Proiect Gestiunea Financiara a Intreprinderii

Profesor coordonator:Rodica Gherghina

Componenta echipei:Hafuz Nuray Letcu Catalin Manolache CosminMihalcea Georgian

Proiect NCGC

PARTEA I. PREZENTARE GENERALĂ

1.1. DATE DE IDENTIFICARE

Numele firmei: NCGC Codul unic de înregistrare: 14395803 din data 14.04.2003 Forma juridică de constituire: SRL Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale:Cultivarea

cerealelor(exclusiv orez),plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase-Cod CAEN: 0111;

Valoarea capitalului social:

Natura capitalului social:

Conturi bancare deschise la banca/Sucursala:BCR Asociaţi, acţionari principali:

Numele si prenumele Localitate / Judeţ Pondere în Capital social %

Hafuz Nuray Medgidia/Constanta 25Letcu Valentin-Catalin Tulcea/Tulcea 25Manolache Cosmin Marius Bucuresti/Bucuresti 25Mihalcea Georgian Ramnicu Sarat/Buzau 25

Adresa, telefon/fax, e-mail :ncgc@gmail.com Persoană de contact:Mihalcea Georgian

1.2. ISTORIC, ACTIVITATE CURENTĂ, MANAGEMENT, RESURSE UMANE

Firma cu traditie in domeniul agricol de mai bine de un deceniu, ce a inceput ca o mica ferma de familie ce s-a devoltat vertiginos ajungand sa detina 40 ha de teren agricol acoperite in mare parte de cereale,pentru export astfel creandu-se parteneriate cu firme de transport pe uscat si maritim precum si cu firme de la care se procura ambalajele.Firma comercializeaza si cerealele precum si fanul ce rezulta dupa recoltare.

Activitate curentă :

Natura capitalului social (%)

Public Privat

Român 0% 100%Străin (ţara) 0% 0%

Produsele/serviciile actuale :

Produs/Serviciu CaracteristiciGrau Bob lunguiet,industria alimentara,fan

pentru animaleOrz Bob lunguiet,industria alimentara,fan

pentru animaleOvaz Bob lunguiet,industria alimentara,fan

pentru animalePorumb Bob lunguiet,industria alimentara,fan

pentru animaleTrifoi Hrana pentru animale

Furnizorii actuali de materii prime şi materiale :

Furnizori Valoarea anuală a achiziţiilor

Materieprimă/serviciu

Combustibil pentru utilaje 20000Samanta de grau 100000Samanta de orz 785412Samanta de ovaz 67421

Materieprimă/serviciu

Samanta de porumb 245698Samanta de trifoi 189567

1.3 Procesului tehnologic :

Pentru un bun start în vegetaţie, cerealele de toamnă cer un sol afânat la 20 cm adâncime, mărunţit, bine nivelat şi fără resturi vegetale. Pentru a îndeplini aceste deziderate, fermierii trebuie să adopte diferite strategii, în funcţie de starea de uscăciune a solului:

• Arătura trebuie efectuată imediat după recoltarea premergătoare, în cazul speciilor cu recoltare timpurie, urmată de mărunţirea solului, pentru a permite acumularea şi conservarea în sol a viitoarelor ploi. Astfel, arătura va beneficia de apa existentă în sol. Dar în cazul precipitaţiilor abundente, vor fi necesare distrugerea buruienilor ce vor invada terenul şi pregătirea suplimentară a patului germinativ.

• Mărunţirea stratului superficial de sol se impune imediat după recoltarea premergătoarelor timpurii, astfel încât să faciliteze acumularea eventualelor ploi şi să împiedice evaporarea apei. Mărunţirea va fi urmată de arătură atunci când umiditatea solului este potrivită, dar nu mai târziu de două săptămâni înainte de semănat. În cazul în care precipitaţiile nu vor fi suficiente, mărunţirea va fi urmată de pregătirea terenului prin discuiri repetate care să mărunţească solul până la cel puţin 15 cm adâncime.

• În cazul premergătoareler mai târzii, ţinând cont de seceta severă, terenurile se vor pregăti fără arătură, prin lucrări care să permită mărunţirea suficientă a bulgărilor de sol, dar şi printr-o mărunţire şi încorporare bună a resturilor vegetale.

• Acolo unde sistemul de maşini permite, se va semăna direct.

1.4 Strategia de fertilizare

Aplicarea îngrăşămintelor la grâu are ca obiectiv realizarea optimului economic între randamentul culturii şi costurile ocazionate de fertilizare. Principiile de bază la stabilirea strategiei de fertilizare sunt: cerinţele de consum ale culturii, evoluţia azotului furnizat de sol şi posibilităţile de utilizare de către plante a azotului furnizat de sol sau provenit din îngrăşămintele aplicate.

Cerinţele globale de azot, fosfor şi de potasiu, pentru realizarea unui randament economic optimal, sunt diferite de la un an la altul. Pentru l00 kg de boabe şi pentru producţia corespunzătoare de paie, grâul foloseşte din sol următoarele cantităţi de elemente nutritive: 2,3-3,3 kg N; l,1-1,8 kg P2O5 şi 1,9-3,7 kg K2O pentru producţii de boabe de minim 3000 kg/ha.

Ritmul de absorbţie a elementelor nutritive depinde de dezvoltarea culturii şi urmează o curbă caracteristică, astfel că până la sfârşitul înfrăţirii cantitatea absorbită este scăzută, în medie 40 kg de azot/ha. Ceea ce duce la concluzia că în toamnă sunt suficiente doze de 40-50 kg de N/ha şi 60-80 kg de P2O5/ha, aplicări care vor fi urmate de fertilizările faziale odată cu reluarea vegetaţiei în primăvară.

Cerealele vor fi recoltate cu ajutorul combinelor din patrimoniul firmei cand ajung la maturitate, iar fanul rezultat va fi strans in baloti ce vor fi comercializati fermelor zootehnice.

1.5 Date tehnice cu privire la mijloacele fixe :

Mijloc fix Caracteristici tehnice An fabricaţie

Valoare de piaţă estimată

Utilaje agricole pentru recoltat

1999 25678532

Utilaje agricole pentru insamantat

2003 14325476

1.6 Locații pentru desfășurarea activității :

Locatia de desfasurare a activitatii este in satul Lanurile,comuna Zidurile,judetul Buzau,energia electrica este furnizata prin reteaua locala de energie,lucrurile stau la fel si cu celelalte utilitati,depozitele de cereale si sediul fac parte din patrimoniul firmei.

Bilantul

Denumirea elementului 2011 2012A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale

II. Imobilizari corporale

2.618.626

5.211.453

III. Imobilizari financiare

Active imobilizate 2.618.626

5.211.453

B. Active circulanteI. Stocuri

2.346.568 4.907.831

II. Creante 3.127.462

2.555.237

III. Investitii pe termen scurt

IV. Casa si conturi la banci

38.483

23.890

Active circulante -total

5.512.513

7.486.958

C. Cheltuieli in avansD.Datorii:sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an

919.486

2.262.409

E.Active circulante nete/datorii curente nete

4.593.027

5.224.549

F.Total active minus datorii curente

7.211.653

10.436.002

G.Datorii:Sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

919.486

361.873

H.ProvizioaneVENITURI IN AVANS

190.548 95.143

Subventii pentru investitii 190.548

95.143

Venituri inregistrate in avansSume de reluat intr-o perioada de pana la un anSume de reluat intr-o perioada mai mare de un anFondul commercial negativJ.Capital si reserve

I. Capital 700.200

700.200

Capital subscris varsat 700.200

700.200

Capital subscri nevarsatPatrimoniul regieiPatrimonial institutelor nationale de cercetare-

dezvoltareII.Prime de capitalIII.Rezerve din reevaluare

19.922 19.922

IV.Rezerve 338.710

338.710

Actiuni propriiCastiguri legate de instrumentele de capitaluri propriiPierderi legate de instrumentele de capitaluri propriiV.Profitul sau pierderea reportata

3.395.206

7.307.743

VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

1.612.411

Repartizarea profitului 12.630

Capitaluri proprii-Total 5.828.647

9.978.986

Patrimonial publicCapitaluri-Total

5.828.647 9.978.986

Contul de profit si pierdere

Denumirea indicatorilor 2011 20121.Cifra de afaceri 8.102.574 10.108.639Productia vanduta 5.821.314 7.124.283Venituri din vanzarea marfurilorReduceri comerciale acordateVenituri din dobanzi inregistrate de entitatile radiate din Registrul general si care mai au in derulare contracte de leasingVenituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete

2.281.260 2.984.356

2.Venituri aferente costului de productie in curs de executieSold c 11.036.614 13.050.936Sold d 9.153.733 12.330.8713.Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata4.Alte venituri din exploatare 416.813 223.826-din care,venituri din fondul commercial negative5.a)Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

3.049.441 4.036.823

Alte cheltuieli materiale 29.362b)Alte cheltuieli externe(cu 17.232 19.899

energia si apa)c)Cheltuieli privind marfurileReduceri comerciale primate6.Cheltuieli cu personalul 499.154 646.133a)Salarii si indemnizatii 389.239 505.418b)Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

109.915 140.715

7.a)Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale

822.952 771.987

a.1)Cheltuieli 822.952 771.987a.2)Veniturib)Ajustari de valoare privind activele circulante

740.981 1.070.609

b.1)cheltuieli 740.981 1.070.609b.2)venituri8.Alte cheltuieli de exploatare 2.278.509 2.540.5808.1.Cheltuieli privind prestatiile externe

1.962.361 2.012.331

8.2.Cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsaminte asimilate

141.616 164.244

8.3.Alte cheltuieli 174.532 364.005Cheltuieli cu dobanzile de refinantare inregistrare de entitatile radiate din registrul general si care mai au in derulare contracte de leasingAjustari privind provizioaneleCheltuielileVeniturileCheltuieli de exploatare-Total 7.408.269 9.115.393Profitul sau pierderea din exploatareProfit 2.993.999 1.937.137Pierdere9.Venituri din interese de participare-din care,veniturile obtinute de la entitatile affiliate10.Veniturile din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate-din care,veniturile obtinute de la entitatile afiliate11.Venituri din dobanzi 40.282 16.938-din care,veniturile obtinute de la entitatile afiliateAlte venituri financiare 1.583 4.296Venituri financiare-Total 41.865 21.23412.Ajustari de valoare privind imobilizari financiare detinute ca active circulante

CheltuielileVeniturile13.Cheltuieli privind dobanzile 8.574-din care,cheltuielile in relatia cu entitatile asociateAlte cheltuieli financiare 16.939 11.600Cheltuieli financiare-Total 16.939 20.174Profitul sau pierderea financiar(a):Profit 24.926 1.060Pierdere 0 014.Profitul sau pierderea curent(a):Profit 3.018.925 1.938.197Pierdere 0 015.Venituri Extraordinare16.Cheltuieli extraordinare17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara:ProfitPierdereVenituri Totale 10.444.133 11.073.764Cheltuieli totale 7.425.208 9.135.657Profitul sau pierderea bruta:Profit 3.018.925 1,938.197Pierdere 0 0Impozitul pe profit 480.997 325.786Alte impozite nereprezentate la elementele de mai susProfitul sau pierderea net(a) a exrcitiului financiar:Profit 2.357.928 1.612.441Pierdere 0 0

1.7 Indicatori de analiza ai firmei

ANALIZA PERFORMANTEI INTREPRINDERII

2011 2012Venituri din vanzarea marfurilor 0 0Cheltuieli privind marfurile 0 0MARJA COMERCIALA 0 0

Productia vanduta5,821,31

47,124,28

3Productia stocata 0 720,065Productia imobilizata 0 0PRODUCTIA EXERCITIULUI

5,821,314

7,844,348

Cheltuieli cu m. p. si materiale

3,049,441

4,036,823

Cheltuieli cu energia si apa 17,232 19,899Alte cheltuieli materiale 0 29,362

VALOAREA ADAUGATA2,754,64

13,758,26

4

Subventii de exploatare2,281,26

02,984,35

6Cheltuieli cu personalul 499,154 646,133Cheltuieli cu impozite si taxe 141,616 164,244EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE

4,395,131

5,932,243

Alte venituri din exploatare 416,813 223,826

Alte cheltuieli din exploatare2,278,50

92,540,58

0Cheltuieli cu amortizarea 822,952 771,987REZULTATUL EXPLOATARII

1,710,483

2,843,502

Venituri financiare 41,865 21,234Cheltuieli financiare 16,939 20,174

REZULTATUL CURENT1,735,40

92,844,56

2Impozitul pe profit 480,997 325,786

PROFITUL NET1,254,41

22,518,77

6

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE-METODA DEDUCTIVA

2011 2012

CAF=EBE4,395,13

15,932,24

3Alte venituri din exploatare 416,813 223,826Alte cheltuieli din exploatare

2,278,509

2,540,580

Venituri financiare 41,865 21,234Cheltuieli financiare 16,939 20,174Venituri extraordinare 0 0Cheltuieli extraordinare 0 0Impozit pe profit 480,997 325,786

2,077,364

3,290,763

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE-METODA ADITIVA

2011 2012

CAF=PN1,254,41

22,518,77

6Cheltuieli cu amortizarea 822,952 771,987Cheltuieli cu activele cedate 0 0

Venituri din vz activelor cedate 0 0

2,077,364

3,290,763

RATELE DE RENTABILITATEIndicatori 2011 2012Rentabilitatea economica (raport) 16.03% 19.98%Rentabilitatea financiara (raport) 21.52% 25.24%Rentabilitatea economica ca m.a.p

- 19.98%

Rentabilitatea financiara (levier) 18.56% 20.62%Rata dobanzii 0 2.36%Efectul de levier 2.53% 0.64%Activ economic 7,667,619 12,603,268

BILANTUL FINANCIAR PATRIMONIALNEVOI 2011 2012 RESURSE 2011 2012Imobilizari necorporale 0 0 Capital

700200+1858051 700,200

Imobilizari corporale

2,618,626

5211453+2280078 Rezerve 338,710 338,710

Imobilizari financiare 0 0

Prime de capital 0 0

Stocuri2,346,5

68 4,907,831Rezultatul reportat 3,395,206

7,307,743

Creante3,127,4

62 255,237Rezultatul exercitiului 0

1,612,411

Investitii pe termen scurt 0 0

Datorii>1 an 919,486 361,873

Casa si conturi la banci 38,483 23,890

Datorii<1 an 919,486

2,262,409

Cheltuieli in avans 0 0

Venituri in avans 190,548 95,143

Total8,131,1

39 12,678,489 Total 8,131,13912,678,4

89

ECHILIBRUL FINANCIAR AL INTREPRINDERIIIndicatori 2011 2012

FR4,593,02

7 2,829,406

NFR4,554,54

4 2,900,659TN 38,483 -71,253

SN5,828,64

7 9,978,986

ANALIZA CASH-FLOWIndicatori 2011 2012

Cash-flow de gestiune2,077,36

4 3,299,337

Cash-flow de exploatare2,077,36

4 3,299,337Cash-flow disponibil(origine)

1,138,422 2,360,395

Cash-flow disponibil(destinatie)

1,138,422 2,360,395

Cash-flow actionari 580,809 1,794,208Cash-flow creditori 557,613 566,187

Interpretari

Situatia Neta pozitiva si in crestere comparativ cu anul 2011 si arata o crestere a valorii patrimoniului societatii si buna gestiune a societatii si rezultatul profitului iin crestere.

Fondul de rulment al exerciţilor este pozitiv şi are o valoare semnificativă. Firma a obţinut o creştere a capitalurilor permanente printr-o nouă emisiune de acţiuni şi prin activitatea rentabilă care a generat un rezultat semnificativ si arata realizarea echilibrului financiar pe termen lung, si prezinta o situatie favorabila a firmei.

Nevoia de Fond de Rulment: In ambele exerciţii, NFR este pozitiv şi are o valoare semnificativă, lucru care se apreciază nefavorabil. La aproximativ acelaşi credit furnizori întreprinderea îşi creditează mai mult furnizorii efectul fiind nefavorabil asupra trezoreriei, insa se poate observa o scadere a indicatorului in anul 2012 fata de anul precedent.

Trezoreria netă este negativă în cel de-al doilea exerciţiu financiar ceea ce evidentiaza existenta unui deficit monetar la încheierea exercitiului.

Un cash-flow pozitiv reflecta o majorare a activului real, a averii proprietarilor. Cash-flowul negativ semnifica, din contra, o saracire a acestei averi.

Capacitatea de autofinanţare exprimă capacitatea firmei de a îşi putea asigura dezvoltarea prin proprii mijloace financiare, în termeni monetari (de încasări şi de plăţi).

Producţia exerciţiului evidenţiază dimensiunea activităţii comerciale a unei firme productive atât în relaţia cu terţii (clienţii) prin producţia vândută şi variaţia producţiei stocate , pe de-o parte, cât şi în relaţia cu sine însăşi prin producţia de imobilizăripe de altă parte.

Producţia exerciţiului evidenţiază dimensiunea activităţii comerciale a unei firme productive atât în relaţia cu terţii (clienţii) prin producţia vândută şi variaţia producţiei stocate ,pe de-o parte, cât şi în relaţia cu sine însăşi prin producţia de imobilizări , pe de altă parte.

Valoarea adaugata arata surpulsul de valoare rezultat din utilizarea factorilor de productie munca si capital peste valoarea materiilor prima, subansamblelor, lucrarilor si serviciilor cumparate de la terti. Valoarea adaugata este sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea societatii.

Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare admitand ca, cheltuielile cu amortizarea si cu provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite.Excedentul brut de exploatare reflecta mai fidel eficienta acticvitatii de exploatare desfasurata decat profitul exploatarii,deoarece nu este influentat de politica de investitii a societatii si de politica de amortizare.

Rezultatul Curent:Societatea a inregistrat profit in ambii ani dar se constata o crestere semnificativa cauzata de cresterea profitului .

Rata rentabilitatii economice caracterizează eficienta mijloacelor utilizate in procesul de producţie, indiferent de faptul, daca acestea sunt formate pe seama surselor proprii sau împrumutate de finantare. Rentabilitatea economica exprima eficienta utilizarii activelor, respectiv contributia acestora la obtinerea rezultatelor. Avand in vedere ca este pozitiva putem spune ca firma face o treaba buna la gestionarea si utilizarea activelor economice ba mai mult ea este in crestere in anul 2012 comparativ cu anul precedent.

Rentabilitatea financiara depinde de rata rentabilitatii economice si de structura finantelor întreprinderii. Deşi pare surprinzător, dar creşterea rentabilitatii financiare poate fi obţinuta prin creşterea îndatorării,nivelul mai mare al acestui indicator este rezultatul capitalizarii insuficiente.

PARTEA II.

2.1 DESCRIEREA NOULUI PRODUS/SERVICIU OFERITRapiţa (Brassica napus L) se situează pe locul cinci, sub aspectul producţiei de

ulei comestibil, între plantele oleaginoase uleiul de rapiţă are largi utilizări industriale şi alimentare ; turtele de rapiţă obţinute din procesare au o bună valoare furajeră, fiind bogate în protein (38-42%), glucide şi săruri minerale;

paiele de rapiţă se folosesc in industria materialelor de construcţii.Rapiţa se recoltează timpuriu, motiv pentru care constituie o bună premergatoare

pentru grâu şi orzul de toamnă;Rapiţa este o excelentă planta meliferă timpurie (asigură circa 50 kg miere/ha).Rapiţa va fi vanduta pentru producerea de hrană pentru animale ,prelucrare si obtinere ulei de rapita ce va fi ulterior folosit in industria alimentara ulei vegetal

pentru consum uman, și biodiesel;

2.2 Avantajele competitive ale produsului/serviciuluiDetinerea unui nou utilaj de recoltare a rapitei in urma investitiei ce rezult in obtinerea

unui randament mai mare plante in stare mai buna de comercializare si avantajul scaderii

costurilor de productie astfel putandu-se mentine un pret competitiv.

2.3Potențialul de dezvoltare al produsului

In faza incipienta firma va produce rapita doar pentru comercializare insa exista posibilitatea de dezvoltare prin acizitia unei linii de procesare a semintelor pentru obtinrea uleiului de rapita care ulterior sa devina produs al firmei pentru comercializare.

2.4 Concurenţi potenţiali:

Produs/serviciu oferit pieţei

Firme concurente în condiţiile lansării pe piaţă a produselor/serviciilor noiDenumirea

firmei/firmelorPonderea pe

piaţă(%)1 Rapita Ultex

2 Rapita Ulerom Sa

3 Rapita Agrocomplex S.A

Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:Rapita la pret competitiv obtinuta prin cele mai noi tehnologii de productie buna de procesat si poate fi folosita si ca furaj.

Posibile amenințări pentru produsele/serviciile oferite:Fermieri ce au ca si principala cultura rapita si experienta pe piata ce au un avantaj pe piata.

2.5 Desfacerea noilor produse:

Produse/grupede produse

Pondere în cifrade

afaceri( % )

Forme de desfacere(%)

Rapita 10 saci baloti

2.6 Promovarea vânzărilor noilor produse/servicii:

Oferte trimise catre principalii potentiali clienti.

Produse/serviciiSistem de promovare Preţ/calitate

RapitaOferta individuala pentru

clienti

PARTEA III. 3.1 STRATEGIA GENERALĂ DE DEZVOLTARE A AFACERII

3.2 Decizia de investitii Obiectivul proiectului de investiții :

Principalul obiectiv al investitiei este de diversificare a gamei de produse a firmei pentru a ocupa un procent mai mare pe piata de afaceri, iar achizitionarea noului utilaj devine o necesitate pentru a putea produce si ulterior comercializa rapita.

3.3 Descrierea pe scurt a noului proces tehnologic:Procesul tehnologic consta in pregatirea terenului pe care se va face insamantarea, pregatirea semintelor pentru insamantare, insamantarea propriu-zisa in perioada propice, tratarea terenului impotriva plantelor daunatoare, tratarea plantelor cu ingrasamant si foliare pentru o dezvlotare rapida si o recolta bogata, intretinerea plantelor pana la perioada de maturitate (fiind o cultura agricola pe parcursul vegetatiei pot aparea diferite necesitati neprevazut), odata ajunsa la maturitate se recolteaza semintele si tulpina separat mai intai semintele si ulterior tulpina cu utilaje adecvate.Recoltarea într-o fază, direct cu combina de recoltat cereale, este cea mai sigură tehnologie, fiind practicată de 95 % din fermieri. Această tehnologie de recoltare este eficientă numai dacă se iau măsuri de micşorare a pierderilor la recoltare şi există posibilităţi de uscare a recoltei.

Recoltarea începe când seminţele sunt brunificate şi umiditatea acestora ajunge la 16...18 % (umiditatea optimă la recoltare într-o fază fiind de 9...10 %). Recoltarea se face numai dimineaţa sau seara şi nu va dura mai mult de 2...3 zile, după recoltare făcându-se curăţirea suplimentară a seminţelor şi reducerea umidităţii acestora prin lopătare sau cu echipamente specializate. Sunt situaţii în care pentru uşurarea recoltarii rapiţei intr-o singură fază, se realizeaza desicarea lanului (se folosesc substanţe care micşorează rapid umiditatea plantelor). In acest caz, recoltarea începe când seminţele au o umiditate 15 % şi se termină când umiditatea lor este de 9%.

3.4 Investitia

In anul 2013 intreprinderea realizeaza o investitie de 30.000 Ron pentru achizitionarea unui utilaj si anume o combina de recoltat cu o durata de exploatare de 6 ani si o drata de amortizare de 4 ani. Cifra de afaceri repartizata pe cei 6 ani se prezinta atfel: CA1=50.000, CA2= 65.000, CA3=70.000, CA4=85.000, CA5=100.000, CA6=135.000. Din cifra de afaceri cheltuielile variabile reprezinta 50% iar cheltuielile fixe anuale = 10.000 Ron. Impozitul pe profit =16%, iar invetitia in in activ circulant net reprezinta 6 zile de rotatie din C.A. Rata de actualizare este de 15 %.

Amortizarea=Investitie/Nr.Ani=30.000/4=7.500 Ron

Indicatori 1 2 3 4 5 6

CA 50.000 65.000 70.000 85.000 100.000 135.000

-CV(50%) 25.000 32.500 35.000 42.500 50.000 67.500

-CF 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000

=E.B.E. 15.000 22.500 25.000 32.500 40.000 57.500

-Amortizare 7.500 7.500 7.500 7.500 - -

=EBIT 7.500 15.000 17.500 25.000 40.000 57.500

-Imp π (16%)

1.200 2.400 2.800 4.000 6.400 9.200

=PN 6.300 12.600 14.700 21.000 33.600 48.300

+Amortizare

7.500 7.500 7.500 7.500 - -

=Cfgest 13.800 20.100 22.200 28.500 33.600 48.300

-VR 833,33 1.083,33 1.166,66 1.416,66 1.666,66 2.250

=CFdisp 12.966,67 19.016,67 21.033,34 27.083,34 31.933,34 46.050

VR1=NrZileRotatie*CA1/360=833,33

VR2=1.083,33

VR3=1.166,66

VR4=1.416,66

VR5=1.666,66

VR6=2.250

VRTotal=7570.31

VAN= -Io + CF1/(1+r)^1 + CF2/(1+r)^2 + CF3/(1+r)^3 + CF4/(1+r)^4 + CF5/(1+r)^5 + CF6/(1+r)^6 + VR/ (1+r)^6= -30.000 + 11.275,36 + 14.379,33 + 13.829,76 + 16.485,04 + 15.876,51 + 19.909,20 + 3.272,93= 65.028,13 >0

IP=(VAN/Io) +1 =3,167

TR=Io/CFMact=30.000/15.125,88= 1,98 ani

CFMact=( ∑CF(1+k)^-t ) / n= 1879,22 + 2396,55 + 2304,96 + 2580.84 + 2646,11 + 3318,20= 15.125,88

Plan de finanţare a investiţiei:

Suma %Credite bancare 0 0Capital propriu 30.000 100Alte surse 0 0TOTAL 30.000 100

III.4 Riscurile afacerii şi şansele de succes

Principalul risc care apare la infiintarea noii culturi este problema pietei de desfacere avand in vedere ca firma nu are exprienta in domeniu;Competitorii care beneficiaza de experienta acumulata pe periada activitatii si utilaje specializate;Venitul in cazul pesimist trebuie sa acopere cheltuielile rezultate din infiintarea culturii, in cazul probabil avand in vedere ca firma este la inceput pe piata rapitei venitull va fi mic, in cazul optimist veniturile vor depasii rezultatele asteptate.Cheltuielile in cazul pesimist vor depasii pragul asteptat,in cazul probabil vor depasii in mica masura asteptarile, in cazul optimist cheltuielile vor respecta previziunile.Singurul mod de contracarare este obtinerea unui produs net superior fata de cel al concurentei pentru a castiga cota de piata.

3.5 ANALIZA SWOT

Puncte tari

Utilaj nouDorinta de afirmare pe piata

Puncte slabe

Lipsa experientei in cultivarea rapiteiPiata competitiva

Oportunităţi

Dezvoltarea firmeiObtinerea unor contracte de desfacere a produsului nou si de ce nu si a produselor existente

Ameninţări

ConcurentiiRecesiuneFenomene meteorologice