ghid pentru lucrĂri practice caprine.doc

7/21/2019 GHID PENTRU LUCRRI PRACTICE CAPRINE.doc

1/103

LICEUL TEHNOLOGIC ,,ION IONESCU DE LA BRAD,,

HORIA

GHID METODOLOGIC DIDACTIC

PENTRU APLICAII PRACTICE

Modulul V Stagiu de pregtire practic

Curriculum n dezvoltare local

,, CRETEREA ANMA!E!"R S#EC$CE %"NE,,

cla&a a '(a )omeniul Agricultur

ing*pro+* !V !AN C-"TAR

2013

1


2/103

CUPRINS

2

Nr*

crt*

Tema#A.

1. Efectuarea contentiei la ovine/caprine 32. Efectuarea individualizarii tineretului dupa fatare 43. Efectuarea analizei morfologice la ovine/caprine 54. Determinarea starii de intretinere si sanatate 95. Determinarea calitatii fanului, paielor, cerealelor si prepararea lor 2. Efectuarea igienizarii ongloanelor 29!. Efectuarae tunsului la ovine 32". Efectuarea tratamentelor antiparazitare preventive 359. #sistenta la fatare, igiena om$ilicala 3

1%. #laptarea artificiala si prepararea inlocuitorilor de lapte 41

11. Efectuarea codotomiei 4312. Efectuarea ecorn&rilor 4413. Efectuarea fura'arii in sezonul de sta$ulatie 4!14. (nstalarea si folosirea pastorului electric 5315. Efectuarea mulsului manual si mecanic la ovine/caprine 5"1. Determinarea calitatii laptelui si prepararea $ranzeturilor 41!. Efectuarea manoperelor pentru inseminarea ovinelor si caprinelor 91". Efectuarea unui proiect pentru construirea unui adapost de crestere a caprelor "1


3/103

/* E+ectuarea contentiei la ovine0caprine

3


4/103

1*E+ectuarea individualizarii tineretului dupa +atare

denti+icarea animalelor e&te o o2ligaie pro+e&ionala de 2un &imt, o o2ligatieeconomica &i +i&cala, +ara de care +ermierul &e depro+e&ionalizeaza

)entru iezii masculi destina*i +ngr&&rii, care se vor a$atoriza la 2 luni, la natere se aplic&o$ligatoriu la urec-e o crotal& de culoare gal$en&.)entru toate ieduele i pentru iezii selectai reproduc&tori, se identific& o$ligatoriu la

natere cu dou& crotale, cte una la fiecare urec-e.n cazul v&nz&rii sau cump&r&rii, animalele sunt +nso*ite de un document de circula*ie.n momentul aplic&rii crotalelor se face dezinfec*ia locului de aplicare i dezinfec*ia crotalei,pentru a preveni o infec*ie auricular&.

4


5/103

3* E+ectuarea analizei mor+ologice la ovine0caprine

5


6/103

6


7/103

7


8/103

8


9/103

4* )eterminarea &trii de intre5inere 6i &ntate a caprelor

9


10/103

Sntatea cotidian a caprelor

0 capr& $olnav& pierde o parte din produc*ie, este un risc sanitar pentru restulanimalelor din ferm& sau c-iar pentru cresc&tor. tatistic, "5 din animalele dintroferm&, prezint& cel pu*in o dat& pe an simptomele unei maladii. n ordinea

descresc&toare a incidentelor, maladiile sunt a$cese, avorturi, mamite, diaree, artrite,depil&ri, parazitisme, pneumonii, tul$ur&ri nervoase.

Aprecierea &nt5ii animalelor

#nimal normal #nimal $olnavcomportament general atitudine foarte prezent&, apetit

fura'erizolare, apatie, inapeten*&, spate rotund, tul$ur&rilocomotorii i nervoase

temperatura rectal& 3",56396 adulte39639,56 tineret

mai mult de 4%6 7 maladie infec*ioas& +n evolu*iemai pu*in de 3!6 7 sfritul evolu*iei maladiilor

mucoasa ocular& iintern& a gurii

roz& al$icioas&, gal$en&, violacee, roie, gri

urec-ile la 9 orep&r lins i str&lucitor, f&r& a fi gras p&r uscat, casantfecale 8crotine diaree lic-id& p&stoas&mucus nazal 8'eta' n&ri umede 'eta' limpede, mucos, al$, g&l$ui, verzui, rourespira*ia ritm regulat, percepti$il ritm crescut, neregulat sau uor inpercepti$ilrumegarea frecvent i regulat +n faza de

repausa$sent

e:amenul mamelei supl& dur&, cald&, dureroas&, roie sau violace.modific&ri ale laptelui

e:amenul mem$relor nedureroase la manipulareaongloanelor s&n&toase

articula*ii calde i umflate

a. un efectiv sntos 7 6aprele sunt pline de via*&, de alert& i curioase la sosirea unuinou venit +n domeniul lor de via*&. 6u acest prile', se remarc& animalele care staudeparte, acestea sunt de multe ori +n suferin*&. Distri$u*ia animalelor +n zon& ne d&

10


11/103

informa*ii dac& e:ist& curen*i de aer, zone umede, temperatur& sc&zut& sau prea cald.n mod normal, animalele sunt r&spndite uniform, f&r& a se +ngr&m&di +ntro anumit&zon& a ad&postului. ntrun efectiv de animale este o situa*ie normal&, dac& 2/3 dintreindivizi sunt +n stadiul fiziologic de rumegare.Dac& num&rul scade su$ 1/2, e:ist& omare pro$a$ilitate de a avea, de e:emplu, o pro$lem& de acidoz& 8;E


12/103

3. pielea 6i prul7 p&r lucios i uniform denot& o stare $un& de +ntre*inere. 6&dereap&rului la +nceputul verii este normal. 6&derile repetate reprezint& caren*e de 6u, >n.6&derile de cruste si p&r sunt cauza ectoparazi*ilor. )&rul ciufulit poate fi semn deparazitoze interne.

n cazul +n care mai multe animale au parul umed, aceasta poate fi cauzat& decondens, ca urmare a unei ventila*ii reduse +n cl&dire.

4. coarnele7cel mai adesea, caprinele sunt ecornate. n cazul +n care mai multe capreau coarne scurte sau cu deformare ung-iular&, acest lucru poate fi cauzat decondi*iile de locuit i de iluminat.

coarne s&n&toase5. "ngloaneleau o cretere continu&.

12


13/103

?escurtarea lor cu un foarfec manual sau electric, de dou& ori pe an, cauzeaz&defecte de aplom$ i c-iop&tur&.

. +ecalele7 normale au forma sferic& $ine separate unele de altele. Tranzitul intestinallent, favorizeaz& formarea de crotine dure, la fel i consumul insuficient de ap&.Dac&crotinele sunt aglomerate sau nonformate, este un semn de dezec-ili$ru meta$olic

sau patogenie infec*ioas&. Tre$uie o$servat prezen*a perianal& a unui se$um grasceros, care nu tre$uie s& fie confundat cu lo-ii vaginale sau cu diaree. )rezen*a decereale +n crotine este un semn de acidoz&, timpul de r&mnere a alimentelor +nrumen este foarte scurt.

!. miro&ul la capr& nu tre$uie s& e:iste. *apul el are un miros puternic i caracteristic,+n special +n timpul activit&*ii se:uale. n timpul activit&*ii se:uale, el urineaz& pemem$rele anterioare ale sale. @irosul caprelor +n perioada de ,,c&lduri,, este dat deglande parfumate, situate caudomedial de coarne. n lipsa acestui miros, *apii nu

depisteaz& caprele aflate +n ,,c&lduri,, 86-artier, 2%1%.

c. "pera5ii de 2az

13


14/103

1. "2&ervarea denti5iei7 are scopul de a verifica dac& animalul m&nnc& i rumeg&corect, de a verifica vrsta unui animal. ;a tineret sunt 2% din*i provizorii, adultele au32 din*i permanen*i.

Denti*ia provizorie +n func*ie de vrst& 8se analizeaz& incisivii

u$ un an 81, iezii nu au dect din*i de lapte. ;a un 1 an 82 apar doi din*i permanen*i. ;a 2 ani 83, apar 4 din*i permanen*i. ;a 3 ani 84, apar din*i permanen*i. ;a 4 ani85, are " din*i permanen*i, denti*ia este definitiv&.

1* Condi5ia de ntre5inere 0 capr& de multe ori pare sla$& la +nceputul e:amin&rii. #ceasta impresie se

datoreaz& faptului c& depozitele de gr&sime nu sunt distri$uite +n mod identic lacaprine. A*esuturile adipoase su$cutanate la caprine sunt mult mai mici 86B(;(#CD,19"1. Ele reprezint& 214 g, adic& 42% din greutatea vie 8@0C#?DEBC iBECF(E=.,1999. 6apra stoc-eaz& +n principal gr&simea intraa$dominal 855!%,acesta este motivul pentru care o capr& de lapte poate p&rea la prima vedere su$ ire,atunci cnd ea are rezerve semnificative de gr&sime +n a$domen. 6nd este un deficitde energie, prima mo$ilizare estedin zona su$cutanat&, apoi din zona lom$ar&, +n timpce *esutul adipos sternale este mo$ilizate mai trziu8@0C#?DEBC et al., 1999. e poate analiza depozitul de gr&sime din zona lom$ar&, dar mai sigur& este palpareadepozitului de gr&sime din zona sternal&, deoarece se prezice mai sigur cantitatea de

tesut adipos din epiplon, mezenteric, renal, pelvin, su$cutanat i intermuscular.

14


15/103

dup& @0C#?DEBC, 1999

dup SANTCC,/77/

n practica fermei se recomand& evaluarea concomitent& la nivel sternal i lom$ar.

15


16/103

#ceast& metod& este aplica$il& indiferent de stadiul fiziologic. 0 alt& metod& const& +nreperarea depozitelor de gr&sime de la nivelul $azei cozii.

/* Si&temul $AMAC8A

16


17/103

6aprele sunt sensi$ile la parazitism. imptomele unei puternice infesta*ii sunt p&r z$rlit,depresie i anemie, manifestat& prin mucoase pale la nivelul pupilei inferioare i gingie.)arazitul principal la capr& este Baemonc-us contortus, parazit gastic -ematofag.

istemul amac-a 8dup& dr. affa @alan, puncteaz&animalele dup& gradul de anemie, avnd la $az& culoareamucoaselor pupilei inferioare i a gingie. ;a culoare intens& se

acord& 1 punct, semnific& parazitism sla$, f&r& interven*iemedicamentoas&.

)entru 5 puncte, mucoasele sunt pale, animal anemic. #ceast&metod& tre$uie asociat& cu o coproscopie lunar&, pentru confirmarea parazitismului, fiindc&anemia poate avea i alte cauze dect infesta*ie parazitar&.

Cum reac5ioneaz capra la in+ec5ie 9

17


18/103


19/103

efectivului din efectiv contamin&rii

)rogramul de lupt&

6ontrolulapariieisemnelorclinice

#sanarea prinreducerea

contamin&rii

#sanarea prinrefacereaefectivului

#sanarea prineliminareaanimalelorinfectate

@eninereacalificaiilor

0rgane de coordonare )rofesionale DF

6alific&ri f&r&

pro$a$ilindemn oficialindemn

.

)entru depistarea $olii se face e:amen serologic la *api 8cu 14 zile +nainte sau dup&mont& i la caprele care au +mplinit vrsta de 2 ani 8o dat& pe an, +nainte de mont& saudup& f&tare. n cazul unui r&spuns pozitiv se face sacrificare de necesitate.

$e2ra a+toa& este supus& declar&rii oficiale i carantinei de gradul (e$ra aftoas& este o $oal& infectocontagioas&, cu difuzi$ilitate foarte mare, produs&

de un virus, specific& animalelor domestice i s&l$atice $iongulate. (nfec*ia se producepe cale digestiv&, respiratorie sau prin piele. )rincipala sursa de infec*ie o constituieanimalele $olnave, care elimin& virusul prin saliv&, lapte, urin& i alte secre*ii. urselesecundare de infec*ie pot fi ad&posturile, ustensilele, fura'ele, apa, gunoiul de gra'd,p&unile, diferite am$ala'e. Firusul poate fi ve-iculat i de persoane sau de animalenereceptive.Goala se caracterizeaz& prin fe$r&, urmat& de apari*ia aftelor 8vezicule cu con*inutseros pe mucoasa $ucal&, rt, $uze, gingii, lim$&, mameloane +ntre i +n 'urulongloanelor. #ftele se sparg repede, iar +n urma lor r&mn r&ni, foarte dureroase,animalele -r&ninduse cu greutate, sl&$esc i le scade produc*ia de lapte. #nimaleleprezint& scurgeri a$undente de saliv&, cu un clef&it caracteristic la desc-iderea gurii.

Din cauza leziunilor de la ongloane, deplasarea se realizeaz& cu greutate. Goalaevolueaz& acut, cu o form& $enign&, la animalele adulte i o form& malign&, letal&, latineret.

Antra=ul 8Dalac, 6&r$une este o $oal& infectocontagioas& care afecteaz&rumeg&toarele, ca$alinele i porcii, mai rar alte specii de animale i este supus&declar&rii oficiale i carantinei de gradul ((. #ntra:ul se poate transmite i la om.Transmiterea $olii se realizeaz& prin consumul de fura'e i ap& contaminat&, la nivelulpl&gilor cutanate i prin intermediul insectelor -ematofage.Goala se manifest& prin fe$r& mare, congestia mucoaselor aparente, cord pocnitor,

tremur&turi musculare, tul$ur&ri digestive, iar uneori apar edeme dureroase cue:tindere rapid&. Dup& moartea animalelor se constat& la disec*ie splina m&rit&, lipsade coagulare a sngelui iar cadavrul nu intr& +n rigiditate cadaveric&. Goala evolueaz&supraacut, acut i su$acut i are caracter enzootic.

e face e:amenul serologic +n caz de suspiciune a $olii, prin prelevare de snge de laanimale vii, secre*ii de la cadavre nedesc-ise, iar +n cazul cadavrelor desc-iseaccidental, se preleveaz& splina i un os lung nedesc-is. n func*ie de interpretareatestului alergic se face 1 vaccinare/an, +nainte de p&unat sau +n octom$rie 8noiem$rie,dup& sezonul de p&unat.

19


20/103

-ruceloza este supus& declar&rii oficiale i carantinei de gradul (((.Gruceloza este o $oal& infectocontagioas& care afecteaz& ma'oritatea speciilor deanimale domestice, precum i animalele s&l$atice. ;a caprine $oala este produs& deGrucella melitensis, care poate afecta i omul. Gruceloza este o enzootie care evolueaz&+n mod o$inuit cronic, dar se poate manifesta i acut, mai ales la femelele gestanteprimipare.@anifest&rile clinice sunt +n sfera aparatului reproduc&tor, principalul semn clinic fiindavortul. #nimalele $olnave i +ndeose$i cele care avorteaz& constituie sursa principal&de infec*ie. #vortonul, +nvelitorile, lic-idele fetale, secre*iile vaginale reprezint& materialulcel mai infectat. 6a surs& secundar& de infec*ie sunt fura'ele, aternutul, apa,ad&posturile murdare cu produse patologice. e face e:amen serologic, 1/an, nu se facevaccinare. #nimalele diagnosticate se sacrific& de necesitate, iar laptele este interzisconsumului.

R>ia :Sca2ia este supus& declar&rii oficiale i carantinei de gradul (((.Cia este o $oal& parazitar& contagioas& a pielii, produs& de acarieni, de m&rimemicroscopic&. Cia este +ntlnit& la toate speciile de animale, cea sarcoptic&transmi*nduse i la om. Din punct de vedere clinic, ria se caracterizeaz& prin

dermatit&, prurit, epila*ii 8c&derea p&rului i sl&$irea progresiv& a animalelor. Goala setransmite att prin contact direct ct i indirect, prin intermediul ustensilelor de +ngri'ire, aaternutului i a celorlalte o$iecte din ad&posturile i padocurile contaminate. 6ondi*iilefavorizante ale acestei $oli sunt nerespectarea condi*iilor de igien&, -r&nireanecorespunz&toare, aglomerarea animalelor +n ad&posturi, umiditatea e:cesiv& dinad&posturi.

Agala=ia contagioa&a oilor i caprelor este o $oal& infectocontagioas&, supus&declar&rii oficiale i carantinei de gradul (((, specific& ovinelor i caprinelor, produs& de@Hcoplasma agalactiae, cu caracter enzootic, sezonier 8perioada de lacta*ie i cudifuzi$ilitate mare +n efectivul contaminat. Goala este numit& popular Ir&sfugul al$J i are

evolu*ie acut&, su$acut& sau cronic&. Transmiterea $olii se realizeaz& prin muls,animalele trecute prin $oal& r&mnnd purt&toare i e:cretoare de virus i +n sezonulurm&tor de lacta*ie.C&sfugul se manifest& clinic prin fe$r&, lipsa poftei de mncare, dureri articulare +nso*itede c-iop&turi i c-eratite.

$e2ra cataral malign8Glue tongue este o $oal& infec*ioas& care afecteaz& ovinelei rar $ovinele i caprinele, cu caracter enzootic i sezonier, supus& declar&rii oficiale icarantinei de gradul (. ursa de infec*ie este reprezentat& de animalele $olnave sautrecute prin $oal& i vindecate, infec*ia transmi*nduse direct sau indirect prinintermediul insectelor -ematofage. Goala se manifest& prin fe$r&, inflamarea mucoasei

$ucale i nazale cu apari*ia de pl&gi i cianoza mucoasei $ucal&.

Mamita 7 este rar& la capre, cu inciden& de su$ 5. e consider& mamit& cndnum&rul de celule din lapte a'unge la valoarea de 1.3%%.%%%/ml lapte.


21/103

celule secretate de glanda mamar& este foarte mare, f&r& a fi vor$a de celule patogenei f&r& a considera c& este o mamel& infectat&.

Detector de mamit&

Mamita gangrenoa& este o $oal& infectocontagioas& specific& rumeg&toarelor miciL

este numit& popular Ir&sfug negruJ i este produs& de un stafilococ, care afecteaz& maiales femelele +n lacta*ie. ursele de infec*ie sunt animalele $olnave de mamit& sauanimalele purt&toare care elimin& stafilococi prin lapte, precum i ustensilele de muls,minile mulg&torului infectate i insectele -ematofage.Goala se manifest& prin fe$r&, lipsa poftei de mncare, lipsa rumeg&rii i deplasarea cugreutate.


22/103

trongilatozele gastrointestinale i pulmonare sunt produse de viermi cilindrici care sepot localiza pe stomac i intestin 8strongilatoza gastrointestinal& sau pe c&ile respiratoriii pl&mni 8strongilatoza pulmonar&. 6ontaminarea se realizeaz& pe p&une priningerarea larvelor de strongili odat& cu apa sau iar$a. n cazul strongilatozei gastrointestinale animalele prezint& diaree, lipsa poftei de mncare, sl&$esc i +n cazultineretului se o$serv& o stagnare a creterii. #nimalele cu stongilatoz& pulmonar& tuseseac&, o$oseal& i o sc&dere a poftei de mncare. emnele de $oal& sunt evidente +ntimpul rece, vara acestea fiind pu*in o$serva$ile.

8idatidoza 8ec-inococoza, c-istul -idatic este o $oal& parazitar& produs& de larvelede Ec-inicoccus granulosus, forma adult& +ntlninduse la cine, +n intestinul su$*ire8tenia. 6inii elimin& ou&le de tenie odat& cu fecalele +n mediul e:tern iar prin ingerareaier$ii contaminate de c&tre rumeg&toare, acestea se infesteaz&. ;arvele se localizeaz&la caprine +n diferite organe, cel mai frecvent la nivelul pl&mnilor i ficatului, unde sedezvolt& lent formnd c-iti de dimensiuni mari care +n momentul a$atoriz&rii pot fi spar*ii sunt periculoi pentru om. De asemenea, organele cu aceti c-iti, dac& nu suntrecunoscu*i i elimina*i din alimenta*ie pot conduce la +m$oln&virea oamenilor. Totodat&organele care prezint& c-iti -idatici nu tre$uie s& fie date la cini deoarece se reia ciclul

$iologic al parazitului.emnele clinice sunt +n func*ie de localizarea parazitului, cel mai frecvent manifestnduse prin icter, o$oseal&, sc&derea produc*iilor i sc&derea +n greutate.

)icrocelioza(este o $oal& parazitar& produs& de Dicrocelium lanceolatum cu localizare+n c&ile $iliare. 6ontaminarea are loc pe p&une, prin consumul odat& cu iar$a afurnicilor i melcilor purt&tori de larve +nc-istate. Goala apare +n perioada de var&toamn&, iar semnele clinice sunt terse, manifestnduse prin icter, sl&$ire i o$oseal&.

Moniezioza este o $oal& parazitar& care apare frecvent la rumeg&toarele mici +nsezonul de var&, i este produs de un vierme lat 8tenie, ca o panglic& lung& de 14 m.

)arazitul se localizeaz& +n intestinul su$*ire, ou&le acestui parazit fiind eliminate odat& cufecalele caprinelor i a'ung s& fie ingerate de c&tre acarienii -ematofagi. 6aprinele sereinfesteaz& prin p&unatul ier$ii cu aceti acarieni. #nimalele infestate prezint& tul$ur&ridigestive, $alonamente, diaree i constipa*ie.

TANN CA M?!"C )E !#T@ M#"TRVA #ARA%T!"R NTESTNA!

Taninii, meta$oli*i secundari ai plantelor, sunt polifenoli com$ina*i sau nu cu proteinecare confer& o protec*ie plantelor contra pr&d&torilor 8insecte, ier$ivore.#cestia sunt de dou& feluri

tanini hidrolizabili, care au efecte to:ice dup& consum 8prin traversarea $ariereiintestinale i a$sor$*ia lor +n organismL

tanini condensai, mai pu*in to:ici deoarece nu sunt a$sor$i*i la nivelul pereteluiintestinal #cestia se g&sesc +n p&uni cu sparcet& 80no$rHc-is vicifolia, fructe de alun,ste'ar, castan. e fac tratamente cu guebracho, un produs e:tras din scoar*a de ste'ar,care con*ine peste !% tanini.

)eparazitare cu autorul generatorului de unde zapper

22


23/103

Dispozitivul >apper este pur si simplu un dispozitiv electronic care ucide $acteriile, virusii siparazitii, folosind campuri electromagnetice pe principiul $iorezonantei.Dispozitivul zapperdistruge invadatorii mici si mari tramatode, ascarizi, capuse, $acterii, virusi, fungi.Dispozitivul >apper ii distruge pe toti odata, in doar ! minute, c-iar si la 5 volti. #paratul

produce electrificarea sangelui ceea ce duce la distrugerea virusului B(F. )uterea devindecare a >apperului a a'utat sute de $olnavi pentru a se recupera dupa $oli graveprecum cancer, malaria, parazitoze, etc. 6urentul de intensitate mica ce trece prin organismdistruge parazitii inversandule polaritatea. (oni negativi sunt adaugati pentru a incura'atesutul $olnav sa se vindece tesutul sanatos este incarcat negativ. )arazitii nu pot sasiapere polaritatea pozitiva 8 lipsa de electroni visavis de curentul ce traverseaza corpul side aceea sunt distrusi foarte repede. Datorita zapperului nu numai ca parazitii sunt usordistrusi, dar sunt dezintegrati astfel incat pot fii asimitali ca si nutrienti inofensivi saueliminati. Firusii, fungii, paraziti in c-isturi cu e:osc-elet8ca si viermii in tesuturile perifericevor fii distrusi mai greu, intro perioada de timp mai indelungata si odata cu incepereatratamentului se curata sangele impreuna cu lic-idul limfatic, tractele organelor, sistemul

digestiv in intregime, stomacsi intestine, creierul si sistemul nervos in intregime, astfelsistemul imunitar capatandusi forta ma:ima.

#ARAT-ERC!"%A CA#RNA ( este infec*ia natural& cu @Hco$acterium avium su$sp.paratu$erculosis, evolueaz& cronic, cunoscut& i su$ numele de Ienterit& cronic&-ipertrofiant&M sau I $oala lui No-neM, Este o $oal& infec*ioas& a rumeg&toarelor,caracterizat& prin diaree intermitent& progresiv& pn& la caectizarea animalului i prinleziuni de enterit& proliferativ&.&toric

Dei cunoscut& de mult& vreme, $oala este descris& ca entitate infec*ioas& +n 1"95 de c&treNo-ne i cola$., care o atri$uie $acililor acidorezisten*i prezen*i +n mucoasa intestinal&

lezat&.

R&p>ndire 6i importan5)aratu$erculoz& este r&spndit& pe tot glo$ul, mai frecvent +n Europa 0ccidental&, de unde,prin animalele de ras& sa e:tins +n toate *&rile glo$ului p&mntesc.(mportan*a economic& a paratu$erculozei este dat& de pierderea tuturor animalelor afectate $oala nu este trata$il& ca i de c-eltuielile cauzate prin aplicarea m&surilor de profila:iei com$atere. e consider& c& omul nu este receptiv la infec*ia cu @Hco$acterium paratu$erculosis, darse pare, dup& Berman THlor 82%%%, c& e:ist& pe $aza similitudinii anatomoclinice, oidentitate +ntre agen*ii etiologici ai paratu$erculozei i a $olii 6ro-n de la om.

Etiologie#gentul cauzal este @Hco$acterium avium su$sp. paratu$erculosis, +ncadrat +n comple:ul

23


24/103

@Hco$acterium avium intracellulare, cunoscut i su$ numele de I $acilul lui No-neM, ungermene $acilar, fin, imo$il, nesporulat, necapsulat, acidoalcoolorezistent. #cidorezisten*aeste inconstant&, semnalnduse, pe de o parte, tulpini polimorfe, care nu se coloreaz&uniform prin metoda >ie-l ?eelsen i pe de alt& parte, tulpini neacidorezistente. norganismele infectate $acilii sunt, de o$icei, localiza*i +n intestin i +n limfonodurilemezenterice, destul de frecvent +n tonsile i limfonodurile retrofaringiene 8tuart, 195 i,mai rar, +n alte organe. +n frotiurile din produsele patologice se prezint& su$ form& degr&mezi, mai mult sau mai pu*in compacte.

SimptomeTu$erculoza este o maladie cu evolu*ie lent&. Ea afecteaz& +n general animalele mai $&trnede 2 ani i are o evolu*ie progresiv& 8de apro:imativ 2 luni c-iar dac& apetitul animalelor semen*ineL fe$ra este +ntodeauna a$sent&L diareea este o e:cep*ie 8contrar $ovinelor, c-iardac& survine la sfritul evolu*iei $olii, ea este moderat&.imptomele asociate cu sl&$irea animalului conduc la sl&$irea animalului de lapte, anemie io stare general& proast& a animaluluiL aceste simptome evolueaz& +n manier& ireversi$il&pn& la moarte

!eziuni

;a autopsia unui animal atins de paratu$erculoz& se o$serv& leziuni caracteristice la nivelulganglionilor intestinali creterea dimensiunilor prezen*a de gr&sime sau depunerea decalcar. ;a nivel intestinal leziunile sunt mai discrete. Ele pot avea o secre*ie a mucoasei.#cest tip de leziune induce o a$sor$*ie greoaie a su$stan*elor nutritive i deci duce lasl&$irea animalului.

Caracteri&ticile agentului patogen

Mycobacterium avium pseudotuberculosisapar*ine familiei micro$acterium, care con*ine attagen*i ai tu$erculozei ct i a leprei. Este o $acterie a c&rei cultur& este lent& i dificil& 8seface +n prezen*a unei su$stan*e speciale, mico$actin&L $acteria posed& o rezisten*&deose$it& la numeroi agen*i fizicoc-imici, care permite s& persiste foarte mult timp 8maimul*i ani +n mediul e:terior.

)iagno&tic

Diagnosticul de la$orator se realizeaz& prin mai multe te-nici

1. )unerea +n eviden*& a $acteriilor 8diagnostic direct prin colorare i determinare cuG##C 8Gacil #cid #lcoolo CezistentL i prin cultur&, te-nica de referin*& dar caredureaz&.

2. Detectarea dovezilor infec*iei 8diagnostic indirect prin tu$erculinare 8comparativ&sau prin serologie.

)relev&rile utilizate pentru diagnostic sunt crotine, ganglioni sau intestini, pentru diagnosticuldiret, snge pentru diagnostic indirect. Totui indiferent de te-nicile utilizate diagnosticul dela$orator este pu*in precis. De aceea tre$uie s& se foloseasc& mai multe metode i s& sereia analizele timp de luni.

Epidemiologie

6ontaminarea are loc pe cale oral& a nutre*urile infestate cu materiile fecale, care pot

con*ine $acterii, care au fost eliminate att de animale dar i de animale infectate care nusunt $olnave 8forme asimptomatice. ntro turm& animalele se contamineaz& +n general +ncursul primei luni astfel animalel tinere sunt considerate cele mai receptive. )entru apari*ia

24


25/103

semnelor clinice e:ist& factori favorizan*i parazitismul 8legat de p&unat, alte maladiicronice, caren*e alimentare, stare fiziologic& 8sfritul gesta*iei, sc-im$&rile mediului.

Metode de lupt

Datorit& +nrudirii care e:ist& +ntre agentul tu$erculozei i paratu$erculozei tratamentulanti$iotic nu este eficace. )e de alt& parte vaccinul paratu$erculozei nu mai estecomercializat +n ran*a. De aceea singura posi$ilitate de control a paratu$erculozei se refer&

la m&surile sanitare

1. eliminarea progresiv& a animalelor e:cretoare 8$olnave i infectate asimptomaticpentru reducerea contamin&rii mediuluiL

2. protec*ia noilor genera*ii aceasta im plic& controlul riscurilor contamin&rii tineretuluiprin separarea noilor n&scu*i, alimentarea artificial& 8+n colostru $acteriile nu pot fidistruse nici prin temperatur& crescut& nici prin congelare

3. dezinfec*ia locului i al materialelor su$stan*ele utiliza$ile pentru dezinfec*ie suntcrezil, formol 5, ap& de Navel la 1ocolometric. Dezinfec*ia p&unii poate s& se fac&cu cianamid& calcic& 8doza de 4%% g /-a sau cu sulfat de fier 8doza de 25%3%% g

la -ectar.


26/103

CA!EN)AR )E ACBN %""TE8NCE SANTAR VETERNARE

)entru o $un& desf&urare a activit&*ii de cretere i +ntre*inere a caprelor este necesar&cunoaterea principalelor activit&*i zoote-nice i sanitar veterinare care tre$uiesc urm&rite irespectate +n diferitele faze ale anului.n luna ianuarie se iau m&suri pentru campania de f&t&ri la capre, se amena'eaz&maternitatea cu $o:ele individuale, pentru caprele f&tate cu iezi i $o:e individuale separatepentru caprele gestante +n ultimele zile dinaintea f&t&rii. e amena'eaz& spa*ii ferite decuren*ii de aer i mai c&lduroase pentru iezii noun&scu*i. e face $onitarea iezilor n&scu*itimpuriu, se face clasarea iezilor proveni*i din insemin&ri artificiale cu material seminal de la*api de ras& curat& i cu performan*e deose$ite i se re*in iezii pentru +ngr&are.Din punct de vedere sanitar veterinar se urnm&rete pe tot parcursul anului starea decur&*enie a ad&posturilor. n luna ianuarie se fac comenzile pentru su$stan*ele deparazitare,de dezinsec*ie i dezinfec*ie, pentru medicamentele antiparazitare, precum i pentruvaccinuri. n luna +e2ruariese continu& urm&rirea campaniei de f&t&ri i $onitarea iezilor. e facde-elmintiz&ri la cinii care vin +n contact cu turma de capre, pentru com$atereaec-inococozei i cenurozei, de dou& ori pe an, tiut fiind faptul c& aceti cini sunt

intermediarii acestor $oli parazitare care apar la caprine. e efectueaz& tratamente dedeparazitare intern& 8strongilatoz& gastrointestinal&, moniezioz& i +n mod o$ligatoriucontra fasciolozei. #ceste deparazit&ri tre$uie s& fie efectuate +nainte de ieirea pe p&une aanimalelor. nmartie se continu& campania de f&t&ri la capre i se creaz& condi*ii pentru cretereaiezilor. e continu& $onitarea i clasarea iezilor. 6resc&torii care doresc insemin&ri artificiale+n contrasezon pentru o$*inerea de f&t&ri toamna se pot adresa #socia*iei cresc&torilor decapre pentru tratamente. 6a ac*iune sanitar veterinar& ce se efectueaz& o$ligatoriu +naceast& lun& este vaccinarea profilactic& antic&r$unoas&.napriliese supraveg-eaz& f&t&rile i se continu& $onitarea i clasarea iezilor. e acord& o

+ngri'ire deose$it& iezilor +n scopul re*inerii femelelor pentru reproduc*ie. 6resc&torii care

doresc insemin&ri artificiale +n contrasezon pentru o$*inera de f&t&ri toamna se pot adresa#socia*iei cresc&torilor de capre pentru tratamente.6aprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. e va continua de-elmintizarea pentrufascioloz& 8g&l$eaz& i moniezioz&. e vor e:amina p&unile pentru identificareaparazitismului, +n special cu asciola i se aplic& tratamente i lucr&ri de asanare. Deasemenea, cinii cio$&neti vor fi de-elmintiza*i pentru com$aterea ec-inococozei icenurozei. n luna maise organizeaz& stnele i se delimiteaz& zonele de p&unat. e $oniteaz&+ntregul efectiv de tineret caprin femel i mascul n&scut +n anul precedent, +n vederea treceriila turma de $az& +n acest an a animalelor $onitate. 6resc&torii care doresc insemin&riartificiale +n contrasezon pentru o$*inera de f&t&ri toamna se pot adresa #socia*iei

cresc&torilor de capre pentru tratamente.e face e:amenul p&unilor pentru identificarea i delimitarea zonelor cu molute iasanarea acestora. #nimalele sunt tratate pentru rie, prin +m$&ieri profilactice sau prinin'ectarea de ivermectine. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentrudictiocauloz&, strongilatoze gastrointestinale i moniezioz&. n iuniecaprele sunt trecute de'a la p&unat i se urm&rete starea lor de s&n&tate,apreciinduse performan*ele zoote-nice +n vederea $onit&rii fenotipice i clas&rii lor +naintede a intra +n sta$ula*ie cnd se vor sta$ili i crdurile pentru pr&sil&. n aceast& perioad& seurm&rete +n*&rcarea iezilor i se organizeaz& turme de iezi ce vor iei la p&une. e fac+m$&ieri antisca$ioase i tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloz&, strongilatozegastrointestinale i moniezioz&. n luna iuliese vor urm&ri p&unile pentru infestarea cu molute i asciola. e factratamente pentru dictiocauloz&.n luna augu&tse preg&tete campania de mont&, prin suplimentarea ra*iei la *api cu

26


27/103

concentrate i administrarea de premi:uri, precum i de ou& care au efect $enefic asupracalit&*ii spermei. e preg&tesc ad&posturile pentru f&t&rile caprelor sincronizate +n martie. e+ntocmete planul de mont& i se contacteaz& #socia*ia cresc&torilor de capre +n cazul +ncare se dorete sincronizarea c&ldurilor i inseminarea artificial& a caprelor cu materialseminal congelat de la *api locali sau cu sperm& de la rase din import. e sta$ilete num&rulde *api necesar pentru monta efectivului de capre.n &eptem2riese +ncep ac*iunile de sincronizare i inducere a c&ldurilor la capre +n func*iede perioda +n care cresc&torul dorete s& ai$& grupate f&t&rile. e preg&tesc ad&posturilepentru f&t&rile caprelor sincronizate +n aprilie. 6a ac*iuni sanitar veterinar de prevenire see:ecut& vaccinarea antic&r$unoas& i tratamentele generale antisca$ioase, contrafasciolozei i a monieziozei.n octom2rie+ncepe campania de mont& natural& i se continu& sincroniz&rile pentruinseminarea artificial& a caprelor. e preg&tesc ad&posturile pentru f&t&rile caprelorsincronizate +n mai. e preg&tesc ad&posturile pentru perioada de sta$ula*ie, se facderatiz&ri, dezinsec*ii i dezinfec*ii. 6a ac*iuni sanitar veterinare de preven*ie se facevaccinarea antic&r$unoas& i deparazit&rile +nainte de perioada de sta$ula*ie. n luna noiem2riese continu& ac*iunea de inseminare artificial& i mont& natural&. eorganizeaz& turmele de capre pentru iernat i perioada de sta$ula*ie. e izoleaz& ferestrele,

se completeaz& geamurile astfel +nct s& se asigure ad&posturi conforta$ile, f&r& curen*i deaer.n luna decem2riese fac verific&ri ale efectivelor de capre i se +ncepe compartimentareasaivanelor, preg&tinduse pentru etapele urm&toare, respectiv $o:e pentru capreleinseminate +n august ce vor f&ta +n cursul lunii ianuarie. 6inii cio$&neti se vaccineaz&antira$ic i se deparaziteaz& pentru ec-inococoz& i cenuroz&.

D* )eterminarea calitatii +>nului, paielor, cerealelor &i prepararea lor

Aprecierea calitatii +anuluidupa caracterele e:terioare se face pe $azaculorii,mirosului, a gradului de prafuire si scuturare, precum si umiditatea si modul de

pastrare.Culoarea fanul de calitate superioara are o culare verde sau verdeinc-is, dacarecoltarea sa facut in epoca optima si conditiile de pastrare au fost in conditiinormale. Daca culoarea este gal$uie, fanul realizat a fost produs pe timp ploios sauuscarea a durat prea mult timp.Miro&ulfanului de calitate este placut, cu o aroma specifica. Daca persista un miros e

mucegai este posi$il ca fanul sa se fi alterat in timpul depozitarii 8luam un manunc-ide fan si turnam apa fier$inte asteptand 23 minute 7 daca mirosul de mucegai seaccentueaza inseamna ca fanul a suferit un proces de mucegaire.

.radul de pra+uireeste un alt aspect important al calitatii fanului. e determina prinscuturarea unei pro$e de fan cantarita inainte. )rin cantarirea prafului rezultat prinscuturare se determina procentul de prafuire al fanului, indicand fermierilor ca fanul eposi$il sa fie vec-i, deci cu o valoare fura'era scazuta.

.radul de &cuturareal fanului e diferit de cel de prafuire prin prisma faptului ca in

urma scuturarii se separa de masa fanului asa numita Jfloare de fanJ. )rocentul descuturatura, de JfloareJ ne da indicatii asupra calitatii fanului daca este su$ 3 avemun fan de calitate $una, peste 1% avem un fan inferior.

27


28/103

miditateaconditioneaza calitatea fanului. Ea tre$uie sa fie su$ 1! in momentuldepozitarii pentru a o$tine un fan de calitate. =miditatea fanului nu este o masurae:peditiva deoarece se determina prin uscarea la etuva.

Conditiile de pa&trareinfluenteaza direct calitatea fanului. (n general un fan $inepastrat isi pastreaza culoarea si mirosul.

e apreciaz& ca $un fnul care este consumat cu pl&cere de animale i are valoarenutritiv& ridicat&, sporind produc*ia de lapte i de carne. 6alitatea fnului o$*inut dinfne*ele naturale este determinat& de mai mul*i factori compozi*ia floristic& 8felulplantelor din iar$&, momentul cosirii ier$ii i condi*iile de uscare. )lantele valoroasedin fne*e sunt firu*a, raigrasul, golom&*ul, o$siga, ov&sciorul, trifoiul m&runt, trifoiuls&l$atic, g-izdeiul i m&z&ric-ea. Momentul co&irii ier$urilor este de mare importan*& att +n ceea ce privete

cantitatea, ct i calitatea fnului. Dac& iar$a se cosete prea devreme, +n stareOcrud&J, se o$*ine fn pu*in i cu valoare nutritiv& sc&zut&. Dac& iar$a se coseteO$&trn&J, dei se o$*ine fn mai mult, este pu*in consumat de animale i valoareanutritiv& este mic&. @omentul cel mai potrivit pentru cosirea ier$urilor din fne*elenaturale este atunci cnd ma'oritatea plantelor au +nspicat 8f&r& ca spicul s& se coac&i trifoiul s&l$atic a +nflorit. Dac& se cosete +n aceast& faz&, se o$*ine un fn valorosdin punct de vedere nutritiv i sunt toate ansele s& se produc& i otav&. n&l*imeaoptim& de t&iere a ier$ii este de 4! cm, pentru a se favoriza otr&virea. Condi5iile de u&carea fnului influen*eaz& mult calitatea acestui nutre*. =n fn $un,vitaminos i $ogat +n protein& digesti$il& i s&ruri minerale tre$uie s& nu fie plouat +n

timpul usc&rii nici ars de soare, culoarea ideal& dup& uscare fiind verde intens. 6a s&nu fie plouat i nici dogorit e:cesiv de razele solare, fnul se usuc& +n condi*ii optimefolosind instala*ii simple capre, prepeleci, palane pe care cositura se aaz& +n strat

28


29/103

su$*ire i, f&r& s& se mai desfac&, se las& pn& la uscarea deplin&. )e vremeploioas&, cositura se adun& i se pune imediat pe aceste instala*ii, iar la vremesecetoas&, cositura se las& o zi +n $razde 8poloage, a doua zi se r&sfir& poloagele icnd fnul este pe 'um&tate uscat, se pune pe capre i prepeleci, unde se continu&uscarea f&r& ca fnul s& se mai desfac&. n felul acesta, fnul se va usca lent, f&r& s&fie dogorit de soare, +i va men*ine culoarea verde intens i nu se va f&r&mi*a. ;&sndfnul +n strat su$*ire pe capre i prepeleci, f&r& s& se mai desfac&, se realizeaz& oeconomie de for*& manual& de munc& ce poate fi folosit& la pr&it i la alte lucr&ri dingospod&rie.

Aprecierea calitatii paielordupa caracterele e:terioare se face pe $aza culorii,mirosului, precum si umiditatea si modul de pastrare.

* E+ectuarea igienizarii ongloanelor

Modul de lucru pre&upune parcurgerea urmtoarelor etapeF

Dup& ce animalul a fost prins se adopt& o pozi*ie ca cea prezentat& +n figura al&turat&.

29


30/103

0peratorul va sta cu spatele spre trenul anterior al animalului i cu picioarele de o parte ide alta a corpului caprei astfel +nct s& poat& controla, prin presare cu genunc-ii, mic&rileacesteia. 6u mna stng& va ridica i va *ine mem$rul posterior, mna dreapt& fiind utilizat&pentru mnuirea uneltelor. a*& de ovine, caprele sunt mult mai agile, mai sperioase i

potreac*iona violent ceea ce face, ca +n anumite situa*ii, aceast& opera*ie s& devin& uncalvar. e pot folosi dispozitive de conten*ie, care uureaz& efortul uman.

)entru a evita accidentarea caprei i a muncitorului se va apuca ferm mem$rul animaluluiastfel +nct acesta s& nu poat& fi +mpins +n spate i s& loveasc& mna +n care se *ine cu*itulsau cletele. Datorit& temperamentului vioi al acestor animale mul*i cresc&tori prefer&

folosirea cletelui +n sc-im$ul cu*itului care poate provoca t&ieturi adnci atunci cndmic&rile caprei sunt greu de controlat. ;a mem$rele anterioare se adopt& pozi*ia g-emuit lng& corpul animalului cu aducereapiciorului acestuia pn& deasupra genunc-ilor operatorului pentru a lucra mai uor. 6onten*ia ovinelor se face +n pozi*ia eznd sau +n decu$it dorsal toate mem$reler&mnnd li$ere la dispozi*ia celui care efectueaz& a'ustarea.Pn etapa a douase va cur&*a interiorul ung-iei de $&legar sau de p&mnt cu vrful cu*ituluisau al cletelui Dac& toaleta ongloanelor nu sa efectuat de mult timp cornul copitei poatecrete astfel +nct s& acopere cavitatea format& unde sa strns murd&ria, crend condi*iipentru apari*ia necro$acilozei. #ceast& afec*iune mai apare +n situa*ia +n care ung-iile cresc

i nu se +ndoaie formnd un gol mare +n interior unde se va tasa p&mnt i $&legar.

30


31/103

#a&ul urmtor+l reprezint& +ndep&rtarea prin t&iere a cornului copitei crescut +n e:ces.

e va acorda deose$it& aten*ie ung-iului de t&iere astfel +nct suprafa*a ung-iei s& +i

permit& animalului c& calce uniform pe un teren plan. )entru a verifica acest lucru se las&'os, din cnd +n cnd, mem$rul la care se lucreaz& i se apreciaz& dac& acesta calc& corecti dac& a'ustarea a fost f&cut& uniform.

=neori cornul poate fi foarte tare. n acest caz, este indicat& utilizarea uneltelor cu mner,adic& a cletilor, asupra c&rora se poate e:ercita mai mult& for*& Ocontrolat&J dect asupracu*itului. =ng-iile prea deformate sau prea tari se taie pe o por*iune mai mic& opera*iunearelunduse dup& cteva zile. 6opitele sunt mai moi dac& animalele sau plim$at prin iar$&umed& anterior a'ust&rii.

6ele mai multe greeli au loc la a'ustarea vrfului ung-iei. Dac& cavitatea din interiorulcornului este mai mare +ntro parte operatorul este tentat s& taie mai mult pentru a o eliminaf&cnd mai dificil& men*inerea la nivel a am$elor p&r*i. #'ustarea c&lciului se face mai uor.

31


32/103

#a&ul +inal8op*ional este netezirea cornului cu a'utorul pilei a$razive. n acest scoppoate fi utilizat cu succes un aparat tip fle: pe a c&rei suprafa*& mo$il& poate fi aplicat undisc a$raziv. e va finisa pn& cnd, prin por*iunea al$& a copitei, se poate z&ri un *esut de

culoare roz. #ceasta e vascularizat i dac& este t&iat se produc -emoragii.

orma ung-iei i modul +n care calc& un ied sau un miel de cteva s&pt&mni reprezint&modelul ideal dup& care operatorul se poate g-ida, att la a'ustare ct i la finisare.

0rice greeal& se va manifesta +n scut timp prin apari*ia defectelor de aplom$ care, prinstresul produs, va afecta produc*ia o$*inut& indiferent de natura ei 8ln&, lapte sau carne.

G* E+ectuarea tun&ului la ovine

32


33/103

33


34/103

34


35/103

H* E+ectuarea tratamentelor antiparazitare preventiveMetode de preven5ie a in+e&trii cu parazi5i interni la p6uneF

35


36/103

/sta*ionare doar 4 zile pe o parcel& i revenirea pe aceeai parcel& dup& minim2% zile, +n scopul +ntreruperii lan*ului $iologic al parazi*ilor 1evitarea $&ltirilor de ape pe p&une 3tratamente antiparazitare pe p&une, pentru a com$ate gazde, larve sau ou& deparazi*i. 4tratamente preventive cu anti-elmintice, prim&vara +nainte de +ncepereap&unatului i toamna la intrarea +n sta$ula*ie. tratamente c;imioterapice 2enzimidazol 6i pro2enzimidazol, pentru protostrongili i @oniezia administrare unic& a unei doze du$le dou& administr&ri la interval de 1224 ore

e constat& rezisten*& a nematodelor la tratamentul cu aceast& su$stan*&. e evit&rezisten*a utiliznd urm&torul protocol alternarea vermifugelor de la un an la altul i folosirea fitoterapiei cu plante$ogate +n tanin, care are efect vermifug, sau preparate pe $az& de usturoi, g-im$ir,lupin. De efect este folosirea preparatelor care con*in ciuperci microscopice cuac*iune +mpotriva larvelor de nematode.

se fac cel mult 23 tratamente anuale s& se fac& ac-izi*ie de animale din zone indemne de parazi*i sau din ferme+n care nu se face p&unat se evit& su$dozare medicamentului @edicamente din aceast& grup& SInant;ic, #anacur, Rintal, +n doz& de 1% mg/g,nu afecteaz& calitatea laptelui. Multi&pec, Val2azen, Nemapan, afecteaHa calitatealaptelui. levami&ol, pentru larve de Teladorsagia 8toamna, la intrarea +n sta$ula*ie ipentru strongili cu localizare respiratorie. Doza 12 mg/g. #fecteaz& calitatea laptelui. lactone macrocIclice, vomec%,3 mg/g, Eprine=, )ectoma=, CIdectine.#fecteaz& calitatea laptelui.

D parcelele vor fi p&unate i cosite alternativ, pentru a rupe lan*ul trofic alparazi*ilor, com$&tnd $iologic parazitismul. 6el mai eficient este alternan*a dintre 1ciclu de p&unat i 2 cicluri cosire a parcelei. Tineretul caprin va avea p&uneseparat& de adulte.

A* Metode de tratament a in+e&trii cu parazi5i e=terniF(pentru sca$ie vermectine7 %,2 mg/g su$cutanat, #mitraz(parazi*i nazali i sinus Clo&antel7 1% mg/g()eparazitare cu autorul generatorului de unde zapper

Dispozitivul >apper este pur si simplu un dispozitiv electronic care ucide $acteriile, virusii siparazitii, folosind campuri electromagnetice pe principiul $iorezonantei.Dispozitivul zapperdistruge invadatorii mici si mari tramatode, ascarizi, capuse, $acterii, virusi, fungi.Dispozitivul >apper ii distruge pe toti odata, in doar ! minute, c-iar si la 5 volti. #paratul

36


37/103

produce electrificarea sangelui ceea ce duce la distrugerea virusului B(F. )uterea devindecare a >apperului a pentru a se recupera dupa $oli grave precum cancer, malaria,parazitoze, etc. 6urentul de intensitate mica ce trece prin organism distruge parazitiiinversandule polaritatea. (oni negativi sunt adaugati pentru a incura'a tesutul $olnav sa sevindece tesutul sanatos este incarcat negativ. )arazitii nu pot sasi apere polaritateapozitiva 8 lipsa de electroni visavis de curentul ce traverseaza corpul si de aceea suntdistrusi foarte repede. Datorita zapperului nu numai ca parazitii sunt usor distrusi, dar suntdezintegrati astfel incat pot fii asimitali ca si nutrienti inofensivi sau eliminati. Firusii, fungii,paraziti in c-isturi cu e:osc-elet 8ca si viermii in tesuturile periferice vor fii distrusi mai greu,intro perioada de timp mai indelungata si odata cu inceperea tratamentului se curatasangele impreuna cu lic-idul limfatic, tractele organelor, sistemul digestiv in intregime,stomacsi intestine, creierul si sistemul nervos in intregime, astfel sistemul imunitarcapatandusi forta ma:ima.

7* A&i&tenta la +atare, igiena om2ilicala, organizarea cre&ei pentru tineret

Semnele apropierii momentului +triiF

mamela se m&rete +n volum, la presiunea efectuat& asupra mamelonului, +i face apari*ia

colostrul, un lic-id gal$en, gros i filant. n cazul mamelelor edematoase se folosete ununguent rela:ant.

ligamentele musculare sacroiliace, plasate deoparte i de alta a cozii, se rela:eaz&,formnd o sco$itur&.

mucusul solidificat, plasat la orificiul cervical i care prote'eaz& uterul contra infec*iilor, selic-efiaz& datorit& creterii temperaturii locale i apare la comisura inferioar& a vulvei su$forma unui lic-id filant , transparent i v&scos.

capra ia o pozi*ie +n decu$it sau poate r&mne i +n picioare.

contrac*iile uterine cresc +n num&r i intensitate

capra devine agitat&, se culc& i se scoal& frecvent.

nu $ea i nu m&nnc& mult, se izoleaz& +ntrun col* al padocului

la nivel vulvar apar succesiv dou& pungi cu lic-id amniotic care se scurge datorit& presiunii.n general, f&tarea are loc +n cca. 2 ore, +ncepnd din momentul apari*iei acestor pungi culic-id.

@odific&ri -ormonale care declaneaz& f&tarea

37


38/103

)este 9% din f&t&ri se pot derula f&r& asisten*a fermierului. Este evident c& fermierultre$uie s& supraveg-eze f&t&rile. =n aternut curat, un ad&post f&r& curen*i de aer,faciliteaz& o $un& derulare a f&t&rilor. Este de preferat ca fermierul s& intervin& doar lacazurile dificile. )entru o f&tare normal&, tre$uie o$servat& apari*ia pungii cu lic-id apos

al$&strui cu lic-id alantoidian. #ceasta are ca efect dilatarea traiectului pentru e:pulzareaiedului. 6apra este l&sat& s& fac& eforturile normale de e:pulzare. Dac& aceste eforturi seprelungesc f&r& rezultat, se verific& pozi*ia iedului, se corecteaz& pozi*ia dac& este cazul pise apteapt& efortul de e:pulzare. Trac*ionarea for*at& a f&tului se face doar +n ultim&instan*&, doar dac& e:pulzarea natural& nu se poate realiza. =terul caprei este fragil i sepoate rupe +n cazul trac*iunilor severe.

6e tre$uie f&cut Q

- monitorizarea atent& a f&t&rii

- interven*ie numai dup& evaluarea corect& a pro$lemelor

- aplicarea unor m&suri stricte de igien&

- men*inerea unui aternut curat

6e nu tre$uie f&cut Q

- interven*ia prea devreme sau prea trzie 8 se ateapt& 2 ore dup& ruperea pungii culic-id al$&strui

- nu se rupe punga cu lic-id

- nu se trac*ioneaz& f&tul, dac& pozi*ia este normal&

- la trac*ionarea de necesitate, nu se smulge f&tul

Diferite prezent&ri ale f&tului +n mementul f&t&rii

38


39/103

Separarea mamei de +t

39


40/103

e recomand& separarea iedului de capra mam&, pentru a preveni transmiterea unormaladii 6#EF, paratu$erculoza, care se transmit prin contact sau lins, +n primele ore devia*&. )rin separare i al&ptare la $i$eron, ne asigur&m c& iedul a consumat rapid colostru

Re&piraia primul &tre&& al vieii

;a f&tare se asist& noun&scutul pentru a favoriza declanarea funciilor vitale

- e:citarea cu un pai curat a n&rilor, pentru declana refle:ul nasopituitar

- tragerea de lim$&, pentru a declana refle:ul lingual

- 'et de ap& +n urec-i, pentru a declana refle:ul de conduit& auditiv&

- tergerea la oc-i, pentru a stimula refle:ul oculopalpe$ral

- efectuarea unui $ueu cu paie pe toat& suprafaa corpului, pentru a stimula circulaiasanguin& i declanarea respiraiei.

- +nc&lzirea corpului su$ o lamp& cu infrarou, +n cazul iezilor mici sau care au trecutprintro f&tare dificil&.

)egaarea +oielor em2rionare i dezin+ecia cordonului om2ilical

Este $ine de verificat dac& n&rile iedului nu sunt astupate de foita em$rionar& sau dac& nusunt o$turate cu mucus. Dezinfecia cordonului om$ilical cu tinstur& de iod, va limitainfeciile i previne riscul artritelor, coli$acilozelor sau septicemiilor.

Colo&trul a&igur viaa iedului

n timpul gestaiei, iedul se dezvolt& +n mediul steril din uter, nu este agresat de micro$i ideci nu are dezvoltat sistemul imunitar. Dup& natere, la contactul cu micro$ii, iedul produceanticorpi care +i asigur& o imunitate dup& trei s&pt&mni de la primul contact cu acetia.Distri$uia unui colostru de $un& calitate, +nc& din prima or& de via& a iedului, permiteprote'area sa de deficiena imunitar& cu care se nate i care se instituie a$ia dup& treis&pt&mni. n prima zi de via&, iedul tre$uie s& consume o cantitate de colostru egal& cu1% din greutatea sa +n momentul f&t&rii, adic& circa 4%% ml colostru. e administreaz& la$i$eron 2%% ml de colostru +n primele 2 ore de la f&tare i ali 2%% ml colostru se distri$uie "ore mai trziu. 6aprelor contaminate cu 6#EF 8viroza artritoencefalitic&, au +n colostru o

cantitate mare de virui. )entru prevenirea contamin&rii iezilor cu virusul cauzal al acesteimaladii, se impune pe de o parte izolarea lor de mame +nc& din momentul f&t&rii i al&ptareaacestora cu $i$eronul, folosind +nlocuitor de colostru preparat industrial sau se poate folosicolostru natural, dar dup& ce acesta a fost termizat.

Colo&tru termizat, de la caprele din +erm

Termizarea se face prin +nc&lzirea la 56 i meninerea acestei temperaturi timp de o or&.)entru aceast& operaiune se folosete un termizor cu termostat.

Colo&tru de vac

40


41/103

6olostru de vac& nu conine virusul cauzal al 6#EF, ins& nu are eficacitatea ma:im& fa& dealte maladii specifice caprei, aa cum o are colostru de capr&. Totui, dac& este folositcolostru de vac&, acesta se recolteaz& de la vaci aflate +n lactaia 3 sau 4, au o $un& starede +ntreinere, au fost s&n&toase timp de un an, sunt indemne de mamit&, provin dintrunefectiv indemn de tu$erculoz&, $ruceloz& i leucoz&.

Su2&tituientul de colo&tru

#cest tip de produs nu poate asigura o suficient& protecie fa& de $olile specifice caprelor.

#rotectia om2ilicala

"rganizarea cre6ei pentru iezi

- densitatea animalelor +n cres& va fi de 34 iezi/mR

- aternutul va fi uscat i a$sor$ant

- temperatura din primele zile va fi constant 1"6, indiferent de noapte sau zi.

41


42/103

- spa*iul va fi $ine aerat, dar f&r& curen*i de aer i umiditate

- dup& terminarea f&t&rilor, spa*iul creei se cur&t&, se dezinfecteaz&, la fel imaterialele folosite pentru creterea iezilor, folosind su$stan*e cu efect $actericid ivirucid. e face o deratizare i o com$atere a mutelor, apoi se instituie vid sanitar de34 s&pt&mni.

/J*Alaptarea arti+iciala &i prepararea inlocuitorilor de lapte

n primele s&pt&mni de via*&, iezii pot avea diaree cauzat& de

- infec*ii virale 8Cotavirus, 6oronavirus

- infec*ii $acteriene 8Esc-eric-ia 6oli, almonela, 6lostridium

- infec*ii parazitare 86rHptosporidium

6el mai frecvent, diareele au cauz& coli$acilar&. oarte rapid, iezii nu se maialimenteaz&, fapt ce provoac& -Hpoglicemie care agraveaz& starea animalului, acestadevine din ce +n ce mai a$&tut. (nfec*ia evolueaz& fragvent spre septicemie. ee:amineaz& animalele moarte i $olnave i se determin& agentul cauzal prin e:amen dela$orator. e impune tratament cu anti$iotice i re-idratarea animalelor afectate.

)revenirea diareelor se face prin

- cur&*irea i dezinfec*ia cutilor de cretere a iezilor

- distri$uirea precoce de colostru

- uscarea i +nc&lzirea iezilor la f&tare

42


43/103

43


44/103

-parametri in alptare artificial

?um&r iezi/caset& de al&ptare 15

?um&r iezi/tetin& 12

6antitatea lapte praf/ied de reproducie 1%12

6antitatea lapte praf/ied la +ngr&at !

Temperatura laptelui preparat 5556

6oncentraia diluiei pentru ied la +ngr&at 1!%19% g/litru ap&

6oncentraia diluiei pentru ied de reproducie 15%1"% g/litru ap&

Timp de diluie 23 minute

Temperatur& lapte la tetin& 354%6

//* E+ectuarea codotomiei

6odotomia mieilor are ca scop scurtarea cozii cu un elastrator i inele de cauciuc.Te-nica codotomiei se aplic& la mieii +n vrst& de 34 zile, inelul de cauciuc se aplic&la 34 cm de la $aza cozii. Fiitoarele oi lactante, avnd coada scurtat&, se vor mulgemai igienic.

44


45/103

/1*E+ectuarea ecornarilor la oi 6i capre

Ecornarea caprelor este importanta deoarece a'uta la reducerea violentei si evitarea unoraccidente. ?= cresteti la un loc tapi cu coarne si fara coarne. 6ei cu coarne provoaca ranicelor fara si ii vor $ate continuu.)rezen*a coarnelor constituie un avanta' +n urm&toarelecazuri caprele cu coarne se ap&r& mai eficient de pr&d&toriL coarnele constituie un OradiatorJcare asigur& r&cirea sngelui la nivelul capului +n perioadele c&lduroaseL caprele f&r& coarne

au un aspect e:terior nepl&cutL ecornarea este dureroas& i streseaz& animalele.

n spri'inul ecorn&rii se aduc alte argumente dup& cum urmeaz& coarnele sunt periculoasepentru alte capre, oameni i +n special pentru copiiL sunt folosite pentru a distruge gardurilei ec-ipamentul din ad&postL prezen*a coarnelor crete riscul ca animalele s& r&mn& prinse+n garduriL coarnele pot fi folosite +mpotriva cinilor de paz&L necesarul de spa*iu +n cretereaintensiv& este mai redus pentru caprele f&r& coarne. Ecornarea la tineretul sugar la vrstade 23 s&pt&mni se face mult mai uor dect la adulte. #c*iunea const& +n distrugerea$ul$ului cornului +nainte ca acesta s& creasc&. (ezii o suport& mai uor, deoarece ecornarease face rapid i durerea este redus& ca timp. ;a adulte este necesar& interven*ia c-irurgical&

pentru a +ndep&rta cornul care a crescut la lungimea normal&. Este dureroas& i uneorifoarte periculoas& pentru animal, din acest motiv pu*ini medici veterinari o efectueaz&.

Ecornarea se poate face prin urmatoarele moduri

1. Ecornare cu inele de cauciuc consta in aplicarea unor inele de cauciuc la $azacornului, acestea cazand singure dupa cca 3 saptamani. (nelele sunt mici in diametru, sepozitioneaza pe un cleste special, cu 4 picioruse, apoi se strang manerele clestelui. (n acestmoment piciorusele se departeaza, iar inelul se conduce la $aza cornului si se eli$ereaza.Datorita faptului ca inelul incearca sa revina la dimensiunea initiala e:ercita presiune la $aza

cornului oprind circulatia sanguina, provocand caderea cornului. e ecorneaza astfelanimalele adulte in general. e pot face crestaturi cu fierastraul pe locul unde urmeaza a fiaplicate inelele pt a gra$i actiunea acestora. Deoarece provoaca suferinte mari aceastametoda este interzisa in unele tari. Dupa caderea coarnelor tre$uie atent supraveg-eatarana si dezinfectata pana se cicatrizeaza.

2. Metoda c;irurgicala se face doar de catre veterinari, cu anestezie si nu provoacasuferinte mari. Dezavanta'ul acestei metode ar fi costul relativ ridicat.

3. Ecornarea c;imica se face cu a'utorul unui gel special sau a unui $aton de soda

caustica. e ecorneaza astfel doar tineretul. 6and se simte aparitia mugurelui cornos seindeparteaza parul de pe acestia prin tuns sau ras, se dezinfecteaza lucul, apoi cu un $ricisau $riceag $ine ascutit se taie pielea ca acopera mugurii. #poi se aplica gelul sau $atonulde soda. (nainte de a aplica solutia c-imica , prote'ati oc-ii iedului cu crema speciala pt apreveni or$irea prin contactul oc-ilor cu solutie c-imica. olositi o$ligatoriu manusi de late:pt a nu va rani.

4. Ecornarea electrica se face cu a'utorul unui aparat numit popular pistol de ecornare.Este metoda cu cele mai mici riscuri si eficienta crescuta daca este facuta corect. e facedoar la tineret. 6and apar mugurii cornitelor, tundeti parul de pe acestia, lasati aparatul sa se

incalzeasca dupa precizarile producatorului, apoi ardeti mugurii cu atentie si ra$dare. Dacanu au fost arse corect , coarnele vor creste, de o$icei deformate, de aceea se recomandaatentie si ra$dare.

45


46/103

Metoda electrica e&te cea mai putin traumatizanta &i prezinta cele mai mici ri&curi.

.

46


47/103

)entru ecornarea corni*elor de pn& la 1% cm, se poate folosi fier&str&ul electric deecornare.

/3*E+ectuarea +uraarii in &ezonul de &ta2ulatie47


48/103

#rincipii de 2az ale alimenta5iei caprei

o lacta ie se preg&tete +nainte de f&tare sortarea i refuzul alimentelorL sunt comportamente alimentare specifice caprelor,ele aleg fura'ele, prefernd semine, frunze. palata$ilitateaL 6apra nu este doar mnc&cioas&, ei +i place s& g&seasc& aromecunoscute i c-iar cele ale tinereii sale. #ceast& memorie de gust poate duce la o

sortare a animalelor. 6aprei tre$ui s& i se ofere paie de $un& calitate +n ultimele dou&luni de gestaiei, aa +nct la +nceputul lactaiei, cnd fiziologic capacitatea deadmisie va fi redus& iar cererea de energie este ridicat& pentru a produce lapte, capras& consume fn +n cantitate suficient de mare pentru ca producia de lapte s& fieridicat& 8;e


49/103

;otizarea caprelor pentru o omogenitate fiziologica este o$ligatorie. tadiul fiziologic8+nceput sau sfrit de lactaie, potenialul genetic, momentul lactaiei, determin&alimentaii diferite. De aceea este nevoie de lotizarea efectivului de capre. ?um&rulde loturi depinde de organizarea permis& +n cl&dire, depinde de num&rul de animaledar i de dorina fermierului.

E:emple de lotiz&ri

dup& sezonul de f&t&ri un lot de prim&var&, un lot de toamn&

dup& produc ie un lot recordiste, un lot cu producie medie, lot cu primipare

6ontrolul raiei,const& +n verificarea egalit&ii dintre raia teoretic&, raia distri$uit& iraia ingerat& de animale. n practic&, rar se +ntmpl& ca acestea trei s& fieidentice.e va verifica dac& raia teoretic& acoper& nevoile animalelor, cantitatea icalitatea fura'elor, precum i motivul refuzului de consum. #ceast& a$ordare este

inspirat& din metoda 4R propus& de D.err 8err D., 2%11. aport alimentar recomandat

aportul +n energie i protein& 8 dup& (?C# 7 se e:prim& +n =nitate ura'er& ;apte 8=; L 81 =;U1"%% cal

)rotein& Digesti$il& +n (ntestin 8)D( grame 1. pentru +ntreinerea funciilor vitale

energie %,"% =; 8capr& de % gL pentru o diferen& de 1% g greutate vie se adaug& %,1 =; protein& 5%g )D(/zi 8capr& de % gL pentru o diferen& de 1%

g greutate vie se adaug& ,2 g/zi 2. pentru gestaie 8+n ultimele 5 s&pt&mni energie se suplimenteaz& cu 25 necesarul calculat pentru

+ntreinerea funciilor vitale

49


50/103

protein& se suplimenteaz& cu 5% necesarul calculat pentru +ntreinerea funciilor vitale 3. pentru producia unui litru de lapte cu 3,5 gr&sime

energie %,43 =;/litru lapteL protein& 44g )D(/litru lapte minerale 2g )/litru, 4g 6a/litru, ?a 2g/g=, @g 2g/g=

0dat& raia calculat& teoretic, se verific& cantit&ile real distri$uite. Distri$uita ladiscreie nu corespunde totdeauna cu raia calculat&. Tre$uie o$servat totodat&refuzurile de alimente. calitatea fura'elor

preparare fnuri +n condiii $une de mediu U consum mediu de 2g/zi, pentru+ntreinere i o parte din lapte, restul produciei de lapte se asigur& din concentrate

1 g fan lucerna %,! =; 11%g proteina 1 g orz 1,1 =; )i+eren5a produc5iei de lapte de la un animal la altul, nu e&te dat de cantitateade concentrate con&umate de +iecare ci de di+eren5a de +>n con&umat de+iecare dintre capre* Cantitatea de +>n con&umat e&te direct propor5ional cu

volumul rumenului* #entru a mri rumenul n volum e&te o2ligatoriu ca nperioada de tineret c>t 6i n perau& mamar, atunci c>nd e&te ge&tant, capra &con&ume multe paie de 2un calitate, de orz, gr>u &au ovz* Mrindu(&evolumul rumenului nainte de +tare 6i de nceperea unei noi lacta5ii, vor puteacon&uma o cantitate mare de +>n de lucern, care l vor primi numai n acea&tperioad a lacta5iei, iar proteina +>nului de lucern va +avoriza produc5ie marede lapte* 6apra +n lacta*ie tre$uie sa consume 2,23,4 g @/zi, din care % fura'ecelulozice i doar 4% cereale 8gru, orz, porum$, ov&z, rot de rapi*&E:emplu de ra*ia este calculat& pentru 3,5 litri lapte

fn lucern& 1," @ 8$rut 2 g

orz 1,12 @ 8$rut 1,2 gCalitatea 2r>nzei e&te dat 6i de acizii gra6i din gr&imea ;ranei con&umatezilnic* )e e=emplu, 6rotul de +loarea &oarelui nu e&te recomandat caprelorlactante, deoarece cantitatea prea mare de acizi gra6i ne&atura5i din compozi5ia&a, va duce la +ormarea unor 2r>nzeturi &+r>micioa&e* Ace&t a&pect &e evitprin +olo&irea 6rotului de rapi5, care con5ine mai mul5i acizi gra6i &atura5i dec>tne&atura5i ca n cazul 6rotului de +loarea &oarelui*

E:emple de ra*ii cereale 8gru, orz, porum$, lupin, rot soia, rot rapi*& graminee 8DactHlis, Caigras pauna$il

leguminoase 8fn lucern&, fn trifoi, fn sparcet&

ritmul de distri$uie a concentratelor cantitatea de concentrate distri$uit& zilnic, vafi ma:im 1, g, fracionat& +n 4 doze de 4%% gr. Distri$uirea +ntregii cantit&i la osingur& mas&, provoac& acidoz& ruminal& i o$inerea unui laptecu concentraie redus& de gr&sime. ec-ili$rul )D(/=; 7 pentru a evita alcaloza, raportul

#naliza raiei tre$uie s& se inspire din ta$ele, innd cont de greutatea corporal& a

caprei, capacitatea de ingerare a -ranei, stadiul fiziologic i modalitatea de cretere.#porturile energetice i azotate din raie se sta$ilesc innd cont de rezervelecorporale. Caia se calculeaz& pentru nivelul produciei medii de lapte a lotului dar i

50


51/103

o cantitate +n plus, pentru o posi$il& cretere a productiei de lapte. )entru verificareaunei raii este prefera$il& utilizarea unui soft (?C#tion.

#uncte &en&i2ile de alimentaie a caprelor lactante

o capacitate redus& de consum la sfritul gestaiei i la +nceputul lactaiei la sfritul gestaiei volumul rumenului tinde s& se reduc& fiziologic, datorit&

m&ririi progresive a uterului gestant i a depunerii de gr&sime de rezerv&. 0 raie$ogat& +n concentrate, cu fura'ele de volum +n cantitate redus&, favorizeaz& puindezvoltarea volumetric& a rumenului. @eninerea pBului ruminal +n limitele .",care s& favorizeze dezvoltarea unei flore ruminale ec-ili$rat& 8amilolitice icelulozolitice, pentru o$inerea unei producii $une de lapte, se poate realiza doarprin folosirea fnurilor de calitate i cu folosirea unei cantit&i reduse de concentrate.?u tre$uie redus volumul rumenului spre sfritul gestaie, aceasta pentru a meninecapacitatea de ingestie pentru momentul de$utului lactaiei i o$inerea uneiproducii superioare de lapte, pe $aza consumului unei cantit&i mari de fura'e, fnuri

de leguminoase, fnuri de graminee i concentrate. riscul acidozei ruminale la de$utul lactaiei se preveni prin creterea treptat& aconcentratelor, cu 25%g3%%g pe s&pt&mn&, pentru a a'unge la cantitatea ma:im&dup& 4 s&pt&mni de la f&tare. 6oncentratele se distri$uie +n 34 doze pe zi, la omas& nu se vor distri$ui mai mult de 4%%g. 6onsumul de fura'e, inclusiv fnurile,tre$uie s& creasc& zi de zi 8;E nul )onderea fnului este de 3%5% din raia energetic& a caprei de lapte. #cestlucru este necesar pentru a asigura fenomenul de rumegare. ;a fnul de lucern& sau trifoi

51


52/103

recoltat prea uscat, frunzele vor fi rapid detaate r&mnnd tulpini neconsumate. nul deculoare verde este consumat +n integralitate.

porum2ul &au ier2urile murateprin +nsilozare sunt folosite progresiv +n alimentaiacaprei, odat& cu intensificarea produciei. ilozul tre$uie s& fie calitativ, cunoscndsensi$ilitatea caprei la listerioz&. ilozul cu acid $utiric influeneaz& negativ calitatea$rnzeturilor. ineea toc&rii plantelor tre$uie s& fie de 11! mm, pentru a permite o

fermentaie corect& +n siloz i o $un& rumegare.

Cecomand&ri pentru fineea t&ierii plantelor +nsilozate 8F#? #=? C.N. i BE(?C(6B .

porum$ murat (er$uri murate raie complet&6ompartimentsuperior 8X1,9cm

3, dac& se asociaz&cu un alt fura'", dac& este fura'singur

1%, dac& este silozam$alat2%, dac& este silozclasic

27"

6ompartimentulde mi'loc 8%,"71,9cm

455 45!5 3%5%

6ompartimentuinferior8W %," cm

3%4% 2%3% 3%5%

concentrate i alte alimente

$ric-etele de lucern& stocate +n vrac, se feresc de contaminarea roz&toarelor, deurin& sau fecale, de umezeal&

lapte praf se va reconstitui +n condiii igienice i la temperatura recomandat& +nprospect.

&+ecla +uraera tocata &au 2or;ot de &+ecla de za;ar 7 ma:im 1 g/zi, concomitentcu paie la discretie, fractionat in 4 prize : 25% grame sfecla fura'era proaspata tocata sau$or-ot de sfecla de za-ar, pentru ca pBul sa se mentina la valori normale de !. Dozelemari scad valorile pB, cu riscuri de acidoza ruminala .

raii ame&tecate :ame&tec unic se folosesc doar +n fermele foarte mari, de 1%%%1%%%% capre, unde va fi utilizat& o main& de amestecare a fura'ului murat cu concentrate,

paie i fnuri. =n timp de amestecare prea lung poate defi$ra prea tare nutreul murat i varezulta un aliment acidogen.

Raia ingerat nu corespunde niciodat& cantitativ cu ra*ia distri$uit&, datorit& sort&riifura'elor de c&tre capre. ;a +nceputul mesei, ele e:amineaz& fura'ele distri$uite, traverseaz&ieslea sau gr&tarul cu fura', ocazie cu care ia o prim& por*ie de fura'. 6apra va memora ceparte din fura' prefer& s& consume din fura'ul distri$uit +n acel moment. n privin*a fnului,caprele vor prefera frunzele i tulpinele tinere, mai putin lignoase. Fom o$serva +ns& cteva

capre care vor consuma p&r*i mai $ogate +n celuloz&. a constatat c& 4%5% din fura'eesunt sortate de capre 8@0C#?DEBC,19"%. @ai mult, valoarea nutritiv& a fura'ului estemodificat&, ea crete fiindc& vor fi consumate +n realitate doar p&r*ile mai valoroase din fura',

52


53/103

restul fura'ului a'unge +n aternut. )entru renta$ilizarea fermei, restul de fn neconsumat, seva toca la moar& i se va distri$ui fie +n amestec cu cereale, fie dup& o stropire cu saramur&sau solu*ie de melas&.

Fizita de control a alimenta*iei dintro ferm&, tre$uie s& se desf&oare +n spiritul metodeicelor 4C propus de D.err 8ECCE D., 2%11

cantitatea de fura'e consumat& +n realitate 8nu cantitatea distri$uit&, calitatea fura'elor 8+n urma rezultatului analizelor fura'elor sau verificarea $uletinelor deanaliz& pentru fura'ele fa$ricate, refuzurile de fura'e, gradul de sortare 8selectarea fura'ului de c&tre capre

E:emplu de raie pentru 4 litri de lapte= ingerat&

8gi$rozitate refuzuri =

distri$uit&Catia $rut&

n cu 9%= %,!5% "% %,g 15 %,9 g 1 g)orum$ siloz

833=

1 4% %,4g 1% 1,1 g 3,3 g

6oncentrate %,!5% % %total 2,5 4% Y 1 g

fi$re ?orma de fi$re +n raie U 4% apa este un element fundamental al organismului viu i reprezint& "" din compozi*ialaptelui. (mportan*a apei pentru capre este deci evident& i nevoile cantitative sunt necesarela men*inerea ec-ili$rului -idric.?evoile de ap& depind de e:cre*ia de ap& prin fecale, urin& i transpira*ie e:portul de ap& +n lapte cantitatea de su$stan*& uscat& din fura' 34 litri/g su$stan*& uscat& consumat&, la o temperatur& am$iant& de 156 45 litri/g su$stan*& uscat& consumat&, la o temperatur& am$iant& de 2%6 4,5 litri/g su$stan*& uscat& consumat&, la o temperatur& am$iant& de 256 " litri/g su$stan*& uscat& consumat&, la o temperatur& am$iant& de 3%6 #pa tre$uie s& fie la discre*ie i pota$il&, temperatura 1%126. Dac& apa este prea rece,consumul scade. 0 capr& poate consuma 1" litri de ap& pe zi 8(?C#, 2%%!.

Dac& apa este contaminat& cu germeni din facale, sunt urm&toarele riscuri- )entru capre enterite, diaree, enteroto:emie

- )entru tineret caprin diaree 8apa pentru prepararea laptelui praf e inspecteaz& ad&p&torile num&rul, amplasarea, igiena.

/4*#6unatul 6i +olo&irea pa&torului electric

$olo&irea p6unilor pentru capre

Sunt 4 mari +actori ai &ucce&ului unui p6unat e+icientF

Calitatea ier2ii, Comportamentul caprelor, #araziti&mul &i #ro2leme complementare- Calitatea ier2iirezisten*a la c&lcare de c&tre ung-iile ascu*ite i dure ale caprei

perenitatea compozi*iei floristice de calitate

53


54/103

fertilizarea p&unii. 0 produc*ie de "%%1%%% g =/-a iar$& cu graminee, are +ncompozi*ie 35 g?, 9 g) i 4%gZ. )entru ec-ili$rare, la intrarea in iarn& se face ofertilizare cu 3%5%?/-a. 0 ton& de gunoi de gra'd de la capre, con*ine !,!?/ 3,5)/1%,4Z. 6ompostul de 2 luni con*ine !,2?/ 4,!)/ 1,1Z.

- Comportamentul caprelor caprele tre$uie s& r&mn& grupatL astfel vor consuma toat& iar$a, f&r& a alege. ziua unei capre cuprinde 3 mese principale i mai multe mese secundare. diminea*a dup& muls dup&amiaz& +naintea mulsului seara dup& muls 7 e:ist& cel mai mare apetit fura'er capra consum& la p&une 3%%g = de iar$&/or& dac& iar$a este tn&r&, o mas& de fn seara evit& dezordinile meta$olice ifavorizeaz& ingestia de iar$&.

la temperaturi peste 3%6 scade ingestia de iar$&, vor avea acces la um$r& i ap& pe timp c&lduros, caprele prefer& s& p&uneze diminea*a 84,3%5,%% i seara sauc-iar noaptea. stressul de orice fel pertur$& p&unatul 8turiti, cini, avioane...

- #araziti&mul7 la p&une, caprele sunt e:puse permanent parazitismului e:tern i

intern. (n infesta*ii masive cu parazi*i, caprele nu au poft& de mncare, anemiamucoasei oculare, uneori diaree, scade produc*ia de lapte. ;imitele infesta*iei sedetermin& prin e:amen de la$orator, pentru a identifica strongili digestivi saupulmonari, nematozi, taenii, fasceola, etc. e preleveaz& pro$e de crotine pentrue:amen coproscopic, prelevnd pro$e de grup 81 g crotine din 4% de locuri diferiteale aternutului din ad&post sau pro$e individuale 81% g de crotine recoltate direct dinrectul caprelor.

A* Metode de preven5ie a in+e&trii cu parazi5i interni la p6uneF /sta*ionare doar 4 zile pe o parcel& i revenirea pe aceeai parcel& dup& minim2% zile, +n scopul +ntreruperii lan*ului $iologic al parazi*ilor 1evitarea $&ltirilor de ape pe p&une

3tratamente antiparazitare pe p&une, pentru a com$ate gazde, larve sau ou& deparazi*i. 4tratamente preventive cu anti-elmintice, prim&vara +nainte de +ncepereap&unatului i

toamna la intrarea +n sta$ula*ie. tratamente c;imioterapice 2enzimidazol 6i pro2enzimidazol, pentru protostrongili i @oniezia administrare unic& a unei doze du$le dou& administr&ri la interval de 1224 ore

e constat& rezisten*& a nematodelor la tratamentul cu aceast& su$stan*&.e evit& rezisten*a utiliznd urm&torul protocol

alternarea vermifugelor de la un an la altul i folosirea fitoterapiei cu plante$ogate +n tanin, care are efect vermifug, sau preparate pe $az& de usturoi, g-im$ir,lupin. De efect este folosirea preparatelor care con*in ciuperci microscopice cuac*iune +mpotriva larvelor de nematode.

se fac cel mult 23 tratamente anuale s& se fac& ac-izi*ie de animale din zone indemne de parazi*i sau din ferme+n care nu se face p&unat se evit& su$dozare medicamentului @edicamente din aceast& grup& SInant;ic, #anacur, Rintal, +n doz& de 1% mg/g,nu afecteaz& calitatea laptelui. Multi&pec, Val2azen, Nemapan, afecteaHa calitatealaptelui. levami&ol, pentru larve de Teladorsagia 8toamna, la intrarea +n sta$ula*ie ipentru strongili cu localizare respiratorie. Doza 12 mg/g. #fecteaz& calitatea laptelui.

54


55/103

lactone macrocIclice, vomec%,3 mg/g, Eprine=, )ectoma=, CIdectine.#fecteaz& calitatea laptelui. D parcelele vor fi p&unate i cosite alternativ, pentru a rupe lan*ul trofic alparazi*ilor, com$&tnd $iologic parazitismul. 6el mai eficient este alternan*a dintre 1ciclu de p&unat i 2 cicluri cosire a parcelei. Tineretul caprin va avea p&uneseparat& de adulte.

-* Metode de tratament a in+e&trii cu parazi5i e=terniF(pentru sca$ie vermectine7 %,2 mg/g su$cutanat, #mitraz(parazi*i nazali i sinus Clo&antel7 1% mg/g

- #ro2leme complementare organizarea p&unatului ra*ional cu gard electric 83 fire la 3%,% i 9% cm de sol vamen*ine timp lung calitatea p&unii trecerea la p&unat se face treptat, altern&nd iar$a verde cu fn suprafa*a pentru o capr& este de %,1 -a cantitatea de iar$& recomandat& este de 3 g =/zi sau cca.12 g +n verde/zi. viteza de consum iar$& este de %,3 g =/or& +n&l*imea recomandat& a ier$ii este de 12 cm, +nct capra s& nu se deplaseze

mult.n&l*imea minim& a ier$ii va fi de cm. calcul produc*ie/-a 8e:emplu12 cm +n&l*ime 7 5cm minim recomandat U " cm util: 2%% g=/cm de iar$& U 1%% g =/-a pe o parcel& se p&uneaz& 34 zile +ntoarcerea pe o parcel& se face la 2 s&pt&mni, atunci cnd +n&l*imea ier$ii estede cca. 1215 cm. dup& p&unarea unei parcele, aceasta se toaleteaz& prin cosirea smocurilor deiar$& neconsumat& recomandat este p&unatul de sear& i de noapte, mai ales +n zilele c&lduroase.Dac& mulsul de sear& se face mai trziu, iar dup& muls caprele merg direct la p&une,

ingestia de iar$& va fi ma:im&. pentru a o$*ine produc*ii mari de lapte, cantitatea de iar$& poate fi un factorlimitant.e suplimenteaz& cu fn 8%,! g, cantitatea de concentrate va fi ma:im %," g/zi, in cazul produc*iilor peste 4 glapte/zi. 6oncentratele au eficacitate sc&zut& +n alimenta*ia caprelor lactante 84%%glapte/g concentrate. ;a capre cu produc*ii mici de lapte nu se 'ustific& consumul deconcentrate. turte de rapi*& %,2 g, +n cazul produc*iilor foarte mari. necesarul de protein& 8)D( U 1%%g )D(/g =. #cest necesar este asigurat +n cazul

p&unilor de $un& calitate 8graminee i leguminoase, la care se adaug& cantitateama:im& de %," g concentrate i %,! g fn. timpul de consum al -ranei va fi de cca."9 ore/zi, incluznd i perioada pentrurumegare. 6aprele prefer& s& f&uneze +n intervalele 911, 151! i mai ales intervalul1"21. )e timp c&lduros se recomand& i intervalele 4,3%5,%% sau p&unatul desear& sau de noapte. plantele recomandate pentru p&unatul caprelor sunt CaHgrass 8loliummultiflorum, CaHgrass -H$rid, estuca i DactilHs, +n asociere cu Trifoi al$ ;adino.toc fura'e pentru iarn& U fn 5%% gnc&rc&tura de animale U ! capre/-a 8ptr. p&une, fn, cereale

E:emplu . efectiv de 1%% capre lactante 6antitatea de iar$a necesar& U g = consumat&/zi/cap : num&r de capre :nr.zile/parcel&

55


56/103

U 3 : 1%% : 4 U 12%% g= )roduc*ia/-a a parcelei U %% g= uprafa*a parcelei pentru 4 zile U 12%% %% U 2 -a/4 zile Cevenirea pe aceeai parcel& se face dup& 1 zile )arcele necesare U 14 U 4 uprafa*& de paune necesar& U 2 -a : 4 parcele U " -a p&une/1%% capre 6ronologia zilnic& a consumului de fura'e Diminea*a fn, concentrate 8porum$, ov&z, orz n timpul zilei p&une eara fn, concentrate

)&unatul reduce costurile fura'&rii. 6reterea pe p&une poate produce cca. !5% glapte/an/capr&, folosind cantit&*i limitate de concentrate. 6reterea la ad&post ifura'are cu iar$& la iesle, favorizeaz& o$*inerea de 9%% g lapte/an/capr&, dar cu costuripu*in mai ridicate. #gricultura ecologic& implic& o$ligatoriu creterea pe p&*une.

Faloarea fura'er&

- Caigrass 7 1,%=;/g =L s&mn*&/-aU 152% g/-a

- Caigrass V Trifoi al$ U 2%V5

- DactHlis 7 %,93 =;/Z< =L !3g)D/g; s&mn*&/-aU 152% g/-a

- DactHlisV;ucern& U s&mn*&/-a 12V15

- estuca arundinacea 7 %,"3 =;L 5g)D; s&mn*&/-aU 152% g/-a

- estucaV;ucern&U s&mn*&/-a 12V15

- GromusV;ucern&Us&mn*&/-a 25V15

- Trifoi al$ L s&mn*& U 1% g/-a- Trifoi violet 8Trifolium pratense L s&mn*& U 2% g/-a

- TrifoiVgramineeU s&mn*& U15V1%

- ;ucern&U %,!3 =;, "5g)D, s&mn*&/-a U 152%g/-aL produce mai mult&protein&/-a dect soia 82,t / 1,4t

- iloz de lucern& U %,! =;, g)D/g

- n lucern& U %," =;, 92 g)D/g

56


57/103

57


58/103

/D*E+ectuarea mul&ului manual &i mecanic la ovine0caprine58


59/103

#articularit5ile mul&ului la capr glanda mamar& la capre este alc&tuit& din dou&glande independente. iecare 'um&tate de gland& este compus& dintrun *esut secretorformat din numeroase alveole,canal galactofor +ncon'urat de *esut muscular, de o cistern& aglandei apoi de sfrc.

tructura glandei mamare la capre 8CEFE#=, 199"

@amelele i sfrcurile pot avea diferite forme conice, cilindrice, de par& ....8CE?0=, 2%12

Dac& la vac&, laptele se secret& numai +n alveole, la capre 2%3% se secret& +n alveole i!%"% +n cisterna glandular&. ecreia laptelui se face prin decapitarea celulelor lactogenela partea lor superioar&, se desprind numeroase resturi de celule lactice care, +n num&r maimare dect +n laptele de vac&.

@ecanismul secreiei apocrine la capr& 8CEFE#=, 199"

59


60/103

Faloarea pragului folosit pentru a descrie un animal infectat este !5%.%%%celule / mlde lapte de capr& , fa& de 3%%.%%% celule / ml pentru laptele de vac&. (nfeciamamar& se confirm& printro analiz& $acteriologic&.

Eli2erarea laptelui

Bipotalamusul eli$ereaz& ocitocin&, care contracteaz& alveolele i e'ecteaz& lapte.

timularea mamelei prin masarea dinaintea mulsului, nu este asa de important& lacapre, comparativ cu vacile. Eli$erarea de o:itocina este +n principal indus& deprezena mainii de muls, de prezena mulg&torului, de vederea s&lii de muls, deingestia de concentrat, toate ap&rute +n acelai timp 8G(;;0?, 2%%. 0 sla$& stimulare de c&tre maina de muls sau un stress, diminueaz& refle:ul deeli$erarea a laptelui, diminuarea gr&simii 6aprele se mulg repede, fiindc& ma'oritatea laptelui este de'a +n cistern&. Dup&viteza mulgerii, sunt 3 categorii de capre

6ategorii de capre, dup& viteza de muls Casa #lpin& 8 Casa aanen

8- cu de$it rapid 81, l/min. 7 9%secunde

21 11

- cu de$it mediu 81,1 l/min. 7 145secunde

!% 2

- cu de$it sc&zut 8%, l/min. 7 2%secunde

9 2

Casa #lpin& se caracterizeaz& printro vitez& superioar& de mus fa & de toate rasele de capre.

Sala 6i in&tala5ia de mul&

De ce sa utilizam instalatia de muls Q

6astig de timp 8rapiditatea mulsului 6onditii mai $une de lucru 8confort, ergonomie, mecanizare [

)osi$ilitatea cresterii turmei

(giena mulsului

)rincipiul de functionare al instalatiei de muls

0 instalatie de muls tre$uie sa permita recoltarea laptelui de capra fara agresiunemecanica si evitand contaminarea animalelor.

)ompa de vacuum aspira aerul continut in instalatie incat creeaza o decompresie su$mamelonul animalului. #ceasta decompresie e:primata in )a 8ilo )ascal, estementinuta la un nivel

60@)0?E?TE;E (?T#;#T(E( DE @=;

60


61/103

1.6onducta principala de aer, 2.)ompa de vacuum, 3.6onducta principala de vacuum, 4.Gazin pentrudezinfectie, 5.Cegulator de vacuum, .T de control, !.Facuumetru, ".6onducta pentru pulsator,9.)ulsator, 1%.Gazin de spalare, 11.6onducta de spalare, 12.Fana, 13.iltru, 14.Gazin de colectare,15.6onducta de lapte, 1.conducta de evacuare, 1!.)a-ar de muls, 1".urtun de lapte, 19.)ompa delapte, 2%.#nsam$lu de curatare sta$il, gratie unui regulator.

@

ghid pentru lucrĂri practice caprine.doc

Documents