ghidtehnic-glulam

LLEEMMNN LLAAMMEELLAATT ÎÎNNCCLLEEIIAATT

GGHHIIDD TTEEHHNNIICC

GLULAM

CuprinsCuprins ............................................................................................................. 2Prefaþã ............................................................................................................. 3Proprietãþi ºi avantaje .................................................................................... 4Lemnul lamelat încleiat se poate modela .................................................... 4Lemnul lamelat încleiat se poate ajusta ...................................................... 6Lemnul lamelat încleiat are o greutate proprie redusã ............................... 7Lemnul lamelat încleiat are o rezistenþã bunã la agenþi externi ................ 8Lemnul lamelat încleiat are o capacitate portantã mare ............................ 8Construcþiile din glulam sunt rezistente la miºcãrile seismice .................. 9Lemnul lamelat încleiat este rezistent la foc ............................................... 9Lemnul lamelat încleiat este estetic din punct de vedere arhitectural ... 11Lemnul lamelat încleiat asigurã confort termic ......................................... 11Lemnul lamelat încleiat este ecologic ........................................................ 11Lemnul lamelat încleiat se finiseazã ºi se asambleazã uºor ................... 12Producþie ....................................................................................................... 13Materia primã - Tipuri de lemn ................................................................... 13Tipuri de adezivi ............................................................................................ 13Prescripþii ºi condiþii de fabricaþie ............................................................... 13Controlul calitãþii .......................................................................................... 14Informaþii tehnice ......................................................................................... 15Secþiuni transversale .................................................................................... 15 Înãlþimi standard............................................................................................ 16Elemente curbe ............................................................................................. 16Dimensiuni maxime ...................................................................................... 16Toleranþe pentru dimensiuni ....................................................................... 17Umiditatea ..................................................................................................... 17Modificãri datorate umiditãþii ..................................................................... 17Greutate ........................................................................................................ 18Izolare termicã .............................................................................................. 18Rezistenþa lemnului lamelat încleiat .......................................................... 18Protecþia elementelor din glulam ................................................................ 20Metoda constructivã: ................................................................................... 20Tratamentul de suprafaþã ............................................................................ 21Impregnarea ...................................................................................................22Protecþia pe ºantierele de construcþii ......................................................... 22Produse specifice .......................................................................................... 24Grinzi .............................................................................................................. 24Arce ................................................................................................................ 24Poduri ............................................................................................................. 26Alte utilizãri .................................................................................................... 26Exemple conexiuni ........................................................................................ 27Grinzi / stâlpi.................................................................................................. 27Grinzi / pereþi ................................................................................................. 28Grinzi / grinzi .................................................................................................. 29Suport grinzi ................................................................................................... 29Stâlpi grindã intermediarã............................................................................ 29Stâlpi / fundaþii.............................................................................................. 30Arce ºi cadre .................................................................................................. 31Detalii fundaþii ............................................................................................... 31Îmbinãri secundare........................................................................................ 32Detalii coamã................................................................................................. 33Contravântuirea construcþiilor ...................................................................... 33Detalii contravântuiri..................................................................................... 34Dimensiuni standard elemente glulam ....................................................... 35Dimensionare grinzi drepte........................................................................... 38Comanda ....................................................................................................... 40Livrarea .......................................................................................................... 41

22 CCUUPPRRIINNSS

Prefaþã

AAcest manual editat de cãtreGlulam România S.A. în

colaborare cu partenerii scandinaviLimtre H.F. Islanda ºi Lilleheden A.S.Danemarca urmãreºte sã punã la în-demâna arhitecþilor, inginerilor con-structori ºi potenþialilor clienþi, într-unmod cât mai explicit, cunoºtinþele debazã privind concepþia, proiectarea,execuþia ºi exploatarea construcþiilorrealizate din lemn lamelat încleiat.

În cuprinsul acestui manual pre-zentãm proprietãþile, avantajele, fabri-carea, rezistenþa din punct de vederestructural, rezistenþa la foc, trata-mente, modalitãþi de comanda ºilivrare, modalitãþi de îmbinare ºi tipuride construcþii ce pot fi realizatefolosind lemn lamelat încleiat.

Pentru informaþii suplimentare sepot consulta:

SR-EN-386: Caracteristici de perfor-mantã ºi prescripþii minime de fabricaþie.

SR-EN-408: Determinarea proprietã-þilor fizice ºi mecanice.

ENV 1995-1-1, Eurocode 5: Calcululstructurilor din lemn, reguli generale.

ENV 1995-1-2, Eurocode 5: Calculde rezistenþã la foc.

ENV 1995-2, Eurocode 5: Calcul derezistenþã - Poduri pietonale ºi auto.

Timber Engineering Step1&2: Calculde rezistenþã - lemn lamelat încleiat.

PPRREEFFAAÞÞÃÃ 33

Februarie 2004

ing. Mihai MoþocS.C. GLULAM ROMÂNIA S.A.

Colaboratori:Svend Lundsgaard

Gudmundur OsvaldssonSvend HoffDana CernatAlin Botea

Proprietãþi ºi avantaje

GG LULAM (prescurtarea cuvin-telor: glued laminated timber),

sau lemnul lamelat încleiat, posedã oserie de calitãþi care îl recomandã camaterie primã pentru producþiaelementelor structurale folosite înmajoritatea tipurilor de construcþii cumar fi: locuinþe, construcþii industrialesau agrozootehnice, sãli de sport,piscine, magazine ºi centre comerciale,biserici, poduri pietonale ºi auto, stâlpide înaltã tensiune sau telegraf,monumente sau elemente de designinterior.

LLeemmnnuull llaammeellaatt îînncclleeiiaatt ssee ppooaatteemmooddeellaa

Deoarece glulam-ul se obþine prinîncleierea unor lamele subþiri ºi elasticese pot produce uºor diferite sistemesau elemente curbe, ceea ce pentrualte materiale de construcþii este unproces costisitor. Cu ajutorul acestortipuri de structuri (arce sau cadrecurbe, dublu sau triplu articulate) esteposibilã economisirea materiei primeºi, în acelaºi timp, obþinerea unorsoluþii arhitecturale deosebite.

Chiar ºi grinzile drepte, cu o înãlþimetransversalã constantã, se pot modelaîn procesul de fabricaþie cucontrasãgeatã, raza de curburã fiindnecesarã pentru compensarea sãgeþiide încovoiere a grinzilor, avantaj careasigurã o imagine suplã ºi mlãdioasãgrinzilor, fãrã a le mãri costul deproducþie.

44 PPRROOPPRRIIEETTÃÃÞÞII ººII AAVVAANNTTAAJJEE

PPRROOPPRRIIEETTÃÃÞÞII ººII AAVVAANNTTAAJJEE 55

LLeemmnnuull llaammeellaatt îînncclleeiiaatt ssee ppooaatteeaajjuussttaa

Elementele din lemn lamelat încleiatse pot fabrica la dimensiunile dorite, dareste mai avantajos sã se aleagã osecþiune transversalã pentru grindã înaºa fel încât aceasta sã se producã prinîncleierea unui numãr întreg de lameledin lemn. Deoarece lamelele sunt subþiri,treptele dimensionale ale secþiuniitransversale pentru o grindã sunt foarteapropiate de dimensiunile dorite.


Dimensionarea elementelor seface în funcþie de eforturile obþinutedin calculul de rezistenþã, secþiuneatransversalã se poate modifica dupãnecesitãþi, de exemplu acolo undesolicitarea este mai mare înãlþimea vafi mai mare. Aceastã facilitate asigurãposibilitatea producerii unor grinzi cupantã dublã sau simplã pentruacoperiº, pãstrând în acelaºi timppartea inferioarã a grinzii orizontalã.

LLeemmnnuull llaammeellaatt îînncclleeiiaatt aarree oo ggrreeuuttaattee pprroopprriiee rreedduussãã

Glulam-ul se foloseºte cu succes, încombinaþie cu alte produse pentru


închideri ºi compartimentãri (panouritermoizolante tip sandwich), pentruobþinerea unor construcþii uºoare, cudeschideri mari, fãrã stâlpi intermediari.Acest avantaj asigurã halelor industriale,depozitelor sau sãlilor de sportflexibilitate ºi posibilitate de utilizaresuperioarã. Greutatea proprie redusã alemnului lamelat încleiat duce ºi lareducerea cheltuielilor de închiriere autilajelor de ridicat ºi transport deoareceîn majoritatea cazurilor se pot folosimacarale ºi camioane de capacitãþi mici.Acest avantaj oferã posibilitateaproducerii de elemente prefabricate dinglulam de dimensiuni mai mari încomparaþie cu elemente similareproduse din alte materiale mai grele.

LLeemmnnuull llaammeellaatt îînncclleeiiaatt aarree oorreezziisstteennþþãã bbuunnãã llaa aaggeennþþii eexxtteerrnnii

Atât lemnul cât ºi glulam-ul aurezistenþã bunã la umiditate ºicoroziune. Acesta este ºi motivulprincipal pentru care atât sãlile cu bazinede înot acoperite, depozitele de sare ºidepozitele de îngrãºãminte chimice seconstruiesc din lemn lamelat încleiat încombinaþie cu elemente de îmbinarerezistente la coroziune, produse dinmateriale galvanizate sau din inox.

În cazul în care lemnul lamelat încleiatse trateazã prin metoda constructivã com-binatã cu tratamentul de impermeabilizarea suprafeþelor, acesta se poate folosi cusucces ºi la construcþiile în aer liber.

LLeemmnnuull llaammeellaatt îînncclleeiiaatt aarree oo ccaappaacciittaattee ppoorrttaannttãã mmaarree

Deoarece glulam-ul se obþine prin lipi-rea mai multor lamele de lemn, care suntsortate ºi gradate în prealabil, defectelede creºtere ale copacului (noduri saucrãpãturi) vor fi minimalizate ºi uniformdistribuite pe toatã secþiunea trans-versalã a grinzii ceea ce îi conferã lem-nului lamelat încleiat o rezistenþã multsuperioarã elementelor din lemn brut.

Grinzile din glulam au capacitateaportantã mai ridicatã decât a grinzilor


cu secþiune masivã din lemn pentru cã:a) prezenþa adezivului îmbunãtãþeºte

comportarea la forfecare;b) aºezarea scândurilor permite distri-

buþia defectelor pe lungimea elementelor;c) se folosesc numai scânduri de

calitate superioarã;d) aria netã a secþiunii solicitate este

mai mare la elementele din glulamdecât la cele din lemn masiv.

CCoonnssttrruuccþþiiiillee ddiinn gglluullaamm ssuunnttrreezziisstteennttee llaa mmiiººccããrriillee sseeiissmmiiccee

Datoritã greutãþii reduse ºi a flexi-bilitãþii, structurile din lemn laminatîncleiat se comportã foarte bine lamiºcãrile seismice.

LLeemmnnuull llaammeellaatt îînncclleeiiaatt eessttee rreezziisstteenntt llaa ffoocc

Datoritã dimensiunilor secþionalemari lemnul lamelat încleiat arde greu.Focul se stinge singur într-o grindã delemn lamelat atâta timp cât aceasta nuse aflã sub acþiunea directã ºiconstantã a flãcãrilor, stratul carbonizatprotejeazã grinda împotriva arderiiinterioare a acesteia ºi parteanecarbonizatã a grinzii îºi pãstreazãcapacitatea portantã în timpul unuiincendiu. În funcþie de cerinþe se poatecalcula, în conformitate cu norma ENV1995-1-2, Eurocode 5: Calcul derezistenþã la foc, secþiunea rãmasãdupã un incendiu de X minute urmânda se verifica rezistenþa la eforturile dincombinaþia de încãrcãri specificã.

Din acest motiv construcþiile dinlemn lamelat încleiat sunt rezistente lafoc ºi se poate ajunge uºor laîndeplinirea condiþiilor stabilite deautoritãþi prin calcul sau tratament deignifugare.


GGrriinnddãã ddiinn GGlluullaamm dduuppãã uunn iinncceennddiiuu ddee 4400 ddee mmiinnuuttee..

GGrriinnddãã ddiinn GGlluullaamm dduuppãã uunn iinncceennddiiuu ddee 4400 ddee mmiinnuuttee..EExxeemmpplluu ddee ccoonneexxiiuunnee ccuu ººuurruubbuurrii

LLeemmnnuull llaammeellaatt îînncclleeiiaatt eessttee eesstteettiiccddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aarrhhiitteeccttuurraall

Calitãþile lemnului se regãsesc lalemnul lamelat încleiat. Acesta estedecorativ, cald ºi original, din aceastãcauzã, fiind recunoscut ºi acceptat camaterial natural.

Lemnul lamelat încleiat se foloseºtela structurile portante atât pentrurezistenþa bunã pe care acesta o are câtºi pentru posibilitatea produceriiacestuia în diferite forme ºi dimensiuni,conferind produsului o anumitã notã depersonalitate. Culoarea ºi veridicitatealemnului contribuie la luminozitatea ºioriginalitatea clãdirii.

LLeemmnnuull llaammeellaatt îînncclleeiiaatt aassiigguurrããccoonnffoorrtt tteerrmmiicc

Lemnul nu este un bun conducãtor decãldurã, proprietate care face ca mate-rialul sã se comporte bine atât la frig cât

ºi la cald, fãcând posibilã alegerea unorsoluþii simple de construcþie evitandproblema punþilor termice.

De exemplu, o grindã poate strã-punge zidul exterior fãrã ca aceasta sãcreeze probleme de condens, depierderi de cãldurã sau de schimbare aculorii suprafeþelor. Elementele dinglulam pot fi folosite în structuraacoperiºurilor sau a zidurilor exterioarefãrã ca acestea sã ducã la deteriorareaconfortului termic al construcþiei.

LLeemmnnuull llaammeellaatt îînncclleeiiaatt ccoorreessppuunnddeennoorrmmeelloorr ddee pprrootteeccþþiiee aa mmeeddiiuulluuiiîînnccoonnjjuurrããttoorr

La fel ca ºi lemnul normal, lemnullamelat încleiat este neutru din punctde vedere al emanaþiilor de CO2 ºi deaceea se poate refolosi / recicla sau sepoate incinera fãrã probleme. Lemnullamelat încleiat are o acþiune plãcutãasupra mediului interior contribuind lacrearea unei atmosfere benefice lalocul de muncã.


LLeemmnnuull llaammeellaatt îînncclleeiiaatt ssee ffiinniisseeaazzããººii ssee aassaammbblleeaazzãã uuººoorr

Elementele din glulam se pot finisaºi asambla chiar pe ºantier cu ajutoruluneltelor la îndemâna oricãrui muncitorconstructor, fãcând posibil ca toateajustãrile sã se poatã realiza uºor ºiîntr-un timp scurt.

De cele mai multe ori este avantajosca fabrica producãtoare de glulam sãcontribuie direct la faza finalã alucrãrilor de construcþie, astfel fiindposibilã realizarea elementelorcomponente sub formã deprefabricate. Faza de producþie finalã înfabricã poate cuprinde urmãtoareleoperaþii: finisãri ºi frezãri exterioare,executarea gãurilor pentru ºuruburi,armarea grinzilor cu adeziv ºi tijefiletate, montajul conexiunilor metalicesau montajul elementelor componenteîn asambluri sau sisteme constructive.

Preasamblarea sistemelor construc-tive din glulam sunt recomandatedatoritã preciziei de fabricare ºi agradului de finisare, fãcând ca mon-

tarea acestora în ansamblu pe ºantiersã nu devinã un proces de lungãduratã.

Montajul se realizeazã simplu ºirapid cu ajutorul cuielor, ºuruburilor,holºuruburilor ºi a ºaibelor, indiferentde anotimp.


Producþie

MMaatteerriiaa pprriimmãã --TTiippuurrii ddee lleemmnnCel mai des folosit este molidul,

deoarece acesta are rezistenþã bunã,aspect luminos ºi uniform, se usucãrelativ încet ºi are o compotare bunã lamodificãrile de umiditate.

Lemnul trebuie sortat dupã rezistenþãconform EN 518 sau EN 519.

La comandã specialã se pot folosi ºialte tipuri de lemn, cum ar fi: pin,stejar, mahon etc., aceasta conferindprodusului o altã înfãþiºare precum ºialte proprietãþi.

TTiippuurrii ddee aaddeezziivviiAdezivul trebuie sã permitã

realizarea încleierii cu o rezistenþã ºi odurabilitate suficiente pentru a asiguracomportarea corespunzãtoare aansamblului pe timpul întregii duratede viaþã prevãzute pentru structurã. Orezistenþã ºi o durabilitate suficientepot fi obþinute folosind adezivi înconformitate cu EN 301 ºi EN 302.

Se folosesc în principal 2 tipuri deadezivi, rezistenþi la apã, apã sãratã ºi ladiferite condiþii climatice, cum ar fimelamine-urea formaldehid (MUF)care asigurã îmbinarea cu rosturi laculoare sau phenol-resorcinol-formaldehid (PRF) cu rosturi maiînchise la culoare.

Adezivul uscat nu emanã gazenocive nici mãcar în caz de incendiu.

PPrreessccrriippþþiiii ººii ccoonnddiiþþiiii ddee ffaabbrriiccaaþþiieeFabricarea elementelor din glulam

se face prin încleirea lamelelor/scândurilor care sunt în prealabiluscate în camere de uscare,obþinându-se astfel o umiditateconstantã a produsului finit de circa 12-13 %.

Hala de productie dispune de undepozit propriu de materie primã(scânduri uscate) în funcþie decomenzile ºi proiectele în curs dedesfãºurare. În cazul unor comenzimari sau a unor proiecte cu elementede dimensiuni speciale trebuie sã se iaîn considerare faptul cã livrareaprodusului finit va dura mai mult.

Materia primã, scândurile, sesorteazã ºi gradeazã în conformitate cunormele în vigoare, iar cele care nu

PPRROODDUUCCÞÞIIEE 1133

îndeplinesc aceste condiþii se caseazã. Scândurile sunt tãiate drept la

capete ºi se frezeazã în sistem zig-zag(degete). Pe terminaþiile frezate seaplicã adeziv ºi prin presare se încleiazãcu celelalte scânduri prelucrateasemãnãtor. Aceste operaþii se repetãpânã la obþinerea lungimii dorite alamelelor care compun elementul cetrebuie produs.

Suprafeþele lamelelor se ºlefuiescînaintea aplicãrii adezivului pentru aobþine o aderenþã cât mai bunã între ele.Prin aplicarea adezivului ºi apoi prinpresarea pânã la întãrirea ºi uscareaacestuia, lamelele se încleiazã în formaºi la dimensiunile dorite. Pentru a obþinecalitatea doritã, încleierea se produce latemperaturi ridicate ºi umiditateconstantã, evitându-se astfel uscareasuprafeþelor exterioare ale elementului

din glulam ºi apariþia crãpãturilor desuprafaþã.

Produsul intrã în procesul prelucrãriifinale care poate cuprinde urmãtoareleoperaþii: ºlefuire, fasonare, tratarea su-prafeþelor exterioare, montajul conexiu-nilor metalice etc.

1144 PPRROODDUUCCÞÞIIEE

SSoorrttaarree ººii ggrraaddaarree ssccaanndduurrii

FFrreezzaarree ddeeggeettee

PPiieessãã îîmmbbiinnaarree ddeeggeettee

ªªlleeffuuiirree AAddeezziivv

PPrreessãã ggrriinnzzii

ªªlleeffuuiirree ggrriinnzzii FFiinniissaajj

ÎÎnnttããrriirree aaddeezziivv

AAddeezziivv

CCoonnttrroolluull ccaalliittããþþiiiiPentru a exista siguranþa cã elementele

de lemn lamelat încleiat fabricate suntconforme cu standardul SR EN 386 -Caracteristici de performanþã ºi prescripþiiminime de fabricaþie pentru lemn lamelatîncleiat, producãtorul trebuie sã organi-zeze ºi sã menþinã o inspecþie internãdocumentatã a producþiei.

Auditul se ocupã de controlul extern alproduselor, în timp ce responsabilii CTCangajaþi ai fabricii producãtoare de lemnlamelat încleiat se ocupã de inspecþiainternã a producþiei.

CCoonnttrroolluull ccaalliittããþþiiii pprroodduuccþþiieeii ccuupprriinnddeeuurrmmããttooaarreellee::

Calitatea ºi umiditatea scândurilorRezistenþa zonelor de încleiereCalitatea finisajului lamelelorAmestecul ºi aplicarea adezivuluiTimpul ºi presiunea de încleiere Temperatura ºi umiditatea în timpul

încleierii lamelelorCalitatea încleierii

Elementele din glulam se controleazãcontinuu prin supunerea la încercãri deforfecare ºi delaminare a zonelor încle-iate. Condiþiile de calitate care trebuieîndeplinite sunt descrise în SR EN 391,Lemn laminat încleiat - încercarea ladesprindere în zonele de încleiere ºi SREN 392, Lemn lamelat încleiat - încerca-rea la forfecare a zonelor încleiate.

Rezultatul probelor, cât ºi informaþiile ºidata de fabricare, se înregistreazã ºi searhiveazã de cãtre fabrica producãtoare delemn lamelat încleiat. Lemnul lamelatîncleiat trebuie marcat/ºtampilat astfelîncât urmãtoarele informaþii sã fie vizibile:numele fabricii producãtoare, clasa derezistenþã a lemnului, numele adezivuluifolosit pentru încleiere, sãptãmâna ºi anulde producþie, numãrul certificatului decalitate ºi numãrul stas-lui SR EN 386.

Informaþiitehnice

SSeeccþþiiuunnii ttrraannssvveerrssaalleeÎn principiu, grinzile din lemn lamelat

încleiat sunt produse cu o secþiunetransversalã de formã rectangularã.Cea mai economicã metodã deconstrucþie este folosirea secþiunilorrectangulare mari, cu urmãtoareledimensiuni:

înãlþimea corespunzãtoare îmbinãriiunui numãr întreg de lamele, h=n·t (mm),h=înãlþimea grinzii, n=numãrul de lamele,t=grosimea lamelei.

lãþimea b corespunzãtoare lãþimiiscândurilor deja tãiate la dimensiuni, minuspierderea la ºlefuire de circa 10-15 (mm).

LLããþþiimmii ssttaannddaarrddLãþimile standard folosite cel mai des

sunt: 65 - 90 - 115 - 140 - 160 - 185 - 215(mm). Se pot produce grinzi cu lãþimi maimari folosind scânduri mai late saufolosindu-se douã sau mai multescânduri pentru o lamelã. Ultima metodã

IINNFFOORRMMAAÞÞIIII TTEEHHNNIICCEE 1155

LLããþþiimmee ppâânnãã llaa 221155 mmmm

LLããþþiimmee ppeessttee 221155 mmmm

hh hh

bb bb

menþionatã este mai complicatã ceea ceva determina obþinerea unui produs maiscump. Lãþimi mai mici de 65 mm seobþin prin secþionarea longitudinalã aunei grinzi de lãþime dublã, dar aceastava reduce rezistenþa grinzii de la clasa GL32 la GL28.

ÎÎnnããllþþiimmii ssttaannddaarrdd Pentru grinzi drepte ºi pentru grinzi

curbe cu o razã de cel puþin 5,5 m,înãlþimea standard este multiplu de 45mm = grosimea lamelei. Pentruelemente curbe cu o razã mai micã de5,5 m se folosesc lamele mai subþiri.

În cele mai multe cazuri, luându-seîn considerare rezistenþa ºi stabilitateaelementului, se alege ca raportul dintreînãlþime h ºi lãþime b sã fie cât mai micposibil. Cu cât raportul h / b este maimare, cu atât este mai important carigidizarea elementului la flambaj lateralsã fie rezolvatã constructiv. În cazulunei rigidizãri obiºnuite ºi efectuatecorespunzãtor se va folosi în modnormal un raport h / b de maximum 7.Pentru grinzile mai înalte se impuncondiþii speciale.

EElleemmeennttee ccuurrbbeePentru a limita tensiunile interne din

element trebuie ca grosimea lamelei tsã fie direct proporþionalã cu raza dearcuire r. Pentru diferite clase derezistenþã se solicitã urmãtoarele:

GL32: t 0,006·rGL30: t 0,0055·rDeci pentru o razã de curburã r = 5,5

m, 4,7 m, 3,7 m ºi pentru clasa derezistenþã GL32, grosimea lamelei t va firespectiv t 33,3 mm, 28 mm, 22mm.

DDiimmeennssiiuunnii mmaaxxiimmeeDimensiunile maxime ale grinzilor

din lemn lamelat încleiat sunt impusede utilajele de producþie ºi de periodade timp trecutã de la încleierea primeilamele ºi pânã la încleierea ultimeilamele. În mod obiºnuit, se þine contde faptul cã produsele de lemn lamelatîncleiat care au mai mult de 10 m3 ºi olungime mai mare de 25 m, vornecesita condiþii speciale de producþie.

Se mai impun anumite limite dimen-siunilor elementelor datoritã posibi-litãþilor de transport ale acestora pentru

1166 IINNOORRMMAAÞÞIIII TTEEHHNNIICCEE

MMaaxxiimm 44,,11 mm

00,,33 mm

Lãþime + 2 mm Toate lãþimile

- 2 mmÎnãlþime + 4 mm h 400 mm

- 2 mm

+ 1% h > 400 mm

- 0,5%Lungime + 2 mm l 20 m

- 2 mm

+ 0,1% 2 m < 1 20 m

- 0,1%

+ 20 mm l > 20 m

- 20 mmPerpendicularitatea secþiunii transversale

Abaterile de la unghiul drept nu pot fi mai mari de 1:50 transversale

Toate dimensiunile ºi toleranþele prezentate mai sus sunt valabile pentru un element din glulam cu o umiditate de 12%v

a evita costurile unor transporturispeciale. De exemplu, înãlþimeacalculatã de la nivelul carosabilului ºipânã la punctul de înãlþime cel maimare al produsului, nu va trebui sãdepãºeascã 4,4 m.

TToolleerraannþþee ppeennttrruu ddiimmeennssiiuunniiAtâta timp cât nu s-a hotãrât altceva

în contractul de livrare, vor fi valabiletoleranþele specificate în EN 390.

UUmmiiddiittaatteeaaDacã elementele din glulam nu sunt

în contact direct cu apa atunciumiditatea normalã a acestora va fiegalã cu umiditatea aerului din mediulînconjurãtor. Diagrama urmãtoarearatã, care este relaþia dintreumiditatea lemnului, în procente (%), latemperatura camerei ºi umiditatearelativã, tot în procente (%). Diagramaeste valabilã pentru elementele dinlemn de molid ºi de pin.

Dacã umiditatea internã a elemen-tului din glulam este diferitã deumiditatea în stare de echilibru, atuncimodificarea acesteia va fi lentã, ºi cucât volumul elementului este mai mare

cu atât aceastã modificare a umiditãþiiva fi mai neobservabilã. În mod normal,la dimensiuni mari variaþiile deumiditate ale aerului, în decursul zilelorºi sãptãmânilor, aproape cã nu au nici oinfluenþã asupra umiditãþii interne aelementului din glulam.

MMooddiiffiiccããrrii ddaattoorraattee uummiiddiittããþþiiiiElementele din glulam, la fel ca

oricare alt element din lemn, se vordilata la creºterea umiditãþii ºi se vorcontracta la reducerea acesteia. Înmod normal, se poate lua în calcul, cão modificare de 1 % a umiditãþiilemnului va determina urmãtoarelemodificãri ale dimensiunilor:

Umiditatea elementelor din glulam lalivrare va fi de circa 12 %, în mod normal,umiditatea acestora variazã cu 4 - 5 % îndecursul anului. Pentru construcþiiamplasate în camere / spaþii încãlzite,umiditatea lemnului va varia cu 7 % întimpul iernii ºi 12 % vara. În camereneîncãlzite sau în construcþii exterioareneacoperite variaþiile de umiditate vor fiîntre 17 % (iarna) ºi 13 % (vara).

În cazul în care elementul din glulameste supus acþiunii directe a apei ºi nueste situat în spaþii cu aerisire bunã, atunciumiditatea lemnului va creºte cu 18 - 20%. O umiditate atât de mare se va obþineîn cazul în care lemnul lamelat încleiat va fidepozitat o perioadã lungã de timp, pe unºantier de construcþii, pe timp de toamnãsau de iarnã, fãrã a se lua mãsuri deprotejare ºi depozitare a acestuia.

IINNFFOORRMMAAÞÞIIII TTEEHHNNIICCEE 1177

Înãlþime ºi lãþime 2 %o

Lungime 0,1 %o

UUmmiidd

iittaattee

aa llee

mmnnuu

lluuii îî

nn %%

llaa

tteemm

ppeerraa

ttuurraa

ccaamm

eerreerr

eeii

UUmmiiddiittaatteeaa rreellaattiivvãã îînn %%

În cazul în care se foloseºte lemnlamelat încleiat umed atunci nu serecomandã încãlzirea rapidã a acestorconstrucþii. Dacã acest lucru se vaîntâmpla, atunci umiditatea va varia, aºacum este prezentat în figura de mai jos,ºi în acest caz se pot produce fisuri mariîn lemn, deoarece suprafaþa exterioarãse va usca ºi se va strânge mai repededecât suprafeþele interioare. Pe mãsurãce grinda se va usca ºi în interior, celemai multe fisuri se vor micºora ºi, înmod normal, acestea nu vor maiinfluenþa rezistenþa grinzii.

Uscarea brutalã / rapidã a grinzilorsupuse unor sarcini mari va determinaîncovoierea acestora.

GGrreeuuttaatteeGreutatea specificã a lemnului

lamelat încleiat depinde de umiditateaacestuia:

IIzzoollaarree tteerrmmiiccããConductibilitatea termicã este de

circa 0,12 W/moC (0,1 în kcal/hm oC )

RReezziisstteennþþaa lleemmnnuulluuii llaammeellaattîînncclleeiiaatt

În mod obiºnuit fabricile produclemn lamelat încleiat cu o rezistenþãcorespunzãtoare clasei de rezistenþaGL32, clasificare în conformitate cunorma EN1194. Glulam-ul poate fiomogen sau combinat în funcþie decalitatea materiei prime ºi dacã sefoloseºte acelaºi tip de material (vezitabel: Clase de rezistenþã - Glulam):

1188 IINNFFOORRMMAAÞÞIIII TTEEHHNNIICCEE

11.. DDiimmeennssiiuunniipprroodduuccþþiiee1100--1122%%

11.. DDiimmeennssiiuunniidduuppãã oo lluunnãã1100--1122%%

11.. DDiimmeennssiiuunniidduuppãã 44 lluunnii88--1100%% llaa iinntteerriioorr

1144--1188%%

1100--1144%%

66--1100%%

bb

hh00..

9999 hh

++ ff

iissuurr

ii

00..9999 bb ++ ffiissuurrii bb

11,,0022

hhhh

11.. DDiimmeennssiiuunnii îînn ttiimmppuullmmoonnttaajjuulluuii1188--2200%%

11,,0044 bb

Umid.Greutate specificã

GL24c GL24h GL28c GL28h GL32c GL32h

p,mean,12% 420 460 460 490 490 510

p,mean,20% 440 470 470 510 510 540

p,mean,28 460 500 500 530 530 560

GGLLUULLAAMM 1199

Protecþia elementelor din glulam

În mod normal lemnul lamelatîncleiat se produce din lemn de esenþãmoale ºi se recomandã sã fie protejatcorespunzãtor deoarece acesta sepoate deteriora în timp datoritãinfluenþelor biologice ºi climaterice.

Metoda constructivã: este cea maibunã metodã de protecþie pentrumenþinerea umiditãþii constante aelementelor din glulam instalate în aerliber. Aceastã metodã este preferabilãdeoarece protejarea lemnului prinimpregnare nu este eficientã în cazulelementelor care prezintã crãpãturi.

Tratamentul de suprafaþã: oferãimpermebilitate oferind în acelaºi timp ºiprotecþie împotriva putrezirii, mucegaiuluiºi împotriva radiaþiilor solare ultraviolete.

Impregnarea cu lichid sub presiunenu se recomandã deoarece prinaceastã metodã lemnul nu va fi protejatîn profunzime împotriva ciupercilor. Altemetode de impregnare prin care seasigurã ºi protecþia în profunzime alemnului sunt mai potrivite.

MMeettooddaa ccoonnssttrruuccttiivvãã:: Prin aceastã metodã suprafeþele

longitudinale ºi transversale aleelementului sunt protejate integralîmpotriva umezirii prin acoperire cu altetipuri de materiale rezistente laacþiunea apei. În cazul în care sefoloseºte ºi tratamentul de suprafaþãse va obþine o protecþie foarte bunã alemnului.

Picãturile de apã împroºcate datoritãcontactului acestora cu pãmantul potavea o acþiune negativã asupralemnului ºi din aceastã cauzã serecomandã înãlþarea elementelor dinglulam cu 10 cm deasupra betonului,asfaltului sau a dalelor ºi cu 20 - 30 cmdeasupra suprafeþelor cu pãmânt.

În cazul în care elementele din lemnlamelat încleiat se aflã sub acþiuneadirectã a soarelui, se va produce ouscare rapidã a suprafeþelor neprotejateale acestora, în timp ce în interior lemnulva rãmâne umed. În acest caz, apariþiafisurilor va fi vizibilã deoarece pãrþileuscate au tendinþa sã se contracte întimp ce partea umedã se va opuneacestei contracþii. Apariþia fisurilor estemai întâlnitã la extremitãþile elementelor,deoarece transportul umiditãþii este mairapid în sensul fibrelelor lemnului. Dinaceastã cauzã se recomandã protecþia

2200 PPRROOTTEECCÞÞIIAA EELLEEMMEENNTTEELLOORR DDIINN GGLLUULLAAMM

extremitãþilor elementelor împotrivaacþiunii soarelui prin acoperirea cu oscândurã sau cu o bucatã de metal.

La proiectarea construcþiilor se reco-mandã detalii concepute sã îndepãrteze

apa sau sã nu permitã accesul acesteia înmod constant la elementele din glulam.În cazul în care lemnul se umezeºte, esteimportant sã fie posibilã ventilareaacestuia pentru o uscare mai eficientã.

Trebuie sã se împiedice umezirealemnului, prin contact cu alte elementede construcþie umede (fundaþii sau grinzidin beton), folosindu-se membrane deprotecþie fãcute, de exemplu, din cartonasfaltat sau din metal.

TTrraattaammeennttuull ddee ssuupprraaffaaþþããScopul tratamentului de suprafaþã

nu se limiteazã numai la imperme-abilitatea lemnului, acesta trebuie sãasigure ºi o creºtere lentã ºi uniformã aumiditãþii pentru a reduce riscul deapariþie a fisurilor în lemn.

Se recomandã ca tratamentul desuprafaþã sã se facã cu pigmenþi deculori neutre, culoarea neagrã nu serecomandã deoarece duce la supra-încãlzirea lemnului în zilele însorite,ceea ce va mãri riscul de apariþie afisurilor în lemn.

Pigmenþii protejeazã lemnul ºi împo-triva radiaþiilor ultraviolete ale soarelui.

PPRROOTTEECCÞÞIIAA EELLEEMMEENNTTEELLOORR DDIINN GGLLUULLAAMM 2211

MMiinn.. 1100 ccmm2200--3300

ccmm

SSppaaþþiiuu vveennttiillaarree

SSppaaþþiiuu vveennttiillaarree

VVeennttiillaaþþiiee MMeemmbbrraannãã pprrootteeccttooaarree

MMeemmbbrraannãã pprrootteeccttooaarree

VVeennttiillaaþþiiee

DDrreennaajj

MMeemmbbrraannãã pprrootteeccttooaarree pplluuss

aalltt mmaatteerriiaallpprrootteeccttoorr

Pentru a împiedica schimbareaculorii din cauza mucegaiului, trebuieca suprafaþa sã se grunduiascã cu ungrund rezistent la putrezire ºi ciuperci(grund pe bazã de terebentinã). Numaisuprafeþele exterioare vor fi protejate,deoarece pãtrunderea grundului înlemn este foarte redusã. Acolo undelemnul tratat la suprafaþã este supusacþiunii condiþiilor atmosferice, trebuieaplicat periodic un tratament deîntreþinere. Cu cât lemnul lamelatîncleiat este mai bine protejat cu atâtperiodele dintre tratamentele deîntreþinere vor fi mai lungi. Untratament de suprafaþã aplicat lemnuluilaminat încleiat care este fisurat ºicrãpat poate determina creºtereaumiditãþii, deoarece apa poate pã-trunde prin fisuri ºi în acelaºi timptratamentul de suprafaþã încetineºteprocesul de uscare a lemnului.

IImmpprreeggnnaarreeaaImpregnarea cu lichid sub presiune

nu se recomandã pentru elementeledin lemn lamelat încleiat. Cea maifolosita metodã în acest sens consta înîncleierea lamelelor din molidimpregnate în prealabil dar prin aceastãmetodã se reduce clasa de rezistenþã aglulam-ului.

Protecþia pe ºantierele de construcþii

DDeeppoozziittaarreeaa:: La stivuire trebuiescfolosite distanþiere între elemente,acestea se vor aseza în poziþieverticalã. Stivuirea trebuie fãcutã pe osuprafaþã uscatã ºi planã, în caz contrarse poate întampla ca elementele dinglulam sã se deformeze, mai ales dacãeste vorba de perioade de depozitareîndelungate.

PPrrootteejjaarreeaa:: În cazul depozitãrii în aerliber, este necesar ca elementele dinglulam sã fie protejate cu prelate saufolii de plastic, chiar ºi în cazul când

2222 PPRROOTTEECCÞÞIIAA PPEE ººAANNTTIIEERREELLEE DDEE CCOONNSSTTRRUUCCÞÞIIII

acestea sunt împachetate în folii deplastic din fabricã. Acoperireaelementelor trebuie fãcutã în aºa felîncât ventilarea acestora sã fie posibilã.

Este recomandatã depozitarea, câtmai rapid posibil, în zone acoperitepentru a asigura o protecþie bunãîmpotriva apei / umezelei, în perioadade construcþie. Glulam-ul suportã apabine, dar apar probleme datoritãmodificãrilor de formã prin încovoieresau a fisurilor care pot apãrea lauscarea acestuia.

VVeennttiillaarreeaa:: În cazul în care folia deplastic se umezeºte la interior, dincauza condensului, aceasta trebuiescoasã, pentru ca lemnul sã se usuce

în aer liber. Acolo unde este numaipuþinã apã sub folie, este suficient cafolia sã se perforeze în locul respectivpentru a fi posibilã înlãturarea apei.

PPrrootteejjaarreeaa mmaarrggiinniilloorr:: ªufele maca-ralei trebuie sã fie late ºi marginileelementelor trebuiesc protejate cucolþare care sã nu se striveascã lemnulsau sã nu lase urme pe lemn laridicarea acestora cu macaraua.

UUssccaarreeaa:: Elementele din glulamtrebuiesc uscate încet în cazul în careumiditatea acestuia a devenit mult maimare decât cea de 12 %, care este, înmod normal, umiditatea la livrare. Înfelul acesta se evitã apariþia fisurilorcare se produc prin uscare rapidã - vezipagina 17. În acelaºi timp se atrageatenþia cã încovoierea grinzilor semãreºte în cazul în care uscarea are locîn acelaºi timp cu supunerea acestorala o sarcinã portantã mare.

EElleemmeennttee ddee aassaammbbllaarree:: Pentru a seevita petele de ruginã se recomandãfolosirea elementelor de îmbinarerezistente la coroziune, cum ar fiºuruburi, holºuruburi, cuie sau ºaibegalvanizate sau din inox.

PPRROOTTEECCÞÞIIAA PPEE ººAANNTTIIEERREELLEE DDEE CCOONNSSTTRRUUCCÞÞIIII 2233

Produsespecifice -Sistemestructurale

Descrierea sumarã care urmeazã arescopul de a prezenta cele mai folositesisteme constructive ºi pentru a uºuraproiectarea se vor preciza uneledimensiuni aproximative.

GGrriinnzziiGrinzile drepte: grinzi cu secþiune

constantã folosite în special laacoperiºuri (grinzi principale, grinzisecundare, pane de acoperiº), planºeeintermediare la construcþiile etajate,elemente secundare la grinzile cuzãbrele sau ca stâlpi de susþinere. Sepot folosi ca ºi grinzi simplu rezematela capete sau grinzi continue pe maimulte reazeme. Fabricile produc ºidepoziteazã grinzi de dimensiunistandard (vezi descriere pagina 16)pentru ca livrarea sã se producã rapid ºila un preþ convenabil.

Grinzi cu dublã sau simplã pantã: sefolosesc în special la acoperiºuri,deoarece acestea trebuie sã fie drepte

la partea inferioarã (cu excepþiacontrasãgeþii) ºi înclinate la parteasuperioarã pentru a crea pantaacoperiºului (minim 5o).

Grinzile bumerang: grinzi cu aspectimpresionant folosite la acoperiºuri cupanta de maxim 15o . Raza de curburãla partea inferioarã a grinzii trebuie safie relativ mare deoarece eforturilemari de întindere perpendiculare pefibre în zona de mijloc pot crea fisuri îngrinda. Forma grinzii duce la reacþiuniorizontale mari în zonele de reazemcare, dacã nu pot fi preluate la nivelulsuporþilor, pot fi rezolvate cu tiranþimetalici sau din glulam. Soluþia cutiranþi este favorabilã pentru grindã,fãcând posibilã folosirea grinzilor dedimensiuni mai mici ºi cu o razã decurburã mai micã.

Grinzi drepte cu tiranti: grinzi pentruacoperisuri cu deschideri mari, grinzilepot fi din lemn lamelat încleiat iar tiran-tii pot fi metalici.

2244 PPRROODDUUSSEE SSPPEECCIIFFIICCEE -- SSIISSTTEEMMEE SSTTRRUUCCTTUURRAALLEE

Grinzi cu zãbrele: acest sistemconstructiv este folosit in special laconstructii cu deschideri mari pentru aevita reacþiunile orizontale ce apar înpunctele de reazem.

Grinzile cu zãbrele se pot proiecta cutalpa superioarã arcuitã devenind maiavantajoase din punct de vedereeconomic.

Cadre triplu articulate: Cadrele delemn lamelat încleiat se folosesc maiales la construcþia halelor industriale, asãlilor de sport ºi a altor construcþii cudeschideri mari. Cadrele se produc însistem triplu articulat cu articulaþii lanivelul fundaþiilor ºi la parteasuperioarã. Deschiderea maximã esteîn mod normal cuprinsã între 10 ºi 40m, distanþa dintre cadre este de regulãde 3 - 6 m ºi este preferabil sã fie câtmai mare.

Cadrele triplu articulate drepte: seasambleazã cu ajutorul unor conexiuni

metalice interioare sau din contraplacajcare se fixeazã în cuie.

Cadre curbe cu pereþi verticali: suntcele mai folosite ºi cele mai econo-mice. Prin adãugarea unor grinzi dreptela nivelul streaºinii se pot obþine faþadeverticale. Nu este necesarã contra-vântuirea transversalã ºi se pot adãugaluminatoare în planul acoperiºului.

AArrcceeArcele din lemn lamelat încleiat se

concep în sistem dublu articulat încazul unor eforturi de solicitare micisau triplu articulat în cazul solicitãrilormari.

Arcele triplu articulate: sunt cele maieconomice sisteme constructive.Acestea pot avea diferite forme, darcele mai folosite sunt cele circulare sauparabolice.

Arcele pot fi prevãzute cu tiranþi dinmetal sau din lemn lamelat încleiatfãcând posibilã ºi efectuarea tensionãrilorulterioare.

PPRROODDUUSSEE SSPPEECCIIFFIICCEE -- SSIISSTTEEMMEE SSTTRRUUCCTTUURRAALLEE 2255

Arcele cu tiranþi vizibili: se monteazãpe stâlpi pentru a se obþine aceeaºiînãlþime liberã pe toatã suprafaþaconstrucþiei. Acestea se folosesc înspecial pentru deschideri libere de la20 pânã la 60m.

Arcele cu tiranþi ascunºi: au, de celemai multe ori, tiranþii ascunºi la nivelulpardoselii ºi se folosesc la deschiderifoarte mari de pânã la 100 m.

PPoodduurriiMulte poduri au fost construite cu

structuri portante din lemn lamelatîncleiat protejat prin metoda construc-tivã pentru a le asigura o folosinþãîndelungatã.

Podurile pietonale sau auto: au, decele mai multe ori, forma arcuitã,dreptã sau sunt realizate din grinzi cuzãbrele. Podurile din grinzi curbe se vorfolosi acolo unde este necesarã odeschidere liberã mare.

2266 PPRROODDUUSSEE SSPPEECCIIFFIICCEE -- SSIISSTTEEMMEE SSTTRRUUCCTTUURRAALLEE

AAllttee uuttiilliizzããrriiNumeroasele modalitãþi de modelare a

lemnului lamelat încleiat fac posibilãutilizarea elementelor din lemn lamelatîncleiat ca pãrþi componente ale scãrilor,parapeþilor, monumentelor, stâlpilor detelegraf, cupolelor, sistemelor spaþiale etc.

Exempleconexiuni

Conexiunile între elementelestructurale din lemn lamelat încleiat câtºi cele dintre elementele din glulam ºialte pãrþi ale construcþiei, se fac deobicei din metal sau din contraplacajfixat cu cuie, holºurburi sau ºuruburi.

11.. GGrriinnzzii // ssttââllppii

ªurub LarsenÎmbinarea cu ºurub Larsen în zona

centralã a unui stâlp are ca scoptransmiterea solicitãrii axiale. ªurubultrebuie ulterior tensionat, în specialcând este vorba de grinzi înalte.

ªurub încleiatPrinderea grinzii pe capãtul stâlpului

se poate face cu ajutorul unor ºuruburiîncleiate.

EEXXEEMMPPLLEE CCOONNEEXXIIUUNNII 2277

Conexiuni metalice cu ºuruburiPrinderea grinzii pe capãtul stâlpului

cu conexiuni metalice, ºuruburi ºibuldogi.

Conexiuni metalice cu cuieÎncastrarea grinzii pe capãtul unui

stâlp cu ajutorul ecliselor metalicefixate în cuie permite transmitereamomentului de încovoiere asigurând înacelaºi timp consolidarea transversalã.

Grinzi fixate pe stâlpi metalici

22.. GGrriinnzzii // ppeerreeþþii

Conexiune grindã perete cu plãcuþemetalice

Încastrarea grinzilor de lemn lamelatîncleiat într-o construcþie ziditã sepoate face cu plãcuþe metalice ºiholºuruburi. Este necesarã folosireaunui strat de carton asfaltat între grindãºi zid.

Detaliu reazemFixarea unei grinzi pe un zid din beton

se realizeazã cu ajutorul plãcilor de fixareprinse în beton pentru preluarea sarcinilor.

2288 EEXXEEMMPPLLEE CCOONNEEXXIIUUNNII

33.. GGrriinnzzii // ggrriinnzzii

Detaliu grindã continuã

44.. SSuuppoorrtt ggrriinnzziiConexiune metalicã de tip "papuc BMF"

55.. SSttââllppii ggrriinnddãã iinntteerrmmeeddiiaarrãã

Conexiune metalicã cu plãci la exteriorEclisele se fixeazã cu ºuruburi, cuie

sau holºuruburi.

EEXXEEMMPPLLEE CCOONNEEXXIIUUNNII 2299

Stîlpi dubliGrinda este susþinutã de doi stîlpi,

îmbinarea se face cu ºuruburi.

Conexiuni metalice înglobateConexiunile se fixeazã cu ajutorul

dornurilor. Îmbinarea este rezistentã laincendii deoarece este înconjuratãcomplet de lemn lamelat încleiat.

Conexiuni metalice de tip TSunt elemente metalice standard de

îmbinare. Grinzile din lemn lamelatîncleiat se fixeazã cu dornuri metalice.

66.. SSttââllppii // ffuunnddaaþþiiii

Conexiuni metalice pe o singurã partePrinderea stâlpilor se face cu

ºuruburi ºi plãci metalice care, înprealabil, au fost încastrate în fundaþie.

ªurub tip Larsen

ªuruburi încleiate

3300 EEXXEEMMPPLLEE CCOONNEEXXIIUUNNII

Stâlpi fixaþi cu ajutorul profilelor detip U

Profilul metalic se fixeazã pe stâlpi cuºuruburi sau holºuruburi. Momentul deîncovoiere este preluat în profilul metalicprin forþele de compresiune ºi întindere.

Arce ºi cadre

Sistemele constructive tip cadre ºiarce se folosesc în cazul deschiderilormari.

11.. DDeettaalliiii ffuunnddaaþþiiii

Suport cadru tip UReacþiunile orizontale de la nivelul

fundaþiei se transmit prin forþele decompresiune dintre cadrul ºi profilul Ucare se rigidizeazã prin sudarea unuielement metalic oblic încastrat înbeton.

AARRCCEE ººII CCAADDRREE 3311

Suport arcReacþiunile se transmit prin com-

presiune între conexiunea metalicã ºilemnul lamelat încleiat, în timp ceºuruburile preiau sucþiunea datoratãacþiunii vântului.

22.. ÎÎmmbbiinnããrrii sseeccuunnddaarree

Îmbinarea între cadru ºi elementelesecundare de colþ

Îmbinarea se poate face cu ajutorulecliselor fixate în cuie sau prin fixareadirectã cu holºuruburi.

Îmbinarea se poate face cu ºuruburiîncleiate sau cu ajutorul holºuruburilorlungi.

3322 AARRCCEE ººII CCAADDRREE

33.. DDeettaalliiii ccooaammãã Contravântuireaconstrucþiilor

Stabilitatea generalã a construcþiilordin lemn lamelat încleiat se asigurã princontravântuirea lor. Construcþiile înansamblu trebuie sã preia orice fel deacþiuni din orice direcþie ºi sens, ce potsã aparã în timpul exploatãrii.

Elementele de construcþie din lemnlamelat încleiat (grinzi cu inima plinã,cadre, arce) sunt elemente planecapabile sã preia numai încãrcãriacþionând în planul lor.

CCOONNTTRRAAVVÂÂNNTTUUIIRREEAA CCOONNSSTTRRUUCCÞÞIIIILLOORR 3333

Stabilitatea longitudinalã la încãr-cãrile ce acþioneazã paralel cu axa lon-gitudinalã a clãdirii (acþiunea vântului,acþiunea seismicã, frânarea podurilorrulante) se asigurã prin contravântuirisub forma unor grinzi cu zãbreledispuse transversal pe lungimeaconstrucþiei.

Eforturile din planul acoperiºului setransmit la nivelul fundaþiei prinintermediul grinzilor principale, panelorde acoperiº ºi a contravântuirilor.

Cea mai simplã metodã decontravântuire este cea obþinutã înclãdirile care sunt prevãzute cuelemente rigide în planul acoperiºului ºia pereþilor longitudinali ºi transversali.

Diagonalele de contravântuire se potexecuta din lemn lamelat încleiat, profilemetalice sau tije metalice ce se vormonta peste sau sub panele deacoperiº (în planul acoperiºului), fixându-se cu ajutorul cuielor, ºuruburilor sau aunor conexiuni metalice speciale.

Desenele aratã exemple de com-ponente care fac posibilã stabilitatea înspaþiu a ansamblurilor de grinzi-stâlpi ºi acadrelor.

Tensionarea ulterioarã se poate facefolosind tensori speciali.

În cele mai multe cazuri se folosesctije metalice filetate în construcþiacontravântuirilor. Capacitãþile tijelor dingrupa 4.6 la întindere sunt arãtate întabelul de mai jos:

DDeettaalliiii ccoonnttrraavvâânnttuuiirrii

3344 CCOONNTTRRAAVVÂÂNNTTUUIIRREEAA CCOONNSSTTRRUUCCÞÞIIIILLOORR

Tija M16 M20 M24 M27 M30 M36

Forþa, kN 34,2 53,5 77,0 100 122 177

Dimensiunistandard elemente glulam

Cele mai utilizate dimensiuni aleelementelor din lemn lamelat încleiat seproduc ºi se depoziteazã pe stoc fãcândposibilã livrarea rapidã a acestora.

Elementele standard se produc fãrãcontrasãgeatã ºi se livreazã în lungimide pânã la 24 m, având capetele tãiatetransversal drept sau se pot fasona laforma doritã.

Tabel grinzi standard:

DDIIMMEENNSSIIUUNNII SSTTAANNDDAARRDD EELLEEMMEENNTTEE GGLLUULLAAMM 3355

3366 DDIIMMEENNSSIIUUNNII SSTTAANNDDAARRDD EELLEEMMEENNTTEE GGLLUULLAAMM

9900

mmmm

LLããþþiimmee

ÎÎnnããllþþiimmeemmmm110000 220000 223333 226677 330000 440000

111155

DDiimmeennssiioonnaarree ggrriinnzzii ddrreeppttee

Tabelul alãturat prezintã dimensi-unile secþionale aproximative pentru ogrindã de acoperiº simplu rezematãsupusã la încãrcãrile uzuale prezentatemai jos. În cazul în care încãrcãrile suntdiferite trebuie contactat un proiectantde specialitate.

Date de intrare:- Clasa de exploatare 1- Clasa B - limitarea medie a deformaþiilor

- L/300

- Clasa de rezistenþã: GL 28h- Încãrcare permanentã: g = 1,0 KN/m2- Încãrcare utilã: q = 1,0 KN/m2- Încãrcare din zãpadã: s = 1,0 KN/m2- Încãrcare din vânt: w = -1,2 KN/m2- L = distanþa între reazeme- B = distanþa între grinzi

De exemplu pentru o grindã dinglulam cu distanþa între reazeme L =7,00 m ºi distanþa între grinzi B = 2,50m, secþiunea estimatã este de 115 x400 mm.

Sau în cazul în care L = 7,00 m ºi B= 1,50 m, secþiune grindã glulam = 90x 367 mm.

3388 DDIIMMEENNSSIIUUNNII SSTTAANNDDAARRDD EELLEEMMEENNTTEE GGLLUULLAAMM

Comanda

Urmãtoarele informaþii trebuiesc pre-cizate întotdeuna în comanda cãtrefabrica producãtoare:

Tipul de lemn ca materie primã:molid, sau alte tipuri de lemn ce se potlivra la comandã.

Clasa de rezistenþã: GL24, GL28 sauGL32 - EN1194.

Condiþii de exploatare: Pentru a þinecont de umiditatea lemnului lamelatîncleiat în exploatare trebuie precizatãclasa în care se încadreazã:

clasa de exploatare 1 - construcþiiîncãlzite - umiditatea: u < 12%

clasa de exploatare 2 - construcþiiacoperite ºi neîncãlzite - umiditatea:12% < u < 20%

clasa de exploatare 3 - construcþiiîn aer liber - umiditatea: u > 20%

Dimensiunile elementelor dinglulam: Este avantajoasã folosirealãþimilor ºi lungimilor standard, aºa cumse precizeazã la pagina 16, 36, 37. Dacãlungimea ºi secþiunea transversalã audimensiuni variabile se ataºeazãdesenul de producþie corespunzãtor.

Toleranþe: dacã se doresc altetoleranþe decât cele precizate la pagina16, atunci acestea trebuiesc precizate.

Contrasãgeata: Dimensionareaeventualei contrasãgeþi pentru grinzi ºisegmente de grinzi se face în funcþiede încãrcãrile permanente.

Finisare ºi montaje speciale: Fasonãri,frezãri, gãuriri sau elemente metalicepremontate ce trebuiesc fãcute în fabricãse precizeazã pe desenele de producþie.

Tratamente de suprafaþã: Lemnullamelat încleiat se livreazã în modnormal fãrã a fi tratat la suprafaþã.Fabrica poate face la comandã untratament complet al suprafeþelorexterioare - vezi pagina 20.

În afara acestor informaþii precizatemai sus sunt necesare urmãtoarele:

Numele firmei: xxx

Adresa de livrare: eventual o schiþãcu descrierea rutei de transport

Numele persoanei de contact: xxx

Data la care livrarea trebuie efectuatã:xxx

Elementele de asamblare: preciza-rea eventualelor elemente de asam-blare premontate sau dacã se doresclivrate separat.

Marcarea / ºtampilarea: produselesunt marcate cu data fabricaþiei,destinaþia, numele producãtorului ºi aclientului, aceastã marcare trebuiepãstratã pe produs în locuri mai puþinvizibile.

Condiþiile de împachetare: împa-chetare în plastic pentru a se evitamurdãrirea lemnului.

4400 CCOOMMAANNDDAA

Livrarea

Elementele din lemn lamelat încleiatse pot livra în camioane, prevãzute cumacarale, care se vor folosi ºi lamontarea ansamblurilor uºoare saudoar la descãrcare.

La livrare se face recepþia produ-selor ºi eventualele deteriorãri datoratetransportului trebuiesc semnalate. Dinaceastã cauzã, eventualele neconfor-mitãþi trebuiesc aduse la cunoºtinþã, înformã scrisã, cel târziu 8 zile de la datalivrãrii. Reclamaþiile privind erorile saualte lipsuri trebuiesc fãcute înainteaînceperii asamblãrii.

Pe ºantierele de construcþii, întimpul montajului, elementele din lemnlamelat încleiat sunt supuse risculuicreºterii umiditãþii interioare. Lauscarea rapidã umedã existã risculapariþiei fisurilor, deoarece lemnullamelat încleiat, la fel ca ºi lemnul

obiºnuit, îºi modificã dimensiunileatunci când umiditatea acestuia semodificã - vezi pagina 17.

Lemnul lamelat încleiat se poatemurdãri / pãta, de aceea se recomandãmanipularea cu atenþie a acestuia peºantierele de construcþie.

Lemnul lamelat încleiat poate fiprotejat prin ambalare în plastic. Rolulplasticului este de protejare împotrivamurdãririi ºi nu împotriva creºteriiumiditãþii.

Prin aplicarea instrucþiunilor de maisus, se garanteazã un lemn lamelatîncleiat de calitate, perfect ºi cu aspectfrumos, în construcþia finalã.

LLIIVVRRAARREEAA 4411

4422 GGLLUULLAAMM

GGLLUULLAAMM 4433

4444 GGLLUULLAAMM

ghidtehnic-glulam

Documents