geto dacii

8
Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015 Geto-Dacii Istoria geto - dacilor începe odata cu stabilirea grecilor pe ţărmul de vest al Mării Negre (Pontus Euxinus), unde au  întemeiat coloniile T omis, Histria, allatis, !lbia şi "ppolonia, c#nd tracii au int rat în contact cu lumea gr eacă$ Istoricul grec Herodot a %ost primul care i-a men ţionat pe geţi, la nord de &unăre$ &in secolul al 'I-lea î$Hr$ se păstreaă numeroase mărturii despre geto-daci, o entitate etno-istoric ă desprinsă din marele neam al tracilor$ Primele descoperiri areologice legate de aceştia au scos la iveal ă cultura *asarabi din &obrogea, care se re mar că prin morminte tumulare şi o ceramică deosebită$ +eto- dacii ocupau un spa ţiu care cup rindea r egi unea dint re lanţul arpaţilor nordici şi Munţii *alcani$ ocietatea geto-dacică a cunoscut o perioad ă de înorire sub domnia regelui *urebista (cca$ ./ - 00 î$Hr$), contemporan cu e ar şi duşman al acestuia şi prieten al lui Pompei$ în 1urul anului 23 î$ Hr$, condiţiile externe 4i nd %avorabile şi acţiunile politice şi militare ale lui *urebista încununate cu succes, geto - dacii au a1 uns să aibă o conducere unică şi %ermă, ca şi o puternică organiare$ Ţara lui *urebista, păstr#ndu-şi or#nduirea social - politică, s-a întărit prin cucerirea de către aceştia a oraşelor gr eceşti T omis, Histria şi allatis de pe ţărmul Mării Negr e, ca şi prin eliminarea pericolului invaiei celţilor$ "st%el, *urebista a preluat conducerea întregului ţinut traco-geto-dacic, care se întindea de la Mun ţii Haemus (*alcani) p#nă la arpaţii Păduroşi şi de la T5ras (Nistru) p#nă la Tisa$ ontrol#nd ambele maluri ale &unării, *urebista a %ost 6cel dint#i şi cel mai mare dintre regii traci6, a şa cum este numit  în scrierile lui "cornion din &5ionisopolis$ apitala statului geto- dacic se aa în ona munţilor !răştie (Masivul şureanu)$ "colo, *urebista şi-a devoltat un întreg sistem de %orti4caţii, continuat de urmaşii săi &icomes, cor5llo şi otiso$ uccesul strădaniilor sale de a asigura unitatea poporului geto-dacic, a limbii şi civiliaţiei sale, l-au % ăcut pe rege să se simtă tot mai puternic, a1ung#nd să creadă că este capabil să-şi măsoare puterea cu '!I7 "&E8IN-+E!9+E 8"" " '-"

Upload: scoala-purcareni

Post on 10-Jan-2016

15 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

istorie

TRANSCRIPT

Page 1: Geto Dacii

7/18/2019 Geto Dacii

http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 1/8

Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015

Geto-Dacii

Istoria geto - dacilor începe odata cu stabilirea grecilor

pe ţărmul de vest al Mării Negre (Pontus Euxinus), unde au

 întemeiat coloniile Tomis, Histria, allatis, !lbia şi "ppolonia,c#nd tracii au intrat în contact cu lumea greacă$ Istoricul grec

Herodot a %ost primul care i-a menţionat pe geţi, la nord de

&unăre$ &in secolul al 'I-lea î$Hr$ se păstreaă  numeroase

mărturii despre geto-daci, o entitate etno-istorică  desprinsă  din

marele neam al tracilor$ Primele descoperiri areologice legate

de aceştia au scos la iveală cultura *asarabi din &obrogea, care

se remarcă  prin morminte tumulare şi o ceramică  deosebită$

+eto-dacii ocupau un spaţiu care cuprindea regiunea dintre

lanţul arpaţilor nordici şi Munţii *alcani$

ocietatea geto-dacică a cunoscut o perioadă de înorire

sub domnia regelui *urebista (cca$ ./ - 00 î$Hr$), contemporan

cu ear şi duşman al acestuia şi prieten al lui Pompei$ în 1urul

anului 23 î$Hr$, condiţiile externe 4ind %avorabile şi acţiunile

politice şi militare ale lui *urebista încununate cu succes, geto -

dacii au a1uns să  aibă  o conducere unică  şi %ermă, ca şi oputernică organiare$ Ţara lui *urebista, păstr#ndu-şi or#nduirea

social - politică, s-a întărit prin cucerirea de către aceştia a

oraşelor greceşti Tomis, Histria şi allatis de pe ţărmul Mării

Negre, ca şi prin eliminarea pericolului invaiei celţilor$ "st%el,

*urebista a preluat conducerea întregului ţinut traco-geto-dacic,

care se întindea de la Munţii Haemus (*alcani) p#nă la arpaţii

Păduroşi şi de la T5ras (Nistru) p#nă la Tisa$

ontrol#nd ambele maluri ale &unării, *urebista a %ost

6cel dint#i şi cel mai mare dintre regii traci6, aşa cum este numit

 în scrierile lui "cornion din &5ionisopolis$ apitala statului geto-

dacic se aa în ona munţilor !răştie (Masivul şureanu)$ "colo,

*urebista şi-a devoltat un întreg sistem de %orti4caţii, continuat

de urmaşii săi &icomes, cor5llo şi otiso$ uccesul strădaniilor

sale de a asigura unitatea poporului geto-dacic, a limbii şi

civiliaţiei sale, l-au % ăcut pe rege să se simtă tot mai puternic,a1ung#nd să  creadă  că  este capabil să-şi măsoare puterea cu

'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"

Page 2: Geto Dacii

7/18/2019 Geto Dacii

http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 2/8

Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015

romanii$ *urebista era spri1init de marele preot &eceneu$

Pro4t#nd de răboiul civil dintre aesar şi Pompei, *urebista l-a

spri1init pe cel din urmă$ &in ne%ericire, ear, care a c#ştigat

răboiul, s-a otăr#t să se răbune pe daci$ &ar asasinarea sa, în

anul 00$ î$Hr$, a dus la am#narea con%runtării militare cu aproape

:/3 de ani$ 8a scurt timp după moartea lui ear, *urebista a

%ost înlăturat, în urma unui complot al aristocraţiei, nemulţumită

de puterea absolută a regelui$ după căderea sa, statul a slăbit şi a

pierdut din teritoriu$

+eto-dacii au cunoscut o noua perioadă de prosperitate

culturală şi politică în timpul domniei lui &ecebal (.2-:3; d$Hr$),

c#nd civiliaţia geto-dacă a atins apogeul$ în secolul I î$Hr$, odatăcu extinderea Imperiului 9oman, &unărea a devenit %rontiera

dintre acesta şi statul geto-dacilor$ &obrogea se aa de1a sub

dominaţie romană încep#nd cu domnia lui "ugustus$ 9omanii au

pornit răboi impotriva dacilor şi după o primă con%runtare (.2-.<

d$Hr$), aceştia au purtat două  răboaie s#ngeroase în timpul

 împăratului Traian, în :3:-:3/ şi respectiv :3=-:3;$ +eto-dacii

au %ost învinşi, iar Imperiul condus de Traian şi-a extins

%runtariile peste &unăre trans%orm#nd o parte a &aciei înprovincie imperială  romană$ &ouă  monumente comemoreaă

evenimentele unul este olumna lui Traian de la 9oma, opera lui

"pollodor din &amasc (::> d$Hr$), iar al doilea este Tropaeum

 Traiani de la "damclisi (:3< d$Hr$)$- sursa

ttp?@@AAA$rotravel$com@Istorie@+eto-&acii@

 Geto-dacii reprezintă  denumirea sub care au

intrat în istorie triburile tracice din spaţiul carpato-dunărean, popor de origine indo-europeană. Ivoarele

greceşti îi numesc BgeţiC, iar cele romane BdaciC$

- originea etnică comună repreintă principal %actor de unitate a

triburilor geto-dacice

- se cunosc %oarte puţine despre limba geto-dacilor, o limbă

indo-europeană de tip satem, înrudită  cu limba tracilor

- organiaţi în triburi şi uniuni de triburi conduse de un şe% 

militar (BregeC, BbasileuC) î şi aveau reşedinţele în c#te o cetate întărită, numită dava, din care controlau un teritoriu bine de4nit

'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"

Page 3: Geto Dacii

7/18/2019 Geto Dacii

http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 3/8

Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015

Izvoare greceşti şi romane despre geto-daci

Herodot D (în Istorii, I', <>) scrie despre originea

tracică  a geţilor (în I', :2) aminteşte pe BcalipiiC (allipidai)

care trăiesc la vărsarea BorysthenesuluiEphoros D arată  că  primii locuitori de l#ngă  Istru

sunt BcarpiiiC (arpidai) identi4cat de F$ TomosceG şi '$

P#rvan cu BcarpodaciiC (arpodaGai)

Zosimos D sec$ ' d$Hr$, relateaă

despre carpodaci (arpodaGai)

aesar (:3:D00 î$Hr$) în Bomentarii de bello +allicoC arată

că BPădurea Hercinică  începe de la otarul elveţilorC,

continuă Bparalel cu uviul &anubiusC şi se înceie laBotareledacilor şi anarţilorC (ad 4nes &acorum et "nartium)

!allustius (.2D>0 î$Hr$) în Istorii arată că &anubius este numele

pe care Istru îl poartă  în cursul său superior unde Bîmbrăţişeaă

($$$) păm#ntul germanilorC pe cursul in%erior Istm străbate

teritoriul locuit de moesi şi care Bsunt tot una cu veciul neam

aprig al geţilorC$

!trabon (cca ;0 î$Hr$ D/: î$Hr$) arată  că  latinii Bnumeau

&anubius partea superioară a uviului şi cea dintre ivoare p#năla cataracteC (Porţile de ier) BŢinuturile de aici se aă  în cea

mai mare parte în stăp#nirea dacilorC$

BPartea in%erioară  a uviului ($$$) , p#nă  la Pont D de-a lungul

căreia trăiesc geţii, ei o numesc Istru$

B&acii au aceeaşi limbă  ca şi geţiiC (+eograpia 'II, >, :>)$

BT5rageţii, erau situaţi la vărsarea T5ras-uluiC ('II, >, :2)$

"rogus #ompeius Bdacii sunt un vlăstar al geţilorC

assius $io occeianus în BIstoria romanăC arată că unii dintreei trăiesc Bdincolo ( la nord) de IstruC şi Bpoartă  numele de

daci, 4e că  sunt geţi, 4e că  sunt traci din neamul dacilorC$

onsolatio ad %iviam D poem anonim în care este

pomenit tribul dacilor apuli

#tolemeu din &le'andria (sec$ II d$Hr$) astronom,

aminteşte () triburi daco-getice printre care? albocensii, burii

(davensi), costoboci, pie4gi, ratacensi, saboci etc$

- #liniu cel Bătr*n (I', :/, .3) îi menţioneaă pe Bgeţii, numiţi

'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"

Page 4: Geto Dacii

7/18/2019 Geto Dacii

http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 4/8

Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015

daci de către romaniC

- "rogus #ompeius (Iustin, Epitome, JJJII, >, :;) consideră

că Bdacii erau un vlăstar al geţilorC

ontactele cu alte popoare

  #opulaţia geto-dacă a intrat în contact cu alte

popoare şi civilizaţii cu care au realizat schimburi

reciproce de valori culturale.

G+EII

  dată  cu colonizarea grecească  a bazinului

pontic geţii încep să  e amintiţi de autorii greci din

secolele III - II î.Hr.

- întemeierea de către greci a oraşelor Histria,

 Tomis (onstanţa) şi allatis (Mangalia) (sec$ 'II - 'I î$Hr$) a

permis realiarea unor legături nemi1locite, de durată, cu geţii

asupra cărora au avut o inuenţă civiliatoare în onele limitro%e,

precum şi în sudul şi centrul Moldovei sau estul Munteniei

- aaţi în căutarea unor teritorii care să  le permită  să  aibă  o

existenţă mai bună, coloniştii greci au %ost purtătorii unei culturişi civiliaţii superioarecelei băştinaşe

- inuenţele au %ost reciproce, dar precumpănitoare dinspre

societatea grecească

- principala ocupaţie a grecilor era negoţulK ei aduc din

oraşele greceşti produse manu%acturate şi exploateă  resursele

naturale din onă? cereale, produse animale, robi etc$

- coloniile organiate şi guvernate după metropolă au evoluat de

la regimuri oligarice la regimuri democratice- oraşele greceşti au %ost purtătoare a unei culturi elenistice

veritabile, teatrele din Histria şi allatis existau de la începutul

perioadei elenistice

- aritectura +reciei clasice se regăseşte în construcţiile cetăţilor,

mai cu seamă  în construcţia templelor

- religia oraşelor greceşti dobrogene era cea a metropolelor,

alături de marii ei ai grecilor (Leus, Poseidon, Hermes,

Hera etc$) 4ind adoraţi$ionysos, abirii din!amothra/e contopiţi cu $ioscurii, &pollo, &0rodita şi

'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"

Page 5: Geto Dacii

7/18/2019 Geto Dacii

http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 5/8

Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015

$emeter

- relaţiile cu autotonii au %ost, în general, paşnice, disputele

dintre ei 4ind rare şi aplanate de avanta1ele scimburilor

economice$

!IŢII

  $ovezi despre sciţi şi alte comunităţi iraniene

ce au pătruns în spaţiul carpato-danubiano-pontic la

mi1locul mileniului I sunt semnalate de autorii greci din

secolele I- î.Hr..

- Herodot scrie că aceştia au venit din regiunile de la răsărit de

Marea aspică şi de lacul "ral, pătrunderea lor la nord de gurile

&unării 4ind respinsă de perşi, prin &arius I, la s%#rşitul secolului

al 'I-lea î$Hr$

- sciţii i-au inuenţat pe geto-dacii cu cunoştinţele proprii de a

prelucra erul, argintul şi aurul

- doveile areologice relevă  remarcabile specimene de artă

scitică, mai ales vase de aur şi argint cu repreentări de oameni

şi animale (&gighiol - 1ud$ Tulcea, #oiana - 1ud$ Praova)

E%ŢII

elţii sunt semnalaţi din a doua 1umătate a

secolului al I-lea î.Hr. în zona intracarpatică, pe

văile 2ureşului, !omeşului, rişurilor şiBegăi.

- purtători ai culturii de tip 8a Tne, superioară celei geto-dace,

ei vor inuenţa existenţa populaţiei autotone

- pătrunderea lor în acest spaţiu s-a % ăcut în mod violent prin

impunerea dominaţiei politico-militare, după  care a venit operioadă de acomadare în care î şi %ac apariţia comunităţi daco-

celtice

- dacii au preluat de la celţi cunoştinţe tenice în metalurgia

4erului şi utiliarea roţii olarului

- în secolul al III-lea î$Hr$ existenţa celţilor cunoaşte o înorire,

descoperirile areologice con4rm#nd o strati4care socială  şi

privilegiile unor grupuri de răboinici

- începînd cu secolul al II-lea î$Hr$ celţii dispar treptat, 4e prinasimilarea lor de către daci, 4e că se retrag spre vest şi nord-

'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"

Page 6: Geto Dacii

7/18/2019 Geto Dacii

http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 6/8

Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015

vest

- migraţia celţilor a %ost urmată de cea a bastarnilor de neam

germanic (sec$ II î$Hr$) aşeaţi arpaţi şi 3istru, aducători a unei

culturi alogenă, di%erită  de cea băştinaşăK ei dispar la mi1locul

secolului I î$Hr$

Evenimente politico-militare interne şi e'terne

- uniunea de triburi din centrul Moldovei %ormată

din carpizi, caucoensi, tyrageţi condusă  de un urmaş  al

lui LalmodegiGos, regele 9emaxos şi 4ul

său Pra (damon)depresureaă  cetatea Histria atacată  de

tracii conduşi de LoltesK aceasta este o posibilă  continuitate

dinasticăK

- potrivit lui "rogus #ompeius pentru anii :.3 D :=3 î$Hr$

regele get !roles (B'ulturulC) luptă  în două r#nduri cu bastarnii,

mărturie atestată şi de mormintele getice din sec$ ' - I' î$Hr$ de

la #oieneşti (1ud$ 'aslui) şi de un cimitir bastarnic din sec$ IIDI

 î$Hr$K colaborarea militară  dintre bastarni şi geţi în urma

expansiunii romane în Peninsula *alcanică  (cele două  răboaie

ilire şi cele patru răboaie macedonene) şi în "sia Mică (cucerireaPergamului)K

- Mitridates 'I Eupator (::/D;> î$Hr$) porneşte din sudul Mării

Negre, supune "rmenia şi cetăţile greceşti de pe litoralul nordic şi

vestic al Mării Negre inclusiv lbia, Histria, allatis se aliaă

cu tracii, sciţii şi bastarnii şi devine cel mai puternic adversar

al 9omei în !rientK

- geţii dintre Nistru şi arpaţi participă la expediţii sud-dunăreneK

- dacii din sud-vestul spaţiului carpato-dunărean, care năvălesc împreună  cu scordiscii în ona vest-centrală  a Peninsulei

*alcanice, sunt respinşi de proconsulul MacedonieiK

- urmeaă  campaniile conduse de generalii aius Marius (:3=

 î$Hr$) şi ornelius 5lla (.2 î$Hr$)K

- Mitridates este învins$ ciţii se retrag spre răsăritK

- aceste condiţii geopolitice prielnice reinstaurării protecţiei

(suveranităţii) căpeteniei autotonilor carpato-nistrani asupra

Histriei, care după  înnisiparea portului este tot mai iolată  deoraşele vest-pontice şi spre care î  şi îndreaptă  atenţia noii

'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"

Page 7: Geto Dacii

7/18/2019 Geto Dacii

http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 7/8

Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015

conducători ai 9omei$ D sursa ttp?@@istorie-edu$ro@istoria-

romanilor@istOroO3:/get$tml

'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"

Page 8: Geto Dacii

7/18/2019 Geto Dacii

http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 8/8

Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015

'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"