I. Geografia si didactica acesteia

1. Geografia ca stiinta

2. Didactica geografiei ca stiinta

3. Stiinta mediului si educatia pentru mediu

1. Geografia ca stiinta

- Cum a aparut ?

- Obiectul de studiu al geografiei

- Relatia dintre geografie ca stiinta si ca obiect de invatamant

A aparut ca o necesitate, de a ne localiza in spatiu, pentru a sti unde ne aflam - a aparut in antichitate

Ge - pamant

graphein - a descrie

"Prima pagina de geografie a fost harta " - Simion Mehedinti

Geografia s-a nascut in antichitatea greaca, in principal ca harta, evoluan ca stiinta a spatiului terestru si a relatiilor spatiale

- principala stiinta menita sa ajute la intelegerea structurii si a functionarii spatiului terestru.

In lumea conteporana harta ramane un simplu instrument de analiza sau o expresie de cunoastere si aprofundare a unui teritoriu.

Necesitatea care a dat nastere georgrafiei in Antichitate ramane si astazi aceeasi - necesitatea de a ne localiza.

In prezent, insa, capata si o valenta noua, necesitatea de a ne reintegra in unitatea spatiala a mediului terestru, ca urmare a profundelor transformari ale mediului terestru sub influenta omului.

Obiectul de studiu

Din perspectiva necesitatii vareia ii corespunde si istoriei sale indelungate, geografia ca acceptiune in sens larg, de disciplina, de informare a publicului, sintetizand principalele cunostinte despre Terra, ca intreg si parte a Sistemului Solar.

In sens restrans, geografia este stiinta mediului terestru (natural si cultural), a mediului geografic(inconjurator), stiinta a organizarii spatiale a fenomenelor terestre in sisteme teritoriale bine individualizate.

Din perspectiva secolului XXI cu privire la conceptia actuala despre obiectul geografiei, noile opinii converg in aceeasi directie, respectiv geografia.

Geografia studiaa planeta Terra ca sistem unitar, adica geosistemul (structura, energia, evolutia sa, geosferele naturale, componentele) dar si raportul relatiilor de intergrare a omului in peisaj.

- studiaza mediul de la suprafata pamantului, unde a aparut si exista viata, mediul fizic ca suport pentru societatea umana.

geografia ca stiinta studiaza relatiile dintre geosferele Terrei - litosfera, atmosfera, hidrosfera, biosfera, antroposfera, rezultand un invelis specific sociosistemului sau mediului geografic, in toata varietatea, complexitatea si unitatea lui, inclusiv sub aspectul utilizarii si transformarii acestuia de catre societatea umana.

Relatiile dintre geosfere :

- statice

- dinamice

- spatiale

- temporale

- de la cauza la efect

Principiile pe care se fundamenteaza geografia

principiul :

- repartitiei spatiale

- repartitiei de timp

- al cauzalitatii

- al structualismului

- al diversitatii

Legile specifice geografiei - legea zonalitatii geografice pe latitudine, legea etajarii pe verticala, legea eroziunii fluviale, legea eroziunii glaciare etc

O serie de metode de investigare a realitatii comune mai multor stiinte dar si metode proprii (metoda cartografica)

Relatia dintre geografie ca stiinta si geografia ca obiect de invatamant

- nu este una de egalitate, deoarece continutul obiectului de invatamant se elaboreaza in functie de logica si continutul stiinte dar si ca funtie de logica (cerintele) didactica.

Obiectul de invatamant este o structurare specifica a unui cuantum de cunostinte si operatii adoptabile caracteristicilor si finalitatilor didactice.

In obiectul de invatamant informatiile sunt preluate dupa o metodologie specifica a conceptului didactic dupa o metodologie specifica a conceptului didactic pentru a asigura participarea activa a elevilor si redactate intr-un limbaj stiintific adecvat elevilor.

Obiectivele actuale ale geografiei ca stiinta, vizeaza urmatoarele directii :

- analiza

- diagnoza si progama

zona mediului geografic - formularea unor solutii cu caracter aplicativ in scopul organizarii optime si a utilizarilor variabile a mediului de catre om.

Geografia contemporanăconferă domeniului educaţiei (geografie şcolară)o serie de domenii:

- Dimensiunea geoecologică- reflectă principala problemă a lumii contemporane : cunoaşterea , conservarea şi reabilitarea mediului înconjurător .

- Dimensiunea globală - oferă premisele unei educaţii pentru globalitate : raportarea la ansamblul planetar al elementelor naturale ,umane şi a celor rezultate din interacţiunea dintre om şi natură .

- Dimensiunea europeană - a fost şi este o preocupare continuă a geografiei umane .

- Dimensiunea umană (relevată prin titlul de ,,geografie umană")- redă problematica societăţii omeneşti în dimensiunile ei spaţiale , temporale şi în legătură cu elementele din mediul înconjurător .

- Dimensiunea economică - dezvoltarea durabilă are coordinate noi în condiţiile generalizării economiei de piaţă care îmbină elemente legate de eficienţa , accesarea resurselor şi atenţia pentru mediul ambiant .

-Dimensiunea interdisciplinarităţii - are în spaţiul geografiei ,o semnificaţie deosebită , deoarece prin structura sa interioară ,ca ştiinţă a naturii cât şi a societăţii , poate sintetiza aspecte ale cunoaşterii şi practicii umane din cele două mari domenii;acestora li se adaugă elemente de transdisciplinaritate prin metodele asumate , în deosebi , metoda cartografică şi de multidisciplinaritate aceeaşi problemă este analizată de diferiţi specialişti prin prisma propriilor discipline .

- Dimensiunea naţională - poate fi realizată printr-un sistem educaţional nou care să aibă un nucleu , conform şi tradiţional .

Pentru o percepere corectă a acestui raport dintre geografie ca ştiinţă şi geografie ca obiect de învăţământ trebuie să respecte o serie de repere educaţionale :

Proiectarea curriculm-ului vertical (urmând parcursul şcolar) cât şi a procesului de instruire cu toate elementele sale (obiective , conţinuturi , activităţi de învăţare ) ;

Elementele procesului de instruire să fie adecvate capacităţilor şi vârstei elevilor (dezvoltarea psihologică).

Instruirea (şi conţinutul) în prima parte a şcolarităţii trebuie să aibă o structură adecvată în principal vârstei (sau preponderent psihologică) şi în partea a doua ,prepondere logică (adică adecvat în principal structurilor ştiinţei ).

Accesibilitatea instruririi şi a curriculum-ului trebuie făcută până la un nivel care să nu pericliteze dezvoltarea intelectuală a elevilor (şi îndeosebi a celor capabili de performanţe mai înalte).

Obiectivele educaţionale stipulate în ,,Caretea Internaţională a Educaţiei prin Geografie” pot fi urmărite în procesul de instruire prin geografia şcolară .

Utilizarea tradiţiilor şcolii româneşti şi ale poziţiei geografiei în educaţie elaborată şi aplicată( inclusiv prin manuale de Simion Mehedinţi ), care printre altele a creat o imagine cuprinzătoare a geografiei ca ştiinţă unitară ,integrată despre natură şi societate .

Aplicarea sistemului de evaluare prin instrumente diversificate şi corespunzătoare obiectivelor şi conţinuturilor .

2. Didactica geografiei ca ştiinţă

Didactica geografiei ca teorie specială- învăţare,instructiv.

-Are ca obiect de studiu – predarea şi asimilarea ; care se află într-o strânsă interdependenţă , realizarea obiectivelor predării depinzând de substratul psihologic al învăţării .

- Este disciplina ştiinţifică al cărei obiectiv este optimizarea procesului de predare-învăţare.

-Între didactică şi metodică există o strânsă legătură .

* Dacă didactica şcolară studiază procesul de învăţământ în ce are essenţial şi general independent de obiectul de studiu , atunci din acestea s-au desprins metodicile ca teorii speciale ale procesului de învăţămâmt pentru fiecare obiect de studiu .

* Nucleul disciplinar al didacticii este ,,metodica” adică ,,drumul , calea de urmat”.

* Didactica generală include metodici ale ,,didacticii speciale ”rezultate din aplicarea teoriei generale asupra procesului de învăţământ la predarea-învăţarea fiecărei discipline şcolare .

În acest sens didactica geografiei este o subramură a didacticii generale (ca parte a pedagogiei ), care urmăreşte principiile , metodele şi procedeele de predare , forme de organizare ale procesului de învăţământ adaptându-le obiectivelor legate de specificul geografiei ca ştiinţă şi ca obiect de învăţământ .

În acelaşi timp , didactica geografiei are o strânsă legătură cu psihologia pediatrică de la care ia informaţii despre legile psihologice în funcţie de care asigură însuşirea , asimilarea cunoştinţelor de către elevii pe diferite niveluri de vârstă .

Didactica geografiei are ca obiect de studiu în cadrul procesului educaţional , principiile ,metodele , procedeele , mijloacele de învăţământ şi formele de organizare necesare pentru realizarea obiectivelor (sau competenţelor) izvorâte din conţinutul geografiei şcolară ,în raport cu particularităţile de vârstă şi psihologice ale elevilor .

Obiectivele didacticii geografiei

În concordanţă cu direcţiile educaţionale din Noul Curriculum Naţional şi potrivit conţinutului Cartei Internaţionale Educaţionale prin Geografie , obiectivele sunt :

Perzentarea documentelor şcolare (plan cadru de învăţământ , programe şcolare , ghiduri , norme metodologice şi materiale suport , manuale şcolare alternative , care consemnează datele esenţiale privind procesul de educaţie şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului.

Utilizarea mijloacelor de învăţământ permanent şi specifice geografiei inclusiv , cele audio-vizuale , la care se adaugă cele în scopul accesibilităţii informaţiilor din conţinuturi , exemplificări privind modul de utilizare, de confecţionare , colecţionare şi procurare etc.

Abordarea de modalităţi privind selectarea şi sistematizarea informaţiilor pertinente şi utile în volumul de cunoştinţe geografice şi fixarea lui în noţiuni , concepte , principii , legi etc. , rezultând din selectarea şi organizarea obiectivelor din conţinuturi .

Dirijarea demersului metodic , centrat pe activitatea elevului în scopul înţelegerii elementelor şi fenomenelor geografice a sistemelor spaţiale , a structurilor , succesiunilor în timp , interacţiunilor şi cauzalităţii desfăşurate între componentele mediului geografic .

Evaluarea rezultatelor învăţării la geografie .

Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei (exemplificări).

Prezentarea unor moduri şi forme de organizare a procesului , de învăţământ geografic .

Sinteza obiectivelor privind organizarea învăţării geografiei

1. Ce trebuie să ştie şi să facă elevii ? Definirea obiectivelor

2. Ce trebuie predat ? Determinarea conţinuturilor

Cum trebuie predat ? Alegera metodelor şi tehnicilor (elaborarea strategiei)

Ce ştiu elevii înainte şi după instruire ? Evaluarea achiziţiilor şi capacităţilor

III Ştiinţa mediului şi educaţia pentru mediu

1. Importanţa educaţiei ecologice şi protecţie a mediului

Educaţia ecologică în învăţământul preuniversitar

Conceptul de mediu

Conceptele mediului

Protecţia mediului

1. Educaţia ecologică (educaţia relativă la mediu ) se referă la gradul de coştientizare şi responsabilizare a factorului uman faţă de mediu şi problemele acestuia .

Vizează în general asimilarea de cunoştinţe , formarea de atitudini şi comportamente dezirabile , clarificarea valorilor .

Rolul educaţiei , ce este acela de modelare a viitorului ceţăţean capabil să-şi formeze un punct de vedere obiectiv asupra realităţii înconjurătoare , de conştientizare a acestuia asupra impacrului acţiunilor sale pentru generalităţile de mâine .

Este o educaţie prin şi despre valori , care poate dobândi forme concrete de realizare , la diferite niveluri de şcolaritate , oferind conţinuturi informaţionale într-un mod transdisciplinar , în context formal sau nonformal.

Politica educaţională actuală acordă o atenţie deosebită educaţiei ecologice , de aceea este necesară conştientizarea de către elevi a faptului că omul , ca specie biologică , este dependent de natură şi nu poate trăi în afara ei .

Educatia ecologica in invatamantul preuniversitar

Obiectivele generale din cadrul programei in invatamantul prescolar :

Educatia constienta fata de mediul inconjurator si cunoasterea concreta a locului pe care omul il ocupa in lumea vie .

Educatia copilului in spiritul responsabilitatii fata de natura si viata , pentru pastrarea echilibrului natural .

Obiectivele particulare in invatamantul prescolar :

Sa inteleaga ce inseamna sanatatea .

Sa constientizeze ca o sursa importanta de viata si energie pentru tot ce este viu reprezinta aerul care trebuie pastrat nepoluat .

Sa stie ca planeta pe care locuiesc impreuna cu miliarde de oameni este un system viu .

Sa stie ca deseurile sunt nocive pentru viata omului , animalelor si plantelor .

Sa-si formeze si sa-si consolideze deprinderile de a se apara de zgomot , care le poate afecta sanatatea .

Sa stie ca apa este un factor esential al vietii .

In invatamantul scolar primar , pentru clasele I-VI prin ariile curiculare om si societate , consiliere si orientare .

In clasele III-IV prin aria curciulara stiintele naturii .

Sensibilizarea si constientizarea elevilor cu privire la frumusetile naturii .

In invatamantul gimnazial si liceal , educatia ecologica se realizeaza interdisciplinar si de sine statator in cadrul disciplinelor biologie , geografie , educatie civica .

Conceptul de mediu

Mediul in sens larg

- poate fi asimilat cu acele forme de materie si energie care sunt situate in imediata vecinatatea a sistemelor biologice vii .

Legea nr. 265/2006 , Legea Protectiei Mediului defineste mediul ca ,,ansamblu de conditii si elemente naturale ale Terrei”.

Solul si subsolul , ape de suprafata si subterane ;

Toate straturile atmosferice ;

Toate materialele organice si anorganice ca si fiintele vii ;

Sistemele naturale in interactiune cuprizand elementele de la ,,a” la ,,c”, inclusiv valorile istorice , culturale si estetice rezultate .

Ecologia

- este stiinta care studiaza factorii de mediu ce influenteaza organismele vii avand ca scop identificarea activitatilor umane cu impact asupra mediului si evaluarea consecintelor acestora .

Biosfera

- reprezinta invelisul planetei ce contine ansamblul de organisme vii si in care viata este posibila in permanenta (litosfera , stratosfera , atmosfera ).

Ecosistemul

- este o unitate naturala care include toate relatiile dintre organismele vii(biocenoza) si mediul(biotopul) in care traiesc .

Relatiile dintre organismele vii si factorii de mediu sunt realizate prin schimbul reciproc de materie si energie ; ecosistemul nu are limite fixe , structura sa numerica faunistica , floristica ,si trofica fiind permanent mobila .

Ecosistemul reprezinta o unitate structurala si functionala de baza in ecologie si constituie , practic un nivel superior de organizare a materiei vii .

Biocenoza - reprezinta totalitatea organismelor animale si vegetale care traiesc pe o anumita suprafata intr-un anumit mediu cu conditii specifice de organizare , viata si inmultire constituind o entitate distincta a mediului , perfect adaptata conditiilor din acea zona geografica .

Biotopul

(mediul fara viata) - reprezinta locul ocupat de biocenoza cuprinzand mediul abiotic(solul , apa ,aerul , factorii climatici etc.) si toate elementele necesare aparitiei si dezvoltarii organismelor .

Tipuri reprezentative de ecosisteme :

Ecosistemul acvatic

– este acel ecosistem ale carei biocenoze sunt legate de mediul acvatic .(exemplu Balea lac) 5 exemple de ecosisteme acvatice de pe fiecare continent Americile luate separat .

Ecosistemul aluvionar –

este acela care se dezvolta pe soluri aluvionare bogate in substante organice si minerale . 5 exemple din Romania (lunci).

Ecosistemul antropizat sau antropogen –

este acel ecosistem in care interventia omului este partiala sau totala , este acel ecosistem transformat de om partial sau total . 3 exemple de pe fiecare continent si 3 exemple din Romania (Litoralul romanesc cu plajele , Lacul Tei , lacurile de baraj , salinele , pesterile ,cultura agricola ).

Ecosistemul artificial –

este acel ecosistem creat si intretinut de om (acvariu ,salinele din Bucuresti). 5 exemple la alegere .

Ecosistemul autotrof –

este acel ecosistem in care predomina activitatea plantelor verzi (zone cu vegetatie abundenta , zona Amazonului , Delta Dunarii). 3 exemple.

Ecosistemul heterotrof –

este acel ecosistem in care predomina activitatea organismelor consumatoare.(exemplu savanele (animalele carnivore) .3 exemple

Ecosistemul inchis sau autorhic – este un ecosistem special , aici circuitul material se desfasoara in principal fara influente din exterior . (pesteri) 5 exemple din Romania si 5 exemple de pe glob .

Ecosistemul complex – este ansamblul de ecosisteme aflate in interactiune intr-un spatiu dat care au o evolutie comuna .(rezervatiile) 3 rezervatii ale Romaniei (Delta , Retezat , Muntii Rotnei ) 5 parcuri nationale sau natural , 3 exemple de pe glob .

Ecosistemul fragil –este acel ecosistem cu acea comunitate de plante care sunt vulnerabile ca urmare a capacitatii reduse de regenerare si a daunelor cauzate sau provocate de activitatea umana .(exemplu Delta) 5 exemple de unde vrem.

Ecosistemul forestier – este ecosistemul format dintr-o biocenoza forestiera si biotopul pe care aceasta il ocupa . 5 exemple de paduri

Ecosistemul industrial ,prin procesul de ecologizare a industriei se realizeaza o combinare a ansamblului ecologic , eficient de utilizare a resurselor , a proceselor tehnologice de productie , de comercializare si reciclare a deseurilor toate materializandu-se in crestera profiturilor .(explorare a resurselor , platform petroliere). 5 exemple de pe fiecare continent si 3 din Romania .

Ecosistemul lotic – este un ecosistem acvatic curgator reprezentat de un rau , un fluviu .(ape curgatoare de suprafata ). 5 exemple de pe fiecare continent si 3 exemple din Romania .

Ecosistemul matur - este cel in care productia plantelor verzi este aproximativ egala cu cea a organismelor consumatoare . 3 exemple .

Ecosistemul tanar – este ecosistemul in care productia plantelor verzi depaseste consumul organismelor heterotrofe . (exemplu Delta ) . 3 exemple .

Ecosistemul natural este acel ecositem care a aparut spontan prin lupta pentru existenta a speciilor vegetale si animale in care omul nu a avut nici un rol in modificarea densitatii , a abundentei si diversitatii organismelor .5 exemple de pe glob.

Ecosistemul terestru - este acel ecosistem in care comunitatile de organisme ocupa biotopuri (mediul de viata) formate la suprafata uscatului (exemplu deserturile , lanturile muntoase , campii , dealuri ). 5 exemple de pe fiecare continent si 3 exemple din Romania .

Ecosistemul uman, se referala ansamblul planetar in interactiune al populatiei umane impreuna cu factorii de mediu (exemplu planeta in sine , mari metropole ) . 5 exemple de pe cele 5 continente .

Protectia mediului

- reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse de om pentru pastrarea echilibrului ecologic local si global, mentinerea si ameliorarea calitatii factorilor naturali etc.

Activitati de protectia mediului :

1. Activitati legislative

2. Activitati admnistrativ- institutionale

3. Activitati educativ-informative

4. Activitati economico-tehnologice

5. activitati sociale

6. Activitati de cooperare internationala

1. Activitati legislative

- implica legi cadru, legi specifice, hotarari de guvern, ordonante

2. Activitati administrativ-institutionale

- infiintarea autoritatii centrale de mediu cu structuri administrative in teritoriu

- infiintarea unei inspectii de mediu la nivel central si local

- organizarea de directii sau servicii de mediu la fiecare minister economic

- organizarea de institute de specialitate

- infiintarea si organizarea zonelor si ariilor protejate

3. Activitati educativ-informative

- crearea de scoli, facultati

- de introducere in programa scolara si universitara a unor discipline de ecologie si protectia mediului

- organizarea de muzee, expozitii, comunicari cu tematica de protectia mediului

- organizarea de sesiuni stiintifice, simpozioane, conferinte cu tematica de protectia mediului

4. Activitati economico-tehnologice

- promovarea unor mecanisme financiare pentru asigurarea de fonduri pentru protectia mediului

- elaborarea si introducerea unor tehnologii curate

- dezvoltarea unei activitati de tip industrial aceea de protectia mediului

- promovarea unor programe intersectoriale : energia si mediul, transportul si mediul

5. Activitati sociale

- anchete sociale de specialitate

- antrenarea populatiei in luarea deciziilor ce afecteaza mediul inconjurator

- antrenarea populatiei in manifestari care sa promoveze protectia mediului

6. Activitati de cooperare internationala

- semnarea si ratificarea de tratate

- conventii

- intelegeri

- protocoale

- organizarea si participarea la activitati comune de cercetare

- paerticiparea la congrese

- simpozioane

Strategiile didactice aplicate in activitatile cu specific geografic

- prin strategie didactica se intelege un ansamblu de procedee prin care se subliniaza conlucrarea dintre profesor si elevi in vederea predarii si invatarii unui volum de informatii a formarii unor princeperi si deprinderi a dezvoltarii personalitatii umane.

- strategiile didactice ocupa un loc central in cadrul tehnologiei didactice, iar alegerea si folosirea lor depinde in mod hotarator de pregatirea si personalitatea profesorului si de experienta lui.

1. Resurse didactice materiale. Mijloace de invatamant (definire, clasificare, functii)

2. Metode de invatamant. Definire, clasificare, functii

3. Metode expozitiv euristice

4. Metode conversative sau dialogate

5. Metode bazate pe utilizarea textului scris

6. Metode de explorare si descoperire

7. Metode bazate pe actiune

1. Metode didactice materiale. Mijloacele de invatamant(definire, clasificare, functii)

- mijloacele de invatamant constituie resurse didactice in desfasurarea procesului de invatamant

- mijloacele de invatamant sunt definite prin ansamblul aparatelor, instalatiilor, materialelor, procedeelor si cerintelor pedagogice de utilizare a lor, pe care profesorul si elevii le utilizeaza pentru a facilita priceperea, fixarea si consolidarea cunostintelor si abilitatilor practice.

Principalele functii ale mijloacelor de invatamant utilizate in lectiile de geografie.

- functia informatica sau de comunicare, deoarece faciliteaza transmiterea informatiilor pe calea mai rapida si eficienta datorita asocierii cunoasterii senzoriale cu cea rationala si cu practica

- functia subtitutiva - mijloacele de invatamant asigurand substituirea realitatii

- functia de motivare a invatarii - prin care nijloacele contribuie la stimularea curiozitatii, a interesului de cunoastere facilitate de mijlocul respectiv ca exemplu : lucrul cu calculatorul;

- functia formativa - prin care mijloacele contribuie la dezvoltarea capacitatilor de operare a gandirii logice

- functia estetica - deoarece mijloacele de invatamant au calitatea de a reda si corecta realitatea estetica din natura, cum este, filmul didactic, mesajul tv

- functia ergonomica - prin care mijloacele de invatamant permit transmiterea unui volum maxim de informatii intr-un timp scurt si de maxima frecventa.

Categorii/tipuri de mijloace de invatamant

- in functie de potentialul pedagogic si de principalele caracteristici de constructie pot fi grupate astfel :

- instrumente si aparate - care cuprind : busola, microscopul, statia meteorologica cu toate aparatele sale (termometru, pluvimetru, girueta, barometru, higrometru...etc)

- modele - care cuprind : globul geografic, machete, mulaje, planse in relief din material de plastic pentru studiul geografiei fizice (relief, ape, soluri..etc)

- materiale grafice - care pot fi : atlase geografice, harti de diferite continuturi si marimi, planse, mape tematice ilustrative, tablouri si portrete, postere tematice cu continut grafic si ilustrativ, aplicate pe panouri cu caracter permanent in cabinetul de geografie;

- mijloace si echipamente tehnico-audio-vizuale necesare predarii-invatarii geografiei, deoarece "aduc" in sala de clasa, in fata elevilor, obiecte si fenomene de la mari distante si locuri inaccesibile situatiei date. Acestea sunt : filmul didactic, aparat de proiectie, retroproiectorul, aspectomatul, video proiectorul, proiectoare mobile, calculatoare

- mijloace naturale (naturalizari) - care cuprind fragmente ale realitatii colectionate, clasate si ordonate dupa criterii tematice cu denumirea si caracteristicile lor principale

- ierbarul - cuprinde o colectie de plante uscate prin presare pentru a pastra cat mai fidel elementele plantei

- coltul viu - din cabinet poate avea functie estetica dar si didactica

- colectia de minerale si roci

- colectia de fasole - cuprinde exponate gasite cu elevii in timpul activitatilor didactice extrascolare, drumetii, excursii in care s-au intalnit deschideri naturale (aflorimente) geologice si paleontologice

- colectia de esantioane din materiile prime utilizate in industrie : minereuri pentru industria metalurgica, feroasa si neferoasa, tipuri de saruri)sare guma, saruri de potasiu, de fosfor..) utilizate in industria chimica, esantioane de roci pentru industria materialelor de constructii.

Eficienta mijloacelor de invatamant - depinde nu numai de calitatea lor ci, in primul rand de modul cum sunt integrate in lectie. Ele trebuie selectate cu atentie si utilizate rational pentru atingerea obiectivelor lectiei.

- profesorul trebuie sa verifice din timp starea de functionare, mao=i ales a aparaturii, sa stabileasca cu exactitate iamginile, graficele, schemele, hartile etc, care sunt necesare lectiei, modalitatea de integrare si sistematizarea explicatiilor care vor insoti demonstrarea cu fiecare mijloc de invatamant.

Conditiile care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de invatamant utilizate in lectii de geografie

- trebuie sa aiba un continut stiintific corect (harti, imagini)

- sa fie clare si concise care sa reprezinte cu exactitate fenomenul geografic pe care-l prezinta elevilor(amanuntele inutile ilmpiedica selectarea si fixarea esentialului

- sa fie de actualitate

- sa aiba coloristica variata si expresiva mai ales prin redarea in culori vii pentru a fi observate si de elevii din spatele clasei.

Metodele de învământ

Definire,clasificare,functii

Între mijloacele de învățământ so metod de învatamant exista o relatie speciala deoarece nici un mijloc de învatamant nu beste eficient daca nu este insotit de o metoda si de specificul lectiei.

În viziunea principiului didactic al participarii constiente si active a elevilor la propria lor instruire, met de invatamant constituie instrumente de lucru cu ajutorul carora elevii dobandesc cunostinte, priceperi si

deprinderi, fie sub indrumarea directa a educatorului, fie in mod independent, dezvoltandu-si potentialul creator.

Functiile metodelor de învatamant

Functia instrumentala- se refera la utilizarea metodelor ca instrumente de instruire;

Functia cognitiva- prin care metodele devin obiecte de cunoaste si achizitii pt elevi;

Functia formativa- prin care metodele au implicatii directe în exersarea capacitatilor intelectuale,

afective etc

Clasificarea metodelor de învătământ

1.Metodele expozitiv-euristice:

-expunerea sistematica

-explicatie

-descrierea geografica

-povestirea

-prelegerea(dezbatere, in echipa, cu demonstratii,etc)

2.Metode conversative sau dialogate:

-conversatia

-dezbaterea

-comparatia

-problematizarea

3. Metode bazate pe utilizarea textului scris

-Utilizarea manualului de geografie în lectie

-utilizarea dictionarului geografic si al unor carti

-lucru cu harta ,globul geografic si atlasul

-folosirea tablei si a desenului explicativ

4.Metode de explorare si descoperire

-metode de explorare nemijlocita (obs sistematica si independenta a obiectelor si fenomenelor geografice, lucrari experimentale metoda descoperirii)

-metoda de explorare a realitatii geografice prin intermediul substitutelor acesteia( metoda demonstratiei si formele ei, demonstratia cu ajutorul ei,demostratia cu ajutorul proiectiilor luminoase, demonstrarea cu ajutorul altor mijloace de invatamant specifice geografiei)

5.Metode bazate pe actiune

-exercituil

-metoda algoritmizatii

-jocul didactic

modelarea

Metode expozitiv euristice sunt metode care ofera informatii;

-determina urmarirea continutului logic si sugereaza caile pentru a ajunge la adevar

-au un important rol deoarece asigura conducerea de catre profesor a lectiei si pot fi optimizate în diverse moduri prin transferarea monologului in dialog, prin apel permanent, fie prin inductie, fie prin deductie, prin introducerea în cuprinsul lectiei a exercițiilor prin munca independenta de a desena harta, de a citi harta, de a analiza texte geografice, lucrari de laborator etc.

-prin aceste procedee, elevii devin participanti activi la însușirea propriilor descoperiri.

Pentru a deveni instrumente eficiente în procesul învățării, metodele expozitiv-euristice trebuie să respecte următoarele cerințe:

-expunerea informatieisă nu depasesca 20 min si dupa fiecare obiectiv parcurs (realizat), este necesar sa se realizeze succesiv schema pe tablă, iar elevii pe caiete;

-succesiunea și claritatea ideilor, precizia acestora și corelatia logică trebuie să se bazeze pe exemple observate

În natură sau oferite de mijloacele de învățare(substitute ale realități) dar care să respecte continutul și limbajul stiințific;

-expresivitatea limbajului, a tonului utilizat de profesor constituie o condiție foarte necesară în timpul aplicării diferitelor forme ale expunerii

1. Expunerea sistematică

-o metoda expozitivă de învătare pasivă prin care profesorul prezintă continutul informativ al lectiei ordonat logic, simplu ,clar, accesibil elevilor expresiv și intuitiv

-în acivitățile cu elevii, expunerea sistematică se utilizeză mai mult la clasele de liceu și se recomandă să nu se depăsească 20 min pt a respecta particularitatile de varstă și pt a fi urmărită cu interes

-oricare ar fi metoda expozitivă, ea trebuie îmbinată cu utilizarea mijloacelor de învățământ adecvate(ilustrații, harta sau mijloace audiovizuale)

2. Explicția

Medode prin care se urmareste lămurirea și clasificarea unor notiuni, principii, legi,prin sublinierea notelor esențiale, a legaturilor cauzale dintre obiecte și fenomene.

După rationamentul utilizat explicatia poate fi: deductivă,inductivă,analogică.

Explicatia deductivă operația logică urmează calea de la general la particular, de la necunoscut spre În cunoscut, de la abstract spre concret și ajunge la judecăți mai putin generale.

Explicatia inductivă porneste de la cazuri particulare la general sau la esential.

3. Povestirea

Este o altă formă a expunerii cu caracter de narațiune sau descriere geografică al cărui conținut este mai plastic dar intuitiv , evocator și emoțional prin care sunt prezentate fapte, evenimente,întâmplari fie prin trecutul important, fie petrecute recent în vița reală.

Povestirea trebuie nuanțată în așa fel,încat elevii să-și imagineze aspectele prezentate.

În timpul povestirii se pot folosi și lecturile geografice integrate în diferite momente.

Pt ca metoda povestirii să fie atractivă pt elevi se pot implica acestia în mod direct, solicitandu i să povestesca o întamplare cu continut geografic legat de tema pusă în discuție petrecută cu ocazia unei călătorii, drumeții, excursie cu familia sau cu grupul de prieteni etc.

4. Descrierea

Este o forma a expunerii expresivesub forma orală sau scrisă pe baza careia sunt prezentate caracteristicile exterioare ale obiectivelor,fenomenelor și proceselor geografice.

Descrierea constituie una din primele metode de cercetare utilizate în geografie ca stiință prin care se consemnau rezultatele observatiei vizuale asupra celor cercetate în natură.

Descrierea geografică poate fi inclusă ca o met. did. atractivă atunci când solicitam elevii să facă o descriere asupra unui fenomen observat intr-o activitate extrașcolară.

Descrierea se aplică și în sala de clasă utilizând mapadidactică ilustrativă ordonată tematic ca de exemplu: descrieti peisajul pădurii ecuatoriale, descrieti planta de cactus caracteristică deșerturilor corelând cu condițiile climatice de aici.

5. Prelegerea

Este o expunere mai complexa prin care se sustine un volum mai mare de informații, cu caracter mai abstract și nivel științific mai ridicat în care argumentează teorii, conceptii într-o înlănțuire logică bazată pe idei principale cu argumentări și exemple.

Este utilizată mai mult la nivelul elevilor claselor liceale în care elevii dispun de un bagaj ridicat de informații, de înțelegere.

Prin metodele prelegerii profesorul parcurge în cadrul lecției doua etape:

Explicatia deductivă operația logică urmează calea de la general la particular, de la necunoscut spre În cunoscut, de la abstract spre concret și ajunge la judecăți mai putin generale.

Explicatia inductivă porneste de la cazuri particulare la general sau la esential.

În prima parte își pergătește proiectul de lectoe, în mod selectiv,documentat, precizans clar obiectivele operationale ( in fct de programa), îsi alege strategia, metode ,procedee, mijloace si planul de idei al continutului informativ.

În a doua parte prezinta continutul prelegerii, care poate fi scris pe tablă,pe folie, tip poster inainte sau in timpul prezentarii.

1.Conversatia

Metoda de instruire activa care ofera informatii prin dialog bazat pe intrebari si raspunsuri, prin discutii sau dezbateri desfasurate intre profesor si elevi sau elevi-elevi.

Face parte din metodele fundamentale ale învătamântului fiind utilizată încă din antichitate(met. Socratică)

Este intens folosită în predarea geografiei având o mare valoare formativă, deoarece prin sistemul de interactiuni angajat între profesor si elevi se dezvoltă capacitățile intelectuale, memoria și imaginația.

Conversatia cunoaste mai multe forme

- Utilizată în orientarea gandirii elevilor prin intrebari bine formulate, prin comunicari verbale în scopul dobandirii de noi cunostințe & ,,conversatia euristica,, sau ,, conversatia socratica,,;

Conversatia sau dialogul euristic au rolul de a redescoperi cunostintele si deriva din cuvantul cuvantul grecesc euriskein=a descoperi;

- Folosita la verificarea cunostintelor, fixarea acestora , prin reproducerea cunostintelorbînvățate in lectiile anterioare;

- Conversatia catehică denumită si conversația examinatoare( întrbare și răspuns), prin aceasta forma profesorul constata volumul și calitatea cunoștințelor elevilor pe baza cărora se poate trece la dobândirea altora din noua lecție.

2. Comparația

În predarea geografiei are o deosebită însemnătate deoarece cu ajutorul ei se stabilesc asemănări și deosebiri care exista între obiectele și fenomenele geografice evidentiidu-se trăsăturile specifice ale acestora;

Contribuie la formarea reprezentarilor și noțiunile geografice costituind o operație de gandire;

Însoțeste celelalte metode fiind considerata de cele mai multe ori un procedeu anexa al acestora prin care se rezolvă o serie d probleme instructiv- educative care se analizeaza.

3. Problematizarea

Metodă did. de activizare prin care se solicită elevilor un efort intelectual sustinut și complet pt a descoperisinguri noi adevăruri , a gasi solutiile unor probleme , inclusiv de a le verifica si explica.

Problematizarea consta in aplicarea unor procedee prin care se urmareste crearea situatiilor problema care antreneaza și dirijează gandirea elevilor în activitatea de rezolvare a acestora.

În orice situatie problematică se disting în general, doua elente principale:

-primul, o scurtă informatie de date constituind partea anticipativă a problemei prin care se pun in tema elevii.

-al doilea, întrebarea care provoaca dificultatea de rezolvare pentru găsirea diferitelor soluții.

-Prin aceasta metodă elevii se obisnuiesc să adreseze o serie de întrebări în cadrul diferitelor tipuri de activități did. sa participe efectiv la procesul învățarii.

Este contribuția geografiei la ceea ce se cheama învățământ formativ.

4. Dezbaterea

- este o metoda conversativa bazata organizat pe schimbul de idei si opinii, un tip de abordare pro-contra, care le dezvolta elevilor abilitatea de a analiza din multiple perspective, o serie de probleme controversate, ii stimuleaza sa emita prejudecati asupra unui fenomen sau fapt, pe baza unor criterii obiective si totodata ii ajuta sa apere o pozitie, folosind argumente sustinute de dovezi.

1. Utilizarea manualului de geografie in lectie

2. Lecturile geografice

3. Folosirea tablei si a desenului explicativ

4. Metoda lucrului cu harta

1. Utilizarea manualului de geografie in lectie

- lucrul cu manualul sau dictionarul (poate fi dictionar geografic sau dictionar de explorari si calatorii) sau alte carti cu un continut geografic sau inrudite cu geografia(descrieri, legende, curiozitati geografice, jurnale de calatorii)

- constituie un sistem de actiuni prin care se urmareste formarea priceperilor si deprinderilor necesare in vederea utilizarii corecte si eficiente a manualeleor si a altor carti ca surse de informare

- rolul acestei metode, consta practic in actiunea cadrului didactic de a-i introduce pe elevi in tehnica folosirii textului scris, a ilustratiilor, a graficilor si a hartilor, cu semnele corespunzatoare, al caror continut completeaza textul scris

- este metoda care se foloseste pe toate treptele invatamantului, in forme diferite, in functie de particularitatile de varsta si de sursele de informare pe care le utilizeaza fiecare.

Metodica utilizarii manualului impune profesorului sa-l prezinte din prima ora de curs, de la inceputul anului scolar, sa dea informatii cu privire la titlul acestuia, la continutul capitolelor, sa nuanteze importanta lor pentru a le starni interesul, curiozitatea si placerea de a lucra cu el.

- cu ajutorul manualului si a altor materiale intuitive, se face dirijarea invatarii pe fiecare secventa a lectiei din manual, potrivit obiectivelor operationale propuse;

- utilizarea si lucrul cu manualul este de doua feluri :

1. activitatea dirijata

2. activitatea independenta

1. activitatea dirijata, in primul caz, profesorul impreuna cu elevii fac citirea lectiei pe secvente in stransa relatie cu ilustratiile, harta din manual, se explica si se redau ideile principale in schita repetata.

2. activitatea independenta - elevii continua lucrul dupa modelul facut in clasa pentru completarea planului de studiu

- in semidirijarea activitatii independente profesorul trebuie sa faca urmatoarele precizari :

a) analiza textului pe secvente

b) integrarea ilustratiilor din manual si a schitelor de harta la care trebuie urmarita legenda pentru a fi citita si interpretata

c) imbinarea schemei unei lectii facuta in clasa cu manualul acasa, pentru fundamentarea continutului

d) colectionarea de catre elevi a unor ilustratii care sa reprezinte continutul manualului

- utilizarea dictionarului geografic este un instrument de lucru, atat pentru profesori cat si pentru elevi, deoarece ofera informatii clare si concrete a unor fenomene neprecizate in manual;

- utilizarea altor surse bibliografice in acelasi scop al pregatirii suplimentare pentru elevii pasionati de disciplina geografie, li se pot recomanda si alte carti de specialitate sau reviste de gen.

2. Lecturile geografice

- reprezinta un fragment selectivcu mesaj geografic surprins de autori in diferite tipuri de lucrari cu caracter literar sau de reportaj geografic sau note de calatorie sau jurnale , legende , povestiri cu un continut istorico-geografic , note biografice ale unor exploratori , ghiduri turistice , etc.

In lectiile de geografie lectura este fecvent folosita , deoarece prin stilul de redare expresiv , simbolic , metaforic , exprima continuturi stiintifice mai abstracte insa redate in imagini vii trezind astfel interesul si curiozitatea elevilor .

Lectura ii conduce pe elevi treptat in explicatia fenomenelor si conditiilor de intelegere a acestora .

Pentru ca lectura geografica sa-si atinga scopul trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte :

- Sa se tina cont de obiectivele propuse in lectie ;

- Sa se tina cont de particularitatile de varsta ale elevilor si de nivelul lor de intelegere ;

- Lectura geografica sa aiba un mesaj stiintific ;

- Sa se raporteze la regiuni precise si la obiecte concrete .

Lecturile trezesc curiozitatea de a cunoaste si de a cerceta , dorinta de a participa la discutii si creste imaginatia .

Lectura poate fi utilizata in oricare moment al lectiei .

3. Folosirea tablei si a desenului explicativ

Tabla constituie unul dintre mijloacele indispensabile procesului de invatamant la toate nivelele .

Continutul de idei , definitii , schite sau desene care explica si completeaza lectia redactata pe tabla reprezinta practic un model de organizare a caietului de notite in special pentru elevii de gimnaziu .

Deprinderea de scriere sistematizata se formeaza la elevii de gimnaziu in acelasi timp cu activitatea profesorului , care utilizeaza tabla oferindu-le modalitati diferite de intocmire a cunostintelor schematice de lectii cu utilizaerea cretei colorate , a simbolurilor si desenelor .

Prin schema continutului de idei pe tabla , elevii percep lectia in intregime , pot face unele legaturi mai rapide intre secventele lectiei , intre obiectivele operationale , toate acestea ducand la fixarea cunostintelor .

Cerintele impuse pentru utilizarea tablei sunt :

- Scrierea expresiva , clara , nuantata a titlului lectiei .

- Succesiunea logica a ideilor din lectie , care alcatuiesc planul de idei .

- Spatiul tablei sa fie proportionat in asa fel incat paralel cu continutul scris(stanga) sa fie si desenul explicativ (dreapta).

- Scrierea sa fie clara , ingrijita , cursiva , corecta si fara prescurtari care ar crea confuzii .

- Este recomandat pe cat posibil sa nu se stearga tabla cu desenul explicativ pana la sfarsitul lectiei .

- Notiunile mai abstracte si denumirile proprii .

Desenul explicativ are un rol deosebit deoarece parcurs etapa cu etapa , clarifica si fixeaza notiunile invatate . Exemplu desenul structurii interne a pamantului , in care invelisurile componente sa fie redate

cu creta colorata sau desenul unui bazin hidrografic sau desenul explicativ al unor tipuri de structuri geografice- aparat vulcanic .

Desenul trebuie in asa fel amplasat pe tabla pentru a fi vizibil pentru intreaga clasa .

Desenul sa se sincronizeze cu explicatia orala, cu precizarea elementelor desenate pe plansa si pe harta .

4. Metoda lucrului cu harta

Harta reprezinta unul dintre cele mai importante mijloace de invatamant legat de specificul geografiei inclusiv de predarea ei ca obiect de invatamant in scoala .

Harta geografica este o reprezentare grafica conventionala micsorata la sacra si generalizata a suprafetei terestre pe un plan pe care este redata repartitia spatiala a diferitelor elemente naturale si socio-economice de pe un anumit teritoriu sau de pe intreaga planeta .

Harta reala micsoreaza suprafata terestra conform unei scari de proportie care arata de cate ori a fost micsorata unitatea de lungime (km.)existenta in natura pe hata . Exemplu la sacra 1 la 100 de mii , la un km. din natura corespunde un cm. patrat .

Harta reda elementele din natura in mod conventional si intuitiv cu ajutorul semnelor conventionale care pot fi de mai multe tipuri :

- Culorile , simbolurile geometrice , hasuri , litere , simboluri chimice , cifre sau alte simboluri prin desene schematizate care sunt explicate in legenda hartii .

Metoda nr. 4 - Metoda lucrului cu harta

- harta constituie un model al organizarii spatiale a obiectelor si fenomenelor din natura, un instrument de invataredeductiva si inductiva, un izvor de cunostinta explicand interdependenta intre elementele continute.

Simion Mehedinti scria :"...cea dintai pagina de geografie a fost un plan sau o harta...care a fost si va ramane totdeauna temelia adevarata a tuturor descrierilor geografice."

George Valsan spunea :" Harta este o inlesnire pentru minte, pricepandu-se usor si aratandu-se dintr-o data in toata complexitatea fenomenelor care intereseaza. O harta inseamna o mare economie pentru invatatura ."

Tipuri de harti si atlase

Se pot grupa dupa mai multe criterii :

a) dupa scara de proportie

- harti la scara mare, 1:25.000 - 1:200.000, numite si harti topografice;

- harti la scara mijlocie, 1:200.000 - 1:1000.000, numite si harti geografice;

- harti la scara mica, peste 1:1000.000

b) dupa continutul pe care il redau

- harti ale reliefului, numite si harti geomorfologice

- hartu climatice si meteorologice

- harti ale vegetatiei

- harti ale faunei

c) tot dupa continutul lor dar cu o reprezentare mai generala a elementelor geografice pot fi :

- harti geografice fizice

- harti geografice economice

- harti politico administrative

d) dupa destinatia speciala pot fi :

- harti de navigatie maritima

- harti de navigatie aeriana

- harti turistice

- harti militare

- harti rutiere si feroviare

- harti scolare

d) dupa intinderea teritoriului pe care il reprezinta sunt :

- harti ale continentelor

- harti ale oceanelor

- harti ale tarilor

- harti ale judetelor

ATLASUL

Constituie o colectie de harti care se ordoneaza dupa un anume plan tematic in functie de continutul lor

Atlasele gepgrafice se clasifica si ele dupa aceleasi criterii :

- dupa marimea teritoriului - atlase mondiale si nationale

- dupa continut - atlase fizico-geografice si economico-geografice

- dupa destinatie - atlase scoalre, atlase stiintifice, atlase rutiere

- dupa continutul de specialitate avem atlasul climatologic, atlasul botanic, atlasul zoologic, atlasul istoric

Utilizarea hartii in activitatea didactica

- profesorul trebuie sa-l invete pe elev sa identifice tipul hartii, sa descifreze legenda, sa citeasca si sa interpreteze harta, sa localizeze pe harta elementele din continutul lectiei

A citi harta - inseamna a cunoaste mai intai semnele conventionale iar cu ajutorul lor sa se identifice ce elemente si fenomele gepgrafice reprezinta ele pe harta, cerute de o anumita lectie sau o acrtivitate didactica desfasurata in clasa, ori in teren, in orizontul local sau in excursii scolare

- in continuare tot harta ofera posibilitatea de a le descrie dupa caracteristicile lor : altitudine, densitate, grad de fragmentare, orientarea in teren, lungime

A interpreta harta - inseamna a intelege relatiile dintre obiectele si fenomenele reprezentate pe harta prin semnele conventionale si a le aplica potrivit cerintelor obiectivelor operationale din lectia data.

Citirea si interpretarea hartii - sunt totusi laturi ale aceluiasi proces si numai luate impreuna, conduc la o cunoastere a continutului hartii

- formarea deprinderii de a citi harta se formeaza in timp, fapt pentru care se impune ca harta sa fie utilizata intens la fiecare activitate didactica geografica, incepand din clasa pana in teren si in excursiile scolare.

Utilizarea hartilor din manual si din atlasul scolar

- harta din manual, prin semnele sale conventionale accesibilizeaza informatia intr-un timp foarte scurt, o simplifica, o sistematizeaza

- de aceea, profesorul va da atentie mai intai lucrului cu harta din manual, in care va avea grija deosebita ca toti elevii sa descifreze semnele conventionale pentru a face posibila citirea si interpretarea, apoi a repera elementele cerute pe atlasul geografic si in final pe harta murala.

Harta muta

Procedeul de lucru cu harta muta

Definitie : Harta este definita astfel, intrucat elementele geografice reprezentate pe ea nu poseda nici o denumire, urmand ca elevii sa le identifice si sa le denumeasca corect.

- la lectia "Carpatii Meridionali" se deseneaza harta reprezentand cele 4 grupe de munti delimitate de rauri si depresiunile principale fara nici o denumire.

- se stabilesc elevilor urmatoarele cerinte :

- precizati denumirea raurilor care-i delimiteaza

- identificati principalele grupe de munti

- enumerati culmile si depresiunile componente fiecarui grup

Metode de explorare si descoperire

Dupa specificul lor se pot grupa in :

Metode de explorare directa (observarea sistematica si independenta a obiectelor si fenomenelor geografice, lucrarile experimentale - descoperirea)

Metode de explorare a realitatii geografice prin intermediul substitutelor acesteia ( metoda demonstrativa, calculatorul si instruirea asistata de calculator)

Observarea sistematica si independenta a obiectelor si fenomenelor geografice

- metoda didactica de cercetare, de explorare geografica, nemijlocita imediata a relaitatii, un proces complex de privire a obiectelor si proceselor de asociere si de integrare si interpretare a celor vazute, dar si pe baza unor imagini similare si a unor teorii

- prin observare se aduna material faptic in cadrul metodei experimentale, a modelarii a descrierii etc.

- pe baza perceptiei directe, cu ajutorul observatii, elevii participa activ la procesul cunoasterii

- elevii privesc lumea inconjuratoare, vad obiectele si fenomenele, dar nu stiu sa observe, sa sesizeze ceea ce au in comun si ceea ce le deosebeste

- de aceea, profesorul este acela care formeaza la elevi priceperea si deprinderea de a observa

-privind modul de observare, acesta poate fi direct, atunci cand se percep elementele direct in natura sau indirect, cu ajutorul substitutelor acestora, ilustratii, scheme grafice, desene, harti, filmul dupa caseta video etc.

Observarea prin comparare

Exemple :

- observati comparativ densitatea retelei hidrografice din zona montana si din zona de campie in tara noastra ? Ce raspuns puteti da ?

- observati comparativ roca de lignit si un esantion de huila ! Ce caracteristici desprindeti ?

- in cadrul lectiei Industria energiei electrice, observati harta din manual, legenda ei si identificati principalele termocentrale si hidrocentrale dupa semnul conventional caracateristice.

Lucrarile experimentale

- metoda de explorare directa a realitatii, prin care elevii sunt pusi in situatia de a provoca si experimenta fenomenele pentru a cunoaste in mod corect, diferite manifestari ale lor.

- sub supravegherea profesorului elevii efectueaza experiente pentru a observa concret adevarul

- activitatea se desfasoara cu ajutorul aparatelor, instrumentelor si altor materiale dinainte stabilite si pregatite de profesor, in cabinetul de geografie, in sala de clasa si pe terenul geografic.

Lucrarile experimentale se pot grupa in trei categorii :

a) lucrari frontale - exercitate de toti elevii avand aceeasi sarcina

b) lucrari pe grupe - fiecare grup are sarcinile lui

c) lucrari individuale - in care activeaza fiecare elev

Dupa specificul si finalitatea pedagogica se pot desfasura in mai multe variante

a) lucrari experimentale de tip demonstrativ in care profesorul desfasoara in fata clasei fenomenul propus

b) lucrari experimentale aplicative, care se efectueaza de catre elevi in vederea urmaririi in practica a cunostintelor teoretice

Metoda experimentala

- stimuleaza spiritul de observatie al elevilor, le suscita interesul pentru descoperirea adevarului, imbina elementele practice(manuirea unui instrument cu cele teoretice (observaream, analiza, sinteza)

- lucrarea experimentala necesita o pregatire prealabila din partea profesorului pentru asigurarea conditiilor materiale si masurilor organizatorice

- metoda experimentala depinde mult in reusita si de capacitatea creatoare a profesorului, de pasiunea lui si se aplica in functie de continutul temelor si particularitatilor de varta ale elevilor.

METODA DESCOPERIRII

- se afla in stransa corelatie cu metoda problematizarii, care pune accent pe declansarea si crearea unor situatii problema de invatare, iar descoperirea impune o atitudine activa de cautare si de gasire a diverselor alternative pentru gasirea solutiei; are loc o reactualizare a cunostintelor insusite anterior, de prelucrare, de asociere, de observare etc,. in vederea gasirii raspunsurilor.

- invatarea prin descoperire se poate realiza prin mai multe forme in raport cu cerintele didactice formulate : inductiva, deductiva si mixta(inductiv-deductiva)

Descoperirea de tip inductiva - implica analize de detaliu a unor date particulare, care conduc la generalizari in descoperirea unor concepte care definesc fenomenele de ansamblu

Descoperirea deductiva - se realizeaza in procesul de invatare, cand elevul pleaca de la cazuri generale (definitii, reguli, principii, legi, etc.) insusite anterior, pentru a ajunge treptat la adevaruri noi, la judecati particulare.

4. METODA DEMONSTRATIEI SI FORME ALE ACESTEIA

- metoda ce consta in utilizarea unor obiecte, procese sau reproduceri mai mult sau mai putin schematice ale acestora, precum si executarea sau producerea in fata elevilor a unor actiuni, fenomene, experiente, etc,. in vederea acumularii de informatii despre ele si a familiarizarii cu executarea corecta a actiunilor respective

- la baza demonstrativa se afla intotdeauna o sursa sau un model intuitiv, fie in stare naturala din mediul inconjurator, fie material ilustrativ simboloc, grafic, mijloace tehnice audio-vizuale etc.

Formele demonstratiei

Demostartie cu ajutorul obiectelor, fenomenelor si porceselor in starea lor naturala

- cea mai eficienta in invatare pentru elevi, o are perceptia directa a obiectelor si fenomenelor din mediul natural unde profesorul argumenteaza un adevar sau altul dirijand observarea elevilor

- posibilitatile de demonstratie cu ajutorul obiectelor si fenomenelor naturale sunt multiple, incepand chiar din orizontul local.

Demonstratia continutului lectiilor cu ajutorul materialului intuitiv

- se bazeaza pe utilizarea diferitelor materiale ilustrative si mijloace demonstrative care sunt in masura sa redea cu mai multa sau mai putina fidelitate, ansamblul de obiecte si fenomene despre care elevii urmeaza sa ia cunostinta

- in aceste conditii a aparut necesitatatea practica de folosire a mijloacelor de invatamant demonstrative si intuitive care sa asigure baza perceptiva si sugestiva pentru realizarea unei lectii atractive mai sugestive in intelegerea continutului stiintific.

FORME ALE DEMONSTRATIEI CONTINUTULUI LECTIILOR CU AJUTORUL MATERIALELOR INTUITIVE

A. Demonstrarea prin desene schematice efectuate pe tabla

- desenul geografic reprezinta imaginea grafica sau cartografica a cunostintelor geografice si utilizat pentru intelegerea fenomenelor si proceselor din continutul lectiei putand fi utilizat in orice moment al lectiei

- el nu trebuie sa inlocuiasca desenul din manual sau alte maeriale didactice

B. Demonstratia cu ajutorul planselor

- plansele sunt materiale grafice executate pe cartoane de dimensiuni mari, o serie de schite grafice, desene care pot fi vizualizate de la distanta din orice punct al clasei

- plansele necesita o mare grija din partea desenatorului, sa fie clare, expresive, ingrijite, sugestive si sa redea esentialul continutului stiintific in mod corect

- ele trebuie sa fie in concordanta cu obiectele lectiei, sa fie actuale, sa fie in ajutorul elevului si profesorului.

C. Demonstratia cu ajutorul fotografiilor si ilustratiilor tematice

- colectia de ilustratii tematice sau de fotografii, se organizeaza dupa capitole, teme si lectii in colaje tematice si planse poster sau panouri poster cu un caracter permanent in cabinetul geografic

- colectionarea ilustratiilor si fotografiilor se poate ordona si in mape-tematice, ilustrative sau portofolii didactice

- ilustratiile au un rol deosebit in geografie, substituind elemente si fenomene de la distante mari, inaccesibile elevilor in momnetul desfasurarii lectiei.

D. Demonstrarea cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale : diapozitive, film didactic, retroproiector

- modalitatea de imbinare a imaginii cu fondul muzical sau comentariu inregistrat se numeste activitate diason sau diaporama

- se poate utiliza in orice moment al lectiei

- demonstratia cu ajutorul filmului didactic ofera posibilitatea observatiei fenomenelor si elementelor indepartate in miscarea lor naturala

Calculatorul si instruirea asistata de calculator(I.A.C)

- Utilizarea calculatorului standard sau in sistem multimedia in procesul de instruire la toate disciplinele de invatamant amplifica interactiunea elevilor cu calculatorul .

- In conditiile instruirii cu ajutorul calculatarului se ofera posibilitatea ca in aceeasi situatie de invatare sa regrupeze un set de elemente variate :sunete ,voci ,texte,imagini fotografice ,imagini video –animate .

- In aceste conditii , elevii pot studia fenomenele ,procesele,informatiile complexe in mod direct independent ,stopand ,revenind asupra unor secvente ,apeleaza la alte informatii vehiculate de celelalte mijloace associate a calculatorului .

- Instruirea asistata de calculator(I.A.C)este apreciata de unii autori ca fiind inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne , deoarece contribuie cert la eficienta instruirii , este un rezultat al introducerii treptate a informatizarii in invatamant.

- In toate situatiiile ,calculatorul este un instrument de organizare al procesului de invatamant dirijat de profesor dar si prin autoinstruire.

- Pentru utilizarea adecvata si eficienta ,calculatorul trebuie combinat cu alte mijloace ,metode,forme de organizare a activitatii.

- Utilizarea lui la intamplare,fara obiectiv precis al invatarii,neintegrat la momentul oportun in desfasurarea lectiei ,fara o contributie la realizarea rezultatelor.

Metode bazate pe actiune

Exercitiul

Metoda algoritmizarii

Jocul didactic geographic

Modelarea

Exercitiul

-Metoda didactica fundamentala ,care se bazeaza pe actiuni motrice sau intelectuale ce se repeata relativ identic,in scopul automatizarii si interiorizarii unor modalitati sau tehnici de lucru de natura motrica (manuala) sau mintala .

-A efectua un exercitiu ,inseamna o actiune in mod repetat si constient,a face un lucru de mai multe ori ,in vederea dobandirii unei indemanari ,a unei deprinderi.

- In functie de continutul lor se pot delimita doua categorii principale de exercitii : motrice si operationale .

*Exercitiile motrice sunt cele care conduc spre formarea de priceperi si deprinderi in care predominanta este componenta motrica , ca de exemplu:manuirea aparatelor ,instrumentelor,metodelor etc.

Exemple de exercitii motrice;exercitii de manuire a busolei ,pentru aflarea punctelor cardinalesi intercardinale in clasa,dar mai ales la iesirea in teren,in orizontul local pentru determinarea punctelor cardinal in care sunt amplasate diferite puncte aflate in campul vizual(scoala ,biserica,o padure ,o sosea etc.)

-Manuirea instrumentelor meteorologice in scopul aflarii valorilor masurate:termometru,pluviometru ,girueta etc.

*Exercitiile operationale sunt acele exercitii care contribuie la formarea operatiilor intelectuale .

-Spre exemplu ,pentru consolidarea conceptului de variatie a orei pe glob ca o consecinta fundamental a miscarii de rotatie a pamantului se pot face urmatoarele exercitii cu elevii,utilizand plansa cu fusele orare si apoi atlasul.

Calculati ce diferenta de ore este intre Bucuresti si urmatoarele orase :New York,Sydnei,Tokyo?

Daca in Bucuresti este ora 10,ce ora este in fiecare oras mentionat mai sus?

Cate grade de longirudine ar trebui sa aiba fusele orare,daca o zi ar dura 36 ore,12 ore,18 ore?

Dupa functiile indeplinite,exercitiile pot fi:

De instruire(introductive sau de acomodare)

De baza(de fixare si consolidare)

Aplicative

Recapitulative

De evaluare si verificare

De manuire(operatorii)

De observare si analiza

De exprimare concreta(desen,de orientare)

De exprimare abstracta(lectura,notite )

De creatie(descrieri si compuneri geografice)