Een heel nieaw leuen

@ 2018 Gerrit Brand@ 2018 Editura Herg Benet, pentru prezenta ediEie

Aceasti carte este o operi de ficgiune. Orice aseminare cu locurisau personaje reale este lntAmplitoare sau presupune o intengie ar-

tistici. AceastL car.e este protejati de legea drepturilor de autor.

Te rugim si nu reproduci textul fhri acordul expres al editurii,indiferent de suportul fizic sau electronic, in afara limitelor legale

de citare pentru udlizarea in recenzii sau ln contexte de promovare.

Sprijini 9i tu creativitatea. igi mulgumim.

EDITURA HERG BENET

Str. Aurel Vlaicu nr. 9, sector 2, Bucuregti, RomAniawww.hergbenet.roeditorPhergbenet.ro

Concept grafic: @ TheSpartan Bureau

Foto coperti: @ Masson I Adobe'

Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a RomdnieiBRAND, GERRIT

O viali noui, noui / Gerrit Brand ; trad: Jeanette Carp. -Bucuregti : Editura Herg Benet, 2018

ISBN 978-60 6-7 63-184-5

I. Carp, Jeannette (trad.)

821.11

Tipirit in RomAnia

Gerrit Brand

ue,viatd no,Inoua

Traducere din neerlandezi de

JIANETTE CARP

! D I T U RA

HERG BENET2018

l.

Dtu w,qnctuttE zNIwRSULUI nu se aa aedea Calea Lactee.

Dar pe undeua 1te acolo nebuie sd se gidseascd. ;i planeta noas-

trd., ca un fr de nisip pe o plajd, fr de nisip parte dintr-unintreg. Mii de ani lumind mai thrziu, in sfdr;it, se ua airi;isisternul nostru solar. Planetele apar una dupd aha: Platon,

Neptun, Uranus. Inelele lui Saturn ne fascineaai, dar nupentru muhd ureme. Volumul imens al lui Jupiter te face sd.

te mi;ti un pic, de parcd ai urea s,i. ocole;ti ceua. Cdt priueltesuprdfala de culoare ocru A lui Marte, aici poate sd-yi zdbo-

ueascd. ochiul mai muh, tntrucdt aici pare s,i fe ceua mi;-care. Brazdele addnci din suprafaVa aceea accidentatd Pdralbll de r,iuri., iar polul sud este acoperit de o crustd uolumi-noas,i de gheayd. Dar nu arde pe nicdieri areo lumind, nuse simte ureo urmd. de uiayd con;tienhi. de sine. Mai departe

un pic, mai spre planetd aceea albastrd cd.re - uite-o - strd-

luce;te ca un saf.r. Hai sd priuim prin ceald; uedem o ?dturdgroasd de nori tn dreptul Europei nord-uestice. Vedrm apoi

un teren od,reculn mla;tinos, cuhiuat, brdzdat de canaluri.

Ne concentrdm atenlia dsu?ra unui ora; mediu populat cu

o bisericd n'tare cu tarn in c€ntru, k marginea unei piele.

Dale galbene dz pauaj, udr de k plaaia mocd.neascd. - o

perdea fnd de picdturi de apd peste orEul nostru. Oameni

inaintdnd agale, dar nu ft.r,4. scop, fecare pe drumul lui.intprt partea de sud a pielei porne;te o stradel,i. comerciald.

aglomeratd., tn colpl acelei stradrle uedem un magazin de

bijuterii. O aitrind mare ?lind de ceasuri;i podoabe, o u;dde stick.

o vrATA NOUA, NOUA

Addle stitea de ceva vleme in picioare in mijlocul pri_viliei, cu o cArpi de praf in mAni, cu un aer nehotirAt.Era supi_rati pe birbatul ei care se rerrisese iarigi in biro_ul siu. Numele omului: Thdema. Numele de botez ii eraDagobert, dar topi socoreau ci Dagobert nu suni. delocbine. O vreme il tot numiseri Bert] dar de-a lungul ani_lor. se obignuiseri siJ strige pur gi simplu Tad.m-". penn

9i Addle il chema pe numele de familie sau, uneori, d.aci.era in toane foarte bune, Taad, dar aga ceya nu se maitntAmpla decAt foarte rar, lntrucAt cei doi depisiseri demult stadiul de insurigei.

Ad8le se plictisea gi ;tergea praful, cu roate ci de faptsocotea c5. ea, Ia rangul ei, ar fi fost obligari si lase aga otreabi pe seama vdnzitoarei. Dar vAnzitJarea ayea intot_deauna liber sAmbita. Trecu cArpa de praf peste vitrinaln care era etalat un model -"ri d.

"rrion iin argint, o

mosffi. din miiestria birbatului ei. O clipi se gAnji ci arputea si faci vitrina gindiri 9i si calce -td.l.rli., picioa_re, dar, pentru ci-i erugi pugin rusine pentru-ara un gAndciudat, freci repede etajeradin sticli pAni o fl.u hmf,edecum e cristalul, astfel lncAt obiectul expus apirea si maifrumos. De la curigenia pe care o fI..", femeia simtea in.:tp :l fel de trepidagie, parci moleculele din sAng.leei ar_ fi inceput si se miste mai repede. Totul e .rr.rii.,gAndi, si roare sunr ln legituri,rrr.L.r, altele. Cum ii"ve_nise-a9a_un gAnd nu-9i didea seama, insi. era mai aproapeca ideagie de birbatul ei decAt, probabil, binuia.

Thdema se uita ln acel moment cu mare atengie cu olupi in interiorul unui ceas de mAni ;i se gAndea cam lafel. Toate se legau intre ele; daci toaie elemenrele com_ponente ale unui ceas de mAni se tmbucau perfect unelecu altele, ceasul mergea flri nicio problemi. Dar vai piamar daci doar unul era defect. Tadema ofti., nu ,.ug."si vadi numaidecAt de ce nu mai voia ceasul ,i -."rgi.12

GERRIT BRAND

Avea el o binuia-li., dar ca s5. rezolve necazul trebuia sidemonteze intreg ceasul. Obosit, puse mica maginirie de-oparte. Avea el si se uite la ea mai tdrziu. Acum cochetacu alte doui idei, amestecAndu-le oarecum. Compari lainceput lumea, sau natura, sau cum voiai si-i zici, cu unmecanism complicat de ceasornic, cu toate rotitel€ ace-lea, un mecanism care nu apiruse de la sine, ci avea inmod evident un inginer care-l proiectase. Prin analogie, iiveni ideea si se compare pe sine, ceasornicarul, lntrucAwacu Dumnezeu, degi tgi didea seama c;" esre o comparalieugor nelalocul ei. tdema reflectase asupra foarte mul-tor lucruri ca un adevirat filoso{ iar in ce privegte religiaajunsese la concluzia ci existi ln mare trei perspective.In primul rAnd sunt oamenii care cred inrr-una din re-ligiile existente cu toate regulile gi dogmele aferente, aga

cum cred cregtinii, musulmanii sau evreii, dup-aceea vinateii (n-a fost nimic, triiegti si pe urmi iar n-o si mai fienimic) si ca o ultirni categorie vin oamenii care cred citotugi trebuie s5" existe ceva sau cineva care a creat lumea(si-i zicem creatorul sau Dumnezeu), dar nu se ostenescsi afe ce sau cine s5. mai fie gi Dumnezeul acela, pentrusimplul modv ci. tot nu se va putea afla vreodati. Tademase numira printre cei din aceasti ultimi categorie. Carese compunea din realigti. Primii, credinciosii convingi,triiau dupi pirerea lui intr-o lume a lor imaginarS., iar peatei ii socotea nihiligti.

Ceasornicarul lsi trecu obosit mAna prin pirul blondrar 9i se intoarse cu scaunul rotativ spre computerul depe marginea biroului. Pe monitor se vedea o pagini de lae-Bay cu o gravuri color de Hiroshige, cici Tadema co-lecgiona lucriri de Hiroshige. insi plrea si fie vorba de-oreproducere de prin anii '30, iar Thdema voia originalul.Degetele lui izbitor de subgiri tastari repede cuvAntulDurnnezeu in cisuga de pe Google. Ca urmare, apiruri ln

t3

o vrATA NOUA, NOUA

cAteva secunde mai mult de cinci sute de milioane de re-zultate care, unul dupi altul, mai degrabi mireau enigmadecAt si o dezlege. Citi il caut pe Du-rr.r.tr, adevi-rataviagi ln Dumnezeu, Dumnezeu necunoscut, cuuhntul luiDurnnezeu, pe urmele lui Dumnezezz. N-avea niciun rostsi dea click pe vreunul din link-uri, nici mi.car pe unulsingur. Pianoti pugin in conrinuare tn gol, percutand cudegetele ambelor mAini pe desktop, dupi care se diducu scaunul. inapoi. Rotigele scaunului f).ceau un zgomorde rostogolire plicut pe podeaua de lemn. Dar imediatdupi aceea se trase la loc tn fagi, fnAndu-se de birou si,tocmai in momentul cAnd isi guguia buzele cu intengiade-a gAndi intens, migcAndu-si flri si ,rr." ."p.rl p,riinspre stAnga, apiru in cadrul ferestrei de lAngi el capotaunei magini. Masina se opri pe locul de parcare pentrutaxiuri afat lAngi magazin, iar Thdema

^uii o portGri tn_

chizAndu-se_cu un pocnet surd ca de u9i d.,.if. Se apleclpulin si vadi cine ie;ise pe porrieri. Nu reugi si-i vadifaga, dar era un birbat zvelt lntr-un costum pe care stiasi-l poarre. La mine uine, gdndi el. Cei ."r.

"l.it,ri"u.li-entela lui Thdema erau genul de persoane care se gAndescautomat ci un loc de parcare rezervet le sunt distinate(daci nu unui cilitor cu un taxi, arunci...) lor. Tademanu iegi numaidecAt ln intAmpinarea oaspetelui, ci se lisicomod pe spate ln scaun, pentru ."

"poi si puni mAna

pe o b-roguri turistici de pe un riftule,t de pe birou. Eraun raft pliabil destinat brosurilor ;i pliantelor turisrice,pe care il primise el odati cadou de la o firmi. cunoscu-ti de ceasuri de mAni. Primise impreuni cu raftul gi unceas elecffonic special conceput pentru excursii, d", p.acela tl dosise pe undeva printr-un sertar, intrucAt - caun ceasornicar pur-sAnge ce era - nu agrea ceasurile elec_tronice. Lui Thdema ii plicea si citeasci. gi dacl socoteao carte foarte buni gi-o punea pe birou cu gAndul si o

t4

GERRIT BRAND

mai citeasci. o dati cAndva, cAnd ii va mai veni vremea.

Auzi sunetul u;or gi susurat al soneriei, cisci, ln timpce deschidea cartea. Aga, cu gura ciscati, nu fu in stare

si citeasci, dar ii trecu prin minte fantezia ci ar fi fostun mare artist. Nu voise de fapt si se faci ceasornicar, cisculptor, dar tatil siu ll sfhtuise dureros de insistent sirenunte, pentru ci ar fi murit de foame cu sculptura. Silnvege o meserie, ceea ce si ftcuse. $i poate c5, era 9i preacomod din fire ca s5. facl. arti cu adevirat. De cAte orinu incepuse el cAte-o lucrare (nevasti-sa rAdea de el, de

la a treia astfel de lncercare), pentru ca apoi s-o parcheze

neterminati ln vreun colg al casei, l5sAnd lutul si se usuce

9i inspiragia si i se evapore'ca eterul? Tot ce mai rimisesedin ambigiile artistice ale lui Thdema era interesul pentruliteraturi. Thdema era un cititor pasionat. Dupi o cartemai venea 1nc5. una, 9i inci una.

inchise din nou cartea, cu zgomot, f}ri" si fi citit o

literi. Oarecum mecanic, rigid, se ridici si meargi inmagazin si-gi ajute sogia. Fu nevoit si se gAndeasci la afa-

cerea lui. O preluase cu ani ln urmi lmpreuni cu Ad8le

de la fostul proprietar. Acel domn, Riemer Riemersma,numirul n+ I lntr-o serie intreagi de tagi si fii, togi cu ace-

lagi nume gi prenume, nu avusese un succesor. Mai ieftinnici nu s-ar fi putut prelua o afacere, c5.ci se pare ci nicimogtenitori nu existau. Singurele doui condigii pe care le

pusese bitrAnul domn fuseseri ca banii destinagi preluiriifirmei si fie viragi Protecgiei Animalelor gi ca numele de

Riemersma si rimAni pentru eternitate legat de acel ma'gazin de bijuterii. Daci prima condigie nu-i plicuse luiTadema deloc (picat de bani, dar costurile fuseseri totugiacceptabile, slavi Domnului), Ia cea de-a doua nici nu se

supusese cala o condiqie sau pretenlie, ci li convenise pe

deplin. Riemersma Juweliers Horlogers era o firmi cu oclienteli de mult formati: din origeni lnstirigi gi fermieri

15

o vrATA NOUA, NOUA

bogagi. Astfel de oameni tineau la tradigie, erau obignuigisd" cumpere de la Riemersma gi nu de la Thdema sau de laoricare altul pe care nu-l cunotteau.

Costumul ii era un pic sifonat, pantalonii ii atArnauputin, aritAnd un inceput de burti. igi supse repede bur-ta tn timp ce lmpingea cu umirul uga care didea inspremagazin, Iar in domnul care tocmai intrase il recunoscuimediat pe baronul van Echten. Involuntar igi duse mAnala cravatl., pe care 9i-o mai strAnse purin. ii-pir."

"",r-riu ci de dimineagi igi pusese legitura aceea bogiti la gAtsi nu cravata lui ,,napolitand.". Fagi de baron se simtiselntotdeauna pugin biiat de la gari. igi drese glasul, tusi,se lmbirbiti.

- Theo! exclami, lntinzAndu-i musafirului mAna. Dade cAnd nu re-am mai vi.zut... nu-i aga, Addle?

Sogia lui didu din cap gi apoi dispiru dupi tejghea,unde flcu 9i cArpa de praf si dispari intr-un,.rier"g. Apoilsi aranji pirul, cu amAndoui mAinile, parcd.ar fi desfllut9i risfirat un buchet de fori.

-Am fost la casrel, spuse birbatul pe care-l chemaTheo, in timp ce ochii li cintri.pe un catalog de formatmare de pe colgul tejghelei.

Cu o privire distrati in ochii ciprui, se agezi pe unscaun in faga tejghelei si deschise cartea.

- Hm, hm, da, daaa, mormii, si mi-ngelegegi bine,dragii mei, eu sunr orfan si asta re face si te simgitare-aiu-rea, chiar dac-ai trecut de patru'g' de ani... pfoaai, ce ceasfain! continui dintr-o sufare. imi trebuie unr/ aga, Thdema!

Thdema, care se postase cumva cAg in spatele lui, seapleci pulin ca si se poati uita in catalog.

_ - Pii, li spuse privind pe geam, mai c-ag zice si-midai automobilu' tiu sport pe el.

- Nu se poare, Tadema! CAt o si. coste? intrebi baronul.Chipul ii era crispat.

t6

GERRIT BRAND

Thdema trase pulin catalogul mare spre sine, de parcd.

acolo s-ar fr, aflat trecut undeva pregul ceasului.

-Un Grande Complication cost| peste doui sute demii, depinde un pic 9i de execugie..., ri.spunse apoi pe unton mai degrabi interogativ.

Baronul arunci ln treaci.t o privire pe fereastri.Col;urile gurii i se lisari in jos.

- Dar n'o si facem troc, Tadema, li replici scuturAnddin cap.

Mai risfoi prin catalog, privind doar ilustragiile, pen-tru ca apoi si se intoarci spre bijutier. Cu un zAmbet-rAn-jet larg pe fagi, li spuse:

- $tii, Thdema, eu... vreau un ceas a9a ca ista.Thdema nu observi ci baronul ii flcuse cu ochiul

Addlei. Firi subingelesuri. Dar Addle percepu altfel ges-

tul. Era deja surescitati, in primul rAnd de la curigeniape care o flcuse ;i apoi de la scurta conversafie cu baro-nul. De ce era aga de €motionati nu putea si-gi explice.Vorbise cu Theo doar banaliti.gi, pAni li se aliturase 9isogul ei. Se sprijini cu amAndoui mAinile pe tejghea gi se

apleci gi mai mult ln fagi. igi mugci buza de jos. Undeva,tn subcongtient, baronul remarci nesiguranga AdAlei 9i se

lnduiogi, dar nu zilbovi prea mult la gAndul ista.Theo avea un titlu aristocratic, dar se prezenta sim-

plu: van Echten. Asta spunea, cu sigurangi, ceva despre

personalitatea lui. Theo, baronul van Echten, nu umblacu cacealmale, avea cuvAnt, socoti Thdema. Nu ci l-ar ficunoscut atAt de bine pe baron, dar acesta mai cumpirasede la el. Nu chestii extravagante, cici nu era nici clsitoritgi nici genul de birbat care si le cumpere iubitelor luicadouri scumpe. Spre deosebire de Hartman, bancherul,care avea o iubiti rusoaici..

De fapt, Thdema nu se lnsela prea mult asupra cerac-

terului lui Theo. Acesta nu era omul care si puni pret pe

77

o vrATA NOUA, NOUA

aparenfe. Doar nu era yreun parvenit care si vrea si.-gidovedeasci valoarea cumpirAnd Rolex-uri gi Breitling-uri. Dar, pe de alti parte, existau gi tnsugiri mai puginfrumoase care li completau portretul. De fapt, ,. po"r.spune fLri prea multi ezitare ci tn spatele elegangei luise ascundea o dozd de perfidie, care iegea la iveJi numailn anumite situagii. Astfel incAt baronul van Echten aveapur gi simplu o buni repuralie gi, de reguli, era foartesimpatizat.

Theo studia deja de ceva vreme ilustratia cu masiniriaceasului Grande Complication. Ilustragia'ir, .,rlori o.,rf"toati pagina, cu calendarul acela cu date calculate pentiusute de ani inainte gi cu fel gi fel de alte funcgii de care nuaveai nevoie ca si poti vedea cAt e ceasul.

- E-un ceas extraordinar de frumos, remarci. tn finalprivindu-l tn ochi pe bijutier.

Acesra i9i ginu respiragia. O si fie in srare si faci rostde-atAgia bani pentru un ceas? Baronul simgi cum i se facecald ln cosrumul subgire. Lumina difuzd., care pitrundeain cameri prin fereastra din spatele bijutierului, il flceasi clipeasci din ochi. indeajuns ca sd. se vadd ci nimic dince-i omenesc nu-i era stri.in. Din fericire, dispunea dedoza necesar5. de autoironie.

- Bun, zise hotirAt, comandi unu, pentru mine, darsi-mi 9i spui pe urmd., exact, cAr iti datorez.

Thdema igi strAngea degetele de emogie. Da, chiar envorba de Grande Complication, un ceas de mAni ca viatalnsigi, complicat ." urrirr.r.,rl. ii stitea pe vArful limbii,voia s5-nceapi si. vorbeasci despre executrie. Domnul ba_ron voia o carcasi de ogel, de aur sau de platini? Darse abginu. P€ntru aga feacuri aveau si mai aibi timp.In primul rAnd era si asa mare lucru ci el, bijutier jeprovincie, vAnduse un ceas care nici in marile metropolenu era scos pe tejghea in fiecare zi. Si se mai gAndea la

18

GERRlT BRAND

minunata stampi de Hiroshige dupi matrice de lemn,Sudden Shower at Atahe, pe care o vizuse scoasi lavdnzarede un comerciant din Londra, Un original, desigur, unuldin 1857 gi nici foarte scump, socoti.

Adtle ascultase totul cu interes. in.hisese ochii de spai-

mi cAnd intelesese ce se intAmpli, Iar cAnd li redeschisese,

privirea ei o intAlnise pe a birbatului ei, dar nu vizuse inochii aceluia iubire, deschidere. Totugi, ii apiru pe buze

un zAmbet vag. Sigur cd se bucurd dc parai, gAndi tdema,dar imediat observS. ci nevasta lui se uiti la pantofii baro'nului, care luceau ca nigte oglinzi sub pantalonul irepro-gabil. fuunci o privire rapidi 9i la pantofii lui, lipsiEi de

strilucire sub pantalonii gifonagi. Ifyour shoes hok like shit,

you bok lihe shit. Cine-o mai zisese 9i p-asta? Al Bundy dinMarried utith Children.Era adevi.rat. Daci o ginea tot aga,

cu comportamentul ista al lui egocentric, probabil ci tncurAnd nu avea si mai aibi nimic de agteptat de la nevasta

lui. Dar ce putea si faci? Lucrurile mergeau aga cum mer-geau. Doar lui ii plicea grozav si stea in colgigorul lui cucomputerul 9i cu cirgile, si repare ceasuri, binelngeles. igilndrepti spatele 9i, imperceptibil, igi trase umerii tnapoi.Acum stitea un birbat ln spatele tejghelei.

Theo observase privirea soliei bijutierului. CAnd iizi',mbi apoi larg, ea cobori ochii ca o gcolirigi carc, fard.

si se fi atteptat o clipi, se trezise remarcati. de cel maipopular biiat din clasi. Un moment vulnerabil - doar unmoment - dar baronului li cilzurl. solzii de pe ochi. Cumdracu' de abia acuma vede el ci Ad€le asta e-o femeiugciapetisanti? Poate pugin cam prea slabi, gi cu un pir flcuttotal aiurea, dar astea se pot schimba...

CAnd iegi din magazin, Theo socoti ci fhcuse fhri doargi poate o afacere buni. Sigur de sine, mai arunci o pri-vire inspre soEia bijutierului, dupi care birbatul acesteia

inchise precaut qa in urma lui.

r9

o vrATA NOUA, NOUA

2.

La cAreva zrr,n oupi, ce flcuse cea mai scumpi comandidin viaga lui, Thdema il vd^t venind pe directorul binciila car_e cel pugin jumitate din locuiiorii orasului aveaudatorii. Banca se afla intr-o clidire urAti de beron cu unprag din marmuri la intrare, veche de cAnd se terminase

:i:b:r^ul. in timpul eliberirii, roari. parrea nordici a piegei

Mari fusese bombardati de aliati din greseali. Iar in pe_rioada reconstnrctiei nu se diduse -"r. "i.ngi.

detaliilorarhitectonice. Dar Bob Hartman nu era omul care si sesinchiseasci de astfel de lucruri. Ceva ce nu avea in moddirect legituri cu cariera lui ii scipa, oricum.

Hartman lntinsese deja mAna spre clanga ugii, darbijutierul i-o luase un pic inainte.

^C.l ,-rn gesr ;legant

de comerciant pur-sAnge, Tadema ii deschiie ,r9" i"rg.Bijutierul avea senrimente ambivalente fati de banchei,ca.de altfel togi datornicii acestuia din orag. Ei tri.iau, cee drept, intrucAwa cu reama ci bancherul va inchide tn_tr-o zi robinetul prin care curg banii, punAnd astfel capitjocului. Lui Hartman nu-i ,lnpl f"pt,rl ci bijutierui ilprivegte pulin speriat. Astfel incAt siguranga lui de sine,comparabili cu aceea a stipAnului in faga'sclavului, nuputea decAt sd. se mireasci, desi el, firqte, nu arita acestlucru.

- Buni dimineaga, Thdema.

- Buni si-f fie inima! ii rispunse bijutierul la salut.

, Creieragul lui igi ftcuse intre timp tieaba si ajunsesela concluzia ci nu ayea de ce si-i fie frici de ban.her. ii

20

GERRIT BRAND

trimisese cifra de afaceri pe anul trecut, iar dobAnda i-oplitea mereu la timp.

- La club trebuie insigne noi, incepu Hartman ftrivreo introducere, in timp ce inspecta micul avion din vi-trini, a9a cum fXcea de obicei (cici o flcea de fiecare daticAnd intra in magazin). Vrem si punem accentu' pe cali-tate de-acuma. Comandi direct asa, cam vreo cincizeci,

dar cel mai important este si aibi cAte trei ace de siguran-gi din aur fiecare.

-Tiei!Suni cam ironic, tgi didu seama Tadema.

-Tiei ace de aur la fiecare? adlugi, ca s'o dreagi, pe

un ton ceva mai prietenos.

- p2, zise Hartman aplecAndu-se gi lipindu-gi nasul

mare de vitrini. Fondatorul clubului, Ijzerman, bitrAnul(togi ii gtiu numele, dar nimeni nu l-a vizut vreodati),lmplinegte in curAnd o suti de ani.

Directorul bincii i;i indrepti spatele gi igi netezi mus-

ti.cioara cu degetul mare gi cu cel arititor. Dqi se lnvi-gase din timpul studengiei si foloseasci limba neerlande-

zi standard, se simgea in vorbirea lui un utor accent dinTwentel.

- ingelegi, Ijzerman n-a alrut in viaga lui un ac de aur,

gi-acuma asta li se pare ilora din conducere o ocazie mi-nunati ca si i se acorde gi lui unu' micar, pini s5-gi dea

omu'duhu'. De ultima treabi nu scrie-n procesul verbal.

ii f".,r poznat cu ochiul lui Thdema, astfel incAt acesta

fu silit si dea drumul unui rAs scurt, nechez t parca.

- $i in plus, secretarul nostru, dupi cincisp rezece anide servit cu credingi c ttza, poate preda gtafeta, iar noi iiaducem omagiile noastre sub forma unui ac de aur. A fostales de trei ori, conform statutelor o dati prea mult, da',

1. linutul din estul provinciei olandeze Overijssel (n. trad.)