ghidul investitorului de retail - bucharest stock exchange
Embed Size (px)
TRANSCRIPT
Ghidul investitorului de retail Pentru investitorii care fac primii
pai pe piaa de capital
octombrie 2014
Acest ghid este adresat persoanelor care vor s afle cum funcioneaz bursa, respectiv care sunt paii ce trebuie fcui pentru a tranzaciona pe burs. Acest ghid nu constituie sfaturi pentru investiii.
sumar DESPRE BURS 3
ECONOMISIREA 5
CE SUNT ACIUNILE? 9
CE SUNT OBLIGAIUNILE? 10
CE SUNT PRODUSELE STRUCTURATE/CERTIFICATELE? 13
CUM ALEG BROKERUL/ INTERMEDIARUL CARE S M REPREZINTE? 13
CONTUL DE INVESTIII 14
INSTITUIILE DIN ARHITECTURA PIEEI DE CAPITAL DIN ROMANIA - REFERINE 16
2 bursa de valori bucureti
Într-o definiie simplificat, putem spune c Bursa este o pia, un loc unde se vând i se cumpra anu- mite tipuri de active, sub diverse
Atunci când investitorul crede c o companie are potenial de dezvol- tare, îi cumpr aciunile în primul rând pentru a participa la afacere i abia apoi, în al doilea rând, pentru a le vinde mai scump dup regula nescris a pieei de capital: “Cumpr ieftin i vinde scump!”.
Bursa, ca operator al pieei de ca- pital, are rolul s faciliteze fluxurile de bani între investitori (cei care
Despre burs
forme – aciuni, obligaiuni sau alte titluri de valoare – cu respectarea reglementrilor specifice pieei de capital. În prezentul material v vor fi prezentate instrumentele cele mai utilizate, denumite titluri de valoare, împreun cu caracteristicile acestora.
Investitorii pot cumpra astfel aciuni nou emise, operaiune prin care firma obine fluxul de numerar necesar pentru investiii ce duc la creterea valorii sale, respectiv cumpr aciuni disponibile la tranzacionare, numerarul mergând la vânztorul aciunilor.
economisesc capital i vor s îl investeasc, „s îl înmuleasc”) i emitenii de aciuni (cei care au nevoie de capital pentru investiii în vederea dezvoltrii afacerii lor).
Ghidul investitorului de retAil
Tranzaciile încheiate la Bursa de Valori Bucureti (BVB): • Se înregistreaz online, prin sistemul electronic de tranzacionare Arena. Sistemul asigur preluarea electronica a ordinelor introduse
de intermediarii autorizai i execuia tranzaciilor pe pieele administrate de BvB.
Dup ce am cumprat aciuni devenim unul dintre proprietarii companiei respective: • Astfel, se dobândete dreptul de vot în Adunrile Generale ale Acionarilor, unde se supune la vot inclusiv alegerea administratorilor
companiei, dar i distribuirea unei pri din profitul companiei sub form de dividende.
INVESTITORI BROKERI COMPANIA A
ACTIUNILE INTR ÎN PORTOFOLIILE INVESTITORILOR
Compania A are nevoie de bani pentru achiziia unor echipamente, terenuri, etc. necesare activitii sale sau, poate chiar, pentru preluarea unei companii concurente. Astfel, A poate accesa un împrumut de la banc sau poate atrage
aceti bani de la investitori, prin emisiune de aciuni sau de obligaiuni ctre investitori.
Astfel, A obine banii necesari, iar investitorii au gsit o oportunitate pentru plasarea banilor.
Într-o astfel de operaiune sunt implicai i consultani i brokeri, cei care asist tranzacia i ofer consilierea necesar stabilirii unor specificaii cât mai bune ale operaiunii, astfel încât aceasta s se încheie
3investing romania
Tranzaciile la Bursa de Valori Bucureti se deruleaz printr-un mecanism care asigur accesul direct i continuu al intermediarilor (brokerilor) la informaiile referitoa- re la pre i la rapoartele furnizate de emitenii listai, oferind astfel posibilitatea clienilor de a lua deci- zia de investiie.
Tranzacia implic dou fluxuri între cumprtor i vânztor: fluxul de transfer al banilor i fluxul de transfer al titlurilor de valoare prin transcrierea noului deintor în registrul acionarilor.
La Burs, cumprtorul nu se întâlnete efectiv cu vânztorul, ci tranzac- ia se realizeaz prin intermediul unui broker autorizat, denumit intermedi- ar participant la pia. Astfel, clientul d brokerului ordinul de cumprare/ vânzare, brokerul introduce ordinul în sistemul bursei unde se întâlnete cu alte ordine, iar dup negocierea preului, are loc tranzacia.
Bursa transmite apoi brokerului confirmarea realizrii tranzaciei, iar Depozitarului Central datele participanilor pentru compensarea/deconta- rea tranzaciei. Depozitarul realizeaz, ulterior, transferul de proprietate al aciunilor contra plat, între conturile între care s-au realizat tranzaciile. Banii/aciunile intr în contul brokerului care, ulterior, le distribuie clientu- lui pentru care a intermediat tranzacia.
Derularea i finalizarea tranzaciei se efectueaz în intervalul T+2, adic la dou zile lucrtoare de la data tranzaciei. Astfel, în a doua zi lucrtoare de la tranzacie, cumprtorul are în portofoliu titlurile achiziionate, iar la vânztor ajung banii încasai pentru titlurile vândute.
Investitorii se împart în dou mari categorii: • Investitorii de retail – sunt persoane fizice sau juridice care cumpra i vând titluri pe contul lor i în nume propriu. • Investitorii instituionali – sunt în principal fonduri de pensii, fonduri de investiii, companii de asigurri, dar i bnci de investiii.
Aceste tipuri de instituii dispun de manageri care administreaz sume mari, in numele unor investitori de retail, care investesc indirect in piaa de capital, prin cumprarea de titluri emise de acestea.
BROKERUL CUMPRTORULUI
CUMPRTORUL VâNzTORUL
BROKERUL VâNzTORULUI
DEPOzITARUL CENTRAL
Economisirea
Ghidul investitorului de retAil
Prin procesul de economisire practic se acumuleaz un capital, utilizat ulterior fie pentru realizarea unor obiective personale pe termen mediu i lung (achiziia unei case, a unei maini, plata unor taxe de co-
Investiia presupune plasarea banilor în anumite active cu scopul principal de a obine un randament ateptat. Astfel, în cazul investii- ilor, scopul principal nu mai este minimizarea riscului ci maximizarea randamentului care poate fi obinut în condiii acceptabile de risc.
Condiiile acceptabile de risc difer de la o persoan la alta. Unii investitori sunt dispui s rite mai
De la economii la investiii
larizare, etc.), fie pentru siguran (pentru evenimente neprevzute sau chiar pentru viitor, la pensie). Fiecare persoan decide care sunt cele mai potrivite instrumente pentru plasarea banilor economisii, paleta acestora extinzându-se de la cele cu rentabilitate mic i risc sczut i pân la cele cu rentabilitate mare i risc pe msur. Important este, totui, ca randa- mentul s se situeze peste rata inflaiei.
mult în sperana c situaia va evolua în favoarea lor i vor obine un profit mare, la fel cum exist i investitori care nu doresc s-i asume decât un risc mediu sau sczut i, ca atare, se vor mulumi cu profituri mai modeste.
Profitul brut al unei investiii financiare este diferena dintre preul curent sau preul de vânzare al activului i preul la care aciunile respec- tive au fost cumprate, la care se adaug veniturile obinute din operaiuni corporative ca dividendele nete încasate sau aciuni gratuite primite. Pen- tru a ajunge la profitul net, sunt deduse costurile ocazionate cu tranzacia (comisionul pltit intermediarului tranzaciei, taxe, impozite etc.).
Randamentul unei investiii este exprimarea procentual a profitului unei investiii, fiind calculat dup formula:
În primele zece luni din 2014, ratele medii ale dobânzilor pe piaa monetar interbancar pentru depozitele atrase pe termen de 12 luni au fost de sub 3% pe an, coborând chiar uor sub 2% pe an, in timp ce indicele BET al BVB a crescut cu 8,33%.
4.00
2.00
0.00
7500
7000
6500
6000
5500
Rata medie a dobânzilor (% pe an) Evoluia indicelui BET
Ia nu
ar ie
ie -
14
Exemplu: • Un investitor cumpra o aciune la compania X la preul de 1 leu i, dup doua luni, o vinde la preul de 1,1 lei,
iar pentru aceste operaiuni a pltit comisioane totale de 0,01 lei. Profitul su este de 0,09lei (1 lei – 1,1 lei - 0,01 lei = 0,09 lei). • Randamentul obinut împrind profitul (0,09 lei) la investiia iniial (1 leu pltit la momentul cumprrii),
astfel in acest caz randamentul net este de 9% pentru o perioad de 2 luni de deinere.
5investing romania
randament = profit
6 bursa de valori bucureti
În categoria investiiilor intr cea mai mare parte a tipurilor de plasa- mente: de la cele cu risc redus (ex. obligaiunile emise de companii) la cele cu risc mediu (ex. aciunile listate la burs) sau cu nivel mai ridicat de risc (ex. cum este cazul
În aceast lumin, alegerea celor mai potrivite strategii poate fi des-
derivatelor i al certificatelor turbo). Desigur, exist i alte active în care se pot face investiii, precum obiecte de art, imobile, terenuri etc. Totui, întrucât acestea sunt mai greu de achiziionat, presupunând o investiie iniial mare, dar i mai greu de lichidizat, de vândut într-un interval scurt de timp, tot mai multe persoane se orienteaz ctre plasarea investiiilor în instrumente financiare tranzacionate la Burs.
tul de dificil i este indicat identificarea unui echilibru între câtigurile pe care le vrem i riscurile pe care ni le putem asuma.
Not: • Asemenea oricrei investiii, investiia la Burs poate fi caracterizat prin perioade favorabile dar si nefavorabile. Preul instrumentelor
financiare evolueaz cu o anumit volatilitate (creteri i scderi succesive), existând riscul ca suma investit s scad odat cu preul activelor în care a fost investit.astfel in acest caz randamentul net este de 9% pentru o perioad de 2 luni de deinere.
ECONOMISIRE
INVESTIIE
Obiectiv: obinerea unui profit
Risc asumat: Exist în mod cert, iar gradul de risc depinde
de activele în care investim
Randament posibil de obinut: semnificativ mai mare
CORELAIA RISC - RANDAMENT Randament
investiii speculative, FOReX
Bunuri de colecie
afaceri
Fie c este vorba de investiii pe termen scurt (speculativ) sau investii pe termen lung, trebuie stabilite o planificare financiar i o strategie de urmat. Altfel spus, tre-
Nivelul de risc acceptabil difer de la un investitor la altul i din aceast cauz trebuie s ne stabi- lim clar care este tolerana la risc. Este indicat s stabilim mai multe scenarii, în care s luam în calcul
Strategia de investiii
buie s stabilim exact ce sum suntem dispui s investim pentru început, cât de des vom depune bani noi în contul de investiii (dac vrem s cum- prm mai multe titluri), cât de des vrem s retragem bani din cont i care sunt obiectivele pe care ni le propunem. Strategia de investiii pe care o vom urma se poate stabili ulterior, împreun cu brokerul pe care l-am ales.
cum am reaciona dac portofoliul nostru ar scdea cu 10%, 20% sau poate chiar 30% i astfel, luând în calcul i ateptrile pentru rentabilitate, s stabilim instrumentele în care s investim. Totodat, este indicat s ne setam i anumite praguri la care s marcam profitul sau pierderea, adic s vindem când am înregistrat X% profit/pierdere (folosind ordinele „Stop” din platformele de tranzacionare).
7investing romania
Ghidul investitorului de retAil
Investiiile pe piaa de capital: • Efortul pe care trebuie s îl depun un investitor este proporional cu câtigul vizat. Pentru selectarea celor mai rentabile
plasamente/investiii pe piaa de capital, trebuie s ne formam o imagine de ansamblu a pieei financiare i a pieei de capital, dar i a evoluiei economiei i a companiilor în care vrem s investim. Mai pe scurt, sa investim informai.
Plasamentele sunt în principal în obligai- uni i în aciuni lichide ale unor companii care an de an pltesc dividende cu o valoare semnificativ (aciuni de dividend, cum mai sunt numite de investitori). Orizontul de timp recomandat pentru o astfel de investiie este mediu i lung.
Plasamentele sunt în principal orientate ctre aciunile unor companii cu potenial ridicat de dezvoltare pe termen mediu i lung (aciuni de cretere cum mai sunt denumite de ctre investitori). Este posibil ca acele companii s acorde dividende mici sau chiar deloc, preferând s pstreze banii pentru dezvoltare. Investitorul se va atepta s câtige în principal din creterea preului aciunilor pe care le deine. Astfel de investiii sunt mai riscante pentru c exist posibilitatea ca politica de dez- voltare a companiei i investiiile fcute de aceasta s nu dea rezultatele scontate. Orizontul de timp recomandat pentru o astfel de investiie este mediu.
Exist i investitori care cumpr în special aciuni mai puin tranzacionate, la mai multe companii din domenii diferite de activitate, respectiv din categorii de pia diferite, subevaluate ca pre de pia, în sperana c în perioadele de cretere aces- tea se vor sincroniza cu trendul general. Pe lâng companiile subevaluate la momentul respectiv, aceti investitori vor include i alte instrumente de tranzacion- are ca cele cu levier, asumându-i un risc mai ridicat. Orizontul de timp recomandat pentru o astfel de investiie este mediu i scurt.
Prudent – cu aversiune la risc, în aciuni de dividend
Câteva exemPle de strategii:
agresiv – cu risc mai ridicat, în funcie de evaluarea companiilor
8 bursa de valori bucureti
Lichiditatea este o component foarte important a pieei bursiere i o caracteristic ce nu trebuie neglijat. Aceasta este definit de specialiti ca posibilitatea de a transforma în bani un plasament, într-un timp cât mai scurt i fr ca
acest demers s conduc la scderea semnificativ a valorii sale. Odat stabilit strategia de investiii, trebuie selectate titlurile care vor fi incluse în portofoliu, potrivit criteriilor menionate în strategie. Pentru aceasta este necesar o analiz atent a caracteristicilor companiilor vi- zate, a evoluiei performantelor economice ale acestora pe parcursul unei perioade mai îndelungate de timp, încercând o estimare a tendinei viitoare a acestora.
Pentru un management cât mai bun al riscului, este recomandat s avem un portofoliu cât mai diversificat, care s includ aciuni, uniti de fond, obligaiuni, planuri de pensii/asigurri de via cu acumulare. Exemplu: • O persoan care dispune în total de suma de 3.000 de lei ar putea decide s îi aloce în felul urmtor pentru un grad cât mai ridicat
de diversificare: 500 de lei în depozite bancare, 500 de lei în obligaiuni sau fonduri mutuale i 2.000 de lei în aciuni tranzacionate la burs. Suma de 2.000 de lei poate la rândul su s fie diversificat prin investiia în 3-4 companii diferite, fiecare din alt sector de activitate (de exemplu petrolier, bancar, farmaceutic i industrie chimica).
Investiiile la Bursa de Valori Bucureti Bursa de Valori Bucureti este cel mai important operator al pieei de capital din România, iar principalele titluri de valoare listate sunt aciuni emise de companii din România. Dezvoltarea pieei de capital se poate vedea i în cifre. Capitalizarea (valoarea în funcie de preurile ac- iunilor) companiilor listate la BVB
a ajuns la 29 miliarde de euro la finalul primelor zece luni ale anului 2014, dup o cretere constant în ultimii doi ani, cu un ritm anual de circa 35%.
Aceast evoluie se datoreaz pe de o parte creterii numrului de companii de pe piaa reglementata cu 5, ajungând la 83 (IPO-urile derulate în aceast perioad au adus un plus de 4,4 miliarde euro la capitalizarea bursei). Un alt factor care a determinat aceast evoluie a fost reprezentat de creterea preturilor aciunilor listate, de la începutul anului 2012 i pân la finalul lunii octombrie 2014 indicele BET (al celor mai lichide 10 aciuni) urcând cu peste 60%.
16,4
30
20
10
0
9investing romania
Cele mai importante 5 companii listate la BVB sunt Erste Group Bank AG (8,6 miliarde euro), OMV Petrom (5,6 miliarde euro), Romgaz
Alte puncte forte ale BVB sunt programul de privatizri derulate cu succes în ultimii ani. Începând din al treilea trimestru al anului 2013 i pân în luna iulie a anului 2014 au fost realizate 3 oferte prin care
( 3 miliarde euro), Fondul Proprietatea ( 2,6 miliarde euro) i New Europe Property Investments (2,2 miliarde euro). Valoarea medie zilnic a tran- zaciilor cu aciuni realizate în anul 2014 la BVB (inclusiv ofertele publice) este circa 12 milioane euro/zi.
au fost listate companiile Nuclearelectrica, Romgaz i Electrica, ultimele dou fiind de departe cele mai mari din istoria Bursei de Valori Bucureti, cu valori de 383 milioane euro si, respectiv, aproximativ 444 milioane euro. Procesul de privatizri va continua cu noi companii, nu doar din sectorul energetic. De asemenea, sunt anticipate listri inclusiv ale unor companii private.
6,7 10
2012 2013 Oct. 2014
20
10
0
• La Bursa de Valori Bucureti sunt disponibile mai multe active, printre care se regsesc aciuni,
obligaiuni emise de companii / municipaliti sau consilii judeene / Ministerul Finanelor Publice, ETF sau fonduri închise de investiii ale cror uniti sunt tranzacionate la burs, produse structurate.
• Bursa de Valori Bucureti administreaz o pia reglementat, un sistem alternativ de tranzacionare, piaa rasdaq i, totodat, pune la dispoziie un segment pentru titlurile nelistate.
Aciunile tranzacionate la burs sunt cele mai populare plasamente pe piaa de capital, deoarece repre- zint un echilibru optim între riscul asumat (mai mare decât în cazul obligaiunilor, dar, totodat, mai mic decât în cazul instrumentelor cu levier) i câtigul potenial ateptat (care ar trebui s se situeze peste cel al dobânzii la obligaiuni).
Aciunile atest dreptul de proprietate pe care îl avem asupra unei pri din capitalul companiei emitente, bineîneles, participaia fiind proporional cu numrul de aciuni pe care le deinem.
Ce sunt aciunile?
Totodat, ca acionari avem dreptul de a primi sub form de dividend o cot parte din profitul companiei respective (dac o astfel de decizie este aprobat în Adunarea General a Acionarilor – AGA).
Alte drepturi de care beneficiem când avem aciuni la o companie: • Informare cu privire la evoluia economico-financiar a companiei,
de a ne exprima votul în AGA asupra unor decizii importante cu privire la activitatea i conducerea companiei, inclusiv posibilitatea de a alege i de a fi ales în Consiliul de Administraie al companiei;
• Dreptul asupra unei pri a activelor companiei, dac va fi vorba de lichidarea acesteia.
10 bursa de valori bucureti
Preul aciunilor la burs se schim- b aproape continuu în timpul unei edine de tranzacionare, în funcie de ordinele de vânzare i cumprare plasate de investitori prin intermediul brokerilor. Acest pre reprezint nivelul la care a fost efectuat cea mai recent tranzac- ie cu aciunea respectiv.
Practic, preul de tranzacionare al aciunilor poate fi influenat de o mul- titudine de factori printre care merit amintii cel puin urmtorii: evoluia general a economiei i a pieei de capital, tirile transmise de companie (cu privire la câtigarea de noi contracte, intrarea pe noi piee, investiii, schimbri ale conducerii, modificarea structurii acionarilor semnificativi, evoluia indicatorilor financiari etc.), estimrile analitilor prezentate în rapoartele de analiz întocmite de ei i transmise clienilor sau chiar publi- cate, articole din pres, sentimentul general al investitorilor i psihologia pieei, semnale de analiz tehnic, etc.
Exist mai multe criterii de cla- sificare a aciunilor în funcie de caracteristicile acestora. Cele mai întâlnite tipuri de aciuni sunt aciunile comune, îns unele com- panii pot decide s emit i aciuni prefereniale.
Aciunile au o valoare nominal egal cu suma pe care ele o repre- zint în capitalul social al compa- niei. Valoarea nominal este doar o convenie i nu prezint un punct de referin pentru a aprecia preul de pia al aciunii respective. Durata de via a aciunilor comune este nelimitat, spre deosebire de obligaiuni care au o durat de via limitat.
Investiia în aciuni listate la burs se face atât pentru dividendele care ar putea fi obinute, cât i pentru anticiprile investitorilor în ceea ce privete preul la care ar putea urca aciunile. Înainte de a cumpra aciunile unei companii este necesar o informare cu privire la domeniul în care aceasta activeaz, structura acionariatului, performanele financiare, cadrul legislativ etc.
Spre deosebire de aciuni, care presupun o participare la capita- lul social al companiei respective (adic faptul de a deveni asociat, partener în compania respectiv), obligaiunile sunt un împrumut pentru o perioad determinat i pe care investitorii îl acord companiei
Ce sunt obligaiunile?
care emite obligaiunile. Emitentul va plti investitorilor o dobând fix sau variabil, care este anunat înc dinaintea emiterii acestora, iar la sca- den va returna investitorilor banii împrumutai.
Obligaiunile sunt „instrumente financiare cu un venit fix”, întrucât dobânda este anunat dinainte, în timp ce aciunile sunt „instrumente financiare cu un venit variabil”, deoarece nu tim dinainte dac o compa- nie va acorda dividend sau ce valoare vor avea acestea, ele depinzând de profiturile înregistrate în fiecare an de ctre emitent.
Prezint toate drepturile i caracteristicile discutate mai sus: • dreptul de proprietate asupra
patrimoniului companiei; • dreptul de vot în Adunarea General
a Acionarilor (AGA); • dreptul de a încasa dividend dac
societatea încheie exerciiul financiar anual cu profit, iar în AGA se hotrte repartizarea de dividend.
Acest dividend este, aadar, variabil în funcie de rezultatele i politica pe care o are compania (de a investi în dezvoltarea activitii sau de a distribui dividende acionarilor).
Atunci când aciunile comune se tranzacioneaz la burs concomitent cu aciunile prefereniale, preurile lor vor fi diferite, tranzacionându-se pe piee diferite.
Aciunile prefereniale presupun în general: • un dividend fix precizat înc de la
început i care este încasat în fiecare an în care compania a realizat profit;
• o limitare sau eliminare total a dreptului deintorilor de a participa la Adunarea General a Acionarilor (AGA) i de a vota.
Aadar, o companie promite plata cu regularitate a unui dividend mai ridicat pentru acionarii care cumpr aciuni prefereniale, dar acetia nu au dreptul s se implice în niciun fel în activitatea acesteia i nu pot influena deciziile care se iau în AGA.
aCiuni Comune aCiuni Prefereniale
Ghidul investitorului de retAil
11investing romania
Obligaiunile emise de o companie sunt numite obligaiuni corpora- tive, cele emise de administraiile publice locale sunt obligaiuni municipale, iar dac emitentul este statul, prin Ministerul Finanelor
Publice, acestea sunt denumite titluri de stat. Obligaiunile sunt emise de ctre emitenii care au nevoie de finanare i care încearc s o obin un împrumut mai avantajos decât cel accesat de la banc. Prin aceasta, în cazul companiilor se evit i alternativa unei majorri de capital care ar presupune o posibil diluare a drepturilor de vot a acionarilor iniiali prin apariia de noi acionari în cadrul companiei.
Teoretic, riscul în cazul obligaiunilor emise de administraiile publice centrale i locale este foarte redus, pentru c este greu de imaginat c acestea vor ajunge la incapacitate de plat i nu vor putea rambursa împrumutul obligatar, în timp ce obligaiunile corporative comport un risc ceva mai ridicat.
• Unii emiteni pltesc periodic cuponul de dobând, fie trimestrial, fie semestrial. În mod similar i suma împru- mutat poate fi rambursat în mai multe etape pe parcursul duratei de via a obligaiunilor.
Ca excepie: Exist i titluri pentru care toat dobânda i suma împru- mutat sunt pltite integral la scaden. Aceste obligaiuni poart denumirea de “obligai- uni cu cupon zero”, deoarece nu pltesc nimic pe parcurs ci returneaz totul doar la scaden.
• Dobând fix; • Dobând variabil, calculat
în funcie de dobânzile de pe piaa monetar interbancar plus o marj de dobând. Aceasta este calculat i anunat periodic (trime- strial sau semestrial, spre exemplu).
• Unele obligaiuni pot fi transformate în aciuni la an- umite momente anunate de companie (dac deintorii opteaz pentru conversie) sau la maturitate.
Conversia este realizat în funcie de un raport între valoarea obligaiunilor i cea a aciunilor.
• Unele obligaiuni sunt ga- rantate printr-o poli de risc financiar. Astfel, dac emi- tentul intr în incapacitate de plat i la scaden nu poate rambursa împrumutul i plti dobânda, cel care ofer polia de asigurare va plti în locul su.
Ca atare riscul este ceva mai coborât în cazul obligaiunilor garantate i de aceea dobânda pltit de acestea este mai mic decât în cazul obligaiuni- lor negarantate.
Datele de plat a dobânzii i a principalului
Dobânda Convertibilitatea Garantarea
CaraCteristiCile PrinCiPale ale obligaiunilor sunt urmtoarele
Fondurile de investiii, cunoscute i sub denumirea de fonduri mutu- ale sau organisme de plasament colectiv, sunt entiti (fr perso- nalitate juridic) care atrag i pun la comun banii mai multor persoane (investitori) i pe care apoi îi folo- sesc pentru realizarea diferitelor plasamente/ investiii, cu scopul de a multiplica sumele investite de
Ce sunt fondurile de investiii?
acetia i de a genera astfel câtiguri pentru investitorii respectivi. Altfel spus, fondurile de investiii sunt o form de asociere prin care mai
multe persoane îi pun la comun resursele financiare pentru a fi investite pe pieele financiare, urmând ca rezultatele (profiturile sau dup caz, pier- derile) s fie împrite în mod proporional cu deinerile (numrul de uniti de fond) pe care fiecare dintre acetia le au în cadrul fondului în cauz.
Fondurile sunt administrate de o companie specializat, numit Socie- tate de Administrare a Investiiilor (SAI), iar politica i strategia de inves- tiii a fiecrui fond este prezentat printr-un set de documente obligatorii denumite generic “documentele fondului”. În acest mod, investitorii se pot
12 bursa de valori bucureti
• Efectueaz în mod continuu operaiuni de atragere de bani (clienii cumpr uniti de fond emise de fondul respectiv) i de pli ctre investitori (rscumpr de la clieni uniti de fond);
• Au o durat de via nedeterminat; • Vizeaz i au voie s atrag un numr oricât de mare de investi-
tori, care, de regul, nu au o limit minim cu privire la suma pe care o pot investi.
• Unele uniti la fonduri deschise pot fi listate la burs. Acestea sunt numite ETF (Exchange-traded funds - vezi „Ghid ETF” pe site-ul BVB).
• Permit cumprarea/rscumprarea de uniti de fond doar în anumite intervale de timp clar determinate prin documentele de funcionare.
• De regul, au o durat de via determinat, prevzut în documentele fondului, la încheierea creia, fondul se lichideaz, iar valoarea rezultat este împrit deintorilor de titluri proporional cu deinerea fiecruia.
• Se adreseaz unui numr relativ redus de investitori (mai puin de 200 potrivit legislaiei în vigoare), crora, de regul, le este impus o sum minim, dac vor s investeasc.
• Pot fi listate la burs. Not: În aceast categorie pot intra i AOPC-urile (Alte Organisme de Plasament Colectiv), organizate ca S.A, societi pe aciuni, cu domeniu de activitate investiiile financiare. Pe burs se tranzacioneaz aciunile acestora, adic vor fi asimilate pieei reglementate pentru aciuni.
Fonduri deschise Fonduri închise
fondurile de investiii Pot fi ClasifiCate în dou Categorii
Primul ETF a fost lansat la Bursa de Valori Bucureti în anul 2012 i
urmrete componena indicelui BET, al celor mai lichide zece aciuni de la BVB.
hotrî în ce fond îi plaseaz banii. Fondurile pot investi în orice tip de instrumente financiare (aci- uni, obligaiuni, depozite bancare, instrumente financiare derivate, valute, bilete la ordin etc), dar pot realiza i investiii în active imobi-
liare precum spaii comerciale sau de birouri, terenuri sau alte categorii de active de acelai tip. Unele fonduri sunt create astfel încât s replice componenta unor indici bursieri, ceea ce înseamn c vor investi cu predi- lecie în aciunile din componena indicilor respectivi. Prin aceste fonduri, investitorii pot avea acces indirect la un portofoliu diversificat i la costuri mai mici decât cele pe care le-ar presupune achiziia separat a aciunilor care se regsesc în indicii respectivi (vezi „Ghid ETF” pe site-ul BVB).
Indici bursieri (BET)
bet-fi 31.377,97 81,62 0,26%
bet-ng 702,28 3,60 0,51%
bet-xt 634,33 3,99 0,63%
rotx 13.148,26 176,62 1,36%
Indicii bursieri reflect evoluia pieei, a preturilor aciunilor care intr în componena lor. Indicii Bursei de Valori Bucureti sunt calculai i publicai în timp real pe site-ul BVB, dar i pe site-urile partenerilor si (brokeri, distribuitori de date .a.). În general, indicii pot fi calculai fie pentru ansamblul unei piee bursiere, sau dup alte criterii, sectoare de activitate ale economiei etc.
CEI MAI IMPORTANI INDICI AI BURSEI DE VALORI BUCURETI SUNT: BET - cel mai important indice. Cuprinde primele 10 aciuni româneti în funcie de lichiditate de la BVB. Indicele BET nu include i aciunile celor cinci SIF-uri; BET-TR - este un indice de tip “total return”, având compoziia indicelui BET, dar care include si dividendele distribuite de companiile din componena sa; BET-BK - cuprinde primele 25 de aciuni in funcie de lichiditate, printre care titlurile SIF-urilor, aciunile Fondului Proprietatea, dar i titlurile bncii austriece
Erste Group Bank (EBS). Acest indice poate fi folosit ca referin de administratorii de fonduri, dar i de ali investitori instituionali; BETPlus - cuprinde 40 de aciuni româneti, mai puin SIF-urile, determinate în baza lichiditii, pân la o anumit valoare a unui coeficient de lichiditate; BET-FI - include doar aciunile celor cinci SIF-uri i titlurile Fondului Proprietatea (FP); BET-NG - este indicele aciunilor companiilor din sectorul energetic; BET-XT - înglobeaz cele mai lichide 25 de aciuni româneti in funcie de lichiditatea de la BVB, inclusiv titlurile SIF-urilor i aciunile Fondului Proprietatea; ROTX - cuprinde cele mai lichide aciuni de la BvB. este calculat i diseminat de Bursa de valori din viena.
Ghidul investitorului de retAil
13investing romania
Produsele structurate combin caracteristicile mai multor tipuri de instrumente financiare cu scopul de a remodela riscul de pia. Aceste produse sunt de interes atât pentru speculatorii, cât i pentru protecia i diversificarea portofoliului. Produsele structurate au la baz un activ suport precum aciuni, un indice bursier sau valutar, o rat a dobânzii, o marf, couri sau com-
Ce sunt produsele structurate/certificatele?
binaii formate din aceste instrumente sau valori, precum i orice alt activ sau indicator. Evoluia preului certificatului este, astfel, strâns legat de evoluia instrumentului/activului la care se raporteaz. Certificatele sunt produse financiare emise, de regula, de instituii financi- are (bancare sau non-bancare), cum ar fi bncile, societi de servicii de investiii financiare sau alte tipuri de firme de investiii. La BVB sunt disponibile la tranzacionare certificate de investiie (denumi- te i certificate Index), certificate turbo i certificate cu capital protejat. Pentru mai multe detalii despre aceste instrumente este recomandat s consultai „Ghidul de Certificate” pus la dispoziia investitorilor pe site-ul BVB la seciunea materialelor educaionale.
Accesul la investiiile prin instru- mentele listate la Bursa de Valori Bucureti se realizeaz prin inter- mediul Societilor de Servicii de Investiii Financiare (SSIF) i a bncilor autorizate s tranzacio- neze la BVB, pe scurt prin brokeri/ intermediari autorizai. Lista intermediarilor autorizai este disponibil pe site-ul www.bvb.ro, în cadrul seciuni intermediari, unde pot fi accesate i informaii agregate, lunare sau anuale, care indic valoarea tranzaciilor realiza-
cum aleg brokerul/ intermeDiarul care s m reprezinte?
te de acetia, cu scopul de a ajuta investitorii s îi formeze o idee despre tabloul intermediarilor la pia i activitatea lor.
În aceast list sunt disponibile datele de contact ale intermediarilor, firme de brokeraji bnci care sunt autorizai i au dreptul s tranzaci- oneze la Bursa de Valori Bucureti, urmând ca la vizitarea site-urilor de prezentare individuale ale intermediarilor s poat fi accesate informaii detaliate cu privire la serviciile oferite, acces la cotaiile aciunilor, alte in- formaii necesare precum nivelul comisioanelor practicate, modalitatea de transmitere a ordinelor de tranzacionare (prin platforma on-line, telefon, fax sau email), etc.
Dup selectarea unui intermediar care întrunete cerinele viitorului investitor, este indicat o întâlnire cu un agent pentru servicii de investiii financiare (broker) angajat al intermediarului respectiv (firma de brokeraj sau banca) pentru obinerea unor informaii suplimentare.
ATENIE LA: • firmele de brokeraj care v promit câtiguri rapide i consistente prin tranzacionarea pe piaa de capital. Pentru sigurana investiiilor
dumneavoastr este recomandabil s verificai dac intermediarul care v-a contactat este înscris în Registrul Autoritii de Supraveghere Financiara (ASF). lista intermediarilor autorizai de ASF poate fi de asemenea accesata atât pe site-ul instituiei (www.asfromania.ro), cât i pe site-ul Bursei, la www.bvb.ro, seciunea intermediari.
Pentru tranzaciile la Bursa de Valori Bucureti trebuie sa apelai doar la intermediarii autorizai sa tranzacioneze la BvB
14 bursa de valori bucureti
Contul de investiii
Dup alegerea brokerului, pentru tranzacionare, brokerul v des- chide un cont de investiii care va
identifica practic beneficiarul final al activelor (aciuni, obligaiuni, uniti de fond, certificate etc). Cele mai rspândite tipuri de conturi sunt de tip Asistat i Discreionar.
• Investitorul ia toate deciziile de investiie i propune momentele de achiziie i aciunile care se doresc a fi cumprate.
• Ordinele pot fi transmise folosind internetul prin intermediul unei aplicaii de tranzacionare on-line, sau direct la sediu, prin fax, email sau telefon, în acest din urma caz convorbirea urmând s fie înregistrat.
• Suma minim iniial variaz de la un intermediar la altul. • Comisioanele sunt negociabile în funcie de suma investit iniial
i frecvena i mrimea tranzaciilor.
Documentele la baza contului de investiii sunt: • contractul de intermediere i anexe, • cererea de deschidere de cont, • chestionar investiional (prin care se stabilete profilul
investiional al clientului).
• Brokerul poate lua decizii de investiie fr a avea acordul inves- titorului. Acest tip de cont este preferat de obicei de investitorii care nu au prea mult experien pe piaa de capital sau nu au destul timp pentru a cerceta piaa.
• Structura portofoliului va fi realizat în conformitate cu profilul investiional al clientului, profil realizat în prealabil pe baza unui chestionar, la deschiderea contului.
• Suma minim de deschidere de cont este în general mai mare decât cea cerut pentru un cont de tip regular.
• Comisionul ia o form diferit, negociabil, prin care clientul pltete inclusiv un comision de succes (doar pentru profitul care depete un anumit standard de evaluare). Acest comi- sion este un element de stimulare pentru administratorul de cont, motivat astfel s obin un randament cât mai mare pentru clientul su.
În plus fa de documentele semnate la un cont de tip regular, se adaug un document prin care clientul mandateaz agentul s îi administreze portofoliul.
Regular/Asistat Discreionar
Comisionul pe tranzacie reinut de intermediar include comisioanele pltite pentru accesarea pieei al crei operator este Bursa de Valori Bucureti (BVB), al crei supraveghetor este Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF) si al crei agent de livrare este Depozitarul Central
Indiferent de tipul de cont, investitorul în calitate de titular, are în orice moment, control asupra activelor sale – bani sau instrumente financiare (aciuni, obligaiuni etc).
Cele mai utilizate tiPuri de Conturi
Ghidul investitorului de retAil
15investing romania
Ordinul la Pia este folosit în situaia în care clientul îi transmite brokerului s îi cumpere sau s îi vând o parte din aciuni sau alte titluri din portofoliu la preul curent, numit preul pieei. Preul la care este executat ordinul este cel mai bun pre gsit în pia, la ordinele de sens contrar (cel mai bun pre
Tipuri de ordine de tranzacionare
de cumprare, pentru un ordin de vânzare i, respectiv, cel mai bun pre de vânzare, pentru un ordin de cumprare din partea clientului). Clientul poate da un ordin limit, indicându-i brokerului s cumpere sau s vând doar la preul indicat sau unul mai bun.
Ordinul stop presupune situaia în care clientul transmite brokerului s cumpere sau s vând la preul pieei, odat ce titlurile vizate ating un anumit pre int, numit i pre stop. Astfel de ordine sunt plasate în speci- al pentru a limita pierderile sau pentru a proteja profitului.
În timpul unei edine de tranzacionare, preul majoritii aciunilor din piaa reglementat are un ”tunel”, adic are o limi de variaie i poate deci oscila cu +/- 15% fa de ultimul pre de referin. Totui, pentru un numr de 16 companii, limita de variaie poate fi extins pân la 40%. Acestea sunt aciunile din componena indicelui BET, titlurile celor cinci societi de investiii financiare (SIF) i aciunile Erste (EBS). În cazul tranzacionrii certificatelor turbo, variaiile pot fi chiar mai ample în decursul unei singure zile, unele produse structurate neavând stabilit o limit de variaie.
Cele mai utilizate tiPuri de Conturi
Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF) - este autoritatea care supravegheaz i reglemen- teaz piaa financiar non-bancar, respectiv piaa de capital, piaa pensiilor private i piaa asigurrilor. www.asfromania.ro
Principalul operator de pia este reprezentat de Bursa de Valori Bucureti. www.bvb.ro.
instituiile Din arhitectura pieei De capital Din romania referine
Din Grupul financiar al Bursei de Valori Bucurti, mai fac parte: • Depozitarul Central asigur compensarea i decontarea tranzaciilor cu
instrumente financiare, precum i evidena registrelor societilor emi- tente. www.depozitarulcentral.ro
• Fondul de Compensare a Investitorilor colecteaz i administreaz contribuiile membrilor pentru cazul în care va fi nevoie de compensarea creanelor investitorilor provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile bneti i/sau instrumentele financiare datorate sau aparinând investitorilor, deinute i/sau administrate în numele acestora în cadrul prestrii de servicii de investiii financiare. www.fond-fci.ro
• Institutul de Guvernan Corporativ organizeaz seminarii de informare a companiilor emitente. www.guvernantacorporativa.ro
octombrie 2014
Acest ghid este adresat persoanelor care vor s afle cum funcioneaz bursa, respectiv care sunt paii ce trebuie fcui pentru a tranzaciona pe burs. Acest ghid nu constituie sfaturi pentru investiii.
sumar DESPRE BURS 3
ECONOMISIREA 5
CE SUNT ACIUNILE? 9
CE SUNT OBLIGAIUNILE? 10
CE SUNT PRODUSELE STRUCTURATE/CERTIFICATELE? 13
CUM ALEG BROKERUL/ INTERMEDIARUL CARE S M REPREZINTE? 13
CONTUL DE INVESTIII 14
INSTITUIILE DIN ARHITECTURA PIEEI DE CAPITAL DIN ROMANIA - REFERINE 16
2 bursa de valori bucureti
Într-o definiie simplificat, putem spune c Bursa este o pia, un loc unde se vând i se cumpra anu- mite tipuri de active, sub diverse
Atunci când investitorul crede c o companie are potenial de dezvol- tare, îi cumpr aciunile în primul rând pentru a participa la afacere i abia apoi, în al doilea rând, pentru a le vinde mai scump dup regula nescris a pieei de capital: “Cumpr ieftin i vinde scump!”.
Bursa, ca operator al pieei de ca- pital, are rolul s faciliteze fluxurile de bani între investitori (cei care
Despre burs
forme – aciuni, obligaiuni sau alte titluri de valoare – cu respectarea reglementrilor specifice pieei de capital. În prezentul material v vor fi prezentate instrumentele cele mai utilizate, denumite titluri de valoare, împreun cu caracteristicile acestora.
Investitorii pot cumpra astfel aciuni nou emise, operaiune prin care firma obine fluxul de numerar necesar pentru investiii ce duc la creterea valorii sale, respectiv cumpr aciuni disponibile la tranzacionare, numerarul mergând la vânztorul aciunilor.
economisesc capital i vor s îl investeasc, „s îl înmuleasc”) i emitenii de aciuni (cei care au nevoie de capital pentru investiii în vederea dezvoltrii afacerii lor).
Ghidul investitorului de retAil
Tranzaciile încheiate la Bursa de Valori Bucureti (BVB): • Se înregistreaz online, prin sistemul electronic de tranzacionare Arena. Sistemul asigur preluarea electronica a ordinelor introduse
de intermediarii autorizai i execuia tranzaciilor pe pieele administrate de BvB.
Dup ce am cumprat aciuni devenim unul dintre proprietarii companiei respective: • Astfel, se dobândete dreptul de vot în Adunrile Generale ale Acionarilor, unde se supune la vot inclusiv alegerea administratorilor
companiei, dar i distribuirea unei pri din profitul companiei sub form de dividende.
INVESTITORI BROKERI COMPANIA A
ACTIUNILE INTR ÎN PORTOFOLIILE INVESTITORILOR
Compania A are nevoie de bani pentru achiziia unor echipamente, terenuri, etc. necesare activitii sale sau, poate chiar, pentru preluarea unei companii concurente. Astfel, A poate accesa un împrumut de la banc sau poate atrage
aceti bani de la investitori, prin emisiune de aciuni sau de obligaiuni ctre investitori.
Astfel, A obine banii necesari, iar investitorii au gsit o oportunitate pentru plasarea banilor.
Într-o astfel de operaiune sunt implicai i consultani i brokeri, cei care asist tranzacia i ofer consilierea necesar stabilirii unor specificaii cât mai bune ale operaiunii, astfel încât aceasta s se încheie
3investing romania
Tranzaciile la Bursa de Valori Bucureti se deruleaz printr-un mecanism care asigur accesul direct i continuu al intermediarilor (brokerilor) la informaiile referitoa- re la pre i la rapoartele furnizate de emitenii listai, oferind astfel posibilitatea clienilor de a lua deci- zia de investiie.
Tranzacia implic dou fluxuri între cumprtor i vânztor: fluxul de transfer al banilor i fluxul de transfer al titlurilor de valoare prin transcrierea noului deintor în registrul acionarilor.
La Burs, cumprtorul nu se întâlnete efectiv cu vânztorul, ci tranzac- ia se realizeaz prin intermediul unui broker autorizat, denumit intermedi- ar participant la pia. Astfel, clientul d brokerului ordinul de cumprare/ vânzare, brokerul introduce ordinul în sistemul bursei unde se întâlnete cu alte ordine, iar dup negocierea preului, are loc tranzacia.
Bursa transmite apoi brokerului confirmarea realizrii tranzaciei, iar Depozitarului Central datele participanilor pentru compensarea/deconta- rea tranzaciei. Depozitarul realizeaz, ulterior, transferul de proprietate al aciunilor contra plat, între conturile între care s-au realizat tranzaciile. Banii/aciunile intr în contul brokerului care, ulterior, le distribuie clientu- lui pentru care a intermediat tranzacia.
Derularea i finalizarea tranzaciei se efectueaz în intervalul T+2, adic la dou zile lucrtoare de la data tranzaciei. Astfel, în a doua zi lucrtoare de la tranzacie, cumprtorul are în portofoliu titlurile achiziionate, iar la vânztor ajung banii încasai pentru titlurile vândute.
Investitorii se împart în dou mari categorii: • Investitorii de retail – sunt persoane fizice sau juridice care cumpra i vând titluri pe contul lor i în nume propriu. • Investitorii instituionali – sunt în principal fonduri de pensii, fonduri de investiii, companii de asigurri, dar i bnci de investiii.
Aceste tipuri de instituii dispun de manageri care administreaz sume mari, in numele unor investitori de retail, care investesc indirect in piaa de capital, prin cumprarea de titluri emise de acestea.
BROKERUL CUMPRTORULUI
CUMPRTORUL VâNzTORUL
BROKERUL VâNzTORULUI
DEPOzITARUL CENTRAL
Economisirea
Ghidul investitorului de retAil
Prin procesul de economisire practic se acumuleaz un capital, utilizat ulterior fie pentru realizarea unor obiective personale pe termen mediu i lung (achiziia unei case, a unei maini, plata unor taxe de co-
Investiia presupune plasarea banilor în anumite active cu scopul principal de a obine un randament ateptat. Astfel, în cazul investii- ilor, scopul principal nu mai este minimizarea riscului ci maximizarea randamentului care poate fi obinut în condiii acceptabile de risc.
Condiiile acceptabile de risc difer de la o persoan la alta. Unii investitori sunt dispui s rite mai
De la economii la investiii
larizare, etc.), fie pentru siguran (pentru evenimente neprevzute sau chiar pentru viitor, la pensie). Fiecare persoan decide care sunt cele mai potrivite instrumente pentru plasarea banilor economisii, paleta acestora extinzându-se de la cele cu rentabilitate mic i risc sczut i pân la cele cu rentabilitate mare i risc pe msur. Important este, totui, ca randa- mentul s se situeze peste rata inflaiei.
mult în sperana c situaia va evolua în favoarea lor i vor obine un profit mare, la fel cum exist i investitori care nu doresc s-i asume decât un risc mediu sau sczut i, ca atare, se vor mulumi cu profituri mai modeste.
Profitul brut al unei investiii financiare este diferena dintre preul curent sau preul de vânzare al activului i preul la care aciunile respec- tive au fost cumprate, la care se adaug veniturile obinute din operaiuni corporative ca dividendele nete încasate sau aciuni gratuite primite. Pen- tru a ajunge la profitul net, sunt deduse costurile ocazionate cu tranzacia (comisionul pltit intermediarului tranzaciei, taxe, impozite etc.).
Randamentul unei investiii este exprimarea procentual a profitului unei investiii, fiind calculat dup formula:
În primele zece luni din 2014, ratele medii ale dobânzilor pe piaa monetar interbancar pentru depozitele atrase pe termen de 12 luni au fost de sub 3% pe an, coborând chiar uor sub 2% pe an, in timp ce indicele BET al BVB a crescut cu 8,33%.
4.00
2.00
0.00
7500
7000
6500
6000
5500
Rata medie a dobânzilor (% pe an) Evoluia indicelui BET
Ia nu
ar ie
ie -
14
Exemplu: • Un investitor cumpra o aciune la compania X la preul de 1 leu i, dup doua luni, o vinde la preul de 1,1 lei,
iar pentru aceste operaiuni a pltit comisioane totale de 0,01 lei. Profitul su este de 0,09lei (1 lei – 1,1 lei - 0,01 lei = 0,09 lei). • Randamentul obinut împrind profitul (0,09 lei) la investiia iniial (1 leu pltit la momentul cumprrii),
astfel in acest caz randamentul net este de 9% pentru o perioad de 2 luni de deinere.
5investing romania
randament = profit
6 bursa de valori bucureti
În categoria investiiilor intr cea mai mare parte a tipurilor de plasa- mente: de la cele cu risc redus (ex. obligaiunile emise de companii) la cele cu risc mediu (ex. aciunile listate la burs) sau cu nivel mai ridicat de risc (ex. cum este cazul
În aceast lumin, alegerea celor mai potrivite strategii poate fi des-
derivatelor i al certificatelor turbo). Desigur, exist i alte active în care se pot face investiii, precum obiecte de art, imobile, terenuri etc. Totui, întrucât acestea sunt mai greu de achiziionat, presupunând o investiie iniial mare, dar i mai greu de lichidizat, de vândut într-un interval scurt de timp, tot mai multe persoane se orienteaz ctre plasarea investiiilor în instrumente financiare tranzacionate la Burs.
tul de dificil i este indicat identificarea unui echilibru între câtigurile pe care le vrem i riscurile pe care ni le putem asuma.
Not: • Asemenea oricrei investiii, investiia la Burs poate fi caracterizat prin perioade favorabile dar si nefavorabile. Preul instrumentelor
financiare evolueaz cu o anumit volatilitate (creteri i scderi succesive), existând riscul ca suma investit s scad odat cu preul activelor în care a fost investit.astfel in acest caz randamentul net este de 9% pentru o perioad de 2 luni de deinere.
ECONOMISIRE
INVESTIIE
Obiectiv: obinerea unui profit
Risc asumat: Exist în mod cert, iar gradul de risc depinde
de activele în care investim
Randament posibil de obinut: semnificativ mai mare
CORELAIA RISC - RANDAMENT Randament
investiii speculative, FOReX
Bunuri de colecie
afaceri
Fie c este vorba de investiii pe termen scurt (speculativ) sau investii pe termen lung, trebuie stabilite o planificare financiar i o strategie de urmat. Altfel spus, tre-
Nivelul de risc acceptabil difer de la un investitor la altul i din aceast cauz trebuie s ne stabi- lim clar care este tolerana la risc. Este indicat s stabilim mai multe scenarii, în care s luam în calcul
Strategia de investiii
buie s stabilim exact ce sum suntem dispui s investim pentru început, cât de des vom depune bani noi în contul de investiii (dac vrem s cum- prm mai multe titluri), cât de des vrem s retragem bani din cont i care sunt obiectivele pe care ni le propunem. Strategia de investiii pe care o vom urma se poate stabili ulterior, împreun cu brokerul pe care l-am ales.
cum am reaciona dac portofoliul nostru ar scdea cu 10%, 20% sau poate chiar 30% i astfel, luând în calcul i ateptrile pentru rentabilitate, s stabilim instrumentele în care s investim. Totodat, este indicat s ne setam i anumite praguri la care s marcam profitul sau pierderea, adic s vindem când am înregistrat X% profit/pierdere (folosind ordinele „Stop” din platformele de tranzacionare).
7investing romania
Ghidul investitorului de retAil
Investiiile pe piaa de capital: • Efortul pe care trebuie s îl depun un investitor este proporional cu câtigul vizat. Pentru selectarea celor mai rentabile
plasamente/investiii pe piaa de capital, trebuie s ne formam o imagine de ansamblu a pieei financiare i a pieei de capital, dar i a evoluiei economiei i a companiilor în care vrem s investim. Mai pe scurt, sa investim informai.
Plasamentele sunt în principal în obligai- uni i în aciuni lichide ale unor companii care an de an pltesc dividende cu o valoare semnificativ (aciuni de dividend, cum mai sunt numite de investitori). Orizontul de timp recomandat pentru o astfel de investiie este mediu i lung.
Plasamentele sunt în principal orientate ctre aciunile unor companii cu potenial ridicat de dezvoltare pe termen mediu i lung (aciuni de cretere cum mai sunt denumite de ctre investitori). Este posibil ca acele companii s acorde dividende mici sau chiar deloc, preferând s pstreze banii pentru dezvoltare. Investitorul se va atepta s câtige în principal din creterea preului aciunilor pe care le deine. Astfel de investiii sunt mai riscante pentru c exist posibilitatea ca politica de dez- voltare a companiei i investiiile fcute de aceasta s nu dea rezultatele scontate. Orizontul de timp recomandat pentru o astfel de investiie este mediu.
Exist i investitori care cumpr în special aciuni mai puin tranzacionate, la mai multe companii din domenii diferite de activitate, respectiv din categorii de pia diferite, subevaluate ca pre de pia, în sperana c în perioadele de cretere aces- tea se vor sincroniza cu trendul general. Pe lâng companiile subevaluate la momentul respectiv, aceti investitori vor include i alte instrumente de tranzacion- are ca cele cu levier, asumându-i un risc mai ridicat. Orizontul de timp recomandat pentru o astfel de investiie este mediu i scurt.
Prudent – cu aversiune la risc, în aciuni de dividend
Câteva exemPle de strategii:
agresiv – cu risc mai ridicat, în funcie de evaluarea companiilor
8 bursa de valori bucureti
Lichiditatea este o component foarte important a pieei bursiere i o caracteristic ce nu trebuie neglijat. Aceasta este definit de specialiti ca posibilitatea de a transforma în bani un plasament, într-un timp cât mai scurt i fr ca
acest demers s conduc la scderea semnificativ a valorii sale. Odat stabilit strategia de investiii, trebuie selectate titlurile care vor fi incluse în portofoliu, potrivit criteriilor menionate în strategie. Pentru aceasta este necesar o analiz atent a caracteristicilor companiilor vi- zate, a evoluiei performantelor economice ale acestora pe parcursul unei perioade mai îndelungate de timp, încercând o estimare a tendinei viitoare a acestora.
Pentru un management cât mai bun al riscului, este recomandat s avem un portofoliu cât mai diversificat, care s includ aciuni, uniti de fond, obligaiuni, planuri de pensii/asigurri de via cu acumulare. Exemplu: • O persoan care dispune în total de suma de 3.000 de lei ar putea decide s îi aloce în felul urmtor pentru un grad cât mai ridicat
de diversificare: 500 de lei în depozite bancare, 500 de lei în obligaiuni sau fonduri mutuale i 2.000 de lei în aciuni tranzacionate la burs. Suma de 2.000 de lei poate la rândul su s fie diversificat prin investiia în 3-4 companii diferite, fiecare din alt sector de activitate (de exemplu petrolier, bancar, farmaceutic i industrie chimica).
Investiiile la Bursa de Valori Bucureti Bursa de Valori Bucureti este cel mai important operator al pieei de capital din România, iar principalele titluri de valoare listate sunt aciuni emise de companii din România. Dezvoltarea pieei de capital se poate vedea i în cifre. Capitalizarea (valoarea în funcie de preurile ac- iunilor) companiilor listate la BVB
a ajuns la 29 miliarde de euro la finalul primelor zece luni ale anului 2014, dup o cretere constant în ultimii doi ani, cu un ritm anual de circa 35%.
Aceast evoluie se datoreaz pe de o parte creterii numrului de companii de pe piaa reglementata cu 5, ajungând la 83 (IPO-urile derulate în aceast perioad au adus un plus de 4,4 miliarde euro la capitalizarea bursei). Un alt factor care a determinat aceast evoluie a fost reprezentat de creterea preturilor aciunilor listate, de la începutul anului 2012 i pân la finalul lunii octombrie 2014 indicele BET (al celor mai lichide 10 aciuni) urcând cu peste 60%.
16,4
30
20
10
0
9investing romania
Cele mai importante 5 companii listate la BVB sunt Erste Group Bank AG (8,6 miliarde euro), OMV Petrom (5,6 miliarde euro), Romgaz
Alte puncte forte ale BVB sunt programul de privatizri derulate cu succes în ultimii ani. Începând din al treilea trimestru al anului 2013 i pân în luna iulie a anului 2014 au fost realizate 3 oferte prin care
( 3 miliarde euro), Fondul Proprietatea ( 2,6 miliarde euro) i New Europe Property Investments (2,2 miliarde euro). Valoarea medie zilnic a tran- zaciilor cu aciuni realizate în anul 2014 la BVB (inclusiv ofertele publice) este circa 12 milioane euro/zi.
au fost listate companiile Nuclearelectrica, Romgaz i Electrica, ultimele dou fiind de departe cele mai mari din istoria Bursei de Valori Bucureti, cu valori de 383 milioane euro si, respectiv, aproximativ 444 milioane euro. Procesul de privatizri va continua cu noi companii, nu doar din sectorul energetic. De asemenea, sunt anticipate listri inclusiv ale unor companii private.
6,7 10
2012 2013 Oct. 2014
20
10
0
• La Bursa de Valori Bucureti sunt disponibile mai multe active, printre care se regsesc aciuni,
obligaiuni emise de companii / municipaliti sau consilii judeene / Ministerul Finanelor Publice, ETF sau fonduri închise de investiii ale cror uniti sunt tranzacionate la burs, produse structurate.
• Bursa de Valori Bucureti administreaz o pia reglementat, un sistem alternativ de tranzacionare, piaa rasdaq i, totodat, pune la dispoziie un segment pentru titlurile nelistate.
Aciunile tranzacionate la burs sunt cele mai populare plasamente pe piaa de capital, deoarece repre- zint un echilibru optim între riscul asumat (mai mare decât în cazul obligaiunilor, dar, totodat, mai mic decât în cazul instrumentelor cu levier) i câtigul potenial ateptat (care ar trebui s se situeze peste cel al dobânzii la obligaiuni).
Aciunile atest dreptul de proprietate pe care îl avem asupra unei pri din capitalul companiei emitente, bineîneles, participaia fiind proporional cu numrul de aciuni pe care le deinem.
Ce sunt aciunile?
Totodat, ca acionari avem dreptul de a primi sub form de dividend o cot parte din profitul companiei respective (dac o astfel de decizie este aprobat în Adunarea General a Acionarilor – AGA).
Alte drepturi de care beneficiem când avem aciuni la o companie: • Informare cu privire la evoluia economico-financiar a companiei,
de a ne exprima votul în AGA asupra unor decizii importante cu privire la activitatea i conducerea companiei, inclusiv posibilitatea de a alege i de a fi ales în Consiliul de Administraie al companiei;
• Dreptul asupra unei pri a activelor companiei, dac va fi vorba de lichidarea acesteia.
10 bursa de valori bucureti
Preul aciunilor la burs se schim- b aproape continuu în timpul unei edine de tranzacionare, în funcie de ordinele de vânzare i cumprare plasate de investitori prin intermediul brokerilor. Acest pre reprezint nivelul la care a fost efectuat cea mai recent tranzac- ie cu aciunea respectiv.
Practic, preul de tranzacionare al aciunilor poate fi influenat de o mul- titudine de factori printre care merit amintii cel puin urmtorii: evoluia general a economiei i a pieei de capital, tirile transmise de companie (cu privire la câtigarea de noi contracte, intrarea pe noi piee, investiii, schimbri ale conducerii, modificarea structurii acionarilor semnificativi, evoluia indicatorilor financiari etc.), estimrile analitilor prezentate în rapoartele de analiz întocmite de ei i transmise clienilor sau chiar publi- cate, articole din pres, sentimentul general al investitorilor i psihologia pieei, semnale de analiz tehnic, etc.
Exist mai multe criterii de cla- sificare a aciunilor în funcie de caracteristicile acestora. Cele mai întâlnite tipuri de aciuni sunt aciunile comune, îns unele com- panii pot decide s emit i aciuni prefereniale.
Aciunile au o valoare nominal egal cu suma pe care ele o repre- zint în capitalul social al compa- niei. Valoarea nominal este doar o convenie i nu prezint un punct de referin pentru a aprecia preul de pia al aciunii respective. Durata de via a aciunilor comune este nelimitat, spre deosebire de obligaiuni care au o durat de via limitat.
Investiia în aciuni listate la burs se face atât pentru dividendele care ar putea fi obinute, cât i pentru anticiprile investitorilor în ceea ce privete preul la care ar putea urca aciunile. Înainte de a cumpra aciunile unei companii este necesar o informare cu privire la domeniul în care aceasta activeaz, structura acionariatului, performanele financiare, cadrul legislativ etc.
Spre deosebire de aciuni, care presupun o participare la capita- lul social al companiei respective (adic faptul de a deveni asociat, partener în compania respectiv), obligaiunile sunt un împrumut pentru o perioad determinat i pe care investitorii îl acord companiei
Ce sunt obligaiunile?
care emite obligaiunile. Emitentul va plti investitorilor o dobând fix sau variabil, care este anunat înc dinaintea emiterii acestora, iar la sca- den va returna investitorilor banii împrumutai.
Obligaiunile sunt „instrumente financiare cu un venit fix”, întrucât dobânda este anunat dinainte, în timp ce aciunile sunt „instrumente financiare cu un venit variabil”, deoarece nu tim dinainte dac o compa- nie va acorda dividend sau ce valoare vor avea acestea, ele depinzând de profiturile înregistrate în fiecare an de ctre emitent.
Prezint toate drepturile i caracteristicile discutate mai sus: • dreptul de proprietate asupra
patrimoniului companiei; • dreptul de vot în Adunarea General
a Acionarilor (AGA); • dreptul de a încasa dividend dac
societatea încheie exerciiul financiar anual cu profit, iar în AGA se hotrte repartizarea de dividend.
Acest dividend este, aadar, variabil în funcie de rezultatele i politica pe care o are compania (de a investi în dezvoltarea activitii sau de a distribui dividende acionarilor).
Atunci când aciunile comune se tranzacioneaz la burs concomitent cu aciunile prefereniale, preurile lor vor fi diferite, tranzacionându-se pe piee diferite.
Aciunile prefereniale presupun în general: • un dividend fix precizat înc de la
început i care este încasat în fiecare an în care compania a realizat profit;
• o limitare sau eliminare total a dreptului deintorilor de a participa la Adunarea General a Acionarilor (AGA) i de a vota.
Aadar, o companie promite plata cu regularitate a unui dividend mai ridicat pentru acionarii care cumpr aciuni prefereniale, dar acetia nu au dreptul s se implice în niciun fel în activitatea acesteia i nu pot influena deciziile care se iau în AGA.
aCiuni Comune aCiuni Prefereniale
Ghidul investitorului de retAil
11investing romania
Obligaiunile emise de o companie sunt numite obligaiuni corpora- tive, cele emise de administraiile publice locale sunt obligaiuni municipale, iar dac emitentul este statul, prin Ministerul Finanelor
Publice, acestea sunt denumite titluri de stat. Obligaiunile sunt emise de ctre emitenii care au nevoie de finanare i care încearc s o obin un împrumut mai avantajos decât cel accesat de la banc. Prin aceasta, în cazul companiilor se evit i alternativa unei majorri de capital care ar presupune o posibil diluare a drepturilor de vot a acionarilor iniiali prin apariia de noi acionari în cadrul companiei.
Teoretic, riscul în cazul obligaiunilor emise de administraiile publice centrale i locale este foarte redus, pentru c este greu de imaginat c acestea vor ajunge la incapacitate de plat i nu vor putea rambursa împrumutul obligatar, în timp ce obligaiunile corporative comport un risc ceva mai ridicat.
• Unii emiteni pltesc periodic cuponul de dobând, fie trimestrial, fie semestrial. În mod similar i suma împru- mutat poate fi rambursat în mai multe etape pe parcursul duratei de via a obligaiunilor.
Ca excepie: Exist i titluri pentru care toat dobânda i suma împru- mutat sunt pltite integral la scaden. Aceste obligaiuni poart denumirea de “obligai- uni cu cupon zero”, deoarece nu pltesc nimic pe parcurs ci returneaz totul doar la scaden.
• Dobând fix; • Dobând variabil, calculat
în funcie de dobânzile de pe piaa monetar interbancar plus o marj de dobând. Aceasta este calculat i anunat periodic (trime- strial sau semestrial, spre exemplu).
• Unele obligaiuni pot fi transformate în aciuni la an- umite momente anunate de companie (dac deintorii opteaz pentru conversie) sau la maturitate.
Conversia este realizat în funcie de un raport între valoarea obligaiunilor i cea a aciunilor.
• Unele obligaiuni sunt ga- rantate printr-o poli de risc financiar. Astfel, dac emi- tentul intr în incapacitate de plat i la scaden nu poate rambursa împrumutul i plti dobânda, cel care ofer polia de asigurare va plti în locul su.
Ca atare riscul este ceva mai coborât în cazul obligaiunilor garantate i de aceea dobânda pltit de acestea este mai mic decât în cazul obligaiuni- lor negarantate.
Datele de plat a dobânzii i a principalului
Dobânda Convertibilitatea Garantarea
CaraCteristiCile PrinCiPale ale obligaiunilor sunt urmtoarele
Fondurile de investiii, cunoscute i sub denumirea de fonduri mutu- ale sau organisme de plasament colectiv, sunt entiti (fr perso- nalitate juridic) care atrag i pun la comun banii mai multor persoane (investitori) i pe care apoi îi folo- sesc pentru realizarea diferitelor plasamente/ investiii, cu scopul de a multiplica sumele investite de
Ce sunt fondurile de investiii?
acetia i de a genera astfel câtiguri pentru investitorii respectivi. Altfel spus, fondurile de investiii sunt o form de asociere prin care mai
multe persoane îi pun la comun resursele financiare pentru a fi investite pe pieele financiare, urmând ca rezultatele (profiturile sau dup caz, pier- derile) s fie împrite în mod proporional cu deinerile (numrul de uniti de fond) pe care fiecare dintre acetia le au în cadrul fondului în cauz.
Fondurile sunt administrate de o companie specializat, numit Socie- tate de Administrare a Investiiilor (SAI), iar politica i strategia de inves- tiii a fiecrui fond este prezentat printr-un set de documente obligatorii denumite generic “documentele fondului”. În acest mod, investitorii se pot
12 bursa de valori bucureti
• Efectueaz în mod continuu operaiuni de atragere de bani (clienii cumpr uniti de fond emise de fondul respectiv) i de pli ctre investitori (rscumpr de la clieni uniti de fond);
• Au o durat de via nedeterminat; • Vizeaz i au voie s atrag un numr oricât de mare de investi-
tori, care, de regul, nu au o limit minim cu privire la suma pe care o pot investi.
• Unele uniti la fonduri deschise pot fi listate la burs. Acestea sunt numite ETF (Exchange-traded funds - vezi „Ghid ETF” pe site-ul BVB).
• Permit cumprarea/rscumprarea de uniti de fond doar în anumite intervale de timp clar determinate prin documentele de funcionare.
• De regul, au o durat de via determinat, prevzut în documentele fondului, la încheierea creia, fondul se lichideaz, iar valoarea rezultat este împrit deintorilor de titluri proporional cu deinerea fiecruia.
• Se adreseaz unui numr relativ redus de investitori (mai puin de 200 potrivit legislaiei în vigoare), crora, de regul, le este impus o sum minim, dac vor s investeasc.
• Pot fi listate la burs. Not: În aceast categorie pot intra i AOPC-urile (Alte Organisme de Plasament Colectiv), organizate ca S.A, societi pe aciuni, cu domeniu de activitate investiiile financiare. Pe burs se tranzacioneaz aciunile acestora, adic vor fi asimilate pieei reglementate pentru aciuni.
Fonduri deschise Fonduri închise
fondurile de investiii Pot fi ClasifiCate în dou Categorii
Primul ETF a fost lansat la Bursa de Valori Bucureti în anul 2012 i
urmrete componena indicelui BET, al celor mai lichide zece aciuni de la BVB.
hotrî în ce fond îi plaseaz banii. Fondurile pot investi în orice tip de instrumente financiare (aci- uni, obligaiuni, depozite bancare, instrumente financiare derivate, valute, bilete la ordin etc), dar pot realiza i investiii în active imobi-
liare precum spaii comerciale sau de birouri, terenuri sau alte categorii de active de acelai tip. Unele fonduri sunt create astfel încât s replice componenta unor indici bursieri, ceea ce înseamn c vor investi cu predi- lecie în aciunile din componena indicilor respectivi. Prin aceste fonduri, investitorii pot avea acces indirect la un portofoliu diversificat i la costuri mai mici decât cele pe care le-ar presupune achiziia separat a aciunilor care se regsesc în indicii respectivi (vezi „Ghid ETF” pe site-ul BVB).
Indici bursieri (BET)
bet-fi 31.377,97 81,62 0,26%
bet-ng 702,28 3,60 0,51%
bet-xt 634,33 3,99 0,63%
rotx 13.148,26 176,62 1,36%
Indicii bursieri reflect evoluia pieei, a preturilor aciunilor care intr în componena lor. Indicii Bursei de Valori Bucureti sunt calculai i publicai în timp real pe site-ul BVB, dar i pe site-urile partenerilor si (brokeri, distribuitori de date .a.). În general, indicii pot fi calculai fie pentru ansamblul unei piee bursiere, sau dup alte criterii, sectoare de activitate ale economiei etc.
CEI MAI IMPORTANI INDICI AI BURSEI DE VALORI BUCURETI SUNT: BET - cel mai important indice. Cuprinde primele 10 aciuni româneti în funcie de lichiditate de la BVB. Indicele BET nu include i aciunile celor cinci SIF-uri; BET-TR - este un indice de tip “total return”, având compoziia indicelui BET, dar care include si dividendele distribuite de companiile din componena sa; BET-BK - cuprinde primele 25 de aciuni in funcie de lichiditate, printre care titlurile SIF-urilor, aciunile Fondului Proprietatea, dar i titlurile bncii austriece
Erste Group Bank (EBS). Acest indice poate fi folosit ca referin de administratorii de fonduri, dar i de ali investitori instituionali; BETPlus - cuprinde 40 de aciuni româneti, mai puin SIF-urile, determinate în baza lichiditii, pân la o anumit valoare a unui coeficient de lichiditate; BET-FI - include doar aciunile celor cinci SIF-uri i titlurile Fondului Proprietatea (FP); BET-NG - este indicele aciunilor companiilor din sectorul energetic; BET-XT - înglobeaz cele mai lichide 25 de aciuni româneti in funcie de lichiditatea de la BVB, inclusiv titlurile SIF-urilor i aciunile Fondului Proprietatea; ROTX - cuprinde cele mai lichide aciuni de la BvB. este calculat i diseminat de Bursa de valori din viena.
Ghidul investitorului de retAil
13investing romania
Produsele structurate combin caracteristicile mai multor tipuri de instrumente financiare cu scopul de a remodela riscul de pia. Aceste produse sunt de interes atât pentru speculatorii, cât i pentru protecia i diversificarea portofoliului. Produsele structurate au la baz un activ suport precum aciuni, un indice bursier sau valutar, o rat a dobânzii, o marf, couri sau com-
Ce sunt produsele structurate/certificatele?
binaii formate din aceste instrumente sau valori, precum i orice alt activ sau indicator. Evoluia preului certificatului este, astfel, strâns legat de evoluia instrumentului/activului la care se raporteaz. Certificatele sunt produse financiare emise, de regula, de instituii financi- are (bancare sau non-bancare), cum ar fi bncile, societi de servicii de investiii financiare sau alte tipuri de firme de investiii. La BVB sunt disponibile la tranzacionare certificate de investiie (denumi- te i certificate Index), certificate turbo i certificate cu capital protejat. Pentru mai multe detalii despre aceste instrumente este recomandat s consultai „Ghidul de Certificate” pus la dispoziia investitorilor pe site-ul BVB la seciunea materialelor educaionale.
Accesul la investiiile prin instru- mentele listate la Bursa de Valori Bucureti se realizeaz prin inter- mediul Societilor de Servicii de Investiii Financiare (SSIF) i a bncilor autorizate s tranzacio- neze la BVB, pe scurt prin brokeri/ intermediari autorizai. Lista intermediarilor autorizai este disponibil pe site-ul www.bvb.ro, în cadrul seciuni intermediari, unde pot fi accesate i informaii agregate, lunare sau anuale, care indic valoarea tranzaciilor realiza-
cum aleg brokerul/ intermeDiarul care s m reprezinte?
te de acetia, cu scopul de a ajuta investitorii s îi formeze o idee despre tabloul intermediarilor la pia i activitatea lor.
În aceast list sunt disponibile datele de contact ale intermediarilor, firme de brokeraji bnci care sunt autorizai i au dreptul s tranzaci- oneze la Bursa de Valori Bucureti, urmând ca la vizitarea site-urilor de prezentare individuale ale intermediarilor s poat fi accesate informaii detaliate cu privire la serviciile oferite, acces la cotaiile aciunilor, alte in- formaii necesare precum nivelul comisioanelor practicate, modalitatea de transmitere a ordinelor de tranzacionare (prin platforma on-line, telefon, fax sau email), etc.
Dup selectarea unui intermediar care întrunete cerinele viitorului investitor, este indicat o întâlnire cu un agent pentru servicii de investiii financiare (broker) angajat al intermediarului respectiv (firma de brokeraj sau banca) pentru obinerea unor informaii suplimentare.
ATENIE LA: • firmele de brokeraj care v promit câtiguri rapide i consistente prin tranzacionarea pe piaa de capital. Pentru sigurana investiiilor
dumneavoastr este recomandabil s verificai dac intermediarul care v-a contactat este înscris în Registrul Autoritii de Supraveghere Financiara (ASF). lista intermediarilor autorizai de ASF poate fi de asemenea accesata atât pe site-ul instituiei (www.asfromania.ro), cât i pe site-ul Bursei, la www.bvb.ro, seciunea intermediari.
Pentru tranzaciile la Bursa de Valori Bucureti trebuie sa apelai doar la intermediarii autorizai sa tranzacioneze la BvB
14 bursa de valori bucureti
Contul de investiii
Dup alegerea brokerului, pentru tranzacionare, brokerul v des- chide un cont de investiii care va
identifica practic beneficiarul final al activelor (aciuni, obligaiuni, uniti de fond, certificate etc). Cele mai rspândite tipuri de conturi sunt de tip Asistat i Discreionar.
• Investitorul ia toate deciziile de investiie i propune momentele de achiziie i aciunile care se doresc a fi cumprate.
• Ordinele pot fi transmise folosind internetul prin intermediul unei aplicaii de tranzacionare on-line, sau direct la sediu, prin fax, email sau telefon, în acest din urma caz convorbirea urmând s fie înregistrat.
• Suma minim iniial variaz de la un intermediar la altul. • Comisioanele sunt negociabile în funcie de suma investit iniial
i frecvena i mrimea tranzaciilor.
Documentele la baza contului de investiii sunt: • contractul de intermediere i anexe, • cererea de deschidere de cont, • chestionar investiional (prin care se stabilete profilul
investiional al clientului).
• Brokerul poate lua decizii de investiie fr a avea acordul inves- titorului. Acest tip de cont este preferat de obicei de investitorii care nu au prea mult experien pe piaa de capital sau nu au destul timp pentru a cerceta piaa.
• Structura portofoliului va fi realizat în conformitate cu profilul investiional al clientului, profil realizat în prealabil pe baza unui chestionar, la deschiderea contului.
• Suma minim de deschidere de cont este în general mai mare decât cea cerut pentru un cont de tip regular.
• Comisionul ia o form diferit, negociabil, prin care clientul pltete inclusiv un comision de succes (doar pentru profitul care depete un anumit standard de evaluare). Acest comi- sion este un element de stimulare pentru administratorul de cont, motivat astfel s obin un randament cât mai mare pentru clientul su.
În plus fa de documentele semnate la un cont de tip regular, se adaug un document prin care clientul mandateaz agentul s îi administreze portofoliul.
Regular/Asistat Discreionar
Comisionul pe tranzacie reinut de intermediar include comisioanele pltite pentru accesarea pieei al crei operator este Bursa de Valori Bucureti (BVB), al crei supraveghetor este Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF) si al crei agent de livrare este Depozitarul Central
Indiferent de tipul de cont, investitorul în calitate de titular, are în orice moment, control asupra activelor sale – bani sau instrumente financiare (aciuni, obligaiuni etc).
Cele mai utilizate tiPuri de Conturi
Ghidul investitorului de retAil
15investing romania
Ordinul la Pia este folosit în situaia în care clientul îi transmite brokerului s îi cumpere sau s îi vând o parte din aciuni sau alte titluri din portofoliu la preul curent, numit preul pieei. Preul la care este executat ordinul este cel mai bun pre gsit în pia, la ordinele de sens contrar (cel mai bun pre
Tipuri de ordine de tranzacionare
de cumprare, pentru un ordin de vânzare i, respectiv, cel mai bun pre de vânzare, pentru un ordin de cumprare din partea clientului). Clientul poate da un ordin limit, indicându-i brokerului s cumpere sau s vând doar la preul indicat sau unul mai bun.
Ordinul stop presupune situaia în care clientul transmite brokerului s cumpere sau s vând la preul pieei, odat ce titlurile vizate ating un anumit pre int, numit i pre stop. Astfel de ordine sunt plasate în speci- al pentru a limita pierderile sau pentru a proteja profitului.
În timpul unei edine de tranzacionare, preul majoritii aciunilor din piaa reglementat are un ”tunel”, adic are o limi de variaie i poate deci oscila cu +/- 15% fa de ultimul pre de referin. Totui, pentru un numr de 16 companii, limita de variaie poate fi extins pân la 40%. Acestea sunt aciunile din componena indicelui BET, titlurile celor cinci societi de investiii financiare (SIF) i aciunile Erste (EBS). În cazul tranzacionrii certificatelor turbo, variaiile pot fi chiar mai ample în decursul unei singure zile, unele produse structurate neavând stabilit o limit de variaie.
Cele mai utilizate tiPuri de Conturi
Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF) - este autoritatea care supravegheaz i reglemen- teaz piaa financiar non-bancar, respectiv piaa de capital, piaa pensiilor private i piaa asigurrilor. www.asfromania.ro
Principalul operator de pia este reprezentat de Bursa de Valori Bucureti. www.bvb.ro.
instituiile Din arhitectura pieei De capital Din romania referine
Din Grupul financiar al Bursei de Valori Bucurti, mai fac parte: • Depozitarul Central asigur compensarea i decontarea tranzaciilor cu
instrumente financiare, precum i evidena registrelor societilor emi- tente. www.depozitarulcentral.ro
• Fondul de Compensare a Investitorilor colecteaz i administreaz contribuiile membrilor pentru cazul în care va fi nevoie de compensarea creanelor investitorilor provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile bneti i/sau instrumentele financiare datorate sau aparinând investitorilor, deinute i/sau administrate în numele acestora în cadrul prestrii de servicii de investiii financiare. www.fond-fci.ro
• Institutul de Guvernan Corporativ organizeaz seminarii de informare a companiilor emitente. www.guvernantacorporativa.ro