ghidul educației ecologice (ediția a ii-a, completată)

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului

”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană,

Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul

acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Căușeni, 2014






Pag.

2014

Maia

RePack by SPecialiST

[Выберите дату]

Ghid de educație ecologică






1. Acțiune Ecologică 4

Recomandări privind organizarea Grupurilor Ecologice școlare și realizarea Acțiunilor Comunitare ecologice

2. CUM SE ORGANIZEAZĂ O ECO-ŞCOALĂ? 16

Din Publicaţia „Eco-Școala – calea spre o dezvoltaredurabilă”, editată în cadrul proiectului implementat

de Centrul Naţional de Mediu

3. DREPTURILE ECOLOGICE ALE OMULUI 20

Boris MALACHI, A.O. „Institutul de Justiție Civilă”

4 Planeta albastră, planeta Pămînt 23

Alina VERSTIAC, Învățătoarea, ”Liceul Teoretic ”Ștefan cel Mare și Sfînt”, s.Taraclia, r.Căușeni, MOLDOVA

5 Există puţine şanse de a proteja mediul fără un sens de responsabilitate - Kofi Annan

27

Renata OLEDNIC,studenta anul IV,faculatea Fizică,Matematică şi Tehnologii Informaţionale,Universitatea de Stat din Tiraspol,mun.Chişinău

6 ACŢIUNI ECOLOGICE 29

Prof. Iuliana TRAŞCǍ, Şcoala Gimnazialǎ ”Gh. Popescu”, Mǎrgineni, Olt

7 SĂNĂTATEA UMANĂ. IMPACTUL POLUĂRII MEDIULUI. REFERINȚE

36

Igor CIUMEICO , doctor în medicină, IP USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova

8

Şcoala din satul Baccealia este insula spiritualităţii în comunitate

39

Vitalie ŢÎBÎRNĂ, membru“Focus” grupului

9 ECO. FĂ CA NOI, FĂ CU NOI, FĂ MAI BINE DECÎT NOI 41

Iulia AFANASEVA , Șeful Filialei Regionale MOEO”ECA” în Sankt-Petersburg regiunea Leningrad, Federația Rusă






Acțiune Ecologică- un mini-proiect

organizat de către Grupul școlar

Ecologic (minimum 12 persoane) ,

care are drept scop promovarea

ideilor și valorilor ecologice în

comunitatea respectivă.

Scopul : Realizarea Dreptului

omului la un mediu sănătos

În fiecare localitate se va organiza o Acțiune Comunitară, implementată de

Grupul Școlar Ecologic.

Acțiunile organizate pot fi de tipul:

Acțiune de Analiză și sinteză

Campanie Informațională

Acțiune de educație Ecologică

Acțiune de promovare a comunității






Tipuri de Mini-proiecte sau Acțiuni Comunitare

Acțiune de Analiză și sinteză

Lurul de cercetare

Această activitate prevede participare a

echipelor mixte din localitate. Pregătirea

activității impune lucrul a cel puțin 12

persoane. În perioada de pregătire

urmează a fi stabilită tema de cercetare,

modalitatea de studiere a situației locale

și participarea la un lucru științific,

implicarea agenților locali, pregătirea materialelor necesare pentru cercetare

(pentru măsurări, inscrierea datelor, fotografii, alte materiale), căutarea unui

colaborator științific/profesor, care va îndruma, va supraveghea procesul de

cercetare , mediatizarea activității. Ca rezultat – va fi publicată o concluzie, o

adresare la Primărie, alte organe de decizie pentru schimbarea situației. Un

moment important reprezintă selectarea temei, prevederea tuturor cheltuielilor

ce pot apărea.

Conferința de studiere a uneia din probleme ecologice locale

Activitatea dată poartă un

character mai mult sau mai

puțin științific. La ea

urmează a fi discutate

momente ce țin de probleme

ecologice locale și

modalitatea de a soluționa

problema dată.

Conferințele de obicei

durează aproximativ o zi de

lucru. La ele este important

de invitat reprezentați ai






factorilor de decizie, profesori și alte persoane apropiate de soluționarea

problemelor ecologice. Tematica conferințelor depinde în mare măsură de

problemele cu care se confruntă locuitorii satului/orașului, regiuniii date.

Masă rotundă

La mesele rotunde de cele mai multe ori se analizează problemele

comunității și modalitățile lor de soluționare. Moderatorul mesei

rotunde poate din timp pregăti întrebări, discursuri, date statistice

pentru a organiza o discuției argumentativă. În același timp mesele

rotunde pot ține și de probleme naționale și chiar globale cum ar fi:

sărăcia, stratul de ozon și topirea ghețarilor, migrația etc. O masă

rotundă de obicei durează 2-3 ore.

Campanie Informațională

Ecologică

Campaniile informaționale ecologice prevăd un șir de activități menite să

schimbe atitudinea comunității față de o problem de mediu cu care ea se

confruntă. Mecanismele de aplicare depend de gradul de receptivitate a

grupului țintă. Pentru a avea effect major se recomandă ca în materialele

difuzate să fie însoțite de imagini ce ar prezenta probleme reale.

Modul sănătos de viață

Promovarea modului sănătos de viață include activități ce prevăd combaterea

alcoolismului, fumatului, utilizarea drogurilor și a altor obiceiuri malefice. În






același timp pot fi organizate

campanii care ar viza igiena și

problema alimentației corecte.

Este preferabil ca aceste activități

să fie organizate pentru copii și

tineri. Materialele sunt elaborate

în parteneriat cu Centrul

Medicilor de Familie din

localitate.

Marș turistic

Marșul turistic poate avea mai multe scopuri. Grupul care pregătește

activitatea dată poate avea drept obiectiv obținerea informației despre situația

ecologică din localitate, efectuarea unor măsuri de curățare a mediului etc.

Marșurile turistice pot fi întreprinse pe jos, pe biciclete ori bărci. Este

important ca rezultatele obținute în cadrul marșului să fie elucidate. Criteriul

principal în organizarea marșurilor turistice este responsabilitatea, activitatea

pentru protejarea naturii, asigurarea durabilității.

Acțiune Ecologică

Curățarea parcului din localitate, stadionului sau a unui izvor.

Eliminarea gunoiștelor neautorizate

În condițiile în care una din

problemele esențiale ale locuitorilor

reprezintă starea în care se află un

obiectiv din localitate este inevitabilă

aplicarea de măsuri pentru soluționarea

problemelor date. Pe lîngă curățare,

care poate dura o zi de lucru, mult mai

importantă este menținerea curățeniei.






Activitățile date pot fi urmate de campanii de informare. La activitățile date

extrem de important este atragerea altor actori comunitari, responsabili direct

de problemele respective.

Sădirea copacilor și înnobilarea teritoriului

Toamna pot fi întreprinse activități de înnobilare a teritoriului comunității.

Activitățile date trebuie precedate de ședințe de analiză a cauzelor stării

actuale și depistării izvoarelor ei. Lucrul dat este extrem de important pentru

perioada de după activitatea de înnobilare din perspectiva menținerii celor

realizate. Ca și la activitățile de mai sus este inevitabilă implicarea organelor

publice locale în desfășurarea acțiunii.

Sădirea plantelor de cameră și crearea condițiilor de lucru

În săli de clasă pot fi întreprinse activități de înnobilare a mediului, în care

sunt organizate orele de studii. Activitățile date trebuie precedate de ședințe de

analiză a cauzelor stării actuale și

depistării izvoarelor ei. Lucrul dat

este extrem de important pentru

perioada de după activitatea de

înnobilare din perspectiva menținerii

celor realizate. Ca și la activitățile de

mai sus este inevitabilă implicarea

Administrației școlii în

implementarea acțiunii.

Acțiune în domeniul Culturii

Concurs de eseuri, desene și fotografii la teme ecologice

Activitățile date pot fi extrem de spectaculoase în condițiile existenței

persoanelor de creație. Este preferabil ca la acest concurs să participe toți

doritorii . În condițiile concursului, care prevede competiția, este necesar de

alcătuit comisii de examinare, care trebuie să determine principiile de






premiere. Principiile date trebuie făcute publice în perioada precompetițională.

În același timp pot fi organizate și expoziții, care nu prevăd elementul

competitiv. Activitatea dată poate include și un tîrg al realizărilor. Beneficiile

rezultate din vînzări pot fi utilizate pentru durabilitatea activității.

Concurs de lucrări alcătuite din deșeuri pe teme ecologice

Activitățile date pot fi extrem de spectaculoase în condițiile existenței

persoanelor de creație. Este preferabil ca la acest concurs să participe toți

doritorii .

În condițiile concursului, care prevede

competiția, este necesar de alcătuit

comisii de examinare, care trebuie să

determine principiile de premiere.

Principiile date trebuie făcute publice

în perioada precompetițională.

competitiv. Activitatea dată poate






include și un tîrg al realizărilor. Beneficiile rezultate din vînzări pot fi utilizate

pentru durabilitatea activității.

Expoziții de artă populară

Expozițiile

date rezumă

dorința și

abilitatea mai

multor

persoane de a

confecționa

lucruri

originale.

Termenul artă

populară este

destul de larg și

poate include

atît elemente

istorice etnice,

cît și confecționarea unor lucruri de către participanți din chibrituri, file de

hîrtie, metal, lipirea avioanelor etc. Succesul activității date va depinde de

mediatizare.

Acțiune de promovare a comunității

Crearea unui film despre frumusețea localității

Acest tip de acțiune comunitară presupune elaborarea

materialelor foto, video. Montarea filmului, plasarea pe

CD sau alte surse de vizionare. Crearea afișulu, care

va conține informații despre localitatea respectivă.

Echipa de implementare a proiectului respectiv poate

solicita ajutorul specialiștilor în domeniul






Instruirea de la egal la egal

Acest tip de

acțiune

presupune

implicarea

activă a

voluntarilor în

lucrul cu

semenii lor în

diferite

domenii:

Educație pentru protejarea solului

Educație pentru protejarea aerului

Educație pentru un mod de viață sănătos

Integrarea tinerilor în activități de protejare a mediului

Pentru acest tip de activitate este foarte important să se pună accent pe activitatea

de grup, care trebuie să fie sistematică și coordonată.

Îngrijirea izvoarelor, rîulețelor

Acest tip de acțiune presupune reabilitarea ș efectuarea curățeniei la un izvor sau

rîuleț din localitate, asistența la reabilitarea surselor de apă. Pentru acest tip de

activitate este foarte importantă colaborarea cu administrația locală,

administrația școlară, alți actori comunitari, etc.






Amenajarea unui în parc sau teritoriului în preajma instituției de

învățămînt

Acest tip de activitate presupune determinarea concretă a teritoriului, necesității

în amenajare , colaborarea cu administrația locală în crearea condițiilor și

sădirea arborilor, arbuștilor. Ulterior îngrijirea acestor plante sădite pentru ca

ele să poată trece prin petioadă de creștere fără a fi rupte/distruse.

Instalarea unor urne pentru gunoi sau de colectare separată a

deșeurilor în școală și în afara școlii

Problema lipsei urnelor ar putea fi una determinantă

în cazul creării unor zone cu mult gunoi. Deci trebuie

de stabilit dacă există problema lipsei urnelor. După

depistarea problemei, este foarte important de obținut

acordul administrației școlii sau a administrației

locale care vor asigura ridicarea regulată a gunoiului

din aceste urne, pentru a putea demonstra eficiența

instalării acestor urne și durabilitatea acestei acțiuni.

O altă modalitate - colectare separată a deșeurilor în






școală și în afara școlii. Cu unul din agenții economici poate fi stabilit un contract

durabil pentru transportarea acestor deșeuri (plastic, sticlă, hîrtie) la punctele de

prelucrare

Pașii implementării unui proiect:

1. Formarea Grupului Școlar Ecologic

Completați lista în Formularul Proiectului

2. Determinarea tipului de acțiune comunitară.

Conform domeniilor de activitate propuse în acest ghid selectați o acțiune

comunitară care va fi implementată de grupul vostru

3. Stabilirea scopurilor și

rezultatelor pentru această

acțiune comunitară

După ce a fost selectată acțiunea,

stabiliți scopul și rezultatele așteptate în

urma acțiunii comunitare. Rezultatele

așteptate trebuie să fie măsurabile și

verificabile.

4. Planificarea strategică a acțiunii comunitare.

Stabilirea perioadei desfășurării acțiunii comunitare

Stabilirea costurilor necesare pentru implementarea acțiunii

comunitare






Identificarea surselor de finanțare a acțiunii comunitare (dintre care

3000 lei – mini-grant oferit în cadrul proiectului ”Tinerii

construiesc poduri ecologice”)

Determinarea concretă a pașilor acțiunii comunitare

Stabilirea persoanelor responsabile pentru fiecare pas al acțiunii

comunitare

5. Completarea fișei- proiect

a acțiunii comunitare.

Completați formularul: planul de

desfășurare a acțiunii comunitare.

Completați formularul- tip de

acțiune comunitară propus de

VICON în parteneriat cu Vitality.

6. Asigurarea resurselor

financiare necesare pentru implementarea acțiunii

comunitare

Dacă costurile aferente implementării acțiunii sunt mai mari decît cele

acoperite de VICON în parteneriat cu Vitality, asigurați-vă că aveți alte

surse de finanțare pentru buna implementare a acțiunii.

7. Organizarea ședințelor regulate de

pregătire a acțiunii comunitare Este foarte

important ca toate persoanele implicate în

organizarea acțiunii comunitare să știe ce are de

făcut și care este situația la fiecare capitol al

organizării acțiunii comunitare pentru o bună

desfășurare a acțiunii comunitare.

8. Mediatizarea acțiunii comunitare în

localitate, în special în rîndul factorilor de decizie

Este foarte important ca factorii de decizie din localitate (primarul, membrii

consiliului local, directorul școlii/liceului, directorul- adjunct pe educație,

direcția de învățămînt) și populația din localitate să fie conștienți de

organizarea acțiunii respective și să înțeleagă importanța ei pentru






localitate. Această mediatizare poate fi efectuată prin intermediul

scrisorilor, invitațiilor persoanale adresate factorilor de decizie, anunțurilor

și posterilor plasate în locurile mai circulate.

9. Implementarea acțiunii comunitare

Acest pas presupune desfășurarea nemijlocită a acțiunii comunitare. Este

foarte important ca acțiunea să fie organizată conform graficului propus, de

aceea încercați să minimalizați influența factorilor externi asupra

desfășurării evenimentului(vremea, vacanța, sărbători oficiale, etc.)

10. Mediatizarea rezultatelor obținute în urma acestei

Acțiuni comunitare

D upă cum am menționat acțiunea comunitară trebuie să aibă anumite

rezultate care trebuie să fie cuantificabile. Este foarte important ca aceste

realizări să fie communicate oamenilor din comunitate. Aceasta se poate

efectua prin mai multe căi: invitarea ziarelor, stațiilor de radio și televiziune

locale la organizarea evenimentelor, plasarea placatelor cu rezultatele

obținute în urma acestei acțiuni comunitare.

11. Mulțumirea factorilor de

decizie pentru suportul acordat

la implementarea acțiunii

comunitare

Mulțumiți oral sau printr-o scrisoare

tuturor factorilor de decizie care au

acordat support financiar, logistic sau

administrative la realizarea acțiunii

comunitare. Astfel persoana respectivă va fi dispusă să vă mai susțină și

activități ulterioare.

12. Elaborarea raportului referitor la proiectul organizat

Raportul trebuie să conțină toate datele esențiale legate de perioada de

pregătire și implementare a acțiunii comunitare, succesele și dificultățile

întîlnite la implementarea acțiunii comunitare, rezultatele obținute și cîteva

fotografii care ilustrează cel mai bine acțiunea comunitară.






CUM SE ORGANIZEAZĂ O ECO-ŞCOALĂ?

Condiţia principală și incontestabilă pentru implementarea programului Eco-

Școala este dorinţa și interesul accentuat al participanţilor de a cunoaște și înţelege

fenomenele naturii și de a învăţa arta de a fi în armonie cu natura, implicându-se în

activităţi. În momentul în care ne-am determinat, Eco-Școala presupune

parcurgerea a câtorva etape:

Pasul numărul 1 – Comitetul „Eco-Şcoala” Bunăstarea unei societăţi este creată de către toţi membrii ei. Fiecare membru

aduce contribuţia sa la binele colectivităţii, în mod direct sau indirect. Respectiv,

între prosperitatea societăţii și a fi ecărui membru în parte, există o interdependenţă

strânsă. Din acest motiv, este foarte importantă participarea fiecărui membru, adică

a fiecărui cetăţean în parte, la activităţile desfășurate în cadrul unei comunităţi,

care au obiectiv dezvoltarea și prosperarea ei. Și, pentru a-i da o definiţie acestui

proces, îl vom numi participare civică.

La rândul său, pentru a organiza aceste activităţi, societatea, alege dintre

membrii săi, lideri. Acești lideri, de obicei, au rolul de a elabora metode, norme și

de a organiza activităţi necesare dezvoltării și prosperării societăţii. Membrii

societăţii își aleg liderii, exprimându-și libera voinţă prin acordarea votului său de

încredere. Dacă ar fi să facem o paralelă cu situaţia din ţara noastră, am putea

compara acest proces cu alegerile parlamentare sau locale, unde membrii

Parlamentului sau a Consiliilor Locale și ale Primăriilor sunt acei lideri, aleși de

către cetăţeni, care urmează să aducă contribuţia sa în dezvoltarea ţării. Rolul

liderilor este extrem de important și responsabil, deciziile lor având o rezonanţă

directă asupra întregii societăţi și nivelului său de trai. Respectiv, pentru a lua






decizii cât mai agreabile societăţii, liderii vor consulta și implica în activităţile sale,

toţi membrii ei.

Prin urmare, pentru ca să organizăm cât mai propice activităţile Eco-Școlii,

vom crea un consiliu, pe care-l vom numi Comitetul „Eco-Școala”. Printre

membrii acestui consiliu, vor fi liderii aleși, primordial, de către elevi. Și pentru ca

să respectăm exprimarea liberă a opiniei a

fiecărui membru al Eco-Școlii, vom alege

câte un lider, din fiecare nivel al claselor

gimnaziale și liceale. Acești lideri vor fi

purtătorii de cuvânt al elevilor, în cadrul

Comitetului „Eco-Școala”. La rândul său, ei

vor ţine la curent întreaga comunitate

școlară cu deciziile luate de către toţi

membrii Comitetului, pentru organizarea

diferitor acţiuni în cadrul Eco-Școlii.

Comitetul „Eco-Școala” este forţa motrice

a întregului proces Eco-Școala și este primul pas în realizarea Eco-Școlii.

Comitetul „Eco-Școala” conduce activităţile programului. Indiferent de forma

pe care o adoptă, el trebuie să urmărească scopurile și reprezentarea elevilor, după

cum urmează:

- să asigure integrarea tuturor elevilor în derularea programului „Eco-Școala”

și să stabilească o structură solidă de comunicare pentru prezentarea noutăţilor;

- să elaboreze, să implementeze și să monitorizeze politica de mediu a școlii, care

vizează aspectele de mediu al întregii comunităţi școlare;

- să preia iniţiativa de elaborare a Rapoartelor de Evaluare a Mediului din școală,

cel iniţial și cele ulterioare;

- să asigure reprezentarea tuturor sectoarelor comunităţii școlare, în mod special al

elevilor, în procesul de luare a deciziilor;

- să asigure legătura între elevi, profesori, administraţia școlii și întreaga

comunitate școlară, și să atragă participarea părinţilor, comunităţii locale,

autorităţilor locale, organizaţiilor neguvernamentale, jurnaliștilor,

sectorului de afaceri.

Pasul numărul 2 – Regulamentul de funcţionare a Comitetului

„Eco-Şcoala” Așa cum orice proces, pentru ca să funcţioneze bine și corect, trebuie să fie

încadrat în anumite reguli, vom elabora un Regulament de funcţionare a

Comitetului „Eco-Școala”. Indiferent de forma pe care o va contura, regulamentul

trebuie să prevadă:






- numărul și reprezentarea membrilor în cadrul

comitetului;

- metoda de alegere a membrilor comitetului;

- termenul de reprezentare în cadrul comitetului;

- responsabilităţile și drepturile membrilor;

- periodicitatea ședinţelor;

- metodele de dialogare a membrilor comitetului

cu întrega comunitate școlară și altele.

Acest regulament va avea scopul asigurării

transparenţei decizionale și reprezentării corecte

a membrilor Comitetului „Eco-Școala”.

Pasul numărul 3 – Raportul de Evaluare a Mediului Vom începe activităţile Eco-Școlii cu elaborarea unui raport sau putem să o

numim și evaluare a impactului asupra mediului ecologic al școlii. În funcţie de

rezultatele acestui Raport de Evaluare a Mediului vor fi luate decizii cu privire la

necesitatea adoptării unor măsuri sau atitudini în școală, care vor fi ulterior

reliefate în Planul de Acţiuni. Prin urmare, vom putea stabili anumite obiective și

vom urmări realizarea lor în timp.

Raportul de Evaluare a Mediului este esenţial pentru înţelegerea situaţiei

actuale a mediului din școală și va servi ca bază la elaborarea Planului de Acţiuni

de Mediu. Pentru început, Comitetul „Eco-Școala”, împreună cu toată comunitatea

școlară, poate evalua impactul școlii asupra mediului în valori cantitative, specifi

ce domeniului său de activitate. De exemplu: cantitatea de deșeuri pe care o

produce și este evacuată la depozite de deșeuri, cantitatea de hârtie pe care o

consumă, volumul de curent electric utilizat, dacă se practică colectarea deșeurilor

selectiv, pentru reciclare, etc. Dacă doriţi o evaluare mai aprofundată, pentru

studiu, pot fi acoperite mai multe domenii tangenţiale cu activitatea noastră

școalară, cum ar fi :

- gestionarea deșeurilor;

- diminuarea consumurilor;

- amenajarea teritoriului școlii;

- biodiversitatea;

- sectorul energetic;

- apa;

- transportul;

- sănătatea;

- dezvoltarea durabilă a lumii noastre.






Lista și domeniile de analiză rămâne la latitudinea și decizia comunităţii școlare

și a interesului său manifestat în studierea impactului activităţilor noastre asupra

mediului, asupra lumii care ne înconjoară. În general, informaţiile vor fi identifi

cate în procesul activităţii. De exemplu, analizând tipurile de deșeuri pe care le

producem și unde ele sunt depozitate, vom descoperi și provenienţa lor, cum ar fi :

deșeul de hârtie este generat de către copiator, imprimantă, etc. Cu toate acestea,

activitatea poate să nu fi e limitată doar la școală, ci aceleași metode de evaluare

pot fi aplicate și pentru alte locaţii, cum ar fi propriile noastre locuinţe. De

asemenea, pot fi studiate atitudinile comunităţii asupra diferitor aspecte relevante

protecţiei mediului, cum ar fi , spre exemplu, schimbările climatice, producerea și

consumul produselor genetic modificate, utilizarea pesticidelor în agricultură,

calitatea apei și impactul ei asupra sănătăţii omului, etc.

Unul din aspectele cele mai importante la întocmirea raportului, este

documentarea riguroasă a tuturor temelor abordate, precum și informarea întregii

comunităţi școlare cu privire la

conţinutul lui.

La elaborarea Raportului de

Evaluare a Mediului se va ţine

cont ca toate aspectele să fi e

trecute în registru, ceea ce va

ajuta elevii, profesorii și

administraţia școlii să înţeleaga

situaţia curentă a școlii, din

punct de vedere al protecţiei

mediului, și va determina

acţiunile, care urmează a fi

întreprinse.

Pasul numărul 4 – Planul de Acţiuni de Mediu După ce am aflat situaţia curentă în școală, în urma analizelor efectuate, cu o

privire critică asupra aspectelor care sunt în detrimentul mediului înconjurător, prin

urmare și al nostru, vom trece la determinarea pașilor care urmează să-i parcurgem

pentru remedierea situaţiei. Dar, pentru ca lucrurile să fie organizate și să poată fi

evaluate, vom purcede la elaborarea Planului de Acţiuni de Mediu.

Planul de Acţiuni de Mediu este temelia activităţii Eco-Școlii și trebuie să fie

elaborat în corespundere cu rezultatele Raportului de Evaluare a Mediului.

Informaţia din raport este utilizată pentru identificarea domeniilor prioritare de

acţiuni, stabilirea obiectivelor realizabile și realiste și termenele limită pentru

obţinerea performanţelor de mediu pe aspecte specifi ce, agreate în comun. Și






astfel, vom avea o viziune de ansamblu comună cu privire la situaţia din

comunitatea noastră școlară, pașii pe care trebuie să-i urmăm pentru readucerea

echilibrului natural, în vederea creării unui mediu propice de trai și muncă.

Pasul numărul 5 – Implementarea Planului de Acţiuni de Mediu Reglementând toate aspectele pentru o bună guvernare a comunităţii noastre

școlare, vom purcede la realizarea obiectivelor stabilite în Planul de Acţiuni de

Mediu. Și aici, lucrurile se vor intensifi ca și vor deveni mai interesante. Vom

viziona filme, vom organiza concursuri, vom recicla deșeuri, vom identifica

calitatea apei, sursele de poluare și cauzele de degradare a râurilor, vom învăţa cum

să trăim în armonie cu natura și cum să reușim dezvoltarea durabilă a societăţii. Iar

cele învăţate în cadrul Eco-Școlii putem să le practicăm și acasă, și la bunici, și în

toate locurile unde ne aflăm. În așa mod, contribuţia noastră la restabilirea

echilibrului natural pe Pământ, deși aparent mică, va avea, în realitate, o rezonanţă

mare.

Din Publicaţia „Eco-Școala – calea spre o dezvoltaredurabilă”,

editată în cadrul proiectului implementat

de Centrul Naţional de Mediu

Iu lian a

DREPTURILE ECOLOGICE ALE OMULUI

Constituția Republicii Moldova

garantează, prin articolul 37,

dreptul fiecărui om la un mediu

înconjurător sănătos, adică

neprimejdios din punct de vedere

ecologic pentru viață și sănătate.

Acest drept este unul natural. El

apare de la naștere și rezultă din

legătura care există între om și

natură. Dreptul la un mediu

înconjurător sănătos este un drept

social-economic fundamental, care

asigură dezvoltarea materială,

2

0






fizică și culturală a persoanei, permiţând acesteia să participe cât mai activ posibil

la viaţa socială. În temeiul lui, statul asigură și protejează următoarele drepturi

ecologice ale omului1:

a) dreptul de a fi informat privind starea mediului. Aceasta presupune, pe

de o parte – dreptul fiecăruia de a se adresa către autoritățile competente ale

statului cu cereri de informare privind starea mediului, iar pe de altă parte –

obligația autorităților de a oferi acces deplin, operativ și liber la informația

solicitată;

b) dreptul de a se asocia în organizații, asociații și mișcări de protecție a

mediului. Prin intermediul acestora, persoanele își pot mai bine coordona

acțiunile, elabora strategii și programe de protecție a mediului, influența adoptarea

unor deciziile importante, informa populația despre problemele și necesitățile

mediului înconjurător;

c) dreptul de a

participa la procesul de

luare a deciziilor privind

mediul înconjurător.

Fiecare om are dreptul de a

a-și expune opinia privitor la

politica statului și legislația

din domeniul mediului;

d) dreptul la educaţie şi

instruire ecologică. Aceasta

presupune dreptul de a fi

instruit, începând cu etapa

preșcolară și pe parcursul

întregii vieți, despre importanța protejării mediului înconjurător, factorii care îl

periclitează și modalitățile de protecție a mediului;

e) dreptul de a beneficia de resursele naturii. Aceasta presupune dreptul

persoanelor de a folosi resursele naturii pentru satisfacerea celor mai diverse

necesități: culturale, economice, estetice, științifice, de recreere, etc. Acest drept se

1 A se vedea Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr. 1515 din 16 iunie 1993.

2

2






realizează în limitele și în condițiile stabilite de lege, ținând cont de interesele

întregii societății și ale fiecărui individ în parte.

f) dreptul de a organiza referendumuri locale sau naționale în probleme сe

țin de mediu. Prin intermediul referendumurilor se poate consulta opinia publică

privind cele mai importante și stringente probleme ecologice (de ex. construcția

unei centrale nucleare);

g) dreptul de a solicita suspendarea temporară a activității agenților

economici care aduc daune ireparabile mediului. Prin intermediul acestei

măsuri excepționale este posibilă încetarea acțiunilor dăunătoare mediului

înconjurător, până la soluționarea problemei de către autoritățile competente ale

statului. Totodată persoanele au dreptul de a solicita efectuarea unor expertize

ecologice, care vor evalua situația ecologică reală a agentului;

h) dreptul de a contesta actele, acțiunile sau inacțiunile autorităților

publice, care pun în pericol dreptul la un mediu înconjurător sănătos. În acest sens,

persoana se poate adresa către autoritatea publică sau către instanța de judecată cu

o cerere de anulare a actului ilegal, de obligare la întreprinderea anumitor acțiuni

(de ex., de efectuare a expertizei ecologice) sau de obligare de la abținerea

efectuării anumitor acțiuni (de ex., de eliberare a autorizațiilor de construcție a

obiectelor ecologic periculoase);

i) dreptul de a solicita tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de

comiterea contravențiilor sau infracțiunilor ecologice;

j) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit cu urmare a poluării sau

a altor acţiuni de afectare a mediului, precum şi pentru prejudiciul adus sănătăţii.

Aceasta presupune posibilitatea persoanelor de a solicita, de la persoanele

vinovate, repararea întregului prejudiciu (inclusiv și a venitului ratat) care a fost

suportat în rezultatul unor acțiuni ilicite de prejudiciere a mediului sau a sănătății.

În concluzie observăm că, drepturile ecologice ale omului reprezintă un

ansamblu specific de drepturi care, fiind recunoscute și întărite în diferite acte

normative, asigură realizarea celor mai diverse necesități umane, care rezultă din

interacțiunea omului cu mediul înconjurător.

Boris MALACHI, A.O. „Institutul de Justiție Civilă”






Planeta albastră, planeta Pămînt

Iniţial cu flori şi cu izvoare

Dar astăzi ce se-ntîmplă oare?

Problemele de mediu sînt globale ca scop,

dar pot fi puse în practică la nivel individual sau

comunitar. Programul de educaţie pentru mediu

poate fi realizat prin sistemul de valori: conştientizare, cunoştinţe, atitudine,

abilităţi, participare, care pot fi reunite la elevi şi părinţi spre realizarea unui

obiectiv comun: protecţia mediului şi a calităţii vieţii. De nivelul nostru de

cunoaştere şi conştientizare a importanţei mediului pentru viaţa noastra, depinde

starea sănătăţii noastre, nivelul nostru de trai. Dar acesta, la rîndul său, depinde de

nivelul şi calitatea educaţiei începînd cu primii paşi de cunoaştere a tot ce ne

înconjoară. Filosoful antic Platon afirma că “ tînărul nu-i în stare să judece ce e

bine şi ce e rău, şi orice părere primeşte el, îi va rămîne neştearsă şi neschimbată,

de aceea, fără îndoială, trebuie făcut tot posibilul ca ceea ce aude şi vede pentru

întîia oară, să fie expus cît mai frumos şi să se refere la virtute“. Iată de ce din

momentul în care am

izbutit să trezim

interesul copilului faţă

de lumea vie ce ne

înconjoară, ei o vor

privi cu alţi ochi şi îşi

vor antrena văzul,

auzul şi sufletul pentru

a descoperi

nenumăratele minuni ascunse în natură. Chemările de tipul “ nu aruncaţi gunoiul în

stradă“ sau “ nu rupeţi florile“ nu vor avea efectul aşteptat, dacă în acelaşi moment

nu le vom explica cauzele şi consecinţele unor asemenea acţiuni.

Copilul poate fi adus în lumea uimitoare a naturii din cea mai fragedă vîrstă

explorînd, cercetînd, fiind provocat cu astfel de întrebări cum ar fi De ce latră

cîinii?, De ce cîntă cocoşii cucurigu?, De ce stau crocodilii cu gura deschisă?, De

2

4






ce dorm liliecii atîrnaţi cu capul în jos?, De ce se ling pisicile?, De ce hibernează

urşii?, De ce ţes păianjenii pînze?, De ce merg furnicile în şir?, ş.a.

Ideală ar fi scena cînd părintele cu copilul şi-ar petrece timpul liber urmărind

jocul pisicilor, comportamentul frumos al hulubilor de pe creasta casei, hărnicia

nemărginită a

albinelor neobosite,

străduinţa

rîndunelelor de sub

streaşina casei,

grăbite să-şi crească

puişorii.

Activitatea

educaţiei ecologice e

vădită. Ea constă în formarea atitudinii conştiente şi grijulii faţă de natură,

formarea unei înalte culturi ecologie. E importantă formarea necesităţii şi

motivelor valorice care împreună ar servi drept imbold al activităţii practice de

octrotire a naturii, pentru năzuinţa, aspiraţia spre comunicare cu natura; spre

cunoaşterea tainelor legate de dezvoltarea capacităţii de a simţi în profunzime

lucrurile.

Obiectivele educaţiei ecologice sînt:

- obiectivele cognitive: înţelegerea diverselor legi ale naturii, descoperirea de

relaţii cauzale probabile între agenţii naturali şi cei artificiali, cunoaşterea ponderii

efectelor acestora asupra calităţii vieţii umane, dar şi asupra calităţii mediului

ambiant.

- obiectivele afectiv-atitudinale: vizează sensibilizarea copiilor la problemele

majore ale păstrării şi ameliorării mediului ambiant pentru dezvoltarea unei noi

etici.

- obiectivele acţional-practice: cuprind iniţierea tehnică şi practică operaţională

precum şi iniţierea în resursele naturale şi artificiale.

Aceste obiective se condiţionează reciproc. Astfel, cele cognitive şi afectiv-

atitudinale influenţează atingerea obiectivelor acţional-practice.

De ce aceasta este important? Bateriile electrice constituie o parte din viaţa

noastră: ele fac să se mişte jucăriile, datorită lor funcţionează ceasurile, aparatele






de radio şi cele de fotografiat. Dar ele prezintă, fără îndoială pericole pentru

sănătatea noastră şi pentru mediul ambiant. Conţin materiale grele, cum ar fi

mercurul, care, în contact cu solul şi apa, formează produse foarte toxice ce pot

ajunge în hrana animalelor care trăiesc pe pămînt şi în mări, iar în cele din urmă şi

în organismul uman! Bateriilor electrice le revin 50% de substanţe toxice aruncate

în mediul ambiant, cu toate că ele formează doar 0,25% din deşeuri. Făcînd

prezentarea ştiinţifică a informaţiei, nu ezităm să ajungem la sufletul copilului

spunîndu-i povestea unui aricel: o baterie de mărimea unui deget aruncată poate

polua o suprafaţă de 20 metri pătraţi. Într-o pădure pe acest teritoriu cresc doi

copaci, două cîrtiţe, un aricel şi cîteva mii de rîme! Cum să procedăm? Să

amenajăm locuri speciale pentru colectarea bateriilor uzate şi a telefoanelor mobile

vechi pentru a fi prelucrate, astfel evităm impactul negativ asupra naturii, căpătăm

multiple materiale noi şi ecenomisim resursele planetei.

Pentru educaţia ecologică

facem apel la metode şi tehnici ca

discuţia, asaltul de idei, lucrările

practice etc. Să trăim în armonie cu

natura – e oare aşa de greu de

realizat? Sticla, hîrtia, plasticul, se

pot recicla cu succes, călătoriile cu

bicicleta sînt mai sănătoase decît

cele cu automobilul, iar folosirea

transportului în comun reduce

poluarea în oraş. Protecţia mediului depinde doar de noi!

Dezastrele ecologice din ultimii ani ne conving tot mai mut de faptul că

trebuie să octrotim natura şi nici într-un caz să risipim bogăţiile ei. Noi consumăm

zilnic o mulţime de produse ceea ce duce la acumularea unor asemenea deşeuri

precum cutiile de conserve, pachetele, garafele, hîrtiile etc. De aceea este necesar

ca o cantitate cît mai mare de deşeuri să fie reciclată. Pentru aceasta este necesară

colectarea separată a gunoiului, prin care el este sortat pe baza funcţionalităţii

componentelor lui: aparte hirtia şi cartonul, cutiile de conserve, sticla, masele

plastice şi aparte materialele care se descompun pe cale naturală peste un anumit

timp. Timpul necesar pentru distrugerea completă a materialelor îngropate în






pămînt (gunoiştile) este: hirtia – 15 zile, cutia de conserve – 20 ani. Atenţie! Nici

un obiect confecţionat din masă plastică pînă în prezent nu s-a descompus,

deoarece nu se descompune pe cale naturală, ci numai reciclîndu-l. Iată de ce este

important să colectăm separat deşeurile, sau să le dăm acestora o a doua viaţă:

- pot fi folosite de cîteva ori pungile de plastic

- din cutiile de tinichea pentru

băuturi răcoritoare se pot face

pahare pentru creioane, le poţi

orna cum îţi place

- cu ajutorul cîtorva ambalaje de

detergenţi utilizate poţi

confecţiona o ladă de gunoi

- inventează o jucărie sau un

costum pentru bal mascat care pot

fi confecţionate folosind cutii de

carton, haine vechi şi obiecte

inutile pe care intenţionezi să le

arunci.

Totul în lume e creat cu socoteală şi doar acel ce o înţelege poate

supravieţui. Sîntem responsabili pentru viitorul nostru AICI şi ACUM! Avem

puterea în mîinile noastre, putem schimba starea lucrurilor din mediul înconjurător.

Să ne oprim să chibzuim, să facem să răsară din nou în cugetul nostru germenii

adormiţi ai “ homo-sapiens“-ului: să sădim pomi, să ocrotim pădurile, să limpezim

apele şi astfel ne vom prelungi viaţa!

Alina Verstiac, Învățătoarea, ”Liceul Teoretic ”Ștefan cel Mare și Sfînt”, s.Taraclia, r.Căușeni,

MOLDOVA






Există puţine şanse de a proteja mediul fără un sens de

responsabilitate - Kofi Annan

Am ajuns să trăim într-o societate în care utilizăm

tehnologii moderne şi tot mai mult tindem spre

dezvoltare şi progres. Astăzi practic fiecare dintre noi

se foloseşte de telefonul mobil, de calculator,

majoritatea au conexiune la reţeaua de internet şi toţi

se bucură de oportunităţile respective şi de multe

altele. Este îmbucurător acest fapt, dar cu părere de rău

avem şi capitole la care situaţia se află la polul opus.

Aş vrea foarte mult să pot menţiona că situaţia

ecologică se numară printre domeniile în proces de

dezvoltare, dar realitatea nu este chiar aşa.

În privinţa situaţiei ecologice nu se simte schimbare,nu există puls. De ce spun

acest lucru? Pentru că mergând pe stradă şi analizând starea mediului în care mă

aflu, concluzionez cu mare regret iresponsabilitatea şi lipsa de initiativă a

semenilor mei. Sunt lucruri care oamenilor li se par mărunte, fară mare

însemnătate şi aici este şi principala problemă cu care se confruntă societatea.

Referindu-mă la situaţia ecologică în oraşe pot să spun că salvatorii ecologici ai

străzilor, a parcurilor şi a multor dintre locurile publice sunt oamenii de serviciu şi

mă bucură faptul că îşi îndeplinesc chiar bine sarcina lor. Datorită lor mai mergem

pe stradă fară să ne împiedicam de diverse ambalaje şi sticle şi ne plimbăm în

parcuri, poate nu chiar perfect de curate (având în vedere că mai sunt şi persoane

care nu folosesc coşurile

de gunoi), dar totuşi cu

un aspect mai ecologic.

Şi apare întrebarea: Cum

ar arăta mediul

înconjurător dacă nu ar

exista cineva care

permanent să îngrijească






şi să colecteze deşeurile??? Avem exemple destul de convingătoare care ne

răspund la această întrebare. Acestea sunt multe din regiunile mai retrase ale

oraşului, unde oamenii de serviciu nu au tangenţe cu locurile respective, pentru că

şi însăşi populaţia ar trebui să conştientizeze că trebuie de păstrat anturajul şi că

avem nevoie de un mediu sănătos. Sunt martoră a unor lucruri extrem de dureroase

şi pe care pur şi simplu nu le pot înţelege. Nu-mi pot explica faptul cum oamenii

plecând dimineaţa la serviciu sau în orice parte a zilei, ieşind din locuinţe, nu pot

face un minim efort de a-şi duce pachetul cu gunoi pâna la urnele special

amplasate şi e foarte trist când vezi aruncate pe marginea unor străzi pachete

întregi cu deşeuri.

Există o iresponsabilitate şi o nepăsare cu un grad destul de înalt. Avem nevoie

de o schimbare, avem nevoie de progres nu doar tehnologic, economic, ş.a., dar şi

de unul ecologic care să ne ofere un mediu sănătos de viaţă. Aspectul pozitiv pe

care pot să-l menţionez este faptul că totuşi sunt oameni cu spirit participativ, care

organizează activităţi ecologice pentru curăţirea mediului. Astfel elevii, studenţii şi

alte grupuri de persoane se implică în acest tip de activităţi, participând la

colectarea deşeurilor din unele parcuri şi alte teritorii care necesită o îmbunătăţire.

Dar ne dorim ca munca pe care o fac aceşti oameni să fie apreciată,respectată,

cel puţin prin faptul ca locuitorii din preajmă să nu readucă mediul respectiv la

starea anterioară.

Putem să soluţionăm problema ecologică, dar trebuie să înceapă fiecare de la

propria persoană. O educaţie ecologică mult mai activă şi plină de iniţiativă şi în

şcoală, şi în familie va influenţa

societatea în mod pozitiv. Trebuie să

luptăm pentru schimbare, pentru

reducerea gradului de iresponsabilitate,

pentru puterea de a păstra şi proteja

ceea ce natura ne-a oferit.

Renata Olednic, studenta anul

IV,faculatea Fizică, Matematică şi

Tehnologii

Informaţionale,Universitatea de Stat

din Tiraspol, mun.Chişinău

2

8






ACŢIUNI ECOLOGICE

Prof. Iuliana TRAŞCǍ,

Şcoala Gimnazialǎ

”Gh. Popescu”, Mǎrgineni, Olt

Motto:

„Învăţaţi-i pe copiii voştri ceea ce i-am învăţat şi noi

pe ai noştri: că pământul, cu tot ce are frumos, este

mama noastră.Tot ceea ce i se întâmplă pământului va

ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ Noi

ştim cel puţin atât: nu pământul aparţine omului, ci

omul aparţine pământului.Omul este firul care ţese

drama vieţii şi ceea ce-i face pământului îşi face lui

însuşi.”

Sieux Seattle

REZUMAT Educaţia ecologică nu-şi atinge scopul decât dacă este diseminată în societate, dacă comunitatea

locală este receptivă la problemele de mediu înţelegând necesitatea adoptării unui comportament

ecologic. Comunitatea locală trebuie să înţeleagă că de noi toţi depinde calitatea vieţii de azi, dar şi de

mâine. De respectarea principiilor de dezvoltare durabilă depinde viitorul omenirii. Dezvoltarea durabilă

este dezvoltarea ce asigură necesităţile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare

de a-şi satisface propriile lor nevoi. Cunoscând toate acestea este datoria noastră, a cadrelor didactice

de azi dar şi a celor de mâine, să promovăm valorile educaţiei ecologice în comunitatea din care facem

parte.

The ecological education is achieved, only if it is disseminated in society, if the local community is

responsive to the environmental problems and understanding the necessity of an ecological behavior.

The local community had to understand the fact that the quality of the life from today and tomarrow

depends from us. The future of mankind depends on respecting the principles of a lasting

development.The lasting development is the development that ensures prezent necessities without

compromising the ability of future generations for satisfying their own needs. Knowing these things, we

consider that is our duty, the teachers duty from today and tomorrow to promote the values of the

ecological education in the community where we live.






CUVINTE CHEIE: educaţie ecologică - ecological education, dezvoltare durabilă - lasting

development, disemina - dissemination, comunitate locală - local community, parteneriat- partnership,

interactivitate- interactivity.

Educaţia ecologică se realizează

prin cultivarea trăirilor pozitive privind

mediul înconjurător. Pentru ca omul să

înţeleagă fenomenele din natură şi din

societate şi să ştie cum să acţioneze

asupra lor, este necesar să le cunoască.

Şcoala stimulează dezvoltarea

intereselor de cunoaştere şi sprijină

continua îmbogăţire a cunoştinţelor, dar

se ocupă şi de formarea şi dezvoltarea

unor deprinderi sociale. O sarcină foarte

importantă a şcolii se referă la formarea

unei viziuni corecte asupra mediului

înconjurător şi asupra protejării lui, la

dezvoltarea interesului elevilor şi la

formarea unei conduite adecvate.

Educaţia ecologică este una dintre orientările noilor educaţii, foarte bine structurată, inclusă în

planurile de învăţământ din sistemele educative din ţările europene şi nu numai. Educaţia ecologică se

defineşte prin asimilarea unor conţinuturi, formarea şi dezvoltarea unor convingeri, atitudini şi

comportamente relative la abordarea sistemică, interacţionistă a mediului.

Finalităţile educaţiei ecologice sunt :

dezvoltarea conştiinţei ecologice, a simţului responsabilităţii, a solidarităţii dintre indivizi pentru păstrarea şi ameliorarea mediului;

dezvoltarea capacităţii de a lua decizii, de a identifica şi a pune în practică soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor concrete legate de relaţia individului cu mediul său de viaţă;

pregătirea cetăţeanului actual şi viitor pentru a influenţa pozitiv deciziile politice, economice şi sociale cu privire la mediu .

În atingerea finalităţilor educaţiei ecologice trebuie să se ţină cont de următoarele

aspecte: 1. educaţia ecologică a apărut ca soluţie la problemele care ameninţă omenirea; 2. este necesară atât cunoaşterea mediului natural-geografic şi biologic, cât şi a celui social pentru a

putea interveni într-un mod pozitiv; 3. educaţia ecologică trebuie realizată atât prin intermediul educaţiei formale, cât şi a educaţiei

informale; 4. conţinuturile educaţiei ecologice trebuie cunoscute şi de către organele de decizie politică aflată la

putere care pot promova o legislaţie care vizează protecţia mediului;






5. educaţia ecologică trebuie să facă apel la metode şi tehnici care sensibilizează publicul larg din diverse domenii care poate ajuta în încercările de salvare a mediului;

6. este necesară înţelegerea proceselor şi a fenomenelor care au un impact major asupra mediului. În prezent omenirea trece printr-o perioadă de ample transformari. Ne aflăm în plin proces de

transformare şi dezvoltare la toate nivelurile: economice, sociale, politice şi culturale.

Degradarea continuă a mediului, care se petrece sub ochii noştrii, este un element major al unei

crize de civilizaţie şi se datorează intervenţiei omului în natură. Pregătirea in sprijinul ocrotirii naturii,

începe de la vârsta copilăriei. Dată fiind deschiderea şi receptivitatea de care dau dovadă copiiitrebuie

sǎ-i sensibilizăm şi să-i facem să privească atent la tot ceea ce îi înconjoară.

Starea actuală a mediului va influenţa sănătatea oamenilor şi va afecta peisajul natural.

Obiectivele educaţiei ecologice sunt:

Cultivarea dragostei pentru TERRA cu tot ce intră în componenţa acesteia. Ape, plante, animale şi conştientizarea necesitaţii de a economisi apa, energia electrică, lemnul etc. toate resursele naturale.

Formarea de convingeri ecologice care se întemeiază pe cunoaşterea drepturilor naturii, intelegerea necesitaţii conservării şi ameliorarea mediului ambiant, constientizarea efectului pe care îl poate avea deteriorarea mediului asupra calităţii omenirii.

Formarea comportamentelor ecologice va aduce in prim plan grija faţă de mediu, intervenţia pentru stoparea poluării a deteriorării şi a unei acţiuni de păstrare, îmbogăţire şi înfrumuseţare a mediului.

Formarea receptivităţii / sensibilităţii pentru abordarea sistemică a problematicii mediului natural, social, psihic etc.,

Formarea respectului pentru protecţia mediului natural,

Formarea convingerilor de protejare şi conservare a mediului natural,

Formarea unor comportamente specifice de protecţie a mediului,

Educarea unor competenţe de investigare a consecinţelor posibile ale acţiunii transformatoare a omului asupra mediului natural.

Este necesară implicarea educatorilor în efectuarea acţiunilor menite să sprijine copilul pentru

manifestarea interesului şi curiozităţii pentru cunoştinţele din domeniul ecologiei , să stimuleze copilul

în desfăşurarea activităţilor cu caracter experimental şi demonstrativ, prin care să contribuie la

păstrarea sănătăţii mediului în care trăieşte, în îmbogăţirea vocabularului activ cu termeni din domeniul

ecologic. Sunt necesare şi acţiuni privind însuşirea unor norme de comportament ecologic specific

asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a societăţii şi mediului şi formarea unei atitudini

dezaprobatoare faţă de cei care încalcă aceste norme, stimularea imaginaţiei şi a creativităţii şi






încurajarea copilului pentru a exprima independent opinii şi stări sufleteşti proprii şi pentru motivarea

lor.

Obiectivele educaţiei ecologice sunt posibil de înfăptuit prin utilizarea strategiilor specifice ale

educaţiei formale şi nonformale, centrate pe acţiuni independente şi în grup, pe plasarea în situaţii de

viaţă reale, pe organizarea activităţii în cadrul unor proiecte, pe soluţionarea unor probleme practice

concrete. Cunoştinţele teoretice pot servi la elaborarea şi implementarea proiectelor de cercetare,

aspectul teoretic şi cel practic-aplicativ manifestându-se ca un tot unitar, fiecare fiind prioritar într-o

situaţie ori alta.

Strategiile de implementare prin care se pot realiza obiectivele educaţiei ecologice sunt:

crearea unor module distincte sau a unor recomandări în programele şcolare,

introducerea educaţiei ecologice ca disciplină distinctă sau module complementare proiectate interdisciplinar.

La educaţia pentru mediu contribuie atât cunoştinţele

dobândite în cadrul ştiinţelor exacte, cât şi al unora umaniste şi

sociale.

La şcolarii mici şi la preadolescenţi, educaţia pentru

mediu se integrează în cadrul educaţiei morale, obiectivele fiind

formarea unor componente ale conduitei (atitudini, deprinderi

şi obişnuinţe de protecţie a mediului) şi ale conştiinţei (noţiuni,

reprezentări, judecăţi şi raţionamente morale), dar şi a unor

trăiri afective pozitive specifice protecţiei mediului. La

adolescenţi , educaţia pentru mediu îmbracă forma educaţiei

ecologice şi se integrează îndeosebi în educaţia intelectuală şi

tehnologică/profesională. Această orientare nouă a educaţiei reprezintă o direcţie fundamentală, în

sprijinul progresului social. Resursele de progres ale educaţiei ecologice sunt foarte mari.

Din punct de vedere al metodelor prin care se realizează educaţia ecologică, enumerăm:

Metodele verbale, utilizate pentru îndrumarea copiilor, pentru asimilarea principiilor şi normelor de comportare, pentru aprecierea şi stimularea activităţilor (orientarea şi îndrumarea conduitelor copiilor începe cu cerinţe, sfaturi, recomandări);

Explicaţia, detalierea modului în care trebuie executate cerinţele, explicaţii asupra motivaţiei (devenind în acest fel posibilă realizarea aprecierii corecte a conduitei proprii şi a celorlalţi şi înţelegerea scopului urmărit);

Conversaţia, materializată în interacţiuni sau dezbateri care constau în orientarea cunoaşterii unei teme, graţie unui schimb de opinii sau rezolvări în colectiv a unor situaţii-problemă, examinării unor idei, concepţii (solicitaţi să participe la soluţionarea chestiunii puse în discuţie şi conduşi cu pricepere, elevii fac uz de experienţa şi cunoştinţele personale şi pot efectua împreună analize, comparaţii, clasificări, sistematizări şi generalizări);






Metodele intuitive (vizionarea unor filme, emisiuni, piese de teatru, ajută la clarificarea concepţiilor), în cadrul cărora un rol aparte îl are exemplul (la orice vârstă, conştiinţa şi conduita oamenilor este influenţată de modul de a gândi şi de a acţiona al altor persoane luate ca model, fiecare persoană tinzând să se asemene cu exemplele pozitive).

Educaţia ecologică constituie o componentă esenţială a efortului întreprins în diferite ţări pentru a

imprima educaţiei o mai mare eficacitate şi pentru a o transforma într-un factor de educaţie naţională.

Nu există modele universale pentru integrarea educaţiei privind mediul înconjurător în procesul

educativ. Modalităţile acestei integrări sunt definite în funcţie de condiţiile, finalităţile şi structurile

educative şi socio-economice ale fiecărei ţări.

Direcţii în care trebuie acţionat pentru schimbarea mentalităţii comunităţii locale

vizavi de problemele de mediu.

a. Participarea la programe ecologice-Programul Mondial EcoŞcoala

Participarea la Programul Mondial Eco-Şcoala este de fapt un schimb de idei, de programe şi

proiecte pe teme ecologice, constituind totodată o punte de legătură între grădiniţe şi şcoli din ţară şi

din întreaga lume.

În cadrul acestui program ne putem promova propriile noastre idei, acţiuni, propriile noastre

proiecte, dar şi învăţăm din experienţa altora. Avem acces la informaţii referitoare la tot ceea ce

înseamnă protecţia mediului, la modalităţi de sensibilizare a comunităţilor locale vizavi de problemele

de mediu..

Actvitatea în cadrul acestui program se constituie într-o schimbare a propriei atitudini faţă de

mediul înconjurător, faţă de ceea ce înseamnă cu adevărat un comportament ecologic.

Beneficiile programului pot fi grupate în următoarele categorii:

Creşterea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice în domeniul educaţiei ecologice.

Dezvoltarea în rândul copiilor a capacităţii de a relaţiona cu mediul, de a identifica problemele şi de a enunţa soluţii de intervenţie în vederea protejării mediului înconjurător.

Părinţii să-şi înveţe copiii să acţioneze cu respect faţă de mediu.

Legături cu şcoli şi grădiniţe din ţară şi din lume

Valorificarea deşeurilor reciclabile

Curăţenia şi amenajarea spaţiului verde din curtea grădiniţei b.Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă.

Conceptul de dezvoltare durabilă conform Raportului Comisiei Mondiale asupra Mediului şi

dezvoltării- Our Commun Future- Brundtland, 1987 precizează că: “dezvoltarea durabilă este

dezvoltarea ce asigură necesităţile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-

şi satisface propriile lor nevoi, bazându-se pe utilizarea resurselor regenerabile şi neregenerabile pentru

satisfacerea nevoilor şi aspiraţiilor unei generaţii fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi

satisface propriile nevoi şi aspiraţii.”

“Pentru ca dezvoltarea durabilă să devină realitate este necesară o colaborare cât mai amplă a






forţelor implicate, de la cele care trasează liniile politice, deseori în conflict cu practicile necesare unei

reale dezvoltări durabile, şi până la , aparent, cele mai lipsite de importanţă forţe - oamenii de rând.”

spune cercetător doctor în ecologie Nicoleta Adriana Geamănă.

De aceea este foarte important să formăm un comportament ecologic adecvat copiilor încă de

timpuriu, să sensibilizăm comunitatea locală asupra ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă.

Planuri de acțiune:

Formarea comportamentului ecologic cu cele trei laturi ale sale: conştiinţa ecologică, ( cognitivă, volitivă, afectivă ), conduita ecologică,

dezvoltarea unei motivaţii corespunzătoare pentru

cunoaşterea, ocrotirea şi conservarea mediului

natural.

Dezvoltarea capacităţii de a identifica problemele de mediu, de a lua decizii, de a pune în practică soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor identificate.

Pregătirea cetăţeanului actual şi viitor pentru a influenţa pozitiv deciziile politice economice şi sociale cu privire la mediu.

Sensibilizarea cetăţenilor vizavi de conceptul de dezvoltare durabilă; implementarea ideii de dezvoltare durabilă în viaţa de zi cu zi.

Conşitentizarea generaţiilor tinere de a alege soluţii de dezvoltare durabilă şi respectarea regulilor fără a le fi afectată propria lor viaţă.

Sensibilizarea tuturor celor implicaţi: guvernanţi, cei din sectorul particular, cei din sistemul educaţional, părinţi şi copii deopotrivă de a recunoaşte faptul că o reală dezvoltare durabilă se realizează doar prin colaborarea tuturor celor care participă la implementarea acestui deziderat.

c.Acţiuni desfăşurate în parteneriat

Parteneriatul înseamnă un câştig pentru ambele părţi, o creştere valorică a activităţilor

desfăşurate.

Parteneriate încheiate cu specialişti în domeniul educaţiei ecologice şi participarea la diferite programe ecologice d. Promovarea conceptului de turism ecologic, a excursiilor tematice ca mijloc de cunoaştere a

resurselor locale.

Interacţiunea copil-mediu oferă mijloacele cele mai eficiente în educarea intelectuală a copiilor,

în formarea unei personalităţi armonioase şi creatoare, în formarea comportamentului ecologic a

viitorului cetăţean capabil să-şi exercite în mod responsabil rolurile cu care societatea îl va investi.






Dintre multitudinea de mijloace prin care se realizează interacţiunea copil-mediu un loc

important îl ocupă excursiile. Excursiile tematice care au ca scop cunoaşterea de către copii a unor arii

protejate şi necesitatea protejării acestor arii.

Prin excursiile tematice copiii sunt învăţaţi să surprindă frumuseţea naturii şi rolul ei în viaţa

omului. Copiii vor învăţa să protejeze şi să păstreze aceste bogăţii oferite de natură, vor învăţa că de ei

depinde calitatea vieţii pe Pământ în viitor.

Prin aceste excursii tematice încercăm să schimbăm mentalitatea oamenilor vizavi de excursiile şi

ieşirile la iarbă verde unde în urma excursioniştilor rămân tone de gunoi, focuri făcute în zone interzise

şi care nu doresc să audă ciripitul păsărelelor ci doar muzica dată la maxim, etc.

Principalele caracteristici sau principii ale ecoturismului sunt:

Impact minim asupra mediului înconjurător

Impact minim şi respect maxim pentru cultura gazdă

Beneficiu cât mai mare pentru comunităţile locale

Satisfacţie recreaţională maximă pentru turişti

Contribuie la conservarea şi protejarea zonelor în care este practicat Astfel ecoturismul poate fi definit ca fiind acea formă de turism care implică un impact scăzut

asupra mediului, contribuie la conservarea speciilor şi habitatelor şi aduce beneficii pentru comunităţile

locale. Elementele cheie care îl deosebesc de alte forme de turism sunt educaţia ecologică primită în

timpul turului turistic, folosirea durabilă a resurselor şi caracterul etic al experienţei.

e. Implementarea noţiunii de voluntariat

Voluntariatul este o activitate tot mai prezentă în societatea românească, la care participă în mare

măsură tinerii. Voluntariatul “însufleţeşte cele mai nobile aspiraţii ale omenirii, pacea, libertatea,

oportunitatea, siguranţa şi justiţia pentru toate persoanele.”

Voluntarii se implică în proiecte din domenii diferite: social, ecologic, cultural, sănătate, etc.

BIBLIOGRAFIE

1. Cristea, S., coord., Curriculum pedagogic, E.D.P., Bucureşti, 2008 2. Ionescu, Al., Ecologie şi societate, Ed. Ceres, Bucureşti, 1991 3. Lileu, Alexandra, O conduită ecologică corectă, în Tribuna Învăţământului, nr. 41/21 oct. 1991 4. Nicola, Ioan, Pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1992 5. Mohan, Gh., Ardelean, A., Ecologie şi protecţia mediului, Ed. Scaiul, Bucureşti, 199 6. Breben, Silvia, Niţu Adina, Tuturugă Maria, Mascota Eco te învaţă!, Ed. Decesfera, Bucureşti, 2007 7. Cucoş, Constantin, Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1998 8. Geamănă, Nicoleta Adriana, Educaţia ecologică la vârsta preşcolară, C.N.I.”Coresi” S.A., Bucureşti, 2008






SĂNĂTATEA UMANĂ. IMPACTUL POLUĂRII MEDIULUI. REFERINȚE

Ciumeico Igor

doctor în medicină, IP USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova

REZUMAT

În ultimele decenii poluarea mediului capătă un caracter global. Produsele nocivelor dăunătoare în atmosferă nu numai că distrug natura vie, dar afectează în mod negativ sănătatea umană. Ele pot modifica însăşi proprietăţile atmosferei, deci pot duce la consecinţe ecologice funeste. Specialiştii în medicină şi ecologie au stabilit o legătură directă între poluarea mediului şi creşterea numărului de persoane care suferă de alergii, astm bronșic, diabet zaharat, cancer şi alte maladii.

Cuvinte cheie: sănătatea umană, polarea mediului, consecință ecologică, alergie, maladie.

РЕЗЮМЕ

В последние десятилетия, загрязнение окружающей среды носит глобальный характер. Загрязнение окружающей среды не только разрушает живую природу, но отрицательно влияет на здоровье человека. Могут изменяться свойства самой атмосферы, а экологические последствия могут быть непредсказуемые. Специалисты в медицине и экологии установили прямую связь между разрушением окружающей среды и количества людей, которые страдают от аллергии, астмы, диабета, рака и других заболеваний.

Ключевые слова: здоровье человека, экологические последствия, загрязнение окружающей среды, аллергия, болезнь.

INTRODUCERE

Poluarea mediului a aparut odată cu omul, dar s-a amplifacat pe masura evoluției societății umane. „Otrăvirea” mediului crește neîncetat, ajungand astăzi una dintre cele mai importante preocupări ale specialiștilor din diferite domenii ale științei, ale statelor și ale întregii populații de pe terra. Astfel sunt impuse masuri urgente pe plan național și international în spiritul ideilor pentru combaterea poluarii mediului.

Poluarea mediului privita prin prisma impactului asupra sănătății umane poate fi prezentată prin următoarele tipuri:

1. Poluarea biologică (cea mai bine cunoscuta) este produsă prin eliminarea și răspîndirea în mediul înconjurător a germenilor microbieni, virușilor, paraziților și produselor sale. Astfel, poluarea






biologică însoteste tot timpul ființa umană, indiferent pe ce treapta de civilizatie se va afla chiar și la societățile cele mai avansate. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologică constă în declanșarea de epidemii.

2. Poluarea fizică cuprinde: - poluarea termică cu un impact puternic asupra mediului înconjurător, în special asupra apei și

aerului, deci și asupra sănătății populației; - poluarea radioactivă ca urmare a extinderii utilizării izotopilor radioactivi în diferite domenii ale

știintei: agricultură, medicină etc. Substanțele radioactive prezintă un pericol deosebit prin potențialul lor nociv chiar la concentrații foarte mici;

- poluarea sonoră, vibrațiile, zgomotul, ultrasunetele sunt frecvent prezente în viața omului. Intensitățile poluării sonore sunt în continua creștere, iar poluanții fonici au consecințe serioase asupra echilibrului psihosomatic al individului. Aceasta se manifestă prin apariția la un număr tot mai mare de oameni a lipsei puterii de concentrare, durerii de cap, anxietății, palpitațiilor, etc.

3. Poluarea chimică constă în eliminarea și răspîndirea în mediul inconjurator a diverselor substanțe chimice. Poluarea chimica devine din ce în ce mai vădită, atît prin creșterea nivelului de poluare, cît în special prin diversificarea ei. Pericolul principal al poluării chimice îl reprezintă potențialul toxic al multor substanțelor chimice.

ACTUALITATEA TEMEI

Impactul poluării mediului asupra sănătății organismului uman este foarte variată. Se poate manifesta de la simple incomoditați în activitate pînă la perturbări puternice ale stării de sănătate și chiar pierderea de viață a omului. Aceste efecte au fost sesizate de multă vreme, însa omul a ramas deseori iresponsabil față de natura. Este bine cunoscut faptul că animalele, pasarile, insectele, plantele sufera influența poluanților prin perturbarea numărului sau pînă la dispariție totală [1, 2].

Este curios faptul că în cursul unui act respirator, omul în repaus trece prin plămîni o cantitate de circa 500 cm³ de aer, volum care creşte mult în cazul efectuării unui efort fizic [3]. Într-un nictimer omul respiră circa 20 m³ de aer. Luînd comparativ, în mediu, cu consumul de alimente şi apă, în timp de 24 ore, omul inhalează în medie 12 kg de aer în timp ce consumul de apă nu depăşeşte de obicei 2 kg, iar cel de alimente 1,2 kg[3]. Rezultă din aceste date importanţa pentru sănătate a compoziţiei aerului atmosferic, la care se adaugă şi faptul că bariera pulmonară reţine numai în mică măsură

substanţele pătrunse odată cu aerul inspirat. Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea atît prin compoziţia sa chimică, cît şi prin proprietăţile sale fizice: temperatură, umiditate, radiaţii, presiune. Efecte directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a

3

6






populaţiei umane ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în ordinea gravităţii prin: creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificării fizio-patologice, creşterea mortalităţii.

POLUAREA MEDIULUI ȘI SĂNĂTATEA OMULUI

Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de etiologie, concentraţie şi de durata acţiunii lor asupra organismului uman, provocînd astfel consecinţe grave. Vom enumera unii din principalii poluanţi care acţionează negativ asupra sănătății omului.

Monoxidul de carbon. Este un gaz toxic. Se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili, deci la arderea pădurilor şi chiar în urma descărcărilor electrice [3]. În concentraţii mari fiind letal. Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sînge, deci, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular. Efecte asupra sănătății umane: are loc afectarea sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, reduce capacitatea fizică, poate cauza dificultăţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare, determină iritabilitate, migrene, respiraţie rapidă, lipsa de coordonare, greaţă, ameţeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Populaţia cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă copiii, vîrstnicii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare.

Dioxidul de azot. Este la fel un gaz toxic. Pătrunde în atmosferă în rezultatul fermentaţiei bacteriane - oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei, deci deșeurile care se depozitează în afara teritoriilor special amenajate [4]. Poluarea poate fi provocată de industria celulozei şi hîrtiei, în emisiile provenite de la motoarele diesel, în măsura mai mică [3]. Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plamînilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducînd la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Dioxidul de sulf. În funcţie de concentraţie şi perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane. Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurta de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vîrstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator.

Fenolul. Pătrunde în atmosferă în rezultatul arderii incomplete a hidrocarburilor. Sursele principale sunt: transportul auto, centralele termoelectrice, fabricile legate de industria materialelor plastice [3]. Deseori fenolul pătrunde în atmosferă în rezultatul pavării drumurilor, deoarece este parte componentă a asfaltului. Poate provoca maladii severe a sistemului respirator, boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos și tumori maligne.

Aldehida formică. Este emisă în atmosferă de la arderea incompletă a hidrocarburilor. Deci, principalele surse sunt: transportul auto, centralele termoelectrice, uzinele chimice, fabricile de mobilă şi cele de tutun [3]. În contact cu pielea, provocă diferite forme de dermatite, care se manifestă după sensibilitatea individuală. Poate provoca infecții a căilor respiratorii, boli cardiovasculare și mutaţii genetice. Aldehida formică poate dezvolta modificări degenerative în ficat, inimă și rinichi. Este bine cunoscut faptul că aldehida formică este cancerogenă.






CONCLUZIE

Mediul înconjurător ne asigura condițiile necesare vieții. Convingerea că această problemă este doar a specialiștilor este total greșită. Ocrotirea mediului ambiant este o problemă globală și fiecare om trebuie să-și asume această responsabilitate. Poluarea mediului înconjurător daunează foarte mult sănătății omului și de aceea depinde de noi dacă vom trai intr-un mediu curat și sanatos.

BIBLIOGRAFIE

1. Pînzaru P., SîrbuT. Flora vasculară din Republica Moldova. Lista speciilor și ecologia. Chișinău: Tipografia Garomont-Studio, 2014. 240 p.

2. Dima E., Cobeț D., Manea L., ș.a. Dicționar explicativ ilustrat al limbii române. Chișinău: Editura ARC, Editura GUNIVAS, 2007. 2280 p.

3. Dragalina G., Velișco N., Kudrițcaia S., Pasecinic B. Chimie. Manual pentru clasa a 8-a. Chișinău: Editura ARC, 2013. 160 p.

4. Râmbu N. Geografia fizică a Republicii Moldova. Manual pentru clasa a VIII-a. Chișinău: Combinatul Poligrafic Litera, 2003. 160 p.

Şcoala din satul Baccealia

este insula spiritualităţii în comunitate

Şcoala din satul Baccealia este insula spiritualităţii în comunitate. Aici învaţă

141 de copii. Şcoala noastră este cea mai frumoasă şi prietenoasă , dar vrem s-o

facem şi mai atrăgătoare, mai bine cunoscută în ţară. Noi , membrii “Focus”

grupului împrenă cu coordonatorul adult doamna Svetlana Ţîbîrnă am luat

iniţiativa să înverzim zona şcolii.






Pentru satisfacerea

necesităţilor ne-am inclus

în activităţile din cadrul

Proiectului “Tinerii

construiesc poduri

ecologice “ finanţat de

Fundaţia Est Europeană.

Munca noastră s-a meritat.

Am cîştigat finanţare

pentru implementarea

proiectului. Am sădit în

curtea şcolii tufari

decorativi, plante ierboase

multianuale. Am procurat plante de cameră cu care am înverzit coridorul şcolii,

loc unde organizăm careul de lucru, adunări de părinţi, activităţi extraşcolare,

deoarece şcoala duce lipsă de sală de festivităţi. După această acţiune atmosfera

din şcoală a devenit mai plăcută. Toţi admirau frumuseţea localului. Am primit

multe laude de la d-na Zinaida Nenov, directorul şcolii şi părinţii care au venit la

şcoală. Am rămas foarte mulţumiţi de lucru care l-am făcut. Vom planta arţari,

tei, catalpă în jurul şcolii în cadrul acţiunii ecologice “Un arbore pentru dăinuirea

noastră” din contribuţia pentru

proiect oferită de Consiliul

comunal Baccealia. Îndemnăm pe

fiecare: Să renaştem verdele

magic al naturii !

Vitalie Ţîbîrnă,

membru “Focus” grupului

39






ECO: FĂ CA NOI, FĂ CU NOI,

FĂ MAI BINE DECÎT NOI

Acest text este dedicat , celor care le place initiativa noastra, și celora care doresc să

facă asemenea acșiuni în orasul/ satul natal. Pe blogul nostru regulat postăm toate

instrucșiunile, machetele, afișele, adresele utile pentru realizarea scopului. Rugăm să

citiți acest mic început la secțiunea «Fă ca noi!» și

niște rugăminți prezentate în continuare .

Nouă în ECO ne place să experimentăm. Noi

selectăm teme și probleme ecologice noi , care

credem că sunt importante, la început ne imparțim

cu evenimentele și acțiunile realizate, pentru a

începe să lucrăm cu o oarecare problemă .

De exemplu, noi ne-am dorit să abordăm tema reciclarea deșeurilor, și am început cu

o simplă activitate "Субботка-Переработка" (în fiecare lună voluntarii strîngeau

obiectele folosite, pentru reciclare). Această acțiune s-a dezvoltat și s-a dovedit a fi

plăcută oamenilor. Noi am planificat să aducem la cunoștința populației care sunt

efectele negative ale plasticului asupra naturii. Astfel am

inventat personaje "Sacoșe-killer" și, totodată, activitatea

"Despachetarea". Astfel de lucrări în experiența noastră sunt

foarte multe.

Desigur, noi "crestem" aceste inițiative de lucru sistematic

cu rezultate pe termen lung. Acestea sunt simple, pe

înțelesul tuturor, cîteodată activități haioase, înțelese,

simple și pe placul tuturor. E destul doar să spui și să faci,

să participi în ele, ele aduc rezultate concrete – de

exemplu, în forma de prelucrare a lucrurilor deja folosite,

care nu au devenit deșeuri.

Dorința noastră e ca voi, oamenii activi, să împărțiți cu noi

acest lucru interesant. Vom fi bucuroși, dacă voi doriți să

faceți astfel de lucrări în localitatea în care locuiți și să vă împărțiți cu orice

posibilitate care ați avut-o, pentru a face ceva pentru mediul înconjurător.






Despachetarea!

Pachetele de unică-folosință aduc urmări negative pentru viețuitoare. O cunoscută

și mare Pată de Deșeuri sînt oceanul Pacific, și multiplele decesuri ale păsărilor și

animalelor, și componenta chimică a tuturor

deșeurilor, care pătrund în atmosfera prin

arderea pachetelor. Mai amănunțit despre

faptul , de ce în mai mult de 20 de țări au

fost interzise pachetele de politelena, citiți

în continuare.

În mișcarea ECO noi realizăm programa

«Despachetarea». Organizăm activități cu

scopul de a înștiința, astfel ca oamenii să

cunoască care sunt daunele sacoșelor de polietilenă și să înceapă a folosi sacoșe

care nu dăunează naturii (sacoșe ecologice, sacoșe din hîrtie etc.).

Ce putem face, pentru a minimaliza daunele, cauzate de pachetele de

polietilenă și să entuziasmăm pe cei din jur să ne urmeze?

1) Să renunțăm la sacoșele de polietilenă și să folosim

sacoșe ecologice, și sacoșe din hîrtie

2) Să-i informăm pe cei din jur ce daune aduc sacoșele de

polietilenă

3) Puteți să organizați un master-class pentru

confecționarea sacoșelor ecologice

4) Puteți să organizați cu prietenii o activitate ”Sacoșele-

omoară”






De ce populația renunță la sacoșele de polietilenă?

• Dupa datele Comitetului OON pentru ocrotirea naturii în

fiecare zi deșeurile de plastic cauzează moartea a 1 milion

de păsări, 100 mii viețuitoare acvatice și un număr foarte

mare de pești;

• Durata descompunerii polietilenului este de 100-400 ani;

• La arderea sacoșelor de polietilenă în atmosferă se degajă o

doză mare de substanțe dăunătoare, periculoase pentru natură și om;

• Aproximativ fiecare bucățică de plastic care a fost produs, încă nu s-a

descompus;

• Sacoșele de polietilenă constituie 7-9% din deșeul produs de om;

• Sacoșele de polietilenă deseori devin Marea pată de deșeuri din Oceanul Pacific.

Preistoria

În ultima sîmbătă a fiecării luni noi desfășurăm activitatea "Субботка-

Переработка" în cîteva zeci de regiuni ECO. Această activitate a devenit foarte

vestită printre populație, încît noi visăm, ca ea să se desfășoare în toate orașele

mari!

Scopul activității – mișcarea pentru colectarea și prelucrarea deșeurilor, iluminarea

majorității populației, importanța și implicarea

lor în problemele «deșeurilor».

Mulțumim proiectului «Разделяй и

здравствуй» și organizației ”ProОТХОДЫ”,

care ne-au inspirat prin exemplele lor și ne-au

oferit consultații!

Grupurile regionale organizează prin

voluntariat colectarea maculaturii de la






populație (de asemenea, plastic și sticlă). Hîrtia strînsă și alte produse sunt

reciclate cu ajutorul companiilor partenere.

Activitatea este simplă, dar foarte importantă — de aceea, găsiți persoane

cointeresate, care se vor implica.

Principiu DARMARKA e simplu: participanții

aduc obiecte potrivite și interesante, iar in schimb

își iau tot, ce lor le place. Aici fiecare poate

să se împartă cu ceea, ce el are, și să primească

ceea, ce el are nevoie: fie cărți, postere,

îmbrăcăminte, cunoștințe. Și toate acestea gratis!

Acest mod de schimb nu doar oferă o a doua viață

lucrurilor, dar încă permite să micșorăm

cheltuielile de resurse, bani și munca pentru confecționare, împachetare și

transportul noilor producții.

Folosul «DARMARKA» din punct de vedere ecologic: I. Minimalizarea folosirii și o atîrnare mai serioasă la cumpărarea lucrurilor noi:

noi putem să cumpărăm și să folosim mult mai puține lucruri și resurse, iar viața

noastră nu va deveni mai nefericită.

II. Lucrurile – de care noi nu ne mai folosim, pot să le fie de folos altor oameni.

Schimbul de lucruri fără plată minimalizează necesitatea de a produce și de a

cumpăra lucruri noi.

III. Formarea unui grup de oameni cu intenții serioase, schimburi de idei și idei

concrete, minimalizarea cheltuielilor aduse de om naturii.

Organizatorii piețelor de schimb gratuite din Moscova: “

Actuală sistemă produce o masă mult mai mare de lucruri,

decît noi avem nevoie, în acest fel crează o necesitate

artificială și impun oamenii la fapte nechibzuite. În acest mod,

o producție, care încă nu a expirat, se inlocuiește cu alta nouă

etc. La ieșire noi primim o cantitate «învechită» de lucruri,care

încă nu și-au pierdut valoarea lor, sau care nu au fost folosite

de noi. Din această cauză, costul produselor, limita de folosire,

munca oamenilor ce ne înconjoară nu mai este prețuită. Parte

finală «drumul vieții» a mai multor lucruri este utilizarea,

folosirea. Ele sînt transportate în depozite sau o parte sînt arse, poluînd aerul, pămîntul, apele,

toate acestea condiționează schimbarea climei”.






Veggy Fest — este un festival, care permite

oamenilor să povestească distractiv și neimpunător,

în ce mod vegetarianismul este legat de ecologie,

cum putem minimaliza urma ecologică, excluzînd

din meniul nostru carnea sau, de asemenea să

demonstrăm, că mîncarea vegetariană poate fi foarte

gustoasă și folositoare.

Scopul Veggy Fest-ului: 1) Prin organizarea festivalului tindem să aducem la cunoștință, cum putem

minimaliza consumul de carne sau excluderea acesteia din meniul nostru, acțiunea

pozitivă asupra naturii, și strînsa legatură dintre vegetarieni și natură.

2) Consumarea alimentării sanătoase, promovarea produselor fermierilor locali și

a populației ecologice, cafenele și magazine vegetariene, unde se va putea procura

mîncare vegetariană calitativă.

Conținutul festivalului poate fi diferit. Acesta

poate să cuprindă : degustarea hranei

vegetariene, diferite ateliere de lucru

referitoare la prepararea hranei, produse utile,

sănătoase, diferite ateliere etc.

De ce vegetarianismul sau reducerea

consumului de carne este bun pentru

planetă și natura :

Organizațiile Agricole și Alimentare a Națiunilor Unite

recomandă să fie regîndită dieta modernă în favoarea

fructelor și legumelor.

Să dă o listă de motive. 1. Încălzirea globală – 18 % din masele de gaze cu efect de

seră provin doar de la sectorul de bovine . Această

problemă este legată de plăcerea oamenilor de a mînca

carne . Producția de carne a crescut de patru ori din anul

1961 . Începînd din 2009 a crescut la 282 de milioane de tone și ca urmare în 2050

se va dubla .

2. Defrișarea pădurilor din cauza creării pășunilor pentru animale. Pe lîngă faptul






că arderea pădurilor elimină CO2 , iar defrișările acționează dublu negativ asupra

animalelor .

3. Degradarea solului și aerului se produce din cauza că sunt multe deșeuri la

ferma, aceasta contribuie negativ la viața animalelor .

4. Soia și orezul pentru sectorul zootehnic, sunt folosite în calitate de pesticide pe

baza de petrol, ceea ce lasă o amprentă negativă ecologiei.

În cadrul programului «Разрядка» liderii ECO,

organizează colectarea, transportarea și

reciclarea bateriilor, ca deșeuri periculoase, de

asemenea și a telefoanelor mobile .

De ce aceasta este important?

O lanternă aruncată în coșul cu gunoi poluează

în jur de 20 metri pătrați de teren .

Toate substanțele chimice care se află în baterii

ajung mai apoi în mediu și contaminează solul,

apa, aerul, iar mai apoi și organizmul omului.

Pe baza bateriilor aproape 50 % sînt create în

urma altor deșeuri .

Reciclarea telefoanelor mobile reduce sarcina asupra mediului, astfel salvează

resursele mediului.






Zilele comune de acțiune

Mișcarea ECO în fiecare lună realizează programe ” Единый день действий”

(ЕДД), dedicate temelor ecologice, din care fac parte mai multe regiuni ale

Mișcării.

Scopul - să atragă atenția asupra problemei și să implicarea mai multor persoane.

Zilele comune de actiune-2014

Festivalul dedicat unui mod sanătos de viață "Здравица" - 22

februarie

Ziua mondială a apei – 22 martie

Ziua mondială a păsărilor -1 aprilie

Ziua mondială a pădurilor - 11 mai

Ziua mondială a bicicletelor – 18 mai

Ziua mondială fără mașini - 22 septembrie

Acțiunea "Păsări în oraș"- 22 noiembrie

ECO Anul Nou - decembrie






Școlile Verzi Pagina web a proiectului 2013-2014гг —

http://tinyurl.com/greenshool201314

În program au luat parte aproximativ 1000 școli

din diferite regiuni ale Rusiei si Ucrainei.

Caracterul programului — este o programă de

parteneriat, în care pot lua parte toate școlile

doritoare din regiunea Rusiei și fostelor țări

CSI. Scopul programului - formarea școlilor comunitare ale Rusiei și fostele țări

CSI. Precum și introducerea în aceste școli a diferitelor măsuri de mediu și

punerea în aplicare a programelor de mediu.

Cum să participi la acest program: 1. Completați online formularul de înscriere de pe pagina


2.De asemenea, puteți să vă înscrieți în program, scriindu-ne la adresa de e-mail

3.Coordonatorul proiectului va introduce școala dumneavoastră în proiect .

4. În fiecare lună veți primi noutăți referitor la tema dată









http://tinyurl.com/ecoshola201314









Lunile tematice ale proiectului:

1. Școlile pot să beneficieze de sprijinul acestui program

în orice moment și pot să înceapă în orice lună

2. Octombrie – este luna economisire

3. Noiembrie – luna reciclării și colectării deșeurilor .

4. Decembrie – festivalul cadourilor-ECO de anul nou .

5. Ianuarie – luna hranei – ECO

6. Februarie- lună fără plastic

7. Martie – Luna de economisire a apei

8. Aprilie- Luna dedicată pămîntului . Sădirea și ocrotirea pădurilor.

9. Mai – luna de transport alternativ

10. Septembrie- Luna curățirii locurilor drag

Mai mult Oxigen! ECO - realizează programul «Больше кислорода!» , din toamnă anului 2010 .

Partenerul Programului este compania Fabrelic. Ținta programului – regenerarea

pădurilor care au fost afectate de inundații sau altceva . O altă țintă a noastră este

de a educa tînăra generație in domeniul ecologiei .

Mișcarea ECO deja de 3 ani la rînd este

partenerul national al Rusiei pentru

plantarea arborilor.

Pentru prima dată , ziua națională a plantării

arborilor, a avut loc în anul 2011 . Fiecare

doritor putea să se implice în cadrul acestui

program de primăvară, pentru plantarea

arborilor . Consultantul proiectului este

Alexandru Pavlov , candidatul în științe pedagogice . A.A.Pavlov a elaborat pentru

programul «Больше кислорода!» un manual «Больше кислорода!» Manualul

ne prezintă detalii privind sădirea arborilor, colectarea semințelor , diferite metode

de însămînțare etc.






Lista membrilor echipei de implementare

a proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Prenumele, numele Organizatia 1 Iuliana Cantargiu Centrul Naţional de Mediu.

Expert în elaborarea şi implemetarea proiectelor în cadrul Asociației Obștești „Centrul Național de Mediu”, MOLDOVA

2 Alexei Tabacaru SRL Avecam-Prim, s.Sălcuța, r.Căușeni, MOLDOVA

3 Liuba Pleșca Liceul Teoretic ”Meșterul Manole”, Director, s.Sălcuța, r.Căușeni, MOLDOVA

4 Renata Olednik Studenta anul IV, faculatea Fizică, Matematică şi Tehnologii Informaţionale, Universitatea de Stat din Tiraspol, mun.Chişinău , MOLDOVA

5 Vladimir Cucereavîi Primăria, Primar. Administrarea publică locală s.Taraclia, r.Căușeni, MOLDOVA

6 Boris Malachi A.O. „Institutul de Justiție Civilă”, or.Criuleni, MOLDOVA

7 Igor Ciumeico Doctor în medicină, IP USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, MOLDOVA

8 Vera Ciuchitu Şef serviciu resurse şi asigurarea durabilităţii investiţiilor , în aparatul preşedintelui raionului Căuşeni, MOLDOVA

9 Irina Taran ONG ”Inițiativele femeilor” Pireatin, UCRAINA

10 Yulia Griga ONG "Filosofia Inimii" Vinnița, UCRAINA

11 Iuliia Afanaseva

Șeful Filialei regional MOEO "ECA" în Sankt-Petersburg și regiunea Leningrad, FEDERAȚIA RUSĂ

12 Aleksandr Gurov

Coordonator pentru organizarea activităților cu regiunile, Mișcarea ECA, or.Ryazan, FEDERAȚIA RUSĂ

13 Maka Bibilieshvili Tbilisi I. Vekua Physics-Mathematical School 42, GEORGIA

14 Viacheslav Bezhenar ONG Vitality, or.Tiraspol, MOLDOVA

15 Maia Porombrica ONG VICON, r.Căușeni, MOLDOVA

16 Iuliana Trașcă Şcoala Gimnazialǎ „Gh. Popescu” Mǎrgineni, Olt, ROMÂNIA

17 Kerry Coughlin Corpul Pacii in Moldova (2011-13), Traducator in limba engleză, SUA

18 Lilianna Zabierowska Profesoara de biologie, Institutul de Formare în Wroclaw, POLONIA

19. Anastasia Hlobistova Absolventă a Școlii de artă ”А.F. Foiniţki”, or. Tiraspol

https://www.facebook.com/schoolvekua?ref=br_rs






Lista proiectelor realizate de

Grupurile Ecologice Școlare

Unitatea de învăţămînt Denumirea proiectului Coordonatori-

adulți

Liceul Teoretic “Mesterul Manole”

s.Sălcuța , r. Căușeni

”Eco-renovare în Liceul

Teoretic „Meșterul Manole”

Tatar Larisa

Bocancea Nina

Gimnaziul „Gr.Vieru”,

s.Baccealia, r.Căuşeni

„Să renaștem verdele

magic al naturii!”

Ţîbîrnă Svetlana

Liceul Teoretic “Ștefan cel Mare

și Sfînt” s.Taraclia , r. Căușeni

ABC-ul cunoașterii și

protejării mediului –

prioritatea noastră majoră

Verstiac Alina

Gimnaziul ”V.Harnaj”

s.Baimaclia, , r. Căușeni

Natura – faguri de miere

pentru discipolii

profesorului Harnaj.

Guțu Iulia

Liceul Teoretic din Bender,

Stația bilologică

Renașterea izvoarelor și

rîurilor mici din Bender

Erșov Leonid

Școala medie-grădinița nr.2,

s.Nezavertailovca

Acțiune ecologică pe malul

rîului Nistru

Șachirov Ravili

Școala medie nr.11, or.Tiraspol Îmbunătățirea calității

aerului în școală și în cartier

Golubova Ala

Liceul Teoretic nr.2, or.Tiraspol Salvați rîul Nistru Policarpova

Anastasia






Surse web:

1. http://tineriilideri.org/

2. WWW.ECAMIR.RU

3. http://www.environment.md/

4. http://www.zibo.ro/mallul-copiilor/sponsor/Scoala-pentru-o-Romanie-

Verde-714

Echipa de implementare a proiectului, beneficiarii aduc sincere

mulțumiri finanțatorilor și partenerilor proiectului.

Acest Ghid este editat de membrii ONG VICON, s,Sălcuța, r.Căușeni

Adresa e-mail [email protected].

http://tineriilideri.org/

http://www.ecamir.ru/

http://www.environment.md/

http://www.zibo.ro/mallul-copiilor/sponsor/Scoala-pentru-o-Romanie-Verde-714

http://www.zibo.ro/mallul-copiilor/sponsor/Scoala-pentru-o-Romanie-Verde-714

mailto:[email protected]

ghidul educației ecologice (ediția a ii-a, completată)

Documents