2

Cuprins

Cuprins.........................................................................................................................................2

Listă tabele şi figuri.....................................................................................................................3

Introducere...................................................................................................................................4

Capitolul I....................................................................................................................................5

Conturile bancare – instrumente de evidenţiere a monedei scripturale..............................5

1.1 Consideraţii generale privind conturile bancare......................................................5

1.2 Tipologia conturi bancare...........................................................................................6

1.2.1 Contul curent.............................................................................................................6

1.2.3 Contul de depozit......................................................................................................7

1.2.5 Contul de împrumut..................................................................................................8

1.3 Procedura de deschidere şi închidere a conturilor bancare....................................8

1.3.1 Procedura de deschidere a conturilor bancare.................................................8

1.3.2 Procedura de închidere a conturilor bancare.......................................................10

1.4 Metode de operare în conturi curente.....................................................................11

1.5 Operaţiuni curente şi operaţiuni speciale....................................................................11

1.5.1 Operaţiuni efectuate prin conturi curente............................................................12

1.5.2 Operaţiuni efectuate prin conturile de depozit la termen...................................12

1.5.3 Operaţiuni efectuate prin conturile de economii.................................................13

1.5.4 Operaţiuni de încasări prin numerar şi prin virament........................................13

1.5.5 Operaţiuni efectuate prin conturi cu destinaţie specială....................................14

1.5.6 Operaţiunile în contul de disponibilităţi băneşti..................................................14

Capitolul II.................................................................................................................................15

Mijloace şi instrumente de plată utilizate în cadrul gestiunii conturilor bancare......................15

2.1 Ordinul de plată...............................................................................................................15

2.2 Cambia şi biletul la ordin.................................................................................................17

2.3 Modalităţi de plată a facturilor prin intermediul conturilor bancare...............................17

2.4 Conturi de economii şi depozite oferite de BRD Group Societe Generale.....................19

2.4.1 Depozitul 1000..............................................................................................................19

2.4.2 Depozitul PROGRESSO..............................................................................................19

2.4.3 Programul de economisire – creditare MULTIPLAN..................................................20

3

2.5 Gestionarea conturilor bancare prin e-banking în cadrul BRD Group Societe

Generale................................................................................................................................20

Capitolul III...............................................................................................................................28

Aplicaţie practică privind analiza comparativă a gestiunii conturilor bancare..................28

3.1 Piaţa conturilor de economii şi depozite în România.................................................28

3.2 Analiză comparativă a conturilor de depozit in cadrul BRD GROUP SOCIETE

GENERALE şi BCR..............................................................................................................33

Concluzii şi propuneri..............................................................................................................41

Bibliografie...............................................................................................................................44

Listă tabele şi figuri

Figura 1. 1 Metode de operare în conturi curente......................................................................11

Figura 3. 1 Structura deponenților la instituțiile de credit în anul 2011...................................29

Figura 3. 2 Evoluția valorii totale a depozitelor persoanelor fizice (2008-2011)......................30

Figura 3. 3 Structura depozitelor la instiruțiile de credit pe categorii de deponenți și pe monede

(30 septembrie 2011).................................................................................................................32

Figura 3. 4 Evoluția valorii totale a depozitelor în lei ale persoanelor fizice și a ratei dobânzii

...................................................................................................................................................32

Figura 3. 1 Evoluţia activelor bancare.......................................................................................34

Figura 3. 2 Evoluţia conturilor de depozit în lei şi valută în cadrul BRD.................................36

Figura 3. 3 Evoluţia conturilor de depozit în lei şi valută în cadrul BCR.................................37

Figura 3. 4 Perioada de deschidere a depozitelor bancare.........................................................37

Figura 3. 5 Evoluţia conturilor curente deschise la BRD 2009-2011........................................38

Figura 3. 6 Evoluţia conturilor curente deschise la BCR 2009-2011........................................39

Tabel 3. 1 Indicatorii intermedierii pentru BRD şi BCR...........................................................35

Tabel 3. 2 Dobânzile la conturile de economii și depozite în lei ale primelor cinci bănci din

România (2011).........................................................................................................................40

Tabel 3. 3 Dobânzile la depozite în euro ale principalelor bănci din România (2011).............40

4

Introducere

Prezenta lucrare de licenţă se intitulează „Gestiunea conturilor bancare” şi este

structurată pe un număr de trei capitole.

Scopul lucrării este de a evidenţia care sunt modalităţile şi instrumentele utilizate în

gestiunea conturilor bancare de către băncile comerciale în relaţiile cu clienţii.

Obiecivele lucrării sunt :

Definirea conceptului de cont bancar şi identificare principalelor grupe de conturi

bancare;

Identificarea procedurilor de deschidere şi închidere a conturilor bancare;

Evidenţiearea modalităţilor de plată prin intermediul conturilor bancare;

Analiza comparativă privind gestiunea conturilor bancare.

Lucrarea de licenţă a avut la bază atât literatura de specialitate, cât şi regulamente şi

norme metodologice elaborate de Banca Naţională a României cu privire la gestiunea

conturilor bancare. Analiza conturilor bancare din cadrul capitolului III a avut la bază

raporturile anuale elaborate de Banca Naţională a României în perioada 2009-2011.

În cadrul capitolului I intitulat „Conturile bancare-instrument de evidenţiere a

monedei scripturale” sunt prezentate aspecte teoretice cu privire la conturile bancare,

procedura de deschide şi închidere a unui cont bancar, precum şi modalităţile de plată utilizate

în gestiunea conturilor bancare.

În cadrul capitolului II intitulat „Mijloace şi instrumente de plată utilizate în cadrul gestiunii

conturilor bancare” este o analiză a conturilor bancare prin intermediul sistemului de e-

bankin şi modalitatea de funcţionare a acestui serviciu electronic.

Capitolul III intitulat „Aplicaţie practică privind analiza comparativă a gestiunii

conturilor bancare” prezintă analiza comparativă a conturilor de depozite şi economii din

România, şi gestiunea conturilor bancare în cadrul BRD Group Societe Generale.

5

Capitolul I

Conturile bancare – instrumente de evidenţiere a monedei scripturale

1.1 Consideraţii generale privind conturile bancare

Marea majoritate a operaţiunilor bancare desfăşurate pentru clineţii băncii se reflectă

în conturile bancare, care reprezintă un sistem de referinţă pentru reprezentarea raporturilor

băncilor cu persoanele pentru care banca efectuează servicii. Contul bancar ca expresie a

raporturilor dintre bancă şi client se defineşte prin mai multe ipostaze: 1

Relaţiile care se stabilesc între bănci şi clienţii acestora, materializate în operaţiunile

bancare, se reflectă în sistemul conturilor bancare şi într-o formă agregată în bilanţul contabil

al acestor instituţii. Contul bancar este un mecanism de constituire a resurselor şi de stingere a

obligaţiilor clienţilor în procesul economic, a reflectării circuitelor în sistemele de plăţi şi

compensări, a relaţiilor cu diverse entităţi pe plan naţional şi internaţional. Principala utilizare

a conturilor este aceea de înregistrare, la un anumit moment, prin înscrierea unei sume într-o

parte a contului şi la un alt moment în cealaltă parte a contului. Aceste operaţiuni asigură

1Basno, Cezar; Dardac, Nicole : Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti – 2001

este un document contabil

este o convenţie

este un instrument al comerţului de

bancă

6

circulaţia informaţiei cu un anumit scop, acela de a reflecta decizia titularului de cont. Cele

doua parţi ale conturilor bancare reflectă drepturi (creanţe) şi obligaţii (datorii) ale titularului

de cont şi sunt denumite în contabilitate debit şi credit. Dacă titularii de cont sunt diferiţi avem

de a face cu un transfer de proprietare asupra sumei băneşti (plata), iar informaţia este

denumită informaţie-bani. Transferul de proprietate presupune irevocabilitatea plaţii care

asigură finalitatea decontării şi stingerea de obligaţii. În orice moment, sumele cumulate

(totalul) din debitul şi creditul contului se pot compensa şi rezulta un sold care reflectă poziţia

patrimonială, adică volumul de creanţe sau obligaţii ale titularului.2

Ca document contabil contul bancar este un tabel sinoptic al creanţelor şi datoriilor

reciproce, o relfectarea a operaţiunilor efectuate. Contul bancar este, în mod specific,

instrument de plată, în condiţiile în care creanţele sunt plătite prin înscrierea în cont.

1.2 Tipologia conturi bancare

La cererea clienţilor persoane fizice şi juridice, băncile pot deschide: 3

conturi curente de dipsonibilităţi băneşti prin care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi;

conturi de depozite la vedere sau la termen pentru păstrarea şi fructificarea resurselor

băneşti atrase de la persoanele juridice şi fizice;

conturi de credite prin care se efectuează operaţiuni de acordări şi rambursări de

credite;

conturi cu destinaţie specială care reflectă produse şi prestări de servicii efectuate de

bancă la solicitarea clientului.

1.2.1 Contul curent

Este destinat operaţiunilor curente de încasări şi plăţi. E un cont bifuncţional, putând

avea fie solduri creditoare, când sumele respective pot fi retrase de către titularii de conturi în

orice moment fără preaviz, fie solduri debitoare în condiţii accidentale, neautorizate

(overdraft). Conturile curente se creditează cu sumele încasate de client de la diverşi debitori

cu plăţile făcute către creditori sau cu rambursările de credite.

2 Năstase, Pavel, Structura şi protecţia datelor într-o reţea informatică interbancară, Editura ASE, Bucureşti 20053Cocriş, Vasile; Chirleşan, Dan, Tehnica operaţiunilor bancare.Repere teoretice şi stiudiu monografic, Editura Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi 2006

7

Acest tip de conturi funcţionează de regulă pe sold credito. Există însă şi posibilitatea

unui descoperit de cont pe baza unui contract între client şi bancă. Există o serie de

comisioane practicate de către bancă în legătură cu operaţiunile de casă:4

comision de mişcare (rulaj), aferent totalului coloanei de plăţi (debit);

comision de descoperire a contului;

comision de ţinere sau administrare a contului (se plăteşte anual).

Contul curent este un produs bancar cu ajutorul căruia se pot administra banii mai uşor

şi mai eficient. Prin intermediul contului curent, se pot deopotrivă efectua plăţi, încasări,

transferuri bancare, dar şi se pot păstra banii, acumulândastfel dobândă. Contul curent pote si

deschis în lei, USD, EURO, GBP sau altă valută, în funcţie de banii disponibili.

Pentru banii păstraţi în contul curent se primeşte dobânda corespunzătoare depozitelor

la vedere (depozite fără termen prestabilit, la care existp acces fără restricţii). Contul curent se

alimentează oricând, fie prin salariu (care poate fi virat direct în cont), fie prin alte depuneri.

Avantaje ale contului curent:5

accesibiliate. La deschiderea unui cont curent, clientul poate primi şi un card ataşat

acestuia. Astfel, el poate avea acces la banii săi 24 de ore din 24, chiar şi atunci când

banca este închisă sau câns se află în străinătate.

Flexibilitate. Clientul hotărăşte în orice moment ce se întaâmplă cu banii săi. Poate să-

i transfere în alte conturi, să facă plăţi sau să retragă de la bancomat sau de la orice

ghişeu al băncii.

Timp economisit. Clientul poate să-şi achite lunat utilităţile fără să mai piardă timpul

pe drumuri. Ceea ce înseamnă timp câştigat.

Control asupra tranzacţiilor. Extrasul de cont, oferit lunat sau oricând la cerere,

permite controlul asupra tranzacţiilor.

1.2.3 Contul de depozit

Este menit să asigure fructificarea unor sume băneşti disponibile pe un termen cât mai

îndelungat.Pentru deschiderea unui asemenea cont, este necesară existenţa unui plafon minim.

O altă caracteristică este aceea că, pe baza contului de depozit, băncile pot acorda împrumuturi

4 Idem 5 Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, op. cit. p. 254

8

până la 80% din valoarea depozitului. Aceste conturi se mai numesc conturi cu preaviz

deoarece banca solicită clientului notificarea unei retrageri înainte de termen cu 7 zile.

1.2.4 Contul de card

Acest card este deschis prin contractul de card şi în anumite situaţii (carduri de credit)

oferă posibiliatea obţinerii unei descoperiri de cont de la nivelul unui venit mediu lunar până

la 5-6 venituri lunare.

1.2.5 Contul de împrumut

În România, acest tip de cont este utilizat cu preponderenţă de către persoanele

juridice; în cadrul contului sunt evidenţiate sumele primite sub formă de credite de către

titulari. Prin acest credit, se face calculul dobânzii lunare, aceasta fiind preluată direct din

contul clientului.

1.3 Procedura de deschidere şi închidere a conturilor bancare

1.3.1 Procedura de deschidere a conturilor bancare

Deschiderea unui cont este, în cele mai multe cazuri, începutul relaţiei între bancă şi

client. Este important ca această relaţie sa decurgă corect, atât din punctul de vedere al

clientului, cât şi din cel al băncii, respectându-se cadrul legislativ.

Potrivit legii nr.33/1991 privind activitatea bancară şi Regulamentul BNR privind

operaţiunile valutare, băncile sunt autorizate să deschidă conturi persoanelor fizice şi juridice

române şi străine. Acest drept al băncilor se regăseşte în autorizaţia de funcţionare eliberată

acestora de către BNR şi în Statutul de organizare şi funcţionare al fiecărei bănci comerciale.

În toate cazurile, cererea de deschidere de cont va fi făcută pe formularul standard al băncii, va

fi semnată de persoana(ele) care reprezintă din punct de vedere legal clinetul şi va fi însoţită

de documentele juridice solicitare de către bancă.6

Băncile pot deschide conturi curente şi de depozit în lei şi/sau valută la cererea expresă a

clienţilor. Conturile se deschid de către unităţile operative (sucursale, agenţii, reprezentanţe),

în conformitate cu normele elaborate de bancă în acest scop, prin completarea formulalelor

standard ale băncii. Titularul contului poate numi unul sau doi împuterniciţi, care au dreptul de

6 Banca Naţională a Românie, Regulament privind operaţiunile valutare, www.bnr.ro , accesat în data de 05.04.2012

9

a efecuta operaţiuni în cont. De sumele aflate în conturile deschise (curente şi de depozit) în

evidenţa băncii, pot dispune liber, cu respectarea normelor în vigoare, următoarele persoane:7

Titularul contului;

Persoanele împuternicite de titular, numai pe timpul vieţii titularului;

Moştenirii titularului, care dovedesc cu certificat de moştenitor sau cu hotărâre

judecătorească această calitate.

Pe lângă obţinerea informaţiilor necesare despre un client nou, banca trebuie să

dobândeasca şi specimele de sămnături cerute pentru un cont. Acest lucru se realizează printr-

un document în care sunt desemnate persoanele care pot opera în acel cont şi specimenele de

semnături ale acestora. Conturile personale pot fi deschise numai în numele unei persoane,

dar, în general, deţinătorul contului poate mandata maximum două persoane care să aibă drept

de semnătură pentru acest cont.8

În cazul persoanele juridice, procedura de deschidere a contului include pe lângă

cererea de deschidere a contului, şi următoarele documente:9

1. contractul de societate, ştampilat şi autentificat la Notariat;

2. statutul societăţii, autentificat la Notariat;

3. certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului;

4. înregistrarea societăţii la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului

Financiar de Stat;

5. hotărârea judecătorească (rămasă definitivă), privind autorizarea funcţionării

societăţii şi constituirea legală a acesteia, în conformitate cu Legea 31/1990;

6. extras din procesul verbal al Adunării Generale a Acţionarilor privind abordarea

nominală a conducerii societăţii şi a persoanelor împuternicite u drept de semnătură

în bancă;

7. codul fiscal şi amprenta ştampilei;

8. dovada existenţei spatiului în care işi desfăşoară activitatea;

9. fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor cu drept de semnătură în bancă şi

ale persoanelor împuternicite spre a reprezenta valabil societatea.

7 Dănilă, Nicolae , Produse şi servicii bancare corporate, Editura ASE, Bucureşti 2006, pp. 95-978 Vasile Cocriş, Dan Chirileşan, op. cit. p. 260, idem 9 Idem, op. cit. p. 261

10

Unele bănci, potrivit normelor proprii, solicită în cazul societăţilor comerciale si alte

documente privitoare la activitatea firmei, cum ar fi : planul de afaceri al societăţii, bilanţul

economic pe ultimul an sau, după caz, raportul privind exerciţiul bugetar şi financiar.

1.3.2 Procedura de închidere a conturilor bancare

Închiderea conturilor se face din dispoziţia clienţilor, din actul de voinţă al băncii sau

din motive independente de voinţa parţilor. Dacă închiderea contului vine din iniţiativa

clientului, banca solicită acestuia restituirea carnetului de cecuri, stabileşte cecurile în

circulaţie şi fondurile disponibile pentru asigurarea plăţii, iar soldul rămas îl restituie clientului

în numerar sau prin transfer la altă bancă. Motivele menţionate de client trebuie analizate cu

atenţie dacă se referă la calitatea produselor şi serviciilor băncii pentru luarea masurilor care se

impun.

Închiderea contului din actul de voinţă al băncii poate avea loc în următoarele situaţii:

contul a devenit inactiv o perioadă mai lungă de timp (peste 6 luni) iar în cazul în care banca

nu poate intra în legătură cu clientul pentru a restitui soldul, suma se trece într-un cont intern

inactiv şi rămâne la dispoziţia clientului; folosirea defectuoasă a contului de către client

(emiterea de cecuri fără acoperire, folosirea necorespunzătoare a instrucţiunilor de plată,

încălcarea regulilor de etică bancară etc) situaţie în care banca înştiinţează clientul de decizia

luată şi sistează orice operaţiune nouă dând curs numai celor în derulare; motive independente

de voinţa parţilor cum ar fi falimentul unei firme, închiderea contului se face pe baza

înştiinţării primite de la instanţa de judecată, iar soldul creditor rămas după stingerea

obligaţiilor rămâne la dispoziţia instanţei; iresponsabilitate psihică pe baza declaraţiei

autorităţilor medicale contul se “îngheaţă” şi se adresează o cerere către judecătorie pentru

desemnarea unei persoane care să dispună de cont; deces, se anulează mandatul

împuternicitului iar contul se închide, orice plată aflată în circuit se respinge prin formula

“trăgătorul decedat”, iar sumele din cont vor fi eliberate ulterior moştenitorilor legali.

Închiderea contului are ca unic efect începutul perioadei de închidere în care se condiţionează

operaţiile premergătoare închiderii. La finele perioadei de închidere se determină soldul

definitiv care, de regulă, este pus la dispoziţia beneficiarului.10

1.4 Metode de operare în conturi curente

Teoretic se cunosc 3 metode de evidenţă a operaţiunilor în cont curent:11

10 Vasile Dedu, Gestiune şi audit bancare, Editura Naţional, 3th edition, Bucureşti 2001, p.61

11

Metoda directă;

Metoda indirectă;

Metoda în scară.

Figura 1. 1 Metode de operare în conturi curente

Sursa: Popescu, Mihai , Tehnici şi operaţiuni bancare, suport de curs 2011, Universitatea Ştefan cel Mare,

Suceava

1.5 Operaţiuni curente şi operaţiuni speciale

Operaţiunile efectuate în contul curent au regim de secret bancar şi nu pot fi divulgate

decât cu acordul titularului de cont sau cu aprobarea Comitetului de Direcţie al băncii în

conformitate cu prevederile legale aplicabile în domeniul bancar.

Transferuruile intrabancare între unităţile băncii se efectuează în acceaşi zi, în limita

disponibilului din cont, cu condiţia prezentării de către client a ordinelor de plată la ghişeu în

timpul programului de lucru afişat de sucursale. Banca se angajează să verifice documentele

depuse la ghişeu şi, în cazuri de omisiuni sau eventuale instrucţiuni greşite solicită clientului

cirectarea acestora, în caz contrar banca nu va executa ordinele primite.

Banca poate efectua plăţi din contul curent fără acordul clinetului, numai pe bază de

hotătâre judecătorească rămasă definitivă sau în baza unui titlu executoriu prevăzut de lege. Se

exceptează ştornările operaţiunilor efecutate eronat, precum şi plăţile scadente pentru 11 Popescu, Mihai , Tehnici şi operaţiuni bancare, suport de curs 2011, Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava, http://www.seap.usv.ro/et/index2.php?option=com_docman&task=doc_view&gid=212&Itemid=44

Met

oda

dire

ctă Operaţiunile se

înregistrează în ordine cronologică în partidă Prin contract se stabileşte data de închidere a contului - epocăPentru fiecare operaţiune înregistrată se calculează dobânzi - numereLa fiecare epocă se stabileşte soldul operaţiunilor şi soldul dobânzilor M

etod

a in

dire

ctă Operaţiunile se

înregistrează în ordine cronologică în partidă Iniţial se stabilesc numere pe o perioadă fictivă calculată de la data operaţiunii – valută, până la data efectuării La închiderea operaţiunii se stabileşte dobânda totalăDobânda totală calculată – dobânda fictivă = dobânda achitată clientului

Met

oda

în s

cară

Operaţiunile se înregistrează în ordine cronologică în partidă simplă

Stabilirea la fiecare operaţie a soldului propriu zis al contuluiCalcularea la fiecare operaţie a dobânzilor – numerelor, aferente soldului respectiv, pe perioada în care el a existat

12

angajamente deja asumate de clienţi, cu acoperire din contul curent, cazuri în care nu mai este

nevoie de consimţământul prealabil al titularului de cont. De asemenea, banca poate face plăţi

fără acordul clientului din conturile de blocaj în lei sau în valută, pentru achitarea scadenţelor

venite la plată, blocaje constituite în prealabil cu acordul clientului.

1.5.1 Operaţiuni efectuate prin conturi curente

Conturile curente pot fi deschise atât pentru persoane fizice, autorizate sau nu, cât şi

pentru persoanele juridice. Titularii pot solicita deschiderea lor ăn lei sau în valută.

Operaţiunile derulate prin conturile curente în lei, ale căror titulari sunt persoane fizice, sunt

următoarele:12

Virarea salariului în contul curent;

Plata facturilor la utilităţi;

Retragerea de numerar;

Alimentarea contului.

Persoanele juridice deţinătoare de cont curent pot efectua următoarele operaţiuni:

Încasări/plăţi către furnizori, comisioane, amenzi, plăţi legate de cheltuieli de judecată;

Cheltuieli cu abonamente, cheltuieli guvernamentale, cheltuieli cu leasing operaţional,

asistenţă tehnică;

Plăţi legate de judecată.

1.5.2 Operaţiuni efectuate prin conturile de depozit la termen

Conturile de depozit se pot constituiîn lei şi în valută pentru persoane fizice şi juridice.

Aceste conturi pot fi:

depozite în lei cu plata dobânzii la scadenţă;

depozite cu plata dobânzii lunar;

depozite în valută şi depozite la vedere

Operaţiunile care se pot efectua în conturile de depozit la termen sunt:

constituirea depozitului la termen în numerar şi prin virament, la orice unitate

bancară, de către titularul de cont;

lichidarea depozitului la termen în numerar, la unitatea bancară la care contul este

deschis sau la oricare dintre filiale sau sucursale;

12 Vasile Cocriş, Dan Chirileşan, op. cit. pp.266-276

13

eliberarea extraselor de cont, care cuprind evidenţa tuturor operaţiunilor efectuate

în contul de depozit la termen.

1.5.3 Operaţiuni efectuate prin conturile de economii

Conturile de economii sunt deschise la bănci pentru persoanele fizice, în valută şi în

lei. Aceste conturi sunt un mix între conturile de depozit la termen şi conturile curente, din

punctul de vedere al operaţiunilor care se pot efectua prin intermediul acestora:13

depuneri/retrageri de numerar în/din contul de economii, la unitatea băncii, cu

repsectarea plafonului minim în cont;

încasări inter şi intrabancare în contul de economii;

plăţi prin virament din contul de economii în contul curent al clientului deschis la

orice unitate a băncii cu condiţia respectării plafonului minim în cont;

închiderea contului de economii.

1.5.4 Operaţiuni de încasări prin numerar şi prin virament

Operaţiunile de încasări în contul curent şi prin virament pot fi dispuse de titularul

contului sau împuterniciţi, precum şi de terţi. Toate intrările de sume în contul curent se vor

înregistra la valoarea lor în valuta în care s-a dispus operaţiunea.

Încasările prin contul curent pot fi:

în numerar;

în virament.

Sumele în numerar, în lei sau valută, solicitate de titularul contului curent/moştenitori

sau de persoanele împuternicite, vor fi eliberate de unitatea bancară la care este deschis contul

sau de oricare altă unitate bancară teritoarială. La eliberarea numerarului în lei/valută la o altă

unitate decât cea la care este deschis contul, indiferent de suma retrasă, se vor utiliza şi

următoarele documente completate de persoana fizică titular/împuternicit:

Pentru operaţiuni în lei: cerere;

Pentru operaţiuni în valută: dispoziţie de transfer.

Plăţile prin virament din cotn curent se efectuează în limita soldului disponibil, la

solicitarea titularului. Pot fi efectuate plăţi prin virament de către clienţii băncii şi în favoarea

unor persoane fizice care nu au deschis conturi curente.

13 Vasile Cocriş, Dan Chirileşan, op.cit. pp. 266-276

14

1.5.5 Operaţiuni efectuate prin conturi cu destinaţie specială

Conturile cu destinaţie specială se deschid de către bancă la solicitarea scrisă a

clienţilor care au deschise conturi de disponibilităţi la băncile analizate, cu indicarea expresă a

funcţiunii pe care o va îndeplini contul respectiv, la solicitarea instituţiilor publice sau în

cazurile prevăzute prin dispoziţii legale. Pentru conturile cu destinaţie specială, termenul de

deschidere este în acceaşi zi sau cel mult în ziua următoare depunerii documentaţiei de către

client.

Din această categorie de conturi fac parte şi conturile speciale care se deschid la

solicitarea clienţilor pentru sumele depuse drept capital social, potrivit legii, până la

deschiderea, pe numele persoanei juridice, a contului de disponibilităţi băneşti. Funcţionarea

conturilor cu destinaţie specială este dată de natura operaţiunilor care urmează a se efectua în

şi din contul respectiv. Acreditivul documentar reprezinta un angajament de plată prin care o

bancă acţionează la cererea şi după instrucţiunile clientului să efectueze operaţiuni de plată sau

să autorizeze pentru această operaţiune o altă bancă, către sau la ordinul unui terţ pe baza

documentelor justificatoare ale unui contract prin livrarea de bunuri sau prestarea unor

servicii.

1.5.6 Operaţiunile în contul de disponibilităţi băneşti

Operaţiunile de încasări şi plăţi, în şi din conturile clienţilor deschise la bancă se

efectuează de către aceasta, la cererea şi din ordinul clienţilor, care răspund de legalitatea şi

realitatea operaţiunilor.În operaţiunile de încasări şi plăţi, clienţii băncii pot utiliza ca forme şi

instrumente de decontare, prin virament:

cu rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii:

cecul din carnet cu limită de sumă;

acreditivul;

dispoziţia de plată operată, în prealabil, în contul plătitorului;

ordinul de plată;

scrisoarea de garanţie.

fără rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii:

dispoziţia de plată;

dispoziţia de încasare.

15

Capitolul II

Mijloace şi instrumente de plată utilizate în cadrul gestiunii conturilor

bancare

2.1 Ordinul de plată

Pentru plăţile prin virament poate fi utilizat ordinul de plată intocmit in conformitate

cu prevederile Regulamentului BNR nr.8/1994 privind ordinul de plata, a Regulamentului

BNR nr. 10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe

suport de hartie, a Normelor cadru nr.15/1994 şi Normelor tehnice nr.16/1994, a

Regulamentului valutar nr.3/1997 cu modificarile si completarile ulterioare, reglementările

legale în vigoare privind operaţiunile în devize, combaterea spălării banilor, legislaţia fiscală,

documentele normative ale băncii precum si Standardele internationale adoptate de catre

organizatia SWIFT Belgia. Din punct de vedere al monedei de plată, ordinele de plată pot fi

exprimate în lei (ROL) sau în valuta.

Băncile, între ele, au conturi deschise una pe numele celeilalte, iar cu ajutorul

disponibilului din aceste conturi pot efectua decontarea scriptică a plăţilor. Conturile deschise

între bănci pot fi:

NOSTRO - conturi deschise de către BRD în nume propriu la alte bănci, din

tara sau din strainatate;

LORO - conturi deschise de către băncile din tara sau din strainatate în

evidenţele BRD.

Pentru ca operaţiunile de plati in valuta să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, este

necesar ca între bănci să existe conventii/aranjamente de corespondent care, implică

următoarele:

băncile să schimbe între ele lista specimenelor de semnături ale persoanelor autorizate să

angajeze banca respectivă în relaţiile cu alte banci (ceea ce permite identificarea autenticităţii

operaţiunilor letrice); băncile să convină asupra folosirii unei chei telegrafice pentru

identificarea autenticităţii mesajelor telex; băncile să schimbe între ele chei SWIFT, necesare

autentificarii mesajelor de plata primite prin acest sistem; băncile să-şi comunice reciproc

corespondenţii bancari pe care îi utilizează în mod curent pentru acoperirea operaţiunilor

16

efectuate în diverse valute („Standard settlement instructions”). bancile sa-si comunice

reciproc zilele nelucratoare din cursul unui an precum si, orarul zilnic de procesare/prelucrare

a ordinelor de plata („cut-off-time”).

Ordinul de plata în valută poate fi folosit atât în relaţii comerciale, cât şi în relaţii

necomerciale. În relaţiile comerciale, OP este folosit si combinat cu alte modalităţi de plată

(exemplu: pentru plata avansului, condiţionat de prezentarea de către beneficiarul plăţii a unei

scrisori de garanţie pentru restituirea avansului).

Cecul

Definit în Norma privind mijloace şi instrumente de plată, cecul este un instrument de

plată utilizat, in principal, de titularii de conturi bancare. n cadrul BRD, operaţiunile cu cecuri

se efectuează în conformitate cu reglementările legale în vigoare, normele BNR emise în

aplicarea acestora, precum şi a convenţiilor /aranjamentelor de lucru încheiate cu băncile

corespondente. Cecul pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Instrumentul este creat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la

o societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras, să

plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent,

aflata în poziţia de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legatură prin cec fac toate

operaţiunile legate de acest instrument în nume propriu: trăgatorul emite cecul, posesorul

legitim îl încasează, iar trasul îl plăteşte. Persoana aflată în poziţia de tras într-un cec poate fi

numai o societate bancară. Având în vedere că legislaţia naţională reglementează diferit

înţelesul termenului „societate bancară”, putând asimila acestuia şi alte tipuri de persoane

juridice, băncile vor putea efectua operaţiuni cu cecuri emise sau plătibile în străinatate, chiar

dacă persoana aflată în poziţie de tras nu este o societate bancară în înţelesul legislaţiei

române, luând toate măsurile asiguratorii de evitare a riscurilor care ar putea aparea în legatură

cu circulaţia şi încasarea unor astfel de cecuri.

BRD nu va accepta în cadrul operaţiunilor sale, cecuri cărora le lipseşte una sau mai

multe din menţiunile obligatorii stabilite de lege, cu excepţia următoarelor cazuri:

BRD nu va primi cecuri în alb necompletate. Cecul în alb este un instrument de plată

care cuprinde numai semnatura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile obligatorii.

Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezinta cecul la plată.

Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii.

17

BRD nu va putea primi un cec în legatură cu care i-a fost notificat de către trăgător faptul că a

fost completat abuziv şi apoi pus în circulaţie, chiar dacă cecul este prezentat de către un

posesor de bună credinţă.

2.2 Cambia şi biletul la ordin

Operaţiunile cu cambii şi bilete la ordin sunt efectuate de societăţile bancare şi

celelalte societăţi de credit în baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin

modificată prin Legea nr. 83/1994, precum şi a Normelor-cadru nr. 6/1994 şi Normelor

tehnice nr. 10/1994 ale Băncii Naţionale a României.

2.3 Modalităţi de plată a facturilor prin intermediul conturilor bancare

Prin numerar

Încasarea facturilor prin numerar la ghiseele băncii: modalitate care se adresează

clienţilor sau non clienţilor BRD, şi se poate realiza prin doua modalităti:

cu ajutorul cititoarelor de cod de bare

prin procesarea manuală a detaliilor facturii

Prin ordin de plată

Se respectă aceleaşi proceduri ca la încasare prin numerar, numai că se solicită ordin

de plată însoţit de factură, completat corect de către client, cu toate elementele necesare, şi

semnat conform fişei cu specimene de semnături existente în bancă, iar plata se efectuează în

ecranul P1AB cu opţiunea X-transfer.

Plata facturii prin ATM-urile BRD – Cardul GADGET

Trebuie completat o Cerere pentru plata facturii prin ATM-urile BRD , fara adeverinta

sau fluturas de salariu.

Simplis facturi

Înseamă debitarea automată a conturilor curente ale clienţilor BRD cu contravaloarea

facturilor emise de facturierii cu care BRD are încheiat convenţie de debit direct.

Debit Direct este un serviciu pe care BRD il pune la dispozitia facturierilor, astfel încât

persoanele fizice sau persoanele juridice titulare ale unui cont curent, in calitate de Platitori, sa

aiba posibilitatea sa-si achite facturile emise de Facturier, prin debitarea directa de catre Banca

18

a contului specificat in Acordul de Debitare Directa si creditarea contului colector al

Facturierului deschis la BRD, cu contravaloarea facturilor emise.

Serviciul se adreseaza persoanelor fizice detinatoare de conturi curente deschise la

BRD in Lei sau valuta (USD sau EUR - exclusiv pentru plata primelor de asigurare incheiate

in valuta) şi persoanelor juridice (Societati Comerciale, Regii Autonome, Asociatii de locatari

pentru plata facturilor neindividualizate - salubritate, gaze, energie termica) detinatoare de

conturi curente la BRD in Lei sau in valuta (USD sau EUR - exclusiv pentru plata primelor de

asigurare incheiate in valutã).

Conventiile de Debit Direct pot fi incheiate la nivel de:

Centrala BRD – Directia Mari Clienti Corporativi, in cazul Facturierilor

nationali;

Grup BRD, in cazul Facturierilor locali.

Plata facturii – prin intermediul serviciului VOCALIS

Încasarea facturilor prin intermediul VOCALIS se adresează clientilor BRD persoane

fizice titulari de conturi curente deschise in lei, pentru plata diverselor servicii/ utilitati in

conturile colectoare ale Facturierilor deschise la BRD si care au aderat in prealabil la Serviciul

Transferuri prin telefon. unt posibile efectuarea de plati catre: Connex, Romtelecom, Orange.

Avantaje pentru clienti:

Acces facil / comoditatea si in deplina confidentialitate la serviciile BRD-GSG

Operativitatea/rapiditatea efectuarii transferului, evitand timpul necesar

deplasarii la ghiseele bancii si aglomeratia

Independenta geografica si temporala: printr-un simplu apel telefonic din

reteaua de telefonie fixa sau mobila, clientul poate sa isi consulte soldul

contului de card si sa efectueze un transfer, in numai cateva minute ;

Scutirea timpului necesar deplasarii la ghiseele bancii si a eventualelor

inconveniente (aglomeratia, locatia);

Satisfacerea nevoii de realizare a acestor tipuri de transferuri in afara

programului de lucru cu publicul al bancii : 7 zile din 7, intre orele 8-22.

19

2.4 Conturi de economii şi depozite oferite de BRD Group Societe Generale

2.4.1 Depozitul 1000

Depozit cu dobânda fixă, garantată pe toată perioada de constituire, Depozitul 1000

esteaccesibil tuturor persoanelor fizice majore, rezidente sau nerezidente, fiind un depozit în

RONsau Euro ce poate fi constituit pe un termen de 30, 90, 280 sau 365 de zile. Aşa cum

sugerează şinumele, suma minimă depusă trebuie să fie de 1.000 RON /Euro, deschiderea

depozitului,eliberarea extrasului de cont sau depunerile ulterioare fiind gratuite.Acest tip de

depozit oferă cel mai mare nivel de dobândă clienţilor, acesta fiind de 9.00 % pe an.

Reînnoirea depozitului se realizaează doar la cererea clientului, iar dacă acesta nu şi-

amanifestat nicio opţiune, la expirarea termenului depozitului, banii sunt transferaţi în

contulcurent al titularului, operaţiune pentru care, de asemeni, nu sunt percepute

comisioane.Un alt avantaj al acestui depozit oferit de BRD - Groupe Société Générale îl

constituie oferta specială dedicată pensionarilor,aceştia din urma beneficiind de un procent de

0.25 puncte procentuale în plus la dobândă.14

2.4.2 Depozitul PROGRESSO

Având la bază principiul "Timpul trece, dobânda creşte", Depozitul Progresso

esteaccesibil tuturor persoanelor fizice majore, rezidente sau nerezidente, putând fi constituit

în Eurosau USD pe termen de 3 ani (1 080 de zile) divizaţi în 6 semestre a câte 180 de zile

fiecare.Suma minimă de deschidere a depozitului este de 500 Euro/ USD iar plafonul maxim

poate fi de 10 ori depunerea iniţială dar nu mai mult de 50.000 Euro/USD. Depozitul nu

sereînnoieşte automat iar la expirarea termenului, disponibilăţile clientului din contul de

depozitsunt transferate în contul său curent, menţionat de la început în contractul de

constituire.

Dobânda este fixă şi creşte treptat pentru fiecare semestru, capitalizându-se

semestrial,vărsându-se în contul Progresso la sfârşitul fiecărui semestru. Cu cât perioada de

menţinere a banilor în contul de depozit este mai mare şi dobânda este mai mare. Nivelul

acesteia poatefi modificat de bancă, însă noua dobândă se va aplica la depozitele noi, nu şi la

cele în sold. În cei3 ani clientul poate efectua oricând depuneri suplimentare iar dacă va

retrage banii înainte determen, acesta va încasa numai dobânda pentru semestrele încheiate.14 BRD Group Societe Generale, Broşură privind conturile de economii şi depozite,2012

20

2.4.3 Programul de economisire – creditare MULTIPLAN

Cel mai interesant şi mai practic produs pus la dispoziţia clienţilor de către BRD -

Groupe Société Générale este programul de economisire – creditare Multiplan, destinat

persoanelor fizice majore care vor să economisească o perioadă de timp după care să

obţinăfinanţarea necesară punerii în practică a unui anumit obiectiv. Programul este alcătuit

din 3 produse , după cum urmează:

Un plan de economisire programată remunerat cu o dobândă atractivă

Un credit de nevoi personale în condiţii preferenţiale

Un credit ipotecar sau imobiliar în condiţii standard la care banca acordă un

bonus de pană la 3.000 de Euro sau 12.000 RON.

Durata desfăşurării programului este de minim 2 ani şi maxim 10 ani, putând fi realizat

în Euro sau RON, clientul având posibilitatea să aleagă inclusiv suma pe care o va depune spre

economisire şi frecvenţa depunerilor – lunar, trimestrial sau semestrial - suma minimă ce

trebuiedepusă fiind de 10 Euro sau 40 RON pe lună. De asemeni, clientul poate face

depunerisuplimentare oricând, de minim 50 Euro, fără a depăşi însă plafonul maxim impus de

50.000 Euro.

2.5 Gestionarea conturilor bancare prin e-banking în cadrul BRD Group

Societe Generale

Dezvoltarea infrastructurii de comunicare şi de prelucrare a datelor, începută în 1999, a

continuat în 2000, prin continuarea unor ample proiecte informatice precum iBank, BanK

Trade, prin dezvoltări în domeniul moneticii, îmbunătăţirea ecranelor bancomatelor, plata

facturilor şi extinderea reţelei de bancomate). Investiţiile informatice ale BRD-GSG, în 2000,

ating 9,42 milioane USD. Banca a deschis, de asemenea, un site Internet: www.brd.ro.

Aşa cum am menţionat la început, unul dintre avantajele sistemului informaţional este

acela că permite introducerea de noi servicii menite să vină în întâmpinarea cerinţelor

clienţilor.

Pentru acest lucru grupul BRD-GSG a pus la dispoziţia clienţilor săi persoane

juridice un nou serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking, serviciul MULTIX,

un serviciu ce permite derularea operaţiunilor bancare cu un grad ridicat de operativitate şi

comoditate. Acest serviciu se adresează tuturor persoanelor juridice clienţi BRD-GSG şi în

21

special clienţilor care au nevoie să efectueze un număr mare de operaţiuni de plată şi clienţilor

cu mai multe conturi deschise la unităţi diferite.

MULTIX este un instrument de gestiune a conturilor bancare, care permite în orice

moment consultarea soldului contului, efectuarea unei game diverse de operaţiuni fără a mai fi

nevoie deplasarea la sediile unităţilor BRD. Este o soluţie completă de administrare a

conturilor compusă dintr-o legătură telefonică cu banca, o aplicaţie informatică şi un pachet de

servicii de asistenţă tehnică.

Cu ajutorul acestui serviciu clienţii BRD-GSG pot realiza următoarele operaţiuni:

Administrarea cotidiană a conturilor;

Legătura permanentă cu banca 24 ore / 24, 7 zile / 7;

Obţinerea de informaţii legate de conturile deschise la BRD-GSG;

Efectuarea de plăţi în lei şi în valută de la propriul sediu în condiţii de maximă

securitate şi confidenţialitate.

Obţinerea de date cu privire la conturi

Clienţii dispun de ansamblul de informaţii necesare derulării activităţii contabile şi

bancare consultând de la propriul sediu situaţia soldurilor, tranzacţiilor, extraselor pentru toate

conturile deschise la BRD- GSG.

Obţinerea de date cu privire la evoluţiile pieţei valutare

Operaţiunile de schimb valutar pot fi optimizate utilizându-se informaţiile referitoare la

cursurile de schimb practicate de BNR şi BRD – GSG ce pot fi recepţionate prin serviciul de

Electronic Banking.

Transmitere de ordine de plată în lei

Clienţii pot efectua direct operaţiunile de plată apărute în relaţiile de afaceri realizând

transferuri în sistem inter şi intrabancar fără deplasarea la sediul băncii, beneficiind totodată şi

de o reducere a comisioanelor aferente acestor operaţiuni.

Transmitere de ordine de plată în valută

Prin utilizarea serviciul Multix se facilitează derularea relaţiilor comerciale

internaţionale efectuânduse transferuri în valută către partenerii externi în condiţii de maximă

securitate.

Plata directă a salariilor colaboratorilor prin Multix

22

Prin intermediul unui singur ordin de plată transmis prin Multix conturile de card ale

colaboratorilor vor fi alimentate cu sumele aferente drepturilor salariale. În termen de 5 zile

lucrătoare de la efectuarea operaţiunii clienţii au obligaţia de a depune la bancă documentele

justificative ce însoţesc plata, în varianta originală.

Avantaje:

Cu Multix există posibilitatea comunicării cu banca 24ore/24, 7zile/7,

beneficiind de avantajele unui transfer permanent de date, derulat în ambele sensuri. Multix

oferă acces permanent la produsele şi serviciile băncii fără a fi necesară deplasarea la una din

unităţile băncii.

Un soft performant, instalat pe calculatorul clientului, care dă posibilitatea

elaborării de instrucţiuni care parametrizează operaţiunile bancare pe care acesta doreşte să le

efectueze: obţinere de informaţii referitoare la conturi, efectuarea de plăţi în lei şi în valută,

plata directă a salariilor colaboratorilor în conturile de card.

Administrare electronică a operaţiunilor curente şi un sistem de baze de date

care pune la dispoziţie informaţii structurate.

Echipa de specialişti a băncii se află în permanenţă la dispoziţia clienţilor

pentru a-i sprijini din punct de vedere tehnic în utilizarea serviciului Multix. Instalarea softului

şi instruirea personalului sunt realizate, în mod gratuit, de către personalul băncii.

Reducere cu 10% a comisioanelor pentru operaţiunile de plăţi în lei faţă de

comisioanele aferente aceluiaşi tip de operaţiuni realizate pe suport hârtie.

Multix simplifică operaţiunile administrative legate de evidenţa contabilă a

oricărei firme permiţând transferul datelor recepţionate de la bancă în propriul sistem de

gestiune.

Condiţii sporite de securitate a operaţiunilor prin utilizarea semnăturii

electronice.

BRD Groupe Société Generalé oferă clienţilor săi, persoane juridice patru noi

funcţionalităţi ale serviciului de cash management Multix. Astfel, abonaţii Multix pot

beneficia de un nou modul pentru transmiterea de ordine de plată multiple (o debitare si mai

multe creditări), de facilitatea DPEPrint (listare şi gestiune de formulare de Dispoziţie de Plată

Externă), de modulul e-Vama (confirmarea electronică a plăţilor externe) precum şi de

aplicaţia FOREX (schimburi valutare).

23

Noile funcţionalităţi aduc o serie de avantaje legate de confortul relaţiei cu banca, o

mai bună gestiune fondurilor proprii, precum şi eliminarea deplasărilor la unităţile băncii sau

la sediiile diverşilor furnizori.

Prin modulul de plăţi multiple, clienţii Multix, pot introduce într-un singur ordin de

plată mai multe ordine de transfer simple, realizând atât plata salariilor angajaţilor indiferent

de natura contului de salarii (contul curent sau cont de card) sau de banca la care acestea sunt

domiciliate, cât şi stingerea obligaţiilor faţă de parteneri, intr-un mod simplu şi la costuri

reduse. De asemenea, noile funcţionalităţi permit gestiunea (arhivarea, selecţia, etc.) şi

tipărirea formularelor de Dispoziţie de Plată Externă, exportul / importul datelor in / din

format Multix, pentru ordine de plată simple şi multiple.

Modulul FOREX oferă clienţilor posibiliatea de a prelua cursuri de schimb actualizate

şi de a efectua operaţiuni de schimb RON – valută sau valută-valută, la cursul de schimb

standard sau negociate, la vedere sau la termen. Nu in ultimul rand, clienţii au de acum la

dispoziţie modulul “e-VAMA”, care permite efectuarea de plăţi în favoarea birourilor vamale,

reducând atât costurile legate de vămuire, cât şi timpul aferent acestor operaţiuni.

Structurat pe patru module, puse în bloc, la dispoziţia clientului, serviciul Multix are

următoarele funcţii:

Modulul de bază (Cash Management)

Administrarea generală a programului:

- selectarea parametrilor ;

- selectarea opţiunilor disponibile ;

- crearea şi gestiunea limitelor de competenţă ;

- acordarea drepturilor de acces la anumite module în funcţie de alegerile clientului;

- organizarea bazelor de date ;

Vizualizarea şi tipărirea datelor primite de la bancă (baze de date disponibile:

conturi, extrase de cont, solduri, tranzacţii). Pentru limitarea volumului de date

afişate sau tipărite se pot impune criterii de selecţie cum ar fi: data, suma, număr

cont, valuta contului, banca.

Planning – permite efectuarea unor estimări privitoare la situaţia ordinelor de

plată.

24

Operaţiunile bancare pe care le efectuează clienţii prin acest serviciu se derulează în

condiţii de maximă siguranţă, securitatea sistemului fiind realizată pe două nivele:

1. La nivelul clientului :

restricţionarea accesului la diverse funcţii şi meniuri din program prin definirea

de utilizatori, grupuri de utilizatori, grupuri de conturi şi acordarea de drepturi de

acces acestora sau pe acestea;

la emiterea ordinului de plată este necesară minim o aprobare pentru executarea

acestuia. Pentru ridicarea nivelului de securitate al operaţiunii se poate opta

pentru două aprobări pentru executarea ordinului de plată;

instalarea semnăturii electronice;

2. La nivelul legăturii clientului cu banca :

se foloseşte un sistem de inscriptare cu schimbarea cheilor publice (cheia se află în

posesia unei persoane autorizate şi este protejată cu una sau două parole de

comunicaţie).

Începând din 2006, BRD pune la dispoziţia clienţilor persoane fizice, pesoane juridice

sau juridice autorizate, un nou serviciu de Internet Banking, denumit BRD-NET.

BRD-NET este un canal de distribuţie care oferă utilizatorilor posibilitatea accesării de

la distanţă a conturilor deschise la BRD, prin intermediul internetului, 24 de ore din 24, 7 zile

din 7. Accesul se realizează prin conectarea la site-ul tranzacţional BRD-NET la adresa

www.brd-net.ro pe bază de Cod de utilizator şi parolă.

Funcţionalităţi/caracteristici:

tastarea adresei www.brd-net.ro într-un browser deschide pagina de acces a

site-ului unde se află la dispoziţia utilizatorului meniurile de acces la

functionalităţile site-ului ;

Funcţionalităţi CONSULTATIVE – accesibile pentru toate tipurile de

utilizatori autorizati :

- Conturi : consultarea soldurilor conturilor şi a extraselor de cont ce

conţin operaţiuni cu un istoric de 45 de zile ;

- Depozite : consultarea soldurilor conturilor de depozit ;

- Mesaje : afişare mesaje comerciale.

25

Funcţionalităţi TRANZACŢIONALE – accesibile numai utilizatorilor

definiţi de client la încheierea contractului :

Transferuri între conturi : transferuri între conturile

proprii pe care clientul le-a selectat în contrctul încheiat

cu banca ;

Transferuri către beneficiari : plăţi către beneficiarii pe

care clientul i-a definit în momentul subscrierii ; se referă

atât la operaţiuni interbancare cât şi la operaţiuni

intrabancare ;

Conversie valutară – între conturi aparţinând clientului ;

Constituire depozite : prin transfer din contul curent ;

Istoric transferuri ;

Beneficiari : lista beneficiarilor către care se pot face

plăţi ;

Validare : oferă posibilitatea clienţilor persoane juridice

de a separa momentul introducerii ordinului de momentul

semnării acestuia în vederea transmiterii către bancă.

Condiţii de execuţie a transferurilor :

o transferurile vor fi executate în limita disponibilului existent în contul

clientului ;

o toate transferurile, atât cele debitoare cât şi cele creditoare sunt

predefinite de către client în momentul aderării la BRD-NET ;

Alte funcţionalităţi :

o Servicii :

* lista utilizatorilor abilitaţi ai serviciului în cadrul unui contract BRD-

NET ;

* lista unităţilor BRD ;

* link către site-ul instituţional ;

* contract către BRD-NET ;

* contract constituire depozit ;

26

o Parola : schimbare parolă / acces semnătură electronică on-line, fără a fi

necesară prezentarea la bancă ;

o Pagină de întâmpinare : acces pe prima pagină securizată a site-ului ;

o Sfârşit sesiune : încheierea sesiunii de lucru a clientului ;

Conturile la care se referă serviciul BRD-NET sunt :

Conturi curente – SV – funcţionalităţi consultative şi tranzacţionale ;

Conturi de card – CC - funcţionalităţi consultative şi tranzacţionale ;

Conturi de depozit – TD - funcţionalităţi consultative ;

Linii de credit – LC - funcţionalităţi consultative ;

Conturi colaterale – SA - funcţionalităţi consultative 

şi trebuie să fie deschise la BRD şi să aparţină clientului în calitate de titular.

Avantaje pentru bancă :

Consilierii de clientelă sunt degrevaţi de operaţiunile cotidiene – transferuri,

plăţi, informaţii despre sold etc. şi se pot concentra în activităţile comerciale

(legate de vânzare) ;

Are loc reducerea costurilor băncii prin automatizarea operaţiunilor bancare ;

Se dezvoltă portofoliul de clienţi prin utilizarea instrumentelor interactive, care

facilitează procesul de comunicare cu banca ;

Se promovează imaginea BRD prin lansarea pe piaţa românească a unui

serviciu cu un înalt grad de tehnicitate, perfect adaptat nevoilor clienţilor ;

Se creează o nouă legătură de comunicare cu un segment de clienţi exigenţi şi

mai puţin disponibili din punct de vedere al mobilităţii şi timpului.

Încheierea contractului de aderare la BRD-NET se realizează la unitatea BRD care

gestionează unul din conturile de card sau curente aparţinând clientului. Înregistrarea clienţilor

se realizează prin intermediul aplicaţiei de gestiune a abonamentelor BRD-NET pe baza

Cererii de Aderare depuse de client.

Consilierii de clientelă trebuie să propună sistematic serviciul BRD-NET în momentul

prezentării clientului la bancă pentru :

deschiderea de conturi curente, depozite.... ;

prezentarea clientului la unitatea BRD pentru a efectua operaţiuni de transfer

sau pentru a-şi recupera extrasul de cont ;

27

prezentarea clientului la unitatea BRD pentru a efectua operaţiuni de plată a

utilităţilor ;

prezentarea clientului la unitatea BRD pentru a ridica un card nou sau unul

reînnoit.

28

Capitolul III

Aplicaţie practică privind analiza comparativă a gestiunii conturilor

bancare

3.1 Piaţa conturilor de economii şi depozite în România

Conturile de economii reprezintă un produs de economisire foarte popular printre

clienții de retail. În mod obișnuit, conturile de economii funcționează asemenea uni cont

curent, dar oferă în plus o dobândă mai mare, însă comparativ cu depozitele la termen aceasta

este mai mică.15 Clienții se bucură, astfel, de lichiditatea banilor economisiți, având acces la

sumele din cont în orice moment, fără a pierde dobânda. Un alt avantaj îl prezintă faptul că

dobânda la aceste depozite nu este impozabilă. Totuși, conturile de economii care se constituie

pe perioade determinate nu mai sunt asimilate conturilor curente, ci mai degrabă depozitelor

bancare, în acest caz aplicându-se impozitul pe dobândă.

Oferte de produse de economisire asemenea conturilor de economii sunt puse la

dispoziție de către multe bănci din România cum ar fi: Raiffeisen Bank – contul Super Acces

Plus; BRD – conturile Atucont, Atustart, Atusprint; ING Bank – conturile ING Economii, ING

ContRol; BCR – Maxicont BCR, Bancpost – Contul de economii Senior Activ, Mega Contul

de economii.

La mijlocul anului 2011, valoarea depozitelor pe ansamblul sistemului bancar din

România se ridica la 298,5 miliarde lei, înregistrând o creștere trimestrială de 1,9%.Cele mai

mari contribuții la dinamica pozitivă din anul curent a valorii totale a depozitelor din sistemul

bancar le-au avut depozitele persoanelor fizice la instituțiile de credit și depozitele persoanelor

juridice la sucursalele din România ale instituțiilor de credit cu sediul în alte state membre. În

Figura nr.3.1 este reprezentată structura deponenților la instituțiile de credit de pe piața

bancară din România în anul 2011.

15 Căpraru B., Retail Banking, Editura C.H. Beck, București, 2009, p.40

29

93.8%

6.2%

Persoane fizice

Persoane juridice

Figura 3. 1 Structura deponenților la instituțiile de credit în anul 2011

adaptare după : Banca Naţională a Românie, Raport privind activitatea instituţiilor de credit pe anul 2011

Conform raportului Băncii Naţionale a Românie, la 30 septembrie 2011, numărul

deponenților la instituțiile de credit a fost de 15.284.6133, din care persoanele fizice

reprezentau 93,8%. Persoanele juridice dețin o pondere de 6,2% din totalul deponenților. În

cadrul aceluiaşi raport este menţionat că evoluţia valorii totale a depozitelor persoanelor fizice

a cunoscut o traiectorie oscilantă şi neuniformă în condiţiile de instabilitate economică ce au

dominat mediul bancar românesc odată cu declanşarea crizei economice în 2008.16

Guvernatorul Băncii Naţionale a României afirmă că dinamica anuală a plasamentelor

din bănci ale persoanelor fizice a înregistrat un declin semnificativ în perioada iulie-august

2010. Motivele care au condus la o scădere masivă a plasamentelor la bănci este explicată prin

reintroducerea de către stat a impozitelor pe dobândă şi majorarea TVA. Un alt fenomen ce a

condus la această situaţia a fost şi reducerea salariilor bugetare, precum şi noua politică a

băncilor comerciale în ceea ce priveşte comisioanele aferente conturilor de depozit.

Ponderea depozitelor la termen (peste și sub doi ani) a continuat să se consolideze, dar

într-un ritm mai lent în prima parte a anului 2011. O asemenea evoluție este determinată atât

de tendința de economisire cu scopul de a preîntâmpina eventuale probleme financiare pe

viitor, cât și de lărgirea ecartului dintre ratele de dobândă la depozitele noi la termen în lei și

cele la plasamente similare pe termen foarte scurt ale persoanelor fizice.

16 Banca Naţională a Românie, Raport privind activitatea instituţiilor de credit pe anul 2011

30

În anul 2011, valoarea depozitelor populației la instituțiile de credit din România a

urmat o traiectorie crescătoare constantă, ajungând la nivelul de 112 miliarde lei la 30

septembrie 2011 (trimestrul al treilea), cu o variație trimestrială mai accentuată decât în

primele două trimestre, respectiv de +3,2% în termeni nominali (+4,1% în termeni reali).

Reprezentarea grafică a evoluției volumului total al depozitelor persoanelor fizice, dar și

variația trimestrială a acestuia pe durata anilor 2008-2011 este reflectată în figura 3.2.

Miliarde lei; sfârșitul perioadei

Depozite denominate în lei

Depozite denominate în valută

Variația trimestrială a valorii totale a depozitelor persoanelor fizice

Figura 3. 2 Evoluția valorii totale a depozitelor persoanelor fizice (2008-2011)

Sursa: Banca Naţională a României, Raport anual privind activitatea instituţiilor de credit pe anul 2011

Din cadrul figurii 3.2 se poate observa că pe ansamblul sistemului bancar, volumul

depozitelor denominate în lei ale persoanelor fizice au ajuns la 67,7 miliarde lei în semestrul al

treilea al anului curent, la 30 septembrie 2011, înregistrând o variație trimestrială de +3,2% în

termeni nominali, respectiv +4,1% în termeni reali, aducând o contribuție de 1,9 puncte

procentuale la majorarea valorii totale a depozitelor populației.

Valoarea depozitelor în lei plasate de populație la sucursalele băncilor străine din

România s-a mărit cu 7,1% în cel de-al treilea trimestru al anului 2011 (+0,3 miliarde lei).

Evoluția se datorează cresterii semnificative, cu 66,7%, a depozitelor de valori mari, de peste

100.000 euro, echivalentul în lei, în timp ce depozitele mai mici de acest prag au consemnat o

diminuare cu 9,1%.17

17***, Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011, http://www.fgdb.ro/uploads/publications/newsletter_5_2011.pdf

31

În ceea ce privește valoarea depozitelor în valută ale populației, și aceasta s-au majorat

în 2011 pe ansamblul sistemului bancar înregistrând o variație trimestrială de +3,3% în

termeni nominali, respectiv +4,2% în termeni reali.

Această evoluție a avut loc pe fondul deprecierii monedei naționale în raport cu euro

pe parcursul trimestrelor II și III ai anului 2011, în condițiile în care majoritatea depozitelor în

valută ale populației sunt denominate în euro.La fel ca și în cazul depozitelor în lei, s-a

înregistrat o creștere preponderentă a valoarii depozitelor în valută de până în 100.000 euro,

înregistrând o creștere trimestrială pozitivă de +3,7%, respectiv +1,1% (echivalentul în

miliarde lei), în timp ce la sucursalele băncilor străine din România s-a mărit valoarea

depozitelor de peste 100.000 euro și s-a redus valoarea depozitelor de sub 100.000 euro

(variație trimestrială de -18,8%, respectiv -0,3 miliarde lei).18

Comparativ cu perioada similară a anului 2010, se remarcă un avans mai rapid al

depozitelor în lei față de cele în valută, cu o variație anuală de +11,7% față de +4,7% ceea ce

a condus la cresterea ponderii depozitelor în lei în valoarea totală a depozitelor populației cu

1,6 puncte procentuale.

Dinamicile celor două componente ale depozitelor populației, denominate în lei și în

valută, pot fi analizate în corelație cu evoluția înregistrată de rata dobânzii la depozitele noi la

termen. (Figura 3.3 și Figura 3.4)

18 ***, Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011, http://www.fgdb.ro/uploads/publications/newsletter_5_2011.pdf

32

Depozite ale persoanelor fizice

Depozite ale persoanelor juridice

Depozite denominate în lei

Depozite denominate în valută

Figura 3. 3 Structura depozitelor la instiruțiile

de credit pe categorii de deponenți și pe monede (30 septembrie 2011)

Sursa: Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011

Miliarde lei; sfârșitul perioadei

Depozite denominate în lei

Rata dobânzii la depozitele noi la termen în lei ale populației

Figura 3. 4 Evoluția valorii totale a depozitelor în lei ale persoanelor fizice și a ratei dobânzii

Sursa: Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011

Din cadrul figurilor 3.3 şi 3.4 se poate obserca că pe ansamblul pieței bancare

românești, în structura depozitelor populației la instituțiile de credit au continuat să predomine

depozitele denominate în lei, cu o pondere de 53,4%. Volumul depozitelor denominate în

valută deține o pondere de 46,6% din totalul depozitelor populației.

Această dinamică a fost determinată atât de evoluţia pe intervale de valori a

depozitelor garantate ale persoanelor juridice, cât si de dinamica numărului deponenţilor

garantaţi persoane juridice.

33

3.2 Analiză comparativă a conturilor de depozit in cadrul BRD GROUP

SOCIETE GENERALE şi BCR

Existenţa unui număr mare pe bănci comerciale pe piaţa din România a condus la

diminuare activităţii instituţiilor bancare în ceea ce priveşte produsele bancare sub forma

conturilor de depozit. Mişcările provocate în ultimul an pe pieţe financiare au avut ca efect

scădere încrederii populaţiei în sistemele financiar-bancare, ceea ce a condus la o scădere

masivă de deschidere a unor conturi de depozit.

Având la baza argumentele prezentate ne-am decis să facem o scurtă analiză

comparativă a conturilor de depozit în cadrul a două bănci comerciale din România: BRD

Group Societe Generale şi Banca Comercială Română. Rolul analizei comparative a conturilor

de depozite în sistemul bancar este a evidenţia diferenţele existente în politicile băncilor cu

privire la acest tip de conturi.

Deşi economia din România a fost afectată de recensiunea economică, în 2011 activele

bancare totale ale celor două bănci au cunoscut o creştere de 2% pentru BCR şi 2,5 % pentru

BRD, astfel că distribuţia conturilor în funcţie de destinaţia lor arată diferenţe semnificative

între cele două bănci. Diferenţe ce vor prezentate detaliate în cele ce urmează.

Cu toate că economia naţională a fost afectată de recesiunea economică, tendinţa de

scădere a activelor bancare din cele două bănci nu au fost conform aşteptărilor

specialiştilor.Astfel că în anul 2011 activele totale din cadrul BCR au cunoscut o creşte cu

aproximativ 1,5 % faţă de anul 2010 şi cu aproximativ 2 % faţă de anul 2009. În ceea ce

priveşte BRD, se poate vorbi de o creştere mai ridicată decât în cazul BCR. Astfel că în anul

2011, conform raportului prezentat de reprezentanţii instituţiei activele bancare au înregistrat o

creştere de aproximativ 1,6 % faţă de anul 2010, şi respectiv 2,1 % faţă de anul 2009.Grafic

situaţia activelor bancare pentru cele două instituţii se prezintă conform figurii 3.1.

34

20092010

2011

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

BRDBCR

Axis Title

Figura 3. 5 Evoluţia activelor bancare

Restructurarea sectorului bancar şi diversificarea portofoliului de produse oferite de

bănci, pe fondul evoluţiilor sectorului real al economiilor naţionale au constituit factori în

măsură a favoriza activitatea de creditare. În pofida climatului economic favorabil, băncile au

manifestat reţinere în acordarea de credite companiilor. La finele anului 2011 plasamentele

băncilor în credite acordate companiilor se situau pe un palier cuprins între 9,5 la sută în

Slovenia şi 27,8 la sută în cadrul BRD, în timp ce la nivelul BCR deţineau o pondere de 39 la

sută. Reţinerea băncilor în a se implica în creditarea companiilor îşi găseşte justificarea în

preferinţă acestora de a-şi plasa resursele în obligaţiuni guvernamentale, practic fără asumare

de riscuri şi cu profituri substanţiale. Decalaje semnificative se menţin şi pe segmentele

reprezentate de împrumuturile retail şi depozitele bancare. (tabelul 3.1)

35

Tabel 3. 1 Indicatorii intermedierii pentru BRD şi BCR

%

Total

active

Împrum.

Persoane fizice şi

juridice

Împrum.

Persoane

fizice

Împrum.

Persoane

juridice

Împrum.

ipotecare

Depozitele

BCR 86 37 17 18,5 13 16

BRD 96 43 13 12,2 13 20

Sursa: Raport Anual de Activitate BRD şi Raport Anual de Activitate BCR

După cum se poate observa din tabelul 3.1 BRD s-a plasat în faţa BCR în ceea ce

priveşte ponderea conturilor deschise de populaţie în cadrul bănci. Astfel că la finele anului

BRD a înregistrat o creştere cu 4 % faţă de BCR în ceea ce priveşte depozitele populaţie. Un

alt aspect ce este evidenţiat în tabelul prezentat este că cele două istituţii bancare au înregistrat

un procent egal în ceea ce priveşte împrumuturile ipotecare acordate.

Pe ansamblul celor două de institutii de credit din România, la sfârsitul primelor trei

luni ale anului 2011, valoarea totala a depozitelor a fost de 28,8 miliarde lei, în scădere cu 13,1

miliarde lei fata de 31 decembrie 2010 (variatie trimestriala de -4,4%). Aceasta evolutie are

drept cauza declinul valorii totale a depozitelor persoanelor juridice la institutiile de credit

participante la Fond (-14,4 miliarde lei în trimestrul I 2011), din care cea mai mare parte

revine categoriei deponentilor negarantati (84,7% din amplitudinea descresterii).

Evolutii de sens opus au fost înregistrate în primul trimestru al anului 2011 la

depozitele persoanelor juridice (+1,1 miliarde lei) si la depozitele populatiei la institutiile

bancare analizate (+0,2 miliarde lei). Depozitele populatiei la sucursalele celor două bancilor

au stagnat în primele trei luni ale anului 2011. Cu toate acestea, comparativ cu aceeasi

perioada a anului precedent, se consemneaza o majorare în termeni nominali, cu o variatie

anuala de 2,9%, datorata dinamicilor anuale pozitive înregistrate atât de depozitele populatiei

(3,5%), cât si de cele ale persoanelor juridice (+2,5%).

Conform rapoartelor publicate de cele două bănci pe site s-a constatat că valoarea

depozitelor populaţiei a crescut uşor, într-un ritm lent cu aproximativ 0,2 % de la un trimestru

la altul. Băncile au apreciat că ritmul de creştere în decursul unei luni a depozitelor bancare ale

populaţie a fost de aproximativ 0,06 % în cadrul BRD şi 0,05% în cadrul BCR. Pe ansamblul

36

celor două bănci depozitele bancare au ajuns la 10,1 miliarde lei, însumând 65 % din întreaga

piaţă a serviciilor bancare. Chiar dacă depozitele au cunoscut o uşoară creştere la nivelul celor

două bănci reprezentanţii BNR afirmă că valoarea depozitelor populaţiei în cadrul celor două

bănci este în scădere. Conform estimărilor BNR acestea au scăzut 0,3%/an, începând cu 2009,

în cadrul BRD şi cu 0,2%/ an în ceea ce priveşte conturile de depozit descrise la BCR.

Având în vedere ca majoritatea în valuta ale populatiei sunt exprimate în euro, unul

dintre factorii care au influentat componente ale depozitelor populatiei este aprecierea leului

în raport cu euro. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, ambele categorii de depozite ale

persoanelor fizice au consemnat cresteri, însa cu un ritm anual mai accelerat în cazul

depozitelor în moneda na (+4,2%) în cazul depozitelor în lei fata cazul depozitelor denominate

în valută , în termeni reali a avut loc un declin, variatia anuala fiind de depozitele în lei si de -

5,1% pentru depozitele în valuta. Grafic situaţia pentru cele două bănci se prezintă conform

figurii 3.2 şi 3.3.

2009 2010 20110

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Depozite in valutaDepozite in lei

Axis Title

Figura 3. 6 Evoluţia conturilor de depozit în lei şi valută în cadrul BRD

37

2009 2010 20110

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

Depozite ]n leiDepozite in valuta

Figura 3. 7 Evoluţia conturilor de depozit în lei şi valută în cadrul BCR

Comparând graficele din figura 3.2 şi 3.1 putem afirma că în cadrul BCR diminuarea

atât a depozitelor în lei cât şi a depozitelor în valută este mult mai vizibilă decât în cadrul

BRD.

Din punctul de vedere al preferinţelor clienţilor în ceea ce priveşte perioada de

deschidere a conturilor de depozit se remarcă, că atât clienţii BRD cât şi clienţii BCR preferă

depozitele cu scandenţă de un an. (a se vedea figura 3.4).

BRD BCR0

10

20

30

40

50

60

70

80

Depozite pe un anDepozite peste un an

Figura 3. 8 Perioada de deschidere a depozitelor bancare

38

O alta cauza posibila a încetinirii cresterii depozitelor populatiei în prima parte a anului

2011 o reprezinta scaderea semnificativa, a sumelor trimise în tara de muncitorii români din

strainatate. Astfel, în primul trimestru al anului 2011, remiterile în cadrul celor două bănci

analizate au fost de 7,5 milioane euro, cu 10% mai putin decât în aceeasi perioada a anului

Dinamica anuală a plasamentelor în cadrul băncii a persoanelor fizice a înregistrat un

declin semnificativ în perioada 2009-2011. O astfel de evoluție este explicată, printre altele, de

reintroducerea de către stat a impozitelor pe dobândă (ca măsură de creștere a veniturilor

bugetare), atât pentru depozitele la termen, cât și pentru conturile curente. Această măsură,

alături de majorarea TVA, scăderea salariilor bugetare, precum și aplicarea unor comisioane

mari practicate de bănci, au determinat o reducere a economisirii sub forma depozitelor

bancare.

Evoluţia numărul de conturi curente deschise la BRD de către clienţi este prezentată în

figura 2.2.

Credite Depozite

1468216044

1460616038

13055

15783

2009 2010 2011

Figura 3. 9 Evoluţia conturilor curente deschise la BRD 2009-2011

Sursa: Brd Group Societe Generale, Raport anual 2010

39

Credite Depozite

14521

15924

14562

15935

14492

15783

2009 2010 2011

Figura 3. 10 Evoluţia conturilor curente deschise la BCR 2009-2011

Din figura 3.5 se poate observa că datorită înăspririi politicii BNR de acordare a

creditelor bancare în cadrul BRD, numărul de conturi de credit a scăzut în anul 2011 la 13055,

faţă de anul 2009 când au fost deschise 14682 de conturi de credit. În timp ce în cadrul BCR,

conform figurii 3.6 conturile de credit au scăzut de la 14521 la 14492. În ceea ce priveşte

conturile de economie. Se observă o uşoară scădere a acestora, datorită politicii severe a

băncilor de a coopta cât mai puţini clienţi pentru a menţine stabilitatea economică a acesteia.

Ca urmare a înăspririi reglementărilor Băncii Naționale a României privind cerințele

de lichiditate și a reducerii interesului clienților pentru economisire, începând cu anul 2010,

BRD şi BCR aU redus constant dobânzile bonificate la conturile de economii și

depozite.Conturile de economii nu mai sunt promovate de bănci după intrarea în vigoare a

acestor noi norme de lichiditate ale BNR, conform cărora acestea sunt obligate să coreleze mai

strâns lichiditățile deținute cu fondurile atrase pe termen foarte scurt. În acelasi timp,

eliminarea impozitului pe veniturile din dobânzile la depozitele la termen care a diminuat

interesul clienților pentru acest tip de produse a venit în completarea acestor decizii.

BRD este una din băncile care plătesc unele din cele mai mici dobânzi de pe piaţă între

5-6.5% la depozitele atrase de la populaţie pe scadenţe de o lună, 3 luni şi 12 luni. Situaţia

privind nivelul ratei dobânzii la cele două bănci este prezentată în cadrul tabelului 3.1.

40

Tabel 3. 2 Dobânzile la conturile de economii și depozite în lei ale primelor cinci bănci din România (2011)

Bănci Dobânzi la

conturile de

economii (%)

Dobânzi la depozitele la termen în lei(%)

1 lună 3 luni 12 luni

BCR 4,5 – 5,5 5,00 5,40 6,00

BRD 8 5,75 6,00 6,25

Sursa: Banca Naţională a României

În ceea ce privește dobânzile în valută, în special cele în euro, BRD a mărit dobânzile

la depozitele la termen în 2011, pentru a atrage mai multe economii de la populaţie, conform

tabelului 3.2.

Tabel 3. 3 Dobânzile la depozite în euro ale principalelor bănci din România (2011)

Bănci Dobânzi la depozitele la termen în euro (%)

1 lună 3 luni 12 luni

BCR 2,50 2,70 3,10

BRD 2,50 3,00 3,75

Sursa: Banca Naţională a României

BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa românească la momentul actual, a majorat cu

0,5% bonificaţiile la depozitele în euro pe toate scadenţele. În prezent, banca plăteşte

remuneraţii de 2,7% la depozitele pe trei luni şi de 3,10% la cele pe 12 luni. Pe de altă parte,

BRD a mărit doar dobânzile plătite la depozitele în euro pe termene de o lună, de la 2,25 la

2,50%.

41

Concluzii şi propuneri

Cadrul macroeconomic intern este caracterizat de menținerea recesiunii economice, pe

fondul anunțării și aplicării măsurilor de austeritate fiscal-bugetare, precum și în condițiile

creșterii prețurilor, cu implicații directe și indirecte asupra consumului intern și implicit asupra

procesului de economisire.

Societatea românească este dominată de o incertitudine macroeconomică accentuată,

care are un efect ambiguu asupra economisirii. O motivație importantă a economisirii este una

precauționară, oamenii având tendința să economisească mai mult în perioade de incertitudine

anticipând posibilitatea unor vremuri dificile. Pe de altă parte, sursele de incertitudine

provenite din mediul macroeconomic materializate prin inflația ridicată și volatilă,

instabilitatea cursului de schimb, somaj ridicat sau instabilitatea sistemului financiar atrag

neîncrederea populației în activele locale, în moneda națională fapt ce conduce inevitabil la

reducerea economisirii.

Analiza complexă a gestiunii conturilor bancare a demonstrat necesitatea

implementării plenare a sistemului de marketing. Accelerarea ritmului de creştere a numărului

de servicii bancare a condus la necesitatea particularizării conturilor bancare şi a modificării

relaţiilor dintre bănile comerciale şi clienţi.

Produsul bancar este un document bancar (certificat), eliberat de banc ă în

vedereadeservirii clientului sau realizării operaţiei (de exemplu: cambia, cecul, depozitul etc.).

Serviciul bancar este operaţiunea bancar ăde deservire a clientului. Spre exemplu, deschiderea

unui cont bancar este un produs, iar deservirea contului – un serviciu bancar. Însă, atît

produsul, cît şi serviciul bancar presupun obţinerea unui venit sub formă de comision.

Structurile pieței de retail bancar diferă considerabil de la un stat membru la altul și

sunt încă fragmentate de-a lungul frontierelor naționale. Ancheta din 2011 privind serviciile

bancare de retail a indicat existența unor obstacole în calea posibilităților de alegere și a

mobilității clienților. Printre acestea se numără lipsa de transparență și imposibilitatea de a

compara comisioanele bancare și costurile ridicate suportate de consumatori atunci când își

schimbă furnizorii de conturi bancare.

Putem concluziona că:

42

evoluţia creditării interne va depinde tot mai mult de capacitatea băncilor de a

atrage resurse de pe plan intern; procesul de creditare trebuie continuat pe baze

de prudenţialitate deoarece riscurile din activitatea de creditare, în aceste

condiţii de incertitudine economică, se pot amplifica de la o perioadă la alta;

băncile trebuie să descopere noi oportunităţi de atragere a clienţilor care să

funcţioneze şi în această perioadă de criză, contribuind la ieşirea din impasul

creat.

Pe parcursul anilor 2010-2011, situația percepută în rândul populației, atât cea

financiară curentă și așteptată, cât și cea economică generală, s-a înrăutățit, fapt reflectat de

creșterea pesimismului privind perspectiva locurilor de muncă și a așteptărilor inflaționiste,

acestea exercitând o influență simțitoare asupra tendinței de economisire pentru acoperirea

deficitului așteptat al veniturilor viitoare. Pe de altă parte, un nivel ridicat al așteptărilor

inflaționiste poate devia sumele destinate economisirii din sistemul bancar către alte forme de

economisire, în condițiile în care ratele reale de dobândă (ratele de dobândă ajustate la inflație)

sunt atât de mici încât deținerea de capital la bănci devine neatractivă.

Conturile de economii reprezintă un produs de economisire foarte popular printre

clienții de retail. În mod obișnuit, conturile de economii funcționează asemenea uni cont

curent, dar oferă în plus o dobândă mai mare, însă comparativ cu depozitele la termen aceasta

este mai mică. Clienții se bucură, astfel, de lichiditatea banilor economisiți, având acces la

sumele din cont în orice moment, fără a pierde dobânda. Un alt avantaj îl prezintă faptul că

dobânda la aceste depozite nu este impozabilă. Totuși, conturile de economii care se constituie

pe perioade determinate nu mai sunt asimilate conturilor curente, ci mai degrabă depozitelor

bancare, în acest caz aplicându-se impozitul pe dobândă.

Cadrul macroeconomic nefavorabil intern, caracterizat de menținerea recesiunii

economice, pe fondul anunțării măsurilor de austeritate fiscal-bugetare, precum și în condițiile

creșterii prețurilor, a repercusiuni directe și indirecte asupra consumului intern, asupra

procesului de economisire și implicit asupra politicilor bancare de atragere a depozitelor și de

acordare a creditelor. Ca urmare a înăspririi reglementărilor Băncii Naționale a României

privind cerințele de lichiditate și a reducerii interesului clienților pentru economisire, începând

cu anul 2010, băncile românești au redus constant dobânzile bonificate la conturile de

economii și depozite.

43

Conturile de economii nu mai sunt promovate de bănci după intrarea în vigoare a

acestor noi norme de lichiditate ale BNR, conform cărora acestea sunt obligate să coreleze mai

strâns lichiditățile deținute cu fondurile atrase pe termen foarte scurt. În acelasi timp,

eliminarea impozitului pe veniturile din dobânzile la depozitele la termen care a diminuat

interesul clienților pentru acest tip de produse a venit în completarea acestor decizii.

44

Bibliografie

Basno, C., Dardac, N., Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001.

Căpraru, B., Retail Banking, Editura C.H. Beck, București, 2009.

Cocriş, V., Chirleşan, D., Tehnica operaţiunilor bancare. Repere teoretice şi studiu

monografic, Editura Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi, 2006.

Dănilă, N., Produse şi servicii bancare corporate, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

Năstase, P., Structura şi protecţia datelor într-o reţea informatică interbancară,

Editura ASE, Bucureşti, 2005.

Dedu, V., Gestiune şi audit bancar, Editura Naţional, 3th edition, Bucureşti, 2001

Banca Naţională a României, Regulament privind operaţiunile valutare, www.bnr.ro ,

accesat în data de 05.04.2012

http://www.brd.ro/&files/conditii-gen-bancare-pj-pfa.pdf

BRD Group Societe Generale, Broşură privind conturile de economii şi depozite,2012

Brd Group Societe Generale, Raport anual 2010, http://www.brd.ro/&files/raport-

anual-romana-2010.PDF

eFinance, nr.43, martie 2004, www.efinance.ro, Supliment eBanking 2004

Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011,

http://www.fgdb.ro/uploads/publications/newsletter_5_2011.pdf

Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011,

http://www.fgdb.ro/uploads/publications/newsletter_5_2011.pdf

Goloşoiu-Georgescu Ligia , Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, Editura ASE,

Bucureşti, 2003, http://ligiagolosoiu.ro/content/Servicii_bancare_electronice.pdf

MCTI - www.mcti.ro, Avize Internet Banking

Popescu, Mihai , Tehnici şi operaţiuni bancare, suport de curs 2011, Universitatea

Ştefan cel Mare, Suceava, http://www.seap.usv.ro/et/index2.php?

option=com_docman&task=doc_view&gid=212&Itemid=44

Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2002

45

Vasilache Dan , Plăţi electronice – o introducere , Editura Rosetti Educaţional,

Bucureşti 2004, http://www.danvasilache.info/ePCap10.pdf

Wenninger John, The emerging role of banks in e-commerce – Federal Reserves Bank

of New York Current Issues 6, nr.3, http://ftp.ny.frb.org/research/current_issues/ci6-

3.pdf