george enescu lucr ări i transcrip ii pentru org Ă

Click here to load reader

Post on 18-Dec-2021

0 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Microsoft Word - Enescu gata2007
Orga în România între anii 1800-1950
Despre premisele colii muzicale organistice din România de dup anii 1800 putem vorbi odat cu apariia unor factori care contribuie nu numai la afirmarea muzicii de org, ci i la afirmarea colii muzicale naionale. Unul din pionerii acestei coli este Adalbert Caudella, care, aa cum remarc Gr. Poslunicu în a sa Istorie a muzicei la Români, vine în 1814 de la Viena i se stabilete la Cernui unde este organist la biserica protestant. Concomitent cu aceasta înfiineaz o fabric de piane. Fiul acestuia, Francisc Serafim, care era i el compozitor, organist i cellist, îi “creeaz o popularitate demn de aprecierile puinilor boieri, cari se trudeau a introduce occidentalismul în cultura neamului nostru”. Fiul lui Serafim, Eduard Caudella, va deveni unul din cei mai aprigi promotori ai spiritului colii muzicale naionale româneti1.
Dup anul 1800 exist o continuitate a vieii muzicale organistice, în centrele muzicale din Transilvania i Banat, iar orae precum Braov, Sibiu, Cluj, Oradea, Timioara, cât i alte orae, vor deveni adevrate centre muzicale, în care vor concerta mari personaliti muzicale ale Europei ca Brahms, Joachim, Liszt i Strauss.
La început orga se afirm mai mult ca instrument de acompaniament, fiind prezent în mari lucrri vocal-simfonice, oratorii, cantate, care sunt prezentate în prime audiii de ctre societii sau asociaii muzicale. Aceste societi muzicale contribuie la adunarea de fonduri pentru construirea de orgi noi în mai toate oraele mari din România. Mari personaliti, printre care i tatl scriitorului Vasile Alecsandri care cumpr o org Cavaillé-Coll la Galai, vor contribui la achiziionarea acestor instrumente i implicit la afirmarea muzicii de org2 . Acum se construiesc faimoasele orgi din Biserica Neagr din Braov, sau orga din Biserica Evanghelic din Sibiu.
Muzica de org i orga însi depete calitatea de instrument liturgic, devenind încet, încet un instrument concertant. Acest moment culmineaz cu realizarea primelor orgi în sli de concerte la Târgu Mure, în Palatul Culturii i la Bucureti, în Ateneul Român. Un rol important în construirea noilor orgii îl au marile firme din Europa, ca Buchholz, Sauer, Riger, Angster, etc. care sunt pltite din contribuii ale credincioilor i a marilor admiratori ai muzicii din România. Alturi de aceste firme din strintate activeaz firme locale, cum sunt firmele Kolonics, Dangl, Wegenstein, cu constructorii colarizai la firme din Frana i Germania. Acetia construiesc orgi conform noilor maniere, cu tracturi pneumatice sau electrice, cu dispoziii de registre “tip orchestr”, cu mecanisme de cuplare i expresie care permit interpretarea marilor opusuri romantice. De fapt aceste instrumente formidabile atrag i mari personaliti din Europa, cu precdere din Germania, care se stabilesc în orae ca Braov, Sibiu sau Cluj. De remarcat c firme autohtone, ca de exemplu firma Dangl, construiesc la comand orgi de mari dimensiuni, în biserici i sli de concert din Ungaria. Astfel
1 Poslunicu, M. Gr. Istoria muzicii la români, p. 341, Editura Cartea Româneasc, Bucureti, 1928.
2 Dudits Pál, O org Cavaillé–Coll la Galai, scrisoare manuscris, Budapesta, 1980
firma Dangl realizeaz orga din sala de concerte a Academiei de Muzic din Budapesta. Una din cele mai cunoscute firme este firma Wegenstein din Timioara, care se poate luda cu peste 200 de opusuri, din care unele au fost premiate la mari expoziii europene.
La afirmarea muzicii de org, la un nivel profesional, a contribuit în mare msur conceptul de a organiza concursuri, foarte serioase, pentru ocuparea posturilor de organist la cele dou Biserici Evanghelice din Braov i Sibiu. Mai toi organitii, care au venit pe pmântul României, provin din coli cu tradiie, iar profesori ca Straube, Bossi, sau Koessler au cunoscut oraele din Transilvania i Banat prin intermediul organitilor Dressler, Bickerich, Jarossy, Zsizsmann, care, la rândul lor, vor forma coala de org din România.
În aceast perioad se iniiaz i primele coli muzicale, care au diferite denumiri, inclusiv denumirea de Conservatoare. Primul Conservator din România este cel din Arad, unde a fost director, între anii 1839-1850, un anume Eduard Stolz, nscut la Salzburg, iar între specializrile de învmânt era i disciplina “org”3. Asemenea coli, fie de stat, fie particulare, se vor înfiina la Cluj, Timioara, Târgu-Mure, Braov cât i în orae mai mici. Alturi de acestea o contribuie esenial o au colile cu caracter particular, care graviteaz în jurul a dou personaliti muzicale: Franz Xaver Dressler la Sibiu i Victor Bickerich la Braov. Ei vor forma, dup modelul colii germane, viitorii profesori organiti ai colii moderne de org din România4.
În acelai context apar publicaiile muzicale, în care de multe ori exegeza muzicii de org ocup un loc important. Aceste publicaii conin primele articole, de profunzime în analiza muzical a muzicii de org, iar muzicieni ca Dezideriu Jarossy, Victor Bickerich, Franz Xaver Dressler si Rezsö Zsizsmann, scriu volume de critic i pedagogie muzical, sau alctuiesc culegeri muzicale pentru uzul organitilor.
Acum apar i primii compozitori, care scriu lucrri ample pentru org. Din aceast galerie fac parte; Rudolf Lassel, König Peter, Antalffi Zs. Dezideriu, Waldemar von Baussnern, iar mai târziu Ioan D. Chirescu, Franz Xaver Dressler, Benedek Kàlman, Zeno Vancea, Tudor Ciortea, Achim Stoia, Mátyás Kozma5.
Pe lâng compoziiile pentru org foarte muli organiti, care aveau i funcia de “chorregenschori” (capelmaitri), compun misse i lucrri de factur religioas, unele cu un bogat i preios coninut muzical. Din categoria acestor compozitori fac parte: Franz Kersch (care a fost i primul profesor al lui Bartók Béla), Guido von Pogatschnigg, Franz Limmer, Károly R. Kárrász i alii. Aceste lucrri se vor gsi în mai toate bibliotecile muzicale de pe lâng marile catedrale. Uneori, asemenea biblioteci se pot mândri cu o zestre de peste 400-500 de volume i opusuri muzicale, din care nu lipsesc lucrrile muzicale ale compozitorilor clasici.
3 Metz, Frantz, Te Deum Laudamus, p. 162, Editura A.D.Z. Bucureti, 1995
4 Roca Felician, Arta i pedagogia organistic din România, în context european, Editura Mirton, Timioara, 2000, ISBN 973-585-205-5. 5 Roca Felician, Metodica interpretrii. Modele de analiz în arta organistic. Editura Signata, Timioara,2001, ISBN 973-551-026-X.
Nu în ultimul rând este bine s menionm c în aceti ani se formeaz un public dispus s asculte lucrri vocal-simfonice de mari dimensiuni. Marile orae devin acum centre de cultur muzical, iar oficialitile locale au o contribuie notabil la realizarea primelor concerte de oper. Cu ocazia festivitilor muzica este apreciat ca un factor de valoare, nu numai distractiv, ci i ca un element esenial al educaiei culturale. În cadrul acestora, mai ales cu ocazia unor evenimente i srbtori religioase, muzica de org este pe deplin apreciat.
Cu toate condiiile istorice, care nu erau întotdeauna cele mai favorabile,
perioada anilor 1800-1950 se poate considera ca una din perioadele cele mai fertile în construcia i restaurarea de orgi de dimensiuni concertante. Din listele de reparaii i dintr-o seam de lucrri elaborate în ultima vreme, de ctre cercettori ca Hermann Binder, Dàvid Istvàn, Franz Metz, Felician Roca, Walter Kindl, Uwe Pape, se poate afirma c între anii 1800-1950 au fost construite peste 1000 de orgi, de diferite mrimi, pe teritoriul României. Dintre oraele unde au fost construite aceste instrumente se detaeaz o serie de centre, cu tradiie muzical, ca Braov, Sibiu, Cluj, Oradea, Arad, Tg. Mure, Timioara, Bucureti, care sunt beneficiarele unor noi orgi de concert, unele de faim european.
Una din cele mai faimoase orgi este orga de la Biserica Neagr din
Braov, construit în anul 1836, de ctre firma Karl August Buchholz. Timp de trei ani, i la o valoare estimat la cel puin 50.000 de forini, a fost construit o org neobaroc, într-o concepie i cu sonoriti cu totul deosebite. Desigur acest instrument nu putea fi construit mai prejos decât orgile construite în bisericile din Transilvania de firme ca: Fridoli Festl, Samuel Maetz, Johannes Prause, Johann Binder, Petrus Gottlieb Schneider, care aveau deja faim prin orgile construite în orae ca Bistria, Sighioara, Tg. Mure, Media, i care datau din secolele XVII- XVIII.
Orga din Biserica Neagr, din Braov, a fost inaugurat la 17 aprilie 1839. Cu aceast ocazie a fost interpretat Cantata lui Johann Lucas Hedwig, în “sunetul de organo pleno al orgii, în sunetul timpanilor i al trâmbielor, când a fost cântat6 coralul “Herr Gott, dich leben wir”, la care întreaga comunitate s-a ataat prin cântec”. O prezentare exhaustiv a acestui instrument este realizat de muzicologul Uwe Pape7, care într-un prospect (realizat în condiii grafice deosebite) descrie orga, cu toate elementele ei constructive. Sunt prezentate: calitile constructive ale orgii; calitile sonore (de excepie); dispoziia celor 64 de registre ale orgii în cele patru corpuri i pedalier, cu registre de principale, flaui, aliquote, ancii i mixturi; sistemul de tractur mecanic; sistemul camerelor de suflu, a mecanismelor i camerelor de distribuie; sistemul de pompare a aerului.
6 Dávid, István, Az orgonaépités története Erdélyben, Laudes Organi, Magyar Egyházzene nr. II, p. 85 ,
Budapesta, 1997. 7 Die Buchholtz-Orgel in der Stadtkirche zu Kronstadt, Pape Verlag, ISBN 3-921140-51-X, Berlin, 1996.
Orga Buchholtz din Biserica Neagr din Braov.
Ceea ce este de remarcat este grija cu care organitii titulari ai acestui
instrument au vegheat cu struina de a nu face nici o modificare în conceptul iniial de construcie. Singura modificare acceptat a fost aceea a introducerii unui motor, în anul 1938, care s suplineasc sistemul de pompare a aerului cu ajutorul foalelor mecanice, care la dimensiunile impresionante ale orgii erau deosebit de greu de acionat. Cu toate acestea sistemul vechi de pompare a aerului nu a fost dezafectat, el fiind util în cazul unei avarii de curent electric.
Cu ocazia inaugurrii orgii de la Braov, organistul Franz Xaver Dressler aprecia8:
“Nou construita org, cu cele 32 de registre, repartizate pe cele 4 manuale i pedal, a fost furnizat exact în dispoziia cerut i se distinge, dat fiind materialul cel mai bun, prin menzurile largi i lucrul exact i atent, în ciuda forei pe care o dau anciile (trompeii i posaune) printr-un sunet plcut, reconfortant...Consola conceput cu bun gust i distincie, în faa prospectului orgii, este practic i dimensionat la strictul necesar, astfel încât fiecare organist se poate acomoda cu uurin, dup o scurt înclzire.”
În a doua jumtate a sec XIX, se afirm în Transilvania i Banat o serie de firme locale, cum ar fi firmele: Kolonics Istvàn, care a construit în anul 1877 orga dispus în dou corpuri de la Alba Iulia; firma Anton Dangl, care a activat la Arad i a construit peste 200 de orgi, printre care i orga din sala de concert a Academiei de Muzic din Budapesta; firma Szabo János, care a activat în Secuime; firma Tokàcsy Ignac, care a activat în zona Tg. Mure i a construit
8Metz, Frantz, Te Deum Laudamus, p. 280, Editura A.D.Z. Bucureti, 1995.
peste 60 de orgi. Alturi de aceste firme locale îi fac tot mai simit activitatea firme din Ungaria, ca firmele Angster, Kèrékgyartó, precum i firme cu renume din Germania ca firmele: Rieger, Sauer, Walker. Acestea din urm vor construi cele mai mari orgi concertante din România.
Un loc aparte în panoplia firmelor constructoare de orgi din România îl
ocup firma Wegenstein i Fiii. Aceasta, pe parcursul a mai bine de 100 de ani, a monopolizat construcia de orgi din Banat. Înfiinat de Carl Leopold Wegenstein i continuat de fiii si Richard, Iosif i Viktor, firma Wegenstein a construit cele mai frumoase orgi din Timioara, cum ar fi: orgile din biserica Sf. Ecaterina, din centrul Timioarei (1896), orga din Domul din Timioara (1908), orga din biserica Millenium, din cartierul Fabrik (1901), orga de la mnstirea Maria Radna (1905). Carl Leopold Wegenstein, ucenic al lui Cavaillé-Coll, poate fi considerat ca cel mai important constructor local de orgi de pe teritoriul României, astzi putându-l aprecia i prin faima pe care a cptat-o la diferite expoziii internaionale, cum ar fi expoziia de la Târgul Internaional, din 1896, din Budapesta, unde obine medalia de aur. În afara orgilor construite la Timioara, firma Wegenstein a mai construit orgi la Braov, Sibiu, Budapesta, Bucureti.
Un domeniu deosebit în activitatea firmei Wegenstein, l-a ocupat restaurarea orgilor. Un asemenea instrument a fost restaurat la umuleul Cicului. Orga de aici îi are sorgintea într-o org construit de Ioan Cianu, în anul 1664, orga fiind refcut de firma Kolonics în anul 1853. Dup restaurarea realizat de firma Wegenstein, orga are 36 de registre, dispuse pe 3 manuale i pedalier i o tractur electro-pneumatic.
In Transilvania, de la începutul sec XX, un renume deosebit au cucerit i firme ca: Szeidl Ferenc, din Oradea i mai apoi la Tg.Mure i firma Carl Einschenk din Braov. Aceste firme au construit orgi conform tradiiei vremii. Majoritatea acestor orgii au tractura pneumatic sau electro-pneumatic, ceea ce implic o activitate de întreinere susinut, lucru care în marea majoritate nu s-a realizat i care a dus la o mare degradare a acestor orgi. Una din marile probleme cu care s-au confruntat constructorii de orgi, dup anul 1918, a fost “ordinul de rechiziionare” a tuburilor de org, ordin prin care au fost confiscate mii de tuburi de org, ca material de rzboi. Dintr-o list alctuit de muzicologul Solymosi Ferenc9, rezult c prin acest ordin au fost afectate cel puin 150 de orgi din Transilvania.
Din pcate, dup terminarea rzboiului, aciunea de refacere a acestor orgi s-a fcut cu multe compromisuri, multe din registrele valoroase de principale i flaui fiind înlocuite cu registre din materiale ieftine, uneori chiar din tabl ordinar de zinc. Exist orgi care nici pân azi nu i-au recptat tuburile din prospect, sau au fost total dezafectate în urma acestei aciuni.
9 Solymosi Ferenc, Az 1918-as orgonasip-rekviralás és az Angster-féle "Rekvirált orgonasipok lajstroma,
Magyar Egyhazzene, 1994/95, nr.4-5, p. 341-497, Budapest, 1995
Orga Sauer din Biserica Evanghelic din Sibiu
La începutul sec XX, la Sibiu, se construiete cea mai mare org din
România interbelic i poate fi considerat ca una din cele mai valoroase orgi din estul european. Cu toate planurile lui Leopold Bella de a colabora cu firma Riger, care construise deja orga de la Tg. Mure din Palatul Culturii, contractul de realizare a orgii din Biserica Evanghelic din Sibiu este încheiat cu firma Sauer din Frankfurt. Orga are numrul de opus 1192 i a fost inaugurat în anul 1914. Este o org tipic post romantic, cu o dispoziie de 80 de registre, dispuse în cele 4 corpuri, care corespund celor patru manuale i pedalierului. Prin multiplele
posibiliti de combinaii, cuple, rulou de crescendo, mecanism expresiv, combinaii libere, orga este o capodoper, fiind ideal în interpretarea lucrrilor romantice, cu precdere pentru creaia lui Max Reger. Singurul repro, real, care poate fi adus firmei constructoare, este acela de a nu fi pstrat nimic din caracterul vechii orgi din 1672 construit de Johann Vest. Din aceasta a mai rmas doar prospectul decorativ al orgii. O asemenea concepie de construcie astzi nu mai este acceptabil, la Sibiu fiind multe voci care în anii trecui cereau refacerea vechiului instrument.
Biserica Reformat din Str. Kogalniceanu din Cluj - Napoca
La Cluj-Napoca, în Biserica Reformat din Str. Koglniceanu, se afl un
impozant instrument de factur romantic. Asemenea altor instrumente de factur romantic, orga a cunoscut mai multe transformri. În final s-a ajuns la o org cu un concept nou, în care se mai pstreaz doar tuburi din orgile precedente. Prima org a fost construit de Johannes Hann i avea 12 registre.
Acest instrument a fost inaugurat la 9 august 1765. Intr-un proces verbal10 al parohiei reformate din acea vreme, putem citi: “Orga fiind terminat s-a hotrât numirea lui Tzersjék Szabo Ferencz, ca organist”. Pe frumosul prospect, în stil rococo, se poate citi anul 1766. Dup toate aparenele, acest an a fost scris odat cu vopsirea prospectului, dar orga a fost inaugurat cu un an mai înainte. Din acest instrument firma “Angster i Riger” construiete o nou org, din care pstreaz doar tuburile i prospectul i la care mai adaug noi rânduri de registre. În final rezult o org cu 24 de registre, cu o tractur pneumatic i o consol dotat cu mecanisme caracteristice orgilor romantice. Orga a fost inaugurat la 25 decembrie, 1913.
Orga Riger din Palatul Culturii din Târgu Mure
La Tg Mure firma Riger construiete, pentru prima dat în România, într-o
sal de concert, în Palatul Culturii, o org cu 64 de registre, care corespund celor trei manuale i pedalierului. Prin sistemele de cuple, supra-cuple i sub-cuple, cît i prin sistemele specifice orgilor romantice de combinaii libere, sistem expresiv, rulou de crescendo, orga are o anumit originalitate. Din pcate sistemul de tractur electro-pneumatic, care necesit o îngrijire permanent, a dat i d mult btaie de cap custozilor acestui instrument. Plasamentul acestei orgi în impozanta sal a Palatului Culturii din Tg. Mure, deschide o nou etap în istoria muzicii de org din România. De acum se vor putea organiza concerte de org într-o sal de concert, iar orga devine alturi de marile ansambluri vocal-simfonice, un valoros instrument concertant sau de acompaniament.
10 Entz, Geza, A Farkas-utcai Templom, Editura Reformat, Cluj, 1948.
George Enescu i muzica de org. Aa cum prezint documentele vremii pasiunea pentru muzica de org
Enescu a cultivat-o înc din anii tinereii. Deseori a cîntat pe orga din Palatul Pele, din Sinaia, unde împreun cu regina Elisabeta, violonistul Gh. Dinicu, violistul Svebel i Dall'Orso, realizau serate muzicale.
Enescu cu Regina Elisabeta la Palatul Pele
Dar cea mai important realizare a acestor ani la Bucureti, în ceea ce privete muzica de org, ca urmare a activitii neobosite a lui George Enescu, este instalarea orgii de concert, de ctre firma Walker, în sala Ateneului Român.
Cu privire la predispoziia maestrului George Enescu pentru muzica de
org, muzicologul Viorel Cosma, în cartea Enescu azi11, afirm urmtoarele: “Se tiu puine lucruri despre Enescu-organist. Totui, pe msura adunrii documentelor, se poate afirma c orga a însemnat pentru autorul lui Oedip o pasiune de-o via. Dorina de a se cumpra i instala o org în sala Ateneului 11 Enescu azi, p.125, Editura Facla, Timioara, 1981.
Român, unde a concertat adeseori, l-a urmrit, de pild, timp de aproape patru decenii. În catalogul creaiei lui George Enescu exist o partitur unde apeleaz la org în mod esenial: Od lui Iosif Vulcan i Simfonia nr. 3, în Do major, op. 21.
Se pare c Enescu a avut o adevrat pasiune pentru org. Ionel Dobrogeanu-Gherea public în revista Secolul XX urmtoarele12,
“Spunea Enescu: Orga e instrumentul cel mai bogat, cel mai multilateral, cel mai încânttor pentru executant si de aceea...foarte periculos” .
Pasiunea pentru muzica de org Enescu a cultivat-o înc din anii tinereii. Deseori a cîntat pe orga din Palatul Pele, din Sinaia, unde împreun cu regina Elisabeta, violonistul Gh. Dinicu, violistul Svebel i Dall'Orso, realizau serate muzicale.
Exist o relatare a istoricului Paul Pltmea, aprut în revista ieean Cronica, din 8 iulie, 1977, care prezint urmtoarele:
“Cu ocazia concertelor pe care le mai d la 30 i 31 ianuarie, 1921, cînd publicul glean i-a fcut lui George Enescu o entuziast primire, maestrul a acceptat invitaia doctorului Nicolae Macri i în dup amiaza zilei de 2 aprilie a concertat la orga din casa acestuia”.
De altfel Galaiul se poate mândri cu o org original, construit de firma Cavaille-Coll, cumprat de tatl scriitorului Vasile Alecsandri i montat în Biserica Romano-catolic.
George Enescu
12 Idem.
Despre preocuparea lui Enescu pentru muzica de org relateaz i Alex. Cosmovici, în volumul George Enescu, în lumea muzicii i în familie13, unde este relatat participarea lui Enescu, în anul 1927, la un curs de improvizaie, inut de organistul Marcel Dupre, de la Ecole Normale din Paris. “Enescu considera procedeul foarte interesant i instructiv, dar fr vreun folos practic în domeniul compoziiei”..
În ceea ce privete Enescu i orga cronologic faptele sunt urmtoarele: La 12 aprilie 1900 în Biserica Evanghelic din Bucureti, în cadrul unui
concert religios, în beneficiul celor sraci i cu concursul lui Jan Kubelik, Enescu interpreteaz împreun cu violoncelitii Constantin Dimitresu i Dimitrie Dinicu lucrarea Andante pentru dou violoncele i org de George Enescu
Etc.
13
George Enescu, în lumea muzicii i în familie, p.104, Editura Muzical, Bucureti, 1990.
În anul 1904, la 24 mai, Enescu compune o lucrare intitulat Ode sur des vers d'I.U. Soricu, dedicat lui Iosif Vulcan.
În aceeai zi susine, cu concursul pianistului Ossip Gabrilovici, un concert în sala Erard din Paris. Din notaia de pe manuscrisul existent al lucrrii ( o copie facut de Gh. Buciu i pe care este scris titlul Imn lui Iosif Vulcan, 21 mai) rezult c ea a fost scris la Paris.
Versurile Odei cu un profund caracter patriotic, chiar revoluionar pentru
acele vremuri, subliniaz frmântrile naionale din acei ani. ‚,Întoarcei vechea carte’a vremilor trecute, Menirea voastr’n lume dintrânsa o aflai....’’ cu trimiteri clare la sorgintea roman, a valorilor culturale i istorice de netgduit a naiunii române, ne prezint un tânr Enescu român patruns de valoarea naiei sale.
De notat c Iosif Vulcan moare la 8 septembrie 1907 la Oradea, aa c presupunearea ca Oda a fost scris cu ocazia morii lui Isof Vulcan este fals.
La 11 martie 1907 George Enescu susine un recital Bach la "Société Johann Sebastian Bach" din Paris, unde este acompaniat la org de ctre Gustave Bret.
În august 1918 la Dorohoi, Enescu termin Simfonia pentru orchestr
mare, org, pian i cor, nr 3, în Do major, op.21. La 25 mai 1919 sub bagheta compozitorului, lucrarea este interpretat în prim audiie de ctre Orchestra Ministerului Instruciei Publice din Bucureti.
Gabriel Pierné În perioada iunie – decembrie 1920, la Châtelet, concomitent cu lucrul la
Cvartetul de coarde în mi bemol major no.1 (op.22) Enescu lucreaz la o nou orchestraie a Symphonie avec orgue, piano et choeurs no.3 (op.21), în vederea premierei de la Paris dirijat de Gabriel Pierne cu orchestra Concerts-Collonne
În privina transcrierile unor lucrri pentru pian ale lui George Ensecu la
org, lucrarea cea mai des întâlnit în diferite variante organistice este Preludiul i Fuga din Suita în stil vechi.
Din datele existente avem dovezi c aceast lucrare apare în repertoriul organitilor Franz Xaver Dressler, Benedek Kalman, Matas Kozma, Felician Roca.
În anul 1897 tânrul George Enescu este prezentat ca i compozitor în cadrul unui concert unde sunt interpretate de ctre Enescu lucrile Sonate pour piano et violon (op.2) dedicat lui Joseph Hellmesberger fils, un Quintette pour instruments à cordes et piano, Suite "dans le style ancien" pour piano no.1 (op.3), Noturne et le Saltarello pour violoncelle etc.
Prezenta transcriere a fost realizat de ctre organistul Felician Roca în diferite variante începînd cu anul 1981 cînd a cîntat-o în cadrul unui concert la Alba Iulia.
De atunci transcrierea a primit diferite forme de registraie iar transcrierea textului muzical a fost modelat cu pstrarea textului muzical original, în mare msur, conform standardelor i posibilitilor organistice.
Modificri apar doar în ceea ce privete unele pasaje finale, care în varianta pianistic sunt scrise cu note la octav i care datorit orchestraiei (registraiei) pentru org nu mai sunt necesare.
Lucrarea primete un vemînt organistic orchestral, amplu în care pstrarea i revitalizarea manierei de ,,ancien stil’’ este deosebit de pregnant
O alt lucrare pe care am transcris-o în variant organistic este Preludiul i fuga în Do, terminat de George Enescu la Cracalia, în data de 11 septembrie 1903. Alternana între Do major – do minor pe întreg parcursul lucrrii ne trimite ctre aceeai manier a ,,stilului vechi’’ în care sunt prezente elementele modale.
Preludiul, prin caracterul su pastoral, deschide un frumos drum al peisajelor muzicale româneti în care caracterul ,, doinit’’ d farmec lucrrii.
Fuga cu o tem deosebit de pregnant este structurat într-o form bipartit în care prima parte ocup locul unei tematici extrem de elaborat polifonic. Partea a doua, deosebit de dificil din punct de vedere tehnic, ne readuce în acelai peisaj pastoral amplificat, în care dou planuri sonore, cel al fugii i cel al preludiului se întilnesc într-o vâltoare tematic deosebit.
În transcrierea lucrrii, cele mai dificile momente sunt legate de ambitusul pianistic, care uneori depeste limitele claviaturii orgii, fapt pentru care au fost necesare transpoziii la octave inferioare. Cu toate acestea transpunerile, datorit unei registraii adecvate, nu afecteaz din punct de vedere sonor lucrarea.
Transcrierea am realizat-o în diferite variante pe parcursul anilor 1985 –
2006. Ca o apreciere a sonoritilor sugestive peisajului enescian, graficianul Dan Perjovschi mi-a druit o frumoas i sugestiv lucrare de grafic
Dan Perjovschi, Dup amiaza orgii Odat cu înfiinarea, în 1903, a Asociaiei muzicale române din Bucureti,
ideea lui Enescu, de a monta o org la Ateneul Român, prinde contur. Aceast dorin a fost susinut de mari turnee, în România, între anii 1915-1916, cînd Enescu susine 38 de concerte14, a cror beneficiu totalizat la 30.000 de lei, este
14
Viorel Cosma Enescu azi, p.127, Editura Facla, Timioara, 1981.
donat asociaiei cu scopul de a se realiza orga. Cu toate c “s-au scris multe articole în presa bucuretean, unele manifestând rezerve fa de locul unde avea s fie instalat noul instrument ideea lui George Enescu are s triumfe, în anul 1939”.
Orga Ateneului Român din Bucureti este construit de firma Walker, din Ludwigsburg, Germania. Cele 64 de registre sonore, dispuse în trei corpuri, aferente celor trei manuale i pedalului, au o sonoritate propice acusticii Ateneului Român. Concepia de registre sonore este adecvat unui concept în care se caut un echilibru între orga de tip romantic i o org clasic, cu sonoriti de origine baroc. Acest fapt permite redarea unui vast repertoriu, de la compozitorii renascentiti, la muzica barocului, la muzica romantic i pân la muzica contemporan. Echilibrul registrelor d individualitate instrumentului, iar spaiul acustic sonor al Ateneului Român este benefic în dezvoltarea acestor sonoriti.
Tractura electric i existena unui sistem de combinaii libere, foarte modern pentru vremea când a fost realizat orga, dau posibilitatea unei mânuiri adecvate. Consola orgii, ca de altfel i la orga din Palatul Culturii din Tg. Mure, poate fi deplasat conform amplasamentului dorit, iar orga poate fi un instrument solistic sau un instrument de orchestr. Prin realizarea acestui instrument în cel mai sacru lca al muzicii, Ateneul Român din Bucureti, orga îi primete locul i rostul ei în marea muzic româneasc. Acest fapt va avea consecine deosebit de importante asupra concepiei muzicale de la noi, iar prin înfiinarea claselor de org de la Conservatoarele de Muzic din Bucureti i Cluj Napoca, arta organistic va
trece într-o nou perioad, pe care o putem considera ca perioada de consolidare a artei organistice din România.
Ateneul Român din Bucureti Concluzie.