gara oraºului nonagenara jimbolie...

3
85 aprilie 2014 NONAGENARA JIMBOLIE ROMÂNEASCÃ VALI CORDUNEANU Gara oraºului Locuitorii, coloniºti aduºi din vestul Germaniei Foºtii stãpâni, jafuri ºi distrugeri Tradiþie industrialã secularã Este arborat drapelul românesc Bãtrâni ºi tineri plâng de bucurie Entuziastã primire fãcutã regelui Ferdinand 100 de trandafiri pentru regina Elena În data de 24 noiembrie 1923, între România ºi Iugoslavia s-a încheiat, la Belgrad, un protocol privitor la câteva insule de pe Dunãre ºi la un schimb de comune. Documentul s-a aplicat din anul urmãtor, acum 90 de ani, având printre consecinþe intrarea sub administraþie româneascã a oraºului Jimbolia, la 10 aprilie 1924. O raºul se afla, dupã sfârºitul Primului Rãzboi Mondial, în Regatul Sârbilor, Croaþilor ºi Sloveni- lor, sub denumirea de Dzom- bolj (anterior, Hatzfeld, Zsom- bolya etc.), punctul de graniþã situându-se pânã atunci în localitatea învecinatã Cãrpi- niº. În expozeul din Parla- ment, din 27 decembrie 1923, publicat ulterior în volumul Chestiunea graniþei Banatu- lui, ministrul Afacerilor Strã- ine I.G. Duca spunea: „am primit comuna neromâneascã Jimbolia, în contra a douã comune locuite de o popu- laþiune tot aºa de neromâ- neascã“. Se referea la faptul cã popu- laþia majoritarã era formatã conform datelor din Ghidul oraºului Jimbolia (2013), de Sorin Pavel – din ºvabi (82% în 1875; încã 57,7% în 1930), urmaºi ai coloniºtilor aduºi din vestul Germaniei înce- pând din 1766, în perioada împãrãtesei Maria Terezia (1740-1780). Ponderea româ- nilor a fost de 1% în 1875, crescând la 8,6% în 1930, prima ºcoalã elementarã în limba românã deschizându-se abia în 1934 ºi fiind închisã dupã doar patru ani. Acesta a fost ºi motivul pentru care parlamentarii bãnãþeni ar fi preferat pentru schimb ale- gerea altor localitãþi din zonã, în care predomina populaþia

Upload: others

Post on 13-Oct-2019

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Gara oraºului NONAGENARA JIMBOLIE ROMÂNEASCÃjimbolia.ro/wp-content/uploads/documents/anunturi/2014/140407...fost ºi motivul pentru care parlamentarii bãnãþeni ar fi preferat

85

aprilie 2014

NONAGENARAJIMBOLIE ROMÂNEASCÃ

VALI CORDUNEANU

Gara oraºului

Locuitorii, coloniºti aduºi din vestul Germaniei Foºtii stãpâni, jafuriºi distrugeri Tradiþie industrialã secularã Este arborat drapelul românesc

Bãtrâni ºi tineri plâng de bucurie Entuziastã primire fãcutã regeluiFerdinand 100 de trandafiri pentru regina Elena

În data de 24 noiembrie 1923, între România ºi Iugoslavia s-a încheiat, la Belgrad, unprotocol privitor la câteva insule de pe Dunãre ºi la un schimb de comune. Documentul s-aaplicat din anul urmãtor, acum 90 de ani, având printre consecinþe intrarea sub administraþieromâneascã a oraºului Jimbolia, la 10 aprilie 1924.

O raºul se afla, dupãsfârºitul Primului

Rãzboi Mondial, în RegatulSârbilor, Croaþilor ºi Sloveni-lor, sub denumirea de Dzom-bolj (anterior, Hatzfeld, Zsom-bolya etc.), punctul de graniþãsituându-se pânã atunci înlocalitatea învecinatã Cãrpi-niº. În expozeul din Parla-ment, din 27 decembrie 1923,publicat ulterior în volumulChestiunea graniþei Banatu-lui, ministrul Afacerilor Strã-

ine I.G. Duca spunea: „amprimit comuna neromâneascãJimbolia, în contra a douãcomune locuite de o popu-laþiune tot aºa de neromâ-neascã“.

Se referea la faptul cã popu-laþia majoritarã era formatãconform datelor din Ghiduloraºului Jimbolia (2013), deSorin Pavel – din ºvabi (82%în 1875; încã 57,7% în 1930),urmaºi ai coloniºtilor aduºidin vestul Germaniei înce-

pând din 1766, în perioadaîmpãrãtesei Maria Terezia(1740-1780). Ponderea româ-nilor a fost de 1% în 1875,crescând la 8,6% în 1930,prima ºcoalã elementarã înlimba românã deschizându-seabia în 1934 ºi fiind închisãdupã doar patru ani. Acesta afost ºi motivul pentru careparlamentarii bãnãþeni ar fipreferat pentru schimb ale-gerea altor localitãþi din zonã,în care predomina populaþia

Page 2: Gara oraºului NONAGENARA JIMBOLIE ROMÂNEASCÃjimbolia.ro/wp-content/uploads/documents/anunturi/2014/140407...fost ºi motivul pentru care parlamentarii bãnãþeni ar fi preferat

86

magazin istoric

În pp. 86-87: imaginide la momentul întâlnirii

dintre regele Mihaiºi regina mamã Elena

în gara Jimbolia

de origine româneascã (nuîntâmplãtor, în apropiere, laZrenjanin, se gãseºte în pre-zent sediul Institutului deCulturã al Românilor dinVoivodina).

În legãturã cu evenimenteledin 1924, poetul ºi tradu-cãtorul Petre Stoica (1931-2009), stabilit în ultima partea vieþii în oraºul de graniþã ºibun cunoscãtor al istoriei sale,nota: „Noua configuraþie aEuropei, ca urmare a destrã-mãrii imperiului bicefal, i-aadus Jimboliei servituþi greusuportabile. Regatul sârbo-croato-sloven, în componenþacãruia intrã acum, s-a doveditvitreg faþã de proaspeþii sãisupuºi. Proprietatea agricolãlimitatã de 50 de hectare, im-pozitele înrobitoare, expropri-erea moºiei Csekonics [în1911 avea cca 22.500 ha,3.000 de muncitori sezonieri– n.n.], sursã de venit pentrumulte familii, implantareaunor oaspeþi insoliþi, aºa-ziºii«eroi macedoneni», întru-totulstrãini de habitudinile ºvabu-lui bãnãþean, au bulversatcomunitatea.

Reacþia localnicilor n-a în-târziat. L-au refuzat politicosdrept parlamentar al sârbilorpe orgoliosul ºi influentul po-litician Nincici, preferând can-

didatura unuia de-al lor. Con-flictul a nãscut ideea abando-nãrii Jimboliei ºi a altor câtevalocalitãþi, în schimbul unoraaparþinãtoare României. Tran-zacþia s-a materializat în anul1924. În momentele retrageriide pe teritoriul deþinut scurtãvreme, foºtii stãpâni s-au de-dat la jafuri ºi distrugeri ne-mãrginite. Peter Jung [1887-1966, poet ºi ziarist – n.n.]afirma în acele zile cã Jimbo-lia nu îºi va mai reveni ni-ciodatã. Falsã profeþie. Subnoua ºi definitiva adminis-traþie româneascã, orãºelulnostru a reînviat din propri-a-i cenuºã, aidoma pãsãriiPhoenix.“

Una dintre consecinþeleimediate a fost scoaterea dinexploatare a cãii ferate duble(una îngustã ºi cealaltã cuecartament normal) care mer-gea din a doua garã a Jim-boliei, Rapova (construitã în1866, azi pãrãsitã), spre Zren-janin. Jimbolia, staþie de caleferatã încã din 1857, aflatã pelinia Timiºoara-Kikinda-Sze-ged-Budapesta-Viena, aveaînsã o mare tradiþie industrialã;în septembrie 1924 Corpora-þia industriaºilor împlinea 100de ani, în oraº funcþionândvestita Fabricã de cãrãmizi ºiþiglã „Bohn“ (1863), Moaracu aburi (1870), Fabrica dePãlãrii „Decker“ (1878),Uzina Electricã (1909) etc.

În numãrul din 12 aprilie1924 al cotidianului timiºo-rean Nãdejdea, într-un artico-lul intitulat Drapelul româ-nesc a fost arborat la Jimbo-lia, se consemna: „În ziua de10 aprilie a.c., la ora 1, oraºulJimbolia a trecut sub stãpâni-rea româneascã. Retragereaultimelor elemente sârbeºti afost primitã cu un entuziasmnemãrginit de cãtre populaþiaoraºului, spoliatã ºi jefuitã

pânã ºi de banii din casã, aºaîncât la intrarea în oraº aautoritãþilor române, bãtrâni,tineri, femei ºi copii plângeaude bucurie, în timp ce pe toatecasele fâlfâia drapelul nostrunaþional.“ Oficialitãþile jude-þului Timiº-Torontal erau ur-mate de un „cortegiu grandiosde cãlãreþi ºi trãsuri care seîntindea pe 7 kilometri“, fã-cându-ºi intrarea „sub ploaiade flori ºi aclamaþiile mulþi-mii“. „Serviciul divin oficiatsub cerul liber, sfinþirea dra-pelului comunei, cât ºi mareaºedinþã festivã din sala Primã-riei, sub preºedinþia d-lui Sto-ffel, primarul Jimboliei, vorrãmâne ca date istorice“, semai menþiona în ziar. În scurttimp, între Timiºoara ºi Jim-bolia vor circula douã trenuri.

Cu puþin timp înainte,respectiv la circa o lu-

nã dupã instalarea admi-nistraþiei româneºti, prin garaoraºului a trecut regele Fer-dinand. Suveranul, însoþit deregina Maria ºi ministrul Afa-cerilor Strãine I.G. Duca, plecaîntr-un turneu european în 7aprilie 1924, fiind întâmpinatde autoritãþile locale în gara„Domniþa Elena“ din Timi-ºoara. Se va întoarce, numaiîmpreunã cu I.G. Duca, în 20mai: „La ora 6 ºi cinci minute,soseºte în gara Jimbolia tre-nul regal. Muzica intoneazãImnul Regal, batalionul de

Page 3: Gara oraºului NONAGENARA JIMBOLIE ROMÂNEASCÃjimbolia.ro/wp-content/uploads/documents/anunturi/2014/140407...fost ºi motivul pentru care parlamentarii bãnãþeni ar fi preferat

87

aprilie 2014

onoare dã onorurile militare,capetele miilor de oamenisunt descoperite ºi din toatepiepturile izbucneºte puternic«Sã trãiascã!». MajestateaSa se dã jos. Poartã un costumcivil cenuºiu, pe cap are opãlãrie verzuie, moale. Zâm-beºte... Salutã pe domnii carei-au ieºit în întâmpinare.Domnul prefect dr. Iuliu Coste[tatãl diplomatului BrutusCoste -n.n.], ca ºef al judeþu-lui, solicitã pe Majestatea Sacu câteva cuvinte, dupã careRegele trece în revistã bata-lionul de onoare ºi, dupã cese întoarce, îi sunt prezentatenotabilitãþile din Jimbolia, cucare dã mâna pe rând ºi seîntreþine în mod vioi“ – notaNãdejdea din 22 mai 1924,subliniind în încheiere: „En-tuziasta primire ce s-a fãcutSuveranului la graniþa þãrii, laJimbolia, nici nu se poatedescrie“. Cu acest prilej, IuliuCoste face observaþia cã „laplecarea M.S. Regele din þarã,Jimbolia era pe teritoriul Iu-goslaviei, iar acum geogra-ficeºte este prima staþiune dedrum de fier a României înspreIugoslavia“.

Cu doi ani înainte, la 19 fe-bruarie 1922, fusese primit înpunctul de frontierã Cãrpi-niº regele iugoslav AlexandruKaragheorghevici, care cãlã-torea cu trenul spre Bucu-reºti în vederea oficializãrii

logodnei cu principesa Mãri-oara. A fost întâmpinat degeneralul Lupescu, reprezen-tantul regelui Ferdinand, ºigeneralul Moºoiu, din parteaguvernului.

Peste ani, în 14 sep-tembrie 1940, în gara

Jimbolia se va desfãºura un altmoment emoþionant: reîn-toarcerea din exil, dupã zeceani, a Reginei Mamã Elena,aceasta fiind întâmpinatã deregele Mihai (Magazin isto-ric, nr. 4/2004). Iatã cum esterelatat evenimentul în publi-caþia timiºoreanã Dacia: „Fru-moasa garã de frontierã dinJimbolia [construitã în 1900– n.n.] a fost cu gust decoratãîn aºteptarea înalþilor oaspeþi.Verdeaþã, flori, drapele ºi ghir-lande s-au folosit în belºug ºicu pricepere. Sus pe frontis-piciul clãdirii s-a format dinflori roºii, galbene ºi albastreurarea: «Bine aþi venit». Ma-rele drapel tricolor, cu stemaþãrii, a fost ridicat pe catargulgãrii. Încã înainte de ora 10au început sã ia loc formaþiiledestinate sã salute pe M.S.Regele Mihai I ºi pe M.S. Re-gina Mamã Elena. O com-panie de onoare cu muzica ºidrapel a Reg. 93 Infanterie sealiniazã sub comanda dom-nului cãpitan Popa [...] Eleviiºcolilor în costume naþionaleromâneºti ºi o delegaþie atineretului german cu cãmaºãalbã ºi ciorapi albi se înºiramai încolo. Trenul în care seafla regele, rezidentul regalAl. Marta ºi Anton Mocsonysoseºte la 10.30, în uralelemulþimii, iar la ora 11 fixtrage în faþa gãrii. M.S. Regelecoboarã. Pare palid ºi puþinslãbit. Poartã uniforma kaki aRegimentului de Gardã cupantaloni lungi ºi gradul degeneral de divizie. În piept are

crucea de cavaler a Ordinu-lui pentru merit, o cruce deemail alb, cu spini în jur.“ Laora 11.05 a sosit Simplonuldin care a coborât reginaElena: „Un sobru ansamblude lenaj bleu îmbracã silue-ta-i zveltã. În cap poartã osimplã pãlãrie de paie cono-tier, puþin înclinat în faþã, cuvoaletã. Douã mari perleorneazã cerceii M. Sale, uncolier «tour de cou», din altesplendide perle, ºi o discretãbroºã cu diamante sunt bi-juteriile M.S. Reginei, carepoartã la piept un mic bu-chet de camelii. M.S. Re-gele Mihai îºi îmbrãþiºeazãAugusta Mamã. O sãrutã ºisalutã cu bucurie de Fiu careîºi regãseºte Mama. Cei dinjur au lacrimi în ochi. Fe-meile plâng de emoþie. Mo-mentul este patetic.“ Regi-nei i-au fost dãruiþi 100 detrandafiri roºii din parteajudeþului, un buchet de tu-beroze al Doamnelor Ro-mâne din Arad ºi simbolicul„buchet de rugã“ cu panglicimulticolore al DoamnelorGermane. Trenul a plecatdupã 20 de minute, pe acor-durile imnului regal. La12.05 a ajuns în gara dinTimiºoara, ºi ea pavoazatã cu„drapele tricolore, flori ºiverdeaþã“; a cântat CorulMunicipal, condus de Fila-ret Barbu.