ghid privind reabilitarea utilitar...
TRANSCRIPT
GHID PRIVIND REABILITAREA UTILITAR-FUNCŢIONALĂ A
ACOPERIŞURILOR LA CLĂDIRILE EXISTENTE
Contract: 406/2009
Faza: 1
Redactarea: I
Beneficiar: MDRT
Director General INCD URBAN - INCERC,
conf.univ.dr.arh.Vasile Meiţă ____________________________________________________
Director Ştiinţific Construcţii INCD URBAN-INCERC,
dr.ing.Emil Sever Georgescu ____________________________________________________
Director Sucursală INCERC Bucureşti,
ing.Claudiu Matei ____________________________________________________
Şef Secţie – Fizica Construcţiilor şi Instalaţiilor,
dr.ing.Horia Petran ______________________________________________
Şef Proiect,
ing.Sergiu Melinte __________________________________________________________
- iunie 2010 -
Colectiv de specialişti
ing.Sergiu Melinte
arh.Eugen Popescu
arh.Vincenţiu Toma
ing.Silviana Constantin
ing.Mariana Melinte
tehn.Cristian Arsene
tehn.Victorina Sasu
tehn.Nicolae Dorneanu
tehn.Liliana Barbu
3
CUPRINS
pag.
1. PREVEDERI GENERALE 1 1.1. OBIECT 1
1.2. DOMENIU DE APLICARE
2
1.3. REFERINŢE PRINCIPALE
3
1.4. EXPLICITARE TERMENI
6
2. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA UTILITAR-
FUNCŢIONALĂ A ACOPERIŞURILOR EXISTENTE 8 2.1. CATEGORII ŞI TIPURI DE SISTEME CONSTRUCTIVE 8
2.2. SISTEME DE REABILITARE LA ACOPERIŞURI CU PANTĂ ACCENTUATĂ
(>30%) CU ŞARPANTĂ ŞI POD ACCESIBIL, CIRCULABIL, SAU
ACOPERIŞURI CU PANTĂ REDUSĂ (<30%) CU POD NEACESIBIL,
NECIRCULABIL 9
2.3. SISTEME DE REABILITARE LA ACOPERIŞURI – TERASĂ , AVÂND
PLANŞEUL SUPORT DIN BETON ARMAT SAU ELEMENTE
PREFABRICATE DIN BETON ARMAT 14
3. PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA 15 3.1. CONDIŢII GENERALE 15
3.2. CONDIŢII DE CALITATE CORESPUNZĂTOARE CERINŢELOR
ESENŢIALE 17
3.3. CONDIŢII PARTICULARE PRIVIND PROIECTAREA PENTRU
SISTEMELE DE REABILITARE PREVĂZUTE 25
4. PRINCIPII PRIVIND EXECUŢIA 32
4
4.1. CONDIŢII GENERALE 32
4.2. CONDIŢII PARTICULARE 33
4.3. CONDIŢII PRIVIND DESFĂŞURAREA EXECUŢIEI 34
4.4. PRINCIPII PRIVIND DURABILITATE LUCRĂRILOR 36
5. PRINCIPII PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP 39
6. ANEXE 40
6.1. CONDIŢII MINIME DE SECURITATE LA FOC LA MANSARDE/ETAJE
MANSARDATE (Anexă la pct.3.2. – Tabelul 3) 40
6.2. CONDIŢII DE MEDIU 41
6.3. HĂRŢI DE ZONARE PRIVIND ACŢIUNI ALE MEDIULUI 44
7. REFERINŢE CONEXE 47 7.1. STUDII ŞI CERCETĂRI 47
7.2. STUDII SI COMUNICARI ELABORATE DE UNIVERSITATI 48
7.3. NORME EUROPENE SI DIN ALTE TARI 50
7.4. PUBLICATII DE SPECIALITATE 50
7.5. AGREMENTE TEHNICE ELABORATE IN DOMENIUL
INVELITORI, HIDROIZOLATII,TERMOIZOLATII 51
7.6. STANDARDE EUROPENE 51
7.7. FIŞE TEHNICE, CATALOAGE DE PRODUSE 51
5
GHID PRIVIND REABILITAREA UTILITAR-FUNCŢIONALĂ
A ACOPERIŞURILOR LA CLĂDIRILE EXISTENTE
Indicativ:
Contract: 406/2009 Faza: 1 Redactarea: I Beneficiar: MDRT
1. PREVEDERI GENERALE 1.1.OBIECT
• Prezenta reglementare tehnică cuprinde prevederi referitoare la elemente definitorii şi
principii privind proiectarea, execuţia şi urmărirea comportării în timp, privind reabilitarea
utilitar-funcţională a acoperişurilor clădirilor existente, pentru clădiri cu regim redus sau
mare de înălţime (niveluri);
• Prezenta reglementare tehnică are ca obiect: evidenţierea premizelor şi a soluţiilor de
principiu pentru reabilitarea (reamenajarea, reconfigurarea) utilitar-funcţională a
acoperişurilor existente, în condiţiile asigurării cerinţelor referitoare la rezistenţa mecanică
şi stabilitate, securitate la incendiu, igienă sănătate şi mediu, siguranţă în exploatare,
protecţia împotriva zgomotului şi cu accent asupra cerinţei privind economia de energie şi
de izolare termică (reabilitare termică);
• Prezentul ghid cuprinde următoarele prevederi în conformitate cu Legea 10/1995:
a) Prevederi exigenţiale:
- principii privind proiectarea;
- principii privind execuţia;
- principii privind urmărirea comportării în timp.
b) Prevederi informative:
- elemente definitorii privind reabilitarea acoperişurilor.
c) Anexe:
- specificaţii de zonare geoclimatică;
- condiţii de mediu.
• Prezentul ghid NU cuprinde prevederi privind soluţii de supraetajare a construcţiilor
Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII, URBANISM SI DEZVOLTARE TERITORIALĂ DURABILĂ „URBAN-INCERC” SUCURSALA INCERC BUCUREŞTI
Aprobat de: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Cu ordinul nr.
6
1.2.DOMENIU DE APLICARE
1.2.1.Prevederile prezentului ghid se adresează proiectanţilor, executanţilor şi
beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrări de construcţii precum şi organelor de verificare,
avizare şi control şi responsabililor tehnici cu execuţia din domeniul construcţiilor.
1.2.2.Prevederile prezentului ghid se referă la posibilităţile şi modalităţile de
reabilitare (reamenajare, reconfigurare) utilitar-funcţională a acoperişurilor existente ale
clădirilor civile, în special ale clădirilor de locuit, individuale sau colective, precum şi după
necesităţi/posibilităţi la clădiri industriale şi agrozootehnice.
1.2.3.Prezenta reglementare tehnică are ca obiect stabilirea de principiu a soluţiilor
alternative de reabilitare utilitar-funcţională a acoperişurilor clădirilor existente, ceea ce
reprezintă o îmbunătăţire privind utilizarea şi funcţionalitatea şi a performanţelor termice şi
higrotermice şi implicit a celor energetice la nivelul superior al clădirilor, cu condiţia
îndeplinirii şi corelării cerinţelor esenţiale stipulate în Legea 10/1995, cu cele funcţionale.
• Reabilitarea utilitar-funcţională poate consta în realizarea următoarelor tipuri de spaţii:
- spaţii utile, construite, tip mansardă sau etaj mansardat ca nivel funcţional independent
sau ca nivel în sistem duplex;
- spaţii utile, tip terase circulabile şi/sau plantate.
notă:
- aceste tipuri de spaţii pot fi totale, pe întreaga suprafaţă construită sau în
combinaţii, în diverse proporţii;
- terasele circulabile şi/sau plantate vor cuprinde şi o zonă cu spaţii construite,
pentru asigurarea circulaţiei verticale şi accesului.
1.2.4.Clădirile existente ce vor fi reabilitate utilitar-funcţional la nivelul acoperişurilor inclusiv
reabilitarea termică a anvelopei vor fi considerate clădiri amenajate/reamenajate.
1.2.5.Orice reabilitare (reamenajare, reconfigurare) la nivelul acoperişurilor clădirilor
existente, impune expertizarea de rezistenţă mecanică şi stabilitate a întregii construcţii, în
conformitate cu prevederile standardelor şi reglementărilor (privind rezistenţa şi stabilitatea), aflate în
vigoare (nu este necesară expertizarea de rezistenţă mecanică şi stabilitate la reabilitarea termică şi
hidrofugă a teraselor şi la înlocuirea învelitorilor acoperişurilor cu pantă, în soluţii mai uşoare decât
cele înlocuite).
7
1.2.6.Tipurile de construcţii existente ce comportă reabilitarea utilitar-funcţională a
acoperişurilor sunt:
• construcţii civile de locuit individuale (cu număr redus de apartamente), cu acoperişuri cu
pantă sau terase;
• construcţii civile de locuit, colective (blocuri locuinţe) cu acoperişuri cu pantă sau terase;
La aceste două tipuri de construcţii civile, de locuit, motivaţia amenajării utilitar-funcţională
este cea de majorare a capacităţii funcţionale şi de agrement.
• construcţii civile, utilitare (construcţii comerciale, culturale, sanitare, de învăţământ, de
birouri, etc.) cu acoperişuri terasă sau cu pantă, cu motivaţia amenajării utilitar-
funcţională în vederea creşterii capacităţii utile, funcţionale, a diversificării utilitare şi/sau
de agrement;
• construcţii utilitare comerciale (depozite), industriale şi agrozootehnice cu acoperişuri, în
general cu pantă redusă (5% - 20%), comportă o motivaţie foarte redusă de reabilitare
utilitar-funcţională, datorită caracterului strict utilitar; motivaţiile reabilitării utilitar-
funcţionale, practic, pot fi cele privind producerea de energie şi de reconfigurare ecologică
prin creerea de suprafeţe plantate;.
1.3.REFERINŢE PRINCIPALE
1.3.1.Referinţe naţionale (menţionate în prezentul ghid):
- Eurocod 1 (acţiuni);
- Eurocod 2 (proiectarea structurilor din beton);
- Eurocod 3 (proiectarea structurilor din oţel);
- Eurocod 4 (proiectarea structurilor compozite – oţel/beton);
- Eurocod 5 (proiectarea structurilor din lemn);
- Eurocod 6 (proiectarea structurilor de zidărie);
- Eurocod 7 (proiectare geotehnică);
- Eurocod 8 (proiectarea structurilor pentru rezistenţă la cutremur);
- Reglementări tehnice în construcţii privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea: P100-1992;
P100-1/2006; NP055-2001; NE019-2003; MP004-1998; CR1-1-3-2005; CRO-2005;
CR 2-1-1.1-2005, NP082-2004; ST043-2001; ST042-2002; NP093-2003; NP047-1997;
CR6-2006; NP042-2000; NE018-2003; GE009-1997; etc.;
8
- P118-1999 „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor”;MP008-2000 „Manual privind
exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului de siguranţă la foc
P118-1999”;
- C58-1996 „Siguranţă la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor şi produselor
combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii”;
- C300-1994 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor
de construcţii şi instalaţii aferente acestora”;
- Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru
construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc – MTCT nr.1822 din 7 octombrie
2004;
- SR EN 13501-2:2004 „Clasificare la foc a produselor pentru construcţii şi a elementelor de
construcţie – Partea 2: rezistenţă la foc, excluzând instalaţiile de ventilare;
- NP008-1997 „Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în
funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară”;
- NP057-2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe” şi NP064-2002
„Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit” pentru mansarde şi etaje
mansardate;
- C46-1986 „Instrucţiuni tehnice pentru prevenirea şi combaterea buretelui de casă la
materiale lemnoase folosite în construcţii;
- NP068-2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei
de siguranţă în exploatare”;
- GT059-2003 „Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitate conform Legii
nr.10/1995, privind calitatea în construcţii, pentru instalaţiile electrice din clădiri”;
- GT060-2003 „Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitate conform Legii
nr.10/1995, privind calitatea în construcţii, pentru instalaţiile de încălzire centrală”;
- GT063-2004 „Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitate conform Legii
nr.10/1995, privind calitatea în construcţii, pentru instalaţii sanitare din clădiri”;
- I20-2000 „Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului”;
- NP057-2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe” şi NP064-2002
„Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădirile de locuit”, pentru mansarde şi etaje
mansardate;
9
- NP57-2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe” şi NP064-2002 „Normativ
pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit”, pentru mansarde şi etaje mansardate;
- NP014-1996 „Normativ pentru proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a
tratamentelor acustice în clădiri inclusiv instalaţii”;
- GP0001-1996 „Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din
punct de vedere acustic”;
- P122-1989 „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri
civile, social-culturale şi tehnico-administrative”;
- C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a
tratamentelor acustice în clădiri”;
- NP57-2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe” şi NP064-2002 „Normativ
pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit”, pentru mansarde şi etaje mansardate cu
funcţii;
- C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la
clădiri”;
- C107-2005 „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale
clădirilor”;
- GP058-2000 „Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit”;
- C107/6-2002 „Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin
elementele de construcţie”;
- C107/7-2002 „Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere
ale clădirilor”;
- GT039-2002 „Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unităţile funcţionale
ale clădirilor existente;
- GT040-2002 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie la
clădiri existente, în vederea reabilitării termice”;
- NP040-2002 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la
clădiri”;
- GP064-2002 „Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea elementelor de construcţie
hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice”;
10
- GP114-2006 „Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS”;
- NP121 „Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor
clădirilor”;
- GP065-2001 „Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor
bituminoase la acoperişuri de beton”;
- NP069-2002 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilor
acoperişurilor în pantă la clădiri”;
- P130-1999 „Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor”.
1.3.2.Referinţe europene
- Directive europene privind produsele pentru construcţii (89/106/CEE);
- Ghidul performanţelor în construcţii (elaborate de CSTC şi SECO) din 1990;
- Directive Generale UEAtc privind etanşeitatea la construcţii (caiet CSTB nr.1812).
1.4.EXPLICITARE TERMENI:
- Reabilitarea (utilitar-funcţională a acoperişurilor) – în contextul titlului prezentei
reglementări constituie termenul generic pentru acţiunile de reconfigurare, reamenajare şi
reabilitare termică;
- Mansardă – spaţiul funcţional cuprins între structura de învelitoare (acoperiş) şi cota
ultimului planşeu al unei clădiri (considerat a fi ~ 60% din suprafaţa nivelului), rezultat sub
structura de acoperiş ce sprijină direct pe conturul nivelului (la cota planşeului) sau pe un
parapet de anvelopare cu înălţimea liberă <1,00 m;
- Etaj mansardat – spaţiul funcţional cuprins între structura de învelitoare (acoperiş) şi cota
ultimului planşeu al unei clădiri (100% din suprafaţa nivelului), rezultat sub structura de
acoperiş ce sprijină pe un perete de anvelopare cu înălţimea liberă >1,00 m şi >1,90 m la
0,70 m distanţă faţă de acesta. În cadrul etajului mansardat poate exista un plafon pentru
limitarea înălţimii faţă de panta structurii de învelitoare;
- Funcţionalitate colectivă (referitor la spaţii/suprafeţe) – zone din cadrul spaţiului funcţional
(al unui nivel/etaj) care este folosit de toţi utilizatorii construcţiei, (casă scară, spaţii comune
de acces spre terase, spălătorii, uscătorii, casă ascensor, etc.);
11
- Pantă redusă (acoperi/structură învelitoare la poduri) – indică în contextul prezentei
reglementări, pantele <30% ce conduc la diminuarea suprafeţei funcţionale în cazul
amenajării unei mansarde, la suprafeţe minime, neconvenabil utilitar şi material;
- Pantă accentuată (acoperiş/structură învelitoare la poduri) – indică în contextul prezentei
reglementări, pantele >30% ce conduc la posibilitatea amenajării unei mansarde, convenabil
utilitar şi material.
12
2. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA UTILITAR-
FUNCŢIONALĂ A ACOPERIŞURILOR EXISTENTE 2.1.CATEGORII ŞI TIPURI DE SISTEME CONSTRUCTIVE:
2.1.1.Construcţii cu zidărie portantă:
• Construcţii cu pereţi structurali din zidărie de cărămidă, cu planşee din lemn:
- zidărie portantă, în general, de o cărămidă, grosime la pereţii de anvelopare şi de
½ cărămidă la pereţii de compartimentare;
- planşee cu grinzi şi grinzişoare din lemn ecarisat, cu duşumea din scânduri din lemn şi
plafon uşor (stuf sau şipci din lemn tencuite);
- acoperiş cu şarpantă din lemn;
- sunt caracteristice în general la construcţii civile (de locuit) cu număr redus de niveluri
(P; P+1E) sau la clădiri industriale realizate de regulă, înainte de 1950.
• Construcţii cu pereţi structurali din zidărie de cărămidă cu planşee din beton armat, cu/sau
fără centuri din beton armat:
- zidărie portantă, în general de 1; 1 ½ sau 2 cărămizi grosime la pereţi de anvelopare şi
de 1 sau ½ cărămi grosime la pereţii de compartimentare;
- planşee din beton armat, turnate direct pe zidărie sau pe centuri din beton armat
(centuri pe zidurile de anvelopare, eventual şi pe cele de compartimentare);
notă: există şi construcţii, din această categorie, cu planşee mixte: din beton armat şi
din lemn (parţial).
- acoperiş cu şarpantă din lemn, beton armat sau metal;
- sunt caracteristice în general la construcţiile civile (de locuit, social-culturale,
administrative) cu număr redus de niveluri (P+1E/P+3E) sau la clădiri industriale,
realizate, de regulă înainte de 1960.
• Construcţii cu pereţi structurali din zidărie de cărărmidă şi stâlpi (sâmburi), grinzi
(centuri) şi planşee din beton armat:
- zidărie portantă, în general de 1 ½ sau 2 cărămizi, grosime la pereţii de anvelopare şi
de 1 sau ½ cărămizi grosime la pereţii de compartimentare;
- stâlpi(sâmburi), grinzi (centuri) şi planşee din beton armat;
- acoperiş cu şarpantă din lemn, beton armat sau metal sau acoperiş tip terasă;
13
- sunt caracteristice tuturor tipurilor funcţionale de clădiri (proiectate numai pentru
încărcări verticale) cu număr redus sau mare de niveluri (P+5E/P+8E) realizate de
regulă, înainte de 1940 (1950) sau la construcţii civile (şi industriale) cu număr redus
de niveluri (P+1E/P+3E), realizate după 1950, până ân prezent.
2.1.2.Construcţii cu stâlpi şi grinzi din beton armat:
• Construcţii cu stâlpi şi grinzi din beton armat, cu panouri de umplutură din zidărie de
cărămidă şi planşee din beton armat (proiectate numai pentru încărcări verticale), acoperiş
şarpantă din lemn sau acoperiş tip terasă, caracteristice tuturor tipurilor funcţionale de
clădiri (în special la locuinţe colective şi construcţii administrative), cu număr mare de
niveluri (P+5E/P+8E), realizate de regulă, înainte de 1940 – 1950).
2.1.3.Construcţii în cadre din beton armat şi construcţii cu pereţi structurali din beton
armat executaţi monolit sau prefabricat (panouri mari):
• Construcţii în cadre din beton armat şi construcţii cu pereţi structurali din beton armat
executate monolit sau prefabricat, cu planşee din beton armat cu acoperiş tip terasă sau cu
şarpantă din lemn, beton armat sau lemn, caracteristice tuturor tipurilor funcţionale de
clădiri, cu număr redus şi mare de niveluri, realizate de regulă după 1960.
2.1.4.Construcţii cu structură din metal:
• Construcţii cu structură din metal, cu planşee din beton armat sau metalice, cu acoperiş tip
terasă (plan sau cu pantă redusă) metalic sau din beton armat, caracteristice clădirilor
civile (administrative) cu număr mare de niveluri realizate după 1990 şi construcţiilor
industriale (vechi sau noi).
2.1.5.Construcţii speciale: NU fac obiectul aplicării prezentei reglementări
2.2.SISTEME DE REABILITARE LA ACOPERIŞURI CU PANTĂ ACCENTUATĂ
(>30%) CU ŞARPANTĂ ŞI POD ACCESIBIL, CIRCULABIL, SAU ACOPERIŞURI CU
PANTĂ REDUSĂ (<30%) CU POD NEACESIBIL, NECIRCULABIL:
2.2.1.Reamenajarea spaţiului existent la acoperişuri cu pantă accentuată, în configurare
de mansardă, fără intervenţii constructive majore, prin creerea de spaţii utile, ce implică
următoarele categorii de lucrări, funcţie de natura planşeului ultimului nivel (de sub pod):
14
a. Planşeu din lemn (construcţii de locuinţe individuale):
• desfacerea şi îndepărtarea pardoselii şi umpluturii (considerate cu rol termoizolant)
aflate între grinzişoarele/grinzile planşeului (cloţăraie, zgură, nisip, etc.);
• desfacerea şi îndepărtarea plafonului fals realizat din şipci sau stuf, rabiţate şi
tencuite/gletuite;
• constatarea stării funcţionale, de rezistenţă mecanică şi stabilitate a structurii
planşeului. Funcţie de stare, necesităţi, posibilităţile şi opţiunile beneficiarului, se
poate opta pentru una din următoarele soluţii de reabilitare a planşeului:
- consolidarea structurii planşeului, în sistemul existent de sprijinire/ancorare la
structura portantă de anvelopare şi compartimentare;
- desfacerea structurii planşeului şi realizarea unei noi structuri, în sistemul existent
de sprijinire/ancorare la structura portantă de anvelopare şi compartimentare;
- desfacerea structurii planşeului, realizarea unei centurări din beton armat pe
structura portantă de anvelopare şi pe structura portantă de compartimentare,
existente şi realizarea unei noi structuri uşoare de planşeu (din lemn, lemn cu
metal sau din metal) sau a unui planşeu nou din beton armat.
notă: toate aceste trei soluţii de reabilitare a planşeului se vor realiza în
concordanţă cu partiul de compartimentare/amenajare funcţională a
mansardei şi implicit cu realizarea nodului de circulaţie verticală şi a golului
aferent.
• realizarea pardoselii, plafonului şi umpluturii (termo-fono izolante) aferente structurii
planşeului, după caz;
• constatarea stării funcţionale, de rezistenţă mecanică şi stabilitate a structurii
acoperişului şi eventuala consolidare şi/sau reconfigurare interioară, locală, în
concordanţă cu partiul de compartimentare/amenajare funcţională a mansardei;
• reabilitarea învelitorii existente; funcţie de stare, necesităţi, posibilităţile şi opţiunile
beneficiarului, se poate opta pentru una din următoarele soluţii:
- menţinerea învelitorii existente, executarea golurilor şi montarea elementelor de
iluminare/ventilare şi a străpungerilor aferente instalaţiilor (coşuri de fum,
ventilaţii, etc.), refacerea racordurilor, repararea şi finisarea învelitorii;
15
- desfacerea învelitorii existente, repararea/refacerea suportului acesteia (astereală,
pane, rigle) şi realizarea unei învelitori noi, recomandabil din materiale uşoare
(contribuie la diminuarea încărcării construcţiei în cazul învelitorilor grele, din
ţigle, olane), cu elementele de iluminare/ventilare şi de instalaţii aferente.
notă: la ambele soluţii de reabilitare a învelitorii se pot prevedea elemente de
producere de energie neconvenţională (termică, electrică).
• realizarea izolaţiei termice montată sub structura de învelitoare în concordanţă cu
elementele de compartimentare;
• realizarea compartimentării/amenajării funcţionale, interioare, a plafonului, a
instalaţiilor necesare şi a finisajelor.
b. Planşeu din beton armat, elemente prefabricate din beton armat sau din elemente
ceramice (la construcţii de locuinţe individuale sau colective, civile şi industriale):
• constatarea stării funcţionale şi de rezistenţă mecanică şi stabilitate a structurii
planşeului;
• realizarea nodului de circulaţie verticală şi a golului aferent şi eventuala consolidare,
suprabetonare (şi armare) a planşeului existent;
• constatarea stării funcţionale, de rezistenţă şi stabilitate a structurii acoperişului şi
eventuala consolidare şi/sau reconfigurare interioară, locală, în concordanţă cu partiul
de compartimentare/amenajare funcţională a mansardei;
• reabilitarea învelitorii existente; funcţie de stare, necesităţi, posibilităţile şi opţiunile
beneficiarului, se poate opta pentru una din următoarele soluţii:
- menţinerea învelitorii existente, executarea golurilor şi montarea elementelor de
iluminare/ventilare şi a străpungerilor aferente instalaţiilor (coşuri de fum,
ventilaţii, etc.), refacerea racordurilor, repararea şi finisarea învelitorii;
- desfacerea învelitorii existente, repararea/refacerea suportului acesteia (astereală,
pane, rigle) şi realizarea unei învelitori noi, recomandabil din materiale uşoare
(contribuie la diminuarea încărcării construcţiei în cazul învelitorilor grele, din
ţigle, olane), cu elementele de iluminare/ventilare şi de instalaţii aferente.
notă: la ambele soluţii de reabilitare a învelitorii se pot prevedea elemente de
producere de energie neconvenţională (termică, electrică).
16
• realizarea izolaţiei montată sub structura de învelitoare în concordanţă cu elementele
de compartimentare;
• realizarea compartimentării/amenajării funcţionale, interioare, a plafonului, a
instalaţiilor necesare şi a finisajelor.
2.2.2. Reabilitarea acoperişurilor cu pantă accentuată şi/sau cu pantă redusă, cu
intervenţii constructive semnificative, prin creerea de spaţii utile şi/sau terase, implică următoarele
categorii şi faze de lucrări, funcţie de tipul de reabilitare şi sistem constructiv:
a. reconfigurarea acoperişului existent, cu pantă accentuată sau cu pantă redusă,
pentru creerea de spaţii utile, în etaj mansardat, la construcţii cu planşeul ultimului
nivel (de sub pod) din lemn, beton armat, elemente prefabricate din beton armat sau din
elemente ceramice (la construcţii de locuinţe individuale sau colective, civile şi
industriale), implică următoarele categorii de lucrări:
• desfacerea şi îndepărtarea învelitorii existente şi a structurii acoperişului (şarpantă);
notă:caz particular: liftarea ansamblului acoperişului (structură de acoperiş-şarpantă şi
învelitoare) şi repoziţionarea provizorie la cota stabilită, NUMAI în cazul în care
ansamblul de acoperiş este în bună stare şi permite acest mod de intervenţie,
fiind avantajos din punct de vedere tehnico-economic.
• reabilitarea/refacerea planşeului din lemn, conform celor enunţate la pct.2.2.1.a. sau
reabilitarea planşeului din beton armat, elemente prefabricate din beton armat sau din
elemente ceramice, conform celor enunţate la pct.2.2.1.b.;
• realizarea structurii anvelopei perimetrale şi de compartimentare în soluţia stabilită, pe
structura inferioară, suport, reconsiderată:
- zidărie portantă cu sau fără sâmburi din beton armat;
- structură în cadre din beton armat (sau cu profile metalice);
- structură spaţială din elemente din lemn fasonat sau stratificat.
notă:aceste soluţii necesită legături corespunzătoare, specifice, la centurile/grinzile
din beton armat (existente sau noi) şi la stâlpii/sâmburii din beton armat
(existenţi sau noi).
• Realizarea structurii portante de acoperiş (şarpantă, ferme), în soluţie uşoară (lemn sau
metal) şi asigurarea acesteia la structura verticală;
17
• Realizarea structurii de învelitoare (suport al învelitorii şi învelitoare), recomandabil în
soluţie uşoară;
• Realizarea închiderii perimetrale şi de compartimentare, inclusiv a sistemului de
termoizolare, a instalaţiilor necesare şi a finisajelor.
b. Reconfigurarea acoperişului existent, cu pantă accentuată sau cu pantă redusă, în
terase circulabile şi/sau plantate, pe întreaga suprafaţă construită sau parţial acestei
suprafeţe, cu planşeul ultimului nivel (de sub podul existent) din lemn, beton armat,
elemente prefabricate din beton armat sau din elemente ceramice (la construcţii de
locuinţe individuale sau colective, civile şi industriale), implică următoarele categorii de
lucrări:
• desfacerea şi îndepărtarea învelitorii existente şi a structurii acoperişului (şarpantă);
• reabilitarea/refacerea planşeului din lemn, conform celor enunţate la pct.2.2.1.a. sau
reabilitarea planşeului din beton armat, elemente prefabricate din beton armat sau din
elemente ceramice, conform celor enunţate la pct.2.2.1.b.;
notă:zonele ce vor fi supraconstruite, ce cuprind nodul vertical de circulaţie, accesul şi
eventual unele spaţii utile, se rezolvă ca mansardă sau etaj mansardat conform
celor enunţate la pct.2.2.1.a.; 2.2.1.b. sau 2.2.2.a.
- în cazul planşeelor din lemn, pardoseala suport va corespunde cerinţelor pentru
termohidroizolarea teraselor;
- în cazul planşeelor din beton armat, elementele prefabricate din beton armat, sau
elemente ceramice, poate fi necesară suprabetonarea cu sau fără pante.
• realizarea sistemului perimetral de protecţie (parapet, parapet cu balustradă, etc.)
corelat cu sistemul de preluare şi evacuare a apelor pluviale;
• realizarea structurii/structurilor funcţionale ale terasei:
- sistem de dirijare, preluare şi evacuare a apelor pluviale inclusiv evacuarea de
siguranţă-preaplin;
- structură termohidroizolantă, conform reglementărilor din domeniu, în vigoare;
- structură de asigurare a circulaţiei sau structură de creare a spaţiilor verzi.
• realizarea instalaţiilor necesare şi a finisajelor.
18
2.3.SISTEME DE REABILITARE LA ACOPERIŞURI – TERASĂ , AVÂND
PLANŞEUL SUPORT DIN BETON ARMAT SAU ELEMENTE PREFABRICATE
DIN BETON ARMAT:
2.3.1.Reabilitarea terasei existente, în configurare de terasă utilitară (terasă plantată
şi/sau terasă circulabilă, utilă), fără intervenţii constructive majore, implică următoarele
categorii de lucrări:
• constatarea stării funcţionale, de rezistenţă mecanică şi stabilitate a structurii planşeului;
• desfacerea şi îndepărtarea întregii structuri termohidroizolante şi de protecţie;
notă:se includ, după caz, parţial şi lucrări de realizare a nodului vertical de circulaţie şi
eventual a unor spaţii de acces şi utilitare, conform celor enunţate la pct.2.2.2.
• reabilitarea (repararea, refacerea, consolidarea), dacă este cazul a elementelor suport
(planşeu, atice, parapete, supraconstrucţii existente);
• refacerea structurii termohidroizolante, conform reglementărilor din domeniu, în vigoare;
• realizarea structurii de asigurare a circulaţiei şi/sau a structurii de creare a spaţiilor verzi;
• realizarea instalaţiilor necesare şi a finisajelor.
2.3.2.Reconfigurarea terasei existente, în spaţii utile (spaţii utile la nivel sau în sistem
duplex cu spaţiile aflate la nivelul inferior), la construcţii de locuinţe colective, civile şi
industriale, cu intervenţii constructive semnificative, prin creerea de mansarde sau etaje
mansardate, implică următoarele categorii de lucrări:
• constatarea stării funcţionale, de rezistenţă mecanică şi stabilitate a structurii planşeului;
• desfacerea şi îndepărtarea întregii structuri termohidroizolante şi de protecţie;
• desfacerea aticelor şi capetelor stâlpilor sau sâmburilor din b.a. (după caz);
• realizarea nodului/nodurilor de circulaţie verticală;
• reabilitarea (repararea, refacerea, consolidarea), dacă este cazul a elementelor suport
(planşeu, centuri, grinzi);
• realizarea structurii (uşoare) mansardei/etajului mansardat, a pereţilor de anvelopare şi de
compartimentare;
• realizarea acoperişului (învelitoare, izolaţie termică şi plafon inclusiv a sistemului de
colectare, dirijare şi evacuare a apelor pluviale);
• termoizolarea pereţilor de anvelopare şi realizarea instalaţiilor aferente;
• finisarea ansamblului nou construit.
19
3. PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA 3.1.CONDIŢII GENERALE
3.1.1.Documentaţia de execuţie de reabilitare utilitar-funcţională a acoperişurilor la clădirile
existente se va întocmi după parcurgerea următoarelor etape:
a. Temă-program cadru, privind intenţiile de reabilitare ale beneficiarului, întocmită de
către acesta;
b. Analiza temei program , completarea temei program şi însuşirea acesteia de către
beneficiar şi concepţie preliminară de realizare a obiectului reabilitării (proiect
preliminar);
c. Întocmirea şi depunerea solicitării de emitere Certificat de Urbanism pentru autorizarea
lucrărilor de construcţii (privind lucrări de reconstruire, consolidare, modificare,
extindere, reabilitare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente
acestora);
d. După obţinerea Certificatului de Urbanism care evidenţiază condiţiile de realizare a
obiectului reabilitării (CUT, regim maxim de înălţime admis), se vor elabora
următoarele expertizări tehnice:
- expertiză tehnică privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea – cerinţa A;
- expertizare/audit energetic.
e. Definitivarea temei program (detaliată) efectuată de către beneficiar (împreună cu
proiectantul), funcţie de condiţiile impuse de Certificatul de Urbanism;
f. Elaborarea documentaţiei de proiectare fază PT şi depunerea solicitării de emitere
Autorizaţie de Construire pentru domeniile solicitate în Certificat de Urbanism;
g. Elaborarea documentaţiei de proiectare în fază DE.
notă:
- funcţie de situaţie/necesităţi, pot interveni alte faze de proiectare: PUZ sau PUD,
studiu de prefazabilitate şi/sau de fezabilitate;
- în fazele de proiectare PT/DE se include obţinerea avizelor şi acordurilor specifice şi
a verificărilor tehnice, ce se impun.
20
3.1.2.La proiectarea sistemului de reabilitare funcţională se vor avea în vedere următoarele:
• definirea condiţiilor geoclimatice de situare (inclusiv zonarea seismică de calcul
conform Normativ P100-1995);
• perioada în care a fost proiectată şi executată construcţia;
• numărul de niveluri şi înălţimea totală a construcţiei;
• sistemul structural;
• clasa de importanţă a construcţiei;
• starea în care se află construcţia;
• interacţiunile posibile cu vecinătăţile;
• estimarea duratei de utilizare a construcţiei după data reabilitării.
3.1.3. Proiectarea propriuzisă a sistemului de reabilitare funcţională se va realiza în baza
următoarelor etape/aspecte:
• definirea/stabilirea cerinţelor funcţionale de ansamblu şi detaliu (partiu) împreună cu
sistemul de nod/noduri de circulaţie verticală şi de realizare a acoperişului privind
scurgerea, dirijarea, colectarea şi evacuarea apelor pluviale;
• elaborarea expertizării tehnice privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiei îb
baza următoarelor:
- calculul bilanţului de încărcări pozitive/negative, preconizate, asupra construcţiei;
- stabilirea sistemului constructiv, racordarea acestuia la structura existentă (după caz,
reabilitarea din punct de vedere al rezistenţei macanice şi stabilităţii a întregii
construcţii) şi dimensionările specifice.
• verificarea finală privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiei împreună cu
sistemul de reabilitare conceput;
• stabilirea soluţiei de reabilitare termică a construcţiei existente;
• stabilirea traseelor de instalaţii şi racordarea acestora la nodurile existente,
dimensionarea acestora (pluvial, apă, canalizare, termoficare sau centrală termică
proprie, energie electrică şi gaze).
21
3.2.CONDIŢII DE CALITATE CORESPUNZĂTOARE CERINŢELOR ESENŢIALE
3.2.1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate
Proiectare specifică cerinţei „rezistenţă mecanică şi stabilitate” trebuie să asigure condiţiile
tehnice de calitate, la acţiunile statice şi dinamice, ale căror efecte maxime sunt calculabile,
asupra sistemului de reabilitare preconizat şi a construcţiei în ansamblu:
- capacitatea de rezistenţă mecanică şi stabilitate;
- durabilitatea structurală;
- aptitudinea de utilizare-exploatare.
• Condiţiile tehnice de calitate se asigură, la proiectarea în fază PT, având la bază datele din
Expertiza Tehnică corelate cu prevederile din anteproiect şi proiect faza PT (arhitectură),
prin calcule şi detalii specifice cerinţei, conform următoarelor reglementări principale, de
bază:
- Eurocod 1 (acţiuni);
- Eurocod 2 (proiectarea structurilor din beton);
- Eurocod 3 (proiectarea structurilor din oţel);
- Eurocod 4 (proiectarea structurilor compozite – oţel/beton);
- Eurocod 5 (proiectarea structurilor din lemn);
- Eurocod 6 (proiectarea structurilor de zidărie);
- Eurocod 7 (proiectare geotehnică);
- Eurocod 8 (proiectarea structurilor pentru rezistenţă la cutremur);
- Reglementări tehnice în construcţii. P100-1992; P100-1/2006; NP055-2001;
NE019-2003; MP004-1998; CR1-1-3-2005; CRO-2005; CR 2-1-1.1-2005, NP082-2004;
ST043-2001; ST042-2002; NP093-2003; NP047-1997; CR6-2006; NP042-2000;
NE018-2003; GE009-1997; etc.
notă: În anexă sunt prezentate informaţii despre elemente privind încărcările date de
zăpadă şi vânt precum şi elemente privind bilanţul descărcărilor/încărcărilor
elementelor de construcţie prin sistemele de reabilitare la acoperişuri.
• Consideraţii de principiu privind sistemele de reabilitare (reamenajare şi reconfigurare)
referitoare la rezistenţa mecanică şi stabilitate:
- Expertizarea obligatorie a construcţiei existente, conform cerinţei;
22
- Încărcarea rezultată din sistemul preconizat va fi, de regulă, mai mică, egală sau
nesemnificativ mai mare decât încărcarea dată de elementele ce se desfac şi
îndepărtează. În acest context trebuie avute în vedere şi încărcările normate (la
momentul proiectării şi edificării construcţiei raportate la cele actuale, reglementate)
privind sarcinile utile, din zăpadă şi vânt.
În cazul în care bilanţul încărcărilor este pozitiv (încărcare suplimentară) se impune
verificarea specifică (static şi dinamic) şi după caz se vor impune măsurile de
consolidare necesare.
- Asigurarea sistemelor de prindere/ancorare a suprastructurii preconizate la structura
construcţiei existente;
- Conlucrarea stânsă între inginerii structurişti şi arhitecţi, începând cu faza de
anteproiect, pentru stabilirea soluţiilor cu încărcări minime (partiu cu compartimentare
rară, materiale de anvelopare şi compartimetare cât mai uşoare, conformarea
acoperişului şi învelitorii încât să nu reţină zăpada, etc.).
3.2.2. Securitate la incendiu
La proiectare trebuie să se asigure condiţiile tehnice de calitate privind rezistenţa,
comportarea şi reacţia la foc a sistemului (şi elementele componente) de reabilitare
preconizat şi corelarea acestora la construcţia existentă în ansamblu.
• Condiţiile tehnice se asigură la proiectarea în fază PT şi DE, în conformitate cu
prevederile următoarelor reglementări principale:
- P118-1999 „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor”;
- MP008-2000 „Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a
prevederilor normativului de siguranţă la foc P118-1999”;
- C58-1996 „Siguranţă la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor şi
produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii”;
- C300-1994 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora”;
- Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor
pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc – MTCT nr.1822 din 7
octombrie 2004;
23
- SR EN 13501-2:2004 „Clasificare la foc a produselor pentru construcţii şi a elementelor
de construcţie – Partea 2: rezistenţă la foc, excluzând instalaţiile de ventilare;
- Standarde specifice domeniului.
• Condiţii de principiu privind sistemele de reabilitare referitoare la securitatea la incendiu:
- La elaborarea proiectului în fază PT este necesară verificarea tehnică, eventual
expertizarea, conform cerinţei;
- Clasa de rezistenţă la foc a sistemului preconizat va fi, de regulă, mai mare sau cel puţin
egală cu cea a elementelor de construcţie existente;
- În cazul construcţiilor la care prin mansardarea sau edificarea unui etaj mansardat se
diminuează clasa de rezistenţă la foc la o încadrare inferioară celei existente, se poate
accepta numai cu respectarea condiţiilor prevăzute în normativul P118-1999 (sau
normativului similar ce-l va înlocui);
- În cazul în care, justificat, nu pot fi asigurate nivelurile minime admise prevăzute în
reglementările tehnice în vigoare, pentru toţi parametri cerinţei de securitate la incendiu,
se vor prevedea prin proiect măsuri compensatorii pentru realizarea unui nivel
corespunzător de protecţie împotriva incendiilor, conform reglementărilor în vigoare;
- În cazul în care se preconizează edificarea de mansarde sau etaje mansardate la locuinţe
colective cu 3 şi peste 3 niveluri (P+2E), spaţiile comune existente aflate peste ultimul
planşeu (cameră troliu de ascensor, uscătorii, etc.) vor fi izolate faţă de noua construcţie
cu pereţi rezistenţi la foc 180 min. iar golul/golurile comune de comunicare (casă scară)
se vor proteja cu elemente sau sisteme cu rezistenţa la foc de minim 30 minute;
- Mansardele sau etajele mansardate vor îndeplini condiţiile minime de siguranţă la foc
stipulate în tabelul 3 (actualizat, prezentat în anexă) din „Ghid privind reabilitarea
termică a blocurilor de locuinţe cu regim de înălţime până la P+9E, realizate după
proiecte tip, prin transformarea acoperişurilor tip terasă în acoperişuri înclinate, cu
amenajarea de poduri neâncălzite sau mansarde” – GP110-2004;
notă: prevederile stipulate în cap.3.2.2. „Securitate la incendiu” pot fi modificate în
conformitate cu prevederile ce vor fi enunţate în revizuirea normativului
P118-1999.
24
- Comportarea elementelor/produselor, expuse mediului se vor conforma prevederilor de
performanţă la foc din exterior (cu referire în special asupra membranelor hidroizolante
şi a celor în conformare „bardou”).
3.2.3. Igienă, sănătate şi mediu
La proiectare trebuie să se asigure condiţiile tehnice de calitate, privind igiena aerului şi
apei şi protecţai mediului, a sistemului de reabilitare preconizat şi după caz, posibilităţi sau
necesităţi, extinderea acestora şi la construcţia existentă;
• Condiţiile tehnice se asigură, la proiectarea în fază PT şi DE, în conformitate cu
prevederile următoarelor reglementări principale:
- NP008-1997 „Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii,
în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară”;
- prevederi stipulate în NP057-2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe”
şi NP064-2002 „Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit” pentru
mansarde şi etaje mansardate;
- C46-1986 „Instrucţiuni tehnice pentru prevenirea şi combaterea buretelui de casă la
materiale lemnoase folosite în construcţii;
- standarde privind calitatea aerului şi apei.
• Condiţii de principiu privind sistemele de reabilitare referitoare la igienă, sănătate şi
mediu:
- Prevederea sistemelor de anvelopare optime care să asigure protecţie faţă de agenţii
exteriori de mediu şi de funcţionalitate higrotermică;
- Asigurarea modului şi nivelului corespunzător de realizare a ventilaţiei naturale şi
funcţie de necesităţi/posibilităţi a ventilaţiei forţate;
- Asigurarea prizei de aer şi ventilaţiei, corespunzătoare, aferente instalaţiilor centralelor
individuale (de apartament) alimentate cu gaze naturale;
- Prevederea, funcţie de posibilităţi, a sistemelor şi instalaţiilor de preparare a apei calde
cu energie solară;
- Prevederea, funcţie de posibilităţi a suprafeţelor plantate (acoperişuri verzi);
- Preconizarea materialelor de construcţie şi finisaje ecologice care să nu producă noxe în
utilizare.
25
3.2.4. Siguranţă în exploatare
La proiectare trebuie să se asigure condiţiile tehnice de calitate privind siguranţa în utilizare
şi siguranţa la circulaţie a sistemului de reabilitare preconizat.
• Condiţiile tehnice se asigură, la proiectarea în faza PT şi DE, în conformitate cu
prevederile următoarelor reglementări principale:
- NP068-2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al
cerinţei de siguranţă în exploatare”;
- GT059-2003 „Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitate conform
Legii nr.10/1995, privind calitatea în construcţii, pentru instalaţiile electrice din clădiri”;
- GT060-2003 „Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitate conform
Legii nr.10/1995, privind calitatea în construcţii, pentru instalaţiile de încălzire
centrală”;
- GT063-2004 „Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitate conform
Legii nr.10/1995, privind calitatea în construcţii, pentru instalaţii sanitare din clădiri”;
- I20-2000 „Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului”;
- Standarde specifice domeniului.
• Condiţii de principiu privind sistemele de reabilitare referitoare la siguranţă în exploatare:
- Prevederi stipulate în NP057-2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe”
şi NP064-2002 „Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădirile de locuit”, pentru
mansarde şi etaje mansardate.
• Pentru acoperişurile mansardate sau cu etaje mansardate circulaţia verticală se va concepe
şi realiza, astfel:
- Casă scară şi scară comună (pentru mai mulţi utilizatori, diferiţi) vor fi dimensionate şi
conformate identic cu cele din clădirea existentă; spre deosebire de scara existentă, noul
tronson de scară poate fi prevăzut din materiale uşoare (lemn, metal, compozite).
Accesul pe acoperiş se va prevedea din nodul comun de circulaţie verticală, pe scară
pliabilă, prin chepeng asigurat, eventual chepeng tip trapomat (pentru evacuarea fumului
în caz de incendiu). În acest caz nu este justificată prevederea prelungirii ascensorului
existent ci, după posibilităţi, în cazul clădirilor fără ascensor, cu casa scării adiacentă la
faţadă (palier intermediar şi spaţiu de uscare a rufelor) se poate prevedea un ascensor
exterior (cu modificări structurale şi costuri importante).
26
- Scară cu utilizare individuală, în concepţie de partiu duplex, după posibilităţi în una sau
două rampe sau scară balansată, uşoară (prefabricată); accesul pe acoperiş se va
prevedea din nodul comun de circulaţie verticală, prin tub cu dimensiunile minime de
100×100 cm prevăzut cu scară verticală şi chepeng tip trapomat (pentru evacuarea
fumului în caz de incensiu) la partea superioară.
• Pentru acoperişurile-terasă circulabile, utilitare (semimansardate, pentru acces) circulaţia
verticală se va concepe şi realiza în sistemul prezentat anterior, casă scară şi scară
comună; accesul pe acoperiş se va prevedea din exterior (de pe terasă) prin scară verticală
fixată pe perete.
3.2.5. Protecţie împotriva zgomotului
La proiectare trebuie să se asigure condiţiile tehnice de calitate privind izolarea la zgomot
aerian şi la zgomot de impact a sistemului de reabilitare preconizat şi corelarea acestuia la
construcţia existentă.
• Condiţiile tehnice se asigură, la proiectare în faza PT şi DE, în conformitate cu prevederile
următoarelor reglementări principale:
- prevederi stipulate în NP57-2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe”
şi NP064-2002 „Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit”, pentru
mansarde şi etaje mansardate;
- NP014-1996 „Normativ pentru proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a
tratamentelor acustice în clădiri inclusiv instalaţii”;
- GP0001-1996 „Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din
punct de vedere acustic”;
- P122-1989 „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri
civile, social-culturale şi tehnico-administrative”;
- C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a
tratamentelor acustice în clădiri”;
- Standarde specifice domeniului.
• Condiţii de principiu privind sistemele de reabilitare, referitoare la protecţia împotriva
zgomotului:
- Realizarea protecţiei la zgomot aerian I'a.nec. a elementelor de construcţie:
27
o pereţi interiori între spaţii utile (apartamente): ≥ 51,0 dB;
o pereţi exteriori: ≥ 36,0 dB;
o pereţi interiori (în cadrul aceleaşi unităţi funcţionale de locuit): ≥ 32,0 dB;
o planşee/acoperiş spre exterior: ≥ 51,0 dB;
o planşee inferioare (în cadrul aceleaşi unităţi funcţionale sau de locuit – tip duplex):
≥ 32,0 dB.
- Realizarea protecţieie la zgomot de impact I'i.nec. a planşeelor:
o planşee inferioare, între spaţii utile: ≥ 59,0 dB.
3.2.6. Economie de energie şi izolare termică
La proiectare trebuie să se asigure condiţiile tehnice de calitate privind protecţia termică,
economia de energie şi de izolare hidrofugă a sistemului de reabilitare preconizat dar şi
corelarea la construcţia existentă în ansamblu.
• Condiţiile tehnice se asigură, la proiectarea în fază anteproiect, PT şi DE, în conformitate
cu prevederile următoarelor reglementări principale, privind economia de energie şi
izolare termică:
- Prevederi stipulate în NP57-2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe”
şi NP064-2002 „Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit”, pentru
mansarde şi etaje mansardate cu funcţii;
- C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la
clădiri”;
- C107-2005 „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale
clădirilor”;
- GP058-2000 „Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de
locuit”;
- C107/6-2002 „Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin
elementele de construcţie”;
- C107/7-2002 „Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de
închidere ale clădirilor”;
- GT039-2002 „Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unităţile
funcţionale ale clădirilor existente;
28
- GT040-2002 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de
construcţie la clădiri existente, în vederea reabilitării termice”.
• Condiţii tehnice complementare, privind izolarea hidrofugă la acoperişurile şi învelitorile
clădirilor, în conformitate cu prevederile următoarelor reglementări principale:
- NP040-2002 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la
clădiri”;
- GP064-2002 „Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea elementelor de
construcţie hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice”;
- GP114-2006 „Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS”;
- NP121 „Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor
clădirilor”;
- GP065-2001 „Ghid privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a
hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton”;
- NP069-2002 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilor
acoperişurilor în pantă la clădiri”.
• Condiţii de principiu privind elementele constructive corespunzătoare sistemelor de
reabilitare funcţională care să răspundă condiţiilor tehnice privind economia de energie şi
izolare termică, precum şi la izolare hidrofugă:
- Prevederea de instalaţii de producere de energie neconveţională şi posibilitatea montării
acestora pe elementele de construcţii (panouri fotovoltaice, panouri solare de producere
a apei calde menajere, etc.);
- Izolaţia termică va fi eficientă (rezistenţa termică prevăzută >R'min.), continuă (soluţii de
detaliu care să elimine punţile termice) şi în acord cu sistemul de termoizolare al clădirii
existente;
- Elementele de vitrare vor fi prevăzute cu tocuri/cercevele cu minim 5 camere de aer iar
vitrajul cu 3 geamuri. În acest context se vor putea prevedea, funcţie de
necesităţi/posibilităţi, elemente de vitrare „inteligente” prevăzute cu clapete, inclusiv
sistemele de senzori, comandă şi acţionare aferenţi, pentru ventilare, menţinerea
umidităţii constante, etc.;
29
- Pereţii exteriori, în cazul etajelor mansardate, pot fi din zidărie uşoară (termoizolantă),
termoizolată în soluţia adoptată la pereţii construcţiei existente sau în sistem uşor de
perete termoizolat ventilat sau neventilat;
- Acoperişul în pantă va fi prevăzut cu termoizolaţie la interior (inclusiv barieră contra
vaporilor şi folie de protecţie- anticondens sub învelitoare);
- Acoperişurile tip terasă vor fi prevăzute cu structură termohidroizolantă adecvată
funcţionalităţii de terasă circulabilă şi/sau terasă plantată-verde;
- Izolaţia hidrofugă, la acoperişurile terasă, va fi de tip bistrat, prevăzută cu membrană
hidroizolantă superioară de tip antirădăcini la terasele circulabile şi cu ambele
membrane hidroizolante de tip antirădăcini la terasele plantate-verzi;
- La acoperişurile în pantă, în special la cele cu pantă redusă, din considerente de
etanşeitate şi de racordare la receptoarele pluviale interioare, este recomandabil să se
prevadă învelitoare cu membrane hidroizolante bituminoase, cu ultimul strat
hidroizolant, autoprotejat.
3.3.CONDIŢII PARTICULARE PRIVIND PROIECTAREA PENTRU SISTEMELE DE
REABILITARE PREVĂZUTE
Prevederi ce trebuie avute în vedere la proiectare:
3.3.1.Reabilitarea acoperişurilor cu pantă accentuată, în configurare cu mansardă, fără
intervenţii constructive majore (sisteme de reabilitare enunţate la pct.2.2.1.a. şi 2.2.1.b.):
• Planşeu din lemn:
- Protecţia biocidă (antiputrezire) a capetelor grinzilor în zonele de încastrare;
- Protecţia biocidă şi ignifugarea elementelor structurale din lemn (grinzi, grinzişoare);
clasa de combustibilitate B;
- Tavan (clasa de combustibilitate B) din plăci din gips-carton de minim 12 mm grosime,
peste care se prevede protecţia din vată minerală (minim 60 kg/m3 şi minim 12 cm
grosime) pozate pe o folie cu rol de barieră vapori; inclusiv prevederea traseelor instalaţiei
electrice;
- Duşumea oarbă ignifugată (clasa de combustibilitate B).
• Planşeu din beton armat:
- Refacerea instalaţiei electrice înglobate sau pozate pe planşeu;
30
- Prevederea pe planşeul (eventual consolidat, suprabetonat), după caz, a unui strat
termoizolant (PEX, PUR, PIR) sau a unei membrane de atenuare a zgomotului de impact,
sub pardoseală.
• Nod de circulaţie verticală:
- Prevedrea scării de acces, dimensionată corespunzător fluxului şi posibilităţilor
individuale de circulaţie, recomandabil concepută în sistem uşor; pentru construcţiile cu
funcţionalitate colectivă (locuinţe colective, birouri, etc.) se va menţine continuitatea,
conformarea şi dimensionarea scărilor inferioare nivelului;
- Nodurile de circulaţie verticală, cu fucţionalitate colectivă, vor fi anvelopate şi dotate cu
elemente specifice (trape desfumare, hidranţi, etc.) în conformitate cu reglementările
privind siguranţa la incendiu.
• Acopeiş existent, menţinut:
Premiza conceptuală de menţinerea conformării şi gabaritelor existente:
- Protecţia biocidă şi ignifugarea elementelor structurale din lemn a acoperişului (popi,
grinzi, căpriori, astereală, rigle, etc.) si după caz, protecţia anticorozivă a elementelor
metalice (la structurile din metal, beton armat-metal, beton armat-lemn);
- Prevederea elementelor de iluminare, ventilare, acces, etc., prevăzute în planul învelitorii;
- Repararea, înlocuirea învelitorii şi prevederea foliei anticondens;
- Prevederea termoizolaţiei între şi pe intradosul elementelor structurale aferente
acoperişului, din vată minerală (minim 60 kg/m3 şi minim 12 cm grosime; recomandabil
minim 15 cm grosime) acoperite cu o folie cu rol de barieră contra vaporilor precum şi a
plafonului.
notă: detalierea conceptuală de preluare, dirijare şi evacuare a apelor pluviale este
prezentată la pct.3.3.2.
3.3.2.Reabilitarea acoperişurilor, cu pantă accentuată sau cu pantă redusă, în configurare de
etaj mansardat, cu intervenţii constructive majore (sistem de reabilitare enunţat la
pct.2.2.2.a.):
• Planşeu din lemn (idem, pct.3.3.1.);
• Planşeu din beton armat (idem, pct.3.3.1.);
• Nod de circulaţie verticală (idem, pct.3.3.1.);
31
• Anvelopă perimetrală (funcţie de nivelul de rezistenţă mecanică şi stabilitate a construcţiei
existente:
- Zidărie portantă, cu sau fără sâmburi din beton armat şi centuri/grinzi din beton armat, în
planul anvelopei perimetrale existente, cu sau fără placare termoizolantă (se poate
prevedea termoizolare interioară);
- Pereţi exteriori uşori în diverse soluţii conceptuale, ventilaţi sau nu, cu elemente portante
de susţinere a pereţilor şi acoperişului (clasa de combustibilitate B).
• Acoperiş existent, menţinut şi liftat:
- Constituie obiectul unei documentaţii specifice privind desfacerea ansamblului de pe
elementele suport, ancorarea şi asigurarea, liftarea la cota stabilită, poziţionarea provizorie
şi după executarea elementelor verticale la cota finală, repoziţionarea şi fixarea definitivă.
Modul de reabilitare propriu acoperişului este cel enunţat la pct.2.2.1.a. şi 2.2.1.b. Şi în
acest caz se impun măsurile de securitate/siguranţă prezentate la punctul următor (acoperiş
nou).
• Acoperiş nou – măsuri privind securitatea/siguranţa:
- La clădirile situate adiacent circulaţiei publice (alei, carosabile, pietonale), învelitorile, cu
pantă spre circulaţia publică, se recomandă a fi de tip uşor (tablă plană, plăci profilate sau
profilat-amprentate din tablă sau din alete materiale, elemente bitumate tip bardou,
membrane bitumate), cu elementele anexe şi accesorii ancorate/fixate întărit, în sistem
supraasigurat;
notă: în cazul învelitorilor cu elemente grele (ţigle, olane) acestea vor fi ancorate/fixate în
sistem upraasigurat cu elemente (agrafe, sârmă, şuruburi, etc.) necorozive (inox).
- La clădirile situate adiacent circulaţiei publice, elemenetele de preluare, dirijare şi
evacuare a apelor pluviale (jgheaburi, burlane) se vor prevedea numai la clădiri cu maxim
5 niveluri (P+4E), în următoarele condiţii:
o la clădiri cu maxim 2 niveluri (P+1E) se vor prevedea sisteme de jgheaburi/burlane,
uzuale, tipizate, cu condiţia montării în acestea a unor sisteme automate de încălzire
(alimentate cu curent de joasă tensiune), pentru a împiedica formarea gheţii;
o la clădirile cu maxim 5 niveluri (P+4E) se vor prevedea sisteme de jgheaburi tip
şenou, din tablă de minim 1,5 mm grosime (zincată şi/sau protejată anticoroziv), cu
deschiderea de minim 30 cm şi înălţimea de minim 20 cm, cu rebordul exterior mai
32
înalt decât intersecţia cu planul învelitorii cu minim 15 cm şi dotate cu garguie de
preaplin şi cu sisteme automate de încălzire (inclusiv în burlane);
o versanţii vor fi prevăzuţi obligatoriu cu elemente împotriva alunecării şi de
tăiere/disipare a gheţii/zăpezii.
- La clădirile, cu maxim 5 niveluri (P+4E), care sunt retrase faţă de circulaţia publică
(înconjurate de spaţii verzi, fără accesibilitate publică) se pot utiliza sisteme de
jgheaburi/burlane, uzuale tipizate; totuşi pentru o funcţionare îndelungată (fără deteriorări)
se pot prevedea sisteme automate de încălzire;
- La clădirile mai înalte de 5 niveluri (P+4E) se pot prevedea elemente de preluare şi
dirijare a apelor tip şenou, prevăzute cu sisteme automate de încălzire, montate în
interiorul perimetrului construit (fără posibilitate de deversare curentă spre exterior,
eventual cu sisteme de preaplin şi garguie) cu legătură etanşă la receptoarele pluviale
existente;
- La clădirile mai înalte de 5 niveluri (P+4E) se pot prevedea acoperişuri cu pantă spre
interiorul perimetrului edificat, cu preluarea apelor în bazine de colectare, legate direct şi
etanş la receptoarele pluviale existente (prevăzute cu sisteme automate de încălzire);
notă: se impune verificarea a etanşeităţii şi capacităţii de preluare a apelor pluviale a
coloanelor pluviale de scurgere.
- La toate tipurile de acoperişuri, nou concepute, se vor prevedea elemente de acces şi
elemente de siguranţă la circulaţia ocazională pe acoperiş (podine, scări în lungul pantei,
elemente pentru fixarea corzilor de asigurare, etc.);
- Toate tipurile de acoperiş vor fi prevăzute cu sisteme paratrăsnet.
3.3.3.Reconfigurarea acoperişului existent, cu pantă accentuată sau cu pantă redusă, în terase
circulabile şi/sau plantate (sistem de reabilitare enunţat la pct.2.2.2.b.):
• Planşeu din lemn şi planşeu din beton armat:
- Se poate prevedea pantă Ø (plan, orizontal) la terasele circulabile şi/sau plantate, fără
condiţii dimensionate, cu condiţia ca terasele circulabile să fie prevăzute cu dale sau
elemente de pardoseală pentru exterior, montate pe elemente suport-distanţier, reglabile
(pentru a nu se produce stagnări de apă pe suprafaţa circulabilă);
notă:
- se permit stagnări de apă pe suprafaţa hidroizolată;
33
- la planşeele din lemn, joantele dintre elementele de planşeu vor fi întărite cu ştraif
din membrană hidroizolată de 3 mm grosime şi 10 cm lăţime, lipită pe ½ din lăţime.
- Structura hidroizolantă va fi bistrat, cu membrane de minim 4 mm grosime, minim dublu
armate, aplicate în totală aderenţă între ele. Membranele vor fi caracterizate prin nivelurile
de performanţă prevăzute în NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi
exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri”. Membrana superioară va fi rezistentă la foc
exterior pentru terasele circulabile şi de tip antirădăcini la terasele plantate iar membrana
inferioară va fi tip antirădăcini la ambele tipuri de terase;
- Structura hidroizolantă poate fi lipită continuu, discontinuu (în benzi) sau nelipită pe
suport (planşeu din lemn cu termoizolaţie interioară sau pe structură termoizolantă
prevăzută pe planşeu;
- Nu se recomandă prevederea structurii termohidroizolante cu termoizolaţie ranversată.
• Planşeu din lemn:
- Planşeul din lemn poate fi prevăzut cu pantă Ø (plan) sau cu pantă, în una sau două pante
(≤ 2% prin prevederea grinzilor sau grinzişoarelor înclinate conform pantei preconizate);
- Peste grinzişoarele distanţate la 35÷50 cm se vor prevedea elementele de închidere a
planşeului cu panouri aglomerate din lemn (grosimea acestora, respectiv caracteristicile
fizico-mecanice, vor dimensiona distanţa dintre grinzişoarele suport), tratate biocid şi
ignifugate;
- Structura termoizolantă (din plăci PEX sau PUR de minim 12 cm grosime, sau PIR de
minim 10 cm grosime), poate fi prevăzută la exteriorul plăcilor de închidere a planşeului,
pozată pe acesta (lipit continuu, discontinuu sau flotantă) prin intercalarea unei membrane
(bituminoase de 2,0-2,5 mm grosime) cu rol de barieră contra vaporilor;
- Structura termoizolantă (din vată minerală de minim 15 cm grosime) poate fi prevăzută la
interiorul planşeului, între elementele de susţinere (grinzi, grinzişoare) peste plafonul fals
şi folia cu rol de barieră contra vaporilor;
notă: structura termoizolantă poate fi mixtă, la interiorul şi la exteriorul planşeului, în
minim grosimile însumate, echivalente.
- Structură hidroizolantă bistrat conform punctului anterior (planşeu din lemn şi din beton
armat);
34
- Strat de circulaţie şi uzură din dale sau elemente de pardoseală pentru exterior montate pe
elemente suport-distanţier reglabile (pe suport în pantă sau cu pantă Ø) aplicate direct pe
structura hidroizolantă;
- Strat de circulaţie şi uzură din dale pozate în pat de nisip pe strat din geotextil sau dale
lipite direct pe hidroizolaţia asperizată (terase cu circulaţie privată), pe suport în pantă.
• Planşeu din beton:
- Planşeul din beton existent cu pantă Ø (plan) sau cu pantă (≤ 2%, prin prevederea unei
şape/beton de pantă) se aplică structura termohidroizolantă conform punctelor anterioare
(palnşeu din lemn şi planşeu din beton armat şi planşeu din lemn);
- Stratul de circulaţie şi uzură conform punctului anterior (planşeu din lemn) sau din dale
pozate pe şapă suport şi de protecţie a hidroizolaţiei, turnată pe strat din geotextil.
• Terase plantate:
- Stratul de circulaţie şi uzură la planşeu din lemn şi la planşeu din beton va fi înlocuit la
terasele plantate cu următoarea structură aplicată pe structura termohidroizolantă:
o strat de protecţie din geotextil (facultativ);
o strat drenant din elemente uşoare, amprentate, perforate (din materiale polimerice
semirigide tip foi sau din materiale polimerice expandate) sau pietriş ciuruit, spălat;
o strat filtrant din împâslituri polimerice aplicate în unul sau două straturi suprapuse;
o pământ vegetal în diferite amestecuri (turbă, perlit, etc.).
3.3.4.Reabilitarea acoperişurilor-terasă existente în configurare de terasă plantată şi/sau
circulabilă, utilă, fără intervenţii majore:
Acest tip de reabilitare constituie practic o reabilitare a structurii termohidroizolante a
teraselor, conform reglementărilor specifice, în vigoare şi a prevederilor enunţate la pct.3.3.3.
• Pentru siguranţa în utilizare se vor prevedea parapeţi înălţaţi (faţă de aticele sau parapeţii
existenţi) şi după caz, ecrane perimetrale de protecţie din panouri uşoare din materiale
translucide sau transparente (sticlă călită-securizată, panouri polimerice) sau din elemente
traforate.
35
3.3.5.Reconfigurarea acoperişurilor-terasă existente în configurare de mansarde sau etaje
mansardate
Acest tip de reabilitare corespunde practic tipului de reabilitare conforme prevederilor
enunţate la pct.3.3.2. – Acoperiş nou, pentru etaje mansardate dar identic şi pentru acoperişuri
la mansarde.
36
4. PRINCIPII PRIVIND EXECUŢIA 4.1. CONDIŢII GENERALE
• Lucrările de reabilitare utilitar-funcţională trebuie să se desfăşoare în condiţii facile, pentru
asigurarea calităţii execuţiei şi în utilizare, prin respectarea reglementărilor tehnice în
vigoare;
• Lucrările se vor executa de către firme autorizate, cu personal calificat şi specializat pe
domenii ale execuţiei;
• Executantul (antreprenorul general) va elabora, în baza documentaţiei de execuţie în faza
PT şi DE, o documentaţie tehnologică de execuţie pe domenii specializate, evidenţiate în
graficul de eşalonare al execuţiei, precum şi documentaţia privind organizarea de şantier şi a
măsurilor de protecţie a construcţiei şi împrejurimilor acesteia;
• Înaintea începerii lucrărilor executantul va solicita proiectantului, după caz, prelucrarea
documentaţiei de execuţie şi eventual elucidarea unor aspecte neconcordante faţă de situaţia
din teren;
• Executantul (antreprenorul general) va prelua frontal de lucru în baza unui proces verbal, în
baza prevederilor reglementărilor în vigoare;
• Executanţii, pe domenii de specializare, vor prelua fronturile aferente de lucru în baza
proceselor verbale;
• Executantul (antreprenorul general) şi executanţii lucrărilor specializate, împreună cu
dirigintele de şantier, responsabilul tehnic cu execuţia şi după caz, cu proiectantul, vor
întocmi procesele verbale, pe faze de execuţie, în special pentru lucrări ascunse. În unele
cazuri se pot cere şi opera sondaje de verificare ce vor fi imediat remediate;
• La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării, în baza documentaţiei
elaborate pe parcursul lucrărilor (procese verbale de preluare front lucru, procese verbale de
execuţie pe faze de lucrări şi pentru lucrări ascunse, dispoziţii de şantier, etc.), a
constatărilor şi verificărilor elaborate de o comisie formată din executant, proiectant şi
beneficiar. Unde este cazul, în limita posibilităţilor, pe terase, se vor face probări a
eşanteităţii prin inundare pe timp limitat (72 ore).
37
4.2. CONDIŢII PARTICULARE
4.2.1.Condiţii particulare privind execuţia sistemelor de reabilitare:
• Lucrările (în special cele aflate la o înălţime mai mare de 6 m) se vor desfăşura în condiţii
normale, adecvate lucrărilor, fără vânturi puternice, ploaie sau ninsoare, la temperaturi
pozitive, conform prevederilor tehnologice (în general ≥+2ºC);
• În cazul lucrărilor ce se vor desfăşura fără dezafectarea temporară a funcţionalităţii clădirii
existente, se vor lua măsurile necesare de protecţie şi siguranţă a utilizatorilor: protecţia
împotriva intemperiilor previzibile a spaţiilor interioare, protecţia căilor de acces şi după
caz, a perimetrului circulabil al construcţiei, protecţia împotriva intemperiilor a nivelului
decopertat, etc.;
• La întreruperea lucrărilor pe timp limitat sau mai îndelungat /weekend, sărbători legale, etc.)
se vor lua măsurile de protecţie a construcţiei (spaţii inferioare, zone decopertate, materiale
perisabile, etc.) şi a lucrărilor de execuţie în desfăşurare;
• Depozitarea elementelor şi materialelor grele se va face pe suprafeţe asigurate din punct de
vedere al capacităţii portante şi în general se vor depozita dispersat (nu în sarcini
concentrate;)
• La depozitare, pe durate mai lungi sau mai scurte de timp, materialele perisabile la umezire
(ciment, elemente din lemn, plăci gips-carton, vată minerală, etc.) vor fi permanent protejate
împotriva apei, asigurându-se totodată ventilaţia, pentru a se preveni condensul (condens
sub prelată).
4.2.2.Condiţii privind protecţia şi igiena muncii:
- Se vor respecta prevederile din „Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii” – conform Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993;
- Se vor respecta prevederile specifice prevăzute şi prelucrate la deschiderea punctului de
lucru;
- Se vor asigura căile de acces orizontale, verticale a golurilor şi a zonelor de lucru,
împotriva accidentelor, căderilor de la înălţime, etc.;
- Se vor utiliza numai scule, unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare;
- Se vor respecta condiţiile privind lucrul la înălţime (şi în apropierea golurilor) iar
lucrătorii vor fi atestaţi medical periodic „apt pentru lucrul la înălţime”;
38
- Se vor respecta condiţiile de siguranţă la execuţia şi utilizarea schelelor precum şi a
prevederilor din „Ghid de alegere optimă a schelelor fixe şi mobile pentru executarea
lucrărilor de finisaj în vederea asigurării cerinţelor de calitate a execuţiei în construcţii” –
GE 015-1997;
- Se vor respecta prevederile specifice privind lucrul cu şi în apropierea mijloacelor
mecanice de ridicat;
- Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea materialelor demolate şi deşeurilor
de la înălţime;
- Dispozitivele, utilajele, uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin
conductori continui (fără înădituri) asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate,
împământate.
4.2.3. Condiţii privind securitate la incendiu:
- Se vor respecta prevederile reglementărilor în vigoare prezentate pa pct.3.2.2. (Securitate
la incendiu) şi în special a „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata
executării lucrărilror de construcţii şi instalaţii aferente acestora” – C300-1984;
- Se vor lua măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la lucrările ce
utilizează foc deschis (hidroizolaţii) precum şi în apropierea zonelor în care se lucrează
şi/sau depozitează materiale inflamabile (membrane bituminoase, lemn, solvenţi, etc.);
- Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri, prize,
conductori, etc.).
4.3. CONDIŢII PRIVIND DESFĂŞURAREA EXECUŢIEI
4.3.1.Condiţii privind pregătirea lucrărilor:
• Întocmirea documentaţiei privind organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică:
- Asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier;
- Protecţia utilizatorilor privind spaţiile de acces în clădire şi a spaţiilor perimetrale de
circulaţie (chiar ocazională);
- Protecţia (în acord cu utilizatorii), după caz, a faţadelor şi în special a suprafeţelor vitrate,
inclusiv logii şi balcoane;
- Asigurarea accesului în zona de lucru, funcţie de specificul construcţiei, în acord cu
utilizatorii (în special în cazul utilizării nodului comun de circulaţie verticală);
39
- Asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică (în acord cu utilizatorii);
- Stabilirea programului de lucru şi a graficului de eşalonare a lucrărilor (cu evidenţierea
fazelor şi timpului aferent pentru lucrările ce pot afecta utilizatorii) şi comunicarea
acestora. Graficul de eşalonare a lucrărilor se va întocmi astfel încât timpul în care
construcţia existentă şi implicit utilizatorii sunt vulnerabili faţă de intemperii care pot
produce infiltraţii, să fie cât mai scurt.
4.3.2.Condiţii privind preluarea frontului de lucru şi desfăşurarea lucrărilor (se referă în
general la lucrări de amploare ca desfăşurare, valoare şi număr de lucrători):
• Condiţii privind preluarea frontului de lucru:
- Informarea utilizatorilor asupra implicaţiilor privind preluarea frontului de lucru şi de
începere a lucrărilor (eliberarea spaţiilor în cazul podurilor şi mansardelor, dezafectarea
temporară a canalelor de ventilaţie, etc.);
- Preluarea frontului de lucru se va realiza pe faze de execuţie şi pe faze de lucrări în
specificuri (categorii) diferite (în cazul subantreprizelor specializate) sau numai pe faze de
lucrări (în cazul antreprizelor complexe), cu condiţia de a nu se suprapune lucrări cu
specificuri diferite;
- Preluarea frontului de lucru pe faze de lucrări se va face în baza unui proces verbal de
predare-primire front lucru precedat de proces verbal de executare a lucrării predate şi/sau,
după caz, de proces verbal de lucrări ascunse (după caz).
• Condiţii privind desfăşurarea lucrărilor:
- Desfăşurarea lucrărilor se va face în baza graficului de eşalonare a lucrărilor;
- Timpul prevăzut dintre lucrările privind desfacerea şi îndepărtarea acoperişului sau a
structurii hidroizolante existente, până la executarea unui sistem provizoriu de protecţie
(acoperire) sau a sistemului definitiv prevăzut, să fie cât mai scurt şi pe cât posibil, să nu
cuprindă (sau să cuprindă cât mai puţine) zile nelucrătoare.
4.3.3.Controlul calităţii lucrărilor:
• Controlul calităţii lucrărilor se va face în baza prevederilor caietului de sarcini elaborat în
cadrul documentaţiei de execuţie sau a condiţiilor enunţate în documentaţia de execuţie;
• Controlul lucrărilor se va face pe faze determinante şi pentru categoriile de lucrări ascunse,
precum şi la terminarea lucrărilor, la predarea acestora către beneficiar (investitor);
40
• Controlul lucrărilor se va evidenţia în procesele verbale ale fazelor de lucrări determinante
şi la terminarea lucrărilor şi se vor anexa în Cartea Tehnică a construcţiei, astfel:
- Controlul/verificările pe parcursul lucrărilor cuprind:
o calitatea frontului de lucru (suporturi);
o calitatea materialelor puse în operă;
o poziţionarea şi fixarea elementelor structurale, pieselor înglobate, de trecere, a
elementelor de străpungere, etc.;
o calitatea execuţiei pe faze şi etape de lucru.
- Rectificări:
o Rectificări locale, unde este cazul, pe etape de lucru;
o în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor efectua rectificări privind
eventualele defecţiuni/deficienţe locale şi de finisare.
- Verificare finală:
o verificarea de suprafaţă efectuată vizual şi prin tatonare şi calitatea finisajelor, eventual
verificarea structurală prin sondaje sau carotare şi analize de laborator;
o verificarea documentelor de calitate (procese verbale) efectuate pe parcursul lucrărilor;
o pentru terasele hidroizolate verificarea etanşeităţii prin proba de inundare cu apă timp de
minim 72 ore (fără a se depăşi capacitatea portantă a construcţiei).
- Verificări periodice:
o verificări periodice se vor efectua conform unei metodologii stabilite de către beneficiar
şi proiectant (şi eventual cu participarea şi/sau înştiinţarea executantului), la intervale de
2÷5 ani (pe ansamblu şi pe categorii de lucrări). La verificările periodice se va urmări
modul de utilizare a construcţiei/părţilor de construcţie, în sensul respectării condiţiilor-
cadru stabilite; orice intervenţii asupra acestora se vor realiza numai cu acordul
proiectantului.
4.4. PRINCIPII PRIVIND DURABILITATE LUCRĂRILOR
4.4.1.Acordarea garanţiei asupra materialelor şi execuţiei
• Acordarea garanţiei asupra execuţiei:
- Garanţia asupra execuţiei de ansamblu, este dată de antreprenorul general pentru o
perioadă stabilită de funcţionare/utilizare a obiectului de investiţie executat. Această
41
garanţie poate fi acoperită prin lucrări (de refacere, remediere, reparaţii, îmbunătăţiri, etc.)
şi/sau prin garanţie bancară (pentru lucrări necesare de efectuat şi/sau pentru eventuale
daune produse);
- În cadrul garanţiei de ansamblu pot funcţiona şi garanţii pentru diferite categorii de lucrări
care de regulă depăşesc garanţia de ansamblu (învelitori, hidroizilaţii, instalaţii, etc.);
- Sistemul de garantare şi durata garanţiei constituie un element esenţial privind
departajarea ofertanţilor în cazul licitaţiilor.
• Acordarea garanţiei asupra materialelor:
- Producătorii materialelor de construcţie oferă pentru produsele lor o perioadă de garanţie
după punerea în operă;
- Perioada de garanţie trebuie să fie menţionată în fişele tehnice, certificatele de garanţie,
agremetele tehnice, de produs şi acordată în condiţiile respectării termenului de
valabilitate (dacă este cazul), a condiţiilor de transport, depozitare şi de punere în operă.
4.4.2. Durabilitatea de utilizare apreciată:
• Durabilitatea în utilizare apreciată a unei părţi, a unor elemente sau unui ansamblu de
construcţie este o mărime, de regulă, corelată cu durata normată de viaţă a construcţiei
(funcţie de tip, categorie, etc.) şi stabilită prin comaparaţie cu construcţii similare privind
urmărirea comportării în timp;
• Durabilitatea de utilizare apreciată a materialelor/produselor de construcţie nu este o
mărime concretă, normată, reglementată; constituie o mărime stabilită prin urmărirea
comportării în timp, a comparaţiei/echivalenţei, a încercărilor de îmbătrânire accelerată, etc.
4.4.3.Măsuri de întreţinere şi condiţii de utilizare/exploatare:
• Măsuri de întreţinere:
- Măsurile de întreţinere se referă la lucrările prevăzute a se efectua asupra unor elemente
de construcţie pentru asigurarea garanţiei sau durabilităţii; acestea şi frecvenţa lor vor fi
stipulate în Dosarul Tehnic (Cartea Tehnică a Construcţiei);
- Măsurile de întreţinere cuprind două aspecte:
o Lucrări necesar a fi efectuate, periodic sau când este cazul, fără a interveni asupra
elementelor de construcţie (eliminarea aglomerărilor pulverulente şi/sau a zăpezii pe
42
acoperişuri sau terase, curăţirea coşurilor de fum, desfundarea receptoarelor pluviale,
curăţiri/spălări, etc.);
o Lucrări necesar a fi efectuate, în general periodic (normate), cu intervenţie asupra
elementelor de construcţie (protecţii peliculare, înlocuiri de elemente cu durată de
utilizare redusă, etc.).
- Măsurile de întreţinere trebuie să fie indicate în documentaţia de execuţie şi în documentul
de garantare a obiectului de investiţie.
• Condiţii de utilizare/exploatare:
Condiţiile de utilizare/exploatare constituie suma acţiunilor normale, curente de desfăşurare
a activităţii specifice asupra unui obiect de investiţie; acestea sunt stabilite prin tema-
program şi pot fi completate de proiectant funcţie de criteriile de calitate stipulate şi vor fi
menţinute pe întreaga durată normată. Condiţiile de utilizare/exploatare, în practică,
exprimă activităţile/acţiunile ce nu sunt permise sau sunt contrare funcţionalităţii şi pot
conduce la deteriorări/defecţiuni a unor elemente de construcţie. În acest context se pot
prezenta principalele deficienţe de utilizare/exploatare pe categorii de elemente:
- Pentru acoperişuri cu pantă: intervenţii asupra învelitorii prin montarea improprie cu
materialul de învelitoare a unor instalaţii, creerea de goluri (de acces, de iluminare
naturală), întervenţii brutale de întreţinere, etc.;
- Pentru acoperişuri terasă circulabile: acţionarea asupra structurii terasei cu sarcini
concentrate mari, modificarea funcţională neconformă a terasei circulabile în terasă
plantată, etc.;
- Pentru acoperişuri plantate: distrugerea în acţiunea de plantare a structurii hidroizolante,
utilizarea de plante cu rădăcini pivotante, reamenajări de parapete, mărirea stratului
vegetal şi implicit a încărcării prevăzute, etc.
43
5. PRINCIPII PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP:
• Urmărirea comportării în timp se va realiza în baza „Normativ privind urmărirea comportării
în timp a construcţiilor” – P130-1999;
• Urmărirea comportării în timp cuprinde două categorii:
- urmărire curentă;
- urmărire specială.
Categoria de urmărire, periodicitatea la care se efectuează precum şi metodologia de efectuare
se stabilesc de către proiectant sau expert, funcţie de categoria de importanţă a construcţiei şi
se consemnează în „Jurnalul Evenimentelor” ce va fi cuprins în Cartea Tehnică a Construcţiei;
• Urmărirea curentă se va efectua programat, periodic, la toate tipurile de construcţii de orice
categorie sau clasă de importanţă şi formă de proprietate, pe toată durata de existenţă a
construcţiei. În cazuri deosebite privind siguranţa şi durabilitate construcţiei (deteriorări
semnificative, evenimente excepţionale, schimbarea domeniului de funcţionare/utilizare, etc.)
se va efectua inspectarea extinsă a construcţiei;
• Urmărirea specială a comportării construcţiilor, nu se aplică, în mod curent, asupra lucrărilor
de reabilitare utilitar-funcţională şi a clădirilor asupra cărora s-au efectuat astfel de lucrări;
• Urmărirea comportării în timp implică obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor, executanţilor,
utilizatorilor şi administratorilor, responsabililor cu urmărirea comportării construcţiilor,
executanţilor urmăririi construcţiilor, precum şi atribuţii ale Inspecţiei de Stat în Construcţii.
44
6. ANEXE: 6.1.CONDIŢII MINIME DE SECURITATE LA FOC LA MANSARDE/ETAJE
MANSARDATE (Anexă la pct.3.2. – Tabelul 3)
Condiţii minime Nr. Crt. Elementul de
construcţie Clasa de
reacţie la foc Rezistenţa la
foc (RF) Alcătuiri posibile
0 1 2 3 4
1. Elemente structurale
verticale (stâlpi, pereţi structurali)
A2 2 ore
• Beton obişnuit sau beton uşor, armat • Zidărie din cărămizi cu goluri, confinată • Zidărie din blocuri BCA, confinată • Metal protejat la foc
2. Elemente structurale
orizontale (grinzi, pane, contravântuiri)
A2 45 min.
(30 min.)1)
• Beton obişnuit sau beton uşor, armat • Beton precomprimat • Metal protejat la foc
3. Elemente structurale
orizontale (grinzi, pane, contravântuiri)
B 30 min.
• Beton precomprimat • Metal protejat la foc3), 4) • Lemn ignifugat3), 4) la podul neâncălzit
adiacent mansardei
4. Căpriori A2 2 ore • Zidărie din cărămizi cu goluri • Zidărie din blocuri BCA
5. Pereţi nestructurali între mansardă şi podul neâncălzit
B 30 min.
• Zidărie din cărămizi cu goluri • Plăci sau fâşii armate din BCA • Pereţi din plăci de gipscarton 2×12,5 mm +
vată minerală 50 mm, pe schelet metalic5)
6. Pereţi nestructurali interiori B 15 min.
• Zidărie din cărămizi cu goluri • Zidărie din blocuri BCA • Pereţi „sandwich” cu vată minerală, cu
plăci duble din gipscarton, pe schelet metalic5)
7. Suportul învelitorii (astereală, şipci) B 30 min. • Lemn ignifugat4)
8. Învelitoare A2 - • Ţigle ceramice • Tablă zincată • Alte învelitori incombustibile
9.
Şarpantă şi suportul învelitorii în podul neâncălzit adiacent
mansardei2)
B 30 min. • Lemn ignifugat4)
1) Rezistenţa la foc din paranteze este valabilă la clădirile în care densitatea sarcinii termice nu
depăşeşte 840 MJ/m2 2) Cu condiţia ca golurile din planşeul adiacent podului neâncălzit să fie protejate cu elemente de
închidere rezistente la foc minimum 30 min. 3) Cu tavan de protecţie din plăci de vată minerală min.150 mm + plăci din gipscarton min.12,5 mm
pe un schelet din profile metalice
45
4) Soluţia adoptată pentru ignifugarea lemnului trebuie să asigure clasa de combustibilitate necesară 5) Detaliile tehnice de realizare vor fi agrementate tehnic
6.2.CONDIŢII DE MEDIU
Condiţiile mediului exterior, la care sunt expuse învelitorile sunt în general complexe şi
compuse dintr-un număr de factori de mediu cu agenţii corespunzători, definiţi prin niveluri de
severitate ce trebuiesc consideraţi funcţie de zona de situare a construcţiei (învelitorii) şi de
nivelul exigenţial preconizat.
A. CONDIŢII GENERALE
În tabel sunt indicaţi factorii şi agenţii de mediu cu următoarele niveluri de severitate:
Tabel 1
Factor de mediu Agenţi de mediu-UM
Niveluri de severitate
a. CLIMĂ: • temperatură: - temperaturi scăzute -ºC; - temperaturi ridicate -ºC; - variaţie de temperatură -ºC/minut. • umiditatea relativă a aerului - %; • presiune vânt – KPa; • precipitaţii: - intensitatea (debitul) ploii- l/m2/minut; - viteza de şiroire a apei – m/s; - zăpadă transportată (intensitate) – kg/m2/s; - grindină-energ de impact – J; - radiaţie solară (efecte termice) intensitate – W/m2 b. SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE – mg/m³: • sare marină • dioxid de sulf • hidrogen sulfurat • oxizi de azot • amoniac • clor • acid clorhidric • acid fluorhidric c. SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE: • sedimentare pulberi, viteza de sedimentare –
mg/m2/h; • încărcare statică (aglomerare) – KPa.
-35; -25; -20; -15; -10; -5; +20; +40; +60; +85; +100; +120; 0,5; 1; 3; 5; 20; 50; 75; 85; 100; 0,3; 0,55; 1; 2; 3; 0,5; 1; 2; 5; 10; (15); 0,5; 1; 3; 10; 20; (30); 0,5; 1; 3; 1; 10; 40; 150, (250); 300; 500; 700; 1000; (1120); 300; 1000; 30000; 40000; 1; 3; 5; 10; 20; 30; 40; 100; 300; 0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3; 10; 15; 30; 50; 100; 0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3, 10; 20; 30; 100; 0,3; 1; 3, 10; 35; 175; 0,01; 0,1; 0,3; 0,6, 1; 3; 0,01; 0,1; 0,5, 1; 5, 0,003; 0,01; 0,03; 0,1; 1, 1; 3, 10, 20; 30; 40, 80; 0,1; 0,5, 1; 2; 3; 5, 10.
46
B. CONDIŢII PARTICULARE
Se indică aspectele particulare de caracterizare şi exemplificare a factorilor şi agenţilor de
mediu:
- Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici:
• intensitatea ploii;
• distribuţia diametrului picăturii;
• distribuţia vitezei de cădere;
• temperatura picăturilor.
Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată): Tabel 2
Tipul de ploaie Intensitatea limită superioară-l/h
Diametrul caracteristic al picăturii-mm Viteza de cădere-m/s
Ploaie uşoară 1,0 0,1-0,5 0,25-1 Ploaie moderată 4,0 0,5-1 1-2 Ploaie intensă 15 1-2 2-4 Ploaie puternică 40 2-5 4-7 Aversă 100 3 6
- Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă:
• diametrul;
• densitatea;
• viteza de cădere;
• energia de impact.
Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător.
Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3.
Viteza de cădere se determină cu formula:
V = 5,16 d
unde V = viteza de cădere, în m/s
d = diametrul boabelor, în mm
Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere.
47
Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm): Tabel 3
Diametru mm
Masa g
Viteza de cădere m/s
Energia de impact J
20 4 23 1 50 59 36 39 60 102 40 81 70 162 43 151 80 241 46 257 90 344 49 411
100 471 52 627 - Zăpada:
Densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii.
Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3, iar densitatea
unei zăpezi vechi, tasate, atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3.
- Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă, în aceste condiţii particulele fine
pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări.
Fluxul orizontal de zăpadă funcţie de înălţime Tabel 4
Înălţimea deasupra solului
m
Fluxul orizontal de zăpadă g/m2sec
10 310 1 560
0,5 800 0,1 3000
- Praf-nisip:
Principalul constituent al nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este cuarţul. Eroziunea
materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate la curenţi de aer
cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare.
• Dimensiunea particulelor-Caracterizare:
- praf fin: până la 75 µm;
- praf grosier: de la 75 µm până la 150 µm;
- nisip: de la 150 µm până la 1000 µm.
Concentraţii caracteristice de praf şi nisip Tabel 5
Zonare Concentraţie µg/m3
Rurală şi suburbană 40-110 Urbană 100-450 Industrială 500-2000
48
Sedimentare de praf şi nisip Tabel 6
Zonare Sedimentare de praf şi nisip mg/m2 x oră
Rurală şi suburbană 0,4-15 Urbană 15-40 Industrială 40-80
Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce:
• prin sedimentarea în aer stagnant (staţie);
• prin sedimentare pe suprafeţe acoperite;
• prin atracţie electrostatică;
• prin captare în deschideri înguste;
Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel:
• transport în interior prin circulaţie forţată a aerului;
• transport în interior prin agitaţie termică a aerului;
• pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii
atmosferice.
6.3.HĂRŢI DE ZONARE PRIVIND ACŢIUNI ALE MEDIULUI
6.3.1.Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului
pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurentă
IMR = 100 ani (conform P100-1996)
49
6.3.2.Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), TC a spectrului
de raspuns (conform P100-1996)
6.3.3.Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol s0,K (kN/m2)
(conform CR 1-1-3-2005)
50
6.3.4.Hartă de zonare a valorii fundamentale a vitezei de referinţă a vântului Vb, 0 - m/s
(conform Eurocod 1 – Partea 1-4)
51
7. REFERINŢE CONEXE 7.1.Studii şi cercetări
- Tehnici si metode de evaluare operative a performantelor termice ale cladirilor
- Dimensiunu europene si nationale ale metodelor de evaluare a performantelor energetice ale
cladirilor noi si existente
- Reabilitarea cladirilor civile,social-culturale si monumentelor istorice,utilizând procedee de
protectie prin hidrofobizare anti-igrasie si antimucegai
- Asigurarea confortului constructiilor amplasate in mediul urban prin utilizare de materiale si
protectii la standarde europene
- Studiu de evaluare a potentialului de asigurare prin mansardarea blocurilor proiectate si
executate dupa 1977 in zona Moldovei.Solutii cadru si baza de date pentru sistemul de
construire prin ANL
- Analiza tehnico-economica a solutiilor de termo si hidroizoloare la cladiri
- Solutii moderne de realizare a constructiilor din lemn lamelat stratificat in vederea cresterii
sigurantei, rezistentei si stabilitatii acestora in conformitate cu legislatia europeana
- Impactul solutiilor moderne de reabilitare energetica a cladirilor existente asupra
performantelor energetice si economice a acestora in contextual prevederilor Directivei
Europene
- Produse moderne, nepoluante pentru protectia elementelor de constructii si metode de
laborator pentru stabilirea durabilitatii in conditii climatice specifice tarii noastre, in
contextual dezvoltarii durabile
- Conceptii si solutii privind etansarea si protectia anticoroziva a anveloparilor metalice la
constructii
- Metode,tehnologii si materiale moderne de realizare a lucrarilor speciale de executie si
reparatie
- Produse noi si tehnologii moderne pe baza de resurse naturale locale, utilizate in vederea
cresterii confortului, prin imbunatatirea izolatiei termice, hidrofuge si protectiei la foc a
constructiei
- Studiu diferentiat pe zone climatice pentru evaluarea efectelor actiunii de lunga durata a
umiditatii asupra durabilitatii si performantei de izolare termica a constructiilor
52
- Sisteme performante de izolatii termice si acustice pentru cladiri si instalatii, realizate cu
materiale flexibile cu durabilitate mare,impactul aplicarii acestora in contextil cerintelor
esentiale ale constructiilor
7.2. Studii si comunicari elaborate de Universităţi
- Possibilities of Integrating PV Panels on an Existing Roof; A Case Study of a Building in
Bucharest, Romania, Conferinta internationala SASBE (Smart and Sustainable Building
Environment) Delft, iunie 2009
- Acoperisuri verzi - Posibilitati de reabilitare a invelitorilor cladirilor, Conferinta Nationala
Surse Noi si Regenerabile de Energie (CNSNRE), oct 2008
- De la cercetare la practica – proiectul PASOR, Conferinta Nationala Surse Noi si
Regenerabile de Energie (CNSNRE), oct 2008
- Building Integrated Photovoltaics (BIPV) in Romania International Congress Energy And
The Environment 2008 Opatija, Croatia, oct 2008
- Building Integrated Photovoltaics (BIPV) in Romania 1st International Conference on Solar
Heating, Cooling and Buildings EUROSUN, octombrie 2008, Lisabona, Portugalia
- Durabilitatea anvelopei cladirilor, intre teorie si practica (sau detalierea de arhitectura,
conditie esentiala pentru asigurarea durabilitatii cladirilor) Conferinta Nationala
‘Comportarea in situ a constructiilor’ – Bucuresti 2008
- Sustainability in roof rehabilitation SB08 World Sustainable Building Conference,
Melbourne, Australia, sept 2008
- Building Integrated Photovoltaics in Romania. Presentation of a Research Project
- International World Energy System Conference; Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi,
Romania; 30 iunie – 2iulie, 2008
- Refurbishing the Roof; possibilities, consequences and policies in building rehabilitation
- Conferinta Durability of Building Materials and Components editia a 11-a, mai 2008
Istanbul
- Roof systems: sustainable construction and re-construction Build Green CEE Energy
Efficient and Ecological Design for the Region, Bucuresti, aprilie 2008
- Reabilitarea “verde” a acoperisurilor: o posibilitate neexploatata in Romania, Simpozion
National de arhitectura “Probleme ale reabilitarii arhitecturale si urbane” Iasi 6 – 8
decembrie 2007
53
- Promovarea solutiilor de arhitectura solara pentru sisteme PV integrate in cladiri –
“PASOR”Conferinta Eficienta Energetica in Cladiri Bucuresti 3 – 4 decembrie 2007
- Anvelopa cladirilor - factor cheie in conservarea energiei, Conferinta Nationala: "Produse si
sisteme pentru termoizolarea cladirilor" din 11 – 12 februarie 2009
- Co-trainer la Workshop-ul Green Architectural Design and the Enabling
Technologies/Proiectare arhitecturala sustenabila si tehnologiile necesare din 27 ian 2009)
organizat de RoGBC
- Acoperisul cladirii - sursa pentru conservarea si protectia mediului inconjurator
International Training „Energy Efficiency For Construction Products And Buildings”,
organizat de Asociatia Producatorilor de Materiale pentru Constructii din Romania
(APMCR), proiect finantat de Uniunea Europeana, Bucuresti, oct. 2008
- Rehabilitation studies handbook BA Wilson, DL McLellan – 1997
- Seismic assessment and rehabilitation of existing buildings ST Wasti, G Özcebe – 2003
- Traditional Details: For Building Restoration, Renovation, and Rehabilitation CG Ramsey,
HR Sleeper, J Belle – 1998
- Guidelines for the rehabilitation of designated historic sources K Russell – 1990
- Energy performance indoor environmental quality retrofit--a European diagnosis and
decision making method for building refurbishment M Jaggs, J Palmer - Energy and
buildings, 2000
- Cost C16 Improving the Quality of Existing Urban Building Envelopes: Facades and Roofs
L Bragança – 2007
- Handbook of sustainable building: an environmental preference method for selection of
materials for use in construction and refurbishment D Anink, C Boonstra, J Mak – 1996
- COST C16 Improving the Quality of Existing Urban Building Envelopes: Improving the
Quality of Existing Urban Building Envelopes: Structures R Di Giulio, Z Bozinovski, LGW
Verhoef – 2007
- Roof construction and loft conversion CN Mindham – 2006
- Handbook of Sustainable Refurbishment: Non-domestic Buildings N Baker – 2009
- Adapting buildings for changing uses: guidelines for change of use refurbishment D
Kincaid – 2002
- Building design and construction handbook FS Merritt, JT Ricketts – 2001
54
- Manual of low-slope roof systems CW Griffin, RL Fricklas – 2006
7.3.Norme europene si din alte tari
- NF P 61-203 DTU 26.2/52.1 Partie commune au DTU 26.2 et au DTU 52.1. Mise en oeuvre
de sous-couches isolantes sous chape ou dalle flottantes et sous carrelage. In: Cahiers du
CSRB, 445, cah. 3500
- DTU 43.5 Refection des ouvrages d’etancheite des toitures-terasses ou inclinees (NF P
208): Partie I: Cahier des clauses techniques (NF P 84-208-1); Partie 2: Cahier des clauses
speciales (NF P 84-208-2). In: Cahiers du CSTB, 434 cah. 3432
- NF P 61-203 DTU 26.2/52.1 Partie commune au DTU 26.2 et au DTU 52.1. Mise en oeuvre
de sous-couches isolantes sous chape ou dalle flottantes et sous carrelage. In: Cahiers du
CSRB, 445,cah. 3500
- DTU 43.5 Refection des ouvrages d’etancheite des toitures-terasses ou inclinees (NF P
208): Partie I: Cahier des clauses techniques (NF P 84-208-1); Partie 2: Cahier des clauses
speciales (NF P 84-208-2). In: Cahiers du CSTB, 434, cah. 3432
- Ghide d’agrement technique europeen, 006. Systemes de feuilles souples d’etancheites de
toitures fixes mecaniquement. In: Cahiers du CSTB, 429, cah. 3408
- Isolation inversee sur toiture terrasse a retention d’eau. In: CSTB Magazine, 135,
- Supports d’etancheite, revetements d’etancheite, accesoires de toiture et couvertures par
elements discontinus. Liste des Avis In: Cahiers du CSTB, 416, cah. 3317
- Supports d’etancheite, revetements d’etancheite, accessoires de toiture et couvertures par
elements discontinus; Liste des Avis Techniques in: Cahiers du CSTB, 425, cah. 3386
7.4.Publicatii de specialitate
- Cornick, S., Dalgliesh, W.A. Adapting rain data for hygrothermal models. In: Building and
Environment nr. 5, 2009, p. 987-996
- Kunzel M. Hygrothermische Beanspruchung und Lebensdauer von Warmedamm-
Verbundsystemen. 12p. MC-1281
- Ozel, M., Pihtili, K. Investigation of the most suitable location of insulation applying on
building roof from maximum load leveling point of view. In: Building and Environment
nr. 6, 2007, p. 2360-2368
- Kunzel H. Einfluss feuchtepuffernder Materialen auf das Raumklima. In: WKSB, 57, 2006.
p. 26-36 MC-1265
55
- Nusser B. Vergleich der instationaren Bestimmung der Wasserdampf-durchlassigkeit mit
dem stationaren Normverfahren. In: IPB – Mitteilung, 477, 2006. 2p. MC-1271
- Reiss J. Bauliche Konzeptentwicklung fur eine 3-Liter-Reihenhauszeile im Rahmen von
Modernisierungsmassnahmen in Mannheim-Gartenstadt. MC-1267
7.5.Agremente tehnice elaborate in domeniul invelitori, hidroizolatii,termoizolatii:
001-03/753-2008, 001-03/753-2008, 001-04/1151-2007, 001-03/770-2007, 001-03/709-2007,
001-03/694-2006, 001-03/760-2008, 001-03/736-2007, 001-03/735-2007, 001-03/713-2007,
001-03/761-2008, 001-03/728-2007, 001-03/743-2007, 001-03/718-2007, 001-03/771-2009,
001-03/767-2008, 001-03/774-2009, 001-03/753-2008, 001-03/770-2009, 001-03/709-2007,
001-03/760-2008, 001-03/736-2007, 001-03/735-2007, 001-03/713-2007, 001-03/761-200,
001-03/728-2007, 001-03/695-2006, 001-03/743-2007, 001-03/718-2007, 001-03/-2009, 001-
03/771-2009, 001-03/767-2008, 001-03/774-2009, 001-04/1151-200, 001-03/770-2009, 001-
03/760-2008, 001-02/389-2008, 001-02/396-2008, 001-03/679-2006, 001-02/951-2008, 001-
03/765-2008, 001-03/716-2007, 001-03/715-2007, 001-03/719-2007, 001-03/712-2007, 001-
03/711-2007, 001-03/748-2007, 001-03/762-2008, 001-03/720-2007, 001-03/721-2007, 001-
03/732-2007, 001-03/734-2007, 001-03/741-2007.
7.6.Standarde europene
SR EN 485-5:2008 Partea 5; SR EN 1107-2:2008 Partea 2; SR EN 1548:2008; SR EN
1844:2008; SR EN 1847; SR EN 1849-1:2008 Partea 1; SR EN 1849-2:2008 Partea 2; SR EN
1850-2:2008; SR EN 1928:2008; SR EN 1931:2008; SR EN 1931/AC:2008; SR EN 12310-
2:2008 Partea 2; SR EN 12316-2:2008 Partea 2; SR EN 12317-2:2008; SR EN 12730:2008; SR
EN 13948:2008; SR EN 14223:2008; SR EN 14224:2008; SR EN 14693:2008; SR EN
12691:2007; SR EN 13707/A1:2007; SR EN 13956/AC:2007; SR EN 13967/A1:2007;
SREN13969/A1:2007; SREN 13970/A1:2007; SR EN 3984/A1:2007; SR EN 14909:2007;
SREN 14967:2007; SR EN 1297:2006; SR EN 13375:2006; SR EN 13491:2005; SR
EN13493:2005; SR EN 13596:2006; SR EN 13707:2005; SR EN 13653:2006; SR EN 13859-
1:2006 Partea 1; SR EN 13897:2006; SR EN 13967:2005; SR EN 13969:2005; SR EN
13970:2005; SR EN 13984:2005; SR EN 1296:2003; SR EN 1297:2006; SR EN 1108; SR EN
1110:2005; SR EN ISO 13788:2005; SR EN 12326-2/2001; SR EN 12591; SR EN ISO
12571:2001.
7.7.Fişe tehnice, cataloage de produse