Omule,

Viaţa e scurtă, atât de scurtă încât

tot ce trăieşti tu este ca o bătaie de aripi a unui colibri.

Când norii se abat asupra ta, aminteşte-ţi că sunt oameni imobilizaţi pe un pat care nu

văd deasupra lor decât tavanul.

Când ţi se va părea că soarele nu îţi luminează suficient calea, să-ţi aminteşti că sunt oameni care nu au văzut niciodată un

răsărit de soare.

Când vei crede că eşti părăsit, uită-te în jur şi vei vedea că există totuşi un suflet care

aşteaptă prietenia ta.

Când, te vei simţi neconsolat,, să ştii că toţi pierd pe cineva şi

tu nu vezi.

Când masa ta nu va fi îmbelşugată, nu uita că sunt mulţi pe care o firimitură de

pâine îi satură.

Când vei vedea un copil, gândeşte-te că nu îi trebuie decât dragostea părintească

pentru a zâmbi fericit.

Când vei fi înconjurat de duşmani, gândeşte-te că

aceştia îţi pot deveni prieteni, dacă vei şti să ţi-i apropii.

Când vei trata pe cineva cu dispreţ, nu uita de unde ai

plecat.

Când vei ajunge sus, nu uita că toţi sfârşim jos, oricât de mari

am fost.

Când ura îţi va umple sufletul, vei găsi dragostea în cer.

Când te vei fi în întuneric, un prieten fără glas va ţine aprinsă

o lumină pentru tine.

NICIODATĂ NU VEI SI FINGUR ORICÂT DE SINGUR TE-AI SIMŢI, EXISTĂ CEL PUŢIN UN SUFLET O

PERECHE DE ARIPI CARE VEGHEAZĂ ASUPRA TA!

NU UITA OMULE, VIAŢA E SCURTĂ, DAR NUMAI TU O POŢI

FACE FRUMOASĂ!