Georg Krihlewind

T*pteleao

con;ttenletMeditalii asupra granilelor sufletului

Tr adu c er e din limb a ger manl de S o rin n. T I CAnf a N UPostfal5 de Sorin n.TICARE.q,NU

&gxx;;w'"''&TnnD[

CUPRINS

Cuv6nt ?nainte

Cele doud trepte ale conqtienlei inFilosofia libertdlii

Trdirea fundamentald a spiritului ............Concentrare gi contemplare .........Granilele sufletuluiDespre enigma perceperiiComuniunea spirituald a omului modemDespre sensul fiinJ[riiLumina Pdmdntului ...............Note .........PostfaJd

1l326082

94109

133

150

t69llt

CELE DOUA TREPTE ALECON$TIENTEI

iiv rzlosoFlA uannrATn

Grani{ele gdndirii

Pentru omul de astdzr este telativ u$or sit ransp uni gr anilele gdndfu li ryi, p ri n ac easta, qi p e c ele

ale conqtientrei sale in domeniul expetienlei - gi sifacd acestlucru chiar in dtf.erite moduri. Si inttebdm

bundoard: de ce este ceva evident? ftt .. consti

certitudinea eviden\er? D e ce este logic - ceea ce este

logic? Gindirea nu Stie cum si rispundi ta aceste

?ntrebdri, de aceea trebute si presupunb, pentru

fiecareincercare de a rispunde, existenfa celor aflate

in disculie .Iattr de ce sunt asa de incomode astfel

de intrebdri.De altf.eI, pe cdt se poate, intrebfui de

acest fel sunt ocolite; cdci in acest fel se produce o

involuntari coborAre a constientei cugetdtoarc pe o

tr e apti ant e - cr iticd, nal d, la nivelul fol o siri i gi'ndh tt

11

GEORGKUHLEWIND

fdri a rcflecta,De aceea se fac incercdri incompletchrbzuite in vederca regularizdrii sau schematizdrirglndiri, astfel incAt si pari ,,justl" - fdrd s5 se

observe ci insiqi rcgulafizarea gindnli are loc totprintr-o gindfue, ctr trebuie inEeleasd qi judecatd totprintr-o gindite incd ne-,,regulafizatd". De mriteori, ru se constientrzeazd f.aptul ci logica provine

din gdndire, 9i nu invers. Mai intAi se g2ndeqte

logic, dupd, aceea, Iogtca este creatd sau inEeleasd

ca o qtiinli descriptivi, insi nu normativ5. Aceasta

presupune totdeauna o gdndire logic;l,Dar cdlduzfueala graniga gAndirir poate adopta qi

alte forme.Deja Wittgenstein a constatat cd ,,Iimbavorbittr" fwnizeazd forme clare, neechivoce, numaipenftu declaraEirle cele mai, simple (Wittgenstein

se referea, de f.aptrla formele gdndtrit, gi nu la cele

ale vorbirh). Ceea ce se poate demonstra ugor

in propozigia cea mai simpld - bundoard: ,,Masaeste aic7" - cupnnde elemente ce n1t pot fi de f.apt

pitrunse cu prwnea,ba nicr mlcar cu gindnea.inpropozrgia datd ca exemplu,este evident cA cuvdntulqi conceptul,,este" ate un sens cenupoateficercetatpdnl,in temelitle sale, cdci ctne ar plttea oarc explica

intreaga lui insemndtate? Copilul inlelege acest

concept - ca qi pe toate celelalte - in mod intuitiv -12

TREPTELE CONSTIENTEI

incongtient, il foloseqte flrd si greqeascd,,procedeazd

la fel p dnd la matur ttat e. Tot aqa de,, in exp li c ab il " e st e

conceptul ,,alct" dtn aceeaqi propozilte citatd rnai

sus. Pentru a explica sensul l:ui ,,aict" este necesar

cel pulin conceptul ,,acolo". Frecarc din aceste douiconcepte, luat separat, este inexplicabil. Pentru

ingelegerca amindurora este necesard tntuheasensului ,,aici-aco1o" gi putem fi cdlduzrgi la trdrrea.

acestei intuttirffudinsd s-o putem produce sau ,,s-o

f acem ingeleasd" cu ajut o rul alto r con c e p t e. C uv intulqi conceptul ,,masd" ni se pare cel mai accesibil, Siincercim insi explicar ea sa:u definn ea Iui. LisAnd la o

parte caracteristicile neesenEiale (matena primi dtncare a fost confecltonatdrnumdrul picioarelor, formaqi aqa mat, departe),mai rdmdntsupraf.aga ortzontall,duritatea, dimensiunea qi inSlqimea limitattr. Poate

fi insi uqor demonsttat ci nici aceste insuqiri n1J au

un catacter constrAngitor si existe. Se poate ttplrt:r?,

masa" pe un butoi de berc aSezat pe pdmint Este

modetnd,,sewit ea mesei" pe duqumea, tar cu ocazia

uner excursii poate folosi drept masi o pinziintinsSpe coasta unei coline. $i iati cd ,,masa" qi-a pierduttoate insuqirile recunoscute a fi esentriale. Odatd

cu aceastd d,ematerializare Si dezbrdcarc completide fotmd mai, rdmine numat ,,funcgia", serviciul

13

GEORG KUHLEWIND

prestat de masd.Insi in ce const; aceastd ,,funcEie"?

Pentru a servi la mAncat,la scris, la iucat qah sau

cirgi qi aSa mai departe - toate aceste activit5fi Si

incdmulte altele nu pot fi precis defrnite sau inlelese

conceptual. Mai rdmAne iariqi intuneat oricine

,,gtie"doar ce este sau la ce servegte de faptintoateimptejurdrile o mas5.

Ar mai tebui fdcut doar un singur pas mai

departe pentrua recunoa;te ci stabilirea ,,sensulul"

cuvintelor izolate nu este deloc posibili pe o cale pur

laqtonal7,, fdrd a rccutge Ia capacitatea intuirit Este

ceea ce seintdmpldin caal conceptelor ce rTuprovin

din lumea perceptibili. Conceptul qtiintrific mult

disputat de ,,muncd", din cadrul economiei, poate

fi,ldmurit numai dacl se recurge la aiutorul altor

concepte. D acd procedura este aplicatdin continuarc

qi asupra conceptelor ajutdtoare - srmdrind adicd

gi determinarea acestom in mod convenlional - va

trebui si folosim, din nou, qi alte concepte, qi este

evident cd aceastd ?ncercare va determina pAnd la

urmd declanqarca unei dwergenge, ce va scipa cu

totul de sub control.Pitndlaurmd comunicarea este

posibilS prin increderea manrfestatd in ,,acelsta se

ingelege dela sine" .

14

TREPTELE CONSTIENTEI

Din cele cdteva exemple de mai sus reiese clar cd

situaqia pandoxald privitoare la conceptele folosite

in mod curefit - insi neclare in ceea ce priveqte

oigtnea lor - provine dtn faptul cd totdeauna

constienfa ,,co-triieqte" nrtmai ceea ce a fost deja

glndit; insd procesul gdndfuri se afll tnaintea a ceea

ce a fost gdndrt, tar acest proces - adrcd deuenirea

gdnditulur - este ca atare antecongtient. Conqtien!4

obiqnuiti nu poate exista fdrd ceea ce este gAndit,

reprezentat inainte. Producerea unei conqtienfe

,,vide", este, de obicei, imposibilS. incercAn d aqa

ceva, urmeazd invariabil instalarea unet stiri de vis

sau de somn2.

Gd.ndirea despre gdndire

Prima jumdtate a cdrEir lui Rudolf Steiner, Filo-

sofia libertdtrii,se rcf.erdla o ueaptd a con$tientr ei care

poate fi. caracterizatd prin aceea cd pe aceastd treaptd,

cu ajutorul observirii, sunt rndicate conlinuturileconstientei, mai, cu seaml prin observdri atente,

intreprinse pe terenul conqtientei specifice gdndfui|

sau, exprimat mat precis, a posibilitStrii observiriigirnditului. in primele $apte capitole ale cfugti, pirn

15

GEORGKUHLEWIND

,,glndite" nu este inleles insugi acest proces, ci, aqa

cum se intdmpld, pe parcursul vorbirii obiqnuite,rczultatul aflat in conqtienta acestui proces. Acestlsctu devine deosebit de clar atunci cAnd Steinervorbeqte despre observatea gdndtri: ,,Md afluchiar in acelaqi caz, dacd permit producerea stiriide exceplie gi reflectez asupra gindnit mele. Nupot observa nicicAnd gdndfuea mea prczentd, cipot transforma ultenor in obiect al gindirli numaiexpenenlele pe care le-am dobAndit cu privtre laprocesul meu proprtu de gindire.Daci aq vrca si-miobserv gdndnea prczentil, ar trebut sd md despic indoui personalitdgt: una, care g|ndeqte, rar cealaltl,,

care se observi pe sine insiqi in timp ce gindeqte.insi nu pot face aqa ceva. Aceste acEiuni le potducela indeplinire numai prin doui acte distincte.Gindirea ce urmeaze a fi observati nu este nicicindcea care tocmai se desfigoard, ci altai'3 ,,Existi douilucrui care sunt reciproc incompatibilet crearea

activd gi examinarea meditativ-contemplativd aactulut creirit"a.

Caracterul inutitiv al desfiqurdtii actului gdndi-tului ne ?ntimpinl cu claritate qi in urmdtoarcIeafirmaEri fdcute de Rudolf Steiner. ,,Nu poate fiexpdmat prin cuvinte ceea ce este un concept.

16

TREPTELE CON$TIENTEI

Cuvintele pot cel mult si atragd atenfta omuluiasupra posesiunii conceptelo{'s ,,in opozitie cu

confinutul percepqiilor, ce rue este dat de dtnaf.ari,

conlinutul gindului aparc inldsntru. Forma incare se prezintd la inceput gdndul cu conlinutuls5u o caracterizdm denumind-o drept intuitrie. Ea

este pentru gindire, ceea ce este obseruarea pentrupetcepere".6

,,Forma", modul qi f.elul, in cate elabotimconcepte, Steiner o denumegte aici intuilie. insi,deLabun inceput, nu avem pane de ,,ttditea acestei

elabordrr",ci numai de rczultatul tnturch,pentru cd

nu suntem in stare sdtrdimprczentaspiritualului inprocesul formdrti conceptelog ci avem parte numai

de trdfuea neincetatei pierderi a prczentulutT , adicd a

ceea ce ttece in ttecut, respectiv ttecutul, conceptul

gata elabor at.incear cdsi apuci chiar acum pr ezentul,

tmobrltzilndu-L, dar iatd cd eI a tecut deja.

,,in timp ce gindegte, omul percepe de f.apt

numai ultimele f.aze ale activttdEii sale cugetdtoare,

ale ttdfuli sale gdndttoarel'g Locului cttatii urmeazi

o descriere amdnungitd a dtf.eitelor f.aze ale proce-

sului gAndirii. Constatdri asemdndtoare - cu privire

la percepere - sunt cuprinse bundoard qi in primele

17

GEORGKOHLEWIND

meditagi a(e cdrticelei. O cale a cunoasterii de sine a

omului (GA 16)'.inainte de epoca sufletului congtien(ei , incd nu

exista posibilitatea de a gdndi ceea ce a fost gdndit,sau de a observa gdndtrea ginditd deja. Ce-i drept,sufletul nEtunri foloseqte, in cel mai perspicace

mod, gdndnea, insd aceasta este totdeauna ancilla(servitoarea) .unur alt principiu, astdzi anclllatechntcae (servitoare a tehnicir), ancllla ventris (sevi-

toarea stomacului), pentru a ntt mat aminti altceva,

insi, in ori ce caz, este ancilla corporis (servitoarea

corpului). in pedoad,a scolasticii, incepe si se

gdndeascd asupra gi'ndfuti - en de f.apt un preludiual activitdlii sufletului congtienlei. Tipic pentrumodul de a gindt al sufletului conqtienlei este, cu

toate neajunsurile sale, declara4ia ht Descartes:

,,Cogtto,ergo sum" (Cuget,deci exist ), Este evidentctr aceastd" refl exie asupra glndirit a putut fi formulattrdatoritd posibilitiqii desfiguri rii gdndfu ti abstr actepurerltberc de percepere. Prin aceasta, se ivesc insiqi toate indoielile privitoare Ia gdndfue,la atnoaStere:

srmeaztr epoca teoiei cunoagterii. Cunoaqterca

nu mai este acceptatd, in mod naiv. Se medtteaZd

asupra cunoa;terii. Deoarece aceaste meditarc este

sivirqiti cu aceleaqr forqe cognitle care acEioneazi

18

TREPTELE CONSTIENTEI

qi altmintei ?n cunoagtere, strdduinla teorettc'

cognitivi equeazd rapid intr-un agnosticism ce se

contrazice pe sine insugi gi, nu peste mult timp, se

r enunld ta acest de m e rs. G dndfu ea re cunoa $ t e, chtat

dacd acest proces nu ate loc in mod conqtientrin cel

ce gAndeqte, cd fiecare declaragie a g|ndirii despre

sine insigi nu poate avea nicio altd valoare decAt

orice altd declantrie.Gdndfuea nu se ,,vede" doar pe

sine insSqi in timp ce gAndeqte, decit numai dupd

gindire, dupd ce a fost deja gindit -, pentrli ce

planul gAndtrr| al cunoagterli, nu se modificd pfinf.aptul cd gAndkea cugetd asupra a ceea ce a fost

gindit, Exceplie fac doi filosofit Hegel qi Gentile.

Ambii posedi inturtrta procesului gindtrli pe care o

aqazi in centrul cercetdrii log fdrd sd descopere insd

intr-adevdr acest proces qi sI poatd da o indrumarcin. vederca dobnndirii unei expenenfe in aceastd,

pfivtngd. Este sarcina pe carc qi-o asumi RudolfSteiner, prin opera ?nttegii sale vie1i.

N ecesitatea afld rii es en[ei pro cesului g dndirii

Pentru a ajunge la o teorie a cunoa;te ni pozitive,

neresemnate, pe baza expunerilor de pdnd acrtm,

19

GEORGKUHLEWIND

se impune trecerea chtar a procesului gdndnli indomeniul expeienfei. Este, firegte, clar cd aceasti

operaliune nl:- poate fi rezultatul vreunei speculSri,

vreo ,,te-meditare" (cugetare),ci este necesar si fie o

acgrune proprie, olucrarc noud.

Aceasti necesttate ar trebui, de fapt, si fie recu-

noscuti de fi,ecare gtiintrS qi, mai cu seamd, de

qtiinlele natwn. Sivirqim doar totul - de altfel qi

intreaga cercetare - cu ajutorul gdndirii. ins5, de

fapt, nu qtim nimic despre esenta acestei gdndirt.

Nu s-ar cuveni de aceearoatersdrecunoaqtem esenta

instrumentuluj cu care credm totul, intre altele chiar

qi tehnica? Piedtca, de multe ori incongtientd, ce stiin calea satisfacerii acestei cerinEeo constitui e tocmat

imprejurarea cd pentru aceastdlucrarc trebuie sd fre

dobindttd in prealabil o capacttate noud, asemi-

nltoare intr-o oarecare mdsuri depunerii unei acti-

vttdEi artistice: prin acfiune,prin exersare qi nu princitfue, cugetarc sau acumulare de cunogtinfe. O

introducere pedagogici, o metodi in conformitate

cu rcalitatea, in v ederea unei astfel de dobAnd ni, nupot fi gdsite pdnd acum ntcdiei, in af.aru operelor

lui Rudolf Steiner. insi aceastd operi nu este usor

accesibilS omului de astdzi, ea fitnd srngulard in

20

TREPTELE CONSTIENTEI

modul de a considenproblemele qi al qeluluipe carcqi 1-a propus.

Lrbertateaii este prestabiliti omului prin sufletulconqtientei .Ceea ce se dezvdluie bundoari pnn aceea

cd,in genenl, omul poate formula?ntr ebiri privitoar elahbetate.Dactr ar fi cu totul lipsit dehbertate,nui-ar fi, deloc posibil si puni intrebfui ref.efitoarc la

hbertate. El nu ar putea atsnci inlelege conceptul

de hbetate nicr mlcar in modul semiconstant,

difuz,a;a cum se intAmpl5 in mod obiqnuit, penftucd in fitn1a lui nu s - ar afla nicio insta n1d, niciun f.or

apt si sesizeze lipsa de libertate.Pentru intrelegerca

llbertdEri sunt necesare amdndoud: atdt observarea,

respectiv viziunea lipsei dehbertate,cnt qi vtztunea

hbertdEli.Omul trebuie sd atbdpate de amindoud.Posibilitatea con$tienfer ii este datd sufletulut

conqtienfei prin faptul ci iqi poate examina pro-pfia gdndire trecutd. Acest ftecut nu constrAnge

nemijlocit; el este o lume moartd, fdrd puterc, fanto-maticd, p utin d fi o b s e rvati t o c mai din ac eastd cauzd.

Instanfa observatoare este tntotdeauna preTenti,

devenind insi conqtienEd numai ulterior, in clipa

urmdto ar et intotdeauna in tr ecut. P entru a dezv oltarealitatea Lrbertdtrti din posibilitatea libertdEn,

este necesar ca instanla ce obserud treeutul si se

21

GEORGKUHLEWIND

cuprinde mental qi si se descopere pe sine insigi inprezentrin afan acesteia, nu este ,,pteZ?nt, niciunsubiect care ar putea fi hbet Numai o constienfia prezentului poate fi liberd. Obiqnuitul nosrruconcept-de-Eu este in f.apt, de asemenea, numai oaducerc aminte, o umb rd, cev a dej a gAndit: aminth eaunet intuiri. Astfel cE ne putem aqtepta ca in cea d,e

a doua jumdtate a Filosofi.ei libertdgii, si fie descrispasul prin care observarea ttece dela conftuntareacu ceea ce este gdnditr la descoperirea, la trdfueagdndirii prezente. Trebsie indjcatd gindirea vie qiexpeien[a gAndirii vii. GAndirea vre este procesulsau forla supra-senzoiali din care apare ceea ceeste gata gdndit.Ceea ce numim de obicei gAndtre,este de f.apt apafilia gata-gdnditului: ca qi cum oapi curgdtoare, in timp ce curge, s-ar solidifica,metamorfozAnds-se in bucdEi de gheaEd, iar noiam observa neincetat numai creqterca numituluide cristale de gheaEd - de gdnduri. Din expuneilede mai sus devine clar cd gLndirea vie nu poate fidescoperitd qi aflatl, cu ajutorul conqrienfei obig_nuite ce se intemeiazl pe ceea ce este d.eja g|rndit,Fafd, de conqtienla obiqnuiti, gindnea vie esrepreconStientd..

22