si asociatiilor de mici fermieri.

2.6. ANALIZA ECONOMICA A COSTURILOR PRIVIND DOTAREA CUINSTALATII DE UDARE

Tipurile de instalatii de udare analizate au fost:

cu mutare manuala, tip IIAM;

cu tambur si furtun, tip IATF;

cu pivot central, tip IAP;

cu deplasare liniara, tip IADF

picurare, tip IUP.

Instalatieudare

Costuri Totallei/ha.anMotorina Personal Amortisment

tractor instalatieIIAM - 160 lei/ha.an - 142 lei/ha.an 302

IATF 288 lei/ha. an 315 lei/ha.an 19 lei/ha. an 371 lei / ha.an 993

IAP 282 lei/ha.an 1). Costul personalului de exploatare:138 lei/ha.an2). Costul personalului de paza (3 muncitori la 4 instalatii):170 lei/ha.anTotal cost: 138 + 170 = 308 lei/ha.an

- 630 lei/ha. an 1220

IADF 192 lei/ha.an 1). Costul personalului de exploatare:93 lei/ha.an2). Costul personalului de paza (3 muncitori la 4 instalatii):Total cost: 93 + 116 = 209 lei/ha.an

2 lei/ha.an 558 lei/ha. an 961

IUP - 700 lei - 630 lei/ha. an 1679