I George Costin

o IUBlRE IMPOSIBILA

Editura Zedax - 2006 E-mail: gheorgheneagu@yahoo.com

Tel. 0722.284.430

I Tehnoredactare & copena:

Adrian Mirodol1c

Tipar: S.c. ATEC S.R.L. Foqani Tel.: 0723-218.950

VARIATIUNI PEACEEA.$1TEMA

- 0 IUBfRE IMPOSlBlLA -

Privea absent peteeul de hartie. Undeva,jos, (recuse data. Era in anul III de heeu. La cine se gandise atunei" Nu mai era faeuta niei a alta mentiune. Ce il mira era faptul e~ dup~ atalia ani nu se sehimbase. Rilmilsese la rei de visillor ~i eu aeeea~i dorin\<i de a iubi ve~nie. "Alunei eand vei simp ca s-au lerminal bllrbapi din lumea ta, cand ai S8 erezi ca clragoslea nu mai exislll pe acest pamant, eiind prielenii lai, eei mai buni, vor gasi alleeva de raeul in loe sille caule, sil-p aclud aminle ell inlr-un eolt uilatde lume, Eu, exisl! Atunci,~ numai atunci, eheamll-mil!" Poote ar fi sunat mai bine "eaut~-mil!". Ii treeu prin minte lOale pove~tile de dragoste. Nevinovatele lui pove~ti de dragosle. Pe aeela~i petee de hartie a~temu toate prenumele fetelo! pe care Ie iubise. Multe! ~i cale dintre ele au ~tiu() PUtine! Dar eate I-au iubit pe el eu adevara!? Molotoli hartia, 0

puse in serumieril ~i ii dildu toe. Fantastica flaeara! Ce reflexe de verde! Avusese vreo falil oehii verzi? Nu fusese atentla detahi. Elle iubise eli sufletul. Oftil. Nu mai avea niei 0 speran\~. Se s~[Urase dedit a~[eptase. Pute. SiHi mute giindul in al[;1

J

I ferici! caz exteriorizate prin mansarde. EI iubiseparte. Sa iube~li la nesfa~il 0 femeie maritala! far.) speran\3 din toldeallna. NlI incerca sa in~ele,Terminasera tnca 0 casa ~i, a~ cum ei flIcuser.) ci pur ~i simplu sa-~i compleleze ceea ce ii lipsea.obieeiul, inainle de predarea cheii noului proprietar Ce ij ramanea? Doar 0 illbire imposibiJa. AI' fi9adeau 0 pelrecere. Felicitari, striingeri de maini, pUllll incerca ~i cu 0 femeie nemaritala. Dar aici

~mbra\l~n, pupatun fade. Ea, singura, cand el a se izbea de verighela 11Ii' Fuma lini~tit ~j se gandeaInllO? obrazul s-a repezit direct spre gura, ca la st'flr:)itul saptamanii aveau sa inmaneze cheilesarulandu-I buzele, apasat, scurt, rapid, de lrei ori allui proprietar. Nu la chei ii era gandul! Meseria

~) nu de doua, a~a cum se obi~nuia, pe obraz. ~i-o cllno!j,tea foane bine. Pelrecerea ... SunaTotul fusese aliit de rapid, ca nimeni nu observase, lelefonul. Inlinse mana plietisit. La ora aceasta, lar el tnca nu se dezmelicise nici dupa ce ea pe el, n-avea cine sa-I caUle. Pauza. Pauza laparasise in graba incaperea. La tnceput a crezut ca ambele capele. EI, ca niciodala, tace. Si lOlu~i ..e doar 0 banala inliimplare. Nici nu ~lia daca ar

- Alo! ... alo' .trebut sa se bucure, ca de 0 noua cueerire. Si parca - Ce faci')pentru a fl convins, ocazia se repeta. La fel ~i Puqi simplu a paralizat. Era Ea, iarel nu erasarutul. De cale ori a incercat sa puna lucrurile la

singur acasa' puoc!, ad~ca sa poata avea amandoi 0 explicalie, - Ce faci" era repetata intrebarea, pusa direct,

ca~1 cum Impreuna ar fl impios la vale bolovanul tara echivoc. una~ al convenienlelor ~i prejudecatilor de la

Raspul1se SllOS:IOtrarea in allarul iubirii ve~nice ~i adevarale, se Izbls.e de eschiva al~necoasa ca a ~nui pe~le pe - Bine'

- Poli sa vii pana "Ia noi acasa"?care lnCerC) sa put mana la el acasa. Ln apa' Nici el Pauza, pauza, pauza' Asta insemna la vila.nu stalea io apa. Verigheta pe care 0 purta de

Toate case Ie pe care Ie construisera in ultimiiaproape douazeci de ani ii dadea dreptulla aceJa~i patru ani erau "la ooi acasa". Raspunse la fel destatuI ca ~i al ei. Oroaznice contracle de inchiriere

cu scaden\3la "pana cand moartea ne va despa'1i". stins: Asta daca arfl numai ei doi pe 0 insula parasita -Da' ~J Ultata de tlmp, ou in jungla omeneasca, unde -Acum'

- in zece minute sunt acolo. donnlele lrebuiau sa stea ascunse, sau in eel rnai

4 5

- Te a~tepll TotuJ fusese spus sec. EXlTaordinjr de sec.

Ce armata? Ce alarma? CulTemur!!! n timpul cal ai arde un bat de chibrit s-a ·'echipat". A inlTal in sufragerie ~i nevasta-sa I-a inlTe6al:

- Unde pleci? Se uita la ea ca ~i cand ar fi spus: "IU de unde

naiba ai mai aparul?" La 0 astfel de inlrebare, foarte normala de allfel, nu se a~leptase. Nu era el cel care raspunse, adevaral, foarte adevarat:

- Directorul mA roaga sa rna duc piina "acolo". Nici n-a indraznil sa-I intrebe "unde acolo?".

Doaralat: - Pleci cu ma~ina? La aSia chiar ca nu sc gandise! - Da! Ca sA ajung la limp. - Cand vii? - Nu ~Iiu. Daca SWlI ceva probleme las ma~ina

la firma. Dupa care a ie~it precipital fara sA mai spuna

nimic. Nici macar "buM seara!". Mergea repede. Nu mai realiza ce esle injur. Nu era atent dacA se intunecase, daca era prea frig, sau ~i mai gray, daca I-ar fi vazut cineva. Se gandea numai la ea. Nici nu incerca sa se pregaleasca slltlele~le pentru o "aslfel" de inlalnire. Era doar ingrijoral ~i preocupal. 1n aile conditii I-ar fi macinal incertitudinea. Nesiguranla se Iransfom1ase in

6

hotariire. Ma~ina 0 parca in curle. inchise pOl\ile mari ca ~i cum ar fi fostla el acasa. Urca scarile ~i deschise u~, dupa care 0 inchise, se lipi de ea ~i trase u~or yala. Era gol. Fara ganduri. Pregalit pentru orice. Din bucatarie se prelinse pe covor 0

Wllbra. Era ea. - Salut! Venea a~, ca ~i cum nu se vazusera de ciiteva

ore ~i i~i facea simtita prezenta numai prinlT-un simplu salut.

- Salutl Galal Gheata era sparta. Urma primul pas.

Cine-I va face? Ar fi vrul s-o ia in brate, dar i se paru deplasat. Sa 0 sarute? Daca nu ii venea ceva in minte sa se poala apropia de ea, loata aceasta intiilnire se ducea dracului. Soar fi ascuns in cara­pace amandoi, ~i dupa ce ar fi fumat 0 tigara ~i af fi discutat banalitati, ar fi plecat la fel CWll a venit. Si nu era prima oara in viata lui cand i se intiimpla a~a ceva! Trebuia sa-~i controleze fata, sA exprime naibii ce simtea de-adevaralelea, nu numai prietenie ~i intelegerea care-I caracteriza. EI voia dragostel Dragostea sa i se vada pe nenorocila sia de fa\<l. Lua-ie-ar nai,ba de conveniente, de doruri, rataciri, parfum. l~i aduse aminte ca in liceu chiar scrisese 0 poezie in care spunea a~a ceva. Bariere inutile, prejudecati absurde de care se izbise nu numai el, dar ~i loata generatia lui.

7

Nu se mai prosti, nu se mai impiediea ~i lreeu de-a dreptuJ peste ereienJI lui. Animalul dm el trebuia trezit doar pentru un pas. Unul smgur. Atiit. Si ehiar distan\3 dintre ei doi era.rloar de un pas. Un singur pas care-I putea duce aproape de zel sau 5a-1 arunce ~i mai departe, acolo unde sUllea acum si de aici tocmai in srrafundul suiletullll chinuit de lipsa 'dragostei dupa care limjea. Facu pasul nonnal, ne~teptat de firesc, tara brutalitate, cu fOl"\a barbalului $; a prielenului, pe care ea, sigllT il a~lepla. Si a~ $i .era~ SinceI', firesc,.cald, bun. Doi magne\l cu poil dltent', dOlla IlIml s-au arras cu 0 forlA nep~manleasca. Ea era in bra\ele lui' La pieptullui' Ii simtea mirosul imbaUltor al parului de care i~i lipise buzele. Se strangeau nebuneSle, eu disperarea de a nu fi deSpal\i\l! arunca\i de destin undeva, aiurea, in mil de buca!, pulverizate de lumea p~iva In care traiau ~i unde a~a ceva ar fi fost de nein\eles, condamnabJI. EI nu indraznea s-o inrrebe ce s-a inliimplat. Pentru ca sigur se intamplase ceva. Ar fi rupl.vraja, famlecul acela adolescentin al imbra\l~rJ1 pilne de nevinova\ie ~i curn\enie suf1eleasca. Doi oameni, doi prieteni, doua _suflete .impreunate.. dar despal"\ile moral de cate 0 vengheta, ce 0 slmtea fiecare pe spate Ie celuilalt. Daca exista dragoste, atiita dragosle intr-un ungher, undeva, in noaple...

- Sunl groaznic de suparat'l!

8

Nu ras~unse. Au ramas a~a, imbrati~a!i, fiecare cu fnea de a nu se des face din incle$tare acum, niciodala. "Doamnel Oare pOL sa spun "Doamne!" cu nevasta altui barbat in brate?" Ganduri nebunc ii bombardau minlca. CiltA bucurie inlerioarn putea sa fie In sufletullui ICale zeci de ani trecusern pe langa asemenea clipe? I$i gasise lntr-adevllr femeia care sa-I iubeasca cu adevaral'l U$a de la inlrare fu izbitA. Parcs cineva 0 impinse cu furie. Tresarira. A$leptara incorda\i ul'mlllorul zgomot. Nimic. Era doar vantul. Se destaeura U$or, cu slrangere de inima $i se a~ezara, normal, pc cele doull fOlOlii, acoperite cu violerul de eatifea. !$i 9coa5e (igarile $i Ie puse pc masa, Janga scrumiera din cristal ro~u. Ise usease gum. Buzele ii erau aspre. Inima-i balea nebune$te. Avea impresia ea a lneeput sa !remure. Ea i~i odihnea mainile, chinuite de srransoarea imbrati$lIrii, pe bralele fOloliului. Nu se in~elllse. Si ei ii tremurau mainile. U$or, insesizabil. Ii acoperi mana eu palma lui fierbinte. Caldura ei II lini$ti ~i se simli penlru prima oara cu suf1etul acopenl de lini$te. Torul era firese, narural. Ea nu schilA niei un gest de impotrivire. Privea lnjos, spre genunchi. Blugii negri, mula\i pe corp, 0 taeeau sa slea eomod, picior peste picior, eu palma celeilalle maini lntre pulpe, foarle aproape de inlersec\ia lor. Ofta. Vorbl u~or, aproape In $oapta:

9

- M-am intors de la lara neum jumatate de ora, eand de fapt trebuia sa yin maine dupa amiaza. M-a suparat tata atal de tare, ea am ie~it imediat pe usa. Ca un faeut, ~i aUlobuzul em in stalie. M-nm dus glont aeasa. A~teptam sa-i spun lui Ciprian, sau mai bioe, sa rna due In dormitor si sa plang. Am desehis u~. Nu mai eram atenta la nimie. La mine aeasa, Intunerie bezna. Am inlrat 111 dormilor nervoasa ~i am aprins lumina. Sa mor aeolo! Ciprian era In pat eu una asezata Ileasupra lui. N-am faeul absolut. nimie. Intepenisem. Mintea mea. Sl a~ suresellala, nu mai pUlea In\elege ee se Intampla. Nu ~liam ce ar trebuj sa fae. Ciprian a Intors eapul spre mine Sl a mmas a~. Tampita aia nu realiza ea eu, nevasta lui, intrasem in Incapere. Am filgi!. Nu ~tiu cum am iqit pe usa, cum am eoborat scarile. Nu ~tiu

comentariu, orieum de prisos. Ce penibill Dar pentru Ciprian'l Ce groaznie! Mai spune eeva, daca poti.

lubise tarn speranta din totdeall(la. Nu incerca sa insele, ei pur si simplu sa-si eompleteze eeea ce ii lipsea. Pentru el, iubirea era totul. TOli eei dinjurullui aveau treaM, erau preoeupa\i de lueruri serioase, adevara\i barbati ce se respectau. Casa Ie era easa, spritul sprit si nevasta nevasta. EI filsese altfe!. Alent la priviri~la gesturi,la atitudini. Nimic nu trecea pe langa el. ~i amintea eu precizie fiecare amanunt, iI analiza ~i 1Iintorcea pe toate fetele incercand sa-i gaseasca 0 explicalie, un alt sens care sa-i mscoleasca toata fiin\a. Si dragostea creeaza echilibru. Un om care iubeste stie sa·si

nimie din ce sein13mpla pe strada sau cum aratam. M-am Irezit aiei, in fotoliu, dandu-li lie telefon. Cand ai tras yalla uitasem ca te-am ehemal ~i din felul cum ai inehis am ereZUI ea este Cipriano la-rna cum vrei. dar earni prieten puteam sa-i spun asa eeva, sa ma in\eleg ~i sa in(eleg ee mi se inlampla.

Taeu. Oehii eautau undeva, in varful eizmelor. Da! Dupa ee ii Irecuse prin fa\a oehilor 101 ee-i spusese, ern ~i elln a~i Slare. 0 in\elegea. Era prea proaspata povestea ca sa poti face vreun

10-----­

foloseasca timpul, sa fie bun, in\e)egator, mbdator. lubirea Inseamna Implinire, siguranta, putere. Lui Ii lipsea puterea. Puterea! Ce frumos suna! Nu·si amintea sa-l fi iubil cineva eu patima, eu durere, cu nebunie. Uinga el femeile se simteau bine, era "confortabil" ~i arat. Drngostea lui perpetua primea raspunsuri ea: prietenie, Ineredere, recunostinta. Dar cine erael? EI Greco?Te foloseai numai cand aveai nevoie si apoi il abandonai ea pe un tab lou inutillntr-o magazie. Cale oeheade nevinovate nu arunease! Apropouri duse pana la indecenta.

II

Degeaba. PUlea sa faca atalea lucruri, imposibile pentru allii, iar ceea ce parea. cel pUlin, ca are toata lumea, lui ii lipsea. CatA voin\a ar avea un om, iubire cu forta nu se poale. Poate penlru faptul ca era prea deschis, cu femeile in special, ele considerau ca nu mai are secrele si nu ar mai avea ce sa descopere la el. In dragoste liecare ar trebui sa lie 0 enigma. Toale, loate, il duceau cu gandulla ea. Frumoasa femeie! A~ era sau doar i se parea lui? Sa iube~li la nesfaJ1it 0 femeie marilalA. Era riscant. Lumea oricllm e Cll ochii pe tine. Atata a~teapta. Daca ar putea cineva sa-I iubeasca nu i-ar mai pasa de gura lumii. Dar ea? o femeie de~leapla ...

Telefonul suna. Suua ca un apucat, P.1ra ca cineva di.n casa sa eatadicseasca sa ridice receptorul. Se duse pliclisil, convins ca la acea ora nu avea cine sa-I caute. Cu atal mai mult sa raspunda el la lelefoanele ce nu-i aparlineau, numai de dragul de a se adresa altcuiva din casa: "Vino la telefon!" A luat plictis.it receplorul.

-Alo! - Salul ' ... Ce faci? Nu credea ca poale sa mai articuleze vreun

cuvanl. Era Ea I - SaluI I ... Bine. Putea sa-~i doreasca ceva mai mult? La ora

aceea taT2ie din noapte "cineva" se gandise la ell

12

Ce bucurie mai mare voia?! Era de ajuns. - POli sa vii pana la noi acasa? Cum sa nu poatA veni? Si chiar de nu ar Ii

pUlUl, uu putea sa nu se duca. Ii dadu lacrimile. Insemna oare, ca cineva il iubea cu adevarat? Pulea el sa se socoteasca unul dintre fericilii acestui paman!, ales de soarta?

-Da! -Acum! Sunase ca 0 porunca. Ar Ii ascultat toate

poruncile, numai sa poata Ii 0 clipa cu Ea. Era extraordmar de frumoasa. Doamne! Cata bucurie pulea sa lie in sufletullui! Inchise telefonul.

- Pleci undeva? - Da. Ma duc pana acolo. Nu era prima oara cand era chemal in miez

de noapte. Era foarte serios ~i sobru. Fusese alenl la montarea panourilor. Acoperi~ul era etan~. Pardoseala 0 montasera in ziua aceea. Racordurile pentru instalalia de incalzire fusesera bine mascate ~i izolate. Sa nu Ii fost atenlla montarea ferestrelor de la mansarda? Oricum se putea rezolva P.1ra cheltuieli suplimenlllre. Chiar el putea face singur acesllucru. Conducea pruden!, in limilele legale ~i recapilula operaliunile facute. Cine 0 mai Ii cu ea la ora asta? Se bucura ca un copil ca avea sa lie in preajma ei, chiar pentru Caleva clipe. A lasa! ma~ma in strada. Adeschis poarta ~i s-a indreptat

13

preoeupat spre vila. La elaj luminile erau aprins~. A intrat Inauntru, apoi a ureat In vileu pe seari. In sufragerie nu era nimeni. Dinspre bueatArie se prelinse pe eovor 0 umbra. Era ea. Ramase lipil de percte. Numai oehii i se mi$eau urmarlnd-o. Parul negru Ii ajungea la talie. Abia aeum observa eat era de sublire. Si ee frumoasa!

- Salut! - Salul! Nu avea eurajul sa spuna eeva. 0 admira, 0

sorbea din priviri. Ar fi stal a!ia toatA noaptea. - Stii de ee le-am ehemat'l - Nu. - Chiar nu $lii~ EI dadu din eap asemeni unui eopil pe eare

va trebui sa-I cef\i ~i el nu $lie pentru eare trasnaie sa se pregaleasea. Ar fi vrut sa:i spuna: "Te-am ehemal pentru ca ... le iubese!". Ii unnarea oehii. Ziimbetul ei ~ea ca tDatA fiin\l! sa-i fie un zfunbel. in urma eu zeee ani stAtea In aeeea!ii pozi\ie $i 0

privea Fara ea ea sa-I observe. Si atunei era foarle frumoasa, dar parea aeum, impereeplibilele eUle Ii mareau ~i mai bine fala. Mieuta balerina. Asta Ii venise In minte. 0 privea vorbind, geslieuJand ~i din eand In cand l$i rotea bratele Injurul eorpului ca $i eum ar fi intentional sa faca 0 piruetA. MieU\l! balerina' Nu era nevoie sa-i mai priveasca mainile. Era atiil de tanara, aproape un eopil, In cat ~tiu

------14

!"""'

sigur ea nu pUlea Ii maritlltA. Vorbea eu toata lumea, la fel de volubila. lnIT-un tiirziu ~i el se desprinse de perele, ea un lablou ee fusese fixat aeolo doar pentru a observa. Toti erau foane tineri. A intrat In yorba eu eeilalli ~i binelnleles ~i eu ea. Nu avea oehi pentru el, ea de altfel niei pentru eeilalti. Faeullalea de arhiteetura! Ce banal suna aeum. Anmei lnsa, toli erau extrem de entuzia~ti. Revolul,a Ie daduse tuturor aripi. "Vom avea posibililalea sa eonstruim, sa eream..." Nu. Nu fusesera doar vise. Chiar au avut posibililatea. Este drept ca nu au ineeput cu Palatul Culturii sau Teatru National. Dorin\a de a invata, desehiderea spre libertatea aparuta peste noapte i-a unit foarte repede. Nu tOli studentii aveau aeeea~i varstA. Uneori diferenle exislau ~i de peste zeee ani. Aid intervenise pentru prima oara verighela. Noroeul lui ea nimeni nu i-o lua In seama. Si niei pe el! Cazusera in aeee8!;>i grupa eondusa de el. A~, ~ful de grupa era atenl eu toatA lumea. CautArile lui de 0 viata nu se oprisera niei aiei. Nli putea forta nota. A~tepta ea ~i in oehii colegelor sa apara o selipire atunei cand aparea el. Selipiri existau sufieiente, dar nu din eele ee $i-ar fi doTil. Putemice orbitoare, adevarale. Cu toate ea nll era decal ~ pu~toaiea ee abia lerminase lieeul, fara alte obligatii, el nu Indraznise sa treaca la atae. Si-ar fi doril ca ea sa-I remarce. Cu toate ea stAtusedestul

15

;.A

in preajma ei, peste ani ea nu-~i amintea de el, eel din anul intai. Putea spune mai mull? Ar fi vrut sa vada daca eineva ocupa un loe aparte in preajma ei, dar nu observase ~ eeva. Parea n--o interesa. Ea avea 0 bueurie de a trai debordanlil. Toate luerurile _erau luate foarte u~or, ~i eulmea, ii ~i mergea. J~i punea eeva in cap ~i dueea la bun sr~it aproape imediat. Nu ~tia ee sunt aeelea piediei. EI i~i faeea ealeule, relua mize. eaula logica ~ cum facea eand proieela sau construia 0

casa. Dupil el, ar fi faeut ehiar ~i caleule de rezistenta la problemele de viata. Poate de asia era ~i asa de eomplieat. Caula mereu sensuri, unde de fapt nu existau, Ce sa fi faeut, daea pentru ea, el nu ~xista? I~i amintea aile ~i alte pove~ti de dragoste. In fala femeilor frumoase renun\a. Se impiediea in eomplexe, absurde de allfe!. Si totu~i, expeetativa ii adusese Si suecese in aceaslil materie. Chiar daea era easatorit ~i atunei. Culmea! Parea ar Ii fost de 0 ve~nieie, ~i asia ar fi trebuit sa-i Iimiteze viata intre ni~te jaloane. Oare un om insurat nu mai are dreptul la via\l't? La pu\ina dragoste? Femeile se inviirteau atunei injurullui, alte balerine, piina dnd una, ingrozitor de frumoasa, I-a smuls din amoI1eala zilelor mono­tone. A ulmat 0 poveste de dragoste adevarata, tulburatoare. Aeasa nu se observase nimic. Avea un suflet mare. Nu putea sa faea pe eineva sa

16-----­

I

sufere din eauza lui. S-a terminat atunei eiind a vrut e!. Mai bine zis, frumusetea aeeea de femeie s-a indragostit de 0 frumuse\e de baiat. Era tulburata. Nu ~tia ee sa faea sau cum sa faea. Ar fi vrut sa nu piarda pe niei unu!. EI sa nu sufere. I-a vawt framiintarile, i-a surprins privirea, le-a

1

surprins privirile. Si pentru ca 0 iubea, traise alaturi de ea clipe extraordinar de frumoase, nu se putu abline sa n-o ajute. Elle-a taeut euno~tin\l't. EI i-a facut sa se apropie, dupa care, pe nesimlite s-a retras, dispariind din viata lor. Nu suferise. Era ca ~i cum eineva te ajuta sa treei peste 0 prapastie ~i

este foarte normal sa-i salvezi Si tu viata atunei cand ai ocazia. Ocazia soar fi ivit ~i eu ea, cand doar el avea obligatii. Prietenia ei, intr-o perioada seurta, eu Anofel n-o intelegea. Daea intr-adevar avea alunei nevoie de un prieten, de ce sa nu-I fi putat pe el? Verigheta! Si atunei sarutul? Imbrati~area aeeea care parca nu se mai termina, pe care 0 sim\ea ~i aeum, dupa doi ani, sa nu fi avut niei maear 0 semnificalie? Un prieten. A~, banal, ea atunei ciind prezinti pe eineva eu care e~ti ~i nu gase~ti euviintul care sa-I defineasea inainte de ai rosti numele. Un prieteo. Sa fi fost el doar un prieten oarecare? Dar striingerea aeeea de mana de pe bratul fotoliului? Tremurul aeela impereeptibil, ealdura palmelor, telefonul din noapte, tot prietenie sa fi fost? Prietenie!? Si oare

17

nu este extraordinar sa ~tii ell undeva, in lumea asia, la once ora dm Zl sau din noapte ai la cine sa t: duel. sa gase~1 un umar pe care sa plangi? De cate on n-a slmllt ~I el nevoia sa f'eee de aeasa ~j ~a se duea undeva, alurea, sa: aseulte ~i sa-I rnleleaga ~i sa se inleleaga el pe el ~i n-a aVllt lInde. Poate ea ~i asta e un fel de dragoste. a dragoste platomca, ea eea a copiilor de la gradini\!1 Brne! Dar:1 !recuse bini~r de 40 de ani, ce-i dre i ~I ea I~I sehlmbase "preIiXlll". Atunc iCUm ar treb~i sa arate wblrea unor oameni maturi? Cu aseunzl~un, eu eenzunln, eu lueruri nernarturisite? Pu.tea el. sa ghleeasea mereu ee e in mintea ei? Ce VOla d; fapt? Aeeasta iubire adoleseentina, fara

OTIarru .. ~I ee Um;ari? Daea ar Ii faeut dragoste s-ar Ii slml.'t mal Implinit? Dar amandoi faeeau dragoste! Fleea~e eu partenerulilli. Unul mai mul~ eelalalt mal pUlm.Da. Ei se iubeau, dar nu faeeau Pra~oste. ~l a~ta, Sl.gur datorita originii euvintelor. In "mba romana, IUblre Vine din limba latina de 2000 deanl, .Jardragoste vine din /imba slava de mult mal put In, cand bantlliall aiurea ~i nu ~tiu~rn ea II s-a tem1lTlJll stepa. ~i apoi, ee diferenta inlre vlala Romana.: paine, eire, bai, apeduele poezie Coloseum; ~I eea slava: eai, slepa, I'van eel Greazme. Ca sa nu mai spuna cata distanfa de la Roma la Moscova. Clzma italiana ell eliidura pnmavara perpetua, iar slepa numai eu ger ~; noprl a/be. Cate nOpfi albe n-a avut ~i el? Latin

18-- _

sau slav naiba sa Ie ia. Sta in(epenit, rezemat de perele ~i'n-a raspuns la inu-ebare. Mintea ii pleaca eu soreova.

- Nu. - Vino eu mine. • $i I-a lual de mana! II quee la mansarda! EI

nu mai vede pe unde eaLca. In s.rar~'t! - Vezi? Ce sa vada'lln mansarda nu este nimie. Nu

tu ~ampanie, nu tu lumanari, ~imie. ~i aSla eand i~i daduse seama ea a nu ~tlU eata oara erau numa, ei doi in lOata easa.

-NlI. - Aici mai trebuia 0 ferma. Grinda asta 0 sa

eedeze cand va Ii zapada pe aeoperi~. Putem sa mai punem 0 ferma fa~a sa dezasambla~ mmle. a montam ~i gata. $1 a~a aveam una In plus. Intr-o ora nu avem ee face, dupa care putem sa plaeam mansarda eu rigips.

Auzi l a ferma. Pentru ee pleease el noaptea de aeasa. Pentru 0 ferma. "Unde ai fost?" "Am fost eu 0 ferma. Avea 0 scandura de brad... I". Statea eu oehii in lavan. Nu sehi\a niei un gest. Mana lui se ana inca in mana ei. Ce ealdura' Puteau merge a~, lini~ti\i, pana la gradinita. Nu ~lia daea mai are rest sa ineeree sa oJntoa;ea spre el, sa ~j-o arunee la plept, sa 0 stranga In bra\e pana nu mai poate resplra ~I atunel sa 0 sarute eu

19

pa!ima pana Ie-or cadea tOale fermele in cap. Si daca se supara pe el?

- Hai! Nu mai fi SUparal. Nu pentru asta Ie-am chemal. -

Fata asta Ii cilea ganduriJe! 1/ !rase de mana, el se dezechilibra ~i se !rezi sarutal pe buze, scurr, apasat, de trei ori. Ca de obicei. Ca de obicei!? N-apuca sa se dezmeticeasca, ca 11 ~i larl dupa ea inapoi In sufragerie. Si parca fiind In "Lacul lebedelor", micuta baJerina 11 rasuci de cazu In fotaliu fllra sa mai poata Scoale un cuvanl. Se a~eza langa e!. Exact ca acum doi ani. Doar ca nu mai era suparata l Toala fiinta ei radia de bucurie. Ea fu aeeea care Ii lua In palma mana lui rezemalil de brarele fOIO/iului, care acum nu mai era viole! ci ro~u. Ro~ aprins.'

- Nu crezl ca atiitia ani am fllcUI-o destulpentru altii?

Si Inca Cum' £/ 0 iUbea ~i Ciprian 0 ...

- Uila-!e /a mine! Sunase iar ca 0 prunca.EI se uita, dar tamp. - Vrei sa faei ceva cu mine? Cum sa nu vrea! Simtea ca se prabu~e~le.

Atalia ani de cautari, de a~teplari ~i aCllm sa i-o spuna direct. Nu ~Iia cum ar lrebui sa reaqioneze. Care era primul pas ce avea sa-I faca? ACLIm doi ani fusese inspiral. Si de ce sa nu recunoasca? 11ajutase ~i ea.

------ 20 -- _

- Vreau! •. . Se vedea pe rata lui ce ~oia. A,cum \I reu~lse: - Lasa prostiile! Am strans amandol suficlentl

bani. Este limpul sa incepem propna ~oaslra

afacere La ce bun sa-i imbogallm pe alp!. .. Asia era. 0 afacere. 0 afacere'? Se dezmellCI.

Mintea iar i-o Ilia la vale. Facu repede calcule, evaluari, analize. Deci:

- va fi permanent cu ea; -vor proiecta Impreuna; -vor gandi impreuna; -VOL .. impreuna.

Totullmpreuna. Sigur CB vrea. - S-a fllcul! . - Bate palma' Trebuie sa sarbatonm. S-a dus In bucatarie, a ven,t cu 0 tava cu

doua cupe de crista!. D_e langa fotohu lua ~mpal1la, deja pregatita, ~l '.-0 'ntmse.

- Tu 0 desfac,l - Odesfac! C t Jncepura sa rada amandoi. e noap e

frumoasa! Si atilt.

• La ultima petrecere n-au mai parlicipat.

"BLIcuriile penlrU mai tiirLiu'" spusese Ea. $, el fusese de acord. A~a au Incepul propna lor afac~re. Jnteresulpen01J ceea ce aveau de facut nu Ie da ea -------21

voie sa se gandeasca ~i la altceva. Au lncheiat contracle, au angajallucrari. Toale fllcule cu succes echilibru ~i tact. Terminasera_vila cu numarui ~apte. Doi patroni. doua chei de la ultima vila pe care urmau sa 0 predea sambata. Slalea in casa fum4nd ~i gandindu-se ca de obicei. N-avea de ce sa. se plan~a: Si totu~i ... Gandllrile Ii invadau mlntea. NICI macar in copilarie nu fusese mangaia!. Tdnjea dupa 0 alinllere, mai ales ~eVInovata. 11 hnl$lea $Iln acela$1 limp se simlea lara$1 C?PII. Slmlea nevoJa sao! stranga $i pe £1 CIneva In b~ate, sa-I la mana ~I sa-i fie stninsa, sa-I ahnte.cIncva p.e cap, a~a cum faci cu un copil carula vrel sa-I spul"bravo!". Niciodata nu fusese EI cel ce fllcea primul pas. Nil voia sa lezeze pe ntmem. AI' fi vrul ca dragoslea sa vina de la ccalalta persoana simplu, U$or, normal. EI ar fi PUIUI sa iubeasca orice femeie ce i-ar fi aratal dragoslea, dar ele soar fi vrul iubite de el doar Cll gandul, ca $i Cum ar fi fosl 0 rezerva. Nu Ie me~gea ceva In dragoslea lor. fuga la el. Sa existe PoslbJiltalea unUl refugiu. Sau uneori nici macar atat. Numai 0 miindrie prosleasca de a se ~Ii iubile $1 astfel sa Ie creasca actiunile intre ele. Sau faIQ de ele. Este $1 aceasta 0 forma de egoism. Ayea rabdarea sa asculte, sa tie tandru, a$a cum mergi la pSlhol~g. PenllY £1 asta nu era dragosle. Era lortura. SI acasa II hpseau mangaierile. Simlea

22-- _

nevoja primavara sa se plimbe cu 0 fa demiina prin parc, printre copacii lnnorip. Viala lUI erao permanenta dorinla. 0 dorin,a ce trebula exteriorizata cat mai curand, pentru ca, tara vOla lu; cra in criza de limp. Daca In urma cu zecc a01 lotul era aproape posibil. pesle zeccan; avea sa fie sigur imposibil. Un poslbd bunlc Cll donnte adoJescenline. Si la urma urmel era yorba despre viala lui. Cine pUlea sa-i dea lnapoi clipele pe langa care trecuse? Mai inleresa pe cmeva ce nu f:lcllse inlr-o viala? AI' fi acceleral cllpele de a$leplare, ar fi scos din viala lUI eZllanle $1 nesiguran~, incer1 1tudmtle ndlcate la rang de lege interioara. Prostll! Oboslse sa mal lubeasca la neslllr.;ilo femeie maritala. Chiar nimeni In lumea asta, In lumea lui, nu se gasise sa-l iubeasca cu ade\'aral? 0 imbral;~are lunga, adevarata, distrugalOare $i atat, de la care tre.cusera patru ~1. Un sa rut (de fapt trei) In fuga, chlar ~I alunci cand fusesera singuri. 0 atingere de mana ~I patru ani care inseamna 360 de ztle x 4 am x 24 de ore x 3600 de secunde cal a stat blocal a$leptand (a cata oara?) ca dragoslea adevarata sa apara, sa vma la el. Oare nu f:lcuse acelea~i gre$eli ca de fiecare data? TOldeauna a avut impresia ca intre 30 ~I 40 artrebui sa mai existe 0 ze.ce. AT ti fast extraordmar ca dupa ce treci de 39 de ani sa apara aceasta zece Si dupa ce si ea va Ii trecut de 9 ani, sa vma 40. AI'

------ 23 -----­

fi trait a~a ~ai mull. Nu i-ar fi folosit aeeasta zeee da~a ar fi fO~1 dllpa 49. TInere\ea lui se alla la un ulUm hOlar, mca depane, ce-i drept. Era ullimul tre,n pe care mal p~lea sa-I prinda sau l~i vedea ~albll de ceea ee-I mal ramasese din viala lui, mtr-o caSniCle unde dragoslea nu mai exisra demult. Oare eXlstase vreodala? Nu mai avea niei 0 Imp0rtan\a. Cltpele de dragoste netraile nu i Ie mal,putea d~ ni~eni ln~poi. Sa fie vina unei eopJlarll nelmpltnJle ~I chinuile traita fara dragoste, numai cu "hoi" ~i "to'" 'I.

Telefonul suna ea lin apucal. Se duse direct fara eZlllm. '

-Alol - Salul! - Salul! Spuse mai mull mirat. EraAnofel. Asra nu-I sunase nieiodata aeasa.

Era un tiP elUdat. Se lamenra toata ziua. • Avea 45 de ani ~i pana la aceasta vsrsta nu se msurase. Cunos era faptul ca·1 sunase pe EJ noaplelarzlU, aeasa. '

- Du-te repede pana la vi la! - Pelltru ee'l - ~umai pune lntrebari. E In inleresul tau! ~I mch!se lelefonul. Care era interesul Lui?

~s. vila se mlampla eeva! Dar ee putea sa se IIllample ea sa siba legalurs eu EI? Numsi eu el! Draeul asta slm\lse eeva In anii a~tia ~i taeuse.

24-- _

Simlise ea EI 0 iube~te! Numai Anofel putea sa simta a~ eeva. Gelozie? Ura? $i de ee ar ti legal de Ea? De cateva zile era foane nervoas:t. Alncereat sa vorbeasea eu Ea, dar degesba. Surprinsese 0

diseutie in limp ee Ea aranja dormitorul ullimei vile. Venise eu noaptea In eap soaera Ei $i uirase sa mai pleee. 0 eiealea loata ziua ~i 0 eolrobaia peste tot. Lui Ciprian nu putea sa-i spuna sa 0

expedieze. Si Ciprian se simtea urmarit, ea In eopilarie. Dar ee legatura sa aiba aSla, eu vila noapJea? Plees fara sa mai spuna nimic.

In vila era lumina la etaj, unde se ana dormilorul. Cine naiba pules sa fie aeolo la ora unu noaptea? Desehise u~ eu eheia, u~r, foarte u~or. Urea searile ea 0 pisiea. Din dormitor zgomotele ajungeau pana la el. Cineva faeea dragoste' A ureat In viteza fara sa mai tina seama paea pUlea fi auzit. U~a dormitorului era desehisa. In lumina difuza a veiozei a vazut-o pe Ea. Goala' Deasupra barbatului a earui fala nu 0 vedea. Ea, frumgasa lui, faeea dragosIe eu alt barbal in "easa lor". Ii venea sa-I omoare. Ea a simtit ca mai este eineva In camera. S-a oprit ~i s-a Intors bruse spre u~a. Parul lung Ii aeoperea spalele. Sa nul drept, fi'umos, extraordinar de flUmos, pe eare i-I vedea pentru prima dala, parea se uila la EI ~i-i spunea: "m-ai vazut?" Chipul acela frumos dupa care tanjise ata\ia ani se deseompuse. Ellntepenise In

------ 25 -----­

r

cadrul u~ii.

- re~i dracutui afara' Lui ii spusese a~? La EI se uita cu allita ura?

Se int~arse ~i. coborl scarile. Era daramat. S~ opnse In hoi ~I nu ~tia ce sa faca. Voia sa vada fafa barbatul~i .~i sa-i traga un pumn napraznic. ~nvlrea I se ~Idlca inspre capatul scarii. Se a~eza In fotohu ~I I~I apnnse 0 tigara. Nu. N-avea sa piece. Voiasa 0 umil.easca. Sa nu mai aiba curajul sa dea ochn cu EI n1clodata. lar i~i arunca ochii ~pre scari. N_u-i venea sa creada. Ea cobora spre EI Imbracata ll1lr-un halat din prosop alb. Era nervoasa, Extrem de nervoasa. Cobora scarile hotani.UL 1/ privea cu disprel. EI a schi\at gestul de a se ndlca din fotoliu. Nu ~tia exact ce 0 sa-i spuna.. Dar Ii va spune ceva usturator. Iubirea lui Im~oslblla e.ra po.sibila pentru altcineva. Ochii ii fugU11 de pe Imaglnea El,ln capul scarii. Barbatul avea tupeul sa iasa 1.0 lumina. Avea acela~i fel de halat alb. Lumina din dormltor se lmpra~tia ~i In holul de sus. BarbalUI cobori ~i el scarile. Ea se lntoa,:se ~i illJrivi. Lumina alllicelor din hollncepea Sa-l lmpra~lle umbra, Illmlniindu-I de jos In sus pe maSllr? ce.cobora. EI era atent. Se pregatea sa se ndlce In plcloare ~i sa-Ilnfrunte. In acel mo­ment fala barbatului fu inundata de lumina. Se prabu~1 ca un bolovan In fotoliu.

Barbalul iubirii lui imposibile cu care il

------ 26 --- _

in~elase pe EI, "in casa lor", era calm, senin ~i linj~lit. Ajunsese in dreptul Ei ~i 0 cuprinse de umeri. N fi vrut sa moara atunci, sa nu mai vada injurullui, sa explodeze. Barbatul i~i tinea femeia in brate, protejfmd-o. De acolo, de pe frumosul Ei umar sclipea orbitor piina la EI verigheta lui Cipriano

MIRAJULSECURITATU

A~a este normal. Chiar dnd nu este necesar trebuie sa fii vigilent. Si asta, fara sa \i-o ceara cineva. Vine din tine. Patriotismul, deloc gre~it

inteles i~i spune cuviintul. Ca individ, nu faci ape! la lozinci sau indoctrinari. Patria, in mintea fiecaruia, este locul unde traie~ti efectiv. Ograda, gradina, casa, strada. Te scoli dis de diminea\a, dai de miincare la lighioi, pregate~ti copii pentru ~oala, pui paehetelele Cll miineare penlrU to\i ~i pleci la servieiu. Totul, dar absolut totul este nor­mal. Un strain In ora~ iti creeaza suspieiuni. Sta pe 0 banea. in parc ~i scrie, poale foane bine sa fie un spion. In cate carti nu eite~li a~a ceva. Dar In filme! Ei, spionii. urrnaresc savantii nO~lri ~i oamenii cinstiti pentru ai distruge. Securitalea? 0 cladire deloc auslera, unde n-ai inlrat niciodata

------ 27 -----­

nict tu nici cunoscutii Lai, nu ai macarcuriozitatea sa vezi ce ar trebui sa fie acolo, dar I\i dore~ti sa fli un erou ~i dinlr-o data sa fii chemal, inlr-un cadru festiv, sa-Ii pdmesti medalia pentru vigilenla si sa te roage, aproape milogindu-se, sa primesli sa inlri in randurile ei. Sa Ie trezesli pesle noaple locolenem, in uniforma impecabila, f1lra sa mai faci 0 secunda de scoala! Croiloru si HirJea n-au fast chemali si a doua zi se plimbau pe strada in unifomlele noi de sergenli majori? Erau soferi la securilale' Pana si Lica, operalorul de la cinematograf, fusese chemal. Si ce vazuse el In afara de film.e? Era sergenl major, dar avea aile "nsarcinari". II vedeai din ce In ce mai rar. Pe strada, Incallat cu cizme Ina lIe, iIi raspundea P.lra sa se ascunda:

- Unde-ai fost Lica" Nu te-am mai vazul ..de un car de ani 1

- in misiune' Ce Ii-umos Sllna. in misiune! Trebuia sa fi

prins desrui spioni ca sa fie liber c:iJeva zile. in misiune' La "me.a.i.", a~ cum scrie si pc numerele de circulalie ale GAZ-urilor eachi: M.A.I., nu pUleai sa mori niciodata. E drepl ca "te" mai putea aduce Inlr-un sicriu inch is, balut In cuie, dar asIa era doar penlru cei din afara. A~, ca 0 parada. Garda, drapelul, armele, salvele care se lrageau erau numai pentru speclacol. Tali priveau vaduva

------28

Cu invidie. Si ea se simlea privita si era mandra si demna. N-ar fi varsal 0 lacrima. Sa ai barbarul "caZUI la datorie", avansal locolenenl postmor­tem era nu numai 0 mandrie, dar si 0 recomandare excelenta, in primul rand pentru copii. Cine slie pe unde lupta saracul! Era mfiltrat in vreo retea 51 se chinuia prin strainatate. Crucea SI celelalte erau penlru dusmani. Sa-i induca-n eroare.

Fanica se inliilnise cu Firu\a. - Ce mai face varul tau, Mitrita? - Mitrita'" se mira Fanica, cum de prietena

lui Mitrila din linere\e nu slia ca "fusese cazulla datorie".

- M-arn inliilnil cu el cand treceam prin Aus­tria.

Pofiim! Se mai pulea indoi cineva? Darcand acum diteva zile,Alecu!, Alecu care "fusese adus" in patru scilnduri acum di\iva ani de la graOl\a cu sarbii <i a intral !anlos in fnzene unde a singal "Aten\iunel incetali!" de au SC<1pat fTizerii foarfecele din mana? Nu era si el securisI?

in securilale moartea nu exista' Ehe! Cile romane nu soar scrie numai despre "eroii" din orasu Inostru'

Mure~nu! Da, umbla prin cil.rciumi imbracal ca vai de mama lui, dardin '50 si pana la plecarea rusilor, nu era securist? .

Ciobanu! Curg zdrenlele de pe el, 11 culca 29-----­

sana in cOle, cu porcul ~i munce$te cu ziua la l.A.S. S-a uitat cand lovara$ul Ciobanu, de la securitale, a prins legionari in gara Mara$e$li in 1957? Pai de ce cote\ulin care aoarme eSle chiar liinga calea Cerata? Ha') Pentru ca loti, cei pe care-i $lim ca au Cost in securitate, lucreaza $i acum. Sub acoperire!

Dar Docan? Nu slie loata lumea ca eSle locolenenl colonel de securitate? Da, nu I-a vazut nimeni in uniforma, dar unde a fOSI el zece ani, de-I cheama acum Svarf? Pai de aia este si cascador. Nu I-am vaZUI cu lotii ciind s-a filmal "Colierul de lurcoaze" In orasul nostru cum iesea el prin "cucuvelele" de la lealru, cu friinghia in maini slTigiind dupa "Buza de iepure" de nu se rnai uila nimeni la "Margelatu'''? Si unde Inai pui celelalle filmein care ajucal! Eu-sorsajoci In "Prio cenU$a imperiului"? Si Inlre ce actori mari! Gheorghe Dinica inlr-o parte, Gabliel Oseciuc in cealalta a ecranului, iarin mijloc, in prim plan!" pe ecranul cal toaLe zilele, EL, Docan. Si nu oricum' Mort, \eapan si \an\o$ inLT-un vagon de cale ferata. in flacari' 1'ai de aia era "mort", ca e de la securilale l

Nernurilori I A$a eSle $i securilalea. Nemuritoare! Si ce? La revolu\ie n-a fOSI diversiune? Ba a Cost! Ca, aia de-au tras n-au fost securislii noslri. Au fosl securistii lor'

30------

Cuprins

I. 0 iubire imposibila .. 3 2. Mirajul securitatii . 27

Volum aparul cu sprijinuJ:

Asociatiei Culturale Duiliu Zamftrescu - Foc$ani

Pret 10000 lei (l Leu)