ghidul studentului 2009- 2010 - usamv clujdac.usamvcluj.ro/data/evaluare/zoobiotech/biotehnologii...

GHIDUL STUDENTULUI

2009- 2010

1

Cuprins

Cuvântul Rectorului ........................................................................... 3 Scurt istoric.......................................................................................... 4 Cine conduce Universitatea?.............................................................. 6 Cine conduce facultatea?.................................................................... 7 Reprezentarea studenţilor.................................................................. 8 De ce să fi reprezentant? .................................................................... 9 Asociaţiile Studenţeşti....................................................................... 10 De ce să faci parte dintr-o asociaţie studenţească? ........................ 10 Facultatea de Agricultură ................................................................ 12 Facultatea de Horticultură............................................................... 12 Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii ........................................ 13 Facultatea de Medicină Veterinară ................................................. 13 Ce trebuie să ştii despre studenţia ta! ............................................. 14 Burse................................................................................................... 15 Cazare ................................................................................................ 15 Biblioteca ........................................................................................... 16 Restaurant ......................................................................................... 19 Baza sportivă:.................................................................................... 19 Clubul Agronomia ............................................................................ 19 Tabere gratuite pentru studenţi ...................................................... 20 Ansamblul “Tradiţii”........................................................................ 21 Asociaţia absolvenţilor U.S.A.M.V.................................................. 21 Departamentul pedagogic ................................................................ 22 Asociaţia de voluntariat.................................................................... 23 VIA Cluj-Napoca .............................................................................. 23 Departamentul educaţie pentru carieră.......................................... 24 Asistenţă medicală ............................................................................ 25 Regulament privind .......................................................................... 26 Activitatea Profesională a Studenţilor ............................................ 26 Regulament Şcoala Masterală ......................................................... 56

Regulamentul USAMV Cluj-Napoca privind studii doctorale pentru doctoranzii inmatriculati după

01.10.2005........................................................................................... 82

2

Regulamentul Pentru Finalizarea Studiilor ................................. 108 Regulament Privind Organizarea Şi Funcţionarea

Căminelor Studenţeşti .................................................................... 111 Regulament Privind Organizarea Şi Funcţionarea

Restaurantului “Agronomia” ........................................................ 128 Regulament Privind Acordarea Burselor Pentru

Studenţii Usamv Cluj-Napoca ....................................................... 133 Regulament De Organizare Şi Funcţionare A

Departamentului Pentru Pregătirea Personalului Didactic Al Usamv Cluj-Napoca.................................................... 147

Regulament privind organizarea şi funcţionarea departamentului pentru educaţie continuă, învăţământ

la distanţă şi frecvenţă redusă ( DECIDFR)................................. 156 Regulament De Funcţionare Al Clubului Studenţesc

“Agronomia” ................................................................................... 162 Hotărârea Senatului USAMV Cluj-Napoca privind taxele percepute în cadrul USAMV Cluj-Napoca în

anul univ. 2009/2010 ....................................................................... 165 Regulament De Organizare Şi Funcţionare A Bibliotecii Usamv Cluj-Napoca ........................................................................ 168

Regulamentul Departamentului Pentru Organizarea Practicii ............................................................................................ 173

3

Cuvântul Rectorului

Stimate Student, Vă felicit pentru reuşita dumneavoastră şi vă mulţumesc că

aţi ales universitatea noastră, adresându-vă pe această cale un călduros: “Bine aţi venit la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca!”

Învăţământul superior agricol clujean este astăzi unul dintre cele mai performante din Europa, atât în domeniul educaţiei cât şi al cercetării ştiinţifice. În întreaga sa existenţă de peste 140 ani, Agronomia clujeană a beneficiat de aportul unor personalităţi de primă mărime ale învăţământului şi ştiinţei din România.

Absolvenţii universităţii, specialişti în agricultură, horticultură, zootehnie, biotehnologie şi medicină veterinară s-au afirmat constant prin rezultate remarcabile, în producţie şi în cercetare, în ţară şi peste hotare. Universitatea noastră este acreditată naţional şi evaluată internaţional, ca o “universitate de succes”. După anul 2000, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca s-a dezvoltat într-un ritm impresionant. Direcţiile de specializare s-au diversificat şi s-au înfiinţat multe secţii noi, în care studiază, alături de studenţi români şi studenţi din alte ţări. Avem convingerea că, în anii care vin, USAMV Cluj-Napoca va continua să se afirme, contribuind, printr-o instruire de înalt nivel, la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii româneşti.

Rector,

Prof. Dr. Doru Pamfil

4

Scurt istoric Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară

Cluj-Napoca este continuatoarea prestigioasei şcoli superioare de agricultură clujene, fondată cu aproape peste 140 de ani în urmă, în octombrie 1869, sub numele de Institut de Învăţământ Agronomic Cluj-Mănăştur. În anul 1906, Institutul a fost ridicat la rang de Academie, purtând numele de “Academia de Agricultură Cluj”.

Timp de aproape 50 de ani de la înfiinţare, până spre sfârşitul deceniului al doilea al secolului trecut, şcoala agronomică clujeană a funcţionat cu o singura secţie - cea de agricultură - cu durata studiilor de trei ani.

Făurirea statului naţional unitar în 1918, a deschis o nouă etapă în evoluţia şcolii agronomice clujene. Ea a parcurs un drum ascendent, rezultat al efortului şi competenţei multor generaţii de profesori şi discipoli care s-au succedat în agronomia clujeană în aceasta perioadă.

Din anul 1921, învăţământul superior agronomic din ţara noastră a fost legiferat la patru ani de studii, din care trei ani, studii teoretice, iar al patrulea, ca stagiu de practică în ferme de stat sau particulare. Din anul 1922, absolvenţii au primit diploma de “inginer agronom”.

În anul 1929, prin reorganizarea şi modernizarea învăţământului agronomic superior, instituţia a luat denumirea de “Academia de Înalte Studii Agronomice Cluj.

Între anii 1940-1945, ca urmare a Dictatului de la Viena, Academia agricolă clujeană (cadrele didactice, studenţii şi o parte din inventarul său) s-a refugiat la Timişoara, unde şi-a desfăşurat activitatea sub denumirea de “Facultatea de Agronomie Cluj - Timişoara”. În anul 1945, Facultatea de Agronomie a revenit la Cluj, iar din 1948 funcţionează sub denumirea de “Institutul Agronomic Cluj”, iniţial având o singură Facultate, cea de Agricultură. În anul 1959 s-a înfiinţat Secţia de Zootehnie, iar în anul 1962 Facultatea de Medicină Veterinară.

5

În anul 1977 s-a înfiinţat Secţia de Horticultură, constituind împreună cu Secţia de Agricultură, “Facultatea de Agricultură şi Horticultură”.

În anii 1978-1987, Institutul Agronomic Cluj a funcţionat cu două facultăţi: Facultatea de Agricultură şi Horticultură, în paralel cu Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară. Acestea au fost ulterior reunite în cadrul unei singure facultăţi, Facultatea de Agronomie.

Din anul 1990, universitatea este reorganizată în patru facultăţi (Agricultură, Horticultură, Zootehnie şi Medicină Veterinară) cu specializări la învăţământul de lungă durată (BSc), master (MSc), doctorat (PhD), învaţământul la distanţă (ID) şi cel cu frecvenţă redusă (FR).

Din anul 1991, Institutul Agronomic îşi schimbă denumirea în “Universitatea de Ştiinţe Agricole” iar din 1995 în Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Sistemul de învăţământ a fost adaptat cerinţelor Bologna, iar sistemul de credite ECTS este aplicat din 1998.

Noua strategie a universităţii vizează extinderea şi consolidarea relaţiilor internaţionale, modernizarea întregului proces de învăţământ, de cercetare şi de extensie, în conformitate cu standardele Uniunii Europene. În prezent Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca este una dintre cele mai reputate universităţi ale României. Ea face parte din Consorţiul Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din ţară şi din Uniunea Universităţilor Clujene, iar pe plan internaţional din Asociaţia Universităţilor Europene, fiind evaluată de către aceasta în anul 2003.

6

Cine conduce Universitatea?

Senatul: Este cea mai înaltă autoritate a Universităţii de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Întrunit lunar, acesta emite hotărâri şi aprobă regulamente obligatorii pentru toţi membrii comunităţii universitare. Este format din profesori şi studenţi din partea fiecărei facultăţi.

Biroul Senatului: Asigură managementul activităţilor curente şi pune în

practică deciziile Senatului. De obicei se întruneşte săptămânal. Este format din Rector, Preşedinte, Prorectori, Directorul General şi un reprezentant al studenţilor.

Rectorul: Conduce întreaga activitate academică şi administrativă din

Universitate. Reprezintă Universitatea în toate relaţiile sale. Este singurul ordonator de credite.

Preşedintele universităţii: Preşedintele universităţii este coordonatorul Consiliului de

dezvoltare instituţională şi are atribuţiile stabilite prin Regulamentul Consiliului. Preşedintele este de drept membru în Senat, în Biroul senatului şi în Consiliul de Administraţie.

Prorectorii: Prorectorii au atribuţii pe competenţe stabilite prin

regulamentele interne ale USAMV, îndeplinesc sarcini încredinţate de către Rector sau decise de Senat şi sunt responsabili pentru îndeplinirea acestora în faţa rectorului, respectiv a Senatului.

7

Director general: Coordonează: - Serviciul Social-Administrativ; - Serviciul Aprovizionare; - Serviciul Pază; - Serviciul Transport; - Utilizarea eficientă a bazei materiale, inclusiv închirierea spaţiilor universităţii şi răspunde în faţa senatului şi a rectorului. Consiliul de administraţie: Pentru derularea operativă a managementului universitar se

instituie un Consiliu de Administraţie condus de Rector. Consiliul de administraţie este format din Biroul senatului, decani şi directori de departamente, reprezentantul sindicatului şi alte persoane nominalizate printr-un regulamentul propriu aprobat de Senat.

Cine conduce facultatea?

Consiliul Facultăţii: Constituie structura de conducere a Facultăţii. El defineşte

strategia de dezvoltare, aprobă planurile de învăţământ, propune numărul de studenţi pe specializări şi forme de învăţământ, aprobă disciplinele pentru examenele de licenţă, masterat şi doctorat, validează şefii de departamente, fixează numărul de burse pe specializări, în limitele fondurilor alocate. Este format din reprezentanţii departamentelor şi studenţilor.

Biroul consiliului facultăţii: Biroul Consiliului facultăţii este format din decan, prodecan,

secretarul ştiinţific, şefii de catedră, reprezentantul studenţilor şi reprezentantul sindicatului cu statut de invitat. Biroul aplică hotărârile Consiliului facultăţii şi exercită atribuţii specifice prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a facultăţii.

8

Decanul: Răspunde de calitatea întregului proces de învăţământ şi

cercetare din facultate. Coordonează activitatea Biroului Consiliului pentru aplicarea hotărârilor luate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Facultăţii.

Prodecanii: Au responsabilităţi pe domeniile de activitate ale Facultăţii,

constituite şi repartizate în conformitate cu Regulamentul de funcţionare, asigură conducerea lor curentă, potrivit atribuţiilor acordate de Consiliul Facultăţii.

Secretarul Ştiinţific: Se ocupă de activitatea ştiinţifică la nivel de facultate. Şefii de catedră: Şefii de catedră coordonează şi răspund de întreaga activitate

a catedrei, de aplicarea hotărârilor acesteia şi a organismelor ierarhic superioare.

Reprezentarea studenţilor

La nivel de Universitate: În Senatul Universităţii, organismul de conducere cel mai

înalt, 25% din numărul membrilor este format din reprezentanţii studenţilor, la fel ca la facultăţi. Aşadar, hotărârile la nivel de Universitate nu se iau fără a considera interesele voastre, comunicate conducerii Universităţii prin reprezentanţi.

Reprezentanţii studenţilor în Senat vor fi aleşi dintre reprezentanţii studenţilor în consiliile facultăţilor.

Dintre aceşti reprezentanţi în Senatul Universităţii un student va fi ales în privilegiata poziţie de reprezentant în Biroul Senatului, organismul executiv format doar din persoanele cu funcţiile cele mai

9

înalte din Universitate, anume Rectorul, Preşedintele, Prorectorii, şi Directorul General.

De asemenea, reprezentanţii studenţilor în Senat fac parte din Comisiile Senatului.

La nivel de facultate: În fiecare facultate, poţi alege unul sau mai mulţi studenţi să

te reprezinte. În cazul facultăţilor cu număr mai mare de studenţi, pot exista reprezentanţi pentru fiecare an de studiu, pentru fiecare ciclu de studii (licenţă, masterat, doctorat) sau chiar pe specializări.

La alegerile pentru reprezentare în Consiliul unei facultăţi poate participa orice student înscris la zi, cu rezultate bune. Alegerea se face direct, pe bază de candidatură, în adunările generale ale anilor de studiu şi/sau ale organizaţiilor studenţeşti reprezentative în facultate.

Rolul acestor reprezentanţi este să participe la şedinţele susţinute periodic de Consiliul Facultăţii şi să le comunice membrilor Consiliului Facultăţii punctul vostru de vedere.

Totalitatea reprezentanţilor la nivelul Facultăţii formează Consiliul Studenţesc. În această structură trebuie să fie reprezentanţi, pe cât posibil, toate ciclurile, toate specializările şi anii de studiu.

De ce să fi reprezentant?

Reprezentanţii studenţilor în Consiliul Facultăţii şi în Senat :

- pot propune decizii care să îmbunătăţească activitatea colegilor; - se pot informa direct de la structurile academice şi administrative ale Universităţii în problemele ce îi vizează pe studenţi; - au acces permanent la secretariate şi în afara orelor de program cu publicul pentru a rezolva problemele studenţilor.

10

Ce obligaţii au? - să cunoască bine problemele legate de activităţile didactice şi sociale ale studenţilor pe care îi reprezintă şi să propună soluţii; - să îi informeze pe studenţii pe care îi reprezintă; - să participe la şedinţele consiliului, trei absenţe nemotivate ducând la revocarea lor; - să organizeze alegerile anuale pentru desemnarea şefilor de cămin şi de complex, făcând parte din comisia de cazare.

Asociaţiile Studenţeşti

Alternativ, studenţii se pot organiza pentru a-şi reprezenta

interesele în asociaţii. Prin intermediul acestora, studenţii care au obiective comune se cunosc şi realizează împreună, pe bază de voluntariat, diferite activităţi, de la proiecte, training-uri, târguri până la şcoli de vară şi festivaluri. Chiar dacă asociaţiile studenţeşti nu au rol decizional în Universitate, ele pot fi consultate când se iau hotărâri privitoare la activitatea studenţilor.

La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca funcţionează 4 astfel de asociaţii. Toate cele 4 asociaţii formează Federaţia Asociaţiilor Studenţeşti a USAMV Cluj-Napoca.

De ce să faci parte dintr-o asociaţie studenţească?

1. Îţi dă ocazia să faci ceva util şi plăcut în timpul liber. 2. Activitatea în cadrul unei asociaţii nu urmează un program fix, ca un loc de muncă sau un stagiu, ci unul flexibil, dar destul de variat încât să nu te plictiseşti niciodată. 3. Este o sursă foarte bună pentru a câştiga acea „experienţă” atât de căutată de angajatori chiar şi când vine vorba de proaspăt absolvenţi. 4. Poţi dobândi sau perfecţiona abilităţi foarte folositoare nu doar pe piaţa muncii, dar şi în viaţa socială: de lucru în echipă, de

11

comunicare şi de prezentare, de organizare a evenimentelor, de vorbit în public etc. 5. Cunoşti persoane care îţi pot înfrumuseţa viaţa prin diversitatea lor. 6. Prin intermediul unui proiect al asociaţiei poţi pleca la şcoli de vară, traininguri, conferinţe etc.

Rectorat Rector: Prof.dr. Doru PAMFIL tel. +40 264 596.384, int. 102, 240 ; e-mail: [email protected] Preşedinte : Prof.dr. Liviu Al. MĂRGHITAŞ tel. +40 264 596.384, int. 202 ; e-mail: [email protected] Prorector Academic: Prof.dr. Cornel CĂTOI tel. +40 264 596.384, int. 172 ; e-mail: [email protected] Prorector Administrativ: Prof.dr. Ioan OROIAN tel. +40 264 596.384, int. 198 ; e-mail: [email protected] Prorector Ştiinţific: Prof.dr. Augustin VLAIC tel. +40 264 596.384, int. 160 ; e-mail: [email protected] Director General : Ec. Viorel PORUŢIU tel. +40 264 596.384, int. 118,103 ; e-mail: [email protected] Secretar Rectorat: Mărioara MORAR tel. +40 264 596.384, int. 119; e-mail: [email protected] Secretar Senat: Doina DOBOŞI tel. +40 264 596.384, int. 375; e-mail: [email protected]

12

Secretar Prorectorat: Sorina DÂRJAN tel. +40 264 596.384, int. 118; e-mail: [email protected]

Facultatea de Agricultură

Conducere: Decan: Prof.dr. Ioan ROTAR tel: +40 264 596.384, int.134, 178; e-mail: [email protected] Prodecan: Prof.dr. Teodor RUSU tel: +40 264 596.384, int.204; e-mail: [email protected] Secretar Ştiinţific : Prof.dr. Maria TOFANĂ tel: +40 264 596.384, int.204; e-mail: [email protected] Secretar : Aurora FĂRĂGĂU tel. +40 264 596.384, int. 117 ; e-mail: [email protected]

Facultatea de Horticultură

Conducere: Decan: Prof.dr. Radu SESTRAŞ tel: +40 264 596.384, int.176; e-mail: [email protected] Prodecan: Prof.dr. Marcel DÎRJA tel: +40 264 596.384, int.272; e-mail: [email protected] Secretar Ştiinţific : Prof.dr. Emil LUCA tel: +40 264 596.384, int.190; e-mail: [email protected] Secretar : Aurora BĂLAJ tel : +40 264 596.384, int.117; e-mail: [email protected]

13

Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii

Conducere: Decan: Prof.dr. Vioara MIREŞAN tel: +40 264 596.384, int.212; e-mail: [email protected] Prodecan: Prof.dr. Gheorghe MIHAI tel: +40 264 596.384, int.285; e-mail: [email protected] Secretar Ştiinţific : Prof.dr. Teofil OROIAN tel: +40 264 596.384, int.249; e-mail: [email protected] Secretar : Laura IRIMIEŞ tel: +40 264 596.384, int.192; e-mail: [email protected]

Facultatea de Medicină Veterinară

Conducere: Decan: Prof.dr. Ioan Ştefan GROZA tel: +40 264 596.384, int.254; e-mail: [email protected] Prodecan: Conf.dr. Adrian OROS tel: +40 264 596.384, int.186; e-mail: [email protected] Secretar Ştiinţific : Prof.dr. Marina SPÂNU tel: +40 264 596.384, int.173; e-mail: [email protected] Secretar : Diana POP tel: +40 264 596.384, int.192; e-mail: [email protected]

14

Ce trebuie să ştii despre studenţia ta! Contracte După ce eşti admis la facultate, între Universitate – reprezentată prin Rectorul instituţiei – şi student se semnează contractul de studiu. Citeşte atent şi reţine acest document, pentru că în acesta sunt stipulate nu numai obligaţiile, ci şi drepturile de care te bucuri în Universitate. Dacă ai primit cazare în căminele Universităţii, la începutul fiecărui an universitar se încheie un contract de închiriere, semnat de tine, ca beneficiar, şi Universitate, reprezentată prin administratorul de cămin sau complex. Prin contractul de închiriere, studenţii se obligă să respecte condiţiile impuse, în timp ce Universitatea se obligă să îţi asigure condiţii decente pentru desfăşurarea activităţii zilnice. Carnetul de student La înscrierea în primul an de studii, Universitatea îţi eliberează două documente importante pentru studenţia ta: carnetul de student şi legitimaţia de student pentru transport. Carnetul de student îţi serveşte ca act de identitate în toate situaţiile în care se solicită dovada calităţii de student (la muzee, la eliberarea reţetelor medicale, etc.). Pentru a rămâne valabil după eliberare, este obligatoriu să-l prezinţi la începutul fiecărui an universitar la secretariatul facultăţii tale ca să fie vizat. De asemenea, carnetul de student este important pentru a consemna notele obţinute la examene sau alte forme de verificare a cunoştinţelor. Prezentarea carnetului de student profesorului examinator este obligatorie şi, în acelaşi timp, este în interesul tău să faci asta, ca să nu ai de suferit dacă se produce vreo încurcătură cu notele. Reduceri la transportul cu trenul Legitimaţia de transport (cea eliberată de către Universitate) îţi asigură o reducere de 50% la trenul personal, clasa a II-a. Ea se

15

eliberează la începutul perioadei de studii însă tu ai obligaţia, pentru a beneficia în continuare de această facilitate, să o duci la vizat în fiecare an universitar, la secretariatul facultăţii tale. Iar pentru reducere de 50% la trenul accelerat-rapid, ţi se eliberează la începutul fiecărui an de studiu şi carnetul de cupoane. Acesta conţine 24 de file corespunzătoare pentru 24 de călătorii cu reducere la tren accelerat-rapid, clasa a II-a şi este folosit doar împreună cu legitimaţia de student pentru transport. Recomandări Dacă ţi-ai pierdut carnetul de student sau legitimaţia de transport, poţi obţine un duplicat. Pentru aceasta trebuie să declari pierderea într-un ziar local şi să faci o cerere către decanul facultăţii, la care anexezi copia după anunţ şi chitanţa care atestă plata taxei percepute în acest caz.

Burse

La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca poţi primi 3 categorii de burse, acordate pe diferite criterii: - burse de performanţă; - burse de studiu; - burse sociale;

Pe lângă aceste burse, în fiecare an, unui student al Univesităţii i se acordă “Bursa Rectorului” în valoare de 400 RON/lună timp de 12 luni. Pentru această bursă se realizează un concurs de dosare.

Cazare

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară

Cluj-Napoca dispune de patru cămine situate la o distanţă de 2-3 minute de universitate (Haşdeu). Toate aceste cămine sunt recent

16

renovate şi oferă condiţii excepţionale de cazare pentru studenţii universităţii.

Căminul Agronomia:

Adresă : Str. Moţilor, nr. 74-76 Telefon : 0264/593082 Administrator : Dioşan Eugenia Rodica

Căminul VIII (Haşdeu):

Adresă : Str. Clinicilor, nr. 5-7 Telefon : 0264/590826 Administrator : Todea Alexandru Dorel

Căminul XII (Haşdeu) :

Adresă : B.P.Haşdeu, nr.90-92 Telefon : 0264/591619 Administrator : Popa Constantin

Căminul XV (Haşdeu) :

Adresă : B.P.Haşdeu, nr.90-92 Telefon : 0264/597556 Administrator : Dumitrache Florin

Biblioteca

În anul 1869 a luat fiinţă Institutul de Învăţământ Agronomic Cluj - Mănăştur, care includea în structurile sale şi biblioteca ce cuprindea câteva sute de volume.

Prima dată certă despre fondurile bibliotecii este anul 1872, când Anuarul Institutului menţionează ca existent 881 de volume.

17

Ritmul de creştere a fondurilor a fost scăzut în perioada 1869-1918. În 1894 existau 1.672 de volume iar în 1918 erau 8.581 de volume. Dupa acest an se înregistrează o creştere semnificativă, astfel încât în 1927 existau 15.000 de volume iar în 1938 se găseau în fondurile bibliotecii 25.000 de volume. Trebuie remarcat că evoluţia bibliotecii a urmat-o îndeaproape pe cea a institutului.

În momentul cedării părţii de nord a Ardealului, biblioteca a fost mutată temporar, odată cu Facultatea de Agronomie, la Timişoara. Această mutare a dus la mari pierderi din fondurile bibliotecii, asa încât, la primul inventar de după revenirea la Cluj în 1945, mai existau 1.774 de volume.

În prezent Biblioteca U.S.A.M.V. Cluj-Napoca are un sediu central care se găseşte într-o clădire construită in 1904 şi 67 de biblioteci de catedră.

Servicii gratuite:

• Accesul la catalogul on-line (1980-2002) utilizând sistemul integrat de automatizare pentru biblioteci ALICE pentru Windows • Accesul la cataloagele tradiţăionale • Consultarea publicaţiilor în sala cu acces liber la raft • Împrumutul publicaţiilor la domiciliu • Asistentă la identificarea publicaţiilor în cataloage şi în bazele de date on-line • Consultarea CD-ROM-urilor si a DVD-ROM-urilor • Accesul la Internet

Servicii contra cost:

• Multiplicare de documente • Spiralare si înfoliere • Scanare • Imprimare

18

• Împrumut interbibliotecar intern şi internaţional

Taxe şi tarife:

1. Eliberarea permisului de bibliotecă pentru utilizatorii din cadrul U.S.A.M.V. Cluj-Napoca. - sudenţi: 10 Ron - cadre didactice şi personal: 5 Ron

2. Eliberarea permisului de bibliotecă pentru utilizatorii externi: - pentru persoane fizice: 15 Roni/an

În cazul pierderii legitimaţiei de bibliotecă se anunţă imediat conducerea bibliotecii. La cerere se poate elibera un duplicat contra sumei de 5 Ron.

3. Tarif pentru împrumutul interbibliotecar. Tariful va include costul drepturilor de împrumut (acolo unde este cazul), costul realizării copiilor documentului împrumutat (acolo unde este cazul), precum şi contravaloarea taxelor poştale. Biblioteca se află sub patronajul direct al Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, având statut de bibliotecă universitară. Funcţia esenţială a bibliotecii este de a sprijini procesul de învăţământ şi cercetare ştiinţifică desfăşurate în cadrul U.S.A.M.V. Cluj-Napoca. În acest sens, biblioteca se va preocupa permanent ca informaţia şi serviciile oferite utilizatorilor să se alinieze la un nivel cât mai înalt, similar cu nivelul bibliotecilor de profil din lume.

Orar:

Luni - Vineri : 8.00 - 20.00

19

Restaurant

Studenţii au posibilitatea de servire a mesei în Restaurantul studenţesc (str. Moţilor 74-76), ce funcţionează în regim de meniuri á la carte.

În incinta Universităţii funcţionează o Cofetărie studenţească, în care studenţii au posibilitatea să servească preparate calde şi reci, sucuri, ceaiuri şi cafea, într-o ambianţă plăcută.

Baza sportivă:

Studenţii pot practica jocuri de echipă şi alte activităţi sportive în baza sportivă şi sala de sport dotată cu aparatură de întreţinere fizică. Baza sportivă a universităţii cuprinde şi un teren de tenis şi de fotbal echipate cu nocturnă.

Aici se pot pregăti pentru manifestări sportive la nivel naţional-Agronomiada şi îşi pot petrece timpul liber în mod recreativ.

Clubul Agronomia

Cu o capacitate de 180 locuri PUB-ul "Agronomia", unicul pub studenţesc din Cluj-Napoca, este dedicat exclusiv studenţilor şi profesorilor din universităţile clujene.

Pub-ul sitaut pe Str. Motilor nr 74, doreşte să ofere atât profesorilor cât şi studenţilor o posibilitate de relaxare şi de a fi împreună.

20

Tabere gratuite pentru studenţi În fiecare an, ai posibilitatea să mergi în tabără studenţească,

gratuit, la mare sau la munte, pe unul dintre miile de locuri oferite universităţilor din toată ţara, de către Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor.

Dacă ai terminat anul de studiu fără restanţe, eşti un bun candidat pentru un loc în tabără. Tot ce trebuie să faci este să urmăreşti cu atenţie afişarea repartizării locurilor la avizierul facultăţii tale şi să faci o cerere pentru unul dintre ele, în cel mai scurt timp. Pe lângă lipsa restanţelor, alte aspecte care te vor avantaja la selecţie includ rezultatele obţinute la învăţătură, performanţele în activitatea de cercetare, dar şi implicarea în cadrul diverselor manifestări ştiinţifice, culturale, artistice sau sportive.

Taberele sunt gratuite, adică nu plăteşti nimic pentru cazare şi primeşti bonuri de masă pentru întreaga durată a taberei. Singura cheltuială care îţi rămâne este costul transportului între localitatea ta şi staţiunea respectivă. La munte, îţi poţi petrece vacanţa în staţiuni ca Predeal, Sinaia, Zărneşti, Pârâul Rece sau Voineasa. Pe litoral, taberele sunt găzduite în staţiunea Costineşti. Vacanţa oferită la munte sau la mare are o durată de şapte zile şi se organizează în serii.

Locurile se împart de la Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor fiecărei universităţi de stat în funcţie de numărul de studenţi finanţaţi din bugetul statului.

Pe lângă aceste tabere, în fiecare an, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca îi recompensează pe studenţii cu cele mai bune rezultate de la fiecare specialitate organizând în fiecare an o excursie gratuită (în ţară sau în străinătate). Această excursie este cunoscută sub numele de Excursia Premianţilor.

21

Ansamblul “Tradiţii”

Ansamblul a fost înfiinţat în anul 2006 şi are în componenţă studenţi de la universitatea noastră şi de la alte universităţi clujene.

Corpul de dansatori este împărţit în două grupe, una de performanţă (16 perechi) şi una de începători (8 perechi - doar studenţi de la USAMV).

Orchestra are în componenţă instrumentişti de marcă ai clujului, cu studii superioare de specialitate.

Asociaţia absolvenţilor U.S.A.M.V.

Asociaţia Absolvenţilor U.S.A.M.V urmăreşte realizarea unor interese generale cât şi a unora nepatrimoniale de grup. Pot fi în atenţia Asociaţiei Absolvenţilor U.S.A.M.V., persoane cu preocupări ştiinţifice, de certă probitate morală şi profesională, atât din rândul studenţilor, al cadrelor din învăţământul superior, din activitatea de cercetare, cât şi din producţie, fără nici o discriminare bazată pe criterii de rasă, sex, etnie, origine socială, opţiune, apartenenţă politică sau religioasă.

De sprijinul Asociaţiei Absolvenţilor U.S.A.M.V., beneficiază cu precădere U.S.A.M.V. din Cluj-Napoca. Asociaţia poate oferi sprijin şi altor instituţii de învăţământ, unor asociaţii sau fundaţii preocupate de perfecţionarea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice, cu condiţia ca acestea să aibă un caracter nonprofit, apolitic şi să desfăşoare activităţi care să nu contravină normelor legale.

De asemenea, Asociaţia Absolvenţilor U.S.A.M.V., îşi propune să sprijine moral şi material cadrele didactice pensionare ale U.S.A.M.V. din Cluj Napoca, care au o stare de sănătate sau o stare materială precare.

22

Departamentul pedagogic

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) este parte componentă a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, având ca scop pregătirea iniţială şi formarea continuă a cadrelor didactice prin învăţământ universitar şi postuniversitar. Activităţile DPPD urmăresc crearea unui mediu stimulativ pentru formare prin oferirea unor cursuri şi seminarii flexibile şi diverse ca informaţie.

DPPD promovează activităţi de cercetare pedagogică, bazate pe proiecte proprii sau în colaborare cu alţi parteneri instituţionali interni şi internaţionali.

DPPD asigură următoarele programe de studii:

Programul de studii psihopedagogice în vederea obţinerii Nivelului I şi a Nivelului II de certificare pentru profesia didactică, realizat prin:

• Învăţământ universitar pentru obţinerea Nivelului I de certificare • Cursuri postuniversitare pentru obţinerea Nivelului I şi a Nivelului II de certificare

Absolvenţii studiilor universitare pot ocupa posturi în învăţământ cu condiţia parcurgerii şi promovării programului de studii psihopedagogice. Certificarea pentru profesia didactică se poate obţine pe două niveluri:

• Nivelul I (iniţial): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice; • Nivelul II (de aprofundare): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul liceal,

23

postliceal şi universitar, cu satisfacerea a două condiţii:acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice şi absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de licenţă.

Programe şi activităţi de formare continuă şi de evoluţie în profesia didactică, realizate prin:

• Cursuri de pregătire în vederea susţinerii examenelor pentru definitivare în învăţământ şi pentru obţinerea gradelor didactice; • Organizarea examenelor de definitivare în învăţământ şi de obţinere a gradelor didactice II şi I de către profesorii din învăţământul preuniversitar. Perioadele de desfăşurare a examenelor de definitivat şi gradul II, I sunt: 17- 25 august definitivat, 26- 31 august gradul II, 30.01- 03.02 colocviul de gradul I.

Asociaţia de voluntariat

VIA Cluj-Napoca

VIA:Voluntariat, Iniţiativă, Acţiune

Scopul Asociaţiei „VIA Cluj-Napoca” este de a dezolta voluntariatul ca modalitate de implicare a studenţilor şi personalului didactic din Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca în rezolvarea problemelor comunităţii.

Obiectivele Asociaţiei „VIA Cluj-Napoca” sunt:

• Recrutarea şi recomandarea de voluntari pentru alte organizaţii şi instituţii • Acordarea de consultanţă organizaţiilor/instituţiilor din Cluj Napoca pentru elaborarea unei strategii cu privire la voluntariat

24

• Instruirea şi supervizarea managerilor de voluntari din alte organizaţii şi instituţii cu privire la managementul voluntarilor • Colaborarea cu alte centre de voluntariat din ţară şi din străinătate în vederea dezvoltării şi promovării voluntariatului • Dezvoltarea de programe de voluntariat proprii sau în parteneriat cu alte organizaţii şi instituţii • Sprijinirea creării de noi centre de voluntariat în judeţul Cluj, • Dezvoltarea de programe sociale în domenii deficitare sau în care nu există iniţiative similare • Atragerea de fonduri pentru sprijinirea programelor de voluntariat proprii şi a altor organizaţii şi instituţii din judeţul Cluj • Organizarea de campanii şi evenimente de promovare a voluntariatului şi de apreciere a muncii prestate de voluntari în folosul comunităţii locale • Promovarea tinerilor şi dezvoltarea sectorului asociativ de tineret • Oragnizarea de sesiuni de instruire pentru dezvoltarea diferitelor abilitati profesionale ale voluntarilor • Dezvoltarea de proiecte de voluntariat în parteneriat cu firme şi instituţii care doresc să încurajeze proprii angajaţi să se implice ca şi voluntari.

Departamentul educaţie pentru carieră

Misiunea DEC constă în consilierea şi sprijinirea studenţilor şi

absolvenţilor în inserţia eficientă pe piaţa muncii şi dezvoltarea unor

cariere de succes prin consiliere, informare precum şi facilitarea accesului

pe piaţa forţei de muncă. Pentru o dezvoltare durabilă, pe termen lung a

comunităţii locale se doreşte crearea unei legături directe şi permanente

între mediul de afaceri şi mediul universitar, cu avantaje de ambele părţi.

25

Asistenţă medicală

Asistenţa medicală a studenţilor este asigurată de cabinetul

medical şi stomatologic al Universităţii şi Policlinica Studenţească. Acestea oferă o gamă largă de servicii de specialitate prin personalul medical aferent.

Studenţii universităţii beneficiază de medicamente gratuite, oferite pe bază de reţete scrise de medic, în cadrul serviciilor de sănătate asigurate pentru studenţi.

Toţi studenţii străini beneficiază de contracte medicale şi tratamente gratuite.

26

Regulament privind

Activitatea Profesională a Studenţilor În temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată în

1999, a Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, al Hotărârii de Guvern nr. 88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă, Ordinului MEdC nr. 3235/2005 privind organizarea ciclului de studii universitare de licenţă, Ordinul MedC Nr. 4868 cu privire la Suplimentul de diplomă, Odinul MEdC Nr. 3617 din 16.03.2005 privind aplicarea generalizată a Sistemului European de Credite Transferabile, Ordinul MEdC Nr. 295 din 05.02.2007 privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învatamântul superior - examene de absolvire, licenta, diploma, selectie, disertatie si de finalizare a programelor de pregatire universitara avansata din cadrul studiilor universitare de doctorat, am redactat următorul regulament.

CAP.I. ÎNSCRIEREA ÎN UNIVERSITATE ŞI DOCUMENTELE STUDENTULUI

Art. 1.1. Înmatricularea studenţilor admişi în urma

concursului de admitere în anul I, la orice formă de învăţământ, licenţă, diplomă, studii masterale, doctorat, a studenţilor transferaţi de la alte universităţi sau facultăţi, după promovarea anului I de studii, a studenţilor cărora li s-au aprobat reluarea studiilor, precum şi a studenţilor de la forme postuniversitare de învăţământ se face prin ordinul rectorului.

Înmatricularea presupune înscrierea în registrul matricol sub un număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare în facultate/specializare.

Art. 1.2. Odată cu înmatricularea, studenţilor li se vor aduce la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile conform prezentului regulament, a Legii învăţământului nr. 84/1995 republicată în 1999 şi a Cartei universităţii.

27

Art. 1.3. La înmatriculare, decanatul fiecărei facultăţi va întocmi dosarul studentului, care va cuprinde: - contractul de studii, specific fiecărui ciclu de studii şi fiecărei forme de şcolarizare;fişa de înscriere, conform formularului tip; - diploma de studii liceale (medii), în original, pentru studenţii înscrişi la prima specializare şi copie legalizată pentru cei cu a doua specializare. - diploma de licenţă şi master, unde este cazul; - certificatul de naştere în copie legalizată; - adeverinţă medicală; - 3 fotografii color tip buletin (format ¾). Art. 1.4. Pe durata şcolarizării, dosarul studentului se completează cu: - fişele de înscriere la cursurile fiecărui an universitar; - actele necesare pentru acordarea bursei, conform regulamentului de burse; - actele prin care i s-au acordat anumite drepturi, evidenţieri sau i s-au aplicat sancţiuni; - actul adiţional pentru contractul de studii. - cererea/opţiunea de a urma anumite cursuri opţionale sau facultative;

Art. 1.5. La înscrierea în facultate decanatul eliberează fiecărui student următoarele documente:

- carnetul de student; - legitimaţia de student tipărită şi/sau electronică; - legitimaţia pentru reducerea cheltuielilor de transport

conform legislaţiei în vigoare. Art. 1.6. Carnetul de student se prezintă obligatoriu la

secretariatul facultăţii pentru viza anulă, cu prilejul examinărilor din cadrul sesiunilor şi la acordarea notelor finale în cazul verificărilor pe parcurs. În carnetul de student se înscriu toate notele de la toate examinările prevăzute pentru perioada şcolarizării, inclusiv cele care nu asigură promovarea.

Art. 1.7. Legitimaţia de student serveşte ca act de identitate la intrarea în universitate, în cămin, în cantină, în biblioteci, baze

28

sportive şi la diferite activităţi unde se cere să se facă dovada calităţii de student şi a apartenenţei la USAMV Cluj-Napoca. Legitimaţia de student se vizează/reactivează anual.

Art. 1.8. Modificarea şi introducerea de date nereale în actele de student se constituie ca fals în acte publice şi vor fi sancţionate conform legii. În cazul în care studentul pierde documentele personale (carnetul de student, legitimaţia de student etc.) se eliberează duplicate, după anunţarea în presă a pierderii respective şi achitarea taxei stabilite de Senatul Universităţii.

Art. 1.9. În caz de transfer, întrerupere de studii sau exmatriculare, decanatul retrage carnetul de student şi legitimaţiile emise dar păstrează dosarul fostului student .

Art. 1.10. Înscrierea anuală a studentului la toate formele de învăţământ se face la cererea studentului, de către decanul facultăţii în primele 10 zile de la începutul anului universitar. Înscrierea este condiţionată de promovarea anului universitar precedent pe baza realizării unui număr minim de credite transferabile şi a unui număr minim de puncte, stabilite prin regulamentul prezent.

Art. 1.11. Studentul care nu a promovat un an de studii, se poate înscrie la cursurile aceluiaşi an în regim cu taxă.

CAP. II. DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE STUDENTULUI Art. 2.1. În perioada şcolarizării studentul are următoarele

drepturi: - să beneficieze de studii gratuite, finanţate de la buget, pe

toată durata normală a studiilor universitare în condiţiile stabilite de legile şi reglementările în vigoare, dacă a ocupat un loc bugetat prin admitere sau redistribuire;

- să folosească laboratoarele, cabinetele, amfiteatrele, sălile de curs şi seminari, sălile de lectură, bibliotecile, bazele sportive, casele de cultură, cluburile şi celelalte facilităţi puse la dispoziţia sa de către USAMV Cluj-Napoca, în vederea unei bune pregătiri

29

profesionale şi civice, pentru activităţi cultural-educative, sportive şi recreative;

- să participe la activitatea ştiinţifică a departamentelor şi a cercurilor studenţeşti, la activitatea formaţiilor artistice, cenaclurilor literare, redacţiilor, cluburilor şi caselor de cultură ale studenţilor, la activitatea sportivă universitară din universitate şi din alte instituţii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior şi cluburilor sportive universitare;

- să primească burse de studii şi alte forme de sprijin material, în conformitate cu actele normative în vigoare;

- să beneficieze de asistenţă medicală şi psihologică gratuită, în cabinete medicale, policlinici şi unităţi medicale de stat;

- să fie cazat în cămine şi să ia masa la cantina/restaurantul universităţii, în condiţiile prevăzute de regulamentele de funcţionare ale căminelor şi cantinelor studenţeşti, în limita posibilităţilor universităţii;

- să beneficieze de tratament pentru refacerea sănătăţii, în staţiuni balneo-climaterice sau pentru odihnă, în tabere studenţeşti, în condiţiile şi numărul de locuri stabilite de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului.

- să beneficieze de unele facilităţi privind transportul şi accesul la manifestările cultural sportive; reducerile de tarife sunt cele prevăzute de lege;

- să facă parte din structuri ale organizaţiilor studenţeşti; - să aleagă şi să fie ales ca reprezentant al studenţilor în

Consiliul facultăţii sau în Senatul universităţii, să participe la activităţile social-culturale, organizate în cadrul facultăţilor şi universităţii;

- dreptul la opinie individuală, exprimată din proprie iniţiativă sau la cerere, şi dreptul la opinie colectivă, exprimată prin reprezentanţii aleşi în mod democratic în structuri proprii (organizaţii studenţeşti) sau structurile de conducere ale facultăţilor şi universităţii; dreptul la opinie vizează evaluarea calităţii planurilor de învăţămant, a procesul de învăţămant, a evaluării

30

performanţelor proprii şi ale cadrelor didactice, a relaţiilor interumane, a condiţiilor de muncă şi viaţă în cadrul universităţii;

Art. 2.2. Studentul are următoarele obligaţii: - să îndeplinească exigenţele cantitative şi calitative, implicit

programările, conform curriculei alese şi programelor universitare conţinute de aceasta, în vederea dobândirii şi demonstrării unei pregătiri profesionale temeinice;

- sa participe la activităţile ştiinţifice, sociale şi culturale organizate de facultăţi sau de universitate;

- să manifeste respect faţă de personalul didactic, administrativ şi auxiliar atât în cadrul universităţii, cât şi în afara acesteia;

- să respecte normele de conduită universitară, să aibă un comportament civilizat, o ţinută demnă, corectă şi îngrijită, să dovedească politeţe şi decenţă în relaţiile cu cadrele didactice, cu colegii, cu personalul administrativ şi tehnic, precum şi cu celelalte persoane cu care vine în contact în universitate şi în afara acesteia; să respecte normele de convieţuire în comun ale colectivităţii din care face parte;

- să folosească cu responsabilitate bunurile materiale şi spirituale aflate în patrimoniul universităţii; prejudiciile materiale sau de imagine aduse de studenţi universităţii vor fi penalizate;

- să respecte prevederile prezentului regulament, ale celorlalte regulamente sau acte normative care reglementează activitatea studenţilor.

Art. 2.3. În spaţiile destinate procesului de învăţământ, în unităţile de cercetare ştiinţifică şi producţie, biblioteci, în cămine, cantine, baze şi complexe cultural sportive, studenţii sunt obligaţi să respecte normele generale ale moralei, să nu desfăşoare activităţi politice, să respecte legislaţia în vigoare şi regulamentele de funcţionare.

31

CAP. III. FRECVENŢA LA ACTIVITĂŢILE DIDACTICE Art. 3.1. Studentul trebuie să participe la activităţile

didactice prevăzute în planurile de învăţământ şi în fişele disciplinelor (specificaţii de curs) aprobate de Consiliile Facultăţilor şi Senatul USAMV Cluj-Napoca (curs, lucrări practice, seminar, practică, etc).

Art. 3.2. Prezenţa studenţilor la activităţile prevăzute în planul de învăţământ al specializării şi în programele de studiu ale disciplinelor (specificaţii de curs) este o condiţie primară a actului educaţional şi va fi consemnată de cadrele didactice în cataloage.

Art. 3.3. Senatul USAMV Cluj-Napoca stabileşte un minimum de 50% prezenţe din numărul total de cursuri şi un minimum de 80% prezenţe din numărul total de lucrări practice/seminarii de la o disciplină, ca o condiţie a prezentării la formele de verificare prevăzute în specificaţia de curs.

Art. 3.4. Nerealizarea acestor condiţii minimale de prezenţă la activităţile didactice ale fiecărei discipline de studiu este considerată ca fiind suficientă pentru excluderea studentului de la formele de verificare. Se acceptă absentarea la maximum 20% din aceste activităţi cu condiţia recuperării integrale a lor, cu taxă, înaite de forma de verificare prevăzută la disciplina de studiu respectivă.

Art. 3.5. Studentul care la o disciplină a absentat nemotivat peste 20% din obligaţiile prevăzute în planul de învăţământ, pierde dreptul de a se prezenta la examen în sesiunea în care acesta este programat şi nu mai poate recupera absenţele, pentru sesiunea respectivă, cu excepţia cazurilor motivate. Prezentarea la examen într-o sesiune ulterioară se admite după recuperarea contra cost a activităţilor didactice.

Art. 3.6. Scoaterea temporară din activitatea profesională şi scutirea de frecvenţă, pentru competiţii sportive, culturale sau alte manifestări cu caracter oficial se aprobă, pentru cazuri individuale, de către conducerea facultăţii sau universităţii în limita a 20% din numărul de ore/an, conform prevederilor legale.

32

Art. 3.7. Scoaterea temporară din activitatea profesională a unor grupuri de studenţi poate fi aprobată numai de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Fac excepţie echipele cluburilor universitare, pentru deplasările prevăzute în calendarul sportiv intern şi internaţional, pentru care aprobarea se dă de către rectorul universităţii.

Art. 3.8. Recuperarea fără taxă a absenţelor se face pe baza motivării lor de către conducerea facultăţii sau universităţii, cu consultarea cadrului didactic titular, pe baza actelor justificative şi a cererii individuale înregistrate la secretariat după reluarea activităţii. Modul în care au fost rezolvate cererile de motivare a absenţelor va fi adus la cunoştinţa studentului.

Art. 3.9. Se pot motiva absenţele determinate de următoarele împrejurări:

a) cazuri de boală dovedite cu certificate medicale tip eliberate de medicul de familie sau de spital. Actele eliberate de alte instituţii medicale vor fi acceptate numai dacă sunt vizate de medicul de familie. Nu vor fi luate în considerare decât actele medicale care stabilesc diagnosticul şi indică durata scutirii de frecvenţă sau a concediului medical. După rezolvare, cererea împreună cu actul medical se anexează la dosarul personal al studentului;

b) acceptul prealabil dat de titularul de curs, de conducerea facultăţii sau universităţii, în cazuri excepţionale (decese, căsătorii, participarea la manifestări ştiinţifice, programe internaţionale, manifestări sportive etc.)

c) pentru alte motive bine întemeiate care vor fi aduse la cunoştinţa conducerii facultăţii sau universităţii în prima zi de reluare a activităţii;

Art. 3.10. Studentul de la învăţământul de zi se poate angaja în universitate sau în afara ei, în conformitate cu normele legale în vigoare, urmând să îndeplinească toate obligaţiile şcolare potrivit planurilor de învăţământ şi orarului specific anului de studii pe care îl urmează.

33

CAP. IV. STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR

Art. 4.1. Anul universitar este structurat pe 2 semestre, a

câte 14 săptămâni fiecare. Ultimul semestru al anilor terminali va avea o durată mai scurtă şi este stabilită de către fiecare facultate în parte.

Art. 4.2. Activităţile didactice cuprind, de regulă, 22-28 ore pe săptămână, pe durata a cinci zile lucrătoare. Numărul de ore poate ajunge la 30 în condiţii bine motivate, cu aprobarea Biroului Senatului, la propunerea Consiliului facultăţii.

Art. 4.3. Pentru susţinerea examenelor sunt prevăzute 2 sesiuni ordinare de examene: sesiunea de iarnă de 2-3 săptămâni, sesiunea de vară de 3-4 săptămâni precum şi o sesiunea de restanţe (de toamnă) de 2 săptămâni. Pe parcursul semestrelor, titularii de curs pot programa cu acordul consiliilor profesorale şi aduce la cunoştinţa studenţilor 1-2 date de examen, date la care studenţii pot susţine examene restante sau creditate.

Art. 4.4. Pentru studenţii anilor terminali, Consiliile Profesorale ale facultăţilor pot solicita Biroului Senatului organizarea unei sesiuni de restanţe înaintea perioadei de înscriere la examenul de finalizare a studiilor.

Art. 4.5. Senatul universităţii poate aproba o sesiune specială de examene pentru studenţii cuprinşi în activităţi sportive de performanţă, în activităţi artistice şi pentru cei care au participat la programe de mobilităţi internaţionale.

Art. 4.6. Perioadele de vacanţă se vor stabili şi acorda în conformitate cu dispoziţiile MedC şi cu structurarea fiecărui an universitar la USAMV Cluj-Napoca.

Art. 4.7. Activitatea didactică prevăzută în cadrul fiecărei specializări (curricula) este prevăzută în planul de învăţământ.

Art. 4.8. Planurile de învăţământ conţin discipline obligatorii, discipline opţionale şi discipline facultative. Durata standard de studiu a unei discipline este de un semestru. Disciplinele

34

planului de învăţământ vor fi codificate printr-un sistem unic, la nivelul Universităţii, şi vor avea alocate un număr de ore şi credite.

Art. 4.9. Disciplinele obligatorii au în vedere acumularea de către studenţi a cunoştinţelor de bază şi de specialitate specifice domeniului. Disciplinele opţionale de specialitate vizează aprofundarea unor direcţii particulare de studiu precum şi specializarea studenţilor. Disciplinele facultative sunt discipline oferite atât din domeniul de specializare, cât şi din alte domenii complementare.

Art. 4.10. Fiecărei discipline de studiu i se întocmeşte anual o fişă (fişa disciplinei) de către cadrul didactic titular şi va fi supusă dezbaterii şi aprobării catedrei, consiliului profesional, respectiv rectorului. Fişa disciplinei este redactată în limba română şi engleză, eventual şi în alte limbi de circulaţie internaţională şi este făcută publică pe site-ul universităţii pentru a fi cunoscută de eventuali candidaţi şi de către studenţii înmatriculaţi.

Art. 4.11. Fişa disciplinei cuprinde următoarele informaţii: numele şi codul disciplinei, tipul disciplinei, titularul acesteia, semestrul în care se studiază, numărul de ore alocat cursurilor, lucrărilor practice sau seminariilor, creditele aferente, programa analitică – tematica abordată, obiectivele şi rezultatele aşteptate, abilităţile dobândite de studenţi, condiţionări cu alte discipline de studiu, bibliografia minimă necesară, modalităţi de examinare şi ponderea diferitelor probe.

CAP. V. EXAMINAREA STUDENŢILOR

Art. 5.1. Prin diferitele forme de examinare a studenţilor

cadrele didactice verifică măsura în care fiecare student în parte a acumulat cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice, conform obiectivelor disciplinelor de studii şi cuantifică ulterior nivelul mediu de pregătire a formaţiilor de studiu ca rezultat al procesului didactic predare-învăţare completat cu documentarea individuală a studenţilor.

35

Art. 5.2. La USAMV Cluj-Napoca, prin examinare se urmăreşte mai degrabă capacitatea de sinteză şi coroborare a cunoştinţelor teoretice oferite prin predare şi a celor acumulate din alte surse de către studenţi precum şi abilităţile practice şi aplicative dobândite, decât fidelitatea reproducerii unor informaţii oferite la cursuri şi lucrări practice.

Art. 5.3. Colectivele catedrelor şi Consiliile facultăţilor stabilesc exigenţele generale pentru promovarea disciplinelor dar responsabilitatea statuării exigenţelor specifice disciplinelor de studiu o au colectivele de cadre didactice ale disciplinelor care trebuie să-şi coreleze exigenţele proprii privind procesul de predare-documentare-învăţare-evaluare cu practicile internaţionale de succes.

Art. 5.4. Formele de verificare prevăzute în planul de învăţământ sunt: examenul, colocviul şi verificarea pe parcurs. În fişa disciplinei sunt prevăzute formele de verificare, modul de verificare (oral, scris), alte exigenţe privind promovarea (lucrări, proiecte, referate etc.), precum şi ponderea acestora în nota finală. La disciplinele cu o componentă practică, examenul practic este obligatoriu iar reuşita (nota minimă 5) condiţionează prezentarea la examenul teoretic.

Art. 5.5. Cel puţin jumătate din disciplinele prevăzute în planul de învăţământ au prevăzut, ca formă de verificare, examenul final. Este preferabilă examinarea orală celei în scris, consiliile profesionale având obligaţia de a stabili proporţia dintre aceste modalităţi de examinare.

Art. 5.6. Programarea (data, ora şi sala) examenelor finale, pentru toate disciplinele, se stabileşte de către decanat la propunerea grupelor de studenţi, după consultarea titularilor de disciplină. Programul se întocmeşte pe grupe şi se aduce la cunoştinţă studenţilor cu cel puţin o lună înaintea începerii sesiunii de examene. Colectivul disciplinelor stabileşte programul de studiu şi consultaţii desfăşurate în spaţiile disciplinei pe parcursul sesiunii.

Art. 5.7. Pentru fiecare disciplină prevăzută cu examen, pentru fiecare sesiune de examene, se prevăd cel puţin două date, la

36

interval de minim 4 zile, chiar dacă disciplina respectivă a fost urmată de o singură grupă.

Art. 5.8. Examenele pentru mărirea notei pot fi susţinute numai în sesiunile de toamnă din anul universitar în care examenele au fost promovate. Examinarea pentru mărirea notei va respecta principiul "un examen promovat este definitiv promovat".

Art. 5.9. Tematica examenelor coincide cu programa analitică a disciplinei iar subiectele de examen se afişează la afişierul disciplinei cel mai târziu în ultima săptămână a semestrului.

Art. 5.10. Examenele teoretice se susţin în faţa cadrului didactic care a predat disciplina respectivă (titularul de curs). Acesta este asistat de cel puţin un cadru didactic, membru al catedrei, de regulă cadrul didactic care a condus seminariile sau lucrările practice la acea grupă.

Art. 5.11. Examenele practice se susţin în faţa cadrului didactic cu care grupa respectivă a realizat lucrările practice. Acesta este asistat de alt cadru didactic membru al colectivului disciplinei sau catedrei.

Art. 5.12. Înlocuirea examinatorului se poate face la cererea justificată a acestuia sau în condiţii de forţă majoră, la propunerea decanului şi cu aprobarea biroului Senatului.

Art. 5.13. Examinarea finală prin proba orală se face pe baza biletului de examen individual extras de student din totalul biletelor întocmite şi semnate de examinator, aprobate de şeful catedrei. Un bilet de examen cuprinde 2-4 subiecte din programa disciplinei, cuprinse în tematica anunţată pentru examen. Timpul de pregătire a subiectelor este de maxim 30 de minute iar examinarea propriu-zisă durează cel mult 20 de minute. Studentul are obligaţia să răspundă la toate subiectele, precum şi la întrebările suplimentare formulate de examinator.

Art. 5.14. Examinarea finală prin probă scrisă se face pe baza biletului de examen individual, pe grup (rând) sau unic extras de student (studenţi) din totalul biletelor întocmite şi semnate de examinator, aprobate de şeful catedrei. Un bilet de examen cuprinde 2-4 subiecte din programa disciplinei, cuprinse în tematica anunţată

37

pentru examen. Studentul are obligaţia să răspundă la toate subiectele. Timpul de pregătire a subiectelor este de maxim 50 de minute.

Art. 5.15. Examenul practic final se face în timpul pe baza biletului de examen individual extras de student din totalul biletelor întocmite şi semnate de examinator şi aprobate de şeful catedrei. Un bilet de examen cuprinde 1-3 subiecte din programa disciplinei (tehnici, metode, analize, cazuri clinice, probleme etc.). Studentul are obligaţia să răspundă la toate subiectele, precum şi la întrebările suplimentare formulate de examinator. Timpul de pregătire este variabil în funcţie de specificul probelor, se stabileşte de Consiliul facultăţii pentru fiecare disciplină în parte, iar examinarea propriu-zisă durează cel mult 20 de minute.

Art. 5.16. Examinarea tip verificare pe parcurs se face la fiecare lucrare practică/seminar, verificând calitatea implicării studentului în activităţile specifice desfăşurate şi dobândirea cunoştinţelor şi abilităţilor preconizate, prin evaluarea proiectelor şi referatelor realizate pe parcurs precum şi prin evaluarea a 1-2 probe teoretice scrise, realizate în cursul semestrului sau modulului.

Art. 5.17. Verificarea cunoştinţelor dobândite în activitatea practică extramurală se face prin examen la locul de desfăşurare al acesteia sau în facultate, de către o comisie formată din conducătorul de practică (cadrul didactic) şi îndrumătorul de practică din partea unităţii şi va consta din evaluarea cunoştinţelor practice de specialitate, punându-se accent pe capacitatea studentului de a aplica în practică cunoştinţele teoretice.

Art. 5.18. O disciplină stabileşte o singură notă finală, număr întreg de la 1 la 10. Nota minimă necesară promovării examenului la oricare disciplină este nota 5. Nota finală reprezintă media ponderată a notelor parţiale obţinute pentru fiecare activitate directă şi individuală din cadrul disciplinei.

Art. 5.19. Refuzul studentului de a răspunde la subiecte sau retragerea de la procesul de examinare după extragerea subiectelor este considerată încercare nereuşită de promovare a examenului şi se consemnează cu nota 4.

38

Art. 5.20. În cazul disciplinelor de studiu la care forma de verificare prevăzută în planul de învăţământ este verificarea pe parcurs, nota finală va fi media ponderată a notelor obţinute. În acest sens, disciplina este absolvită dacă media ponderată este egală sau mai mare de 5, chiar dacă la anumite probe, cu excepţia celor specificate în fişa disciplinei ca eliminatorii, studentul a primit o notă mai mică de 5.

Art. 5.21. Notele obţinute de studenţi la examenele finale orale se trec imediat în documentele de evidenţă a studenţilor (cataloage) precum şi în carnetele de student.

Art. 5.22. Notele obţinute la examenele finale scrise se trec în documentele de evidenţă a studenţilor (cataloage) după maximul 7 zile de la derularea probei dar nu mai mult de 3 zile dacă examenul s-a desfăşurat în ultima zi de sesiune.

Art. 5.23. Notele finale obţinute de studenţi în urma verificărilor pe parcurs se trec în documentele de evidenţă (cataloage) în ultima zi a semestrului respectiv sau a perioadei de derulare a modulului.

Art. 5.24. În planificarea sesiunilor ordinare se precizează datele la care urmează să se prezinte pentru examen fiecare grupă de studenţi, studentul având obligaţia să se prezinte la examen cu grupa din care face parte. În cazuri bine justificate, examinatorul poate aproba studentului să se prezinte cu o altă grupă. În sesiunile de restanţe studenţii au posibilitatea de a opta pentru oricare dintre datele planificate de către decanat.

Art. 5.25. În cadrul sesiunii de restanţe (de toamnă) studenţii pot opta pentru una din datele de examen programate (minimum două).

Art. 5.26. Studenţii se pot prezenta la un examen anume o singură dată într-o sesiune şi o singură dată la examinările suplimentare prevăzute pe parcursul unui anumit semestru.

Art. 5.27. Pe parcursul semestrului, titularii de curs pot planifica 1-2 date de examen pentru studenţii restanţieri (examinări suplimentare). Planificarea examinărilor suplimentare este aprobată

39

de Consiliul profesoral iar studenţii se pot înscrie la examen pentru una din aceste date.

Art. 5.28. Studentul se poate prezenta la examen numai la acele discipline care figurează în contractul lui de studiu şi la care şi-a îndeplinit obligaţiile de prezenţă prevăzute în prezentul regulament precum şi obligaţiile prevăzute în fişa disciplinei (ex. referate, proiecte).

Art. 5.29. Prezentarea la examen este condiţionată de prezentarea carnetului de student, dovada achitării taxelor de şcolarizare (dacă este cazul), dovada achitării taxei de reexaminare (dacă este cazul) şi alte documente prevăzute în fişa disciplinei (ex. caiet de lucrări practice, proiect).

Art. 5.30. Un examen nepromovat, din cauza neprezentării la examen, retragerii de la examen sau neobţinerii unei note de minimum 5, este denumit examen restant pe parcursul anului de studii în care a fost parcursă disciplina şi este denumit examen creditat pe parcursul anilor de studii următori, dacă studentul a promovat anul.

Art. 5.31. Studenţii se pot prezenta la examen, inclusiv pentru mărirea notei, de maximum patru ori la fiecare disciplină ce figurează în Contractul de studiu pentru acel an universitar. Primele două examinări sunt gratuite iar următoarele sunt cu taxă. Neprezentarea la examene în sesiunea programată pentru o disciplină care apare în contractul de studiu înseamnă consumarea unui drept de prezentare la examen din cele patru posibilităţi avute la dispoziţie.

Art. 5.32. În cazul repetării unui examen nepromovat la o disciplină prevăzută cu verificare pe parcurs, în acelaşi an de studii sau în anul următor, notele parţiale obţinute şi validate anterior sunt recunoscute iar studenţii vor susţine doar probele la care nu au obţinut minimum nota 5.

Art. 5.33. În cazul repetării în acelaşi an de studii, în anul următor sau după reluarea studiilor a unui examen nepromovat la o disciplină, subiectele de examen vor fi doar cele cuprinse în

40

tematica (programa analitică) a anului de studiu în care a fost înscris studentul.

CAP.VI. APLICAREA SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE

Premise Aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile

(European Credit Transfer System - ECTS) are atât scopul de a evidenţia rezultatele profesionale ale propriilor studenţi de la toate formele de învăţământ cât şi rolul de a opera transferul de rezultate profesionale obţinute de studenţi ca urmare a frecventării şi promovării probelor la discipline cuprinse în planurile de învăţământ ale altor universităţi din ţară şi străinătate sau ale altor facultăţi din propria universitate.

Aplicarea sistemului asigură finalitatea formativă la nivelul fiecărui ciclu de studii universitare, licenţă, masterat, doctorat, iar pe de altă parte, facilitează individualizarea traseelor de studii prin încurajarea liberei opţiuni a studenţilor pentru disciplinele de specialitate şi cele complementare.

Art. 6.1. Pentru monitorizarea aplicării ECTS, la nivelul

anilor de studiu sunt desemnaţi tutori (decani de an), iar la nivelul specializărilor şi al programelor de studiu sunt desemnaţi consilieri de studii care asigură deopotrivă consilierea studenţilor şi echivalările de studii, potrivit prezentului regulament.

La nivelul fiecărei facultăţi este desemnat un director-consilier de studii (decan) care coordonează activitatea comisiei permanente de consiliere şi echivalare.

La nivelul Universităţii aplicarea sistemului creditelor transferabile intră în atribuţiile Comisiei pentru Curriculum şi prorectorului academic.

Art. 6.2. Creditele reprezintă valori numerice, cuprinse între 1 şi 30, alocate unor unităţi de cursuri şi unor activităţi precise dintr-un semestru, inclusiv practica profesională. Creditele reflectă

41

cantitatea de muncă investită de student pentru însuşirea unei discipline, sub toate aspectele (curs, seminar, lucrări de laborator, proiecte, referate, practică, studiu individual, examene etc), nu numai activităţile didactice desfăşurate în prezenţa cadrului didactic. Un credit este echivalentul a aproximativ 25-30 ore de muncă intelectuală a studentului, în colectiv şi individual. Creditele acordate unei discipline au de, regulă, valori întregi sau, excepţional, fracţiuni de 0,5.

Art. 6.3. Creditele nu măsoară munca profesorului (instruirea) ci pe cea a studentului (învăţarea). Ele nu înlocuiesc evaluarea studentului prin note şi de aceea creditele nu au ca scop să măsoare calitatea învăţării.

Art. 6.4. Valoarea creditelor pentru fiecare disciplină de studiu va fi stabilită de către Consiliul fiecărei facultăţii, la propunerea Biroului facultăţii. Studenţii sunt implicaţi în evaluarea distribuirii creditelor cu ocazia evaluării anuale a calităţii procesului de învăţământ din universitate.

Art. 6.5. Creditele cumulate la nivel de semestru, an, ciclu, total studii, reprezintă suma creditelor alocate pentru disciplinele sau activităţile din perioada menţionată.

Art. 6.6. Creditele sunt transferabile de la o unitate de învăţământ la alta, pe discipline, pe grupuri de discipline (module) sau pe perioade compacte de studii (transferul orizontal). Transferul se face la cererea studentului sau pe baza unei convenţii între institutele de învăţământ implicate.

Art. 6.7. Creditele se pot obţine în avans şi se pot raporta în semestrele următoare (mobilitatea creditelor).

Art. 6.8. Creditele odată obţinute, prin promovarea cu note cuprinse între 5 şi 10, se recunosc pe întreaga durată a şcolarizării iar recunoaşterea lor nu este afectată de modificările de programă sau plan de învăţământ (imperisabilitatea creditelor)

Art. 6.9. Numărul de credite prevăzute în planul de învăţământ pentru un semestru este, de regulă, de 30. Cele 30 credite pe semestru sunt aferente disciplinelor de obligatorii şi opţionale. Se acceptă abateri minore (maximum 5 unităţi) de la

42

numărul de 30 credite pe semestru cu condiţia ca suma anuală să fie de 60 credite.

Art. 6.10. Disciplinele facultative, inclusiv cele din pachetul de pregătire pedagogică, sunt creditate distinct, fiind consemnate în foaia matricolă, respectiv în suplimentul la diplomă.

Art. 6.11. La specializările la care, conform planului de învăţământ, a doua jumătate a ultimului semestru este destinat practicii profesionale, pregătirii şi susţinerii examenului de licenţă, aceste activităţi au alocate 15 credite. În cazul studiilor masterale la care ultimul semestru este dedicat pregătirii dizertaţiei şi susţinerii acestei lucrări, acestui semestru îi sunt alocate 30 de credite.

Art. 6.12. Prin înmulţirea numărului de credite aferente unei discipline cu nota finală obţinută la disciplina respectivă se obţine numărul de puncte. Împărţind numărul total de puncte obţinute într-un semestru sau într-un an de studiu la numărul de credite aferente (30, respectiv 60) se obţine media ponderată a studentului pentru semestrul sau anul respectiv. În USAMV Cluj-Napoca, ierarhizarea studenţilor după criteriul calităţii pregătirii profesionale se face pe baza mediei ponderate.

Art. 6.13. Creditele alocate unei discipline, potrivit planului de învăţământ, sunt obţinute integral de student prin promovarea disciplinei respective, adică prin obţinerea egale sau mai mari de 5 (cinci). Creditele acordate unei discipline nu se pot obţine în etape. În cazul verificărilor pe parcurs, dacă media notelor obţinute pe parcursul semestrului este egală sau mai mare de 5, studentul este declarat promovat şi obţine creditele aferente disciplinei, indiferent de numărul şi rezultatul probelor parţiale. Creditele aferente unei discipline nu pot fi luate în considerare decât într-un singur semestru, fie în semestrul în care au fost obţinute, fie într-un semestru viitor, în funcţie de contractul de studii.

Art. 6.14. Creditele se pot obţine în avans şi se pot reporta în semestrele următoare, conform opţiunii studentului exprimată într-un act adiţional la contractul de studii încheiat odată cu înscrierea în anul de studii respectiv. În actul adiţional se vor evidenţia în mod distinct disciplinele ale căror credite nu vor fi luate în considerare în

43

semestrul în care au fost obţinute ci se vor reporta într-un semestru viitor. Opţiunea formulată de student în contractul este irevocabilă.

Art. 6.15. Facultăţile stabilesc prin regulamente proprii modul de înscriere la cursurile obligatorii, opţionale şi facultative. Înscrierea la aceste cursuri se face prin actul adiţional la contractul de studii anual încheiat între decanul facultăţii şi student. Contractul de studii va conţine şi declaraţia studentului în care acesta specifică dacă este înscris sau nu la o altă specializare din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca sau a unei alte instituţii de învăţământ superior.

Art. 6.16. Fiecare facultate va stabili termenul pentru înregistrarea contractelor de studii, termen care nu poate fi mai mare de 10 zile de la începerea anului universitar.

Art. 6.17. Studentul este liber în alegerea cursurilor opţionale şi facultative din planul de învăţământ, respectând însă condiţionările prevăzute în fişele disciplinelor. Studentul se poate înscrie la o disciplină la începutul anului universitar, respectând condiţionările disciplinei respective, procedură valabilă şi la înscrierea pentru a doua oară la o disciplină, în cazul nepromovării examenului după prima înscriere.

Art. 6.18. Promovarea anului universitar este condiţionată de obţinerea a minimum 36 de credite şi un număr minim de 198 puncte (respectiv numărul de minimum 36 credite înmulţit cu nota medie de promovare 5,5) în anul de studiu respectiv. În cele 36 de credite se includ creditele aferente disciplinelor înscrise în contractul de studii pentru cele două semestre ale anului universitar respectiv, indiferent dacă aceste discipline sunt înscrise pentru prima dată în contractul de studii sau reprezintă discipline nepromovate în anul anterior. Se includ, de asemenea, creditele obţinute în avans şi reportate în anul respectiv. Nu se includ în cele 36 de credite, creditele aferente disciplinelor facultative şi nici cele aferente disciplinelor pentru care studentul a formulat opţiunea de reportare într-un semestru următor, în condiţiile din prezentul Regulament.

Art. 6.19. După promovarea anului de studii (în condiţiile articolului anterior), disciplinele de studiu nepromovate după patru

44

examinări vor fi refăcute integral (reînscriere obligatorie), în regim cu taxă. Valoarea taxei de reînscriere este proporţională cu numărul de credite alocat disciplinei. Reînscrierea la una sau mai multe discipline, în regim cu taxă, este obligatorie şi în cazul celor nepromovate ca urmare a prezenţei insuficiente la activităţile didactice. Studentul va reface întreaga activitate didactică prevăzută în fişele disciplinelor respective valabile pentru anul universitar în curs, după care se poate prezenta din nou, cel mult de patru ori, la examen.

Art. 6.20. După promovarea anului de studii, examenele nepromovate ca urmare a neprezentării la examene sau nereuşitei la 1-3 examinări în timpul sesiunilor vor avea statutul de examene creditate şi vor putea fi susţinute în regim cu taxă în cadrul sesiunilor sau examinărilor suplimentare ulterioare. Numărul maxim de examinări, cumulat pe parcursul celor doi ani universitari, este şi în acest caz de patru, nereuşita obligând la refacerea în regim cu taxă a discilinei.

Art. 6.21. Un student nu poate promova în anul III de studii cu examene creditate din anul I sau în anul IV cu examene creditate din anul II. La Facultatea de Medicină veterinară studenţii nu pot promova în anul V cu examene creditate din anul III sau în anul VI cu examene din anul IV. Studenţii aflaţi în asemenea situaţii sunt exmatriculaţi, cu drept de reînmatriculare în anul nepromovat.

Art. 6.22. În cazul în care, ca urmare a modificării planului de învăţământ, numărul de credite alocat respectivei discipline s-a modificat până în momentul reînscrierii studentului, taxa aferentă disciplinei se va calcula în funcţie de numărul de credite pe care aceasta îl are la data reînscrierii.

Art. 6.23. În cazul nepromovării unei discipline opţionale, studentul poate alege o altă disciplină opţională, la care va avea, de asemenea, statut de student cu taxă.

Art. 6.24. Studenţii care nu acumulează într-un an universitar un total de 36 de credite şi un număr minim de 198 puncte sunt exmatriculaţi şi, la cerere, reînscrişi în acelaşi an de studii în regim cu taxă. Cererea de reînmatriculare se va depune

45

până la începerea anului universitar. Studentul care nu a promovat anul I de studii va fi exmatriculat şi are dreptul să se prezinte din nou la admitere.

Art. 6.25. În caz de nepromovare, studenţii de la toate formele de învăţământ care în anul universitar nepromovat au fost spitalizaţi sau au avut concedii medicale pe o durată mai mare de 2 luni, din care cel puţin 20 zile consecutiv, pot fi reînmatriculaţi în acelaşi an de studii, prelungindu-li-se astfel şcolaritatea pentru anul de studii respectiv. Pentru ierarhizarea după performanţe în cadrul anului se va lua în calcul media ponderată a ultimului an promovat.

Art. 6.26. Studenţii exmatriculaţi în baza nerealizării numărului minim de credite, pot fi oricând reînmatriculaţi în anul nepromovat, la cerere, cu acordul Consiliului Profesoral, în integralitate şi definitiv în regim "cu taxă". Cererea de reînmatriculare se depune la Secretariatul facultăţii până la începerea anului universitar.

Art. 6.27. Într-un an universitar se poate promova un singur an de studii. La unele specializări propuse de către facultăţi, Biroul Senatului poate aproba, o singură dată, unor studenţi cu rezultate excepţionale, promovarea a doi ani de studii într-un an universitar, în următoarele condiţii: să fie cel puţin în anul II de studii, să nu aibă examene creditate şi să aibă media ponderată a ultimului an de studii de minimum 9.

Art. 6.28. Un examen promovat într-un an universitar anterior este recunoscut ca promovat chiar dacă se modifică numărul de credite alocat pentru disciplina respectivă. Studenţii care nu obţin creditele necesare promovării în anul universitar următor şi sunt reînmatriculaţi în acelaşi an trebuie să satisfacă cerinţele planului de învăţământ al promoţiei respective. Studenţii care au fost înscrişi în anul următor dar nu au promovat examenul la o disciplină opţională care a dispărut din lanul de învăţămant vor alege o altă disciplină din pachetul oferit.

Art. 6.29. La cererea studentului, creditele pentru o disciplină pot fi echivalate cu creditele obţinute la o disciplină cu tematică echivalentă de la o altă facultate sau specializare din cadrul

46

universităţii. Creditele realizate în condiţiile prezentului articol se consideră obţinute în semestrul în care această disciplină figurează în Contractul de studii.

Art. 6.30. Echivalarea disciplinelor şi acordarea creditelor corespunzătoare se face de către o comisie permanentă stabilită de Consiliul Profesoral la începutul fiecărui an universitar. Consiliile profesorale sunt abilitate să decidă asupra echivalării creditelor obţinute de studenţi la alte universităţi precum şi în cadrul unor şcoli de vară organizate în ţară sau în străinătate.

Art. 6.31. În cazul examenelor echivalate, se va trece în foaia matricolă denumirea disciplinei din planul de învăţământ al facultăţii, menţionând la observaţii că disciplina a fost echivalată. În foaia matricolă se vor menţiona şi disciplinele refăcute ca urmare a nepromovării după patru examinări;

Art. 6.32. Pe durata anului I de studii în cadrul unui program de licenţă se păstrează modul de finanţare a studiilor pentru fiecare student (buget sau taxă), conform rezultatelor concursului de admitere. La începutul fiecărui an universitar ulterior, decanatele facultăţilor refac ierarhizarea studenţilor din cadrul fiecărui an de studiu pe baza mediei ponderate obţinute în anul anterior. Locurile finanţate de la bugetul de stat vor fi, astfel, realocate anual studenţilor cu cele mai bune rezultate în pregătirea profesională.

Art. 6.33. Biroul Senatului, la propunerea Consiliului facultăţii, poate aproba prelungirea şcolarităţii în regim gratuit, pentru studenţii pe locuri bugetate, cu cel mult un an universitar faţă de durata legală de şcolaritate prevăzută prin planul de învăţământ în următoarele situaţii:

a) concedii de maternitate; b) cazuri medicale atestate prin certificate medicale

confirmate de o comisie de expertiză, stabilită prin protocol între universitate şi spitalul clinic universitar;

c) participarea sportivilor de performanţă la programe speciale de pregătire şi la competiţii naţionale sau internaţionale.

47

CAP VII. MOBILITĂŢI INTERNAŢIONALE Art. 7.1. Mobilităţile internaţionale ale studenţilor,

gestionate de universitate, se realizează pe baza unor programe oficiale de burse şi/sau pe baza unor acorduri bilaterale încheiate de universitate şi universităţi similare din străinătate.

Art. 7.2. Selecţia studenţilor în programe de mobilitate internaţională se face după anul I de studii de licenţă, pe baza mediei ponderate şi a aptitudinilor de comunicare într-o limbă străină (în funcţie de ţara de destinaţie).

Art. 7.3. Mobilitatea internaţională a unui student are la bază un Acord de Şcolarizare în care sunt specificate cursurile şi modulele, cu nume, cod şi număr de credite, pe care studentul urmează să le frecventeze. Nu este obligatoriu ca programul de studiu din străinătate să fie perfect superpozabil celui din facultatea de bază dar este necesar ca acesta să acopere numărul de credite alocat perioadei de mobilitate şi să respecte condiţionările dintre discipline.

Art. 7.4. Acordul se semnează de student, de o persoană abilitată de USAMV Cluj-Napoca şi de o persoană abilitată de universitatea gazdă care garantează că studentul poate studia cursurile planificate. Acordul de Şcolarizare garantează recunoaşterea creditelor acumulate de student şi transcrierea rezultatelor, excluzând negocierea recunoaşterii de către anumiţi profesori.

Art. 7.5. La plecarea în străinătate studentul va prezenta universităţii gazdă Foia matricolă proprie pentru a furniza informaţii despre disciplinele studiate şi rezultatele obţinute anterior. La întoarcerea în universitate, studentul va prezenta, de asemenea, Foia matricolă din care să rezulte frecventarea cursurilor şi modulelor prevăzute precum şi rezultatele la examene şi alte forme de evaluare, împreună cu creditele aferente. Este important ca notele sau calificativele obţinute să fie exprimate şi în grade de conversie. Gradele de conversie presupun cinci calificative care indică obţinerea integrală a creditelor (de la A la E – echivalentul

48

notelor de la 10 la 5) şi două calificative care indică nerealizarea creditelor (FX şi F).

Art. 7.6. La întoarcerea la USAMV Cluj-Napoca se vor recunoaşte calificativele şi creditele dobândite în urma examenelor susţinute în străinătate sau, în cazul în care nu a susţinut examenele, se va recunoaşte doar frecventarea disciplinelor pentru care studentul are adeverinţă de la universitatea parteneră. În acest din urmă caz, studentul se poate prezenta la examenele specifice disciplinelor în cauză, fără a fi nevoie să recupereze total sau parţial activităţile didactice.

Art. 7.7. Dacă la întoarcere în universitate studentul nu poate demonstra participarea la unele dintre activităţile didactice prevăzute în acord va fi obligat să refacă, în regim cu taxă, activităţile didactice respective. Dacă nu poate demonstra desfăşurarea niciunei activităţi didactice, studentul va fi obligat la returnarea bursei de mobilitate acordate şi va fi exmatriculat.

CAP VIII. ÎNTRERUPEREA STUDIILOR

Art. 8.1. La cererea studentului, Consiliul profesoral al

facultăţii poate aproba întreruperea studiilor, pe o perioadă de maximum 2 ani pe toată durata şcolarităţii dar numai după parcurgerea a cel puţin două semestre.

Art. 8.2. Cererea pentru întreruperea studiilor se va depune la secretariatul facultăţii înainte de începerea semestrului. Pentru motive de sănătate, atestate prin adeverinţă medicală în care medicul recomandă întreruperea, sau alte motive bine întemeiate, stabilite ca atare prin regulamentul facultăţii (bursă în străinătate, urmarea în paralel a două specializări), întreruperea poate fi solicitată pe parcursul oricărui semestru.

Art. 8.3. După revenire, studentul trebuie să satisfacă cerinţele planului de învăţământ al promoţiei cu care continuă studiile. Acest fapt trebuie adus la cunoştinţa studentului în momentul întreruperii studiilor, menţionând pe cererea de întrerupere că a luat la cunoştinţă acest lucru.

49

Art. 8.4. Nu se poate acorda întreruperea studiilor în cazul studenţilor aflaţi în situaţie de exmatriculare.

Art. 8.5 .Ultimul semestru înaintea întreruperii şi primul semestru după revenire se consideră două semestre consecutive din punctul de vedere al acumulării creditelor.

CAP IX. TRANSFERUL STUDENŢILOR

Art. 9.1. Studentul de la învăţământul de licenţă poate să se

transfere de la o specializare la alta, de la o facultate la alta sau de la o universitate la alta, dacă are motive bine întemeiate şi numai după promovarea anului de studii în care a fost înscris. Cererile de transfer se vor depune la registratura Universităţii şi trebuie să ajungă la decanatul Facultăţii la care urmează să se transfere studentul, cu 10 zile înainte de începerea anului universitar.

Art. 9.2. Transferarea studentului se poate face numai în anul II şi în următorii ani, cu excepţia ultimului an de studii şi numai de la o facultate (specializare) la o altă facultate (specializare) cu profil identic sau apropiat.

Art. 9.3. Se poate transfera de la o facultate dintr-un centru universitar, la o facultate din alt centru universitar, studentul ai cărui părinţi sau susţinători legali şi-au schimbat între timp domiciliul în alt centru universitar sau într-o localitate apropiată de acesta. De asemenea, transferarea se poate aproba pentru apropierea de soţ (soţie) şi pentru motive medicale bine justificate. La acceptarea solicitării de transferare se va ţine seama, în primul rând, de situaţia şcolară a solicitantului şi de temeinicia motivelor pentru care se solicită transferul.

Art. 9.4. Transferul se face numai între universităţile cu facultăţi acreditate.

Art. 9.5. Aprobarea transferării este de competenţa: a) decanului facultăţii, cu avizul favorabil al Consiliului

facultăţii, când se solicită transferarea de la o specializare la alta în cadrul facultăţii;

50

b) biroului Senatului Universităţii, când se solicită transferarea de la o facultate la alta în cadrul universităţii, cu avizul favorabil al decanilor ambelor facultăţi şi cu respectarea criteriilor stabilite de Senatul universităţii;

c) rectorului instituţiei de învăţământ superior de unde pleacă studentul şi a rectorului instituţiei de învăţământ superior unde solicită a fi înscris, pentru cazurile de transfer între facultăţi din instituţii de învăţământ superior diferite; cererea va fi avizată favorabil de decanii facultăţilor de unde pleacă şi unde solicită a fi înscris studentul. Alocaţia bugetară a studentului care solicită transferul, dacă există, îl însoţeşte la universitatea de destinaţie.

Art. 9.6. Consiliul facultăţii care primeşte studentul transferat, va stabili, odată cu înmatricularea acestuia într-un an de studii, eventualele discipline de frecventat şi examene aferente care există în curricula specializării în anii anteriori şi nu se regăsesc în foaia matricolă a studentului transferat. Examenele de diferenţă vor fi programate în sesiunile de examene. În cazurile bine motivate, decanul instituţiei de învăţământ superior poate aproba susţinerea unor examene de diferenţă în afara sesiunilor programate.

Art. 9.7. Studentul care nu promovează examenele de diferenţă până la sfârşitul anului universitar, va fi exmatriculat.

Art. 9.8. Înmatricularea studentului transferat se face prin ordinul rectorului, la propunerea decanului, menţionându-se anul de studii în care studentul îşi reia activitatea şi eventualele examene de diferenţă ce îi revin.

CAP. X. FINALIZAREA STUDIILOR

Art. 10.1. Modul de susţinere a examenului de finalizare a

studiilor în USAMV Cluj-Napoca este reglementat prin Regulamentul propriu elaborat pe baza Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării Nr. 2105 din 2007.

Art. 10.2. În cazul întreruperii studiilor, studenţii care au obţinut cel puţin jumătate din totalul de credite prevăzute în planul

51

de învăţământ pot primi un act de studiu, numit "atestat de studii universitare generale", conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 10.3. Se pot prezenta la examenul de finalizare a studiilor doar persoanele care au calitatea de absolvenţi, adică cei care au parcurs integral planul de învăţământ prevăzut pentru specializarea respectivă.

Art. 10.4. Dacă la sfârşitul duratei legale a programului de studii studentul nu a obţinut toate creditele stabilite în planul de învăţământ, el poate solicita prelungirea duratei de studiu în regim cu taxă pentru disciplinele nepromovate şi nu poate beneficia de facilităţile prevăzute de lege pentru studenţi pe durata acestei prelungiri. Studentul trebuie să satisfacă cerinţele planului de învăţământ al promoţiei cu care îşi încheie studiile. În acest caz, solicitantul va avea statutul de student şcolarizat în regim cu taxă, atât pentru disciplinele nepromovate, cât şi pentru disciplinele apărute ca diferenţe ca urmare a eventualei modificări a planului de învăţământ.

Art. 10.5. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de finalizare se efectueaza cu cel putin 15 zile înainte de începerea examenului, la decanatul facultăţii unde sunt înmatriculaţi.

Art. 10.6. Studiile în învăţământul universitar ciclul I (licenta Bologna – 3 si 4 ani) precum şi absolventii de la specializarea Medicină Veterinară, 6 ani, se încheie cu examen de licenţă. Studiile în învatamântul universitar de lunga durata (5 ani) se încheie cu examen de diploma.

Art. 10.7. Examenul de absolvire şi examenul de licenţă/diplomă constau din 2 probe stabilite de senatul universitar şi anume:

a) Proba 1 - Evaluarea cunoştintelor fundamentale şi de specialitate;

b) Proba 2 - Prezentarea şi sustinerea lucrării de absolvire/lucrării de licenţă/proiectului de diplomă.

Art. 10.8. Se atribuie un număr total de 15 credite pentru examenul de licenţă/absolvire (7 credite pentru probă si 7 credite

52

pentru susţinerea lucrării) şi 30 credite pentru pregătirea şi susţinerea disertaţiei;

Art. 10.9 Senatul va decide şi va înscrie, cu cel puţin 6 luni înaite de susţinere, la propunerea consiliilor profesorale, modul de susţinere (scris, oral, proba practica) pentru fiecare din cele două probe ale examenului. La fiecare probă, examinarea se încheie cu acordarea unor note: media de promovare a fiecarei probe este cel puţin 5, iar media de promovare a examenului este cel puţin 6. Senatul universităţii decide, la propunerea consiliilor profesorale ale facultăţilor, dacă recunoaşte promovarea unor probe susţinute în sesiunile anterioare.

Art. 10.10. Studiile universitare de masterat se încheie cu examen de disertaţie. Examenul de disertatie constă în prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie.

Art. 10.11. Tema lucrării de licenţă/proiectului de diplomă/disertaţie este în concordanţă cu specializarea absolvită şi se alege de către candidat, cel mai târziu la începutul anului universitar terminal, în baza unei liste orientative, elaborată de discipline. Se admit şi propuneri din partea studenţilor. Cererea candidatului privind tema aleasă se avizează de către titularul disciplinei, şeful de catedră şi se aprobă de către Decanul facultăţii.

Art. 10.12. Programul de pregătire universitară avansată, din cadrul studiilor universitare de doctorat se finalizează prin promovarea examenelor stabilite de Şcoala Doctorală prin programul de pregătire. În cazul nepromovării în programul de cercetare ştiinţifică, doctorandul este exmatriculat din ciclul de studii universitare de doctorat şi primeste un certificat de absolvire a programului de pregătire universitară avansată din cadrul ciclului de studii universitare de doctorat.

Art. 10.13. Eventualele contestatii privind rezultatele unei probe se depun, la secretariatul facultatii în termen de 24 ore de la comunicarea/afisarea rezultatelor şi se rezolvă în termen de 48 ore de la data încheierii depunerii contestatiilor, de către Comisia de analiză a contestaţiilor - numită de Senatul Universităţii. Soluţiile oferite de comisie sunt definitive.

53

Art. 10.14. Un examen de finalizare a studiilor se poate repeta într-o sesiune ulterioară cu suportarea de catre candidat a cheltuielilor aferente, în conformitate cu reglementarile senatului, stabilite conform legii. CAP. XI. RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI

Art. 11.1. Pentru rezultate deosebite în pregătirea profesională, în cercetarea ştiinţifică şi în activităţi social-culturale în asociere cu o ţinută morală şi civică deosebită, studentul poate fi recompensat prin: - evidenţieri la nivelul anului de studii, facultăţii sau universităţii; - diplome; - premii anuale sau ocazionale (excursii, obiecte, cărţi, bani, etc.); - burse speciale.

Art. 11.2. Pentru neîndeplinirea obligaţiilor şcolare şi încălcarea normelor conduitei universitare, studentului i se pot aplica următoarele sancţiuni: - mustrare scrisă; - mustrare scrisă cu avertisment; - ridicarea bursei pe o perioadă de 10-30 zile; - exmatricularea din facultate/universitate; - exmatricularea din învăţământul superior.

Art. 11.3. Sancţiunile se vor aplica, în funcţie de gravitatea abaterilor, ţinându-se seama şi de situaţia la învăţătură şi de comportarea generală, dacă a mai fost sancţionat, de condiţiile în care a fost săvârşită abaterea, studentului care încalcă prevederile Regulamentului privind activitatea profesională şi ale celorlalte regulamente privind funcţionarea căminelor şi cantinelor studenţeşti, caselor de cultură, cluburilor culturale şi sportive, policlinicilor şi spitalelor studenţeşti, taberelor de odihnă şi sportive, precum şi studentului care nu are o atitudine corespunzătoare faţă de cadrele didactice, personalul administrativ, colegi sau în societate, după cum urmează:

54

a. mustrarea scrisă se hotărăşte şi se aplică, de către Consiliul facultăţii cu consultarea cadrului didactic îndrumător, studentului care lipseşte nemotivat de la diferite obligaţii prevăzute în programul de activităţi profesionale, are un comportament necorespunzător faţă de cadrele didactice, personalul administrativ şi de colegi sau faţă de patrimoniul universităţii.

b. mustrarea scrisă cu avertisment se hotărăşte şi se aplică, de către Consiliul facultăţii, cu consultarea cadrului didactic îndrumător, studentului care repetă faptele pentru care a fost sancţionat cu mustrare scrisă sau comite abateri grave de la disciplina universitară, de la normele de conduită în societate.

c. ridicarea bursei pe o perioadă de până la 30 zile, studentului care manifestă pe parcursul semestrului lipsă de interes pentru studii, absentează nemotivat. Totodată, celui sancţionat, i se retrage dreptul de a beneficia de orice fel de ajutor social pe durata cât acţionează sancţiunea.

d. exmatricularea din universitate se hotărăşte de către Senat, la propunerea biroului Consiliului facultăţii şi se aplică studentului care nu promovează anul de studii, a încălcat prevederile regulamentelor în vigoare sau normele de comportare în societare aducand grave prejudicii materiale sau de imagine instituţiei. Discutarea propunerii de exmatriculare, în cadrul Consiliului facultăţii, are loc în prezenţa studentului în cauză. În ordinul de exmatriculare se va preciza motivul exmatriculării. Reluarea studiilor în învăţământul superior se poate face numai printr-un nou concurs de admitere.

e. pentru abateri deosebit de grave se aplică exmatricularea din învăţământul superior; aceasta se hotărăşte de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, la propunerea rectorului, făcută în baza discutării cazului respectiv în Consiliului facultăţii şi a hotărârii acordării acestei sancţiuni, în prezenţa studentului propus pentru exmatriculare.

Art. 11.4. Contestaţiile la hotărârile de sancţionare se depun în termen de 3 zile de la comunicare, la Biroul Consiliului Profesoral al Facultăţii, care va rezolva în termen de 5 zile aceste

55

contestaţii. Contestaţiile de exmatriculare din universitate se depun în termen de 3 zile de la comunicarea sancţiunii, la registratura generală a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinara Cluj-Napoca, şi se rezolvă în termen de 5 zile de către Biroul Senatului.

Art. 11.5. Sancţiunile vor fi dezbătute în grupele de studenţi iar atunci când faptele săvârşite sunt mai grave, ele vor fi dezbătute în adunări ale organizaţiilor studenţeşti (pe an, facultăţi sau universitate, după caz).

56

Regulament Şcoala Masterală

Regulamentul Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară privind studiile de masterat.

Prezentul regulament reglementează obiectivele, conţinutul, modul de organizare şi de finalizare a programelor de studii universitare de masterat în Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Regulamentul este întocmit în baza următoarelor legi şi acte normative:

Legea nr. 288/2004, Ordinul MEdC nr. 3617/ 2005 privind aplicarea generalizată a sistemului european de credite transferabile, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, cu modificările şi completările adoptate prin Legea 87/2006, Hotărârea de Guvern nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, Hotărârea de Guvern nr. 1418/2006 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare externă, a standardelor, a standardelor de referinţă şi a listei indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

Cap.I. Dispoziţii generale Art.1. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, studiile universitare de masterat reprezintă ciclul II al studiilor universitare şi constituie o etapă pregătitoare obligatorie pentru accesul la ciclul studiilor universitare de doctorat Art.2. (1) Studiile universitare de masterat se delimitează, faţă de celelalte cicluri de studii universitare, prin proceduri distincte de admitere, de promovare şi de finalizare. (2) Studiile universitare de masterat asigură fie aprofundarea cunoştinţelor şi competenţelor în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat, fie dobândirea de competenţe complementare sau/şi adiţionale în alte domenii.

57

Prin studiile universitare de masterat din USAMV Cluj-Napoca se asigură dezvoltarea competenţelor specifice proceselor de cercetare-dezvoltare. Studiile de masterat sunt studii interdisciplinare, structurate în jurul unei specializari de lungă durată, majoră şi acreditată. Caracterul interdisciplinar se asigură prin includerea, în planurile de învatamânt ale specializărilor de masterat, a unor discipline reprezentative, din mai multe domenii de specializare. Persoanele care desfasoara activitaţi de instruire în cadrul studiilor de masterat sunt specialişti consacraţi din USAMV, din ţara sau din străinătate. Art.3. (1) Domeniile în care se pot organiza studii universitare de masterat sunt domeniile studiilor universitare de licenţă, precum şi alte domenii stabilite prin ordinul Ministrului Educaţiei Cercetării şi Inovării, la propunerea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) sau a altor organisme sau instituţii abilitate. (2) Programele studiilor universitare de masterat din Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca pot cuprinde domenii ştiintifice, fundamentale şi interdisciplinare, complementare pentru absolvenţii cu alte domenii de licenţă, de aprofundare, de dezvoltare a unor noi competenţe în domeniul de producţie. Art.4. (1) Studiile universitare de masterat contribuie la conturarea unui profil al absolventului care vizează dezvoltarea de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi cognitive. (2) Cunoştinţele generale se referă la: - abilităţi superioare de cercetare independentă; - capacitatea de a aplica teoria în situaţii specifice ale mediului economic şi instituţional. (3) Cunoştinţele de specialitate se referă la: -identificarea, abordarea şi soluţionarea de probleme cognitive şi profesionale noi; (4) Competenţele generale se referă la: -aplicarea creativă a tehnicilor de cercetare şi rezolvare de probleme;

58

-abilităţi de conducător şi angajare clară pe calea propriei dezvoltări profesionale. (5) Abilităţile cognitive specifice presupun: -evaluarea critică a rezultatelor unor noi cercetări; -formularea de alternative interpretative şi demonstrarea relevanţei acestora; -aplicarea creativă a metodelor de cercetare; -conceperea şi conducerea proceselor specifice domeniului. (6) Competenţele de specialitate se stabilesc prin reglementări proprii fiecărui domeniu. Art.5. (1) Studiile universitare de masterat se organizează la formele de învăţământ cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă sau la distanţă. Forma de învăţământ la distanţă se organizează „on-line datorită existenţei unei platforme informatice funcţionale. (2) Durata studiilor universitare de masterat, exprimată în credite de studii transferabile, organizate în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă sau la distanţă este aceeaşi cu durata studiilor universitare de masterat organizate în forma de învăţământ cu frecvenţă. (3) Studiile universitare de masterat în forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim de finanţare de la bugetul de stat sau/şi în regim cu taxă. Numărul de locuri finanţate de la bugetul de stat se aprobă de către Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării. Formele de învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă se organizează numai în regim cu taxă. Numărul de locuri pentru studiile de masterat în regim cu taxă şi cuantumul taxelor se stabilesc de către Senat, pe baza legislaţiei în vigoare şi cu respectarea cerinţelor de asigurare a calităţii. (4) Studiile universitare de masterat în forma de învăţământ cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă sau la distanţă se poate organiza si in asociere cu alte institutii orgaizatoare de studii de masterat din tara si strainatate pe baza unor conventii scrise sau acorduri bilaterale. (5) Studiile de masterat se desfăşoară în limba româna şi/sau în limbi de circulatie internationala (engleza).

59

Cap.II. Cadru organizatoric

USAMV Cluj-Napoca este una din Instituţiile de învăţământ superior care a primit dreptul de a organiza studii universitare de masterat într-unul sau mai multe domenii numindu-se în continuare Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Masterat (I.O.S.U.M.)

I.O.S.U.M. îşi elaborează un regulament propriu de organizare şi desfăşurare a masteratului, cu respectarea prevederilor legale. În cadrul USAMV Cluj-Napoca functionează o structură de management specifică Şcolii Universitare de Masterat numită, Şcola Masterală. Departamentul Şcolii Masterale este direct subordonat Prorectorului Academic . Art. 6. Conducerea Şcolii Masterale (1)Consiliul Şcolii Masterale reprezintă organul operativ de decizie colectivă privind activităţile Şcolii Masterale şi este format din: - Prorectorul Academic; - Directorul Şcolii Masterale; - Coordonatorii fiecarui master din cadrul facultăţilor; (2)Biroul Consiliului Şcolii Masterale reprezintă organul executiv al Şcolii Masterale şi este format din: -Prorectorul Academic; -Directorul Şcolii Masterale; -Referent (3)Alegerile pentru structurile de conducere ale Şcolii Masterale se fac din patru în patru ani, în acelaşi timp cu alegerile pentru celelalte structuri din USAMV Cluj-Napoca. Membrii Şcolii Masterale sunt toate cadrele didactice cuprinse în programele de master şi masteranzii. Art.7. Atribuţii (1) Atribuţiile Consiliului Şcolii Masterale:

60

- asigură îndeplinirea misiunii şi a obiectivelor Şcolii Masterale la nivelul cerinţelor calitative actuale ştiinţifice şi academice; - propune Senatului U.S.A.M.V., spre aprobare, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Şcolii de Masterat, regulamentul de organizare şi desfăşurare a studiilor de master, criteriile pentru concursul de selecţie a candidaţilor la master; - asigură condiţiile corespunzătoare schimbului de informaţii în interiorul universităţii şi în afara acesteia în legătură cu desfăşurarea şi dezvoltarea studiilor universitare de master; - avizează şi propune spre aprobare Senatului USAMV iniţierea unor noi programe de masterat, in funcţie de solicitările facultăţilor; - avizează structura anului de studii universitare de master, propusă de conducerea facultăţilor şi o înaintează spre aprobare Senatului U.S.A.M.V.; - elaborează contractul de studii universitare de masterat; - urmăreşte sistematic îndeplinirea reciprocă a obligaţiilor ce decurg din contractul de studii de masterat dintre Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi studenţi; - elaborează Regulamentul concursului de admitere pentru studiile universitare de master; - avizează comisiile privind admiterea la master şi comisiile pentru susţinerea tezei de Disertaţie; - avizează programele de cercetare ştiinţifică a studenţilor la master; - avizează schimbarea temei programului de cercetare a studentului la master; - avizează exmatricularea studenţilor la propunerea conducerii facultăţilor şi analizează temeinicia motivelor de exmatriculare; - avizează transferul studenţilor din cadrul altor IOSUM-uri pe baza compatibilităţii programelor de studii masterale, cu recunoaşterea creditelor transferabile - stabileşte numărul burselor de masterat acordate semestrial pentru forma cu frecvenţă, în cuantumul numărului aprobat de senatul USAMV Cluj-Napoca

61

- avizează dosarele de autoevaluare a programelor de master şi le înaintează, spre aprobare, comisiei de evaluare internă a universităţii; -I.O.S.U.M. are obligaţia de a publica un raport anual privind ciclul de studii universitare de masterat, însoţit de sinteze ale disertaţiilor susţinute în anul respectiv. (2) Atribuţiile Directorului Şcolii Masterale: - este responsabil direct pentru toate aspectele legate de organizarea şi funcţionarea Şcolii Masterale; - conduce şedinţele Biroului Şcolii Masterale; - asigură legăturile funcţionale dintre facultăţi şi centrele de cercetare implicate în activitatea cu studenţii. - propune şi încheie parteneriate cu alte departamente partenere I.O.S.U.M. din ţara şi srainatate - coordonează activitatea coordonatorilor de programe de master din fiecare facultate; - informează periodic Consiliul Şcolii Masterale asupra modului de desfăşurare a studiilor de master; - avizează comisiile pentru susţinerea lucrării de Disertaţie; - întocmeşte Raportul anual al Şcolii Masterale. - membru de drept în Senatul USAMV Cluj-Napoca (3) Atribuţiile Referentului Şcolii Masterale - coordonează activitatea secretarilor de facultate desemnaţi să desfăşoare activităţi specifice studiilor universitare de master; - centralizează datele referitoare la concursul de admitere pentru studiile universitare de master; - asigură adaptarea continuă a regulamentelor si activităţile Şcolii Masterale la reglementările legislative în vigoare; - asigură consilierea studenţilor privind reglementările legale în vigoare;

62

- controlează şi dispune actualizarea evidenţelor administrative ale studenţilor; - verifică îndeplinirea condiţiilor legale în vederea susţinerii lucrării de Disertaţie; - creează şi actualizează baza de date cu privire la organizarea studiilor de masterale în USAMV Cluj-Napoca; - participă le şedinţele Consiliului şi Biroului Şcolii Mastere şi întocmeşte procesele verbale ale acestor întruniri. (4) Atribuţiile Coordonatorilor de Master ai Facultăţilor - asigură legătura dintre facultăţi, centrele de cercetare implicate în activitatea cu studenţii şi conducerea Şcolii Masterale; - evaluează periodic activitatea masteranzilor la nivelul facultăţii şi face propuneri pentru corectarea deficienţelor rezultate în urma evaluării; - avizează cererile de prelungire de şcolaritate şi întrerupere a studiilor ale masteranzilor din cadrul facultăţii; - informează periodic Consiliul Şcolii Masterale asupra organizării şi desfăşurării studiilor de master la nivelul facultăţi;. - întocmeşte raportul de activitate al facultăţii in privinţa studiilor universitare de master. (5) I.O.S.U.M. se poate asocia cu alte I.O.S.U.M. din ţară sau străinătate pentru a realiza studii universitare de masterat în cooperare. (6) Condiţiile minime necesare pentru ca o instituţie, din ţară sau străinătate, să se poată asocia în vederea realizării de studii universitare de masterat în cooperare sunt: a) să aibă dreptul legal de a organiza studii universitare de masterat; b) să aplice sistemul de credite transferabile; c) să aibă implementat un sistem de asigurare a calităţii; d) să existe un acord bilateral de cooperare între România şi ţara de origine a instituţiei care doreşte să se asocieze. Consiliul Şcolii Masterale se întruneşte lunar, în şedinţă plenară ordinară şi ori de cate ori este nevoie, în şedinţă extraordinară.

63

Cap.III.1. Organizarea Ciclului de Studii Universitare de Master

Art. 8. (1) Studiile universitare de masterat corespund unui număr de credite de studiu transferabile, cuprins între 90 şi 120. Prin excepţie, în funcţie de durata studiilor universitare de licenţă, limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu transferabile. (2) La învăţământul de zi, durata normală a studiilor universitare de masterat este de 1,5 -2 ani şi corespunde unui număr de 30 de credite de studiu transferabile pentru un semestru de studiu. (3) Durata totală cumulată a ciclului I - studii universitare de licenţă şi a ciclului II -studii universitare de masterat trebuie să corespundă obţinerii a cel puţin 300 de credite de studiu transferabile. (4) Masteranziii care la absolvire doresc să ocupe posturi didactice în învăţământ trebuie să opteze pentru parcurgerea unui modul de pregătire psihopedagogic, care să corespundă unui număr de 30 sau 60 de credite, în funcţie de absolvirea sau neabsolvirea modulului opţional de pregătire psihopedagogică din planul de învăţământ al studiilor universitare de licenţă, precum şi a domeniului în care viitorii absolvenţi doresc să lucreze: învăţământul primar şi gimnazial, respectiv învăţământul liceal sau universitar. Art. 9 (1) Pot fi cadre didactice în cadrul unui program de masterat numai acele cadre didactice care au obţinut titlul ştiinţific de doctor. (2) Titularii de curs pot fi cadrele didactice cu gradul de profesor universitar, conferenţiar, universitar sau lector/şef de lucrări care au obţinut titlul de doctor. Art. 10 (1) Programul de pregătire universitară de masterat se desfăşoară în cadrul I.O.S.U.M., pe baza planului de învăţământ aprobat de senatul USAMV Cluj-Napoca şi avizat de Ministerul Educaţiei Cercetării si Inovarii, în conformitate cu prevederile legale. (2) Planul de învăţământ cuprinde atât discipline de cunoaştere avansată în cadrul domeniului de studii universitare de masterat, cât şi module de pregătire complementară necesare pentru o inserţie

64

rapidă a absolventului de studii universitare de masterat pe piaţa muncii. (3) În cadrul programului de pregătire universitară de masterat, pentru a evidenţia rezultatele formării, concomitent cu sistemul de evaluare se utilizează sistemul de credite transferabile. (4) Programul de pregătire al masterandului trebuie să conţină şi o componentă de cercetare ştiinţifică sau creaţie vocaţională, în concordanţă cu specificul domeniului de studii. (5) Masterandul realizează activitatea prevăzută la alin. (4) în echipe de cercetare ştiinţifică sau creaţie vocaţională din care pot face parte şi doctoranzi, cadre didactice, cercetători. (6) Programul de cercetare ştiinţifică sau creaţie vocaţională se poate desfăşura în cadrul I.O.S.U.M. propriu sau în cadrul celorlalte I.O.S.U.M. partenere în programul de masterat, în conformitate cu acordul încheiat între acestea. (7) Rezultatele cercetării ştiinţifice realizate pot fi valorificate de masterand prin articole în reviste de specialitate şi la realizarea Disertaţiei. Art. 11. (1) Masteratul se încheie cu susţinerea publică a unei disertaţii. (2) Tema Disertaţiei se stabileşte de către conducătorul de Disertaţie împreună cu masterandul şi se corelează cu programul de pregătire universitară de masterat, cu domeniul de competenţă al conducătorului de Disertaţie, cu programele şi cu politica instituţională ale I.O.S.U.M. Tema Disertaţiei se aprobă de conducerea facultăţii sau departamentului în care se desfăşoară studiile universitare de masterat. (3) Conducătorul de Disertaţie poate fi oricare dintre cadrele didactice ale programului respectiv de studii universitare de masterat. (4) Planurile de învăţământ pentru toate formele de pregătire sunt aprobate de rectorul USAMV Cluj-Napoca, în conformitate cu prevederile legale, şi pot fi modificate numai începând cu anul I de studii.

65

Art. 12. Pe parcursul ciclului de studii universitare de masterat, un masterand îşi poate schimba forma de învăţământ potrivit prevederilor prezentului regulament şi clauzelor contractului de studii universitare de masterat. Art. 13. (1) Masterandul poate solicita schimbarea temei din programul de cercetare o singură dată în timpul studiilor universitare de masterat. (2) Schimbarea temei programului de cercetare se aprobă conform regulamentului propriu al fiecărei facultăţi, în cadrul aceluiaşi domeniu de studii în care a fost înmatriculat masterandul, fără modificarea duratei ciclului de studii universitare de masterat. (3) În cazul programelor comune de studii, schimbarea temei programului de cercetare se face cu acordul ambelor I.O.S.U.M.

III.2. Admiterea la studii universitare de Master Art. 14. (1) Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de masterat: a) absolvenţii cu diplomă de licenţă ai ciclului I de studii universitare – studiile universitare de licenţă, în concordanţă cu Legea nr. 288/2004, cu modificările şi completările ulterioare; b) absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată, obţinută până la absolvirea primei promoţii de studii universitare de licenţă, prevăzută la lit. a). (2) Condiţiile de admitere sunt aceleaşi pentru ambele categorii de candidaţi prevăzute la alin. (1), precum şi pentru ambele categorii de masterat prevăzute la art. 1. Art. 15. (1) Admiterea candidaţilor la studii universitare de masterat, indiferent de forma de învăţământ în care se organizează, se face prin concurs organizat de I.O.S.U.M. (2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la studii universitare de masterat se realizează în conformitate cu regulamentul propriu al fiecărei facultăţii pe domenii de studii.

66

(3) Concursul de admitere la studii universitare de masterat poate conţine o serie de probe scrise sau/şi orale, interviuri, concurs de dosare specifice domeniului de studiu. (4) Înscrierea la concursul de admitere la studii universitare de masterat într-un domeniu se poate face indiferent de domeniul în care a fost dobândită diploma de licenţă. Cunoştinţele specifice domeniului de studiu se verifică pe baza unei bibliografii cuprinzând lucrări de specialitate, anunţată din timp de I.O.S.U.M. Art. 16. Candidaţii care au fost exmatriculaţi de la studii universitare de masterat au dreptul să se înscrie la un nou concurs de admitere numai pe locuri cu taxă, indiferent de forma de învăţământ. Art.17. (1)Pentru înscrierea la concursul de admitere la masterat, la fişa de înscriere se anexează următoarele acte: - diplomă de bacalaureat, diplomă de licenţă (sau echivalentă cu aceasta), în original sau copii legalizate; - foaie matricolă/supliment la diplomă; - certificat de naştere, în copie legalizată; - trei fotografii tip buletin de identitate; - certificat de competenţă lingvistică pentru studiile master în limba englezã - chitanţă taxa înscriere; (2) Fişa de înscriere va fi pusă la dispoziţia candidaţilor de către comisia de admitere a fiecărei facultăţi; fişa este completată şi semnată de fiecare candidat. În cadrul unei facultăţi, candidaţii pot completa fişa de înscriere pentru o singură specializare sau pentru mai multe specializări dintr-un domeniu, în ordinea preferinţelor. Dacă candidatul a fost sau este student la alte facultăţi (cu sau fără taxă) va specifica acest lucru în fişa de înscriere. Taxa de înscriere este stabilită pentru fiecare domeniu de către Consiliul profesoral al facultăţii (3) Vor fi declaraţi admişi acei candidaţi care obţin media generală de admitere la masterat (MGAM). Aceastã notã se va calcula după modelul de mai jos.

67

Media Generală de Admitere la Masterat (MGAM) se calculează în modul următor:

MGAM = 1/3MGAS + 1/3MGES + 1/3NI, unde: MGAM – media generală de admitere la masterat; MGAS – media generală a anilor de studii universitare MGES – media generală la examenul de stat (licenţă sau

diplomă) NI - nota la interviul cu comisia de admitere. Ocuparea locurilor se va face în ordine descrescãtoare a mediilor

la concursul de admitere şi în funcţie de obţiunile alese.

III.3. Masterandul -Drepturi şi Îndatoriri Art. 18. (1) Orice persoană care are dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de masterat poate urma, o singură dată, un singur program de masterat pe locuri finanţate de la bugetul de stat. (2) Persoana care a fost admisă la studiile universitare de masterat are calitatea de student şi poartă denumirea generică de masterand, pe toată durata ciclului II de studii universitare. Art. 19. (1) Masterandul înscris la forma de învăţământ cu frecvenţă, având calitatea de student, beneficiază de burse şi drepturi sociale în condiţiile legii. (2) Bursa de masterat se acordă semestrial, într-un cuantum prevăzut pe baza criteriilor stabilite în normele metodologice de acordare a burselor stabilitate la nivelul USAMV Cluj-Napoca. (3) Bursa de masterat se acordă din veniturile I.O.S.U.M. provenite din sume alocate de la bugetul de stat, din venituri proprii (taxe), donaţii, sponsorizări şi din alte surse, în condiţiile legii. Art. 20. Masteranzii care urmează studiile la forma de învăţământ fără frecvenţă şi sunt salariaţi în administraţia publică, în regiile

68

autonome cu specific deosebit sau în alte unităţi bugetare au dreptul la concedii de studii fără plată, potrivit legislaţiei în vigoare. Art. 21. Masteranziii care îndeplinesc toate obligaţiile de studiu şi cercetare prevăzute în contract şi susţin cu succes disertaţia primesc titlul de master în domeniul de studiu abordat. Art. 22. Un masterand poate întrerupe studiile universitare de masterat, pe baza unor motive întemeiate, stabilite prin prezentul regulament , cu aprobarea conducerii I.O.S.U.M. care organizează studiile respective, pentru o perioadă de timp cumulată de cel mult un an de zile. Art. 23. Pe perioada şcolarizării, masteranzii de la masterat au următoarele drepturi: - să beneficieze de prevederile Legii învăţământului, Cartei USAMV Cluj-Napoca şi prezentului Regulament; - să folosească laboratoarele, amfiteatrele, sălile de cursuri şi seminarii, sălile de lectură, bibliotecile, punctele informatice, spaţiile de cazare, sălile de gimnastică, bazele sportive şi celelalte mijloace puse la dispoziţia sa de către USAMV Cluj-Napoca, gratuit sau contra unui tarif aprobat de Senatul USAMV Cluj-Napoca; - să participe la concursurile organizate de USAMV Cluj-Napoca şi de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării pentru ocuparea locurilor de bursă în străinătate; - să participe la activităţi ştiinţifice, concursuri profesionale, activităţi sportive din cadrul USAMV Cluj-Napoca; să primească şi să completeze chestionarele de evaluare academică. Art. 24. Masteranzii au următoarele îndatoriri: - să se pregătească şi să participe activ la orele de curs, seminar şi laborator, precum şi la verificările periodice cerute de sistemul de credite transferabile; să întocmească şi să susţină proiectele şi probele practice; - să promoveze formele de evaluare a cunoştinţelor în cadrul sesiunilor prevăzute de regulament; - să-şi verifice situaţia şcolară la sfârşitul fiecărui semestru; - să manifeste comportament civic şi respect faţă de colegi, cadre didactice şi personalul administrativ;

69

- să păstreze şi să utilizeze cu maximă responsabilitate baza materială pusă la dispoziţia lor de către USAMV Cluj-Napoca; - să respecte regulile de prevenire a incendiilor şi de apărare civilă; să nu fumeze în spaţiile USAMV Cluj-Napoca, cu excepţia locurilor amenajate în acest scop.În caz contrar, masteranzii în cauză vor suporta sancţiunile stabilite de Senatul USAMV Cluj-Napoca, în conformitate cu legislaţia în vigoare; - să-şi achite la timp obligaţiile financiare faţă de USAMV Cluj-Napoca; - să respecte prevederile prezentului Regulament şi ale altor reglementări emise de Senatul USAMV Cluj-Napoca.

III.4. Înmatricularea şi înscrierea în Registrul Matricol Art. 25. Înmatricularea la programele de master din USAMV Cluj-Napoca a studenţilor admişi în urma concursului de admitere, a studenţilor masteranzi transferaţi, a studenţilor cărora li s-a aprobat reluarea studiilor, se face prin decizia Rectorului, după îndeplinirea tuturor cerinţelor, în baza propunerii înaintate de decanul facultăţii. După aprobarea înmatriculării, masteranzii sunt înscrişi în Registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare. Art. 26. (1) Candidaţii cetăţeni străini, bursieri ai statului român, precum şi cei pe cont propriu nevalutar vor fi înmatriculaţi în baza fişei de înscriere depuse la decanatul facultăţii, după înregistrărea în USAMV Cluj-Napoca a Ordinului de primire la studii, emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. (2) Pentru masteranzii pe cont propriu nevalutar, decizia de înmatriculare se emite numai după ce a fost achitată jumătate din taxa anuală de şcolarizare (aferentă semestrului I) şi după ce s-a încheiat contractul de studiu pentru întreaga perioadă de şcolarizare ; (3) Candidaţii cetăţeni străini pe cont propriu valutar vor depune o fişă de înscriere la. Decanatul facultăţii înainte de deschiderea

70

anului universitar. Decizia de înmatriculare se emite numai după ce a fost achitată jumătate din taxa anuală de şcolarizare (aferentă semestrului I) şi după ce s-a încheiat contractul de studiu. Art. 27. (1)Statutul de masterand finanţat de la buget se păstrează în condiţiile îndeplinirii Criteriilor şi standardele de performanţă stabilite de Senatul Universităţii în baza Legii nr. 224/11.07.2005, privind reclasificarea anuală a studenţilor. (2)Cuantumul taxei pentru fiecare an de studiu se aprobă de Senatul USAMV Cluj-Napoca, în funcţie de costurile specifice şcolarizării. Art. 28. După înmatriculare, masterandul primeşte carnetul de student şi legitimaţia pentru reducerea cheltuielilor de transport, conform legislaţiei în vigoare care se vizează în fiecare an de studiu. Carnetul de masterand stă la baza legitimării masterandului pentru toate serviciile şi activităţile din USAMV Cluj-Napoca. Prezentarea carnetului de masterand la examene este obligatorie, în cazul în care masterand pierde carnetul de student, i se poate elibera duplicat, contra cost, după publicarea în presă a pierderii acestuia şi achitarea taxei stabilite de Senat. În carnetul de masterand vor fi înscrise, în mod obligatoriu, notele obţinute la examene şi verificări. În documentele studentului-masterand nu sunt admise ştersături, corecturi nejustificate şi introducerea de date nereale, acestea constituind falsuri în acte publice şi vor fi sancţionate. În caz de transfer, întrerupere de studii sau exmatriculare, decanatul retrage aceste documente. Art. 29. (1)La înscrierea candidaţilor în Registrul matricol, dosarul personal va cuprinde: - fişa de înscriere; - diploma de studii superioare, în original sau copie legalizată; - foaia matricolă, în original sau copie legalizată; - certificatul de naştere, în copie legalizată; - certificatul de căsătorie, în copie legalizată, în cazul candidaţilor care şi-au schimbat numele prin căsătorie; - adeverinţa medicală;

71

- contractul de studiu pentru întreaga perioadă de şcolarizare încheiat între cursant şi USAMV Cluj-Napoca, atât pentru cei de la învăţământ la buget cât şi pentru cei la învăţământ cu taxă - 2 fotografii tip buletin (2)În perioada şcolarizării, dosarul studentului-masterand se completează cu: - fişele de înscriere; - anexe la contractul de studiu; - actele necesare pentru acordarea bursei, conform regulamentului de burse; - actele prin care i s-au acordat anumite drepturi, evidenţieri sau i s-au aplicat sancţiuni; - contractul de studii şi şcolarizare. (2) Candidaţii cetăţeni români reuşiţi în urma concursului de admitere vor depune la decanatele facultăţilor o fişă de înscriere, la începerea anului universitar. Toţi masteranzii vor încheia un contract de studiu. Nedepunerea documentelor determină pierderea dreptului câştigat prin concursul de admitere;

III.5. Promovarea şi trecerea de la un an de studiu la altul

Art. 30. Promovarea fiecărui an de studiu este condiţionată de realizarea a minimum 60 de credite aferente disciplinelor obligatorii şi opţionale din planul de învăţământ al programului de master. Art. 31. Promovarea din semestrul I în semestrul II şi, respectiv, din semestrul III în semestrul IV, în cazul în care planul de învăţământ prevede şi un al patrulea semestru, nu este condiţionată de acumularea unui număr minim de puncte de credit. Art. 32. Neîndeplinirea integrală, de către cursanţi, a obligaţiilor universitare, atrage după sine măsura exmatriculării, sau după caz, prelungirea duratei de şcolarizare, după cum urmează:

72

- pentru anul I, dacă, după sesiunea de reprogramare, nu au acumulat cel puţin 45 de puncte de credit din totalul de 60 prevăzute în planul de învăţământ; - pentru anul al II-lea la programele de masterat cu durata de trei semestre, dacă, după sesiunea de reprogramare, nu au acumulat 90 de puncte de credit prevăzute în planul de învăţământ; - pentru anul al II-lea la programele de masterat cu durata de patru semestre, dacă, după încheierea sesiunii de reprogramare, nu au acumulat 120 puncte de credit prevăzute în planul de învăţământ. Art. 33. Măsura exmatriculării se aplică în condiţiile prevăzute expres de prezentul regulament, prin decizie a Rectorului USAMV Cluj-Napoca, la propunerea decanului facultăţii organizatoare a programului de masterat.

III.6.Evaluarea cunoştiinţelor

Art. 34. Evaluarea cunoştinţelor cursanţilor este prevăzută în programa analitică a fiecărei discipline şi poate fi sub formă de examen, verificare pe parcurs şi colocviu. Notarea răspunsurilor cursanţilor se face cu note de la l la 10 (numere întregi), nota minimă de promovare fiind 5,00. Art. 35. Masteranzii au dreptul să se prezinte la evaluarea finală a disciplinei numai dacă s-au achitat de toate obligaţiile profesionale (proiecte, lucrări practice, referate, monografii) prevăzute în planul de învăţământ şi programa analitică de la disciplina respectivă, precum şi de obligaţiile financiare. La evaluările din sesiunile normale nu se plăteşte taxă de examen. Art.36. Evaluarea cunoştinţelor la programele cu prezenţă în campus se face în zilele şi sălile stabilite, în prezenţa cadrului didactic care a predat disciplina respectivă şi a cadrului didactic care a condus seminariile şi lucrările practice; la iniţiativa Biroului Consiliului facultăţii, în cazuri de excepţie, evaluarea se face de către o comisie desemnată de acesta, la propunerea catedrei care gestionează disciplina.

73

Art.37. Examinatorul stabileşte notele pe care le acordă masteranzilor şi are obligaţia de a le trece sub semnătură în catalog şi a le aduce la cunoştinţa acestora. Neprezentarea la examen este consemnată în catalog cu absenţă, care semnifică nepromovare. Orice modificare de notă, pe care cadrul didactic examinator o operează în catalog, se face cu precizarea datei şi sub semnătură, cu menţiunea "rectificat de mine". Rezultatele la examene vor fi comunicate cursanţilor în maximum 48 de ore de la data susţinerii. Art.38. Modalitatea de susţinere a examenelor (scris sau/şi oral) se stabileşte pentru fiecare disciplină de către Consiliul facultăţii, la începutul anului universitar, de regulă, la propunerea directorului de program. Art.39. Evaluările la disciplinele nepromovate din anul de studiu precedent se fac conform conţinutului şi în sesiunile corespunzătoare planului şi programelor analitice în vigoare la momentul când se face evaluarea; în cazul în care unele discipline nu se mai regăsesc în planul de învăţământ în vigoare, Biroul Consiliului facultăţii va stabili alte discipline echivalente, care să asigure realizarea plafonului punctajelor de credit precizate în prezentul Regulament. Art.40. Masteranzii pot susţine evaluările de la care au absentat sau pe care nu le-au promovat în sesiunile normale în sesiunea de reprogramare, cu taxă, indiferent de numărul creditelor acumulate. Serviciile de evaluare a cunoştinţelor în sesiunea de reprogramare se plătesc. Art.41. Susţinerea examenelor în sesiunile de reprogramare se face pe baza unei cereri depuse în acest scop la decanatul facultăţii, aprobată de conducerea facultăţii organizatoare a programului de masterat şi cu plata taxei aferente. Art.42. Pot susţine examene în sesiunile de reprogramare masteranzii care nu au promovat disciplinele respective sau au absentat, precum şi cei care solicită reevaluarea pentru mărirea notelor obţinute. Nota obţinută la reevaluare pentru mărire rămîne valabilă, chiar dacă este mai mică decît cea iniţială.

74

Art.43. Contestaţiile la examene se depun în scris la decanatul facultăţii, în termen de 24 de ore de la primirea rezultatelor şi sunt analizate de o comisie desemnată de şeful de catedră; nota finală nu poate fi mai mică decât cea trecută iniţial în catalog. Art. 44. Masteranzii care încearcă să promoveze prin fraudă examenele sunt exmatriculaţi.

III.7.Organizarea anului universitar

Art.45. Durata unui semestru este de 14 săptămâni, cu un număr mediu de 14-16 ore de activităţi didactice pe săptămână. Art.46. Activităţile didactice se pot desfăşura fie în regim modular, cu parcurgerea integrală a unei discipline într-o perioadă compactă, fie în regim de eşalonare săptămânală a disciplinelor pe durata întregului semestru. Art.47. Examenele la disciplinele prevăzute în planurile de învăţământ se susţin, de regulă, în sesiuni de examene distincte, respectiv una «de iarnă» şi una «de vară»; în cazul programelor de masterat organizate în regim modular examenele se pot susţine în cursul semestrelor, după parcurgerea fiecărei discipline; refacerea examenelor nepromovate sau pentru mărirea notei este posibilă numai în sesiunile de reprogramare stabilite de I.O.S.U.M. Art.48. Graficul activităţilor didactice stabilit pentru fiecare an de studii va prevedea şi o sesiune de reprogramare de examene, care va fi stabilită anual.

III.8. Prelungiri de şcolarizare, întreruperi de studiu,echivalări şi reînmatriculări Art. 49. Prelungirea de şcolaritate se acordă o singură dată pe parcursul duratei de şcolarizare, la cererea masteranzilor, cu avizul directorului de program, de către decanul facultăţii, pentru: a. masteranzii care au avut mai mult de 60 de zile concediu medical în perioada întregului an de studii. Documentele medicale se depun

75

la decanatulfacultăţii în termen de 14 zile de la data legală a eliberării lor; b. masteranzii care sunt componenţi ai loturilor sportive de interes naţional aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Art. 50. Întreruperea de şcolaritate poate fi de cel mult un an şi se acordă o singură dată pe parcursul duratei de şcolarizare, la cererea masteranzilor de către decanul facultăţii pentru plecări la studii în străinătate sau pentru alte motive întemeiate şi justificate. Art. 51. La reluarea studiilor, masteranzii sunt obligaţi să se încadreze în cerinţele planului de învăţământ în vigoare şi să promoveze eventualele examene de diferenţă. Examenele de diferenţă se susţin numai cu taxă, în sesiunea curentă sau în sesiunea de reprogramare. Art. 52. Masterandele, care nu pot continua studiile din motive de graviditate, pot solicita întreruperea acestora pentru o perioadă de maximum doi ani. La reluarea studiilor, cursantele au obligaţia să susţină eventuale examene de diferenţă. Art. 53. Masteranzii, care au întrerupt activitatea şcolară, sunt obligaţi, la revenire, să se încadreze în cerinţele planului de învăţământ în vigoare la acea dată şi să susţină eventuale examene de diferenţă; în cazul în care, la revenire, programul de masterat nu mai funcţionează, se poate opta pentru un program apropiat în conţinut. Art. 54. În USAMV Cluj-Napoca se echivalează în credite ECTS: - rezultatele evaluării cunoştinţelor în cazul prelungirii şcolarităţii şi întreruperii studiilor; - rezultatele evaluării cunoştinţelor în cazul reînmatriculării, cu aprobarea Biroului Consiliului facultăţii; - toate rezultatele evaluării cunoştinţelor obţinute de către masteranzii aflaţi la burse şi studii în străinătate, pe bază de contracte instituţionale. Echivalarea se va face respectându-se condiţia ca planul de învăţământ al universităţii la care masterandul a fost bursier să fie compatibil cu cel al facultăţii din USAMV Cluj-Napoca ale cărei cursuri le urmează acesta; în cazul în care numărul de credit aferente

76

examenelor echivalate este mai mic decât numărul regulamentar de credit, cursanţii vor susţine examenele aferente unor discipline din planul de învăţământ al facultăţii, astfel încât să obţină credit necesare. Art. 55. În USAMV Cluj-Napoca nu se echivalează rezultatele evaluării cunoştinţelor de la ciclul inferior de pregătire sau de la alte programe de masterat. Art. 56. Reînmatriculările vor fi propuse de Biroul Consiliului facultăţii şi se aprobă de Senatul USAMV. Reînmatriculările se aprobă cu susţinerea examenelor de diferenţă . Art. 57. Continuarea studiilor după prelungire, întrerupere sau reînmatriculare se face numai la învăţământul cu taxă.

III.9. Elaborarea şi susţinere publică a Disertaţiei Art. 58. Studiile de masterat se încheie prin susţinerea examenului de Disertaţie, a cărui promovare conduce la acordarea Diplomei de Master, potrivit prevederilor art. 72, alin. 4 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, şi a celorlalte dispoziţii legale în vigoare. Disertaţia trebuie să demonstreze cunoaşterea ştiinţifică avansată a temei abordate, să conţină elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluţionarea temei, precum şi modalităţi de validare ştiinţifică a acestora. Art.59. (1)Procesul de elaborare şi susţinere a Disertaţiei se organizează de fiecare I.O.S.U.M., pe baza regulamentelor proprii, de regulă în perioadele prevăzute pentru examenele de licenţă. (2) Elaborarea Disertaţiei se face sub îndrumarea unui cadru didactic desemnat de către directorul de program. (3 Masteranzii vor formula cereri privitoare la tema Disertaţiei în decursul ultimului semestru de studii. Termenele de depunere a cererilor şi listele tematice orientative se stabilesc de către conducerea facultăţilor care organizează programe de masterat. (4 )Acceptarea pentru susţinerea Disertaţiei este condiţionată de acumularea numărului total de credit stabilit pentru programul de masterat respectiv.

77

Art. 60. (1) Comisia de Disertaţie este stabilită de fiecare facultate organizatoare de studii universitare de masterat pe domenii de masterat, şi este compusă din cel puţin 3 membri permanenţi şi un secretar fără drept de evaluare. (2) Preşedintele comisiei de Disertaţie este un reprezentant al conducerii I.O.S.U.M., desemnat de senatul universitar, la propunerea Consiliilor profesorale. Art. 61. (1) Elaborarea şi prezentarea Disertaţiei se pot face şi într-o limbă de circulaţie internaţională, conform prevederilor contractului de studii universitare de masterat. (2) În cazul programelor de studii universitare de masterat organizate în condiţiile art. 4, disertaţia se depune la I.O.S.U.M. care a făcut înmatricularea iniţială a masterandului, împreună cu un referat favorabil al I.O.S.U.M. co-organizatoare a programului de studii. Art. 62. I.O.S.U.M. va asigura accesul la disertaţiile susţinute public prin consultarea acestora în bibliotecile proprii sau prin intermediul schimburilor interuniversitare. Art.63. În situaţia în care disertaţia este scrisă într-o altă limbă decât română, lucrarea va fi însoţită de un rezumat redactat în limba română. Art. 64. (1) Disertaţia se susţine în şedinţă publică în faţa comisiei de Disertaţie. (2) În cazul disertaţiilor redactate într-o limbă de circulaţie internaţională, susţinerea publică se poate face în respectiva limbă. Art. 65.(1) Rezultatele evaluării Disertaţiei se exprimă prin note de la 1 la 10, ca medie aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Promovarea Disertaţiei se face de către masteranzii care au obţinut cel puţin media 6. (2) În cazul nepromovării Disertaţiei, candidatul se poate prezenta la o a doua sesiune după ce a integrat modificările recomandate de comisie. (3) Într-un an universitar, pentru fiecare program de masterat se organizează o singură sesiune de examen de Disertaţie. Masteranzii care nu s-au prezentat sau nu au obţinut media minimă necesară în

78

sesiunea programată pentru promoţia din care fac parte se mai pot prezenta la examenul de Disertaţie încă o singură dată, cu plata unei taxe. (4) Dacă şi la a doua susţinere a Disertaţiei masterandul nu obţine medie de promovare, acesta va primi un certificat de absolvire a programului de studii universitare de masterat şi foaia matricolă. (5) Masterandul care a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de studii universitare de masterat şi a obţinut cel puţin media 6 la susţinerea publică a Disertaţiei primeşte diploma de studii universitare de masterat însoţită de suplimentul la diplomă, întocmit conform reglementărilor în vigoare.

III.10. Reguli privind elaborarea Disertaţiilor Art. 66. Noţiuni generale privind teza de Disertaţie: (1)Teza de Disertaţie constituie dovada finalizări cu succes a studiilor ciclului II – masterat , a II-a treaptă a studiilor universitare conform Procesului de la Bologna. (2) Foaia de titlu a Disertaţiei conţine informaţii privind denumirea: denumirea instituţiei de învăţământ, denumirea facultăţii si a catedrei, denumirea programului de Masterat, titlul Disertaţiei, numele masterandului care a elaborat-o, numele conducătorului ştiinţific, locul şi anul elaborării etc. (3) Imprimarea Disertaţiei trebuie să fie calitativă (4) Dizertaţiile se copertează . Art. 67. Structura disertaţiei: (1) Disertaţia va conţine trei capitole, formularea şi conţinutul acestora vor corespunde strict denumirii tezei de diseraţie (2) Capitolele lucrării vor reprezenta prin sine o abordare analitică a temei si nu una pur descriptivă. (3)La finele fiecărui capitol se vor elabora concluzii (4) Capitolele tezei vor fi precedate de Introducere (5) Introducerea va conţine in mod obligatoriu următoarele elemente: actualitatea temei Disertaţiei, scopul şi obiectivele lucrării, nivelul de cercetare a temei metodele folosite la elaborarea

79

ei, originalitatea, cadrul desfăşurării, etc. Volumul Introducerii va cuprinde 7-8 pagini. (6)Lucrarea se va finaliza cu Concluzii. Concluziile vor completa 1,5 – 2 pagini de text. (7) Teza de Disertaţie poate conţine anexe: tabele, figuri, material ilustrativ, fragmente din documente etc. Anexele nu vor depăşi 1/3 din volumul Disertaţiei. Art. 68. Reguli privind aspectul grafic al disertaţiei: (1)Tezele se scriu pe foi albe, format A 4, dimensiunea 21.0 x 29.7 cm, pe o singură parte a foii. Câmpul paginilor tezei: stanga-30 mm; dreapta – 10 mm; partea de sus – 25 mm, partea de jos – 25 mm. 3) Teza se redactează computerizat cu utilizarea semnelor diacritice corespunzătoare, font – 12, interval - 1,5. 4)Capitolele tezei se numerotează cu cifre latine – I, II, III. Titlurile capitolelor se scriu cu majuscule, prin evidenţierea cu Bold . (5) Subcapitolele se numerotează cu cifre arabe – 1, 2, care însoţesc cifrele latine – şi se scriu cu litere mici, în mărimea valabilă întregului text (font 12, minuscule), cu utilizarea Bold-ului (6)Toate paginile tezei cu începere de la foaia de titlu si pană la ultimele pagini (cuvinte cheie) se numerotează. Numărul foii de titlu nu se afişează, dar se ia în calcul. Nu se admit numerotări de genul – 9 a, 9 b etc. Numărul paginii se plasează jos, în partea dreaptă a foii. (7)In teză nu se admit corecţii, însemnări, adăugiri etc. (8)Volumul tezei de master: cca. 60 pagini. Bibliografia, anexele nu se includ în acest volum. Art. 69. Reguli privind asigurarea bibliografică a tezei (1) Lista bibliografică se plasează la sfârşitul tezei si se întocmeşte in ordinea alfabetică. (2)Numele autorilor si titlul lucrărilor se scriu in original, cu respectarea caracterelor latine sau chirilice. (3)Disertaţia va fi însoţită de referinţe bibliografice (note). (4)Referinţele bibliografice se vor plasa la subsolul fiecărei pagini, folosindu-se sistemul cifric in ordine crescândă (ex.1, 2, 3, 4 etc.).

80

(5)In cazul citării primare a unei lucrări este necesară descrierea completă a acesteia. autorul, titlul lucrării (cursiv), locul ediţiei, editura, anul ediţiei, pagina/paginile utilizate. (6)Citarea unui articol din revistă, la fel ca şi citarea unei surse din Internet se face în baza aceloraşi principii: se indică autorul articolului, titlul, adresa exactă unde poate fi găsit acest articol, data accesării site-ului. Art.70. Susţinerea disertaţiei (1)Cu o lună înainte de susţinerea publică a tezelor de Disertaţiei se organizează susţinerea prealabilă a acestora (in cadrul catedrei de profil). (2)Studentul masterand va ţine cont de observaţiile şi sugestiile primite în timpul susţinerii prealabile şi va perfecta, în corespundere cu acestea, disertaţie.. (3) Disertaţia, finalizată şi copertată (cu semnătura autorului şi a conducătorului ştiinţific pe foaia de titlu), va fi depusă la catedra de profil într-un exemplar, cu 15 zile înainte de susţinerea publică. (4) În momentul depunerii la catedră, teza va fi însoţită de Avizul Conducătorului Ştiinţific.

Capitolul IV. Dispoziţii finale

Art. 71. (1) Prezentul regulament se aprobă de Senatul U.S.A.M.V Cluj-Napoca şi se aplică începând cu anul universitar 2009-2010. (2) Pentru programele de masterat aprobate anterior publicării prezentului regulament şi aflate în derulare se aplică reglementările în vigoare la data aprobării acestora. (3) Pentru anul 2009-2010 pentru domeniile din învăţământul superior la care studiile universitare de ciclul I sunt organizate pe 180 de credite ECTS, respectiv 240 credite ECTS precum şi pentru anii universitari următori se va organiza admitere numai la acele programe de studii de masterat care au fost acreditate şi care funcţionează în instituţii organizatoare de studii universitare de masterat (IOSUM) acreditate în acest sens.

81

(4) La absolvirea ciclului I şi II de studiu (licentă şi master), studentul trebuie să obţină un număr minim de 300 de credite ECTS, fiecărui semestru din cilcul I sau II revenindu-i 30 de credite ECTS. (5) Diplomele de masterat obţinute de absolvenţii studiilor postuniversitare de masterat organizate în baza prevederilor anterioare acestei hotărâri sunt echivalente cu cele obţinute la finalizarea studiilor de masterat organizate în temeiul prezentei hotărâri.

82

Regulamentul USAMV Cluj-Napoca privind studii doctorale pentru doctoranzii inmatriculati după

01.10.2005

Capitolul I – Preambul

1.1. Doctoratul este forma cea mai înaltă de organizare a învăţământului superior, care se bazează pe creaţie şi cercetare ştiinţifică, fundamentală şi aplicativă.

1.2. Perfecţionarea prin doctorat constituie o cale prin care absolvenţii studiilor universitare, care doresc să se dedice cercetării şi învăţământului, îşi pot desăvârşi pregătirea dobândind abilităţi necesare cercetătorului ştiinţific.

1.3. Doctoratul este de două tipuri: doctorat ştiinţific şi doctorat profesional. În USAMV Cluj-Napoca se desfăşoară studii doctorale numai pentru doctorat ştiinţific. Acesta se bazează pe creaţie şi cercetare ştiinţifică proprie, avansată şi contribuie la formarea unor abilităţi şi competenţe cognitive. Doctoratul are două componente: un program de studii universitare avansate şi un program de cercetare ştiinţifică.

1.4. Domeniile fundamentale de ştiinţă în care se organizează doctoratul la Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca sunt Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Ştiinţe Medicale iar domeniile Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării în care este organizat în prezent doctoratul la USAMV Cluj-Napoca sunt: Agronomie, Horticultură, Zootehnie, Biotehnologii şi Medicină Veterinară. Senatul USAMV Cluj-Napoca poate hotărî înfiinţarea de specializări doctorale şi în alte domenii de ştiinţă pentru care îndeplineşte prevederile legale.

1.5. Studiile doctorale se organizează în două forme, cu frecvenţă şi fără frecvenţă. La ambele forme se organizează admitere, în condiţiile legii, atât pentru locuri bugetate cât şi pe locuri cu taxă.

83

Capitolul II - Generalităţi şi terminologie

2.1. Generalităţi. Prezentul regulament se referă la toate aspectele de organizare şi desfăşurare a activităţii de doctorat în cadrul Universităţii de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

2.2. Terminologie. În cele ce urmează se va folosi următoarea terminologie: • Minister titular: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) : • Universitate: Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca ; • Senat: Senatul USAMV Cluj-Napoca • Anunţare pe cale publică sau publicare: Procedura oficială prin care o informaţie este adusă la cunoştinţa celor interesaţi. Această procedură va putea utiliza pagina web a Universităţii destinată întregii comunităţi academice sau alte forme adecvate scopului respectiv ; • Şcoala Doctorală: Şcoala Doctorală a USAMV Cluj-Napoca ; • Doctorand: Persoana care a reuşit la un concurs de admitere la doctorat, este înmatriculată la doctorat, urmează programul doctoratului sau se află în termen, în faza de pregătire sau susţinere a tezei de doctorat. • Conducător de doctorat: Persoană angajată sau afiliată Universităţii care a dobândit dreptul de a conduce activitatea de doctorat ; • Studiile Universitare de Doctorat (SUD) cuprind: Program de studii universitare avansate (PSUA) şi program de cercetare ştiinţifică (PCS) ;

2.3. Organizare generală: Stagiul de perfecţionare prin doctorat reprezintă o formă specifică de şcolarizare orientată spre fiecare individ în parte şi coordonată, de regulă, de un conducător de doctorat.

84

2.4. Participarea la studiile de perfecţionare prin doctorat se face în urma unei înscrieri, a îndeplinirii unor obligaţii şcolare şi ştiinţifice specifice, iar finalizarea sa se face prin realizarea unei lucrări numite teză, evaluarea acesteia de către o comisie şi susţinerea publică, finală. Capitolul III - Instituţia organizatoare de studii universitare de

doctorat (IOSUD)

3.1. Doctoratul se organizează în instituţiile de învăţământ superior aprobate de MEC, pe baza evaluării periodice a capacităţii lor instituţionale de a oferi un mediu integrat de învăţare şi cercetare avansată, de nivel naţional sau internaţional.

3.2. Instituţia de învăţământ superior care a primit aprobarea de a organiza doctorat, într-unul sau mai multe domenii, se numeşte, în continuare, Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD). Ea are obligaţia de a publica un raport anual privind ciclul de studii universitare de doctorat, însoţit de sinteze ale tezelor de doctorat susţinute în anul respectiv.

3.3. IOSUD îşi elaborează un regulament propriu de organizare şi desfăşurare a doctoratului aprobat de Senat, cu respectarea prevederilor legale.

3.4. Organizarea Şcolii Doctorale. Şcoala Doctorală a USAMV Cluj-Napoca se înfiinţează în cadrul USAMV Cluj-Napoca şi este constituită din totalitatea conducătorilor de doctorat din Universitate. Conducătorii de doctorat pensionaţi sunt membri de onoare ai Şcolii Doctorale

3.5. Conducerea Şcolii Doctorale. Şcoala Doctorală este condusă şi reprezentată de un director numit de Rectorul USAMV dintre membrii Senatului Universităţii, membru de drept în Consiliul Academic şi de un Consiliu al Şcolii Doctorale, format din câte un reprezentant ales din fiecare domeniu de specializare la care Universitatea organizează SUD.

3.6. Competenţe: Consiliul Şcolii Doctorale a USAMV are următoarele competenţe:

85

• asigură menţinerea şi adaptarea permanentă a nivelului doctoratului din Universitate la cele mai înalte standarde ştiinţifice şi academice; • analizează şi propune Senatului măsuri menite a îmbunătăţi organizarea şi desfăşurarea doctoratului la USAMV; • avizează propunerile de noi conducători de doctorat; • propune Comisiei de Admitere pe Universitate distribuţia pe facultăţi a locurilor primite de la MEC pentru studiile doctorale; • aprobă distribuirea numărului de locuri pe conducători de doctorat, efectuată de către decanatele facultăţilor; • stabileşte calendarul activităţilor anuale comune ale studiilor doctorale; • transmite Rectorului lista avizată de propuneri de conducători de doctorat pentru semnare şi expediere oficială spre autoritatea naţională în domeniul titlurilor ştiinţifice; • organizează comisii ad-hoc pentru analiza şi judecarea activităţii şi faptelor conducătorilor de doctorat şi transmite concluziile Rectorului pentru continuarea procedurilor potrivit normelor Universităţii; • stabileşte numărul burselor de doctorat repartizate de ministerul tutelar pentru forma cu frecvenţă, pe conducătorii de doctorat, în funcţie de numărul de domenii, de numărul de conducători de doctorat/domeniu şi de performanţele ştiinţifice ale acestora; • întocmeşte, periodic, planuri de tendinţă menite să propună perfecţionările care se impun în planurile de învăţământ pentru ciclurile universitare inferioare doctoratului.

Capitolul IV - Conducătorul de doctorat

4.1. Condiţii: Conducătorii de doctorat pot fi profesori universitari, profesori universitari consultanţi sau cercetători ştiinţifici principali gr.I, angajaţi ai USAMV sau afiliaţi acesteia, care au titlul ştiinţific de doctor obţinut în domeniul respectiv.

4.2. Pierderea calităţii de conducător de doctorat. Prin încetarea contractului de muncă la USAMV sau în instituţiile care

86

formează consorţii doctorale cu USAMV, cu excepţia pensionării, se pierde automat calitatea de conducător de doctorat iar doctoranzii se redistribuie altor conducători de doctorat din aceeaşi instituţie.

4.3. Pensionare, consultanţă. După pensionare, conducătorul de doctorat, cu excepţia celui care a obţinut calitatea de profesor universitar consultant, îşi continuă prestaţia prin finalizarea activităţii doctoranzilor înmatriculaţi. Profesorii consultanţi îsi continuă activitatea conform legii. După pensionare, conducătorul de doctorat poate primi spre îndrumare noi doctoranzi, la cerere, cu aprobarea senatului universitar al IOSUD, fundamentată pe performanţa ştiinţifică din ultimii 5 ani de activitate a solicitnatului.

4.4. Număr de doctoranzi îndrumaţi: Numărul doctoranzilor în activitate la un conducător este de maximum 15. Fac excepţie de la această regulă conducătorii de doctorat care primesc alţi doctoranzi prin redistribuire sau au solicitări din partea unor candidaţi din străinătate.

4.5. Doctoranzi înscrişi anterior. La data intrării în vigoare a prezentului regulament se aplică prevederile Capitolului 4, paragraf 4, începând cu admiterea 2005-2006. Doctoranzii aflaţi în activitate pe baza prevederilor anterioare îşi desfăşoară programul conform acestora. Numărul doctoranzilor înmatriculaţi la un conducător ştiinţific, potrivit vechilor norme, se consideră în lichidare şi nu afectează cifra reglementată prin prezentul Regulament.

4.6. Obligaţiile conducătorului de doctorat: • Să cunoască şi să respecte legislaţia în domeniu doctoratului şi regulamentul de faţă; • Să ofere teme de cercetare în cadrul doctoratului în domeniul de ştiinţă în care este confirmat conducător de doctorat; • Să ofere teme de cercetare în cadrul doctoratului în legătură cu subiecte în care are experienţă dovedită prin publicaţii şi contracte de cercetare;

87

• Să asigure condiţiile materiale şi ştiinţifice necesare realizării obiectivelor propuse în programul de cercetare ştiinţifică (PCS) al doctorandului; • Să asigure coordonarea şi evaluarea obiectivă a activităţii doctorandului, conform contractului de studii;

4.7. Calitatea conducătorilor de doctorat se evaluează pe baza ratei de reuşită a doctoranzilor în realizarea tezelor şi obţinerea titlului de doctor precum şi pe baza calităţii tezelor doctoranzilor coordonaţi;

4.8. Alocarea de locuri vacante la doctorat cu frecvenţă bugetat în favoarea conducătorilor de doctorat în vederea concursului de admitere se face pe baza gradului de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la punctul 4.6., pe baza criteriilor prevăzute la punctul 4.7., ţinând cont de numărul de doctoranzi în stagiu precum şi de contractele de cercetare în derulare, coordonate de conducătorul de doctorat.

Capitolul V - Asigurarea calităţii în cadrul studiilor

universitare de doctorat

5.1. Proceduri de asigurare a calităţii. Studiile universitare de doctorat fac obiectul procedurilor de asigurare internă şi externă a calităţii stabilite pe baza practicilor europene.

5.2. Responsabili de calitatea doctoratului. Principalii responsabili de calitatea doctoratului sunt Universitatea ca IOSUD şi, implicit, conducătorul de doctorat şi doctorandul.

5.3. Evaluarea externă. În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, MECI, pe baza unui raport extern de evaluare, întocmit de CNATDCU poate lua următoarele măsuri: • retragerea dreptului IOSUD de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi doctoranzi pe o perioadă de până la 3 ani; • retragerea calităţii de conducător de doctorat; • retragerea titlului de doctor.

88

Capitolul VI - Organizarea ciclului de studii universitare de doctorat

6.1. Forma de învăţământ: Studiile universitare de doctorat

se pot organiza în formă de învăţământ cu frecvenţă şi fără frecvenţă.

6.2. Doctoratul cu frecvenţă – finanţare: Doctoratul cu frecvenţă se poate organiza în regim de finanţare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. MECI alocă anual pentru doctoratul cu frecvenţă un număr de locuri finanţate de la buget.

6.3. Doctoratul fără frecvenţă – finanţare: Doctoratul fără frecvenţă se organizează numai în regim cu taxă. Numărul de locuri pentru doctoratul în regim cu taxă şi cuantumul taxei se stabilesc de către Senatul Universităţii, pe baza legislaţiei în vigoare şi cu respectarea cerinţelor de asigurare a calităţii.

6.4. Obligativitatea PSUA şi PCS: Cele două componente ale ciclului de studii universitare de doctorat – programul de studii universitare avansate şi programul de cercetare ştiinţifică sunt obligatorii pentru ambele forme de învăţământ.

6.5. Schimbarea formei de învăţământ. Pe parcursul ciclului de studii universitare de doctorat, forma de învăţământ poate fi schimbată, numai după încheierea ciclului de studii universitare avansate sau pe parcursul programului de cercetare, cu modificarea corespunzătoare a contractului de studii doctorale.

6.6. Limba în care se organizează doctoratul: Doctoratul se desfăşoară în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională, la cererea doctorandului, conform contractului de studii doctorale încheiat între USAMV Cluj-Napoca, conducător de doctorat şi doctorand.

6.7. Durata ciclului de studii universitare: Durata ciclului de studii universitare de doctorat este de 3 ani la domeniile Agronomie, Horticultură, Zootehnie şi Biotehnologii şi de 4 ani la Medicină Veterinară. În situaţii speciale, durata poate fi prelungită cu maximum 2 ani, în condiţiile prevăzute de lege.

89

6.8. Întreruperea doctoratului: Doctoratul se poate întrerupe, pe baza unei motivaţii temeinice, cu aprobarea conducerii Universităţii, conform prevederilor contractului de studii universitare de doctorat. Perioadele de întrerupere cumulate nu pot depăşi 2 ani.

6.9. Prelungirea doctoratului: Durata desfăşurării doctoratului se prelungeşte în caz de întrerupere, corespunzător cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate de conducerea Universităţii.

6.10. Contractul de studii doctorale: Doctoratul se desfăşoară pe baza unui contract de studii doctorale încheiat între doctorand, conducătorul de doctorat şi Universitate. În acest contract sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi implicate în ciclul de studii universitare de doctorat, astfel încât să fie realizate cerinţele de asigurare a calităţii.

6.11. Model de contract de studii doctorale: Modelul de contract se elaborează în concordanţă cu prevederile regulamentului de organizare şi desfăşurare a doctoratului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare şi constituie anexă al prezentul regulament.

6.12. Programul de pregătire universitară avansată: Programul de pregătire universitară avansată se desfăşoară pe baza planului de învăţământ aprobat de Senatul Universităţii şi are o durată de 2 semestre. Aceste planuri sunt întocmite la nivelul unei facultăţi sau grupuri de facultăţi, iar calendarul activităţilor didactice (cursuri, activităţi aplicative, examene, colocvii) este acelaşi cu al celorlalte forme de învăţământ.

6.13. Planul de învăţământ al programului de pregătire universitară avansată: Planul de învăţământ cuprinde atât discipline de cunoaştere avansată în cadrul domeniului de studii de doctorat şi discipline de metodologia cercetării, cât şi module de pregătire complementară necesare pentru deschiderea orizontului profesional şi cultural (ex. a doua limbă străină, etc.) şi pentru o inserţie rapidă a absolventului de studii universitare de doctorat pe piaţa muncii.

90

6.14. Planul de învăţământ al PSUA: Programul de pregătire universitară avansată va cuprinde un număr de discipline cu un total de 8-12 ore de curs şi de activităţi aplicative pe săptămână, precum şi un program de studiu individual adecvat. Programul de pregătire universitară avansată se desfăşoară pe baza unui Plan de învăţământ, întocmit de conducătorul de doctorat şi aprobat de conducerea Şcolii Doctorale.

6.15. Conţinutul planului de învăţământ al PSUA: Planul de învăţământ al PSUA va conţine, pe lângă cursuri formative de interes general (Principii metodologice ale cercetării ştiinţifice; Managementul cunoştinţelor; Metodologia elaborării tezei de doctorat etc.) şi cel puţin trei discipline integratoare ale domeniului în care doctorandul îşi desfăşoară activitatea, stabilite de conducătorul de doctorat.

6.16. Evaluarea cunoştinţelor în programul de pregătire universitară avansată: În cadrul programului de pregătire universitară avansată, pentru a evidenţia rezultatele formării, concomitent cu sistemul de evaluare se utilizează sistemul de credite transferabile. Universitatea, prin conducerea Şcolii Doctorale, va stabili propriile reguli de evaluare a doctoranzilor şi criteriile specifice de promovare a probelor din cadrul programului de pregătire universitară avansată.

6.17. Prezenţa la cursuri pentru doctoranzii de la forma fără frecvenţă: Pentru doctoranzii de la forma fără frecvenţă, prezenţa la cursurile doctorale din cadrul PSUA este facultativă.

6.18. Calificative în PSUA: Cursurile doctorale, indiferent de forma cu sau fără frecvenţă, se finalizează cu un examen al cărui rezultat se exprimă într-unul din următoarele calificative: “foarte bine”, “bine”, “satisfăcător” şi “nesatisfăcător”. În cazul ultimelor două calificative doctorandul este obligat să repete examenul.

6.19. Durata programului de cercetare ştiinţifică: Programul de cercetare ştiinţifică are o durată de 4 semestre, respectiv 6 semestre la medicină veterinară, şi este organizată în domeniul de cercetare în care s-a consacrat conducătorul de doctorat.

91

6.20. Metode de cercetare: Cercetarea ştiinţifică se bazează pe metode cantitative şi calitative agreate de comunitatea ştiinţifică dintr-un domeniul dat.

6.21. Proiectul de cercetare ştiinţifică: Pentru promovarea doctorandului în programul de cercetare ştiinţifică, acesta susţine public un proiect de cercetare ştiinţifică.

6.22. Tema proiectului de cercetare ştiinţifică: Tema proiectului de cercetare ştiinţifică se stabileşte de către conducătorul de doctorat împreună cu doctorandul şi se corelează cu programul de pregătire universitară avansată, domeniul de expertiză al conducătorului de doctorat şi cu programele şi politica instituţională ale USAMV Cluj-Napoca.

6.23. Comisia de examinare a proiectului: Comisia de examinare a proiectului de cercetare ştiinţifică este formată din conducătorul de doctorat, în calitate de preşedinte, şi din cel puţin alţi doi specialişti cu titlul de doctor şi funcţie didactică de cel puţin conferenţiar universitar sau cercetător ştiinţific gradul II din Universitate, din domeniul de specialitate al temei propuse sau din consorţiul de cercetare stabilit potrivit prevederilor legale. Comisia este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea Şcolii Doctorale şi va putea participa la toate evaluările activităţilor doctorandului în programul de cercetare ştiinţifică.

6.24. Rezultatele evaluării proiectului: Rezultatele evaluării se exprimă printr-unul dintre următoarele calificative: “foarte bine”, “bine”, “satisfăcător” sau “nesatisfăcător”. Calificativele “foarte bine” şi “bine” permit promovarea directă a doctorandului în programul de cercetare. În cazul obţinerii calificativului “satisfăcător” sau “nesatisfăcător”, doctorandul prezintă un nou proiect.

6.25. Exmatricularea din ciclul de studii universitare de doctorat: Dacă şi la a doua susţinere a probei de promovare în programul de cercertare se obţine calificativul “satisfăcător” sau “nesatisfăcător”, doctorandul este exmatriculat din ciclul de studii universitare de doctorat. El primeşte un certificat de absolvire a

92

programului de pregătire universitară avansată din cadrul ciclului de studii universitare de doctorat.

6.26. Îndrumarea doctorandului: Programul de cercetare ştiinţifică se realizează sub îndrumarea conducătorului de doctorat, în cadrul unei echipe de cercetare ştiinţifică.

6.27. Îndrumarea doctorandului în cotutelă: În cazul doctorandului interdisciplinar, îndrumarea poate fi realizată de doi conducători de doctorat din domeniile care concură la realizarea programului original de cercetare propus de doctorand şi aprobat de Universitate. Cei doi conducători de doctorat pot să aparţină aceleiaşi instituţii de învăţământ superior sau partenerilor de consorţiu sau pot să-şi desfăsoare activitatea în două IOSUD diferite. În acest caz, între instituţii se încheie un acord de cotutelă.

6.28. Normarea îndrumării doctoratului: Activitatea de îndrumare a doctoranzilor este inclusă în norma didactică sau de cercetare a conducătorului de doctorat, potrivit reglementărilor legale în vigoare. În cazul îndrumării programului de cercetare al unui doctorand de către doi conducători de doctorat, normarea se face proporţional cu activitatea de îndrumare a fiecărui conducător de doctorat.

6.29. Acceptarea proiectului: Programul de cercetare ştiinţifică începe după acceptarea de către conducerea Universităţii a proiectului de cercetare ştiinţifică care devine, în acelaşi timp, temă pentru realizarea tezei de doctorat.

6.30. Desfăşurarea PCS: Programul de cercetare ştiinţifică se poate desfăşura în cadrul Universităţii, în cadrul institutelor Academiei Române sau al altor institute de cercetare din ţară şi străinătate, partenere într-un consorţiu cu USAMV Cluj-Napoca.

6.31. Modificarea titlurilor examenelor şi referatelor: Modificarea titlurilor referatelor de doctorat din PCS şi schimbarea cursurilor doctorale din PSUA se poate face, la cererea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat şi al Consiliului facultăţii în cadrul căreia acesta activează. Ea se aprobă de Consiliul Şcolii Doctorale a USAMV Cluj-Napoca. Schimbarea unui titlu se

93

poate face o singură dată şi trebuie să fie conformă cu domeniul în care a fost înmatriculat doctorandul.

6.32. Referatele de cercetare ştiinţifică din PCS: Referatele se susţin în faţa colectivelor de specialişti aferente specializării respective şi a unor comisii de evaluare propuse de conducătorul de doctorat, avizate de Decanul facultăţii. În accepţiunea prezentului regulament, se consideră colective de specialişti acele colective care sunt formate din cel puţin cinci membri cu titlul de doctor. Ele pot să coincidă sau nu cu colectivele de catedră. Comisiile propriu-zise de evaluare ale referatelor sunt formate din conducătorul ştiinţific şi cel puţin alţi doi specialişti cu titlul de doctor şi funcţia de cel puţin conferenţiar sau cercetător ştiinţific gradul II, de preferinţă aceleaşi persoane care au făcut parte din comisia de examinare a proiectului de cercetare.

6.33. Raportarea rezultatelor PCS: Rezultatele intermediare ale programului de cercetare sunt prezentate de doctorand spre dezbatere în cadrul Universităţii, sub forma unor rapoarte ştiinţifice. Aceste rapoarte ştiinţifice stau la baza programului de publicaţii ştiinţifice asumat de doctorand. Astfel, în perioada de pregătire a tezei de doctorat, doctorandul are obligaţia de a prezenta 3 rapoarte (referate) ştiinţifice în faţa comisiei de examinare a proiectului de cercetare ştiinţifică şi de a publica 2-3 articole în reviste recunoscute de Centrul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Scientometrie (CENAPOSS).

6.34. Susţinerea referatelor ştiinţifice din PCS: Susţinerea referatelor este publică, constituindu-se în evenimente ştiinţifice ale colectivelor de catedră sau de cercetare şi se anunţă de către conducătorul de doctorat, prin afişare la catedră sau facultate, cu cel puţin trei zile înainte de data planificată pentru prezentare. Comisia de evaluare acordă calificativele: “foarte bine”, “bine”, satisfăcător” sau “nesatisfăcător”, consecinţele acordării calificativelor “satisfăcător” şi “nesatisfăcător” concretizându-se în obligativitatea refacerii referatului respectiv şi a susţinerii lui într-o nouă şedinţă de catedră sau colectiv de cercetare.

94

6.35. Finalizarea PCS: Programul de cercetare ştiinţifică se finalizează prin prezentarea publică a tezei de doctorat.

6.36. Acoperirea cheltuielilor: Cheltuielile ocazionate de organizarea şi desfăşurarea examenelor, prezentarea proiectelor de cercetare ştiinţifică, susţinerea publică a tezei de doctorat şi eliberarea diplomei de doctor se suportă din bugetul Universităţii pentru doctoranzii cu frecvenţă, bugetaţi. Pentru doctoranzii cu taxă (cu şi fără frecvenţă), cheltuielile de susţinere publică a tezei se suportă de doctorand sub forma unei taxe suplimentare egală cu ½ din taxa ultimului an de frecventare a SUD.

6.37. Doctoratul în cotutelă: Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă naţională şi internaţională.

6.38. Acord de doctorat în cotutelă: În situaţia prevăzută la aliniatul 37, doctorandul îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat din România sau a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ţară, pe baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate.

6.39. Înmatricularea la doctorat în cotutelă: IOSUD care înmatriculează iniţial doctorandul are rolul principal, iar IOSUD care participă în cotutelă la organizarea şi desfăşurarea doctoratului are rolul de cotutelă.

6.40. Prevederile acordului de doctorat în cotutelă: Acordul prevăzut la aliniatul 4.38 cuprinde cerinţele organizării şi desfăşurării doctoratului în fiecare dintre cele două IOSUD în concordanţă cu rolul pe care fiecare şi-îl asumă în cadrul cotutelei şi cu legislaţia specifică din fiecare ţară.

6.41. Recunoaşterea reciprocă a diplomei de doctor: Acordul prevăzut la alin 4.38 prevede recunoaşterea reciprocă a titlului ştiinţific de doctor de către autorităţile de resort ale celei două ţări, pe baza competenţelor acestora şi în conformitate cu prevederile legii din fiecare ţară.

6.42. Schimbarea conducătorului de doctorat: Doctorandul poate solicita conducerii Universităţii schimbarea conducătorului de doctorat în cazul în care acesta este indisponibil

95

(pierderea calităţii de conducător de doctorat, absenţă din instituţie pe perioade mai mari de un an, subiectivism în evaluarea activităţii doctorandului, conflicte de ordin personal), sau nu respectă clauzele din contractul de studii.

6.43. Aprobarea schimbării conducătorului de doctorat: Conducerea Universităţii aprobă schimbarea după obţinerea acordului scris al unui nou conducător de doctorat, în cadrul aceluiaşi domeniu de studiu. Concomitent se poate solicita şi schimbarea temei de cercetare.

6.44. Schimbarea temei de doctorat: Doctorandul poate solicita schimbarea temei de doctorat o singură dată în timpul programului de cercetare ştiinţifică, pe baza susţinerii cu succes a unui nou proiect de cercetare.

6.45. Aprobarea schimbării temei de doctorat: Schimbarea temei tezei de doctorat se aprobă de conducerea şcolii doctorale, în cadrul aceluiaşi domeniu în care a fost înmatriculat doctorandul şi nu implică modificarea duratei ciclului de studii universitare de doctorat.

6.46. Aprobarea schimbării temei la doctoratul în cotutelă: În cazul doctoratului în cotutelă, schimbarea temei tezei de doctorat se face cu acordul ambelor IOSUD.

6.47. Regimul de taxe: Unele etape administrative ale activităţii de doctorat sunt afectate de taxe stabilite de conducerea USAMV.

6.47.1. Doctorandul care, după încheierea duratei maxime a doctoratului, stabilită de prezentul regulament în cap.6, art.7 (fără a se socoti perioadele de întrerupere), nu şi-a susţinut teza de doctorat, poate să-şi continue doctoratul timp de încă doi ani plătind o taxă anuală. Taxa anuală este stabilită de către Senatul USAMV şi se plăteşte în avans în tranşe de câte 6 luni la casieria USAMV. După plata fiecărei tranşe, doctorandul prezintă chitanţa primită la Şcoala Doctorală, unde se înregistrează în dosarul doctorandului numărul chitanţei şi suma achitată. Se aprobă susţinerea publică a tezei de doctorat numai dacă doctorandul a efectuat aceste plăţi pentru toate tranşele de 6 luni de care a beneficiat după expirarea duratei maxime

96

a doctoratului, inclusiv pentru tranşa în care cade data depunerii tezei. Cheltuielile ocazionate de susţinerea tezei se acoperă conform art. 36 al acestui capitol.

6.47.2. Din sumele încasate conform articolului precedent se reţin 30% pentru Universitate, iar restul de 70% constituie fonduri extrabugetare ale acelei catedre sau unităţi de cercetare din USAMV Cluj-Napoca din care face parte conducătorul de doctorat sau la care acesta este profesor asociat. Destinaţia acestor fonduri extrabugetare este stabilită, în concordanţă cu reglementările în vigoare, de către conducătorul de doctorat care le-a obţinut.

Capitolul 7 – Doctorandul

7.1. Calitatea de doctorand: Persoana admisǎ la doctorat are pe întreaga perioadǎ de desfǎşurare a acestuia – de la înmatricularea în ciclul de studii de doctorat pânǎ la susţinerea publicǎ a tezei de doctorat – calitatea de doctorand, calitate asimilatǎ celei de asistent cercetare pe perioada programului de pregǎtire universitarǎ avansatǎ şi de cercetǎtor ştiinţific pe perioada programului de cercetare ştiinţificǎ.

7.2. Bursa de doctorat: Doctorandul înscris la forma de învǎţǎmânt cu frecvenţǎ poate obţine bursǎ de doctorat, care se acordǎ prin concurs organizat de cǎtre Universitate.

7.3. Acordarea bursei de doctorat: Conform prevederilor contractului de studii, bursa de doctorat se acordǎ fie pe întreaga perioadǎ a studiilor universitare de doctorat, fie pe una dintre componentele doctoratului: programul de pregǎtire universitarǎ avansatǎ sau programul de cercetare ştiinţificǎ. Bursa se suspendǎ automat pentru perioadele de întrerupere a studiilor de doctorat aprobate de conducerea Universitǎţii, la cererea doctorandului.

7.4. Bursa de doctorat: Bursa de doctorat reprezintǎ, în înţelesul prezentei hotǎrâri, o indemnizaţie egalǎ cu salariul brut de asistent de cercetare pentru perioada programului de pregǎtire universitarǎ avansatǎ şi de cercetǎtor ştiinţific pentru perioada programului de cercetare ştiinţificǎ.

97

7.5. Bursa de doctorat: Bursa de doctorat se acordǎ din veniturile Universitǎţii, provenite din sume alocate de la bugetul de stat, din venituri proprii, donaţii, sponsorizǎri şi alte surse, în condiţiile legii.

7.6. Pierderea statutului de doctorand: Doctorandul exmatriculat pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevǎzute în ciclul de studii universitare de doctorat, pierde statutul de doctorand, iar dacǎ a fost bursier, el pierde în mod automat şi drepturile de bursǎ de studii. Doctoranzilor exmatriculaţi de la studiile de doctorat şi reînmatriculaţi pe locuri cu taxǎ li se pot recunoaşte, la propunerea conducǎtorului de doctorat şi cu aprobarea conducerii Şcolii Doctorale, promovarea unor probe din programul de pregǎtire universitarǎ avansatǎ.

7.7. Drepturile doctorandului cu frecvenţǎ: Pe toatǎ durata activitǎtii, doctorandul de la forma de învǎţǎmânt cu frecvenţǎ, care obţine bursǎ, beneficiazǎ de recunoaşterea vechimii în muncǎ, de alte drepturi şi obligaţii ce revin salariatului, precum şi de dreptul de a desfǎşura activitǎţi didactice prin cumul sau prin plata cu ora, potrivit contractului de studii de doctorat.

7.8. Contribuţiile pentru doctoranzii cu frecvenţǎ: Din bursele de studii doctorale, indiferent de sursa de finanţare – bugetul statului, fonduri structurale, universitate, fundaţii, etc. – nu se plătesc impozite şi contribuţii.

7.9. Vechimea în muncǎ a doctoranzilor cu frecvenţǎ: Conform legislaţiei în vigoare, perioada în care doctorandul a urmat studiile universitare de doctorat, în forma de învǎţǎmânt cu frecvenţǎ, constituie vechime în muncǎ.

7.10. Drepturile doctorandului fǎrǎ frecvenţǎ: Doctoranzii care urmeazǎ studiile în forma de învǎţǎmânt fǎrǎ frecvenţǎ şi sunt salariaţi în administraţia publicǎ, în regii autonome cu specific deosebit sau în alte unitǎţi bugetare, au dreptul la concedii de studii fǎrǎ platǎ, potrivit legislaţiei în vigoare.

7.11. Drepturile doctorandului – acordarea titlului de doctor: Doctoranzii care îndeplinesc toate obligaţiile de studiu şi cercetare prevǎzute în contract şi susţin cu succes teza de doctorat în

98

condiţiile cap. IX alin. 27, primesc titlul de doctor în domeniul de studiu abordat.

7.12. Doctoranzii cu frecvenţă pot fi angajaţi în universitate prin contracte pe perioadă determinată, în condiţiile legii, ca asistenţi în cercetare în cadrul proiectelor de cercetare sau pe alte alte posturi, sau pot fi angajaţi în afara universităţii cu condiţia respectării clauzelor prevăzute în contractul de studii;

7.13. Obligaţiile doctorandului : • Să respecte prezentul regulament şi clauzele prevăzute în contractul de studii şi în actele adiţionale, dacă este cazul; • Să respecte hotărârile Senatului şi Consiliului facultăţii privind implicarea doctoranzilor în activităţi didactice, de cercetare şi administrative în universitate; • Să se preocupe de pregătirea teoretică şi practică proprie şi să se implice în activităţile specifice ale disciplinei şi catedrei în care sunt implicaţi;

Capitolul VIII - Admiterea la studii universitare de

doctorat

8.1. Admiterea la studii universitare de doctorat: Admiterea candidaţilor la doctorat, indiferent de forma de învǎţǎmânt pentru care aceştia optează, se face prin concurs organizat anual de Şcoala Doctoralǎ a Universitǎţii, de regulǎ înainte de începutul anului universitar.

8.2. Organizarea concursului: Organizarea şi desfǎşuarea concursului de admitere la doctorat se realizeazǎ în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

8.3. Conţinutul concursului: Concursul de admitere conţine o serie de probe specifice domeniului de studiu respectiv şi un examen de competenţǎ lingvisticǎ pentru o limbǎ de circulaţie internaţionalǎ.

8.4. Înscrierea la concursul de admitere: Înscrierea la concursul de admitere la studii universitare de doctorat într-un domeniu specific se poate face indiferent de domeniul în care a fost

99

dobânditǎ diploma de licenţǎ sau masterat. Cunoştinţele specifice domeniului de studiu se verificǎ pe baza unei bibliografii cuprinzând lucrǎri de specialitate, anunţate din timp de cǎtre IOSUD – USAMV din Cluj-Napoca. Candidaţii care sunt posesori de diplome de licenţă şi master în alte domenii decât cele specifice IOSUD, trebuie să dovedească faptul că cercetarea pe care doresc să o realizeze în cadrul doctoratului îşi propune să aplice cunoştinţe dobândite anterior în domeniul de ştiinţă al doctoratului. Deasemenea, în acest caz se recomandă realizarea doctoratului în cotutelă.

8.5. Condiţii de înscriere: Absolvenţii unei instituţii de învăţământ superiror se pot înscrie la concursul de admitere la doctorat în baza diplomei de Examen de Licenţă/Master cu media generală de absolvire de minim 7,50 pentru învăţământul doctoral cu frecvenţă, bugetat. Înscrierea la concursul de admitere pentru doctoratul cu taxă (cu frecvenţă sau fără frecvenţă), nu este condiţionată de medie.

8.6. Actele necesare pentru înscrierea la concurs : • fişa de înscriere; • curriculum vitae; • lista lucrărilor ştiinţifice publicate; • dovada competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională; • copie legalizată după certificatul de naştere; • copie legalizată după certificatul de căsătorie (dacă prin căsătorie s-a schimbat numele de familie); • copie legalizată după diploma de bacalaureat; • copie legalizată după diploma de licenţă şi copie xerox după foaia matricolă; • copie legalizată după diploma de masterat şi copie xerox după foaia matricolă corespunzătoare, în cazul candidaţilor care au absolvit astfel de studii.

8.7. Examenul de competenţǎ lingvisticǎ: Examenul de competenţǎ lingvisticǎ se susţine la catedrele de limbi strǎine ale Universitǎţii, care elibereazǎ un certificat de competenţǎ lingvisticǎ.

100

8.8. Certificatul de competenţǎ lingvisticǎ: Dacǎ un candidat a obţinut, în ultimii doi ani calendaristici, un certificat de competenţǎ lingvisticǎ cu recunoaştere internaţionalǎ (TOEFL sau Cambridge), examenul de competenţǎ lingvisticǎ nu mai este necesar.

8.9. Candidaţii de la specializarea limbi moderne: Pentru candidaţii care au absolvit o specializare în domeniul limbilor de circulaţie internaţională sau o specializare dublă având o componentă în domeniul limbilor de circulaţie internaţională, nu este necesară prezentarea certificatului de competenţă lingvistică.

8.10. Participarea la concursul de admitere. Au dreptul sǎ participe la concursul de admitere la doctorat numai absolvenţii studiilor universitare de licenţă de masterat.

8.11. Absolvenţii învǎţǎmântului universitar cu diplome de licenţǎ sau echivalente, eliberate pânǎ în anul absolvirii primei promoţii de licenţǎ organizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, au dreptul sǎ participe la concursul de admitere la doctorat fǎrǎ sǎ fi absolvit ciclul studiilor universitare de masterat.

8.12. Candidaţii care au fost exmatriculaţi de la studii universitare de doctorat au dreptul sǎ se înscrie la un nou concurs de admitere pe locuri cu taxǎ, indiferent de forma de învǎţǎmânt.

8.13. Comisiile de admitere. Comisiile de admitere la studii doctorale sunt formate din 3-5 membri şi se constituie din conducǎtori de doctorat din acelaşi domeniu sau din domenii apropiate, propuse, pe domenii de specialitate, de catedră, avizate de Consiliul facultăţii, aprobate de conducerea Şcolii Doctorale şi de conducerea Universitǎţii.

8.14. Validarea rezultatelor admiterii. Validarea rezultatelor admiterii şi înmatricularea candidaţilor reuşiţi la concurs se fac prin decizii ale conducerii Şcolii Doctorale, aprobate de cǎtre Rectorul Universitǎţii.

8.15. Completarea contractului de studii. În termen de 30 de zile de la înmatriculare, conducǎtorul de doctorat şi doctorandul

101

vor completa un contract de studii, dupǎ modelul anexat prezentului regulament.

Capitolul IX - Elaborarea şi susţinerea tezei de doctorat

9.1. Conţinutul tezei de doctorat: În cazul doctoratului

ştiinţific, teza de doctorat trebuie să demonstreze cunoaşterea ştiinţifică avansată a temei abordate, să conţină elemente originale în dezvoltarea sau soluţionarea temei precum şi modalităţi de validare ştiinţifică a acestora.

9.2. Cerinţe pentru teza de doctorat: • Teza de doctorat se elaborează conform cerinţelor stabilite de conducătorul de doctorat în condiţiile prezentului regulament. Se recomandă ca: • Teza de doctorat trebuie să fie compusă din părţi/capitole standard: cuprins, introducere, stadiul actual al cunoaşterii, contribuţii originale (material şi metode, rezultate şi discuţii, concluzii), bibliografie, anexe (dacă este cazul); • Titlul tezei trebuie să fie concret şi să reflecte conţinutul cercetării; • Stadiul cunoaşterii trebuie să reprezinte aproximativ 33%, iar cercetarea proprie 66% din volumul tezei, fără stabilirea unui număr obligatoriu de pagini, nici pentru teză, nici pentru părţile ei componente; • Redactarea lucrării trebuie să fie realizată conform normelor internaţionale pentu lucrări ştiinţifice din domeniul respectiv.

9.3. Condiţii de depunere a tezei: Pentru susţinerea publică teza se depune la Rectoratul USAMV în patru exemplare, cu acordul scris al conducătorului de doctorat şi cu avizul directorului Şcolii Doctorale.

9.4. Condiţii de depunere a tezei în cotutelă: În cazul doctoratului în cotutelă, teza de doctorat se depune la IOSUD care a făcut înmatricularea iniţială doctorandului, împreună cu referinţele favorabile ale celor doi conducători de doctorat şi cu sinteza analizei preliminare prevăzute la aliniatul 7 al prezentului capitol.

102

9.5. Documentele anexe depunerii: La depunerea tezei, doctorandul va prezenta următoarele acte: • Cerere de depunere a tezei – 2 exemplare; • Propunere comisie – 2 exemplare; • Fişa personală – 2 exemplare; • Curriculum vitae – 2 exemplare; • Listă lucrări – 2 exemplare; • Extras din procesul verbal al şedinţei de catedră/colectivului de cercetare în care a fost prezentată teza – 2 exemplare; • Referatul conducătorului – 2 exemplare; • Titlul tezei tradus în limba engleză semnat de conducătorul ştiinţific şi de doctorand – 1 exemplar.

9.6. Redactarea tezei. Teza de doctorat se elaborează în limba română, dar ea poate fi redactată şi într-o limbă de circulaţie internaţională, conform prevederilor contractului de studii de doctorat.

9.7. Analiza tezei: Teza de doctorat finalizată este supusă unei analize preliminare în cadrul catedrei de specialitate sau colectivului de cercetare, înainte de a fi propusă evaluării de către membrii comisiei de doctorat. Conducerea catedrei sau colectivului de cercetare va trimite Şcolii Doctorale a USAMV o sinteză privind rezultatul analizei preliminare a tezei.

9.8. Evaluarea tezei. Conducerea Şcolii Doctorale trimite teza de doctorat spre evaluare membrilor unei comisii de specialişti, denumită în continuare comisie de doctorat. Ea este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea Şcolii Doctorale.

9.9. Alcătuirea comisiei de doctorat. Comisia de doctorat este alcătuită din preşedinte, conducătorul de doctorat şi trei referenţi oficiali, dintre care cel puţin doi îşi desfăşoară activitatea în afara IOSUD respective.

9.10. Preşedintele comisiei de doctorat. Preşedintele comisiei este un reprezentant al conducerii Universităţii, de regulă Decanul facultăţii sau Şeful de catedră la care activează conducătorul de doctorat.

103

9.11. Referenţii oficiali. Referenţii oficiali sunt specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat, au titlul de doctor şi au funcţia didactică de cel puţin conferenţiar universitar sau cercetător ştiinţific principal gradul I.

9.12. Referenţii oficiali din străinătate. Din comisie pot face parte şi specialişti din alte ţări, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. 11.

9.13. Alcătuirea comisiei de doctorat în cotutelă. În cazul doctoratului în cotutelă, comisia pentru susţinerea publică a tezei de doctorat cuprinde reprezentanţi ai ambelor IOSUD. Comisia de doctorat poate fi completată cu 1-2 referenţi provenind din alte instituţii de învăţământ superior, la propunerea conducătorilor de doctorat. Preşedintele comisiei este un reprezentant al conducerii IOSUD, conform alin.10, care organizează susţinerea publică a tezei de doctorat.

9.14. Depunerea referatelor de analiză. Referenţii oficiali au obligaţia să depună referatele de analiză la conducerea Şcolii Doctorale în termen de cel mult 30 de zile de la primirea tezei de doctorat. În cazul în care unul sau mai mulţi referenţi oficiali apreciază în mod justificat că teza de doctorat este nesatisfăcătoare, aceasta va trebui refăcută. Teza de doctorat refăcută se depune la conducerea Şcolii Doctorale, cu acordul scris al conducătorului de doctorat şi al referenţilor implicaţi.

9.15. Schimbarea referenţilor oficiali. În cazul în care unul dintre referenţii oficiali din comisia de doctorat devine indisponibil, el poate fi schimbat la propunerea conducătorului de doctorat şi cu acordul conducerii Şcolii Doctorale şi aprobarea Rectorului Universităţii.

9.16. Organizarea susţinerii publice. Organizarea susţinerii publice a tezei de doctorat poate fi demarată, la propunerea directorului Şcolii Doctorale, numai dacă toate referatele membrilor comisiei de doctorat sunt favorabile.

9.17. Desfăşurarea prezentării publice a tezei de doctorat. Şedinţa de susţinere publică a tezei de doctorat se defăşoară astfel:

104

• prezentarea succintă a activităţii ştiinţifice a doctorandului; • prezentarea membrilor comisiei de doctorat; • prezentarea tezei de către doctorand; • prezentarea referatelor de către conducătorul ştiinţific şi de către referenţii oficiali; • prezentarea, de către preşedintele comisiei, a întrebărilor şi observaţiilor formulate în scris de specialiştii care au consultat teza sau rezumatul tezei; • întrebări formulate de membrii comisiei sau de specialiştii prezenţi la susţinerea publică; • răspunsuri ale doctorandului la întrebările şi sugestiile formulate; • aprecieri formulate de către specialiştii prezenţi la susţinerea publică; • comisia se retrage pentru deliberare asupra calificativului acordat tezei.

9.18. Informarea comunităţii ştiinţifice. Conducerea Şcolii Doctorale a USAMV Cluj-Napoca informează comunitatea ştiinţifică de specialitate asupra conţinutului tezei de doctorat aprobate în vederea susţinerii publice, asigurând accesul la conţinutul lucrării în biblioteca instituţiei şi folosind anunţul scris şi afişarea electronică pe site-ul instituţiei.

9.19. Rezumatul tezei de doctorat. Doctorandul va elabora un rezumat al tezei de doctorat, în limba română şi în limba engleză, pe care îl transmite unor specialişti în domeniu, din ţară şi din străinătate, pentru obţinerea unor puncte de vedere necesare evaluării, pe ansamblu, a rezultatelor doctorandului. În situaţia în care teza este scrisă într-o limbă de circulaţie internaţională, rezumatul tezei de doctorat se scrie obligatoriu şi în limba română.

9.20. Evaluarea rezumatului tezei de doctorat. Opiniile exprimate în scris de către specialişti, pe baza rezumatelor tezei de doctorat, se transmit preşedintelui comisiei de doctorat. Aceste opinii au rol consultativ.

9.21. Susţinerea tezei de doctorat. Teza de doctorat se susţine în şedinţa publică în faţa comisiei de doctorat în care sunt

105

prezenţi cel puţin patru din cei cinci membri. Prezenţa preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat este obligatorie.

9.22. Susţinerea tezei de doctorat. Data şi locul susţinerii tezei de doctorat se afişează la sediul USAMV Cluj-Napoca cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită de preşedintele comisiei de doctorat.

9.23. Susţinerea tezei într-o limbă de circulaţie internaţională. În cazul tezei de doctorat redactate într-o limbă de circulaţie internaţională, susţinerea publică se poate face în limba respectivă. Dacă există o solicitare din partea comisiei sau a celor prezenţi la susţinerea publică a tezei într-o limbă străină, se va asigura traducerea (simultană) în limba română.

9.24. Susţinerea tezei – dezbatere ştiinţifică. Susţinerea publică a tezei de doctorat se constituie într-o dezbatere ştiinţifică şi profesională la care participă doctorandul, membrii comisiei şi specialiştii aflaţi în sală. Dezbaterea se axează pe elemente de originalitate şi excelenţă ale tezei de doctorat, precum şi pe recunoaşterea valorică a rezultatelor obţinute.

9.25. Evaluarea tezei de doctorat. Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat, a referatelor oficiale şi a dezbaterilor, comisia evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie spre validare Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Calificativul se acordă prin vot majoritar simplu şi el poate fi: foarte bine, bine şi satisfăcător.

9.26. În cazul absenţei justificate a unuia dintre referenţii oficiali, acesta va transmite ISOUD la care se susţine teza referatul de apreciere al tezei împreună cu un plic sigilat conţinând calificativul pentru care votează.

9.27. Comunicarea hotărârii comisiei. După deliberarea din cadrul comisiei, preşedintele comunică în şedinţa publică hotărârea acesteia. Atribuirea titlului de “Doctor” se face numai în cazul în care calificativul acordat tezei de către comisie este “foarte bine” sau “bine”.

106

9.28. Resusţinerea tezei de doctorat. În cazul atribuirii calificativului “satisfăcător”, comisia va preciza elementele de conţinut care urmează a fi refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă susţinere publică a tezei.

Capitolul X - Conferirea titlului de Doctor şi eliberarea

diplomei

10.1. Dosarul doctorandului. Hotărârea comisiei de doctorat de a acorda titlul de doctor se înaintează conducerii Şcolii Doctorale pentru a completa dosarul doctorandului.

10.2. Validarea hotărârii comisiei de doctorat. Rectoratul Universităţii transmite dosarul de doctorat şi un exemplar al tezei de doctorat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării în vederea validării hotărârii comisiei de doctorat de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

10.3. Înmânarea diplomei de doctor. Înmânarea diplomei de “Doctor” se face de către secretariatul Rectoratului USAMV. Atunci când este posibil, înmânarea diplomelor de doctor poate fi făcută în cadru festiv, prilejuit de evenimente deosebite în viaţa USAMV şi a facultăţilor sale.

Capitolul XI - Prevederi finale şi tranzitorii

11.1. Relaţiile cu reglementările anterioare: Doctoranzii înscrişi anterior aprobării prezentului Regulament beneficiază de toate prevederile metodologiei anterioare ale USAMV, privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului.

11.2. Modificarea regimului de taxe. Cuantumul taxelor anuale pentru doctoratul în regim “cu taxă”, pentru forma cu frecvenţă şi pentru cea fără frecvenţă, se stabileşte diferenţiat, în fiecare an universitar, de către Senatul USAMV şi se comunică din timp celor interesaţi.

11.4. Baza de calcul pentru stabilirea cuantumului taxelor anuale aferente SUD o constituie cheltuielile directe şi indirecte

107

ocazionate de PSUA şi PCS şi corelarea acestora cu finanţarea asigurată de MECI pentru un student la ciclul de studii doctorale. Taxa anuală se anunţă cu 15 zile înainte de sfârşitul anului universitar în curs şi începerea noului an universitar.

11.5. Intrarea în vigoare. Dispoziţiile prezentului regulament se vor aplica începând adoptării lui de către Senatul USAMV Cluj-Napoca.

108

Regulamentul Pentru Finalizarea Studiilor

Art. 1. Modul de susţinere a examenului de finalizare a studiilor în USAMV Cluj-Napoca este reglementat prin Regulamentul propriu al USAMV, elaborat pe baza Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării Nr. 295 din 2007.

Art. 2. În cazul întreruperii studiilor, studenţii care au obţinut cel puţin jumătate din totalul de credite prevăzute în planul de învăţământ pot primi la cerere un act de studiu, numit "atestat de studii universitare generale", conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 3. Se pot prezenta la examenul de finalizare a studiilor doar persoanele care au calitatea de absolvenţi, adică cei care au parcurs integral planul de învăţământ prevăzut pentru ciclul şi specializarea respectivă.

Art. 4. Dacă la sfârşitul duratei legale a programului de studii studentul nu a obţinut toate creditele stabilite în planul de învăţământ, el poate solicita prelungirea duratei de studiu în regim cu taxă pentru disciplinele nepromovate şi nu poate beneficia de facilităţile prevăzute de lege pentru studenţi pe durata acestei prelungiri. Studentul trebuie să satisfacă cerinţele planului de învăţământ al promoţiei cu care îşi încheie studiile. În acest caz, solicitantul va avea statutul de student şcolarizat în regim cu taxă, atât pentru disciplinele nepromovate, cât şi pentru disciplinele apărute ca diferenţe ca urmare a eventualei modificări a planului de învăţământ.

Art. 5. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de finalizare se efectuează cu cel putin 15 zile înainte de începerea examenului, la decanatul facultăţii unde sunt înmatriculaţi.

109

Art. 6. Studiile în învăţământul universitar ciclul I (licenta Bologna – 3 si 4 ani) precum şi absolventii de la specializarea Medicină Veterinară, 6 ani, se încheie cu examen de licenţă. Studiile în învatamântul universitar de lunga durata (5 ani) se încheie cu examen de diploma.

Art. 7. Examenul de licenţă şi examenul de diplomă constau din 2 probe stabilite de senatul universitar şi anume:

a) Proba 1 - Evaluarea cunoştintelor fundamentale şi de specialitate;

b) Proba 2 - Prezentarea şi sustinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă.

Art. 8. Senatul va decide şi va înscrie, cu cel puţin 6 luni înaite de examen, la propunerea consiliilor profesorale, modul de susţinere (scris, oral, proba practica) pentru fiecare din cele două probe ale examenului. La fiecare probă, examinarea se încheie cu acordarea unor note: Media de promovare a fiecarei probe este cel puţin 5, iar media de promovare a examenului este cel puţin 6. Senatul universităţii decide, la propunerea consiliilor profesorale ale facultăţilor, dacă recunoaşte promovarea unor probe susţinute în sesiunile anterioare.

Art. 9. Studiile universitare de masterat se încheie cu examen de disertaţie. Examenul de disertatie constă în prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie.

Art. 10. Programul de pregătire universitară avansată, din cadrul studiilor universitare de doctorat se finalizează prin promovarea examenelor stabilite de Şcoala Doctorală prin programul de pregătire, cu aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). În cazul nepromovarii în programul de cercetare ştiinţifică, doctorandul este exmatriculat din ciclul de studii universitare de doctorat şi primeste un certificat de absolvire a

110

programului de pregătire universitară avansată din cadrul ciclului de studii universitare de doctorat.

Art. 11. Eventualele contestatii privind rezultatele unei probe se depun, la secretariatul facultatii în termen de 24 ore de la comunicarea/afisarea rezultatelor şi se rezolvă în termen de 48 ore de la data încheierii depunerii contestatiilor, de catre Comisia de analiză a contestaţiilor - numită de Senatul Universităţii. Soluţiile oferite de comisie sunt definitive.

Art. 12. Un examen de finalizare a studiilor se poate repeta într-o sesiune ulterioară cu suportarea de catre candidat a cheltuielilor aferente, în conformitate cu reglementarile senatului, stabilite conform legii.

Art. 13 Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării lui de către Senatul USAMV Cluj-Napoca din 17.12.2008.La data intrării în vigoare a prezentului regulament, orice dispoziţii contrare se abrogă.

111

Regulament Privind Organizarea Şi Funcţionarea Căminelor Studenţeşti

CAP.I. DISPOZIŢII GENERALE Art.1. Căminul este o subunitate aflată în proprietatea şi

administrarea USAMV Cluj-Napoca destinată asigurării condiţiilor de viaţă, odihnă şi studiu pentru studenţi.

USAMV Cluj-Napoca, prin intermediul Direcţiei generale administrative (D.G.A.) şi a Serviciului social închiriază studenţilor pe durata unui an universitar spaţiile de cazare existente, iar pe durata vacanţelor închiriază spaţiile de cazare aprobate în regim hotelier persoanelor fizice şi juridice conform taxelor stabilite de către conducerea universitatii prin Consiliul de administratie. Consiliul de administraţie şi DGA gestionează camerele de oaspeţi şi celelalte spaţii aferente locaţiilor Serviciului Social şi soluţionează toate deficienţele apărute în activitatea căminelor.

Art.2. Conducerea universităţii, prin Consiliul de

administraţie, prorectorul social administrativ, Direcţia general administrativă (D.G.A.), Serviciul Social, administrator şi consiliul de cămin studenţesc coordonează întreaga activitate din cămin, asigurând întreţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a acestuia.

Art.3. Activitatea efectivă din cămin este condusă de către

prodecan (prodecani) prin administratorul de cămin şi consiliul studenţesc de cămin în colaborare directă cu D.G.A. şi Serviciul Social. Prodecanul (prodecani), Consiliul de cămin şi administratorul alcătuiesc împreună administraţia căminului.

Prodecan (prodecani) reprezintă Consiliul facultăţii (facultăţilor) în administraţia căminului şi coordonează activităţile legate de cazare, decazare, asigurarea condiţiilor de viaţă şi studiu optime, şi avizează sancţiunile aplicate studenţilor.

112

Administratorul este gestionarul întregului inventar, răspunzând de organizarea şi funcţionarea în condiţii optime posibile a administraţiei căminului, cu tot ceea ce implică această activitate .

Administraţia căminului reprezintă garantul transpunerii în practică a strategiei elaborate de conducerea universităţii precum şi a altor norme care reglementează viaţa şi activitatea profesională, socială şi educativă din cămin

Art.4. La începutul fiecărui an universitar, instituţia de

învăţământ superior prin Direcţia generală administrativă şi Serviciul social predă în folosinţă administraţiei căminul inventarul în stare corespunzătoare.

Periodic conducerea instituţiei şi Senatul, vor analiza activitatea căminelor în prezenţa factorilor cu sarcini în căminele studenţeşti.

Art.5. Conducerea instituţiei de învăţământ superior

asigură încadrarea căminului cu personal, potrivit dispoziţiilor legale, stabilindu-i sarcini precise în baza actelor normative şi a prezentului regulament.

Art.6. Serviciul de pază se asigură, de regulă de către

portari, sau unităţi de pază specializate. Principalele atribuţii ale personalului care asigură paza

sunt: – să cunoască şi să aplice prevederile prezentului regulament; – să nu părăsească locul de efectuare a serviciului pe durata acestuia; – să ofere relaţiile ce-i sunt solicitate persoanelor interesate; – să legitimeze persoanele care intră în cămin şi să le înscrie în registrul de poartă; – să înscrie în condica de procese verbal orice bun material al căminului scos din cămin, pentru care există aprobare prealabilă;

113

– să consemneze în condica de procese verbal de predare-primire a postului de pază, constatările deosebite din timpul serviciului; – să vegheze asupra utilizării raţionale a energiei electrice, apei, gazului şi a celorlalte materiale consumabile din cămin; – să informeze administraţia (administrator şi consiliul de cămin) asupra problemelor ivite în timpul serviciului. – să execute sarcinile administrative solicitate de către administraţia căminului în conformitate cu fişa postului.

CAP.II. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE

CAZARE ŞI A CELEI ADMINISTRATIVE ÎN CĂMIN Art.7. În căminele studenţeşti se cazează persoane care au

domiciliul stabil în afara centrului universitar (peste 20 km), în această ordine de priorităţi:

1. studenţii şi masteranzii integralişti de la învăţământul bugetat (de stat), forma zi, prima facultate, în ordinea descrescândă a mediilor (cazarea studenţilor trebuind să dea prioritate criteriilor performanţei profesionale),

2. studenţii români orfani de ambii părinţi şi cei proveniţi din centre de plasament,

3. studenţii căsătoriţi, doctoranzii şi cei cu situaţie materială precară (cazuri sociale), cu respectarea art.7, alin.1 şi cu depunerea documentelor justificative.

4. studenţii cu rezultate deosebite în activitatea de cercetare, sportivă, culturală sau organizaţională;

5. alte categorii de persoane care au activitate în universitate, dacă îndeplinesc criteriile cerute şi au respectat întocmai clauzele contractului de închiriere şi prevederile Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea căminului studenţesc în anii anteriori solicitării.

În limita spaţiului disponibil, în cămin pot fi cazaţi şi studenţi de la învăţământul de zi cu taxă sau la a doua facultate, cu condiţia plăţii integrale a costului locului de cazare, nesubvenţionat

114

(regie plus subvenţie). Unde este cazul, închirierea locurilor rămase libere în timpul anului universitar şi nesolicitate de către studenţii universităţii noastre vor fi oferite pieţei, la tarif nesubvenţionat şi negociat de D.G.A. şi Serviciul Social.

Cetăţenii străini bursieri ai statului român aflaţi în ţara noastră (studenţi, doctoranzi, postuniversitari etc.), inclusiv cetăţenii din anul pregătitor, sunt cazaţi în aceleaşi condiţii ca şi studenţii români. Aceştia, dacă sunt însoţiţi de membrii de familie necuprinşi într-o formă de învăţământ, au obligaţia să le asigure, pe cont propriu, cazarea în alte spaţii decât căminele studenţeşti.

În mod excepţional, pot fi închiriate spaţiile excedentare, nesolicitate de studenţi, unor cadre didactice tinere de până la 35 de ani, pe perioade de maximum 1 an.

Art.8. La nivel de universitate se constituie Comisia de

cazare pe universitate, compusă din: - Prorector social administrativ – preşedinte comisie - Prodedecanii facultăţilor - Director general administrativ - Sef Serviciu social - Reprezentantul studenţilor în Biroul Senatului

Comisiei îi revine responsabilitatea organizării întregii activităţi de cazare a studenţilor în cămine. În acest sens va repartiza locurile de cazare pe facultăţi, va gestiona solicitările studenţilor căsătoriţi şi a cazurilor speciale.

La nivelul fiecărei facultăţi se constituie Comisia de cazare pe facultate compusă din: - Prodecan – preşedinte comisie - Administrator cămin - 2 membrii ai organizaţiilor studenţeşti - Secretar facultate

Comisiei de cazare pe facultate îi revine sarcina să repartizeze locurile de cazare pe anii de studiu şi să întocmească listele de cazare, în limita locurilor alocate facultăţii.

115

Listele de cazare, vizate de către preşedintele comisiei pe universitate vor fi înaintate Direcţiei generale administrative care, prin Serviciului social şi administraţia căminelor, vor îndeplini sarcinile destinate cazării în cămine. (vezi art. 10).

Art.9. Cazarea studenţilor în cămin se face pe baza unei

cereri înregistrate depuse la administraţia căminului care este arondat facultăţii, până în ultima zi de curs a anului universitar, de către studenţii din anul II-VI şi masteranzii anul II, iar de către cei din anul I la decanat în termen de 3 zile după afişarea listelor cu candidaţii admişi în urma concursului de admitere.

Cererile de cazare înregistrate ale studenţilor căsătoriţi se depun la Serviciul social pâna la data de 30 august şi vor fi aprobate de către Comisia de cazare pe universitate.

Cererile de cazare înregistrate ale personalului angajat sub 35 de ani şi cazurile speciale se depun la Serviciul social până la data de 30 august şi vor fi aprobate de către Consiliul de administraţie al universităţii.

Cererile de cazare înregistrate de studenţi şi depuse la administraţia caminului se aprobă de către Comisia de cazare pe facultate în funcţie de următoarele criterii: situaţia la învăţătură până la data de 15 septembrie (după terminarea perioadei sesiunii de restanţe), activitatea şi realizările conexe (cercetare, sportivă, culturală sau organizaţională), comportamentul social, situaţia materială, ţinând cont de unele situaţii speciale (îmbolnăviri grave, subite, deplasări în străinătate etc.).

Studentul care nu a depus cererea de cazare în termen sau nu se prezintă personal pentru a fi cazat în intervalul de timp stabilit de Consiliul de cămin, va putea fi primit în cămin numai în eventualitatea rămânerii de spaţiu disponibil, neexistând obligaţia, din partea instituţiei, de a-l caza, chiar dacă îndeplineşte toate celelalte criterii cerute.

Studenţii care au datorii neachitate, din anii precedenţi, faţă de universitate nu vor putea fi cazaţi decât după ce fac dovada

116

achitării acestora şi vor fi cazaţi numai în limita locurilor rămase neocupate.

Cererile studenţilor care au fost sancţionaţi în anul universitar precedent se discută separat de către Comisia de cazare pe universitate, aceasta având posibilitatea să respingă aceste solicitări.

Listele definitive cu cei cazaţi se afişează cu cel puţin o săptămână înainte de data cazării pe site-ul USAMV (www.usamvcluj.ro/cazare) şi la locaţiile de cazare arondate fiecărei facultăţi şi se înaintează prin Serviciul Social administraţiei căminelor care preiau acţiunea efectivă de cazare.

Listele se pot contesta în cel mult 2 zile de la afişare, răspunsul la contestaţii comunicându-se în 24 de ore de la depunerea lor.

Art.10. Cazarea efectivă se face în perioada stabilită

respectându-se următoarele priorităţi: studenţii de anul I, studenţii căsătoriţi, doctoranzii şi masteranzii, cazurile sociale şi personalul angajat care au cererile de cazare aprobate.

Locurile rămase disponibile după data de 30 octombrie vor fi redistribuite de către Comisia de cazare pe universitate în funcţie de priorităţi, după analiza fiecărui caz în parte.

Primirea şi repartizarea în cămin a studenţilor se face de către prodecan, administrator şi consiliul de cămin cu cel mult 3 zile înainte de a începe anul universitar, conform prevederilor prezentului regulament.

Pentru organizarea acţiunii de cazare consiliul de cămin va fi prezent la locul desfăşurării cazării cu cel puţin 5 zile înainte de începerea activităţii de cazare.

Art.11. La intrare în cămin, studenţii semnează Contractul

de închiriere cu administratorul şi primesc în folosinţă, pe bază de proces verbal individual, cazarmamentul şi alte obiecte de inventar, pe bază de proces verbal colectiv, în cazul responsabilului de cameră numit de către consiliu, bunurile de inventar din cameră.

117

Totodată le sunt aduse la cunoştinţă studenţilor, de către consiliul de cămin, obligaţiile pe care le au în ceea ce priveşte activitatea căminului. Fiecare student căminizat va primi la semnarea contractului de închiriere o copie a prezentului regulament.

Art.12. Accesul persoanelor cazate în cămin se face numai

pe baza legitimaţiei de cămin eliberată la cazare şi vizată la zi de către administraţie, odată cu achitarea regiei de cămin.

În cazul atribuirii cartelei electronice de identificare, studentul are obligaţia de a efectua acesul în cămin numai pe baza cartelei care are şi funcţia de cheie de intrare în cămin.

Bursierii Statului Român, studenţii care provin din Centrele de plasament sau cei care beneficiază de alte gratuităţi, au obligaţia de a-şi viza legitimaţia de cămin regulat, în perioada în care se achită taxa de cămin.

Locatarii căminului pot să primească vizite până la ora 22 (poarta căminului se va închide la ora 24). Vizitatorilor li se vor solicita de către personalul de pază din cămine actele de identitate pe durata efectuării vizitei pentru a fi înregistraţi în registrul de vizitatori.

Prezentarea legitimaţiei de cămin, a cartelei electonice de identificare sau/şi a actelor de identitate a persoanelor aflate în interiorul căminului, este obligatorie dacă solicitarea este făcută de administraţia sau serviciul de pază din cămin sau de persoane din conducerea universităţii (rector, prorectori, director, prodecani, şef serviciul social, comisie de control) .

CAP. III. CONSILIUL STUDENŢESC DE CĂMIN Art.13. Consiliul studenţesc de cămin este format din 9-11

persoane. Consiliul este compus din reprezentanţi ai anilor de studii, repartizaţi după ponderea studenţilor de la fiecare facultate, care locuiesc în cămin şi sunt studenţi merituoşi, motivaţi şi dornici să se implice în procesul de conducere a activităţii din cămin.

118

Pentru constituirea anuală consiliului de cămin, fiecare an de studiu îşi va delega câte un reprezentant, conform paragrafului anterior, care în baza delegării prin proces verbal va candida pentru un loc în consiliul de cămin. Alegerea membrilor se face prin vot, la care participă toţi reprezentanţii delegaţi care nu au fost revocaţi din motive bine întemeiate. La şedinţele de alegeri vor participa ca invitaţi prodecanii facultăţilor care au studenţi cazaţi în cămin şi administratorul de cămin.

Consiliul de cămin urmează să desemneze biroul executiv, format din preşedinte şi vicepreşedinte şi să precizeze atribuţiile celorlalţi consilieri.

Consiliul de cămin desemnează şefii de palier din rândul membrilor consiliului. Şeful de palier are următoarele atribuţii: - veghează şi răspunde de respectarea ordinii şi liniştii pe etajul la care este desemnat; - să întocmească graficul privind curăţenia în spaţiile comune;- urmăreşte curăţenia în camere şi spaţiile comune conform graficelor întocmite; - aduce la cunoştinţa preşedintelui de cămin şi/sau administratorului orice problemă care se iveşte pe palierul său. - propune consiliului de cămin sancţiunile prevăzute în prezentul regulament şi în contractul de închiriere.

Se recomandă ca la alegerile studenţilor pentru desemnarea membrilor în Consiliul faculăţii şi a membrilor în Senat, să fie propuşi şi preşedinţii Comitetelor de cămin care, datorită reprezentativităţii lor în masa de studenţi căminizaţi, pot furniza o informare corectă şi legitimă a problemelor legate de cazarea studenţilor.

Art.14. Administratorul îndeplineşte funcţia de secretar-

casier al consiliului studenţesc de cămin şi face parte din biroul executiv, cu drept de vot.

Art.15. Adunarea generală a studenţilor căminişti sau a

reprezentanţilor acestora se convocă de către consiliul de cămin, de

119

regulă anual sau de câte ori este nevoie pentru a se dezbate probleme deosebite. Aceasta poate fi convocată şi la cererea unei treimi din numărul celor cazaţi în cămin, pe bază de tabel şi semnătură.

Preşedintele, membrii consiliului studenţesc de cămin pot fi revocaţi de către Consiliul de administraţie al USAMV Cluj-Napoca, consiliu de cămin sau de anul de studii care i-a delegat, cu majoritate simplă de voturi, din motive obiective (indiferenţă faţă de activitatea din cămin, neîndeplinirea sarcinilor care îi revin, săvârşirea unor fapte de indisciplină, rezultate slabe la învăţătură, abateri de la etica şi morala universitară, etc.) încurajându-se şi pe această cale performanţele profesionale şi etica universitară.

Art. 16 Atribuţiile consiliului studenţesc de cămin sunt:

a) contribuie la buna desfăşurare a activităţii din cămin; b) asigură, cunoaşterea şi respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare a căminului şi a altor acte normative care reglementează viaţa universitară; c) aduce la îndeplinire, cu sprijinul instituţiei de învăţământ superior, sarcinile stabilite de organele medico-sanitare şi de pază contra incendiilor; d) propune conducerii instituţiei completarea dotării cu cazarmament şi alte bunuri, înlocuirea celor ce nu mai pot fi folosite, necesarul materialelor de curăţenie, precum şi dotarea cu unele obiecte necesare în acţiunile culturale şi sportiv distractive; e) propune instituţiei principalele lucrări de reparaţii şi amenajări la clădire şi instalaţii, repararea mobilierului şi cazarmamentului; f) se preocupă de reducerea cheltuielilor legate de consumul de energie electrică, termică, apă, materiale de întreţinere, în care scop instituţia de învăţământ pune la dispoziţia administraţiei datele cu privire la aceste cheltuieli; g) repartizează studenţii în camere, numeşte responsabilii de camere şi de etaje, asigură ca bunurile aflate în cameră să fie preluate de studenţi pe bază de proces verbal, înregistrează în cartea de imobil

120

persoanele cazate, obţine viza de flotant în mod organizat şi întocmeşte evidenţa nominală a celor cazaţi; h)sesizează conducerea instituţiei de învăţământ de neîndeplinirea obligaţiilor de către personalul retribuit; i) asigură şi verifică efectuarea de către studenţi a curăţeniei generale a căminului înainte de plecarea în vacanţă; j) efectuează controlul periodic în camere pentru constatarea abaterilor de la regulament şi celelalte reglementări referitoare la cămin şi aplică sancţiunile care-i cad în competenţă; popularizează hotărârile de sancţionare şi informează decanatul; k) analizează abaterile studenţilor şi propune Consiliului Facultăţii sancţiunile care nu-i cad în competenţă; l) aplică sancţiunile prevăzute la art.23 lit. a, b, c. m) propune anual spre aprobare Consiliului de administraţie a USAMV Cluj-Napoca, suma necesară per student pentru constituirea fondului de cămin. Fondul de cămin este stabilit în funţie de Planul anual de activităţi propus de Consiliul de cămin pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare a stuntudenţilor din cămin. Incasarea sumelor stabilite şi gestionarea lor se efectuează exclusiv prin casieria universităţii (chitanţier de la casieria universităţii) de către administratorul căminului care are şi calitatea de secretar casier.

Consiliul de cămin va folosi sumele numai conform obiectivelor din Planul de activităţi anual, pe bază de referate şi facturi. Obiectele achiziţionate din fondul de cămin vor rămâne în dotarea universităţii.

Anual, în luna iulie, consiliul studenţesc de cămin va prezenta Consiliului de Administraţie un raport de activitate incluzând şi utilizarea sumelor încasate prin fondul de cămin.

n). propune anual spre aprobare Consiliului de administraţie a USAMV Cluj-Napoca, lista cu amenzile ce urmeaza a fi aplicate ca urmare a abaterilor unor studenţi din cămin. Sumele încasate vor fi înregistrate ca supliment la fondul de cămin şi vor fi utilizate în acelaşi scop.

121

Fiecare membru al consiliului studenţesc de cămin trebuie să vegheze la respectarea integrală a regulamentului.

Art.17. Consiliul de cămin poate să coopeteze colaboratori

pentru organizarea următoarelor activităţi : – cultural-educativă (simpozioane, mese rotunde,

programul bibliotecii din cămin, etc.); – profesional-ştiinţifică, respectarea programului de studiu,

a liniştii şi a ordinii, accesul la servicii (reţea TV Cablu, Internet), etc.;

– sportive, turistice şi distractive; – social-gospodărească (controlul modului de efectuare a

gospodăririi, rezolvarea sesizărilor studenţeşti privind întreţinerea şi reparaţiile în cămin, investiţii din resurse extrabugetare etc.);

– asistenţa medicală, primul ajutor şi educaţia igienico-sanitară.

Fondurile incasate vor fi evidenţiate separat de către serviciul de contabilitate a universităţii şi vor fi utilizate numai pentru activităţile pentru care a fost constituit conform obiectivelor mai sus menţionate.

CAP.IV. DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE

PERSOANELOR CARE LOCUIESC ÎN CĂMIN Art.18. Persoanele cazate în cămin au dreptul:

a)să aleagă şi să fie alese în consiliul studenţesc de cămin; b)să facă sugestii şi propuneri administraţiei şi instituţiei de învăţământ superior în legătură cu îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi studiu în cămin; c)să participe la toate acţiunile organizate în cămin, indiferent de natura lor; d)să utilizeze spaţiile din biblioteci, săli de lectură, oficii, băi şi celelalte spaţii destinate folosirii în comun; e)să folosească în legitimitate şi în mod civilizat, instalaţiile şi obiectele de uz comun din inventarul căminului;

122

f) să beneficieze de schimbul bilunar a inventarului moale din dotare; g)să reclame administraţiei căminului orice situaţie care vine în contradicţie cu prevederile prezentului regulament şi cu normele sociale de convieţuire în cămin; h)să primească vizite, în condiţiile prezentului regulament.

Art.19. Persoanele cazate în cămin au obligaţia: a)să participe la acţiunile organizate în cămin, când sunt special organizate; b)să participe la întreaga activitate de întreţinere a căminului şi să păstreze curăţenia în toate spaţiile căminului; c)să respecte programul de activitate zilnică precum şi regulile interne stabilite de administraţia căminului (consiliul de cămin şi administrator); d)să prezinte o ţinută şi o comportare civilizată şi să colaboreze cu administraţia căminului, luând atitudine faţă de actele de indisciplină săvârşite în cămin; e)să locuiască în camera în care a fost repartizat şi să declare locurile rămase libere în camere. f) să utilizeze în mod corespunzător bunurile din inventar, instalaţiile electrice şi sanitare puse la dispoziţie; g)să păstreze liniştea necesară atmosferei de odihnă şi studiu; h)să efectueze zilnic curăţenia în cameră, să evacueze resturile menajere şi să facă curăţenie generală în cameră la plecarea în vacanţă; i) să restituie integral şi în bună stare bunurile primite în inventar; j) să sesizeze consiliul de cămin pentru orice abatere de la prevederile prezentului regulament; k)să depună la panoul de la administraţie o cheie de la cameră, care rămâne permanent aici pentru intervenţii şi să-şi predea cheia personală la sfârşitul anului universitar; l) să se legitimeze la solicitarea personalului de pază şi a celor care exercită controlul în cămin (vezi art. 12, alin.3);

123

m)să plătească cu anticipaţie, conform contractului de închiriere, regia de cămin, să-şi achite obligaţiile financiare decurse din eventualele depăşiri la consumul normat (energie electrică, apă, gaz, servicii, etc.); n)să vegheze la asigurarea utilizării raţionale a energiei electrice, apei, gazului şi a materialelor puse la dispoziţie; o)să răspundă pecuniar pentru lipsurile şi deteriorările aduse camerei şi bunurilor din cameră şi încăperile de uz comun, conform art.20 şi 21; p) să frecventeze activitatea didactică obligatorie; r) să achite cheltuielile pentru serviciile de TV Cablu, internet etc. s) să întocmească graficul săptămânal de curăţenie în cameră;

Art.20. Persoanelor cazate în cămin li se interzice: a)tulburarea liniştii şi ordinii în cămin, indiferent de modalitate; b)organizarea de petreceri (chefuri) în cămin; c)închiderea camerelor cu alte dispozitive decât cele stabilite de administraţia căminului; d)introducerea, consumarea şi comercializarea băuturilor alcoolice, precum şi efectuarea oricărui gen de comerţ; e)practicarea jocurilor de noroc; f) aruncarea în cămin şi în jurul căminului a ambalajelor şi a resturilor menajere şi degradarea spaţiilor verzi; g)introducerea în cămin a animalelor; h)nedeclararea locurilor rămase libere, prin plecarea neanunţată a locatarilor, precum şi ocuparea locurilor cu persoane fictive; i) cazarea în cămin a altor persoane decât cele repartizate de consiliul de cămin; j) înstrăinarea locului de cazare pe care a fost reparizat, ulterior activităţii de cazare; k)introducerea şi utilizarea, fără anunţarea administraţiei, de aparate şi instalaţii consumatoare de energie fără plata separată şi corespunzătoare a consumului; l) folosirea aparatelor electrice de încălzit artizanale;

124

m)prepararea alimentelor în camere; acestea vor fi preparate în oficii; n)să fumeze în cămin, fumatul fiind permis numai în spaţiul amenajat în afara căminului; o)accesul pe acoperişul căminului; p)să ofere orice fel de sumă de bani nejustificată sau să efecteze plaţi fără a primi document justificativ (chitanţă sau factură emisă de casieria universităţii).

Art.21. Persoanele cazate în cămin răspund material şi administrativ pentru lipsurile şi deteriorările produse bunurilor din inventarul comun şi cel individual, precum şi pentru cele provocate în încăperile de uz comun din cămin (oficii, băi, duşuri, W.C., săli de lectură, balcoane etc.). În cazul în care autorul faptei nu este identificat sunt răspunzători toţi membrii camerei respective sau care folosesc încăperile de uz comun.

Evaluarea pagubelor se face în termen de 48 ore de la constatarea acestora de către administrator şi consiliul de cămin şi se aduce la cunoştinţă consiliului profesoral prin intermediul prodecanului, urmând ca în termen de 3 zile, vinovaţii să repare prejudiciul cauzat.

Persoanele care distrug bunuri de folosinţă comună şi individuală, pe lângă acoperirea pagubelor produse vor fi amendaţi cu dublul sumei pagubei produse, iar persoanele care comit acte de indisciplină sau nu îşi onorează obligaţiile vor fi amendaţi conform contractului de închiriere.

Încasarea amenzilor sau a sumelor necesare reparării prejudiciilor se vor face prin casieria universităţii.

Art.22. Neplata datoriilor sau despăgubirilor datorate de

autorul sau autorii prejudiciului cauzat prin distrugerea sau deteriorarea de bunuri din cămin sau, după caz, a cotei părţi care revine fiecărui locatar, în situaţia în care autorul nu a fost identificat, se sancţionează cu excluderea din cămin. Distrugerea sau deteriorările deosebit de grave, asociate sau nu cu manifestările

125

antisociale, se sancţionează cu pierderea definitivă a dreptului de cazare în căminele instituţiei pe toată durata studiilor. Până la plata integrală a despăgubirilor, debitorii nu vor fi admişi la examenele programate, iar în caz de retragere din facultate li se va refuza restituirea actelor personale şi eliberarea de adeverinţe sau alte înscrisuri, până fac dovada achitării debitelor. În cazul neplăţii datoriilor sau despăgubirilor administraţia căminului se va adresa oficiului juridic în vederea acţionării în justiţie.

Art.23. Studenţii, doctoranzii, cetăţenii străini angajaţi într-

o formă de învăţământ, studenţii căsătoriţi, cadrele didactice care locuiesc în cămin, au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi studenţii români.

Art.24. Sancţiuni Pentru nerespectarea prevederilor prezentului regulament

se aplică, în funcţie de gravitatea faptelor, anunţarea părinţilor şi următoarele măsuri: a)mustrare verbală; b)avertisment scris şi/sau înştiinţarea părinţilor; c)aplicarea de amenzii conform contractului de închiriere; d)excluderea din cămin pe o perioadă de un semestru până la 2 ani; e)pierderea definitivă a dreptului de cazare pe toată durata studiilor; f) exmatricularea din universitate.

Sancţiunea de la litera a, b, c se aplică de către Consiliul studenţesc de cămin şi se adoptă cu majoritatea de voturi a celor prezenţi.

Sancţiunea prevăzută la litera d, e şi f se aprobă de către conducerea facultăţii, la propunerea consiliului studenţesc de cămin.

Dreptul de a beneficia de cazare în cămin se pierde prin neexercitarea lui fără motive întemeiate, prin pierderea calităţii de student, prin neîndeplinirea obligaţiilor şcolare conform prevederilor legale.

Încasarea de foloase necuvenite de către student duce la exmatricularea lui din universitate iar în cazul în care infracţiunea

126

este comisă de administratorul de camin la desfacerea contractului de muncă a acestuia.

Art.25. Hotărârea de sancţionare se ia în termen de 3 zile

de la constatarea abaterii şi este semnată de organul competent pentru fiecare sancţiune, intrând în vigoare la data adoptării ei. Hotărârea se aduce la cunoştinţa sancţionatului, se face publică prin afişare şi se anunţă decanatul care asigură consemnarea sancţiunii în dosarul studentului.

Art.26. Studenţii sancţionaţi au dreptul să conteste

hotărârea de sancţionare în termen de 2 zile. Contestaţiile celor sancţionaţi se soluţionează în termen de

3 zile de la înregistrarea lor, de către Consiliul de administraţie, după consultarea prodecanului, preşedintelui consiliului de cămin, administratorului şi a celui sancţionat.

În aprecierea situaţiei studenţilor căminişti privind acordarea burselor sociale, a unor facilităţi sau recompense, conducerea facultăţii va lua în considerare sancţiunile date conform prezentului regulament, timp de un an calendaristic de la aplicarea lor.

Art. 27. Recompense

- cooptarea în consiliu de cămin sau în activul acestuia ; - prioritate in alegerea camerei ; - organizarea de activităţi extraşcolare la care au prioritate ( excursii, concursuri ) ; - notificarea în dosarul studentului a activităţii meritorii prestate

CAP. V. DISPOZIŢII FINALE

Art.28. Căminul studenţesc funcţionează pe toată durata

anului universitar. Funcţionarea căminului în timpul vacanţelor pentru cazarea unor persoane participante la acţiuni ocazionale organizate pe plan naţional, turistic, de perfecţionare, se aprobă de

127

către conducerea instituţiei de învăţământ superior la propunerea Serviciului Social; sumele încasate reprezentând venituri suplimentare extrabugetare, reinvestibile în dotarea căminelor.

Cazarea gratuită în căminele universităţii se acordă categoriilor de studenţi prevăzuţi de lege să beneficieze de acest drept dar numai pe perioada anului universitar.

Instituţia de învăţământ superior va asigura, în fiecare an, pentru fiecare cămin, o perioadă pentru reparaţii şi curăţenie generală de cel puţin o lună de zile.

Art.29. Direcţia General Administrativă, Serviciul Social şi

administraţia căminelor pot dezvolta activităţi suplimentare de dotare şi amenajare, din fonduri extrabugetare (încasări din cazări ocazionale şi din închirierea spaţiilor temporar disponibile din cămine, sponsorizări sau donaţii etc.). Incasările vor fi efectuate prin contabilitatea universităţii şi vor fi utilizate ca fond de cămin.

Art.30. În luna iunie prorectorul cu probleme

administrative, directorul general, şeful Serviciului Social împreună cu prodecanii, administratorii şi consiliile de cămin evaluează starea căminelor şi hotărăsc asupra lucrărilor de igienizare, întreţinere şi echipări necesare pentru anul universitar următor.

Consiliul de cămin şi administratorul pot propune spre aprobare Consiliului de administraţie a universităţii o listă cu dotările şi lucrările deosebite, solicitate de studenţii cazaţi, contravaloarea acestora suportându-se de către solicitanţi.

Art.31. Administraţia căminului (consiliul de cămin,

prodecanul şi administratorul) poate adopta reguli interne de funcţionare a căminului, care să nu lezeze principiile prezentului regulament.

128

Regulament Privind Organizarea Şi Funcţionarea Restaurantului “Agronomia”

Restaurantul “Agronomia” este compus din sala de mese a restaurantului studenţesc, sala restaurantului (Pub) „Club Agronomia” situată în str. Moţilor nr. 2 şi punctul de desfacere ale acestuia din incinta universităţii (Cafeteria USAMV).

Art.1. Restaurantul “Agronomia” este unitatea de alimentaţie publică în proprietatea şi administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca având regulament propriu de funcţionare.

Art.2. Restaurantul “Agronomia” şi punctele alimentare

aferente acestuia se află în subordinea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, activitatea ei fiind coordonată de către, DGA şi Serviciul Social prin Consiliul restaurantului.

Consiliul de administrare a restaurantului “Agronomia” este compus din: • Director general administrativ; • Şef serviciu social; • Prorectorul social • Prodecanii facultăţilor • Administrator restaurant; • Reprezentantul asociaţiilor studenţeşti reprezentative – câte unul de la fiecare facultate.

Art.3. În localurile Restaurantului “Agronomia” şi în punctele aferente acestuia servesc masa în general studenţii universităţii, cadrele didactice, cetăţenii de peste hotare aflaţi la studii în ţara noastră, salariaţi ai U.S.A.M.V., candidaţii la concursul de admitere, alţi membrii ai comunităţilor academice din Cluj şi din alte localităţi, alte categorii de vizitatori (sportivi, artişti, vizitatori, etc.), cu plata cheltuielilor de regie potrivit normelor legale.

129

Consiliul de administraţie a Restaurantului Studenţesc “Agronomia”

Administrator restaurant

Şef sală

Ospătar

Magazioner

Muncitor necalificat


Achizitor


Bucătar şef

Carmangier

Cofetar


Art.4. Masa se poate servi pe bază de abonament şi prin “sistemul a la carte”. Abonaţii servesc masa pe baza legitimaţiei, cartelei de masă sau bonuri valorice eliberate contra cost de biroul de resort al Serviciului Social.

Art.5. Programul de funcţionare a restaurantului

“Agronomia” este stabilit de către Consiliul de administrare a restaurantului şi este aprobat de către Consiliul de administraţie USAMV.

În afara serviciului prestat în vederea servirii mesei, în cadrul

restaurantului se pot organiza şi alte activităţi specifice servirii mesei, cu caracter ocazional (simpozioane, banchete, baluri, etc) cu cerere vizată de Consiliului restaurantului şi aprobată de Direcţia generală administrativă.

Art.6. Valoarea alocaţiei de masă pentru studenţi sau după

caz, cuantumul regiei (în cazul servirii a la carte) va fi stabilită prin regulamentul de taxe la propunerea Consiliul restaurantului şi va fi aprobat de către Consiliul de administraţie a U.S.A.M.V., Cluj-Napoca.

Art.7. Organigrama de funcţionare a restaurantului

« Agronomia » este următoarea:

130

Art.8. În vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii la restaurantul studenţesc „Agronomia”, Serviciul Social, prin administratorul restaurantului va întocmi în timp util planurile de alimentare cu produse agroalimentare, de curăţenie, precum şi a inventarului „moale”, temeinic justificate, în funcţie de numărul de persoane care servesc masa, capacităţile de depozitare şi disponibilităţile financiare existente.

Art.9. Studenţii care servesc masa la restaurant au următoarele

drepturi: Să folosească toate bunurile puse la dispoziţie în cadrul

restaurantului; Să facă aprecieri directe (administratorului de restaurant) sau prin

reprezentantul studenţilor în consiliu cu privire la: Întocmirea meniurilor; Programului de funcţionare; Cantităţii şi calităţii produselor servite; Curăţeniei şi calităţii servirii; Alte aspecte din activitatea restaurantului “Agronomia”.

Art.10. Studenţii care servesc masa la restaurantul

“Agronomia” au următoarele îndatoriri: Să folosească cu grijă bunurile materiale din dotarea

restaurantului; Să nu scoată din incinta restaurantului inventarul acestuia; Să respecte modul de organizare a serviciilor de către

administraţia restaurantului; Să aibă o ţinută vestimentară şi civică corespunzătoare de servire a

mesei; Să se comporte civilizat în relaţiile cu colegii şi personalul

angajat; Să nu intre în blocul alimentar; Să prezinte legitimaţia de student dacă este solicitată.

131

Art.11. Drepturile şi îndatoririle personalului angajat sunt stipulate în fişa postului şi în contractul colectiv de muncă.

Art.12. Toate persoanele care servesc masa şi care produc

pagube materiale sau scot din incinta restaurantului veselă, tacâmuri, scaune, etc., răspund material pentru acestea, procedându-se la eşalonarea şi recuperarea, de la cei vinovaţi a pagubelor. În cazul în care autorul faptei nu este identificat (cu excepţia intrărilor prin efracţie), răspund material angajaţii restaurantului.

Art.13. Baza materială a restaurantului „Agronomia” este parte

a patrimoniului U.S.A.M.V., Cluj-Napoca şi este în gestiunea administratorului de restaurant (sau după caz repartizată pe subgestiuni), care răspunde de utilizarea judicioasă a acesteia, conform legilor în vigoare.

Art.14. Administratorul de restaurant sesizează Consiliul de

administrare a restaurantului cu privire la orice deficienţă apărută în procesul de producţie sau de deservire şi împreună cu acesta caută soluţii pentru înlăturarea acestora în cel mai scurt timp.

Art.15. Baza materială a restaurantului „Agronomia” poate fi

folosită (fără a împiedica procesul de deservire a mesei şi respectând normele de igienă şi celelalte prevederi legale) pentru instruirea practică a studenţilor şi elevilor care urmează secţii de profil: T.P.P.A., IMAPA, C.E.P.A., Agromontanologie, etc.

Art.16. Programarea orelor de practică a studenţilor în incinta

restaurantului „Agronomia” se va face cu consultarea administratorului şi cu aprobarea Consiliului de administrare a restaurantului.

Art.17. Anual Consiliului de administrare a restaurantului, va

propune lucrările de igienizare necesare obţinerii Autorizaţiei sanitare

132

de funcţionare şi urmăreşte realizarea lor după aprobarea şi finanţarea lor de conducerea consiliului de administraţie a universităţii.

Art.18. Consiliul restaurantului stabileşte, în funcţie de

dinamica activităţii la un moment dat, necesarul de personal angajat şi evaluează gradul de calificare al acestuia, luând măsurile care se impun.

Art.19. La restaurantul „Agronomia” pot fi angajaţi şi studenţi

ai Universităţii în norma de ½ sau ¼ (part time) aceştia fiind retribuiţi conform legilor în vigoare, administraţia restaurantului stabilindu-le programul în funcţie de orarul acestora astfel încât această activitate să nu perturbe procesul didactic.

Art.20. În colaborare cu Direcţia Judeţeană de Muncă şi

Formare Profesională şi cu alte structuri guvernamentale, la restaurantul „Agronomia” se pot desfăşura cursuri de calificare în domeniile specifice acestei activităţi atât pentru personalul angajat al universităţii cât şi pentru studenţii acesteia.

133

Regulament Privind Acordarea Burselor Pentru Studenţii Usamv Cluj-Napoca

Art. 1. (1). Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca acordă, în condiţiile legii, următoarele categorii de burse: burse de performanţă, burse de merit, burse de studiu, burse de ajutor social, burse speciale. (2) Persoanele fizice sau persoanele juridice de drept privat pot acorda burse private, pe bază de contract, în condiţiile Legii nr. 376/2004. (3) Personalităţi şi fundaţii sau asociaţii naţionale sau internaţionale pot acorda, pe bază de concurs, burse care să le poarte numele. (4) Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi facultăţile pot acorda burse speciale din veniturile proprii extrabugetare. Art. 2. Bursele acordate de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi sursele de finanţare aferente sunt: a. burse de performanţă -alocaţii bugetare şi venituri proprii (extrabugetare) ale Universităţii; a.1. burse de performanţă "Meritul olimpic" -(c.f. H.G. 1004/17 septembrie 2002) din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării; b. burse de merit - -alocaţii bugetare pentru studenţii bugetaţi şi din veniturile proprii ale facultăţilor pentru studenţii cu taxă; c. burse de studiu – -alocaţii bugetare; c.1. burse de studiu pentru studenţi cu domiciliul în mediul rural (cf. H.G. 769/2005) din bugetul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pe bază de contract; d. burse de ajutor social

134

-alocaţiile bugetare pentru studenţii bugetaţi şi venituri proprii ale facultăţilor pentru studenţii cu taxă; e. burse speciale – -venituri proprii ale Universităţii sau ale facultăţilor. Art. 3. (1) Beneficiarii burselor acordate de USAMV Cluj-Napoca, potrivit prezentului Regulament, sunt studenţii Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, cetăţeni români sau străini, şcolarizaţi la învăţământul universitar la nivel de licenţă şi master, doctorat, postdoctorat la cursuri de zi, în regim bugetat sau cu taxă; (2) Nu pot constitui criterii de acordare a burselor: vârsta, sexul, religia, rasa, apartenenţa politică a studentului sau a familiei acestuia, apartenenţa la organizaţii legal constituite ori cu activitate conform legislaţiei române, numărul de ani petrecuţi în alte instituţii de învăţământ, studiile efectuate în străinătate precum şi accesul la burse obţinute din alte surse. Art. 4. Condiţia de obţinere a unei burse acordată de către Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca sau de către personalităţi şi fundaţii naţionale ori internaţionale, indiferent de categorie, este ca studentul să fie integralist. Studentul integralist este studentul care a obţinut în sesiunea de examene precedentă semestrului pentru care solicită bursă, minimum 30 de credite la disciplinele obligatorii şi opţionale, potrivit pachetului de studii ales de student pentru semestrul precedent, prevăzut în contractul de studiu. În cazul facultăţilor la care pentru un semestru sunt stabilite peste 30 de credite, studentul va fi considerat "integralist" dacă obţine numărul minim de credite prevăzute pentru acel semestru.

Evaluarea şi creditele aferente modulului de pregătire pedagogică nu sunt luate în calcul pentru condiţia de integralist şi, implicit, pentru calculul mediei.

Pentru studenţii care au avut Bursă Socrates/Erasmus un semestru se vor lua în calcul, pe baza foii matricole şi a echivalării examenelor promovate, minimul de 30 de credite obţinute la disciplinele obligatorii şi opţionale.

135

Art. 5. (1) Bursele de performanţă se atribuie prin concurs organizat de universitate pe baza următoarelor criterii: - media minimă 9,50 în ultimii doi ani de studiu; - activitate ştiinţifică materializată prin participare la contracte de cercetare, lucrări ştiinţifice susţinute sau publicate în reviste prestigioase - implicare activă în cadrul asociaţiilor studenţeşti reprezentative - conduită universitară exemplară. (2) Cuantumul burselor de performanţă este de cel puţin două ori mai mare faţă de bursa minimă stabilită de Universitate, iar numărul acestora se stabileşte de către Senat la începutul semestrului I din anul universitar respectiv. Bursele de performanţă se atribuie pe durata a 12 luni consecutive, începând cu anul II de studiu. (3) Obţinerea bursei de performanţă nu este condiţionată de acordarea altei categorii de burse. Art.6. (1) Bursa de performanţă "Meritul olimpic " se acordă studenţilor care au primit distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale, conform listelor transmise de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. (2) De această categorie de burse beneficiază, începând cu anul 2002, studenţii din anul I care au primit distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale, în calitate de elevi în clasa a XII-a (3) Bursa de performanţă "Meritul olimpic" se acordă pe durata anului universitar, inclusiv a vacanţelor. (4) Bursele de performanţă "Meritul olimpic" se pot acorda pe toată durata studiilor, după evaluarea anuală a performanţelor. (5) Cuantumul bursei de performanţă "Meritul olimpic" se reactualizează anual, prin Ordin al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în funcţie de evoluţia indicelui de inflaţie (6) Bursele din această categorie vor fi acordate prin Serviciul Social al Universităţii. Art. 7. (1) Bursele de merit, de studiu şi de ajutor social se atribuie beneficiarilor, pe durata unui semestru universitar, în

136

conformitate cu planul de învăţământ, mai puţin pe perioada vacanţelor, cu excepţiile prevăzute de H.G. 558/1998, Anexa 2, art.12. (2) Un student poate beneficia într-un semestru de o singură categorie de bursă (de merit, de studiu, de ajutor social), cu excepţia burselor de performanţă, a burselor sociale ocazionale (pentru îmbrăcăminte, maternitate sau în caz de deces) şi a suportului financiar ERASMUS/SOCRATES sau a altor programe similare, care pot fi cumulate cu alte burse obţinute de către student. Art. 8. (1) Fondul de burse alocat de la bugetul statului se diminuează cu fondul pentru bursele de performanţă, în funcţie de numărul şi cuantumul acestora. (2) Fondul de burse destinat burselor de merit, de studiu şi de ajutor social se repartizează pe facultăţi, în raport cu numărul studenţilor cetăţeni români şi străini, şcolarizaţi în regim bugetat la cursurile de zi din facultatea respectivă. (3) Fondul de burse alocat facultăţilor se repartizează la nivelul facultăţilor, astfel: • 10% - fond pentru burse de merit; • 80% - fond pentru burse de studiu; • 10% - fond pentru burse de ajutor social.

Facultăţile pot modifica această distribuţie în interiorul alocării de care dispun. (4) Fondul de burse alocat facultăţii este repartizat pe specializări şi ani de studii, proporţional cu numărul de studenţi cetăţeni români şi cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene, bugetaţi, la cursurile de zi, din facultatea respectivă. Art. 9. (1) Studenţii care urmează concomitent două specializări în instituţii de învăţământ superior de stat diferite, pot beneficia de burse de la bugetul de stat numai de la una dintre instituţii, cu condiţia ca numărul total al semestrelor în care beneficiază de bursă să nu depăşească numărul semestrelor prevăzut ca durată normală de şcolarizare la specializarea de la care urmează să beneficieze de bursă. (2) Pentru a se evita acordarea a două sau mai multe burse studentului care urmează simultan două sau mai multe facultăţi

137

(specializări) în instituţii de învăţământ superior de stat, atribuirea se realizează de către facultatea (specializarea) din instituţia de învăţământ superior pentru care optează studentul, pe bază de cerere. Cererea de bursă va fi însoţită de o adeverinţă eliberată de cealaltă facultate, care să ateste că nu este bursier la facultatea (instituţia de învăţământ superior) respectivă. (3) Verificarea exactităţii situaţiei studentului pentru încadrarea în prevederile art. 9 (2) se face pe baza Fişei de înscriere, a actelor doveditoare si a declaraţiei pe proprie răspundere a studentului. (4) Consiliul de Administraţie şi Consiliile profesorale de la facultăţi vor monitoriza activitatea studenţilor la nivel de licenţă, master (bugetaţi, curs de zi) sau doctorat, la forma "cu frecvenţă", în scopul evitării acordării a câte două burse aceleiaşi persoane. (5) Studenţii care au solicitat întreruperea studiilor pentru un semestru sau mai multe semestre vor beneficia de bursă în baza rezultatelor obţinute în ultimul semestru înaintea întreruperii. (6) Studenţii care au fost înmatriculaţi pe locuri cu taxă şi au fost glisaţi pe loc bugetat beneficiază de orice categorie de bursă, după media obţinută în semestrul precedent. Art. 10. (1) Bursele de merit şi bursele de studiu se atribuie în ordinea descrescătoare a mediilor generale (examene, verificări, proiecte - potrivit planului de învăţământ) obţinute în sesiunea de examene premergătoare semestrului în care solicită bursa. (2) Media generală se calculează ca medie ponderată a notelor obţinute, ponderile fiind numărul de credite acordat fiecărei discipline, în conformitate cu prevederile art. 4. În cazul în care un student obţine un număr mai mare de 30 de credite, potrivit structurii meniului ales pentru semestrul respectiv, în calculul mediei generale vor fi luate disciplinele şi creditele pentru care optează studentul, respectându-se condiţia de acordare a bursei (3) În cazul în care studentul obţine peste 30 de credite, cu respectarea condiţiei de obţinere şi creditele suplimentare se referă la discipline prevăzute pentru semestrele următoare, acestea vor fi reportate la calculul mediei generale a semestrului în care sunt programate disciplinele respective, potrivit planului de învăţământ

138

(4) Evaluarea şi creditele unei discipline se iau în calculul mediei o singură dată, pentru un singur semestru. (5) În cazul mediilor egale, departajarea se va face pe baza următoarelor criterii (luate în considerare în ordinea prezentată): - nota obţinută la materia cu cele mai multe credite; dacă egalitatea persistă se va lua în considerare următoarea disciplină cotată cu cele mai multe credite. Acest criteriu se va aplica până la realizarea departajării. In situaţia în care există mai multe discipline cu acelaşi număr de credite, se vor lua în considerare toate aceste materii. - notele obţinute la materiile facultative - participare la manifestări ştiinţifice, conferinţe,simpozioane,seminarii în semestrul precedent. - media pe semestrul precedent. Art.11. (1) Bursa de merit se poate acorda: a. Studenţilor de la învăţământul universitar nivel licenţă şi master, începând cu semestrul al II-lea din primul an de studiu; b. Studenţilor de la învăţământul universitar nivel master, începând cu semestrul I din primul an de studiu, în cazul în care aceştia au absolvit învăţământul universitar nivel licenţă cu media generală 10 (zece). (2) Alocaţiile bugetare destinate bursei de merit se pot folosi numai pentru studenţii bugetaţi, iar veniturile proprii (extrabugetare) ale facultăţilor pentru studenţii cu taxă nominalizaţi la art.3 (1). (3) Numărul burselor de merit acordat într-o facultate se calculează ca raport între fondul de burse alocat în acest scop şi cuantumul bursei. (4) Repartizarea numărului de burse de merit pe secţii, linii (specializări) şi ani de studiu din cadrul facultăţii intră în responsabilitatea Comisiei de burse pe facultate. Fiecare an şi secţie dintr-o facultate trebuie să beneficieze de cel puţin o bursă de merit din alocaţiile bugetare, cu excepţia cazurilor în care cea mai mare medie din secţie şi an este mai mică decât media minimă pentru bursele de merit, stabilită de către Consiliul profesoral. Dacă există posibilitatea acordării a mai multor burse de merit din alocaţiile bugetare la aceeaşi secţie şi an, împărţirea acestora se va face proporţional cu numărul de studenţi bugetaţi din fiecare an, secţie şi

139

specializare. Distribuirea burselor de merit din alocaţiile bugetare pe secţii şi an se face proporţional cu numărul de studenţi bugetaţi din anul, linia şi secţia respectivă. Distribuţia burselor de merit din veniturile proprii ale facultăţilor pe secţii şi ani de studii se face proporţional cu numărul de studenţi cu taxă de la secţia şi anul respectiv. Media minimă pentru care se acordă bursa de merit pentru studenţii cu taxă nu poate fi mai mică decât media minimă pentru studenţii bugetaţi. (5) Comisia de burse a facultăţii poate stabili o medie generală minimă de acordare a bursei de merit pe facultate, comună pentru studenţii bugetaţi şi cei cu taxă. (6) În cazul în care, pe baza mediei stabilite, fondul de burse de merit din alocaţiile bugetare nu este utilizat integral, partea nefolosită se alocă fondului de burse de studiu, din cadrul aceleiaşi facultăţi. Art. 12. (1) Bursa de studiu se acordă din alocaţiile bugetare. Beneficiarii acestei burse sunt studenţii prevăzuţi la art.3 (1). (2). Nivelul cuantumului se propune de către Comisia de burse pe Universitate şi se aprobă de către Senatul Universităţii. Componenţa Comisiei de burse pe Universitate este redată în Anexa 1. (3) Repartizarea fondului de burse de studiu ale facultăţilor pe secţii şi ani de studii se face proporţional cu numărul studenţilor bugetaţi din secţia şi anul respectiv. (4) Numărul studenţilor dintr-o facultate, secţie şi an, care beneficiază de bursă de studiu, se calculează ca raport între fondul de bursă alocat în acest scop şi cuantumul bursei. (5) Bursele de studiu în cadrul secţiilor (specializărilor), liniilor şi anilor de studii se acordă după atribuirea burselor de merit, în ordinea descrescătoare a mediei generale obţinute în semestrul precedent de către studenţii bugetaţi şi cu taxă, potrivit art. 10, aliniatele (2), (3) şi (4 ) (6) Pentru semestrul I din primul an de studiu (nivel licenţă, respectiv master) criteriul de atribuire a bursei de studiu este media obţinută la concursul de admitere. Studenţii care au fost admişi fără concurs de admitere, pe baza rezultatelor obţinute la olimpiadele

140

şcolare (exceptând cazurile prevăzute la art. 6 din prezentul Regulament) se consideră admişi cu media 10,00. (7) În cazul în care mai mulţi studenţi au obţinut aceeaşi medie, departajarea se face pe baza criteriilor suplimentare stabilite şi utilizate la concursul de admitere. (8) Comisia de burse din cadrul facultăţii poate stabili o medie minimă de acordare a bursei de studiu, pe facultate. (9) În cazul în care, pe baza mediei minime stabilite, la anumite secţii (specializări) sau ani de studiu, fondul de burse de studiu nu poate fi utilizat integral, partea neutilizată se redistribuie altor secţii (specializări) şi / sau ani de studiu din cadrul aceleiaşi facultăţi, în funcţie de numărul studenţilor bugetaţi şi cu taxă din anii şi secţiile respective. Art. 13 . (1) Bursa de studiu pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural se acordă din alocaţiile bugetare. (2) Fondurile destinate acestei categorii de burse provin din bugetul de stat, distinct de fondurile destinate celorlaltor categorii de burse. (3) În situaţia în care Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării va include fondurile destinate acestor burse în fondul general de burse alocat universităţii, fondul de burse alocat de la bugetul statului se diminuează cu fondul pentru bursele de studiu pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural (4) Bursa de studiu pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural se acordă anual, pe bază de contract. (5) Pentru a beneficia de aceste burse de studii, solicitanţii trebuie să fie studenţi ai instituţiilor de învăţământ superior acreditate, cursuri de zi şi trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a. au domiciliul stabil în mediul rural, b. nu au restanţe la examene pe perioada în care primesc bursa de studiu şi nu repetă nici un an universitar, c. se obligă prin contract ca, după terminarea studiilor universitare, să profeseze în învăţământul rural, în specializările pentru care s-au pregătit, pe o perioadă cel puţin egală cu durata studiilor. (6) Bursa de studiu pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural se acordă pe perioada anului universitar, cu excepţia perioadelor de

141

vacanţă şi se suspendă pe perioadele în care studentul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. 5. (7) Numărul de burse şi repartizarea acestora la instituţiile de învăţământ superior acreditate, pe specializări, se stabilesc anual prin ordin al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în funcţie de necesităţile de personal didactic calificat pentru unităţile de învăţământ preuniversitar din mediul rural. (8) Cuantumul bursei de studiu rural se stabileşte anual prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi se indexează conform legii. (9) Bursele de studii pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural se pot cumula cu alte tipuri de bursă acordate conform legislaţiei în vigoare. (10) În cazul în care, după absolvire, beneficiarul bursei refuză să profeseze în învăţământul rural, conform prevederilor contractului, acesta va restitui integral sumele primite cu titlu de bursă, indexate cu indicele de inflaţie. Art. 14. (1) Toate acţiunile ce vizează acordarea şi gestionarea burselor de studiu pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural se realizează prin intermediul Secretariatului General al Universitatii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi al Serviciului Social (2) Facultăţile vor aduce la cunoştinţa studenţilor posibilitatea de a beneficia de această categorie de bursă, precum şi toate informaţiile necesare. Art. 15. (1) Bursa de ajutor social poate avea caracter permanent (pe întreaga durată a unui semestru universitar) sau ocazional (de două ori pe an). (2) Nivelul bursei de ajutor social cu caracter permanent nu poate fi mai mic de 50% şi, respectiv, mai mare faţă de cuantumul bursei de studiu. Diferenţierea cuantumului, în limitele prevăzute, se face de către Comisia de burse pe universitate. În cazul în care cererile pentru acordarea unei burse de ajutor social depăşesc procentul alocat acestei categorii de burse, facultăţile au obligaţia de a calcula cuantumul bursei sociale în aşa fel încât: - un număr cât mai mare de

142

studenţi să beneficieze de bursă de ajutor social; - bursa socială să nu fie mai mică decât 50% din bursa de studiu (3) Pot beneficia de bursă de ajutor social cu caracter permanent, pe durata unui semestru, studenţii de la învăţământul de zi, care nu beneficiază de bursă de studiu sau bursă de merit şi care îndeplinesc una din următoarele condiţii: a) sunt studenţi integralişti orfani, ori cei proveniţi din casele de copii sau plasament familial, care nu realizează venituri; b) sunt studenţi integralişti bolnavi TBC, care se află în evidenţa unităţilor medicale, care suferă de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbţie grave, insuficienţă renală cronică, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice, care sunt infestaţi cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilită anchilozantă sau reumatism articular acut (art. 12, Anexa 2 la H.G. 558/1998). c) sunt studenţi integralişti a căror familie nu a realizat în cele 3 luni consecutive anterioare depunerii cererii un venit lunar net mediu pe membru de familie mai mare decât salariul minim pe economie. (4) În cazul în care fondul de burse alocat burselor de ajutor social nu s-a folosit integral pentru studenţii enumeraţi la alin. (3), fondul rămas disponibil poate fi alocat pentru burse de ajutor social şi studenţilor care au obţinut minim 20 de credite din 30 necesare pentru a fi integralişti, în ordinea descrescătoare a numărului de credite obţinute. (5) Din alocaţiile bugetare beneficiază de burse de ajutor social permanent numai studenţii bugetaţi. Studenţii cu taxă pot beneficia de bursă de ajutor social permanent numai din veniturile proprii ale facultăţilor. (6) Bursa de ajutor social cu caracter ocazional se acordă în cuantum cel puţin egal cu bursa minimă, stabilită de Senatul Universităţii, indiferent dacă studentul mai beneficiază de altă categorie de bursă, astfela) bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrăcăminte, care se poate acorda studenţilor orfani, studenţilor defavorizaţi din punct de vedere social, studenţilor proveniţi din casele de copii, din plasament familial sau din încredinţare, a căror familie nu a realizat

143

în cele 3 luni consecutive anterioare depunerii cererii un venit lunar net mediu pe membru de familie mai mare decât 75% din salariul minim pe economie. Această categorie de bursă de ajutor social se poate acorda aceluiaşi student cel mult de două ori în decursul unui an universitar. b) bursa de ajutor social ocazional de maternitate, care se acordă studentei sau studentului a cărui soţie nu realizează alte venituri decât oricare dintre formele de bursă, constă într-o bursă pentru naştere şi lehuzie şi o bursă pentru procurarea îmbrăcămintei copilului nou-născut. Cuantumul bursei este stabilit de Biroul Consiliului profesoral al facultăţilor. c) bursa de ajutor social ocazional în caz de deces, care se poate acorda studentului/ei pentru decesul unui membru al familiei (soţ, soţie, copil) sau în caz de deces al studentului/ei, necăsătorit(ă) sau căsătorit(ă), cu soţ/soţie care nu realizează venituri. (7) Bursele de ajutor social cu caracter ocazional pentru studenţii bugetaţi se acordă din alocaţiile bugetare, iar pentru studenţii cu taxă din veniturile proprii ale facultăţilor Art. 16. Bursele de ajutor social se acordă pe baza cererii studentului, aprobată de către Comisia de burse pe facultate şi, după caz, pe baza actelor doveditoare corespunzătoare. Aceste cereri vor fi depuse în termen de 10 de zile lucrătoare de la începerea semestrului, respectiv în termen de 10 zile lucrătoare de la producerea evenimentului şi vor fi însoţite de declaraţii de venituri de la părinţii sau susţinătorii legali ai studentului care solicită bursa, precum şi/respectiv de acte justificative / doveditoare ale dreptului de acordare a acestora. Art.17. (1) Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi facultăţile acesteia pot acorda burse speciale, denumite " Bursa meritului cultural şi sportiv ". (2) Aceste burse sunt reglementate de hotărâri ale Consiliului de Administraţie. (3) Acordarea acestor burse se va realiza prin Serviciul social al Universităţii. Art. 18 . Bursele de merit atribuite studenţilor cu rezultate deosebite la învăţătură, bursele de studiu şi bursele de ajutor social, se atribuie

144

studenţilor pe durata semestrului universitar (cursuri, sesiuni de examene, activităţi practice, examen de licenţă sau de absolvire), în conformitate cu planul de învăţământ, cu excepţia vacanţelor. Art. 19. Bursele se atribuie şi pe perioada vacanţelor dacă studenţii bursieri sunt orfani, dacă provin din casele de copii sau din plasament familial, ori dacă sunt bolnavi TBC şi se află în evidenţa unităţilor medicale, dacă suferă de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbţie grave, insuficienţe renale cronice, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice, sunt infestaţi cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilită anchilozată sau reumatism articular acut (conform H.G. 558/1998, anexa 2, art. 12). Art. 20. Studenţii transferaţi de la alte instituţii de învăţământ superior de stat, altă facultate, secţie (specializare), precum şi studenţii transferaţi de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau I.D.D. la învăţământul de zi, pot beneficia de burse începând cu semestrul următor transferului, cu condiţia îndeplinirii condiţiilor şi criteriilor de acordare a burselor. Art. 21. Prin hotărâri ale Senatului USAMV Cluj-Napoca sau Consiliului profesoral, Rectoratul, respectiv Decanatul, pot acorda burse de creaţie, burse de mobilităţi internaţionale, din resurse proprii, în baza unor reglementări conţinute în hotărârile respective. Art. 22. Facultăţile stabilesc criterii complementare de acordare a burselor care se aprobă de către Comisia de acordare a burselor pe universitate şi se afişează la aviziere. Un exemplar conţinând criteriile complementare se depune la Proectoratul administrativ, Art. 23. Regulamentul de acordare a burselor la nivelul Universităţii se aprobă de către Senatul Universităţii. Art. 24. (1) Împotriva soluţiei de respingere a cererii pentru acordarea bursei, studenţii pot formula contestaţie scrisă la Comisia de acordare a burselor pe Facultate, în termen de 2 zile lucrătoare de la afişarea Listei de bursieri. (2) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de burse de la nivelul fiecărei facultăţi, în termen de 24 ore de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor. În cazul în care comisia de

145

burse pe facultate consideră că o contestaţie, datorită complexităţii sale, poate fi soluţionată doar de către Comisia de acordare a burselor pe Universitate, o va trimite acesteia împreună cu actele dosarului, înăuntrul termenului de soluţionare, arătând motivele pentru care nu s-a soluţionat la facultate. (3) Studenţii nemulţumiţi de hotărârea dată asupra contestaţiei de către Comisia de burse pe facultate pot solicita reanalizarea cererii de către Comisia de acordare a burselor pe Universitate, înregistrând în termen de 3 zile de la afişarea rezultatelor, la facultate, un apel motivat în acest sens. Cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare, Facultatea va trimite Comisiei de acordare a burselor pe Universitate apelul şi dosarul cuprinzând contestaţia şi actele depuse de student. (4) In toate cazurile de sesizare Comisia de acordarea a burselor pe Universitate va soluţiona cererea în termen de 3 zile de la înregistrare şi va comunica imediat rezoluţia, Facultăţii. Art. 25. Prezentarea unor documente false, în scopul obţinerii burselor, atrage răspunderea penală şi, implicit, exmatricularea studentului. Art. 26. Rectoratul şi decanatele îşi rezervă dreptul de a retrage bursa acordată unui student pentru încălcări grave a regulamentelor sau în cazul în care studentul nu a participat la mai mult de jumătate din programul didactic. Art. 27. Anexele 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul Regulament. Anexa nr.1 COMISIA DE BURSE PE UNIVERSITATE : 1.Prorector social administrativ – preşedinte 2.Director general administrativ 3.Şef Serviciul Social 4.Jurist universitate 5.Secretar şef Rectorat -secretar

146

6.Câte un reprezentant ai fiecărei asociaţii studenţeşti reprezentative, membri în Senatul USAMV COMISIA DE BURSE PE FACULTATE

1. Prodecanul facultăţii – preşedinte 2. Secretarul şef pe facultate – secretar 3. 3 reprezentanţi ai asociaţiei studenţeşti reprezentative, membru în

Senatul USAMV şi/sau Consiliul facultăţii

147

Regulament De Organizare Şi Funcţionare A Departamentului Pentru Pregătirea Personalului

Didactic Al Usamv Cluj-Napoca

I. DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. - (1) Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr.84/1995 modificată şi republicată, art. 56, alin (4), şi art.68, ale Legii 128/1997 privind Statutul personalului didactic, art.51, ale Legii 345/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, ale Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4316 din 3.06.2008, ale Ordinelor Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, ale Cartei universitare, ale Reglementărilor interne ale Universităţii de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi ale prezentului Regulament.

Art.2. - (1) DPPD este o structură universitară autonomă, subordonată Senatului universitar, abilitată să asigure formarea iniţială, psihopedagogică şi didactică, teoretică şi practică, a studenţilor şi absolvenţilor învăţământului universitar în vederea obţinerii dreptului de exercitare a profesiei didactice.

(2) DPPD este abilitat să organizeze şi activităţi din sfera formării continue a personalului didactic prin ofertarea de programe de formare continuă a cadrelor didactice, a promovării profesionale prin sistemul de acordare a gradelor didactice, precum şi activităţi specifice de cercetare ştiinţifică .

Art.3. – DPPD se individualizează structural şi funcţional prin următoarele elemente:

148

a) misiune şi atribuţii specifice; b) structuri academice interne, stabilite potrivit nevoilor de funcţionare optimă; c) studenţi proprii înscrişi la modulul de pregătire psihopedagogică d) cursanţi înscrişi la programele de studii organizate de DPPD e) conducere proprie prin secretariat şi director; f) servicii distincte de secretariat şi evidenţă a activităţii.

II. MISIUNE ŞI OBIECTIVE Art.4. Misiunea sa este de a răspunde la un nivel calitativ înalt cerinţelor educaţionale – de pregătire şi perfecţionare în domeniul educaţiei – la nivelul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi al comunităţii, precum şi de a iniţia şi dezvolta cooperări naţionale şi internaţionale în domeniu. Direcţiile de acţiune vizate la nivelul departamentului se înscriu pe următoarele dimensiuni: pregătirea iniţială a cadrelor didactice, formarea continuă a cadrelor didactice şi activităţi de informare, orientare, consiliere pentru carieră şi personală. Art.5. - Pentru realizarea misiunii sale, DPPD se conduce potrivit următoarelor obiective: a) asigurarea unei pregătiri psihologice şi pedagogice, didactice şi practice de înaltă calitate, în acord cu direcţiile actuale şi de perspectivă în domeniul educaţiei, al teoriei şi practicii curriculum-ului, al psihologiei învăţării, al tehnologiei informaţiei şi comunicării, al proiectării şi evaluării în condiţii de calitate şi eficienţă a procesului de învăţământ; b) realizarea unui învăţământ formativ, modern, centrat pe studenţi şi orientat pragmatic spre nevoile reale ale şcolii româneşti, în contextul integrării europene; c) organizarea de programe de studii în sfera formării continue şi perfecţionării personalului didactic, potrivit cerinţelor unui învăţământ modern şi eficient;

149

d) conectarea directă a învăţământului cu cercetarea ştiinţifică, antrenarea studenţilor şi a celorlalţi cursanţi în elaborarea de studii pe temele actuale ale pedagogiei, ale psihologiei educaţiei, ale didacticilor de specialitate şi ale celorlalte ştiinţe implicate în procesul educaţional;

III. Curriculum-ul şi organizarea procesului de învăţământ pentru formarea iniţială în profesiunea didactică Art.6. – (1) Curriculum-ul DPPD cuprinde sistemul integrativ al obiectivelor, disciplinelor, formelor de predare, învăţare şi evaluare menit să asigure dobândirea de către studenţi a competenţelor necesare exercitării profesiunii didactice. Structura curriculum-ului, precum şi eşalonarea conţinuturilor şi activităţilor didactice pe parcursul programului de studii, sunt stabilite, în mod standardizat, la nivel naţional, prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4316 din 3.06.2008. Planurile de învăţământ ale DPPD sunt ataşate Planurilor de învăţământ ale facultăţilor de profil.. (2) Certificarea pentru profesia didactică se poate obţine la două niveluri, respectiv: a) Nivelul I (iniţial): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice. Certificatul de absolvire a DPPD, Nivelul I, se eliberează numai absolvenţilor programului de studii psihopedagogice care au obţinut diploma de licenţă. b) Nivelul II (de aprofundare): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi universitar, cu satisfacerea a două condiţii: - acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice;

150

- absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de licenţă. (3) Planul de învăţământ al DPPD este standardizat la nivel naţional şi aprobat prin Ordin al M.Ed.C.T. Acesta cuprinde trei componente curriculare; a) curriculum-ul nucleu, alcătuit din discipline obligatorii, de pregătire psihopedagogică fundamentală şi de pregătire didactică şi practică de specialitate; b) curriculum-ul extins, alcătuit din discipline obligatorii, de extensie a pregătirii psihopedagogice fundamentale c) curriculum-ul opţional, alcătuit din două discipline opţionale, pe care studenţii le aleg din două pachete de discipline opţionale. Art.7. – (1) Curriculum-ul DPPD este structurat şi monitorizat în sistemul creditelor de studii transferabile, potrivit normelor generale şi prevederilor cartei universitare referitoare la alocarea şi obţinerea creditelor de studii. Pachetele de credite alocate disciplinelor, precum şi numărul de credite pentru examenele de finalizare a studiilor sunt standardizate la nivel naţional prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4316 din 3 iunie 2008. (2) Reglementările privind modul de obţinere a creditelor de studii, recunoaşterea, transferul şi mobilitatea creditelor sunt similare cu cele aplicate celorlalte domenii de specializare, potrivit legii şi prevederilor Cartei universitare, cerinţelor de compatibilizare cu ECTS (European Credit Transfer System) şi Regulamentului de funcţionare a activităţii didactice pe baza sistemului de credite transferabile în Universitatea de Ştiinţe Agricole şi medicină Veterinară Cluj-Napoca aprobat de Senatul Universităţii.

Art.8. – Se pot înscrie la programul de studii psihopedagogice studenţii şi absolvenţii studiilor universitare. Admiterea la programul de studii psihopedagogice se realizează pe baza unui interviu semistructurat, organizat de către o comisie de specialişti şi prin depunerea la secretariatul DPPD a unui dosar

151

personal, care include: - copie după certificatul de naştere; - copie după buletinul/ cartea de identitate; - adeverinţă din care să rezultate statutul de student bugetat sau cu taxă; - contractul de studii încheiat cu DPPD, în care este precizat cuantumul unui credit la DPPD. Potrivit ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4316 din 3.06.2008, programul de studii psihopedagogice oferit de către DPPD poate fi urmat în regim de subvenţie de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Regimul studiilor în cadrul DPPD este acelaşi cu cel pe care studentul îl are în cadrul studiilor de licenţă la care este înmatriculat. În cazul absolvenţilor dreptul de înscriere la programul de studii psihopedagogice se obţine pe baza diplomei de licenţă. Art.9. – (1) Practica pedagogică a studenţilor se organizează pe grupe şi subgrupe în unităţi de învăţământ preuniversitar, gimnazial, liceal, şi universitar. Practica pedagogică se organizează în universitate şi în instituţii de învăţământ cu care DPPD semnează contracte de colaborare. (2) Practica pedagogică a studenţilor cuprinde următoarele tipuri de activităţi: a) activităţi de observare şi de familiarizare cu desfăşurarea procesului instructiv-educativ din unităţile de învăţământ; b) activităţi de cunoaştere şi caracterizare psihopedagogică a elevilor; c) activităţi de planificare şi proiectare a procesului de predare şi învăţare; d) activităţi didactice efective (lecţii de probă), constând în proiectarea, realizarea şi evaluarea lecţiilor/activităţilor didactice; e) activităţi de cunoaştere a problemelor specifice ale managementului instituţional şi educaţional al instituţiilor de învăţământ; f) activităţi de cunoaştere a modalităţilor şi problemelor specifice ale

152

parteneriatului şcoală- familie-comunitate. (3) Practica pedagogică a studenţilor este asigurată de cadre didactice universitare şi de profesori din învăţământul preuniversitar, care au statutul de mentori de practică pedagogică. Statutul de mentor de practică pedagogică se acordă de către DPPD, în colaborare cu Inspectoratul şcolar.

a) Plata mentorilor de practică pedagogică se efectuează prin acordarea sporului la salariul de încadrare prevăzut de Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic. (4) Coordonarea practicii pedagogice pe specializări este asigurată de un cadru didactic universitar, având cel puţin funcţia didactică de lector. Acesta întocmeşte tematica practicii, controlează activitatea desfăşurată de studenţi, evaluează prestaţia studenţilor şi acordă notele la colocviul de practică şi la examenul de absolvire. Activităţile de practică pedagogică sunt cuprinse în posturi didactice potrivit prevederilor Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic. (5) Studenţii au obligaţia de a respecta normele de conduită morală impuse de deontologia profesiunii didactice, precum şi normele de conduită profesională specifice impuse de instituţia de învăţământ în care se efectuează practica.

IV. Organizare, conducere şi finanţare Art.10. – (1) DPPD o structură universitară didactico-ştiinţifică şi administrativă subordonată direct Senatului universitar şi funcţionează cu aprobarea Ministerului Educaţiei , Cercetării şi Tineretului potrivit legii şi prevederilor Cartei universitare. (2) Activităţile didactice la disciplinele din planul de învăţământ al DPPD sunt asigurate de colectivul de cadre didactice al DPPD.. Acestea funcţionează pe baza statelor de funcţii de personal didactic, aprobate de senatul universităţii, potrivit legii. Posturile didactice sunt ocupate de personal didactic titular sau asociat,

153

potrivit prevederilor legale şi în concordanţă cu standardele de calitate a corpului profesoral.

Art.11. – (1) Conducerea DPPD este asigurată potrivit legii şi prevederilor cartei universitare. Departamentul DPPD are următoarele atribuţii: a) elaborează strategia de dezvoltare a DPPD în materie de programe de studii şi cercetare ştiinţifică; b) coordonează activităţile didactice din cadrul modulelor de pregătire psihopedagogică, potrivit curriculum-ului naţional aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; c) avizează statul de funcţii de personal didactic al DPPD d) organizează cursurile de pregătire şi examenele pentru obţinerea gradelor didactice de către personalul didactic din învăţămîntul preuniversitar, potrivit Metodologiei aprobate de Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului e) elaborează şi propune Senatului proiecte de programe de învăţământ postuniversitar şi de perfecţionare a personalului didactic şi asigură derularea în bune condiţii a programelor aprobate; f) coordonează activitatea structurilor de cercetare şi derularea programelor de cercetare constituite în subordinea DPPD; h) asigură cooperarea cu Inspectoratul şcolar, cu Casa Corpului Didactic şi cu unităţile de învăţământ în realizarea sarcinilor privind formarea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi în realizarea în comun a unor programe de formare şi cercetare. (4) Departamentul DPPD este prezidat de directorul DPPD. Directorul este un cadru didactic titular în instituţia de învăţământ superior, cu norma de bază în una dintre catedrele de specialitate care asigură disciplinele din cadrul modulelor de pregătire psihopedagogică, având funcţia didactică de profesor universitar sau conferenţiar universitar. a) directorul reprezintă DPPD în raporturile cu celelalte structuri universitare şi cu departamentele similare din alte instituţii de învăţământ superior, răspunde de îndeplinirea atribuţiilor

154

Departamentului DPPD, asigură conducerea operativă şi semnează certificatele de studii, precum şi celelalte documente emise sub egida DPPD; b) directorul DPPD este membru de drept în Senatul Universităţii. (5) Pentru realizarea sarcinilor administrative şi de evidenţă, DPPD dispune de secretariat propriu. Acesta asigură evidenţa studenţilor, a cursanţilor şi a cadrelor didactice înscrise la examenele pentru gradele didactice, a documentele şi actelor normative referitoare la activitatea DPPD, efectuează corespondenţa cu Ministerul Educaţie, Cercetării şi Tineretului, cu Inspectoratele Şcolare şi Casele Corpului Didactic, realizează celelalte sarcini specifice activităţii de secretariat.

Art.12. – (1) Finanţarea activităţilor desfăşurate în cadrul DPPD se asigură din subvenţii de la bugetul de stat, din taxe de studii şi din alte surse, potrivit reglementărilor în vigoare. Principalele destinaţii ale utilizărilor veniturilor, precum şi echilibrul dintre venituri şi cheltueli sunt precizate prin bugetul DPPD, elaborat potrivit legii şi reglementărilor interne ale fiecărei universităţi. (2) Veniturile Departamentului sunt grupate în două categorii: venituri brute şi venituri nete. Veniturile brute se constituie din următoarele surse: a) subvenţii de la bugetul de stat, acordate în cadrul finanţării de bază, în funcţie de numărul de studenţi echivalenţi înscrişi la modulele de pregătire psihopedagogică; c) subvenţii de la bugetul de stat, acordate în cadrul finanţării de bază, în funcţie de numărul de cadre didactice înscrise la examenele pentru obţinerea gradelor didactice; d) taxe de studii încasate de la studenţii şi cursanţii înscrişi la programele de studii organizate de DPPD; e) taxe de studii încasate de la absolvenţii învăţământului superior înscrişi la DPPD; f) venituri din granturi şi contracte de cercetare, din programe de formare şi prestări de servicii specifice (publicaţii, consultanţă etc.) g) alte venituri.

155

(3) Veniturile nete sunt veniturile care rămân la dispoziţia DPPD după achitarea obligaţiilor faţă Universitate. Veniturile nete ale DPPD sunt utilizate potrivit următoarelor destinaţii: a) acoperirea cheltuielilor cu salariile aferente posturilor didactice constituite pentru programele de studii organizate de DPPD, potrivit reglementărilor în vigoare; b) acoperirea cheltuielilor de personal şi materiale aferente organizării cursurilor de pregătire şi examenelor pentru gradele didactice din învăţământul preuniversitar; c) acoperirea cheltuielilor de personal şi materiale aferente derulării programelor de cercetare şi deplasărilor interne şi externe la conferinţe ştiinţifice; d) acoperirea cheltuielilor de personal şi materiale pentru secretariatul DPPD. e) alocarea de fonduri pentru investiţii în dotări pentru dezvoltare, în funcţie de veniturile disponibile

156

Regulament privind organizarea şi funcţionarea departamentului pentru educaţie continuă, învăţământ

la distanţă şi frecvenţă redusă ( DECIDFR) Cap.I. DISPOZITII GENERALE Art.1. Departamentul pentru educaţie continuă, învăţământ la distanţă şi frecvenţă redusă, funcţionează sub egida Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, începând din anul universitar 2000-2001. a fost înfiinţat prin hotărârea Senatului USAMV Cluj-Napoca nr.1826/20.03.2000 sub denumirea iniţială de centru de formare continuă şi învăţământ deschis la distanţă, conform aprobării MEN 29681/29.03.2000, ca structură instituţională specializată pentru iniţierea şi managementul programelor la forma de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă. Art. 2. Cadrul legal al organizării formei de învăţământ ID şi FR este asigurat de legea învăţământului nr.84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, legea nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi HG 404-2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat. Organizarea şi funcţionarea programelor ID şi FR sunt reglementate prin HG 1011/2001, HG 1175/2006. Art.3. Învăţământul la distanţă şi cel cu frecvenţă redusă sunt forme moderne de învăţământ superior prin care se asigură posibilităţi de formare iniţială, de perfecţionare sau reconversie profesională unor categorii largi de cetăţeni, fără întreruperea activităţii lor profesionale. Învăţământul la distanţă (ID) cuprinde programe de pregătire care se bazează pe utilizarea unor resurse specifice pentru un învăţământ informatizat, utilizează sisteme de comunicaţii la distanţă, programe de autoinstruire şi autoevaluare, precum şi un sistem tutorial. Studenţilor de la forma de învăţământ ID, li se asigură asistenţă şi

157

consiliere din partea tutorilor, resurse de învăţământ specifice şi sisteme de comunicare bidirecţionale. Învăţământul cu frecvenţă redusă (IFR) cuprinde programe de pregătire care beneficiază de perioade compacte de instruire, întâlniri periodice cu studenţii pentru activităţile obligatorii din planurile de învăţământ (lucrări practice, proiecte, seminarii, practică de specialitate). Utilizează şi unele activităţi specifice învăţământului la distanţă. Art.4. Programele universitare în sistem id şi fr asigură următoarele categorii de programe de studiu: a) studii universitare de licenţă, finalizate cu diploma de licenţă; b) studii universitare de master, finalizate cu diploma de master; c) perfecţionare profesională atestată prin certificate; d) conversie profesională atestată prin diplome sau certificate. Art.5. Programele ID şi FR menţionate la art.4.a şi b, se iniţiază la propunerea facultăţilor şi se propun pentru autorizare provizorie, acreditare sau evaluare periodică de către ARACIS. Art.6. Diplomele şi certificatele de studii elaborate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile legii, pentru specializarile ID şi FR, conferă aceleaşi drepturi ca cele eliberate pentru specializările de la forma de învăţământ zi. Cap.II. Cadrul organizatoric Art.7. DECIDFR este un departament instituţional subordonat senatului usamv cluj-napoca care desemnează, conform metodologiei de alegeri, directorul de departament, care trebuie să fie profesor sau conferenţiar universitar, cu un mandat de patru ani şi asigură conducerea operativă a departamentului. Activităţile din departament, sunt coordonate de către directorul departamentului şi reprezentanţii facultăţilor în care se desfăşoară activităţi de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă, desemnaţi de către consiliul facultăţii. Studenţii îşi desemnează, prin alegeri, câte un reprezentant pentru fiecare facultate care participă la luarea deciziilor de la nivelul departamentului.

158

Fiecare program de studiu (specializare) este coordonat de un director, responsabil de program de studiu ID-FR, desemnat de consiliul facultăţii şi validat de consiliul departamentului ID-FR. La specializările cu un număr redus de studenţi, cadrul didactic responsabil pentru programul care se desfăşoară la zi poate primii atribuţii şi pentru programul ID-FR. Art.8. În conformitate cu prevederile art.146, din legea nr. 84-1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare precum şi cu prevederile H.G. 1011-08.10.2001, DECIDFR este condus de consiliul departamentului din care fac parte prorectorul cu activitatea didactică, directorul departamentului, responsabilii specializărilor care derulează programe ID-FR şi reprezentanţii studenţilor desemnaţi de către aceştia. Art.9. DECIDFR are următoarele atribuţii : - întocmeşte modelul de contract de şcolarizare pentru id-fr. - sprijină facultăţile în organizarea concursului de admitere şi promovează formele de învăţământ ID-FR prin mass-media, etc. - elaborează şi implementează programul de management al calităţii ID-FR. - asigură instruirea continuă a titularilor de disciplină, a tutorilor şi a personalului administrativ implicat în activităţile ID-FR. - împreună cu facultăţile elaborează rapoartele de autoevaluare în vederea obţinerii autorizaţiei provizorii sau acreditării programelor de studii. - întocmeşte statele de funcţii adecvate programelor de studii, pe care le supune aprobării senatului. - asigură funcţionarea platformei electronice şi asigură distribuirea suportului de curs. - organizează şi administrează centrele teritoriale ID-FR. - colaborează cu alte centre sau departamente ID-FR din ţară sau străinătate pentru modernizarea metodologiilor specifice şi perfecţionarea cadrelor didactice. - asigură informarea prin mijloace adecvate a studenţilor privind programele de studiu, tipul de diplome obţinute la absolvire, taxele

159

de studiu, tehnologiile educaţionale utilizate, procedeul de examinare. - rezolvă operativ sesizările studenţilor şi a cadrelor didactice participante la procesul de învăţământ - asigură studenţilor, în colaborare cu facultăţile o baza materială adecvată. Art. 9. Facultatea prin structurile sale, are următoarele atribuţii : - organizează, în colaborare cu departamentul concursul de admitere pentru locurile stabilite la ID-FR. - transmite departamentului, planurile de învăţământ actualizate (dacă au fost operate modificări) pentru asigurarea unei pregătiri unitare a studenţilor, indiferent de forma de învăţământ. - desemnează cadrele didactice cu responsabilităţi în domeniul ID-FR şi asigură desfăşurarea programului didactic conform orarului întocmit. - pune la dispoziţia studenţilor o bază materială adecvată, de regulă aceeaşi care se utilizează pentru învăţământul de zi. Art.10. Centrele de studii id se înfiinţează prin hotărâre a senatului usamv Cluj-Napoca, funcţionarea lor fiind reglementată prin convenţie de colaborare încheiată între universitate şi instituţia gazdă. Fiecare centru de studii este coordonat de un responsabil, care se subordonează consiliului DECIDFR. Activităţile organizatorice şi administrative din centrele teritoriale sunt coordonate de decidfr iar cele didactice de către facultăţi în colaborare cu departamentul. Cap.III. Activitatea de invăţământ Art.11. În USAMV Cluj-Napoca evidenţa studenţilor (cataloage, centralizatoare, registru matricol, etc) se ţine la secretariatul departamentului de către personalul cu atribuţii în domeniu. Activităţile didactice sunt efectuate de cadrele didactice ale facultăţilor, de regulă, aceleaşi care desfăşoară activităţi didactice cu studenţii de la forma de învăţământ zi.

160

Art.12. Durata programelor de studii universitare ID-FR este aceeaşi cu durata studiilor corespunzătoare pentru forma de zi. Art.13. Sistemul de evaluare şi certificare la forma ID-FR este cel corespunzător pentru forma de la învăţământul de zi, conform legislaţiei în vigoare. Art.14. Pentru învăţământul ID-FR funcţionează sistemul de credite transferabile în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru forma de zi. Planurile de învăţământ sunt cele valabile pentru forma de zi, de la aceeaşi specializare. Art.15.Titularii de disciplină elaborează programa analitică şi calendarul disciplinei. Împreună cu tutorii asigură desfăşurarea programului didactic precum şi evaluarea periodică şi finală a studenţilor. Tutorii desfăşoară activităţi de consiliere, îndrumare, lucrări practice şi seminarii cu o grupă de studenţi înscrişi într-un program de studiu. Art.16. Pentru desfăşurarea procesului didactic, titularul de disciplină va realiza materiale didactice conform standardelor ARACIS ( suport de curs, caiete de lucrări practice, teste de evaluare, etc.). Titularul de disciplină asigură garantarea calitativă a conţinutului materialelor didactice. Art.17. Diplomele şi certificatele de studii sunt elaborate de către rectoratul USAMV, în conformitate cu reglementările în vigoare. Art. 18. Departamentul promovează politici clare şi echitabile privind producerea resurselor de învăţământ şi asigurarea dreptului de autor, utilizarea tehnologiilor informaţionale şi accesul la acestea, distribuirea materialelor didactice, utilizarea bibliotecilor virtuale. Asigură accesul studenţilor la toate serviciile de suport ID-FR-asistenţă la înscriere, asistenţă educaţională, livrarea resurselor de învăţământ, acces la mijloace de comunicare, suport tutorial adecvat, examinare corectă, consiliere profesională. Art.19. Departamentul asigură autorilor de cursuri îndrumare corespunzătoare pentru realizarea unor materiale de calitate ( structură specifică, aplicaţii şi teste de autoevaluare şi evaluare ).

161

Cap.IV. Activitatea financiară Art. 20. Resursele financiare provenite din taxele de studii la forma ID/FR precum şi din alte taxe stabilite de către Senatul USAMV Cluj-Napoca se utilizează integral de către universitate în conformitate cu legea învăţământului republicată (1999), art.170, paragraful 3, adică fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat. Art.21. Resursele financiare provenite din taxele de şcolarizare şi alte taxe de la forma ID-FR sunt colectate şi gestionate de către serviciul financiar-contabil al universităţii, care evidenţiază separat cheltuielile pe departament şi facultăţi. Art.22. Remunerarea cadrelor didactice se face pe baza statelor de funcţii aprobate de senatul universităţii, cu respectarea normativelor în vigoare. Art.23. Veniturile realizate din activităţile ID-FR sunt utilizate conform hotărârii senatului şi asigură retribuirea cadrelor didactice, asigurarea materialelor care sunt puse la dispoziţa studenţilor, materialele necesare derulării procesului didactic precum şi altor cheltuieli specifice departamentului. Art. 24. Cheltuielile pentru dezvoltarea bazei materiale se fac în cuantum de cel puţin 25% din taxele de şcolarizare încasate, conform legislaţiei în vigoare. Cap. V. Dispoziţii finale Art. 25. Se abrogă regulamentul de funcţionare al departamentului pentru învăţământ la distanţă şi frecvenţă redusă, aprobat de senatul usamv Cluj-Napoca din 20.03.2000. Art. 26. Prezentul regulament a fost discutat şi aprobat în şedinţa Senatului Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din 29.05.2009.

162

Regulament De Funcţionare Al Clubului Studenţesc “Agronomia”

Art.1. Clubul studenţesc asigură cadrul organizatoric al

activităţii culturale, artistice, sportive şi recreativ-distractive ce se desfăşoară în rândurile comunităţii academice.

Art.2. Clubul studenţesc funcţionează în subordinea conducerii U.S.A.M.V. Cluj-Napoca.

Art.3. Clubul studenţesc constituie centrul de organizare şi desfăşurare a activităţii culturale, artistice şi recreativ-distractive prioritar pentru studenţii care studiază la U.S.A.M.V. Cluj-Napoca.

Art.4. Clubul studenţesc îşi desfăşoară activitatea în baza programului elaborat de Consiliul clubului. Administrarea clubului revine Universităţii prin angajaţii Serviciului Social.

Art.5. Clubul studenţesc încurajează şi sprijină activitatea formaţiilor artistice studenţeşti, de a valorifica aptitudinile studenţilor în cadrul cercurilor culturale, de creaţie şi practico-aplicative; oferă suportul organizării activităţii sportive, distractive şi recreative pentru studenţii din universitate.

Formele şi genurile de activităţi sunt specificate în Anexa 1 care face parte din prezentul regulament. Clubul studenţesc mai poate organiza prestări de servicii cu şi pentru studenţi: limbi străine, foto-film, tehnică de calcul, cursuri de dans, etc.

Art.6. Conducerea întregii activităţi a Clubului studenţesc este asigurată de Consiliul clubului, constituit din: Prorector social administrativ, Director general administrativ, Administrator club, şi reprezentanţii cadrelor didactice şi reprezentantul studenţilor de la fiecare facultate. Preşedinţia Consiliului Clubului este asigurată de prorectorul social administrativ.

Art.7. Referenţii culturali asigură buna desfăşurare a activităţilor culturale întreprinse în cadrul clubului şi se subordonă consiliului de club.

163

Art.8. Schema de personal se aprobă de către conducerea Universităţii la propunerea Consiliului clubului. Consiliul clubului se întruneşte lunar şi elaborează planul de activităţi.

Art.9. Activitatea clubului studenţesc se bazează pe antrenarea studenţilor şi cadrelor didactice în conceperea şi organizarea manifestărilor culturale, artistice, sportive şi recreativ-distractive.

Art.10. Programul de activităţi si utilizarea mijloacelor extrabugetare ale clubului studenţesc sunt aprobate de către consiliul clubului.

Art.11. Baza materială a Clubului studenţesc este proprietatea U.S.A.M.V Cluj-Napoca, în cadrul căreia funcţionează şi se află în folosinţa permanentă a clubului, în condiţiile stabilite de conducerea Universităţii., administratorul poartă răspunderea pentru buna gospodărire şi utilizarea acestor bunuri.

Art.12. Finanţarea întregii activităţi a Clubului studenţesc, inclusiv pentru dotări şi salarii se face din bugetul instituţiei de învăţământ superior. Mijloacele extra-bugetare ale Clubului studenţesc se utilizează cu aprobarea Consiliului clubului şi cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

Art.13. Pentru buna desfăşurare a activităţilor culturale, artistice şi distractive şi pentru remunerarea instructorilor şi a altor colaboratori, Consiliul clubului poate utiliza fonduri din veniturile extra-bugetare (realizate din spectacole, serate dansante, reuniuni, evenimente, etc.).

Art.14. Pentru asigurarea îndeplinirii în bune condiţii a acţiunilor cultural-distractive şi pentru conducerea formaţiilor şi cercurilor artistice şi tehnico-aplicative, cât şi pentru alte activităţi specifice, Clubul studenţesc poate angaja, prin contract de prestări servicii, colaboratori, alte categorii socio-profesionale, specialişti, care ajută referenţii culturali în realizarea activităţilor şi acţiunilor planificate.

Art.15. De asemenea pentru finanţarea unor activităţi cultural-distractive şi a cercurilor artistice şi tehnico-aplicative pot fi

164

folosite şi sumele obţinute din veniturile realizate de Pub-ul „Agronomia”.

Art.16. Consiliul Clubului poate adopta reguli interne de organizare şi funcţionare a Clubului, care să nu lezeze principiile prezentului regulament şi a Cartei universitare.

165

Hotărârea Senatului USAMV Cluj-Napoca privind taxele percepute în cadrul USAMV Cluj-Napoca în

anul univ. 2009/2010

Învăţământ de licenţă - ZI

Facultatea Specializările Taxa De

Şcolarizare

Taxe De

Admitere Agricultură 2.200 RON Montanologie 2.200 RON Ştiinţele Solului 2.200 RON

90 RON

Biologie 2.200 RON 90 RON

Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole 2.300 RON

Controlul Şi Expertiza Produselor Alimentare 2.300 RON

90 RON

Agricultură

Ingineria şi protecţia mediului în agricultură 2.300 RON 90 RON

Horticultură 2.200 RON Peisagistică 2.200 RON 90 RON

Inginerie Economică În Agricultură 2.200 RON 90 RON Inginerie Şi Management În AlimentaţieŞi Agroturism 2.200 RON 90 RON

Silvicultură 2.200 RON 90 RON

Horticultură

Măsurători terestre şi cadastru 2.200 RON 90 RON Zootehnie 2.200 RON Piscicultură Şi Acvacultură 2.200 RON 90 RON

Biotehnologii Agricole 2.200 RON Zootehnie şi Biotehnologii

Biotehnologii În Industria Alimentară 2.200 RON 90 RON

Medicină Veterinară 2.700 RON 120 RON Medicină Veterinară Biotehnologii În Medicina Veterinară 2.200 RON 90 RON

166

Învăţământ de licenţă – învăţământ la distanţă (ID) şi cu frecvenţă redusă (FR)

Facultatea Specializările Taxa De Şcolarizare Taxe De Admitere Agricultură 2.200 RON Montanologie 2.200 RON 90 RON

Biologie 2.200 RON 90 RON Agricultură

Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole 2.300 RON 90 RON

Horticultură 2.200 RON 90 RON Horticultură Inginerie Economică În

Agricultură 2.200 RON 90 RON

Zootehnie şi Biotehnologii Zootehnie 2.200 RON 90 RON

Învăţământ master - ZI

Facultatea Specializările Taxa De Şco Taxe De AAgricultură Organică 2.200 RON Managementul Resurselor Naturale Şi Agroturistice Din Zona Montană 2.200 RON

Dezvoltare Rurală 2.200 RON Biologia Agroecosistemelor 2.200 RON Protecţia Plantelor 2.200 RON Managementul Calităţii Alimentelor 2.200 RON Sisteme De Procesare Şi Controlul Calităţii Produselor Alimentare 2.200 RON

Agricultură

Siguranţa Alimentară Şi Protecţia Consumatorului 2.200 RON

90 RON

Managementul Producţiei Horticole În Climat Controlat 2.200 RON

Ştiinţe Horticole 2.200 RON Proiectarea, Amenajarea Şi Întreţinerea Spaţiilor Verzi 2.200 RON

Biodiversitate Şi Bioconservare 2.200 RON Inginerie Genetică În Ameliorarea Plantelor 2.200 RON

Horticultură

Tehnologia Producerii Şi Valorificării Vinurilor Speciale Şi A Produselor Derivate 2.200 RON

90 RON

167

Agribusiness 2.200 RON Economie Agroalimentară 2.200 RON Managementul Creşterii Animalelor Şi Acvacultură 2.200 RON

Managementul Calităţii Produselor De Origine Animalieră 2.200 RON

Zootehnie şi Biotehnologii

Biotehnologii Aplicate 2.200 RON

90 RON

Clinică Şi Radiologie Medical Veterinară 2.700 RON Patologie Animală Şi Sănătate Publică 2.700 RON

Controlul Şi Expertiza Produselor De Origine Animală 2.700 RON

Biotehnologii În Reproducţia Animală 2.700 RON

Stomatologie Medical Veterinară 2.700 RON

Nutriţie Animală Şi Patologie Nutriţională 2.700 RON

Epidemiologie Veterinară Aplicată 2.700 RON Diagnostic Morfopatologic Şi De Laborator 2.700 RON

Medicină Veterinară

Farmacie Veterinară 2.700 RON

120 RON

Învăţământ master - ID şi FR

Facultatea Specializările Taxa De

Şcolarizare

Taxe De

Admitere Protecţia plantelor (FR) 2.200 RON 90 RON Agricultură Managementul calităţii alimentelor(ID) 2.200 RON 90 RON Managementul producţiei horticole în climat controlat (FR) 2.200 RON 90 RON Horticultură Economie agroalimentară (FR) 2.200 RON 90 RON

Zootehnie şi Biotehnologii

Managementul Creşterii Animalelor şi Acvacultură (ID) 2.200 RON 90 RON

Biotehnologii în reproducţie animală(FR) 2.700 RON Medicină Veterinară Stomatologie medical veterinară (FR) 2.700 RON

120 RON

168

Regulament De Organizare Şi Funcţionare A Bibliotecii Usamv Cluj-Napoca

CAP. I. DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii USAMV Cluj - Napoca se întocmeşte conform Regulamentului - cadru de funcţionare a bibliotecilor universitare nr. 30182/ 14.05.2003, în concordanţă cu Legea bibliotecilor 334/ 2002, Legea îvăţământului 84/ 1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea 128/ 1997 privind statutul personalului didactic, precum şi cu celelalte reglementări generale în vigoare. Art 2. Activitatea bibliotecii se desfăşoară în afara oricăror angajări partizane de ordin politic, ideologic sau religios. Art. 3. Biblioteca USAMV Cluj - Napoca este bibliotecă de drept public, cu caracter enciclopedic, fără personalitate juridică, având ca utilizatori principali studenţii, cadrele didactice, cercetătorii şi ceilalţi angajaţi ai universităţii.

CAP. II. MISIUNE Art. 4. Biblioteca USAMV Cluj - Napoca este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ superior şi participă la procesul de instruire, formare şi educaţie, precum şi la activitatea ştiinţifică şi de cercetare a Universităţii. Art. 5. Biblioteca USAMV Cluj - Napoca dezvoltă colecţii enciclopedice şi specializate de publicaţii cu caracter ştiinţific, din ţară şi de peste hotare, pe toate categoriile de suporturi documentare, în acord cu programele de învăţământ şi de cercetare a universitaţii. Art. 6 Biblioteca USAMV Cluj - Napoca întreţine şi dezvoltă relaţii de cooperare şi de schimb de documente cu alte biblioteci din ţară şi străinătate sau cu alte unităţi academice, ştiinţifice şi de cercetare.

169

Art. 7 Biblioteca USAMV Cluj - Napoca are ca utilizatori principali studenţii, cadrele didactice şi cercetătorii din USAMV Cluj - Napoca. Aceştia au garantat accesul la întregul patrimoniu documentar, indiferent de formatul în care acesta a fost publicat. Art. 8. Fondul sălii cu acces liber la raft este accesibil tuturor cetăţenilor, pe baza legitimaţiei de bibliotecă.

CAP. III. PATRIMONIUL BIBLIOTECII Art. 9. Patrimoniul documentar include: cărţi, publicaţii seriale şi alte categorii de documente pe diverse suporturi. Art. 10. Colecţiile Bibliotecii USAMV Cluj - Napoca se constituie şi se dezvoltă în funcţie de cerinţele de informare şi documentare ale utilizatorilor prin: achiziţii, transfer, schimb intern şi internaţional de publicaţii, donaţii. Art. 11. Stabilirea statutului, evidenţa, prelucrarea, conservarea, recuperarea şi eliminarea documentelor se fac conform cu Legea bibliotecilor nr.334/ 2002, art. 40 pct. 1-10, republicată în MO nr.132/ 11 februarie 2005 şi a Regulamentului - cadru de funcţionare a bibliotecilor universitare nr. 30182/ 14.05.2003. Art. 12. Dotările se asigură prin finanţare de către autorităţile tutelare precum şi prin transferuri, donaţii şi sponsorizări din ţară şi din străinătate. Art. 13. Biblioteca USAMV Cluj - Napoca elaborează strategii periodice, în acord cu prevederile Cartei USAMV Cluj - Napoca, pe baza cărora se întocmesc planuri şi programe anuale de activitate, de completare a colecţiilor şi de dotare.

CAP. IV. STRUCTURA BIBLIOTECII Art. 14. Organigrama bibliotecii USAMV Cluj - Napoca este aprobată de Senatul Universităţii, la propunerea conducerii Bibliotecii, elaborată în funcţie de complexitatea, misiunea şi funcţiile acesteia. Organigrama cuprinde, după caz, departamentele, serviciile, compartimentele care funcţionează în cadrul acesteia,

170

precum şi fluxurile generale ale activităţii şi numărul de posturi aferente. Art. 15. Biblioteca USAMV Cluj - Napoca poate constitui singură sau împreună cu alte instituţii, cu acordul Senatului Universităţii, centre de informare şi documentare în unul sau mai multe domenii de cunoaştere, cu funcţii zonale sau naţionale, consorţii, baze comune de date, organisme de coordonare biblioteconomică interuniversitară etc.

CAP. V. ATRIBUŢII, ACTIVITĂŢI ŞI COMPETENŢE

Art. 16. Biblioteca universitară a U.S.A.M.V.Cluj-Napoca are următoarele atribuţii şi competenţe: • asigură informarea documentară pentru procesul de învăţământ, activitatea de cercetare ştiinţifică, perfecţionarea cadrelor; • iniţiază, întreţine şi dezvoltă relaţii cu biblioteci, edituri, organizaţii, personalităţi ştiinţifice din ţară şi străinătate, în scopul intensificării circulaţiei informaţiei documentare; • organizează consfături, schimburi de experienţă, sesiuni şi simpozioane pe teme de informare documentară ; • organizează, îndrumă şi controlează biblioteci filiale la catedre şi departamente. Art.17. Pentru îndeplinirea atribuţiilor, biblioteca universitară desfăşoară următoarele activităţi: • dezvoltarea colecţiilor; • evidenţa şi organizarea colecţiilor; • catalogarea şi indexarea colecţiilor; • comunicarea colecţiilor; • metodologie şi perfecţionare profesională; • activitatea de cooperare în reţele; • alte activităţi impuse de funcţiile şi obiectivele specifice. Art. 18. Biblioteca Cluj - Napoca oferă servicii de lectură în sălile de lectură, cu acces direct şi indirect la publicaţii, servicii de împrumut de documente la domiciliu, servicii de împrumut de

171

documente, intern şi internaţional, servicii de referinţe ştiinţifice, servicii de informare bibliografică, acces la baze de date, româneşti şi străine, servicii de orientare şi îndrumare a utilizatorilor în vederea perfecţionării tehnicilor de muncă intelectuală. CAP. VI. RESURSE Art. 19. Resursele Bibliotecii USAMV Cluj - Napoca se constituie din alocaţii bugetare, venituri proprii provenite din servicii cu tarife şi penalităţi stabilite de conducerea bibliotecii, taxă anuală pentru utilizatori, conform legislaţiei în vigoare şi aprobate de Senatul Univesităţii. CAP. VII. PERSONALUL ŞI CONDUCEREA BIBLIOTECII Art. 20. Personalul de specialitate al Bibliotecii USAMV Cluj - Napoca este format din bibliotecari cu studii superioare şi bibliotecari cu studii medii. Art. 21. Personalul de specialitate al Bibliotecii USAMV Cluj - Napoca are statut de personal didactic auxiliar, potrivit art. 44 (3) din Legea Bibliotecilor nr. 334/2002, republicată în MO nr,132/11 februarie 2005, Legii îvăţământului 84/ 1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legii 128/ 1997 privind statutul personalului didactic, precum şi cu celelalte reglementări generale în vigoare. Art. 22. Conducerea Bibliotecii USAMV Cluj - Napoca este numită de către Conducerea Universităţii. Art. 23. Angajarea personalului de specialitate se face prin concurs, conform legislaţiei în vigoare. Art. 24. Atribuţiile şi competenţele personalului Bibliotecii USAMV Cluj - Napoca se stabilesc prin fişa postului, conform structurii organizatorice, programelor de activitate şi sarcinile de serviciu elaborate de către Conducerea Bibliotecii, pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecii.

172

Art. 25. Pregătirea şi perfecţionarea personalului de specialitate se asigură de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin cursuri postuniversitare, precum şi prin alte forme de pregătire profesională. Art. 26. Pentru orientarea întregii activităţi în acord cu obiectivele generale ale procesului de învăţământ şi cercetare, pe lângă bibliotecă mai funcţionează, ca organ consultativ, Consiliul Ştiinţific al Bibliotecii. Art. 27. Consiliul Ştiinţific al Bibliotecii este format din bibliotecari, cadre didactice şi studenţi ai universităţii. Art. 28. Desemnarea membrilor Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii se face la propunerea Conducerii Bibliotecii şi validarea acestora în Biroul de Senat. Art. 29. Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii este directorul bibliotecii. Art. 30. Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii se întruneşte cel puţin o dată pe an sau de câte ori este nevoie. CAP. VIII. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE UTILIZATORILOR

Art. 31. Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor sunt cele stipulate în capitolul VII al Legii Bibliotecilor nr. 334/2002 şi Regulamentul de Ordine Interioară al Bibliotecii, corelate cu prevederile legale referitoare la protecţia patrimoniului cultural naţional, la drepturile de autor şi drepturile conexe. CAP.IX. DISPOZIŢII FINALE Art. 32. Prezentul regulament de organizare, funcţionare şi administrare a bibliotecii din subordinea Universităţii intră în vigoare după aprobarea lui de către Senatul Universităţii. Orice modificări sau adăugiri ulterioare se vor face numai cu aprobarea Senatului.

173

Regulamentul Departamentului Pentru Organizarea Practicii

DISPOZIŢII GENERALE În baza Legii 258/2007 şi a ordinului M.E.C.T. 3955/2008 se

aprobă cadrul general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare.

În temeiul aceloraşi prevederi Senatul USAMV decide înfiinţarea Departamentului pentru organizarea practicii studenţilor USAMV (DOP) cu organizare proprie şi responsabilităţi reieşite din prezentul regulament şi fişa postului individuală.

Departamentul pentru organizarea practicii este subordonat Senatului USAMV şi este coordonat direct de către prorectoratul administrativ, conform organigramei.La nivel de facultate prodecanul coordonează activitatea de practica în directa colaborare cu directorul departamentului şi cu reprezentantul facultăţii.

Conform Legii258/2007, art.23, Organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare student. Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.

Stagiul de practică este activitatea desfăşurată de studenţi şi masteranzi in conformitate cu planul de învăţământ a U.S.A.M.V. Cluj, cu scopul verificării aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice în cadrul programului de instruire.

Organizatorul de practică , U.S.A.M.V. Cluj, prin forul său legislativ Senatul, - Aprobă şi desemnează structurile interne responsabile cu stagiile de practică. - Înfiinţează un departament de practică coordonat de prorectorul de resort, condus de un director de departament, un secretar

174

administrativ în cadrul departamentului şi un cadru didactic supervizor din fiecare Facultate în parte.

Partenerul de Practică este persoana juridică din România sau o altă ţară din Uniunea Europeană care participă la programul „Învăţare pe tot parcursul vieţii”, sau dintr-o terţă ţară ce desfăşoară activităţi în corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul M.E.C.T. şi care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi masteranzilor. Art.1.Responsabilităţile Departamentului pentru organizarea practicii - asigură accesul tuturor studenţilor ş i masteranzilor U.S.A.M.V. Cluj la toate serviciile de suport privind stagiile de practică; - asigură un sistem adecvat de rezolvare operativă a sesizărilor şi solicitărilor studenţilor ş i masteranzilor U.S.A.M.V. Cluj; - asigură informarea adecvată şi corectă a studenţilor ş i masteranzilor privind programele stagiilor de practică, durata acestora, tipul de diplome suplimentare care evidenţiază activitatea practică în cursul facultăţii, serviciile oferite, procedee de examinare şi modul de notare pe bază de credite la examenul de practică; - dezvoltă şi promovează o politică clară privind importanţa desfăşurării stagiilor de practică, utilizarea tehnologiilor informaţionale, examinarea corectă; - dezvoltă, accesează proiecte şi iniţiază contacte cu parteneri de practică atât din ţară cât şi din străinătate. - asigură derularea în condiţii optime a asocierilor de parteneriat între organizatorul de practică şi partenerul de practică, încheiate în baza unor convenţii/contracte de colaborare, în care se stipulează cu claritate obligaţiile părţilor; - asigură publicitatea necesară promovării stagiilor de practică prin afişare, inserare în diferite publicaţii, Internet, oferind date complete care să reflecte situaţia reală, în ceea ce priveşte instituţia, personalul şi serviciile oferite.

175

- asigura prin lucratorii desemnati legal dobindirea cunostintelor necesare pentru rezolvarea situatiilor de urgenta ( pregatirea ISU ).

Art.2 Reglementări privind studenţii şi masteranzii Toţi studenţii şi masteranzii cu program la zi şi I.D. au

obligaţia de a desfăşura activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care s-a înscris la U.S.A.M.V. Cluj.

Durata şi perioada stagiului de practică poate fi de minimum o săptămână si de maximum 12 luni calculate pe parcursul întregului ciclu de studii de licenţă sau de masterat.

Perioada de desfăşurare a stagiului de practică poate fi cuprinsă atât în cursul anului universitar, cât şi în perioada vacanţelor universitare.

Practicanţii, înaintea începerii stagiilor de practică semnează Convenţia Cadru, anexa nr.1 şi Portofoliul de Practică, anexa nr.2 la Ordinul M.E.C.T. 3995/2008, privind efectuarea stagiului de practică ce cuprinde obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, cât şi modalităţile de derulare a stagiului de practică. a) Studenţii practicanţi trebuie să se încadreze complet în disciplina muncii în societatea comercială, să manifeste un interes pentru activitatea productivă şi să execute conform graficului lucrările prevăzute în programul de practică. b) Prezentarea la societatea comercială se va face la datele fixate prin convenţia de practică cu această societate. c) Ziua de instruire practică este de 6 ore. Studenţii practicanţi vor începe şi vor termina lucrul după orarul schimbului respectiv. d) Orarul de lucru va fi respectat cu stricteţe. Întârzierea la intrarea la lucru, precum şi ieşirea de la lucru înainte de timp, sunt abateri grave de la disciplina muncii. e) Deplasările neautorizate prin societatea comercială sunt interzise. Numai vizitele în grup, programate şi conduse de persoane nominalizate anume în acest scop sunt permise. f) Atitudini neacademice sau necuviinţă faţă de muncitori şi în general, faţă de personalul societăţii comerciale sunt inadmisibile.

176

Studenţii se găsesc în societatea comercială ca să înveţe şi să aplice. În acest scop ei au datoria să întrebe specialiştii cu care vor veni în contact, tot ceea ce li se pare nelămurit. f) Studenţii au datoria ca în timpul practicii să se integreze în viaţa societăţii comerciale respective. g) În caz de boală, studentul va prezenta responsabilului cu practica din societatea comercială, cerere de motivare însoţită de adeverinţa de la Policlinica de care aparţine societatea comercială. h) Numărul de zile absentate motivat sau nemotivat se vor reface la sfârşitul perioadei de practică, în intervalul stabilit al fiecărui an de studii.

Art.3. Reglementări privind personalul didactic Personalul didactic implicat în activităţile de practică trebuie

să corespundă criteriilor impuse de ordinul M.E.C.T. 3955/2008, criteriilor cuprinse în fişa postului Cadrului Didactic Supervizor din cadrul Departamentului de Practică, a Statutului personalului didactic şi reglementărilor Senatului USAMV.

Personalul didactic este format din: asistenţi, şefi de lucrări, conferenţiari cât şi titulari de disciplină şi personal ce desfăşoară activităţi de lucrări practice sau proiecte din cadrul U.S.A..M.V. Cluj. Titularii de discipline din cadrul departamentului de practică sunt cadre didactice cu norma de bază în USAMV sau cadre asociate care trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe.

La instruirea studenţilor şi masteranzilor atât cei cu frecvenţă cât şi I.D., vor participa cadre didactice supervizor desemnate de organizatorul de practică pentru asigurarea, planificarea, organizarea şi supravegherea stagiului de practică conform legislaţiei naţionale corelate cu legislaţia U.E.

Art.4 Reglementări privind stagiile de practică Stagiile de practică Stagiile de practică pentru studenţi si masteranzi, se

organizează pe baza planurilor elaborate şi aprobate de către Departamentul de practică şi avizate de Decanate, în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite în cadrul programului de instruire.

177

În cadrul stagiu de practică se va cuantifica suma de cunoştinţe specifice necesar a fi însuşite de studenţii fiecărei facultăţi şi specializări şi care vor fi detaliate în Caietul de practică a fiecărui an de studiu.

Stagiile de practică se pot organiza în perioade distinct stabilite, de regulă la anii de studiu care au practică de iniţiere şi de pregătire generală, pe formaţii mari şi se pot organiza sub forma desfăşurării individuale şi continue pe tot parcursul anului, de regulă la anii de studiu care au de efectuat practica tehnologică, de specialitate sau de efectuare a lucrării de diplomă.

Programarea stagiilor de practică se va face corespunzător duratei de şcolarizare pentru învăţământul de zi. Se va evita programarea acestor activităţi grupat înaintea sesiunilor de examene. În contractul de şcolarizare / studii se va specifica obligativitatea acestor activităţi.

Programele analitice vor fi însoţite de calendarul activităţilor obligatorii ale stagiilor de practică, conform machetelor, precizându-se explicit datele la care acestea se efectuează.

Resurse de învăţământ Organizarea procesului de acumulare de cunoştinţe în cadrul

stagiilor de practică necesită existenţa unor materiale didactice, corespunzător concepute şi realizate, pentru asigurarea unei pregătiri eficiente în scopul pregătirii corespunzătoare şi elaborării într-o formă competitivă a proiectelor de diplomă.

Materialele didactice se vor distribui studenţilor în cadrul taxei de studiu şi vor oferi cunoştinţe fundamentale necesare parcurgerii activităţilor de lucrări practice.

Resursele de învăţământ se vor redacta pe diferite suporturi, hârtie si format electronic şi se elaborează de către USAMV prin departamentul de practică prin efort propriu.

Resursele de învăţământ vor fi realizate corespunzător scopului pentru care au fost întocmite, multiplicate lizibil, legate corespunzător şi prezentate într-o formă atractivă.

Distribuirea resurselor de învăţare este asigurată de USAMV prin departamentul de practică, pentru fiecare student. Acestea vor

178

fi însoţite de programele analitice şi orarul activităţilor practice obligatorii pentru fiecare semestru.

Procesul de instruire şi evaluare Activităţile de lucrări practice sunt obligatorii şi se

desfăşoară conform numărului de ore prevăzut în planurile de învăţământ.

Pentru specializările care implică perfecţionarea şi confirmarea practică a pregătirii profesionale, vor fi prevăzute stagii de practică în unităţile de profil ale partenerilor de practică (şcoli din învăţământul preuniversitar, unităţi de cadastru, unităţi economice cu profil agricol etc. atât din ţară cât şi din străinătate, respectiv ţările membre U.E.)

Sistemul de evaluare a cunoştinţelor pentru promovarea disciplinelor şi acordarea creditelor include proceduri de evaluare continuă şi finală.

Procedurile de evaluare continuă sunt asigurate în cadrul întâlnirilor directe faţă în faţă şi au forme specifice stabilite de cadrele didactice supervizoare.

Evaluarea finală se realizează în sesiuni programate semestrial, prin probe practice, desfăşurate obligatoriu în prezenţa cadrului didactic supervizor.

Perioada de examinare se înscrie în calendarul disciplinelor şi se aduce la cunoştinţa studenţilor la începutul fiecărui semestru.

Proiectarea materialelor de studiu Caracterul general al mediilor de învăţare pentru pregătirea

individuală trebuie să fie sinteza, accentuând pe principiile fundamentale.

Elaborarea unui Ghid de Practică şi un model de Caiet de Practică în baza prevederilor ordinului M.E.C.T. nr.3955/2008 în care se vor consemna principalele materiale didactice cu caracter sugestiv.

Aceste materiale vor fi bine prezentate şi bine sistematizate; subdivizat în module, pe unităţi care facilitează învăţarea graduală şi

179

structurată. Se va utiliza o gamă largă de procedee care pot facilita

reţinerea factorilor esenţiali, rezumate, concluzii, exemple ilustrative în perioada stagiului de practică.

Art.5. Baza materială Departamentul de practică trebuie să fie dotat conform

normelor legale cu: - Spaţiu adecvat pentru conducere şi secretariat, compartiment pentru pregătirea şi distribuirea materialelor didactice necesare desfăşurării activităţii de practică; - mijloace de comunicaţie: telefon fix sau mobil, fax, e-mail, internet; - mijloace de transport auto; - platformă e-learning implementată pe infrastructura de comunicaţii care permite accesul stabil şi simultan al unui număr mare de utilizatori (studenţi şi cadre didactice) la resursele de învăţământ şi informare (adresa de accesare: http:// practica.usamvcluj.ro) - Echipamente pentru pregătirea materialelor didactice: videoproiector, cameră video, DVD-player, televizor, DVD-uri, etc. Art.. 6. DISPOZITII FINALE

Modificarea Regulamentului Departamentului pentru organizarea practicii se face prin hotărârea acesteia, în temei legal, toate modificările fiind aduse la cunoştinţa Senatului USAMV spre avizare.

ghidul studentului 2009- 2010 - usamv clujdac.usamvcluj.ro/data/evaluare/zoobiotech/biotehnologii...

Documents