Geologia si geofizica marii negreBazinul marii negre se afla in partea sudica a placii litosferice eurasiatice, in apropierea contactului cu placile litosferice Africana si Arabica, aici au avut loc procese geogectonice de formare a platformelor, muntilor si bazinelor de sedimentare intr-o succesiune din care a rezultat structura, tectonica si relefiul actual.

Dupa cel de al Doilea Razboi Mondial cercetarile magnetice, gravitationale si datele rezultate din analizele seismo-acustice au dovedit ca, din punct de vedere geologic si geofizic, bazinul Marii Negre se dezvolta atat pe crusta continentala cat si pe crusta oceanica.

Bazinul Marii Negre este un bazin tectonic alcatuit din doua compartimente, vestic si estic, separate de creasta Andruso cu aspect de horst. Intreaga regiune se suprapune unui fundament dezvoltat pe crusta oceanica si pe crusta continentala distribuite neuniform in profilul transversal vest-est al bazinului.

Crusta oceanica tipica se afla in partea centrala a bazinului vestic, sub campia abisala euxinica delimitate de izobata de -2000 m. Aici, nivelul discontinuitatii Moho se ridica spre suprafata, ajungand in partea centrala a bazinului la numai 20 de km sub nivelul actual al marii. Stratul basaltic, cu o grosime maxima de 8 km, se suprapune mantalei superioare care are temperature de 500-600 grade Celsius si este acoperit de sedimente neconsolidate cu grosimea de 7-14 km.

Crusta continentala este situata pe marginile bazinului vestic si se caracterizeaza prin coborarea discontinuitatii Moho pana la circa 35 km adancime, prin ingrosarea stratului bazaltic care ajunge la 15-18 km si prin extinderea larga a stratului granitic acoperit cu alte tipuri de sedimente consolidate. Bazinul estic este suprapus unei scoarte continentale cu strat bazaltic gros de 8-9 km peste care se afla un strat granitic subtire acoperit de sedimente neconsolidate dezvoltate pe o grosime de 10-12 km. Aceasta crusta continentala se ingroasa din ce in ce mai mult spre est, unde atinge grosimi de peste 40 km.

In partea centrala a Marii Negre se afla Creasta Andrusov formata din crusta continentala cu strat bazaltic mai gros peste care se afla un strat granitic subtire si apoi stiva de sedimente neconsolidate. La est de Creasta Andrusov nu mai putem vorbi de scoarta oceanica tipica, datorita prezentei stratului granitic subtire care acopera stratul bazaltic.

Bazinul Marii Negre se dezvolta pe trei tipuri de unitati tectonice distincte: cratonice, pericratonice si intracratonice.

Unitatile cratonice sunt reprezentate prin platformele cristaline precambriene si paleozoice situate in nordul si estul bazinului: platforma est europeana, platforma scitica si platforma moesica.

Unitatile intracratonice sunt reprezentate prin orogenul nord dobrogean si orogenul crimeii, prelungit pana in muntii Caucaz. Pe versantul continental al crimeii, in fata portului Sevastopol, a fost descoperit Masivul Lomonosov alcatuit din bazalte, andezite si dacite rezultate din eruptii cu varsta Albiana peste care se afla sedimente Creatacic superior si post creatacice.

Unitatile pericratonice sunt situate in estul si sudul bazinului reprezentand partea cea mai tanara a marginii bazinului format in mai multe etape ale orogenezei Alpine.

Aici se incadreaza orogenul Alpin al muntilor Caucaz, muntii Pontici si muntii Instrangea. Latura sudica a bazinului Marii Negre este bordata de arcul magmatic creatacic srednegorie-pontide-achara-trialet-karabah.

RELIEFUL BAZINULUI MARII NEGRERelieful bazinului Marii Negre se subdivide din punct de vedere morfotectonic si morfostructural in 2 provincii: centrala si marginala. Provincia centrala dezvoltata pe crusta bazltica de tip oceanic si partial pe crusta continentala, cuprinde campia abisala euxinica situata la adancimi sub 2000m. Relieful tectonic primar a fost ingropat de sedimente depuse in ultimii 80-100 milioane ani, astfel incat relieful actual dezvoltat pe sedimente neconsolidate fine si ultrafine se prezinta deosebit de plan si neted cu energie de relief de numai cativa metri. Provincia margiala are o structura mult mai complexa dupa cum s-a aratat mai sus. Relieful acestei provincii poate fi asociat marginilor continentale oceanice, prezentand diferente marcante pe fiecare din laturile sale. Latura nodica poate fi asemanata cu marginile continentale passive, stabile, prezentand toate trasaturile morfologice specifice: campie costiera, campii litorale, self continental, larg extinse, versant continental usor inclinat, glacis continental larg. Laturile sudica si estica sunt asemanatoare marginilor continentale active, instabile, fara campii costiere, cu campii litorale putine si reduse ca extensiune, cu selfuri continentale inguste, versant continental abrupt si glacisuri continentale inguste si abrupte.Latura vestica are trasaturi mixte strans legate de structura, tectonica si morfogeneza.