GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

NumÃRUL 41, OCTOMBRIE 2009APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 2

- pag. 5 - 6

- pag. 2

ORTODOXIA Pe Valea

Hârtibaciului

- pag. 8

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 7

PUBLICITATE

- pag. 4

Folclor cules de Mih[il[ Ana

Picturã de Lucia Nica

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 7

S-a nãscut în anul 1910 la 25 octombrie , în

localitatea Bucerdea Grânoasã, la Hodaie în cãtunul

Pânca, judeþul Alba.

Nu ºtie ce-i stresul deºi a trãit din plin toate

necazurile generaþiei sale de þãran român.

A fãcut 6 ani de cãtãnie, din care 3 pe frontul

rusesc. A scãpat din încercuirea de la Stalingrad ºi

a venit pe jos pânã acasã. A dat cote la stat ºi apoi

pãmântul ºi vitele la colectiv, pe care le-a primit

înapoi când era prea bãtrân ca sã se mai bucure. A

crescut 5 copii ºi la 87 de ani a rãmas vãduv.

Atunci s-a mutat în Bârghiº în casa feciorului.

Aici, bãtrânul IOAN CISTEIAN, împreunã cu

cuscrul sãu mai tânãr Man Borfinã, care a împlinit

în 9 octombrie 88 de ani, a pãºit spre venerabila

vârstã de 100 de ani.

De ziua lui, copiii împreunã cu cei ºase nepoþi

ºi 2 strãnepoþi i-au urat sãnãtate dorind sã-i fie

alãturi ºi când va trece pragul celor 100 de ani.

Ne alãturãm urãrilor fãcute de cei dragi ºi

Semnarea la 8 sept., a actuluiprin care se aproba finanþarea cu6 milioane de euro pentrureabilitarea arterei principale aoraºului Agnita a însemnatfinalizarea unor activitãþi, la care,pe lângã Primãria din Agnita aucontribuit ºi douã firme deprofesioniºti, S.C G.P.A. BusinesManagement ºi S.C. PhoenixCom. SRL.

Începând cu Studiul deFezabilitate realizat de SCPhoenix în ian 2008, ºi pânã cânds-a semnat contractul au fostrealizate dosare cu peste 2500 de

LUNGUL DRUM AL ARTEREI PRINCIPALE

AU INCEPUT LUCR{RILE PE D.J. 106

A P{~IT SPRE 100 DE ANI

sperãm ca la acel eveniment sã realizãm o fotografie

cu toþi care îi vor fi alãturi.

I. B.

Celor care vor lucra la drum, le dorim spor la treabã, iarcelor care vor conduce autovehicolele le dorim puþinticãrãbdare, pentru cã vreo doi ani de acum încolo drumul va fimai dificil ,mai cu gropi, mai cu opriri....

Altã veste bunã este cã au început lucrãrile ºi la drumulAgnita –Arpaºu de Jos.

I. B.

Promisiunea preºedintelui Martin Bottesch, fãcutã înurmã cu patru ani, cã va reabilita drumul Sibiu – Agnita, adevenit realitate.

În 13 octombrie , începând de la intersecþia cu Daia,utilajele au pornit sã decoperteze asfaltul.

Cã odatã cu lucrãrile a început ºi vremea rea, nu poate finimeni acuzat.

file care au fost verificate de ºase comisii de specialiºti. (continuare în pagina 3)

ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR

Doctor Andreas Breckner

1844 – 1890

De la Poli\ie …

DUREREA AMINTIRILOR

~EDIN|A DE CONSILIU LOCAL

PRIETENII MOC{NI|EI

- pag. 2

T}RGUL DIN AGNITA

STAFIA B{TRANULUI JUC{TOR

CINSTIRE PICTURII MURALE

PORECLE DIN FLOREASCA

- pag. 4

PLANUL DE AMENAJAREA TERITORIULUI ZONALVALEA HARTIBACIULUI

- pag. 4

Pe scaun Ioan Cisteian

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2009

ACTIVITATEA PARLAMENTARILORZiua s-a scurtat, noaptea s-a lungit ºi

frigul a început s-ã muºte. Cu tot frigul deafarã, întâlnim încã concetãþeni conducândmopede. Dar nu toþi respectã regulile decirculaþie sau nu sunt atenþi în conducere.

Astfel, în data de 03.10.2009,Dispeceratul Judeþean Sibiu a informat poliþiaoraºului Agnita cã pe raza comunei Marpoda avut loc un accident de circulaþie. Echipadeplasatã la faþa locului a constatat cã numitulSN de 57 de ani din Sibiu, dorind sã demarezecu mopedul pe care se afla, din faþa unuiimobil din localitatea Marpod, s-adezechilibrat ºi a cãzut. Deoarece nu purtaechipament de protecþie rãnile suferite de SNau fost serioase.

Din fericire rãnile suferite de GN de 50de ani din Agnita, au fost superficiale. În datade 23.10.2009, conducând un moped pestrada Avram Iancu din Agnita, GN s-adezechilibrat, a pierdut controlul mopeduluiºi s-a rãsturnat în ºanþul din partea dreaptã adrumului. Rãnile au fost minore ºi nu aunecesitat internare.

În cele douã exemple de mai susconducãtorii auto ºi-au fãcut-o cu mâna lor.În urmãtoarea situaþie victimele au pe cinearãta cu degetul.

La ieºirea din Brãdeni la circa 2 km spreApold, în data de 14.10.2009 , numitul CHVdin Iacobeni, conducând un Opel Vectra,neadaptând viteza de deplasare pe carosabilumed, a pierdut controlul volanului într-ocurbã la stânga ºi dupã ce a lovit parapetuldin dreapta a ricoºat într-o autoutilitarãfrigorificã condusã de SVI din Voila, ce sedeplasa regulamentar din sens opus. Dinimpact a rezultat avarierea celor douãvehicule precum ºi rãnirea conducãtorilorauto ºi a pasagerilor din autoturismul OpelVectra. Dacã ºoferul autoutilitarei nu a suferitrãni grave, nu acelaºi lucru se poate spunedespre ocupanþii autoturismului. Din ceipatru ocupanþi ai acestuia, ºoferul ºi încã doipasageri au avut rãni ce au necesitatinternare. Este de remarcat faptul cã CHV,conducãtorul autoturismului Opel Vectra,avea carnet de conducere de doar douãsãptãmâni.

Cazurile prezentate mai sus se referã lao categorie restrânsã de cetãþeni,conducãtorii auto. Cele ce urmeazã însã, s-au întâmplat sau se pot întâmpla oricãruiadintre noi. Pentru cã oricare dintre noi, dacãam depãºit vârsta de 14 ani, avem în posesieun act de identitate. Dar câþi dintre noi ºtimpânã când este valabil acest act ? Câþi dintrenoi þinem minte, în zece ani, când expirãacesta ? De aceea vã rugãm sã vã verificaþiactele de identitate ºi sã vedeþi dacã nu cumvaau expirat. În contextul apropiatelor alegeriprezidenþiale Serviciul Public ComunitarLocal de Evidenþã a Persoanelor al oraºuluiAgnita vã invitã, dupã un orar special, sã vãreînnoiþi actul de identitate. Dacã vã aflaþi înaceastã situaþie, sunteþi aºteptaþi în perioada22.10.2009 – 06.12.2009 în fiecare zi, de lunipânã sâmbãtã, între orele 0800 – 2000, la sediulserviciului aflat în clãdirea Poliþiei din strada1 Decembrie nr. 39, din Agnita.

Pentru cã tot am menþionat alegerileprezidenþiale ce vor avea loc în data de22.10.2009 vã reamintim cã exercitareadreptului de vot se face o singurã datã în ziuaalegerilor. Dacã votaþi de douã sau mai multeori votul este ilegal iar

Votul ilegal înseamnã închisoare.Poliþia oraºului Agnita ºi posturile de

poliþie comunalã arondate au iniþiat deja oacþiune de informare în acest sens precum ºide anunþare a celor care au termenul devalabilitate al actului de identitate expirat.Pentru cã ºi în aceastã situaþie poliþiºtii depe valea Hîrtibaciului sunt ...

PROIECT

LEGEprivind instituirea unei indemnizaþii sociale

minime garantate pentru persoanele învârstã care nu primesc pensie

Art. 1. - (1) Începând cu data intrãrii în vigoare a prevederilorprezentei legi se instituie indemnizaþia socialã minimã garantatãpentru persoanele în vârstã care nu primesc pensie, denumitã încontinuare indemnizaþie socialã minimã garantatã.

(2) În anul 2010 nivelul indemnizaþiei sociale minime garantatelunar este de 350 lei.

(3) Nivelul indemnizaþiei sociale minime garantate se stabileºteanual, prin legea bugetului de stat, prin actualizare cu rata inflaþieiprognozatã de cãtre instituþia cu atribuþii în domeniu pentru anulbugetar urmãtor.

(4) Nivelul indemnizaþiei sociale minime garantate nu poate fimai mic decât nivelul pensiei sociale minime garantate stabilitepotrivit prevederilor Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr.6/2009,aprobatã prin Legea nr.196/2009.

Art. 2. - (1) Beneficiazã de asigurarea nivelului indemnizaþieisociale minime garantate persoanele singure având domiciliul înRomânia ºi care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii:

a) au împlinit vârsta de 65 de ani,b) nu beneficiazã de o pensie din sistemul public sau din sisteme

neintegrate acestuia, indiferent de data înscrierii la pensie,c) nivelul eventualelor drepturi, altele decât cele de pensii,

stabilite ºi plãtite de sistemul public de pensii sau de sistemele deasigurãri sociale neintegrate acestuia în baza unor legi speciale, sesitueazã sub nivelul indemnizaþiei sociale minime garantate.

(2) Beneficiazã de asigurarea nivelului indemnizaþiei socialeminime garantate soþul ºi soþia care locuiesc împreunã ºi care, fiecareîn parte, îndeplinesc cumulativ condiþiile prevãzute la alin. (1), lit.a), b) ºi c).

(3) Sumele destinate asigurãrii nivelului indemnizaþiei socialeminime garantate se suportã de la bugetul de stat, prin bugetulMinisterului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

(4) În cazul în care persoana singurã beneficiazã de drepturistabilite ºi plãtite în baza unor legi speciale de cãtre sistemul publicde pensii sau de sistemele de asigurãri sociale neintegrate acestuia,nivelul indemnizaþiei sociale minime garantate se asigurã prinsuportarea de la bugetul de stat, în condiþiile prevãzute la alin. (3), adiferenþei dintre nivelul prevãzut la art. 1 ºi nivelul eventualelordrepturi stabilite ºi plãtite în baza unor legi speciale, de cãtre sistemulpublic de pensii sau de sistemele de asigurãri sociale neintegrateacestuia.

Art. 3. - Drepturile acordate potrivit prevederilor prezentei legicu titlu de indemnizaþie socialã minimã garantatã se stabilesc ºi seplãtesc de cãtre Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de AsigurãriSociale, prin casele teritoriale de pensii, ºi se evidenþiazã distinct petalonul de pensie.

Art. 4. – (1) Prevederile prezentei legi se completeazã cu celeale Legii nr. 19/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

(2) În aplicarea prevederilor prezentei legi CNPAS poate emitenorme care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - (1) Sistemele de asigurãri sociale neintegrate sistemuluipublic de pensii vor pune la dispoziþia Casei Naþionale de Pensii ºiAlte Drepturi de Asigurãri Sociale toate informaþiile necesaresolicitate de aceasta în vederea aplicãrii prevederilor prezentei legi.

(2) Procedura, tipurile de informaþii, termenele ºi modalitãþileconcrete de comunicare se vor stabili prin protocol încheiat întreCasa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi fiecaredintre sistemele de asigurãri sociale neintegrate sistemului publicde pensii.

Art. 6. - Prezenta lege intrã în vigoare începând cu luna ianuarie2010.

EXPUNERE DE MOTIVEprivind instituirea unei

indemnizaþii sociale minimegarantate pentru persoanele învârstã care nu primesc pensie

Prin Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.6/2009, aprobatã prinLegea nr. 196/2009, a fost introdusã, pentru pensionari, pensia socialãminimã garantatã, ca mãsurã de reducere a sãrãciei ºi de îmbunãtãþirea standardului de viaþã al populaþiei.

Având în vedere cã nivelul veniturilor unor persoane vârstnicecare nu beneficiazã de pensie se situeazã sub nivelul veniturilor caresã le permitã acestora un trai decent, þinând seama de necesitateade a îmbunãtãþi sistemul de protecþie socialã în concordanþã cuprioritãþile naþionale, astfel încât sã fie încurajatã solidaritatea cupersoanele cele mai vulnerabile, prezentul proiect de lege propunecompletarea cadrului instituþional al sistemului de protecþie socialãprin stabilirea unei indemnizaþii sociale minime garantate pentrupersoanele vârstnice.

Categoria specialã de persoane care face obiectul acestei mãsurieste constituitã din persoane vârstnice care nu beneficiazã de pensieºi ale cãror venituri se situeazã sub o limita minimã, dincolo de carepot interveni marginalizarea socialã ºi sãrãcia.

Aceastã indemnizaþie socialã minimã garantatã pentru persoanelevãrstnice care nu primesc pensie ar urma sã fie asiguratã de la bugetulde stat pentru persoanele singure care au depãºit vârsta de 65 de aniºi nu beneficiazã de pensie din sistemul public de pensii sau dincelelalte sisteme de asigurãri sociale neintegrate în acesta.

În cazul în care persoana în cauzã beneficiazã de unele drepturistabilite ºi plãtite în baza unor legi speciale de cãtre sistemul publicde pensii sau de sistemele de asigurãri sociale neintegrate acestuia,indemnizaþia socialã minimã garantatã pentru persoanele în vârstãse asigurã prin suportarea de la bugetul de stat a diferenþei dintrenivelul indemnizaþiei sociale minime garantate ºi nivelul eventualelordrepturi stabilite ºi plãtite în baza unor legi speciale.

Proiectul de lege prevede posibilitatea ca aceastã indemnizaþiesocialã minimã sã fie asiguratã ºi pentru familiile în care ambii soþi nuau pensie, iar fiecare în parte nu are venituri sau veniturile lor sesitueazã sub nivelul indemnizaþiei sociale minime garantate pentrupersoanele vârstnice.

Iniþial, nivelul lunar al indemnizaþiei sociale minime garantatepentru persoanele vârstnice care nu primesc pensie urmeazã a fiegal cu nivelul pensiei sociale minime. Ulterior, valoarea indemnizaþieisociale minime garantate pentru persoanele în vârstã urmeazã a fiindexatã anual prin Legea bugetului de stat ºi nu va putea fi mai micãdecât nivelul pensiei sociale minime garantate.

Drepturile acordate potrivit prevederilor prezentului proiect delege cu titlu de indemnizaþie socialã minimã garantatã pentrupersoanele în vãrstã care nu primesc pensie urmeazã a fi stabilite ºiplãtite de cãtre Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de AsigurãriSociale, prin casele teritoriale de pensii.

Se estimeazã cã din cele cca. 580 mii persoane cu vârsta de peste65 de ani care nu beneficiazã de pensie, cca 300 mii sunt persoanesingure ale cãror venituri se situeazã sub nivelul venitului social minimgarantat, marea majoritate a acestora fiind în prezent beneficiari deajutor social.

Prin aplicarea prevederilor prezentului proiect de lege persoaneleîn vârstã care pânã în prezent beneficiau de prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat nu vor mai fi nevoite sãîndeplineascã anual procedurile birocratice necesare obþineriiajutorului social.

Proiectul de lege are drept scop evitarea excluderii sociale aunei pãrþi dintre persoanele vârstnice care nu beneficiazã de pensiedin sistemul public de pensii sau din celelalte sisteme de asigurãrisociale neintegrate în acesta. Aceºtia reprezintã o categoriedefavorizatã de persoane în contextul crizei economice actuale, fiindnecesarã asigurarea unui venit minim de subzistenþã, avându-se învedere situaþia economicã ºi socialã din România,

Drept urmare, se propune instituire cadrului juridic necesarstabilirii unui venit social minim garantat pentru persoanele vârstnice.

Iniþiatori: Deputat, Ioan Cindrea

De la Poli\ie …

… Mereu alãturi de dumneavoastrã …

Doctor Andreas Breckner

1844 – 1890Medicul ºi colecþionarul Andreas

Breckner s-a nãscut în Agnita, în anul 1844.Era fiul tãbãcarului Andreas Breckner. A fãcutgimnaziul evanghelic la Sighiºoara ºi la Sibiu,apoi a studiat medicina, timp de 7 ani, laViena, între 1863-1870,devenind medic în1870. Negãsindu-ºi loc în patrie, s-a angajatca medic la marina de rãzboi, pe corveta„Fasana”. Cu aceasta a participat, între anii1871-1873, la expediþia austriacã în OrientulÎndepãrtat. Ruta a fost: Pola, Triest, Port Said,Aden, Singapore, Hongkong, Shagnhai,

Yokohama, Saigon, Bangkok. La întoarcere,au fãcut escale în POINT DE GALLE (Ceylon)ºi în Bombay (India).

De peste tot a cules diverse obiecte.Colecþia de scoici, fluturi, corali, reptile ºicochilii de melc a donat-o Asociaþiei pentruªtiinþele Naturii din Sibiu („SiebenbürgischeVerein für Naturwissenschaften“), al cãreimembru corespondent a devenit, alãturi deCharles Darwin, Grigore Antipa.

Andreas Breckner a þinut un jurnal alcãlãtoriei sale.Acesta a rãmas în manuscrisºi poartã titlul „ Reiseerinnerungen ausOstasien” – „Amintiri de excursie din Asiade Est”. Medicul agniþean avea talent de

povestitor, ne-o aratã atât observaþiile desprenaturã, pe care le face, cât ºi cele despreoameni. Informaþiile sunt numeroase ºi bineorganizate. Observaþiile lui sunt „aur” pentruetnografi. Notele lui sunt mai mult decât unjurnal personal, din acest punct de vedere,fiind ca un ghid de cãlãtorie pentru cei ce vormai ajunge pe acolo.

La insistenþele tatãlui,devenitMarktrichter, în 1874 pãrãseºte marina, undecâºtiga 1400 guldeni ºi lucreazã pentru 500de guldeni ca medic la Agnita, pânã la moarte.În casa Breckner este azi „ Muzeul ãiiHârtibaciului”.

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

GAZETA HÂRTIBACIULUI2009 3

(continuare din pagina 1)

Pentru cã, aºa-i la noi. Pentru a se obþine fonduri dedezvoltare europene, guvernul plãteºte o grãmadã despecialiºti, constituiþi în comisii care verificã ºi cer lãmuriri.De aceea sunt plãtiþi, ca sã le fie lor clar cã situaþia e limpede.ªi de câte ori n-au priceput ceva au solicitat clarificãri. ªiclarificãri la clarificãri. ªi când nu a fost nevoie de clarificãris-au cerut modificãri Realizatorii proiectului au avut deseoriimpresia cã se încearcã amânarea deciziei de aprobare pânãla epuizarea fondurilor

Pentru unele clarificãri termenul de depunere era foartescurt, ceea ce a însemnat multe nopþi albe pentru ca proiectulsã nu fie respins. Mai ales în ultima perioadã, ideea cãproiectul poate fi respins, dacã rãspunsul nu ajunge la timpîn Bucureºti i-a stresat pe realizatorii, pânã în 26 august cândau rãsuflat uºuraþi aflând cã s-a aprobat semnarea contractului.

Furcile Caudine prin care a trecut proiectul de laelaborarea studiului de fezabilitate pânã la semnareacontractului de finanþare au fost:

- Agenþia de Dezvoltare Regionalã (ADR Centru) – de laAlba Iulia, responsabilã de conformitate administrativã

- Verificarea eligibilitãþii- Evaluarea tehnicã ºi financiarã- Evaluarea strategicã- Verificare PAC (Proiect Autorizaþie de Construcþie)-Autoritatea de management (Ministerul Dezvoltãrii),

pentru supervizãri , totul în cadrul POR (ProgramulOperaþional Regional)

Deci, dupã ce, la solicitarea Primãriei din Agnita, S. C.Phoenix Com a elaborat Studiul de Fezabilitate, SC BusinesManagement a elaborat Cererea de Finanþare, care este undosar foarte voluminos realizat conform unui ghid, ale cãruiindicaþii pe cât de riguroase, pe atât de complexe ºi deseoriinterpretabile, numai specialiºtii le pot descifra.

Cererea de finanþare a fost depusã la A.D.R Centru dinAlba Iulia în 24 martie 2008.

În 27 martie se solicitã prima clarificare în vedereaverificãrii conformitãþii administrative. În 30 martie s-a predatrãspunsul.

În 1 aprilie se face altã solicitare de clarificãri, la care serãspunde în 2 aprilie.

Întrunit miercuri 28 oct. în ºedinþã ordinarã,Consiliul Local al oraºului Agnita a aprobat nouastructurã a Consiliului. În locul consilieruluiCãlugãr Marcel, care a demisionat din motive deincompatibilitate, fiind numit director la S.C.Ecomed Agnita, a fost validat Vanga Ioan, fiindurmãtorul pe lista Partidului Democrat Liberal.

Vanga Ioan este director la Ocolul Silvic Agnitaºi în mandatul anterior a fost consilier independent.

În aceeaºi ºedinþã a fost aprobat impozitulpentru terenuri ºi clãdiri pe anul 2010.. Ca ºi înanul trecut, pentru persoanele fizice impozitul peterenuri ºi clãdiri a fost majorat cu 7%. Cei careplãti pânã în 31 martie beneficiazã de o reducerede 7%. Pentru persoanele juridice taxele au rãmasle fel ca în 2009, adicã 7% din valoare, iar cei caren-au fãcut reevaluarea în ultimi trei ani vor plãti1,5%.

A fost aprobat ºi Studiul de Fezabilitate pentruconstruirea unui nou bloc de locuinþe prin ANL.Pentru acesta s-au alocat 2000 mp pe stradaSpitalului. Blocul va avea douã scãri ºi 32 deapartamente. Vor fi realizate 6 apartamente cu 3camere, 18 cu 2 camere ºi 8 garsoniere. Dupã ce s-a dat în folosinþã blocul ANL de pe str. Avram Iancu,au rãmas 60 de cereri nesoluþionate.

I. B.

LUNGUL DRUM AL ARTEREI PRINCIPALELa cererea de clarificãri

din 3 aprilie se rãspunde în 4aprilie.

În 14 aprilie dosarele trecîn etapa de verificare aeligibilitãþii.

În 16 aprilie se solicitãclarificãri, la care se rãspundeîn 21 aprilie

În 23 aprilie se cer alteclarificãri la care se rãspundeîn 29 aprilie.

În 9 mai dosarele trec înetapa urmãtoare, adicã laevaluarea tehnicã ºi financiarã.

În 2 iunie se cerclarif icãri la care se dãrãspunsul în 9 iunie. În 11iunie altã solicitare la care serãspunde în 18 iunie.

În 24 iunie dosarele trec la faza de evaluare strategicã.De aici se solicitã o singurã clarificare în 15 august la care sedã rãspunsul în 18 august.

În 19 august CRESC (Comisia regionalã de EvaluareStrategicã) aprobã dosarele, care trec la faza urmãtoare PAC(Proiect Autorizaþie de Construcþie)

În 16 sept se solicitã depunerea Proiectului de Execuþierealizat de SC. Phoenix COM din Cisnãdie.

În 7 ian. se cer clarificãri la Proiectul Tehnic, rãspunsulîn 101an. În 15 ian. se cer modificãri la proiect. Rãspunsul s-a dat în 26 februarie.

În 13, 19 ºi 31 martie se cer alte modificãri la ProiectulTehnic, pentru care se solicitã ºi se obþine aprobareaConsiliului Local Agnita.

În 11 mai se comunicã faptul cã proiectul este acceptatºi urmeazã faza de contractare.

În 13 mai A.D.R Centru anunþã cã în 21 mai un grup deexperþi externi va efectua o vizitã în teren.

Dosarele ajung la autoritatea de management, adicã laMinisterul Dezvoltãrii de unde se solicitã completãri la

documente în 12 iunie care se trimit în 17 iunie. În 3 iulie secer alte completãri care se dau în 8 iulie. În 28 iulie se cerclarificãri la care se dã rãspuns în 30 iulie.

În 26 august se aproba semnarea contractului, care serealizeazã în 8 septembrie. A urmat aprobarea contractuluide cãtre ministrul dezvoltãrii, iar primarul Radu Curceanu aºi demarat procedurile de licitaþie, pentru cã vrea ca cel târziuîn primãvarã sã înceapã lucrãrile.

Sunt convins cã cei care au avut rãbdare sã citeascã înamãnunt despre toate aceste solicitãri, au simþit o stare deenervare. Cei care au trebuit sã rãspundã n-au avut voie sã seenerveze, ei au trebuit sã rãspundã prompt, sã fie atenþi cuspecialiºtii pentru a nu-i supãra. Pentru cã un specialistsupãrat putea sã anuleze cu o semnãturã toatã activitateacelor care au lucrat la proiect.

Oraºul Agnita mai are douã proiecte: pentru reabilitareacentrului istoric, ºi pentru Parcul Steinburg. Primul a ajunsaproape de final, adicã la minister, al doilea în faza dedepunere a cereri de finanþare.

I. Bârsan

DUREREA AMINTIRILORiniþialele FIPA ca fiind „Fabrica de Încãlþãminte PappAlexandru”

În urmã cu 33 de ani, când a ieºit la pensie în FIPAlucrau 1700 de angajaþi ºi acum suferã când vede cã dinrealizãrile lui, de care era atât de mândru n-au rãmas decâtniºte ziduri frumoase ºi tot atâþia muncitori câþi erau în 1952.

Dar nu zidurile, cu golul dintre ele îl fac sã plângã pebãtrânul Papp ci faptul cã în fabrica unde în atelierul de creaþiese fãcea încãlþãminte pentru soþii de miniºtrii, lui nu are cinesã-i facã o pereche de pantofi.

Nu duce lipsã de încãlþãminte bãtrânul fost Inginer ªef ,dar vrea o pereche de pantofi din fabrica pe care el a gândit-o ºi a realizat-o.

ªi nu-i primeºte pentru cã, dacã toþi pensionarii din fostaFIPA ar cere ºi li s-ar da o pereche de pantofi, fabrica ar dafaliment.

În 10 noiembrie Domnul Papp Alexandru împlineºte 93de ani. Îi dorim ca anii urmãtori sã-i trãiascã în sãnãtate ºi cudemnitatea cu care a trãit pânã acum, sã nu mai fie trist,pentru cã face parte din categoria oamenilor care n-au trãitdegeaba.

I. B.

Dacã Papp Alexandru s-ar fi nãscut cu 50 de ani mai târziuar fi fost un prosper om de afaceri. Avea toate calitãþile pentrua realiza acest lucru: capacitate organizatoricã, intuireaoportunitãþilor ºi multã putere de muncã.

Pentru aceste calitãþi comuniºtii, fãrã sã fie membru departid, în 1950 i-au dat sarcinã sã punã la punct industria depielãrie din Agnita, unde funcþionau trei ateliere în careaproximativ 400 de muncitori lucrau mai mult manual, într-oîntreprindere care se numea „7 Noiembrie”.

A început prin introducerea în ateliere a gazului metan,în 1952. Dupã ateliere gazul a fost adus ºi în locuinþeleagniþenilor.

Dupã introducerea gazului metan dezvoltarea fabricii esteacceleratã ºi în 1964 i se schimbã numele devenind „Fabricade Piele ºi Încãlþãminte Agnita” respectiv FIPA, cu douã secþiifoarte moderne pentru acea vreme.

O secþie de tãbãcãrie etalon, din producþia cãreia 90% seexporta, ºi o secþie de încãlþãminte, concurentã redutabilã afabricii Clujana. De fapt FIPA era mai cãutatã decât Clujana,pentru cã producea încãlþãminte pentru femei.

Era atât de identificat cu fabrica încât mulþi traduceau

AGNITA

~EDIN|ADE CONSILIU

LOCAL

GAZETA HÂRTIBACIULUI4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2009

�

În urmã cu patru ani, Societatea de Administrare ActiveFeroviare (SAAF S.A.) a vrut sã scoatã bani din linia feratãîngustã Sibiu-Agnita vânzând-o la fier vechi.

Atunci a intervenit Asociaþia Valea Hârtibaciului care afãcut demersurile necesare, ºi cu sprijinul Direcþiei judeþenepentru Culturã Culte ºi Patrimoniu Sibiu a reuºit s-o clasezeºi sã fie trecutã în rândul monumentelor naþionale care trebuieprotejate.

N.R. Un colectiv de 15 specialiºti coordonaþi de Prof. univ.Dr. Pompei Cocean, de la Universitatea Babeº- Bolyai dinCluj Napoca a realizat un proiect, privind Planul deAmenajare a Teritoriului Zonal Valea Hârtibaciului (PATZ).Pentru completãri ºi observaþii, proiectul a fost dezbãtut cuprimarii din zonã care au primit întreaga documentaþie aproiectului.

Începând cu acest numãr în Gazeta Hârtibaciului publicãmfragmente de interes general din acest proiect.

Suprapus Podiºului Hârtibaciu, arealul analizat este inclus înlinii mari zonei protejate omonime, parte componentã a reþeleiNATURA 2000, caracterizându-se printr-o extensiune remarcabilãa pajiºtilor ºi fâneþelor, o carte de vizitã a biodiversitãþii teritoriale,augmentatã ºi de decretarea ca areale protejate a alte douã entitãþiteritoriale: „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” ºi „Sighiºoara –Târnava Mare”, ceea ce îi asigurã Vãii Hârtibaciului cadrul optimpentru declararea unei „regiuni ecologice durabile”, atâta timpcât vor fi implementate mãsuri clare de organizare ºi amenajareraþionalã ale acesteia.

Realizarea coeziunii teritoriale a intrat în atenþia specialiºtilorºi practicienilor din toate câmpurile de acþiune ºi din toate domeniilede activitate, suscitând din ce în ce mai mult interesul actorilorlocali. Stã mãrturie pentru Valea Hârtibaciului înfiinþareamicroasociaþiei regionale de dezvoltare socio-economicãomonime, la care au afiliat persoane fizice ºi juridice din cuprinsulunitãþilor administrative Agnita, Alþâna, Bârghiº, Brãdeni, Bruiu,Chirpãr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihãileni, Nocrich, Roºiaºi Vurpãr ,Selimbãr ºi ªeica Mare.

În vederea realizãrii unei strategii de dezvoltare ce vizeazãîmbunãtãþirea calitãþii vieþii populaþiei ºi dezvoltarea teritorialãdurabilã a acestei regiuni, pot fi reperaþi ca factori de afirmare ºipropulsare gravitaþia convergentã spre Agnita, care va trebui sã fieºi mai mult consolidatã, o bazã naturalã de susþinere ce stã subsemnul diversitãþii, un potenþial ecologic imens, ce transformãbazinul vãii Hârtibaciului într-o unitate teritorialã cu mari reverberaþiiecologice, calitatea forþei de muncã, multiculturalismul impregnatde coexistenþa mai multor etnii ºi individualizarea unui spaþiuetnografic distinct.

Situatã chiar în inima þãrii, Valea Hârtibaciului beneficiazã de opoziþie remarcabilã, care i-ar putea atrage o serie de avantaje.Contrar acestor premise favorabile, aceastã unitate teritorialã seaflã într-o arie de profundã izolare, marcatã de un puternic ruralism.Realizarea construcþiei autostrãzii Braºov-Borº ce ar traversaregiunea ar putea contrabalansa tendinþa de puternicã izolare lacare este supusã aceastã regiune, mai ales dacã luãm în calcul faptulcã nu existã nici un drum rutier european sau naþional, regiuneafiind deservitã în principal de DJ 106 ºi alte drumuri judeþene ºicomunale, la care se adaugã drumuri forestiere ºi agricole, cu ungrad ridicat de degradare a acestora. Tangenþial, Valea Hârtibaciuluieste deservitã de E 60 Frontiera cu Ungaria – Borº – Oradea –Cluj-Napoca – Târgu-Mureº – Sighiºoara – Braºov – Ploieºti –Bucureºti – Constanþa.

Partea septentrionalã a regiunii este drenatã feroviar, însã doartangenþial, de magistrala 4(400), redeschiderea tronsonului de caleferatã cu ecartament îngust ce face legãtura între Sibiu ºi Agnita ºideservirea întregului sistem teritorial de celelalte magistraleferoviare (2 ºi 3) fiind mãsuri ce se impun cu acuitate pentruscoaterea din starea de izolare a acestui teritoriu.

Componenta naturalã a impus dintotdeauna o particularizare aspaþiului geografic investigat, Valea Hârtibaciului nefãcând nicioexcepþie, negreºind în a afirma faptul cã aceasta denotã o bazã

Dupã zece zile de ploaie ºi frig s-a arãtat iar soarele, readucândtemperatura de afarã la normalitatea lunii octombrie, spre bucuriaamatorilor de târguri tradiþionale , al cãror numãr n-a scãzut la târgulde toamnã din Agnita. A scãzut doar numãrul animalelorcomercializate.

Târgurile la care participã micii producãtori agricoli reflectãevoluþia sau involuþia agriculturii tradiþionale, starea economicã acelor care încearcã sã trãiascã din munca lor cu sapa ºi coasa ,pentrua creºte în gospodãria proprie câteva animale care sã le asigureexistenþa.

Faptul cã numãrul taurinelor e tot mai mic ºi nimeni nu maicumpãrã animale de reproducþie, dovedeºte faptul cã nu suntrentabile ºi cã gospodãria þãrãneascã tradiþionalã va devenii în viitordoar o amintire.

Au vândut animale mai ales cei care au acceptat preþuri mici dela geambaºii care de obicei nu se ocupã cu creºterea animalelor.Posesori de maºini de transport animale, romii, consideraþi deMadona cã sunt descriminaþi, dominã târgurile de animale impunpreþurile complexându-i pe cei care le-au crescut ºi îngrijit. Din maºinianimalele ajung direct în abatoare.

La târgul de toamnã din Agnita au venit ºi crescãtori de porcidin zona Sibiu, Mediaº ºi Fãgãraº dar, spre deosebire de crescãtoriidin Agnita , nu li s-a permis sã intre în târg. Spre ghinionul lor, aucerut sprijin la Direcþia Sanitar Veterinarã , de unde au venit niºteinspectori care i-au amendat pentru vina de a transporta porci înafara localitãþilor de origine.

Dupã ce au plãtit amenda, ºi au plecat inspectorii, au vândutporci în afara târgului ca sã-ºi recupereze din pagubã. Pe un porc de130 kg cereau 800 lei, un preþ pentru care nu prea meritã sã creºtiºi sã îngraºi asemenea animale.

I Bârsan

PLANUL DE AMENAJAREA TERITORIULUI ZONALVALEA HARTIBACIULUI

naturalã de susþinerediversificatã.

Bazinul Vãii Hârtibaciuluiprezintã un important potenþialecologic, transpus sub forma unorarii ºi situri protejate (80% dinsuprafaþa regiunii se circumscrieunor zone protejate).Biodiversitatea este asiguratã de„Canionul Mihãileni”, o formaþiunegeomorfologicã spectaculoasã(categoria III-g UICN). Restularealelor protejate sunt înscrise înreþeaua ecologicã Natura 2000,cu reglementare internaþionalã.Conform catalogãrilor impuse deacest for ecologic internaþional, peteritoriul analizat se circumscriu 2SCI-uri (sit de importanþã comunitarã), dar ºi o arie de protecþieavifaunisticã. Primele douã areale protejate sunt „Oltul Mijlociu –Cibin – Hârtibaciu”, proporþia unitãþilor administrativecorespunzãtoare Vãii Hârtibaciului incluse în acest areal protejatfiind: Alþâna (< 1%), Bârghiº (< 1%), Marpod (< 1%), Nocrich (< 1%),Roºia (< 1%) ºi arealul Sighiºoara - Târnava Mare : Agnita (8%),Bârghiº (3%), Brãdeni (2%), Iacobeni (< 1%), elementele de florã ºifaunã deosebite fiind completate de o concentrare a 18 habitate deinteres european. Singura arie de protecþie specialã avifaunisticãprezentã aici, Podiºul Hârtibaciului, cu o distribuþie la nivelteritorial-administrativ dupã cum urmeazã: Agnita (100%), Alþâna(100%), Bârghiº (100%), Brãdeni (100%), Bruiu (100%), Chirpãr(100%), Iacobeni (100%), Marpod (100%), Merghindeal (100%),Mihãileni (54%), Nocrich (100%), Roºia (23%), Vurpãr (29%), îºidatoreazã decretarea datoritã prezenþei unor specii de pãsãrimozaicate: cristel de câmp (Crex crex), acvilã þipãtoare micã (Aquilapomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis),caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocãnitoare de stejar(Dendrocopos medius), ciocãnitoarea de grãdini (Dendrocopossyriacus), ghionoaie surã (Picus canus), ciocârlia de pãdure Lullulaarborea), sfrâncioc roºiatic (Lanius collurio). Ceea ce este importantde reþinut, pe lângã diversitatea acestor areale protejate, o constituiegradul ridicat de conºtientizare ºi responsabilizare al comunitãþiiobºteºti, mai mult decât în alte regiuni ale þãrii, prin existenþa unorîntreprinzãtori cu o activitate agricolã mulatã pe respectareaprincipiilor ecologice.

Pe mãsura dezvoltãrii societãþii ºi a progresului tehnologic,devin din ce în ce mai acute ºi mai stringente problemele legate dedegradarea environmentalã. Starea mediului este în continuu supusãunor factori exogeni ce afecteazã toate componentele abiotice aleacestuia. Însã, în acest context, spre deosebire de alte unitãþiteritoriale româneºti, ºi nu numai, Valea Hârtibaciului cunoaºte opresiune antropicã mai micã asupra înveliºului atmosferic,fapt determinat de existenþa unui suport rural profund, a uneieconomii supusã mai puþin consecinþelor industrializãrii, stopãriiactivitãþii incineratorului de deºeuri spitaliceºti de la Agnita sau areglãrii normelor de funcþionare a unor instituþii din mediul urbancu un domeniu de activitate ce accentueazã efectele de poluare.

Varietatea morfologicã, asociatã cu clasele de soluri existente,determinã o anumitã dispoziþie spaþialã a suprafeþelor funciare,putându-se identifica areale cu o anumitã specializare. Ponderearidicatã a terenurilor agricole (70% din suprafaþa fondului funciaral Vãii Hârtibaciului), în cuprinsul cãreia se individualizeazã valoriînsemnate ale pãºunilor ºi fâneþelor (56% din suprafaþa agricolã),

acoperite de pajiºti naturale extinse: Festuca pseudovina-Festucasulcata-Andropogon ischaemum cu specii xerofile ºi mezoxerofile,cu pronunþat caracter silvostepic, corespunzãtor dealurilor joase ºio altã formaþie complexã de Agrostis tenuis-Festuca sulcata-Festucapseudovina, secondate de terenuri arabile (40% din suprafaþaagricolã) justificã cristalizarea desfãºurãrii unor activitãþi dezootehnie. Din punct de vedere al suprafeþelor cultivate, rolulcovârºitor revine plantelor furajere (6385 ha), secondate de cereale(4508 ha). Producþiile se înscriu aceluiaºi trend al cultivãriisuprafeþelor arabile, respectiv primul loc este deþinut de porumb(38% din totalul producþiei agricole vegetale), cartofi (22% din totalulproducþiei agricole vegetale) ºi legume (23% din totalul producþieiagricole vegetale), ultimele specifice arealului periurban. Ba maimult, certificarea ecologicã obþinutã de o parte din producãtoriiagricoli (din Vurpãr, Roºia, Marpod) determinã înregistrarea uneiimportante producþii ecologice, o condiþie sine qua non în contextuldezvoltãrii teritoriale durabile prin agriculturã.

Pe de altã parte, valorificarea terenurilor agricole poate fi privitãºi prin prisma creºterii animalelor, unde se poate evidenþia ospecializare pe creºterea ovinelor ºi caprinelor (76500 de capete în2008). O consecinþã directã a tradiþionalismului pregnant, dar ºi asimþului acut de proprietate o reprezintã numãrul ridicat deexploataþii agricole individuale, accentul punându-se în viitor pedezvoltarea microfermelor, sub varii forme de asociere.

Dincolo de favorabilitatea impusã de morfologia terenului, deextensiunea pajiºtilor ºi fâneþelor, intercalate cu pâlcuri de pãduride calitate superioarã, cu un potenþial încã neexploatat la adevãratalui valoare (produse forestiere derivate, masã lemnoasã, fondcinegetic), multiplicate de posibilitatea accesãrii unor proiecte cufinanþare europeanã ºi afirmarea turismului rural ºi a serviciilor,Valea Hârtibaciului are încã de rezolvat câteva disfuncþionalitãþimajore în ceea ce priveºte dezvoltarea economicã. Înainte de toate,fãrã o infrastructurã bine pusã la punct, acest areal riscã sã rãmânãîn aceeaºi condiþie de izolare ce l-a caracterizat pânã acum, prezenþaDJ 106 nu poate compensa lipsa unui drum european sau naþional ºiinexistenþa unei magistrale feroviare. Apoi, infrastructura tehnico-edilitarã trebuie sã fie modernizatã, acolo unde este cazul, ºi creatãîn unitãþile administrativ-teritoriale lipsite de aceste servicii.

Cu un imens potenþial ecologic, suplinit pe lângã decretareaarealelor protejate extinse pe aproape întreaga suprafaþã a teritoriuluiinvestigat, cu o bogatã faunã ºi florã sãlbaticã, partea nord-esticã ajudeþului Sibiu se confruntã ºi cu aspecte de poluare, rezultate dinactivitatea antropicã întreprinsã, din depozitarea inadecvatã adeºeurilor etc., mãsuri stringente pentru protecþia mediuluiimpunându-se ºi în cadrul prezentei strategii de dezvoltare.

PRIETENII MOC{NI|EIPentru administrarea liniei a fost înfiinþatã Asociaþia

„Consorþiu de Dezvoltare Intercomunitarã Sibiu-Agnita”formatã din consiliile locale, Agnita, Alþâna Chirpãr, Marpodºi Nocrich reprezentate prin primari. Încã de la înfiinþareasociaþia a fãcut tot felul de demersuri pentru ca acest obiectivsã-i fie trecut în proprietate. Dar acþionarii de la SAAF S.A.nu vor sã renunþe.

Dacã n-au putut lua o grãmadã de bani vânzând linia lafier vechi, iau lunar de la asociaþie peste 900 de lei redevenþe

pentru cã au concesionat linia. Aºa cã asociaþia înloc sã se ocupe de refacerea liniei, este preocupatãde gãsirea unor surse financiare pe la diversefundaþii pentru a-i plãtii pe afaceriºtii de la SAAF.De la Ministerul Transporturilor, care poate rezolvasituaþia, se obþin doar promisiuni.

Pânã una, alta, un grup de tineri necontaminaþide bolile actuale ale societãþii (politicã ºi afaceri),s-au constituit în asociaþia „Prietenii Mocãniþei” ºis-au apucat sã facã linia funcþionalã ºi s-o foloseascã.ªi-au construit o ciclodrezinã cu care se pot plimbape linie, iar sâmbãtã când alþii se bucurau deweekend, ei se distrau curãþind linia feratã.

Cu asemenea tineri mai sunt speranþe pentruþara asta.

Liderii grupului sunt Mihai Blotor ºi ing RaduPopa.

Felicitãri !I. Bârsan

T}RGUL DIN AGNITA

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

�

�

�

�

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iI, nr. 18, OCTOMBRIE 2009

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

„Copiii îºi petrec o mare parte din copilãrie pe bãncileºcolii. De aceea pãrinþii creºtini trebuie sã fie la curent cuceea ce se petrece la ºcoalã. Trebuie sã se întâlneascã cuprofesorii, sã meargã la întâlnirile pãrinþilor cu profesorii,sã primeascã sã joace un rol în buna funcþionare a ºcolii.Acesta este un mod de a crea legãturi între viaþa de acasã ºiviaþa de la ºcoalã ºi de a încerca depãºirea dublei vieþi acãrei experienþã o fac atât de mulþi dintre copiii ortodocºi.Pãrinþii trebuie sã fie la curent cu ce învaþã copiii la ºcoalãºi sã fie conºtienþi de potenþialul dãunãtor al unorinterpretãri greºite (prezentate adesea ca adevãruriabsolute) în domeniul religiei, biologiei, istoriei etc. Nudorim copiilor noºtri sã intre în disputã cu profesorii lorsau sã le fie teamã de idei noi, dar trebuie sã-i ajutãm sã lediscearnã ºi înþeleagã, nu numai sã le acceptenecondiþionat...Pãrinþii trebuie sã le asigure copiilor timpºi un loc liniºtit pentru pregãtirea lecþiilor. Sã-ºi arateinteresul pentru programul lor ºi sã-i încurajeze sã prindãgustul ºcolii...Copiii au capacitãþi diferite de asimilare a

(continuare din numãrul trecut)

Fiesta de San RoquéLa douã zile dupã ce am ajuns în Calatayud a început o

fiestã, o sãrbãtoare a unui sfânt catolic, patron al animalelorºi în special al câinilor - San Roqué. San Roqué are închinatãla Calatayud ºi o mãnãstire, ridicatã pe una din cele mai înalteculmi din partea de nord a oraºului. În ajunul zilei de 13 august(San Roqué e prãznuit pe 16 august) toþi membrii acelorvecinãtãþi (pena) urcã la mãnãstire, participã la slujbã ºi rãmânîn jurul mãnãstirii toatã noaptea. Fiesta a þinut din 13 augustpânã pe 16 august seara, în acest timp sãrbãtorind toþicalatayuzienii, dar ºi alþii veniþi din satele din jur. Joi seara laora 19, în piaþa veche a oraºului, primarul a þinut un discurs,dupã care a urmat o nebunie întreagã. În piaþã existau vreo 9-10 grupuri de oameni cu costumaþii în diferite culori ºi cucâte un banner pe care era inscripþionat numele organizaþieisau vecinãtãþii (pena) din care fãceau parte. Marea mulþimede oameni a început sã se batã cu fãinã, ouã, ketchup, iartobele ºi trâmbiþele celor 9 sau 10 organizaþii fãceau un zgomotinfernal. În oraº fiecare pena avea cortul ei, unde-ºi petreceaupe parcursul sãrbãtorii ºi chiar îºi fãceau vizite reciproce.Discotecile gemeau ºi ele de tineri, iar decibelii eliberaþi destaþiile de amplificare zguduiau geamurile de cum se înserapânã la ziuã albã. Credeam cã nu se mai opresc din sãrbãtoare.A venit însã duminicã seara, ora 12, când, tot în piaþa veche a

Impresii de c[l[torie – Calatayud, Spania (II)

COPILUL LA ~COAL{

primãriei plinã pânã la refuz, s-a dat foc unei paiaþe din paie,însemnând sfârºitul sãrbãtorii sau fiestei. Luni dimineaþaoraºul ºi-a reluat viaþa normalã.

Calatayud – starea economicãDin sumarele mele observaþii, Spania are o infrastructurã

bine pusã la punct. În jurul Madridului ºi al tuturor oraºelormai mari se gãsesc zone industriale întinse pe zeci dekilometrii lungime. Autostrãzile ºi ºoselele naþionale foartebune ºerpuiesc printre vãi, iar “autopistele” leagã marile oraºeale Spaniei.

Turismul este o altã ramurã a economiei spaniole careeste bine organizat. Obiectivele turistice, staþiunile etc. atraganual milioane de turiºti. Peste tot întâlneºti curãþenie, grijãpentru mediu, investiþii în producerea de energie naturalãprin centrale eoliene ºi panouri solare care transformã putereavântului ºi cãldura soarelui în energie electricã, utilizând astfelcu mult folos ceea ce Dumnezeu le-a oferit. Deºi Aragonuleste una dintre provinciile cele mai aride ale Spaniei, totuºispaniolii au ºtiut sã smulgã din piatrã ºi pãmânt roºu ceea cele este necesar pentru hrana lor ºi chiar sã exporte. Estesurprinzãtor pentru noi românii cum pot sã facã o agriculturãperformantã în astfel de condiþii vitrege. Este clar cã fãrãirigaþii nu ar fi nimic, însã cel puþin în Aragon cred cã nuexistã pom sau culturã care sã nu fie udate. Pe marile cursuri de apã sunt construite baraje de acumulare, iar în aval de

acestea luncile râurilor sunt inundate din canale prin careapa curge gravitaþional. Toate culturile sunt irigate printr-unsistem foarte bine pus la punct ºi eficient. În Calatayud, înlunca râului Jiloca, se cultivã porumb, însã cea mai maresuprafaþã e acoperitã cu livezi de peri, meri, cireºi, organizateîn parcele perfect drepte. Canalul care ºerpuieºte printre toateparcelele e prevãzut în dreptul fiecãreia cu ºubãre sau portiþecare sunt ridicate la intervale precis stabilite ºi controlate,permiþând apei sã inunde întreaga parcelã. Pe dealuri ºi înzonele mai ridicate care pot fi cultivate irigarea se face larãdãcina fiecãrui pom sau viþã de vie prin conducte de plasticaeriene sau subterane. Apa este pompatã în bazine aºezatepe cele mai înalte culmi, iar de aici este dirijatã prin cãderespre livezile sau tarlalele cultivate, totul petrecându-se într-un mod deplin programat ºi controlat.

Þãranii sunt organizaþi în cooperative prin care seaprovizioneazã sau îºi vând produsele. Cei mai bogaþi au ºidepozite în care îºi sorteazã ºi pãstreazã produsele pânã cândle livreazã pe piaþã. Toate acestea ne îndreptãþesc sã afirmãmcã întreaga logisticã pentru buna desfãºurare a activitãþii înagriculturã este foarte bine pusã la punct, în toate aspectelesale.

De asemenea, pe coastele acelor munþi ºi dealuri, în fugamaºinii, pot fi vazute aliniate pãduri de conifere, semn cã aufost sãdite de mâna omului, în urmã cu aproximativ 30-40 deani, pe vremea generalului Franco, atunci când s-au pus bazeledezvoltãrii economice actuale a Spaniei.

(va urma)

Pr. Ioan Jurca

(Protopop Agnita)

informaþiilor ºi a diferitelor deprinderi. Câteodatã, un copilcu rezultate slabe la învãþãturã poate creºte cu timpuldevenind mai profund din punct de vedere intelectual ºimai capabil decât alþii, care par sã asimileze repede materiala nivelul cerut de sistemul ºcolar. Una dintre problemelesistemului de educaþie actual este aceea cã-i învaþã pe copiisã concureze unii cu alþii la învãþãturã. Notele obþinute înurma lucrãrilor de control sau testelor sunt considerate camai puþin importante decât poziþia de care se bucurã copilulîn raport cu ceilalþi elevi din clasã ºi acest lucru cultivãmândria. Adulþii trebuie sã se arate mulþumiþi de notaobþinutã ºi sã-l laude pe copil pentru osteneala depusã, iarnu pentru cã i-a întrecut pe ceilalþi copii, obþinând note maimari ca ei. Un copil care, în ciuda eforturilor sale, nureuºeºte sã aibã rezultate bune la învãþãturã, nu trebuiefãcut sã se simtã cã nu valoreazã nimic. Capacitateaintelectualã nu este pânã la urmã decât unul din darurilenaturale date de Dumnezeu. În general, societatea noastrãîi încurajeazã pe cei care au calitãþi intelectuale sã se

mândreascã cu asta ºi sã-i considere pe ceilalþi dreptinferiori. Pãrinþii care au posibilitatea de a alege ºcoalapotrivitã pentru copilul lor, trebuie sã afle mai întâi undeanume domneºte ambianþa moralã cea mai bunã, precum ºinivelul educativ corespunzãtor, chiar dacã frecventareaacelei ºcoli ar însemna un anumit efort financiar ºi dificultãþide transport. De asemenea în alegerea unei ºcoli suntimportante nivelul de predare, anturajul, atitudineadirectorului etc....”

(fragmente din volumul MAICA MAGDALENA, Sfaturi pentru

o educaþie ortodoxã a copiilor de azi, Editura Deisis, Sibiu, 2000)

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului6 2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului

Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei

sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

FRAGMENTE DE PATERIC

Rãdãcinile nepãcãtuirii„Avva Arsenie, fiind încã

în palatele împãrãteºti, s-a

rugat lui Dumnezeu zicând:

Doamne, îndrepteazã-mã,

ca sã ºtiu cum mã voi

mântui? ªi i-a venit lui glas

zicându-i: Arsenie, fugi de

oameni ºi te vei mântui.

Acesta, dupã ce s-a dus la

viaþa cãlugãreascã, iarãºi s-

a rugat, zicând acelaºi

cuvânt. ªi a auzit glas

zicându-i: Arsenie, fugi,

taci, liniºteºte-te, cã

acestea sunt rãdãcinile

nepãcãtuirii!” (Patericul,

ce cuprinde în sine

cuvinte folositoare ale

sfinþilor bãtrâni, Alba

Iulia, 1993)

Satul Ilimbav se aflã situat pe Valea Hârtibaciului la odistanþã de 35 km de reºedinþa de judeþ, municipiul Sibiuºi la 36 km de cel mai apropiat oraº – Agnita ºi la 6 km sud-est de râul Hârtibaci. Face parte din comuna Marpod ºi seaflã situat geografic pe Valea Ilimbavului, afluent al cursuluiinferior al Hârtibaciului, între dealuri roditoare la oaltitudine de 452 metri faþã de nivelul Mãrii Negre.

Pânã în anul 1867 satul era integrat administrativ înscaunul Nocrichului. Va aparþine apoi raionului Agnita,regiunea Stalin. Începând cu anul reformei administrative1968, parohia Ilimbav aparþine judeþului Sibiu ºi împreunãcu satul Marpod constituie comuna Marpod.

Zona este locuitã din cele mai vechi timpuri, iar urmelearheologice descoperite au scos la ivealã obiecte ºi uneltecare se aflã la Muzeul de Istorie al judeþului Sibiu.

Denumirea satului Ilimbav provine de la „PârâulUlmilor”, ulmi care au fost din abundenþã ºi care mai suntºi azi, iar vechile numiri de hotar ca: Fãgeþel, ValeaFãgetului, la Arini, Chiscul laptelui, Dealul Pãrâului, Dupãnuci, Teiº, Grajdea, Calea Crucii, Leneºa, Putinei, Hârla ºialtele atestã originea româneascã a acestei localitãþi.

Din datele recensãmântului din anul 1488 reiese faptulcã în satul Ilimbav erau 18 gospodãrii locuite ºi 3 pãrãsite,iar în anul 1532 satul avea 24 gospodãrii, mai multe chiarºi ca în Marpod. Un moment important îl constituierãscoala þãranilor din scaunul Nocrichului, care a avut locîn anul 1514, rãscoalã la care au participat ºi þãranii dinIlimbav ºi din Marpod, silindu-l pe principele TransilvanieiIoan Zapolia, ca, în plinã desfãºurare a rãzboiului þãrãnesccondus de Gheorghe Doja, sã numeascã pe nobilul MihailHorvath defensor ºi protector al scaunului Nocrichului,împotriva þãranilor rãsculaþi din comunele vecine.

Încã de la început satul Ilimbav a fost parohie de sinestãtãtoare, pânã în anul 1700 fiind numai creºtini ortodocºi.De atunci în sat au existat pânã în anul 1948 douã parohii:ortodoxã ºi greco-catolicã. Anul reîntregirii B.O.R face sãexiste o singurã parohie ortodoxã, deºi a rãmas ºi bisericaunitã pânã azi, dar fãrã credincioºi greco-catolici. Pondereaortodocºilor pânã în 1948 de 2/3 din numãrul de sufleteexistente în satul Ilimbav.

Conform conscripþiei episcopului Micu Klein din 1733au existat în Ilimbav 123 familii cu preoþii ªtefan Oprea ºiMihai, care au trecut la uniþi. E semnificativ faptul cã înanii 1760-1762 erau 181 de familii ortodoxe fãrã preot ºifãrã bisericã, iar uniþii erau 4 familii cu cei trei preoþi ºi cubisericã, iar la 1805 existau în Ilimbav 296 familii ortodoxecu preoþii Ioan Cândea ºi Ioan Popovici.

Dupã tradiþia oralã prima bisericã a fost construitã pecurþile de azi cu numerele 46 ºi 47, luatã apoi de uniþi.Ortodocºii ºi-au construit o bisericã din lemn în curteaactualei biserici ortodoxe, lângã intrare, aproape de vale

PAROHIA ORTOX{ ROMÂN{ ILIMBAV – SCURT{ PREZENTARE

(cãci atunci nu era strada), calea fiind prin „Gruieni” ºiprin curtea actualei biserici. Uniþii ºi-au cumpãrat din satulNoul Român la anul 1852 o bisericã de lemn pe care auadus-o ºi au reîncheiat-o sus pe deal, ea existând ºi azi, iardupã revenirea din anul 1948 a fost declaratã monumentistoric, prezentând în interior valoroase picturi pe pânzãbine pãstrate pânã azi. Hramul acestei biserici este BunaVestire. Ea reaminteºte ºi pãstreazã ultimele urme aleexistenþei greco-catolicilor pe aceste meleaguri.

Actuala bisericã ortodoxã din zid de cãrãmidã ºi piatrãcu hramul Sf. Nicolae a fost ziditã între anii 1826-1836, areformã de navã cu ferestre semi-gotice, achiziþionate de labiserica evanghelicã din Nocrich. Interiorul e semi-bizantincu 3 cupole ºi cu un amvon din cãrãmidã. Pentru zidire s-au luat bani împrumut de la banca Univeristãþii Sãseºti,plãtiþi apoi prin repartiþia asupra credincioºilor. Maiºtriizidari au fost: Sim ºi Kauci din Avrig, iar dulgher CantorHans din Nocrich. Inscripþia de pe turn, care dintr-o maregreºealã a fost spoitã cu var în anul 1965, are urmãtorultext: „Cu ajutorul unuia Dumnezeu Tatãl, Fiul ºi DuhulSfânt, s-a început aceastã casã sfântã a se ridica în zileleînaltului împãrat Francisc I la anul 1826 ºi s-a isprãvit subal nostru episcop Vasile Moga, protopop Ioan Popoviciu,preoþii Ioan Popoviciu ºi Ioan Tocoaie, curator Savu Toacã,

biserica a fost îmbrãcatã cu o frumoasã picturã în fresco,lucratã fiind de pictorul Ioan Cãzilã, fiu al satului, subpãstorirea preotului Radu Bot. Dupã anii pictãrii s-au maifãcut reparaþii de pãstrare ºi întreþinere a picturii ºi azidupã 30 de ani pictura se pãstreazã foarte bine.

Începuturile ºcolii româneºti se cunosc a fi fost în caseparticulare, primul dascãl cunoscut fiind Mateiu Dacãlului,apoi se continuã învãþãmântul în ºcoala confesionalã ziditãîn anul 1867 lângã altarul bisericii mari, iar din 1912 în adoua ºcoalã confesionalã în Uliþa Micã, azi casã parohialã.Din anul 1942 într-o nouã clãdire unde se aflã ºi azi clãdireaºcolii.

Încã de la începuturile acestei aºezãri locuitorii ei audus-o greu sub toate stãpânirile. La colectivizare au rãmasfãrã pãmânt ºi fãrã bunurile agricole, fiind înscriºi cu forþaîn gospodãria agricolã. Au muncit din greu pe bani puþinipânã la revoluþia din 1989, dupã care au reprimit pãmântul,dar nu ºi mijloacele cu care sã-l lucreze.

În anul 1979 parohia Ilimbav numãra 130 familii cu400 de suflete. Azi dupã 30 de ani mai sunt 40 de familii cu100 de suflete dintre care 80% sunt bãtrâni, trecuþi de 65-70 de ani. Cu pensii foarte mici enoriaºii sunt sãracineputându-ºi plãti nici mãcar gazul pentru încãlzire.

Preoþii ortodocºi cunoscuþi care s-au succedat înparohie au fost: Ioan Popovici hirotonit în Valahia la anul1759, Ioan Cândea hirotonit în Transilvania în anul 1785,ªtefan Popovici hirotonit la Arad în 1797 ºi Ioan Popovici.Acesta din urmã a fost împreunã slujitor cu preoþii SimionTocoaie ºi Ion Tocoaie. Au urmat preoþii: Ioan Alexandru,paroh între anii 1886-1941, Nichifor Todor 1941-1947, ValerBânda 1947-1966, Ioan Boiu 1967-1972, Radu Bot 1972-1979 ºi Rus Ioan 1979-2008 ºi Pântea Viorel 2008-prezent.

Dintre personalitãþile mai însemnate din parohiaIlimbav s-a ridicat avocatul Ioan Popa, zis „Calicul”,redactorul foii umoristice cu acelaºi nume, înainte deprimul rãzboi mondial.

Pr. Pântea Viorel

(Ilimbav)

jude Ioan Oprea Lazãr, laanul 1836”. La anul 1898 s-au fãcut reparaþii ºi s-a legatcu chei de fier care sunt ºiazi. La împlinirea a 100 de anide la zidire, în anul 1936 i s-au fãcut reparaþii generale îninterior ºi exterior, maiºtriifiind Low din Marpod ºizugravii Ioan Gâlea ºi IoanAndrei din Porceºti. În anii1942-1943 s-au fãcut uºile laiconostas, sculptate ºi pictateîn ulei de pictorul local IoanCãzilã. Între anii 1974-1976

STAFIA B{TRANULUI JUC{TOR

GAZETA HÂRTIBACIULUI2009 7

EI S-AU N{SCUT @NOCTOMBRIE

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilorN.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

Aroneasa Valeria 87 de ani 01 nov. RetiºBrezae Eufimia 84 de ani 01 nov. AlþânaOneamoise Maria 80 de ani 01 nov. RetiºAlama Alexandru 82 de ani 02 nov. MarpodBian Maria 80 de ani 02 nov. MihãileniKotsch Gustav 85 de ani 03 nov. RetiºIoaneº Ana 90 de ani 04 nov. HosmanDrãgan Rafira 82 de ani 06 nov. MihãileniJoldeº Dumitru 86 de ani 07 nov. RujaBoumann Mihail 82 de ani 07 nov. Alþânaªchiopotã Zoriþa 80 de ani 07 nov. Retiºªerban Nicolae 84 de ani 08 nov. MerghindealMorariu Victoria 86 de ani 08 nov. ChirpãrButa Ana 84 de ani 10 nov. Dealu FrumosRãchitã Margareta 82 de ani 10 nov. CoveºPascu Ilarion 80 de ani 10 nov. RujaBecheº Aurelia 85 de ani 13 nov. RujaTocoaie Simion 88 de ani 14 nov. IlimbavToda Maria 84 de ani 14 nov. AlþânaHordobeþ Elena 80 de ani 14 nov. IlimbavPetriºor Maria 80 de ani 16 nov. AlþânaPãrãu Eleonora 84 de ani 17 nov. CoveºPopia Ion 83 de ani 18 nov. AlþânaLuca Ioan 82 de ani 21 nov. AlþânaVãleanu Maria 87 de ani 22 nov. MoardãºRãgãlug Nicolae 86 de ani 24 nov. Dealu FrumosGrusea Maria 88 de ani 27 nov. BrãdeniClonþ Elisabeta 82 de ani 27 nov. StejeriºNiþu Rosalim 81 de ani 27 nov. Dealu FrumosLeb Elena Valeria 84 de ani 28 nov. MihãileniSchoop Ioan 81 de ani 29 nov. AlþânaIrod Moisa 87 de ani 30 nov. Ghijasa de Sus

În memoria fraþilor GrecuDe la Olt spre derdeluº Familii de meºteri mari,Mândru-i satul Sãsãuº. La biserici fãurari.Aºezat pe Valea Mare, Fãcând lucru cu migalãAre dealuri cu izvoare, În pictura lor muralã.Apa de la Veseud La biserica din satFace tot pãmântul ud. Vezi pictura de palatCând ajunge la Rãchitã, ªi la alte ca-n sobor,Nu pare deloc uimitã. Pictate de mâna lor.N-are timp sã întârzie Picã vopseaua ca vinul,ªi se varsã-n Osãzâie. Sfinþii adorã divinul.Sãsãuº, accent sãsesc, Pulsând ca un ton de lirãDar un sat pur românesc. Penelul abia respirã.Are Viiºoara deal, Sfinþii între ei se mirãScris pe hartã în Ardeal, ªi pe meºteri îi admirã.Dar ºi vecini inimoºi Grecu-nume cu rezon,Cu tradiþii din strãmoºi. Spus de toþi la unison.Poate fi chiar de la daci Cinste pentru satul lor,În platoul Hârtibaci. Pentru neam, pentru popor!Sat nãscut în miez de secol, Toþi urmaºii îi cinstesc,Purtând nume de oracol. Având suflet creºtinesc.S-a înscris de mult în lume, Arta lor mereu e vieAvând falã ºi renume. În frumoasa Românie!

Hudea Simion, 83 de ani,Sãsãuº

La redacþia gazetei am primit o listã cu porecle din Floreasca. Este de fapto modalitate, folositã ºi prin sate, de a-i individualiza pe cei care poartã acelaºinume. Dar locuitorii acestui cartier dovedesc o imaginaþie deosebitã. Pentrua vã convinge le prezentãm, convinºi cã unii sunt mai cunoscuþi dupã poreclãdecât dupã nume.

Boncãºel, Bernãu, Bluis, Boboron, Burdulea, Boja, Brânzã, Caºu, Câli,Chereº, Cloibãr, Ceapã, Ciula, Chila, Cicicioi, Coþoi, Coveºanu, Ciubãraru,Ciufu, Ciungu, Clãdãnaru, Dodoþ, Fãcãleþ, Frunza, Fomfa, Gârbei, Gãtej,Granãru, Ghiciu, Gogonei, Highen, Hola, Hohoi, Hornaru, Macu, Nicki,Pãrinceana, Piþ, Pârcilã, Pârþa, Pâºcoaia, Prãdãu, Pidoaia, Plopu, Pãlãrãu, Prei,Rupa, Rumânu, Râla, Romu, Roºu, Rujanu, Sami, Siuca, ªomi, Tariþi, Toater,Vila, Zdrembea.

Aceastã poveste americanã, care sepetrece în þinuturile din Vest, spune cã atuncicând bãtrânul Bill Maloney ºi-a dat duhul, în1871, pierduse totul la joc. Lovit de un soi deblestem, pe care jucãtorii la ruletã îl numesc„mâna neagrã”, lãsase o familie în mizeria ceamai cruntã. Toþi ai lui s-au risipit care încotroºi s-au descurcat, de bine de rãu. Dar un nepotal bãtrânului Bill, care se numea Teddy Maloneyºi care, la moartea bunicului sãu, nu avea decâtzece ani, a fãcut dovada unor însuºiri uimitoare,încã din tinereþe. Muncitor, încãpãþânat,econom, a izbutit sã-ºi rostuiascã o turmã, acumpãrat pãmânturi bune, a ridicat cea maiarãtoasã fermã din þinut. Nu bea, nu fuma ºiîntorcea uºurel capul când trecea pe la uºa cudouã canaturi a cârciumii, de unde ieºeau valuride fum de tutun ºi se auzea muzicã ºi râsete defemei.

La douãzeci ºi nouã de ani, Teddy, care nuera încã însurat, era socotit drept omul cel maide viitor al orãºelului Silverton, iar oameniicinstiþi aveau deplinã încredere în el.

Într-o dupã-amiazã, pe când ieºea de labancã, de unde luase salariile pentru oameni,pregãtindu-se sã se întoarcã la fermã, a auzitun glas care l-a îndemnat:

- Ascultã-mã Teddy.Teddy a pus atunci mâna pe pistol ºi a

întors iute capul. N-a vãzut pe nimeni. Acelaºiglas i-a spus:

- Ascultã-mã bine, Teddy. Nu-þi fie fricã.Sunt eu, Billy.

- Cine?- Billy Maloney, bunicul tãu.Teddy a fãcut câþiva paºi pe caldarâm, cu

bãgare de seamã, s-a uitat în toate pãrþile ºi s-agândit cã glasul era într-adevãr al bunicului sãu

- Unde te afli? A întrebat el printre dinþi.- ªtii prea bine unde mã aflu.- ªi ce vrei?- Vreau sã-þi dau un sfat, Teddy. De aici de

unde sunt, vãd limpede tot ce se petrece. Ai sãfaci întocmai ce-þi spun.

- Te ascult, bunicule, a spus flãcãul.- Întoarce-te la bancã ºi scoate toþi banii.

Tot ce ai.Teddy a ascultat de glasul bunicului sãu

ºi, chiar înainte de închiderea bãncii, ºi-a scos

FATA AMÃGITÃ DE ÞIGAN

Foaie verde mãghiran,

Asearã fusei la bal,

M-o furat un cortorar.

Vin’, mândruþã.

Vin’, puicuþã,

Vin’ la cort sã ne iubim.

Cortoraru-i om deºtept,

S-o-mbrãcat locotenent.

- Mãi bãiete, bãieþele,

Unde sunt casele tele?

- Colo-n vale-ntre vâlcele,

Se zãresc trei corturele,

Alea sunt casele mele!

- Bunã zâua, mamã soacrã,

N-ai sã-mi dai ceva de treabã?

- Na ghiocu’ ºi gâceºte

ªi du-te-n sat ºi cerºeºte!

- De la fripturã º-antricoate

Am ajuns la gãini moarte.

De la sticla cu parfum

Am ajuns în cort la fum.

La nucu’ cu foaia latã,

Unde-i apa tulburatã.

Pãrinþii, dac-o aflat,

Pe-amândoi i-o îngropat:

Pe fecioru’, lângã drum,

Pe fata-din jos de drum.

Din ficior o rãsãrit

Trandafir roºu-nflorit;

ªi din fatã-o rujã albã,

De s-o mirat lumea-ntreagã.

Rugu’ peste drum s-o-ntins

ªi de rujuþã s-o prins;

Sã se mire lumea toatã,

C-o fost dragoste curatã

De-un ficior-june º-o fatã.

Mihãilã Ana (n.Curceanu-Coveº), 67 de

ani, Agnita, 19 V 1988

NEVASTA VÂNDUTÃ

Mâne-i târgu’ la Gherla,

Tot omu’ îºi mânã marfa.

Numa’ io n-am ce mâna,

Da mi-oi mâna nevasta.

N-o mân cã nu-i lucrãtoare,

Nici cã nu ºtie lucra,

Da n-am biru’ pe ce-l da.

Când în târg el ajungea,

Negustorii-l întreba:

- De vânzare-i nevasta?

- De vânzare, sãraca!

- ªi cât cei, bade, pe ea?

- Tri sute cinzeci de lei,

Sã mi-i daþi toþi mãrunþei,

Sã mã folosãsc cu ei.

Când banii i-o numãrat,

Negustoru’ o plecat,

Pe nevastã o-ntrebat:

- De luat, io te-am luat,

Darã nu te-am întrebat

A cui eºti ºi cum te cheamã,

Cã io pe tine dau vamã.

- Io sunt Veronica Popii

Tocmai din Þara Moldovii.

- ªi io-s Niculaie-a Popii,

Tocmai din Þara Moldovii!

ªi mie mi sã pãrea

Cã tu ai fi sora mea!

- ªi mie îmi vine, zãu,

Cã tu eºti fratele meu!

- Hai, mãi ºogore-napoi,

Sã trãiþi voi amândoi;

ªi cu banii de la mine

Sã trãiþi, ºogore, bine.

Când banii îi veþi gãta,

Sã viniþi, cã v-oi mai da.

Mihãilã Ana (n.Curceanu în Coveº), 67

de ani, Agnita, 19 mai 1988

CINSTIRE PICTURII MURALE

PORECLE DIN FLOREASCA

toþi banii. Când se pregãtea sã iasã, glasul i-aspus:

- Vinde toate acþiunile. Toate pepitele, pânãla ultima.

- Eºti sigur?- De aici, de unde sunt, vãd totul, a rãspuns

glasul uºor de recunoscut al bãtrânului Billy.Vinde ºi ai încredere în mine.

Dupã o clipã, Teddy a ieºit de la bancã,încãrcat. Glasul i-a spus:

- Du-te la negustorul de vite. Vinde toatevacile.

- Toate vacile?- Fã cum îþi spun.Dupã ce vacile au fost vândute glasul a

spus:- Vinde pãmânturile ºi ferma! Vinde tot!Teddy, încredinþat cã bunicul, de acolo de

unde se afla, simþea o mare nevoie de a vinde,a fãcut întocmai. Oameni de afaceri miraþi aucumpãrat, în zori, toate pãmânturile ºi fermala un preþ pe care l-au gãsit foarte bun.

Teddy a ieºit din birou la cãderea nopþii.Purta pe umãr un sac greu ºi douã genþi pedupã gât. Glasul bunicului i-a spus:

- Acum du-te la cârciumã.- La cârciumã?- Fã cum îþi spun.Cãlãuzit de glasul nevãzut, Teddy Maloney

a intrat, pentru prima oarã, în încãpereablestematã, urmãrit de priviri în care se citeaucuriozitatea ºi uimirea. Glasul i-a spus la ceruletã sã se aºeze, apoi:

- Joacã pe paisprezece.- Pe paisprezece?- Da. Ai auzit bine.- ªi cât sã pun?- Pui tot.- Tot?- Pui totul pe paisprezece.Dupã cum se poate bãnui, s-au ivit într-o

clipitã toþi patronii jocurilor care, ca toþi cei deteapa lor, n-aveau un nume chiar nepãtat. Audat câteva telefoane, dupã care au acceptatmiza.

Teddy Maloney a pus totul pe paisprezece.A ieºit ºaptesprezece.Atunci glasul bãtrânului Bill i-a spus

nepotului sãu la ureche, nu fãrã amãrãciune:- Vezi, Teddy, am pierdut.

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

23 de elevi ºi 3 profesori de la Colegiul Ely din Anglia au sosit în Agnita, fiind oaspeþi aiColegiului A.T Laurian. Vizita, care va dura nouã zile, din 24 oct pânã la 1 nov., face parte dinproiectul Comenius „STOP! This is our comunity” (STOP! Aceasta este comunitatea noastrã),proiect a cãrui tematicã este restaurarea ºi conservarea mediului ºi în care cele douã colegii suntparteneri.

Elevii din Anglia au ajuns încãde vineri în Cluj, de unde au plecatspre Agnita sâmbãtã dimineaþa. Îndrum au fãcut o vizitã în Sighiºoaraiar la ora 18 au fost întâmpinaþi laColegiul „ATL” din Agnita.

Pentru a-ºi face o imagine câtmai completã, atât despre elevi câtºi despre cultura ºi tradiþiile dinzonã, gazdele au pregãtit unprogram foarte variat ºi interesant.Oaspeþi ºi musafiri au desfãºuratîmpreunã concursuri ºi jocuritematice, au discutat despresistemele de învãþãmânt din celedouã þãri ºi au participat împreunãla lecþii susþinute de profesoriiColegiului „ATL”, în limbile românãºi englezã

Au fost organizate patruateliere de lucru (Workschop) , încare s-au stabilit echipele ºiprofesorii coordonatori, s-au realizatproduse audio-video pe bazamaterialelor adunate ºi selectate, produse din timpul vizitelor de studiu:Power-Point, CD-uri, jurnalºi produse bilingve cu termeni tematici, de DVD-uri CD-uri ºi MP3-uri în laboratoarele de informaticãale Colegiului.

În afarã de vizitarea oraºului Agnita ºi întâlnirea cu primarul Marius Radu Curcean, au fostorganizate vizite ºi în Viscri, Braºov ºi Sibiu pentru realizarea de clipuri documentare.

Din program n-au lipsit spectacolele folclorice ºi o searã de discotecã. În afarã de cina festivã desâmbãtã seara, musafirii au participat ºi la o cinã în familie, fiecare fiind oaspete în familia unui elevdin Agnita.

Elevii din Agnita s-au strãdui ºi au reuºit sã fie gazde perfecte, le-au arãtat amicilor din Angliacum sunt românii, au învãþat de la ei dar i-au ºi învãþat despre cultura ºi tradiþiile româneºti. ªiagniþenii n-au avut motive sã fie complexaþi, pentru cã ei puteau vorbii în limba lui Shakespeare, întimp ce englezii nu cunosc frumuseþea limbii române

I. Bârsan

ELEVI ENGLEZI LA COLEGIULDIN AGNITA