1

GHID

PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU

MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Scop

Prezentul ghid stabileşte regulile şi procedurile de recoltare a probelor privind

controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere.

Ghidul de recoltare al probelor este întocmit ca urmare a necesitatii de

monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si

amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma

producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire

la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele

destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se

aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC1 art. 23, 24, 27 si 44 cu

corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC2.

Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a

nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este

facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat.

1 REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman

şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) 2 REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de

stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

2

Reguli de recoltare a probelor, ambalare si expedierea la laborator

1. Personal autorizat pentru recoltarea probelor Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană şi a

Municipiului Bucureşti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar

zonal) în vederea prelevării, identificării, pregătirii şi transportului în condiţii

corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. Persoana autorizată pentru recoltarea

probelor este direct responsabilă de recoltarea, ambalarea, identificare, transportul şi

expedierea probei/probelor la laborator, respectând în cel mai riguros mod

procedurile de prelevare care se impun, furnizând o documentaţie cât mai completă

referitoare la probe, având o colaborare foarte strânsă cu laboratoarele, utilizand

procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje.

2. Laboratoarele autorizate Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua în laboratoare

oficiale autorizate de către autoritatea competentă3.

Pentru a-şi dovedi competenţa, aceste laboratoare vor participa în mod regulat

la programe adecvate de testare a competenţei, organizate de laboratorul naţional de

referinţă, comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. Laboratoarele

trebuie să fie integrate într-un sistem extern de evaluare şi acreditare a controlului

calităţii4.

3. Planuri de recoltare a probelor 3.1. Cronograma

Pe parcursul programului anual, recoltarea probelor se va face la intervale

variabile de timp, sau in cazul suspiciunilor, eventual al apariţiei în mod neprevăzut a

unor boli in efectivele furajate. Prelevarea probelor va fi efectuată în mod inopinant,

fără anunţarea prealabilă a reprezentantului unităţii, la ore şi zile din săptamână care 3 REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura

verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate

animală şi de bunăstare a animalelor 4 ISO/IEC 17025:2005

3

nu au fost stabilite anterior, autoritatea competentă asigurâdu-se că elementul surpriză

este menţinut în permanenţă.

3.2. Strategia de recoltare a probelor.

3.2.1. Tipuri de probe. Definiţii5.

A. Proba planificata (obiectiva)

Proba planificata (obiectiva) este acea probă care se recoltează în conformitate

cu prevederile programului anual, fiind reprezintă de matricea sau substratul de

analizat, bazata pe selectia randomizata a prelevarii.

B. Proba suspectă

O probă se consideră a fi suspectă atunci când este prelevată în următoarele

situaţii:

a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima;

b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din

ferma)

C. Proba selectiva

Proba selectiva reprezintă acea probă care este prelevată pe criterii statistice,

urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce

impune o supraveghere suplimentara.

3.3. Plan de recoltare a probelor.

In mod particular pentru Salmonella spp. la care nu este acceptat un nivel minim

pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat, va fi selectat un plan cu 2

clase de recoltare6 (imbogatire). In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de

analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0,

unde:

m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)7

c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie

acceptat.

5 EUROSTAT 6 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si

maxime pentru continutul in microorganisme. 7 SR EN ISO 6579/2003

4

Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis:

Principles and specific applications (ICMSF)8 si recomandarilor EFSA9 este

preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site,

malaxoare, mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei.

4. Locul de prelevare al probelor.

4.1. Probe de contact

Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi

combinate:

Fig. 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10

-In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente

termice: praf din unitatea de racire (pct. 11 v. Fig 1);

-In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct. 9

v. Fig. 1)

-Praf recoltat din mijloacele de transport

Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se

va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm2) pentru tamponare11.

4.2. Probe de nutret combinat

-Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport

(prelevarea trebuie efectuata din 10 zone, v. Fig, 2).

8 Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 1986, 2nd

Ed. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. 9 EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals 10 EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals 11 MAIA, Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala, LCCAOA 1977

5

Fig. 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare12

-Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct. 9 v.

Fig. 1)

4.3. Probe de materii prime

- Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie

efectuata din 10 zone, v. Fig, 2)

5. Cantitatea de probe Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul

152/2009 EC13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia

(Anexa I, 5.A.2)

Cantităţile de probe, respectiv suprafete de recoltare, pentru fiecare plan de

recoltare sunt specificate în tabelul din Anexa nr.1. Aceste cantităţi trebuie să fie

suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate să efectueze determinările

analitice necesare.

6. Containere pentru prelevarea probelor

Recoltarea probelor se va face în recipiente/ambalaje care să asigure

integritatea şi trasabilitatea, astfel concepute încât să nu permită substituirea,

contaminarea sau degradarea probelor. După recoltare, fiecare probă se

12 Associaion of American Feed Control Officials, 2000: Feed Inspector Manual 13 REGULAMENTUL (CE) NR. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor

6

individualizează prin etichetare, se ambalează separat asfel încât să nu se deterioreze

în timpul transportului, se sigilează pentru a se evita substituirea.

7. Procesul verbal de recoltare a probelor

După prelevarea probelor se va întocmi un proces verbal de recoltare (v.

Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat

probele şi va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unităţii sau crescătorul de

animale. În cazul refuzului de a semna, procesul verbal va fi semnat numai de medicul

veterinar şi de un martor.

Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare, din care primul va însoţi

probele expediate la laborator, al doilea rămâne la medicul veterinar oficial iar cel de-

al treilea exemplar.

Proba recoltată va fi divizată in 3 subprobe identice, din care prima va fi

analizată, cea de-a doua reprezintă contraproba de laborator iar cea de-a treia va

reprezenta contraproba care va ramâne la unitatea de la care a fost recoltată proba,

fiecare permiţând realizarea procedurii analitice complete.

Contraprobele recoltate se vor depozita în condiţii care să nu afecteze

integritatea probelor şi să nu producă degradarea acestora. Contraprobele vor fi

păstrate până la comunicarea oficială a buletinului de analiză.

8. Transportul şi expedierea probelor În scopul asigurării integrităţii probelor, o atenţie deosebită trebuie acordată

condiţiilor de transport, temperaturii în timpul transportului şi timpului de expediere al

probelor la laborator pentru analize.

Intervalul dintre prelevarea probelor şi realizarea examenului bacteriologic

trebuie să fie cât mai redus, pentru a păstra condiţia microbiologică iniţială a probelor

-supravieţuirea bacteriilor infectante şi evitarea multiplicării celor contaminante.

După prelevare, probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la

laborator în cel mai scurt timp posibil, timpul de expediere nu va depasi 48 ore din

momentul recoltării, fiind conservate prin refrigerare ( 2 - 40 C). Intocmit:Dr. Horia Albu

7

Anexa nr. 1

Produs14 Test Plan

(clase)

n c Limita/25

g

Cantitate/proba

(g)

Cereale Salmonella 2 5 0 0 5 x 100

Sroturi,

derivate de

oleaginoase

Salmonella 2 5 0 0 5 x 100

Materii prime

deshidratate

Salmonella 2 10 0 0 10 x 100

Nutreturi

combinate

Salmonella 2 5 0 0 5 x 100

Produs15 Test Plan

(clase)

n c Limita/25

g

Cantitate/proba

(g)

Praf din

mijloace de

transport

Salmonella 2 5 0 0 5 x 100

Produs16 Test Plan

(clase)

n c Limita/100

cm2

Cantitate/proba

(g)

Probe de

contact

Salmonella 2 5 0 0 5 x Tp/burete

14 SR EN ISO 6579/2003 15 SR EN ISO 6579/2006 16 MAIA, Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala, LCCAOA 1977

8

Anexa nr. 2

9

Nota bibliografica

Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. in

produse furajere

Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au

fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de

detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat. In

realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea

de produs. Pentru Salmonella spp., spre exemplu, nu exista inca suficiente

informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume

de contaminare (EFSA)1. Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari, este

unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot

pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei

microroganismelor in masa produsului. Incertitudinea esantionarii este in mare

masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. In acest sens, cu

cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare

pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta

rezultatelor negative2. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei)

Salmonella referitor la o repartizare ipotetica, cu un plan de recoltare care ar

trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot3,

au condus la ideea ca, in cazul unui nivel foarte redus, este mai probabil

1 EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-

producing animals

2 McChesney, D. G., Kaplan, G. and Gardner, P. 1995. FDA survey determines Salmonella

contamination. Feedstuffs: 20-23. 3 Ekbohm, G. 1993. Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. The

Swedish Board of Agriculture, Internal Report.

termenul de concentratie pe unitate4. Un exemplu in acest sens este ca o

contaminare de 0.05, 0.1 si 0.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o

contaminare cu un organism in 500g, 250g si respectiv 125 g de produs. Aceasta

abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta,

prin definitie, modul de disipare a organismelor in produse solide in special5.

Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei

microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite, exista putine

informatii, putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de

recoltare a probelor6.

Informatii mai recente7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in

probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf

chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative.

Experienta din Norvegia, unde au fost situatii de probe pozitive pentru

Salmonella, in special din soia din import, a aratat ca detectia relevanta a fost

din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de

macinare. In aceasta lumina si in general, conform practicilor GMP8 care includ

ca esential un plan HACCP, este mult mai sigura si convenabila (referitor la

costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a

testarii produselor finite.

Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in

general, conform datelor din literatura stiintifica, cele cu continut proteic ridicat,

soia si derivatele, srotu 4 Foster, E. M. 1971. The control of Salmonella in processed foods: a classification system

and sampling plan. J Assoc Off Anal Chem 54: 259-266. 5 In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena. 6 EFSA, 2006a, EFSA, 2007c , rapoarte zoonoze. 7 Whyte, P., McGill, K. and Collins, J. D. 2003. A survey of the prevalence of Salmonella

and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill. Journal of Food Safety 23 (1):

13-24 8 GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare

rile de oleaginoase, leguminoase, etc. In privinta cerealelor s-a dovedit ca

acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al

depozitarii. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu

provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs

dispersarea in mediu. Nutreturile combinate examinate in mai multe programe

specifice, cu durata de cativa ani, in unele State Membre au aratat o incidenta

destul de redusa in produsul finit9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de

transport, morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de

nutreturi combinate. Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea

cu Salmonella spp. Alte bacterii patogene10 cu relevanta pentru sanatatea

animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. Listeria monocytogenes

poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile

de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si pH. Escherichia

coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt

suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. Bacteriile din

genul Clostridium (C. botulinum, C. perfringens) pot provoca intoxicatii grave

dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii

necorespunzatoare. Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza

reducerea riscului de imbolnavire a animalelor11. Solutia actuala este producerea

de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic, prin aplicarea

masurilor preventive in timpul productiei12 dar si prin tratamentele aditionale

termice, chimice, pe timpul extrudarii sau granularii.

Recoltarea mecanica a probelor, ca si cea automata, este metoda cea mai

utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate, 9 EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals 10 Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica –Campilobacter spp si Staphylococcus spp. 11 Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific

applications. 1986, 2nd Ed. International Commission on Microbiological Specifications for

Foods. 12 Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate, Ed. SRAC, Bucuresti 2009, : cap. 12.3 (12.3.2).

acolo unde exista un sistem control implementat. In ceea ce priveste controlul

oficial al furajelor, atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci

recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau

fermei. Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare

trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care

asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative.

In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este

efectuata din praful existent in filtre, site sau alte zone ale instalatiilor de

procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. In mod particular pentru

Salmonella spp. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta

microorganismelor in produsul analizat, va fi selectat un plan cu 2 clase de

recoltare13 (imbogatire). In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de

analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0,

unde:

m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)14

c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa

fie acceptat.

Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis:

Principles and specific applications (ICMSF)15 si recomandarilor EFSA16 este

preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor

(site, malaxoare, mijloace de transport).

Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca

probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5 13 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite

minime si maxime pentru continutul in microorganisme. 14 SR EN ISO 6579/2003 15 Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and

specific applications. 1986, 2nd Ed. International Commission on Microbiological

Specifications for Foods. 16 EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals

% pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat

de ICMSF17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan. In exemplul

de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu

m=0

Probabilitatea (PDF) pt log(num) . Distributia medie = -2.30 si sigma = 0.80

P (accept) la n=10 si c=0

1

Date primare P(accept) 17 International Commission on Microbiological Specifications for Foods.

Media -2.30 Calculat 2.00 % sigma 0.80 Solicitat 2 %

m -1.40

n 10

c 0

proba 25 g

Limite estimate

Media aritmetica

Medie geometrica

0.0275 cfu/g 0.0050 cfu/g

1 cfu in 36.3 grame1 cfu

in 198.2 grame In acest caz numarul minim de probe este n= 10. Pentru o incertitudine redusa a

planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10.

Dr. Horia Albu Serviciul Control Furaje