NAPOLtrOINHILL

GANDtrSTtrSt

B(OGATI VtrI F'I

EDTTTE ACTUALTzATA IENTRU srcolur- XXIDE DR. Anruun R. Prrr

Traducere din limba englezi de

Cora Radulian

4k*Bucuregti

2019

Think and Grow RichNaPoleon Hill

Copyright @ 2014 JMV GrouPDrepturile au fost obEinute exclusiv prin JMV Group Inc.'

jmwgrouP@jmwgrouP.net

ebEdJ;;;*"

O.P. 53; C.P.2t2, sector 4, Bucuregti, Rominiatel. 02r 319 63 90;03r 425 16 19; 0752 548 372

e-mail: comenzi@litera.ro

GlndeSte ;i ttei f bogatNapoleon Hill

Copyright @ 2018, 2019 Grup Media Literapentru versiunea in limba romini

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu 9i fiiiRedactor: Carmen $tefania Neacgu

Corector: Elena-Anca ComanCoperti: Alex Eser

Tehnoredactare gi prepress: Ana Virtosu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAnieiHILL,NAPOLEONGindegte gi vei fi bogat / Napoleon Hill;trad.: Cora Radulian - BucureEti: Litera, 2019

ISBN 978-606-33 -3523- 5

I. Radulian, Cora (trad.)

159.9

CUPR NSI

Prtfnlo aatorului la ediyia o,iiginali

Prefagd la ediyia actuali

Capitolul 1. Puterea glndului.Omul care gi-a,,gandit" parteneriatulcu Thomas A. Edison.

La doi pa;i de aur. . .

Egti ,,StipAnul destinului tiu, cipitanulsufletului tiu' . . I . . . .

Capitolul 2. Dorinla - punctul de pornire al tuturealizirilor (Primul pas citre bogi;ii).

..9

.17

.21

.21

.25

.34

.39Doringa o lntrece pe Mama Naturi ln degtepticiune. . 53

Capitolul 3. Credinga -vizualizatea dorinlei gi credinlaln lndeplinirea ei (Al doileapas citre bogigii) . . . . . . . 65

Capitolul 4. Autosugestia - mijlocul de influenEarea subcongtientului (Al treilea pas citre bogigii) . . . . . . 89

RezumatulinstrucEiunilor... ......93

Capitolul 5. Cunogtinlele specializate - experien{ele sau

observagiile personale (Al patrulea pas citre bogi$i) . . 97

Meriti si stii cum si dobAndesti cunostinte-trt t02

Capitolul 6. ImaginaEia - atelierul gAndirii(Al cincilea pas citre bogigii)

Cum si-gi folosegti in mod practic imaginagia

Capitolul 7. Planificar ea ot ganizati - cristal izar ea

dorinEei intr-o acfiune (Al gaselea pas citre bogigii) . .

Planificarea vinzirii serviciilor

Atributele majore ale unui lider adevirat. . . .

Cum si obgii exact postul pe care giJ doregti.

Noul mod de marketing al serviciilor . . .

Care este scorul tiu ,,CCS"?

Cele treizeci de cauze majore ale egecului. Cit de

multe dintre urmitoarele aspecte te trag inapoi? . . .

Fi-Ei inventarul de personalitate. . . .

Chestionar de autoanalizi pentru inventarulde personalitate.. ...161Unde gi cum pogi gisi oportunitigide aacumulabogigii .....164,,Miracolul" cate

^ asigurat aceste binecuvintiri . . . 157

Capitolul 8. Hotirirea - lnvingerea ezitd.rii(Al gaptelea pas citre bogigii) . . 175

Capitolul 9. Perseverenfa - efortul necesar pentrua aliea credingi (Al optulea pas citre bogiEii) . . 191

Capitolul 10. Puterea MinEii Supreme - for;a motrice(Al nouilea pas citre bogigii) . . 207

Dobindirea puterii prin intermediul,,MingiiSupreme" ....209

Capitolul 11. Misterul transmutirii energiei sexuale(Al zecelea pas citre bogi;ii)

Cei zece stimuli ai minrii . . . 222

115

r20

r33

r37

138

148

150

151

153

161

,,Geniul" este dezvoltat prin cel de-al gaselea simg . . 223

De ce reusesc arareori in viagi oamenii inaintede vArsta de patruzeci de ani. . . . . . 229

Capitolul 12. Subcongtientul - veriga de legituri(Al unsprezecelea pas citre bogi;ii) . . 243

Capitolul 13. Creierul - o stagie de emisie-recepfiepentru ginduri (Al doisprezecelea pas citre bogi$i). . . 253

Cele mai mari for;e sunt,,intangibile". . . . . . 255

Povesteadramaticiacreierului .....256,,Ce este telepatia?" . . 257

Capitolul 14. Al gaselea simg - uga citre templulinEelepciunii (Al treisprezecelea pas citre bogiEii) . . . 26I

Capitolul 15. Cum si picilegti cele gase fantomealefricii ......273Capitolul 16. Atelierul diavolului(Al qaptelea riu fundamental) . . 289

Gdndegte 9i vei fi bogot

preglti;i pentru a atrage gi a se bucura de acest standard de

viagi mai ridicat ce a fost gi va fi mereu rcfuzat tuturor, lnafara celor care sunt pregitigi pentru el.

Fii, deci, pregitit ca, atunci cind vei aplica in mod acdvpreceptele lui Napoleon Hill, si faci schimblri mari in modulln care privegti viaga. Aceste schimbiri te vor recompensa,

permigindu-gi si te bucuri de o viagi plini de armonie gi

ingelegere, precum gi si pregite;ti terenul ca si intri in rin-dul oamenilor bogaEi'

Dr. Arthur R. pell

'ry*w

*CAPITOLU L #

PUTEREA GANDULUI

Omul core gi-o ,,g6ndil" porteneriolulcu Thomos A. Edison(lu eonvinnr, ,,gAndurile sunt lucruri", gi inci lucruri puter-nice cAnd sunt ingeminate cu claritatea scopului, perseve-

renga gi o oonrNli enzitoene de a le transpune in bogigiisau in alte obiecre materiale.

Edwin C. Barnes a descoperit c6.t este de adevirat faptulcI oamenii cANnssc gr sn ilrroc,i.lnsc. Nu a ficut aceaste

clescoperire dintr-odati. Ea a venit treptat, incepAnd cur)oRrNTA lui nnz"lroenE, de a deveni partener de afaceri alrurarelui Thomas Edison.

Una dintre principalele caracteristici ale Doringei luillarnes era claritatea. Dorea si lucreze cu Edison, nu pentrru

cl. Observi atent descrierea modului in care Barnes a trecut

a1

G6ndegte 9i vei fi bogot

la transpunerea DoRINTEI sale in realitate gi vei ingelege mai bine

cele treisprezece principii care duc la acumularea bogigiilor.

Cind aceasti oonIN1,i,, sau acest impuls al gindirii, i-a

trecut fulgeritor pentru prima dati prin minte, Barnes nu

era in postura si acEione ze inbaza acestui gind. Doui obsta-

cole ii stiteau in cale. Nu-l cunoqtea pe domnul Edison 9i

nu avea destui bani pentru a-gi pliti biletul de tren pini la

Orange, New Jersey.Aceste dificultigi erau suficiente pentru a-i descuraja pe

majoritatea oamenilor de a mai incerca si-gi indeplineasci

dorinta. Dar doringa lui Barnes nu era una obignuiti! El era

atAt de hotirAt si giseasci o cale de a-gi indeplini doringa,

incit a decis in final si cilitoreasci ,,precum un bagaj" in loc

si se lase invins. (Pentru necunoscitori, asta inseamni ci a

mers in East Orange cu un tren de marfi.)El s-a prezentat la laboratorul domnului Edison gi a anungat

ci venise si intre in afaceri cu inventatorul. Vorbind' peste ani,

despre prima sa intilnire cu Barnes, domnul Edison sPunea:

,,Stitea acolo in faga rnea, arilta ca un cergetor ordinar, dar era

ceva in expresia de pe faga lui care-mi didea impresia ci e hoti-rit si obgini lucrul pentru care venise. invigasem, din ani de

experiengi cu oamenii, ci atunci cind un om igi DoREgrE cu

adevirat atXt de profund un lucru incAt e dispus si-gi mizeze

intregul viitor pe o singuri carte pentru aJ obgine, acela va cig-

tiga cu sigurangi. I-am oferit oportunitatea pe care a c€rut-o'

deoarece am vizut ci se hotirise si nu plece pini nu reusette.

Evenimentele ulterioare au dovedit ci nu ficusem o gre;eali".Ceea ce i-a spus tinirul Barnes domnului Edison cu acea

ocazie e mult mai puEin important decAt ceea ce gindea. Edi-son insugi a spus asta! Nu infigigarea l-a ajutat pe Barnes

si inigieze colaborarea cu Edison cind a ajuns pentru prima

dati in biroul acestuia; infiEi;area sa era categoric defavora-

bili. A contat ceea ce cANone Barnes.

Daci importanga crucialS a acestei afirmagii ar putea fitransmisi fiecirui om care o citegte, restul cirgii ar fi inutil.

,n

Putereo gdndului

lJarnes nu a obginut parteneriatul cu Edison de la primaintllnire. I s-a dat gansa si lucreze in birourile lui Edison, cuurr salariu foarte mic, ficAnd lucruri care erau neimportante

l)cntru Edison, dar foarte importante pentru Barnes, deoa-

lcce ii dideau ocazia de a-gi prezenta ,,marfa" acolo underrrtrlt doritul ,partener" o putea vedea.

Au trecut luni de zile. Aparent, nu se intAmpla nimic care

sl-l aduci mai aproape de atingerea scopului pe care Barnes

;i-l stabilise in minte drept sconul siu cLAR MAJoR. Dar ceva

sc intAmpla in mintea lui Barnes. El igi intensifica in mod con-srilnt DoRrNle de a deveni partenerul de afaceri al lui Edison.

Psihologii au spus foarte corect: ,,CAnd cineva este currclcvirat pregitit pentru dn lucru, acesta i9i materializeazl.tkrrinEa". Barnes era pregitit pentru a intra in asociere culldison; mai mult, era sorinAr si. ni,ltANi iN coNrrNuenprrrnci.rrr p,A.Ni cANl evne s-L pnrunesc,L cEEA cE-gI DoREA.

Nu gi-a spus: ,,Ei bine, la ce bun? Cred ci mi voi riz-gindi gi voi incerca si obgin o slujbi ca agent de vAnziri". insc;himb, gi-a spus: ,,Am venit aici ca si mi asociez cu Edison

;i-mi voi atinge acest scop chiar daci asta imi va lua restulvictii". Omul vorbea serios! CAt de diferiti ar fi povestea de

viati a oamenilor daci acegtia ar adopta un scop clen 9i l-arrrrcntine pini ar ajunge si devini o obsesie atotconsumatoare!

Poate ci tinirul Barnes nu gtia acest lucru pe atunci, darlrotirArea sa de buldog, perseverenla sa in menEinerea uneisingure DoRTNTE au fost menite si secere toati opozilia 9i si-i,rtluci ocazia mult doriti.

CAnd s-a ivit oportunitatea, aceasta a luat o alti formi gi a

vcnit dintr-o alti direcgie decAt se agtepta Barnes. Acesta este

rrrrtrl dintre trucurile oportunitigii. Are obiceiul tainic de asc firriga pe uga din spate si adesea vine deghizati sub forma

lilrinionului sau a infrAngerii temporare. Poate de aceea atit.lc rnulgi oameni nu reugesc si o recunoasci.

Domnul Edison tocmai pusese la punct un nou dispozitiv,k' lrirou, cunoscut la acea vreme sub denumirea de Fonograful

23

Gdndegle 9i veifi bogot

lui Edison (numit mai tArziu Ediphone). Agengii sii de vin-ziri nu erau foarte entuziasmagi de aparat. Nu credeau cise poate vinde firl eforturi mari. Barnes a sesizat o ocazie

pentru el. Oportunitatea se furi;ase Pe ticute, ascunsi lntr-omagini cu aspect ciudat, care nu interesa pe nimeni in afaride Barnes gi de inventatorul acesteia.

Barnes ;tia ci putea vinde fonograful lui Edison. I-a suge-

rat acest lucru lui Edison gi gi-a primit prompt sansa. A vin-dut magina. De fapt, a vindut-o cu un succes atit de mare,

incAt Edison i-a dat un contract pentru a o distribui gi comer-

cializape tot teritoriul Statelor Unite. Din acea asociere a api-rut sloganul ,,Ficut de Edison gi instalat de Barnes". itt ot-"acestui parteneriat in afaceri, Barnes s-a imbogigit din punct

de vedere financiar, dar a rcalizat ceva infinit mai mireg, a

dovedit ci pogi intr-adevir si ,,gindegti gi si te imbogigegti".

CAt de mulgi bani i-a adus acea nonrNli iniEiali lui Barnes

nu am cum si gtiu. Poate i-a adus doui sau trei milioane de

dolari, dar suma, oricare ar fi, devine neimportanti cAnd e

comparati cu acel bun de mare preg reprezentat de faptul ci a

aflat cu certitudine cI un impuls al gindirii intangibil poate

fi transpus in echivalentul siu fizic prin aplicarea principiilorcunoscute.

Barnes literalmente s-a vizut intr-un parteneriat cu marele

Edison! S-a vizut cu o avere. N-a avut nimic la inceput, inafari de capacitatea sa de a grl cE-$I DoREgrE 9I uori,nAnneDE A sE TrNE DE DoRINTA rur pANi, e iNnnprrNtr-o.

Nu avea bani la inceput. Avea o educagie foarte sumari.

Nu avea influengi. Dar avea inigiativi, credingi gi doringa de a

invinge. Cu ajutorul acestor forge intangibile a devenit minadreapti a celui mai mare inventator al tuturor timpurilor.

Si vedem acum o alti situagie gi si studiem un om care

avea o mulgime de dovezi tangibile ale boglgiei, dar le-a pier-

dut pentru ci s-a oprit cu cigiva pagi mai inainte si-gi atinglscopul dorit.

24

Pulereo gdndului

Lo doi pogi de ourI lrr;r dintre cele mai frecvente cauze ale egecului este obice-trrl rlc a renunga atunci cind suferi o infringere temporari.lricr':rrc om este vinovat de aceasti gregeali la un moment sau,rltrrl in viagi.

l{.U. Darby, care a devenit mai tArziu unul dintre ceitrr,ri cle succes agenfi de asiguriri din tari", spune povestearrrrt'hiului siu, care a fost cuprins de,,febra aurului" pe rrre-rrrt':r goanei dupi aur si a pornit spre Vest pentru a sipe iNt Ar|rnnne AURULUT gr A sE iunocill. Nu auzise niciodatl(;i (lin creierul oamenilor a fost extras mai mult aur decAt,lirr pimAnt. $i-a fixat un gel si a trecur la lucru cu lopata 9i( ;rznraua. Avea si fie greu, dar patima sa pentru aur era clari.

l)upi siptimini de trudi, a fost recompensat prin desco-pcrirea minereului strilucitor. Avea nevoie de utilaje pentru.r I :rduce la suprafagi. in linigte, a acoperit mina 9i s-a intorsl,r locuinta sa din'S7'illiamsburg, Maryland, unde le-a spusr rrrlclor si citorva vecini despre ,,lovitura" sa. Au pus mini del;r rninl ca si strAngi banii pentru utilajele necesare, pe care.rpoi le-au transportat acolo. Unchiul gi Darby s-au intors siIrrcreze in mini.

Primul vagon de minereu a fost extras gi transmis la otopitorie. Rezultatul a dovedit cI aveau una dintre cele mailrogate mine din Colorado! Alte citeva vagoane de minereurnnau si le achite datoriile. Apoi urmau si dea marea lovi-r rr rii in ceea ce privegte profiturile.

Au continuat extracgia! Sperangele lui Darby gi ale unchiu-lrri cregteau! Apoi s-a lntXmplat un lucru neprevizut! Filonulrk: aur a dispirut! Cei doi ajunseseri la capltul curcubeului; iarv,rsul cu aur nu mai era acolo! Au continuat extractia, incer-.ind in disperare si prindi din nou fflonul, dar firi rezultat.

in cele din urmi, au decis si nnNuNgr. Au vindut utila-fcle unui negustor de vechituri pentru citeva sute de dolari;i au luat trenul inapoi spre casi. Unii negustori de vechiturisunt prosti, dar nu gi acesta! El a chemat un inginer de mine

25

Gdndegie 9i vei fi bogoi

care si. studieze mina gi si faci o serie de calcule. Ingineruli-a spus ci proiectul a eguat pentru ci proprietarii nu cunog-

teau ,,liniile de falie". Calculele sale au aritat ci filonul se

afla la numai DoI pAgI DE Locul uNte iNcnresE FAMILIA

DARBv si. ronnzB! Exact acolo s-a gisit aur!

Negustorul de vechituri a luat milioane de dolari pentruminereul din mini, pentru ci a gtiut sI ceari un sfat avi-

zat inainte si renunEe. Majoritatea banilor care au intrat inutilaje au fost procuragi prin eforturile lui R.U. Darby, care

pe atunci era doar un biiat foarte tinir. Banii veneau de la

rudele sale gi de la vecini, deoarece acegtia aveau incredere inel. El le-a dat inapoi fiecare dolar, de;i a avut nevoie de ani

de zile pentru a le returna banii.La multi vreme dupi aceea, domnul Darby 9i-a recupe-

rat pierderea inzecit, cind a descoperit ci nonrNle poate fitranspusi in aur. Descoperirea a venit dupi ce acesta a intratin branga agen;ilor de asiguriri de viaEi.

Amintindu-gi ci a pierdut o avere uriagi deoarece s-a

opRrr la doi pagi de aur, Darby a profitat de aceasti experi-

engi in activitatea aleasi, prin simpla metodi de a-gi spune:

,,M-am oprit la doi pagi de aur, dar nu mi voi opri niciodatipentru ci oamenii spun (nu) cind le cer si-gi cumpere o

asigurare". igi datoreazi aceasti insistengi lecgiei inv5.gate inurma renungirii in domeniul minier.

inainte si aibi succes, majoritatea oamenilor vor cunoagte 'categoric, multe infringeri temporare si, poate, cAteva ege-

curi de anverguri. CAnd te confrungi cu infrAngerea, cel mai

simplu gi mai logic lucru de ficut este si RENUNTI. Exact asta

fac majoritatea oamenilor.Mai mult de 500 dintre cei mai de succes oameni pe care

i-a avut vreodati America i-au spus autorului ci au avut cel

mai mare succes la doar un pas dincolo de punctul in care i.a

lovit infrAngerea. Egecul este un escroc cu un ascugit simg al

ironiei gi vicleniei. ii f".. mare plicere si-i puni piedici celuicare aproape a atins succesul.

26

Puiereq gdndului

O leclie de perseverenld de cincizeci de cenlil,a scurtS" vreme dupi ce domnul Darby gi-a luat diploma del:r ,,lJniversitatea Loviturilor Grele" gi a decis si profiterlc cxperienta sa in domeniul extracgiei de aur, a avut noroculsi se afle intr-o situaEie care i-a dovedit ci ,,Nu" nu inseamni.rrcapirat nu.

intr-o dupi- amiazi. isi ajuta unchiul si macine grAu intr-orrroari de modi veche. Unchiul administra o fermi mare, lat;rrc trS.iau mai mulgi fermieri ce lucrau pimdntul si primeaut rr plati. o parte din recolti. itr..t, ,,rg" s-a deschis si un copilrnic, fiica unui fermiet a inrrat si gi-a ocupat locul lXngi ugi.

Unchiul a privit in sus, avdzut-o pe copili si s-a ri.stit lac:t: ,,Ce vrei?"

Sfioasi, copila a rispuns: ,,Mama spune s5.-i trimigi cinci-rct:i de cenli".

,,Nu-i trimit", a ripostat unchiul, ,,acum te pofi duce acasi".,,Da, domnule", a rispuns copila. Dar nu s-a miscat.Unchiul gi-a continuat treaba atit de absorbit, incAt nu i-a

;rcordat copilei suficienti atentie pentru a observa ci. nu a ple-r ;rt. Cind 9i-a ridicat privirea si a vizut-o in continuare acolo, a

1ip:rt la ea: ,,Ji-am spus si te duci acasi! Pleaci sau o incasezi".lletiga a spus ,,Da, domnule", dar nu s-a migcat nici un

t'cnt imetru.l.Jnchiul a lisat din mini un sac cu grAne pe care se pregi-

tc;r sii-l toarne in cogul morii, a ridicat o doagi de butoi gi s-airrtllcptat spre copili cu o expresie pe fagi care indica necazuri.

l)arby gi-a Einut respiratia. Era sigur cd. avea si asiste la or lirrui. $tia ci unchiul siu este remperamental. Cind unchiul.r ;rjtrns in locul unde se afla copila, ea a ficut rapid un paslrr;rirrte, I-a privit in ochi si a zbierat cu cel mai inalt ton alvot.ii ci subgirele: ,,MAMA MEA TREBUTE si pRrMEesci. cnr( rN(irZECI oE crutl!"

( Jnchiul s-a oprit, a privit-o timp de un minur, apoi a lisatIrrr ct i;or jos doaga de butoi, a bigat mina in buzunat a scos

frrnr;'rtlte de dolar gi i l-a dat.

Gdndegte qi vei fi bogot

Copila a luat banul gi s-a retras incet spre ugi, firi si-gi

desprindi o clipi privirea de la omul pe care tocmai il domi-

nase. Dupi ce a plecat, unchiul s-a agezat Pe o cutie 9i a privitpe o fereastri in gol timp de Peste zece minute. Cugeta, cu

mirare, la gfichiuirea pe care tocmai o incasase'

$i domnul Darby se gindea. Aceasta a fost prima dat6

in viaga sa cind l-a vizut pe copilul unui fermier stipinindin mod deliberat un adult cu autoritate. Cum reugise? Ce se

intimplase cu unchiul siu de il determinase si-gi piardi fero-

citatea gi si devini docil ca un miel? Ce putere ciudati folo-

sise acea copili, care o ajutase si-gi stipineascl superiorul?

Acestea gi alte intrebiri aseminitoare ii treceau fulgeritorprin minte lui Darby, dar nu a aflat rispunsul decAt cAgiva

ani mai t|.rzil, cind mi-a spus povestea.

Ciudat, povestea acestei experienge neobi;nuite i-a fost

relatati autorului in vechea moari, exact in locul unde

unchiul ;i-a primit lecgia.

in timp ce stiteam in moara aceea veche, domnul Darby

a repetat povestea neobignuitei cuceriri 9i a terminat cu intre-

barea: ,,Ce pogi ingelege din asta? Ce putere ciudati a folosit

acel copil de l-a inmuiat complet pe unchiul meu?"

Rispunsul la intrebare se gisegte in principiile descrise

in aceasti carte. Raspunsul esre complet gi pe deplin redat'

ConEine detalii s,i instrucgiuni suficiente pentru a permite

oricui sl ingeleagi gi sI aplice aceeagi forgi peste care a dat inmod accidental acea copili.

RimAi receptiv ;i vei observa exact ce putere ciudata a

venit in ajutorul copilului,-vei sesiza ac€asti putere in capi-

tolul urmitor. Undeva in cuprinsul cirgii vei gisi o idee care

iti va accelera puterile receptive gi va pune aceeagi irezisti-

bili putere sub controlul tiu, in beneficiul tiu. Pogi deveni

congtient de aceasti putere in primul capitol sau pogi deveni

congtient de ea intr-un capitol ulterior. Ea poate veni sub

forma unei singure idei. Sau poate veni prin structura unui

plan sau a unui scop. Te poate face si te intorci cu gAndul la

Putereo gdndului

cxlrcriengele in care ai fost infrint sau ai dat greg in trecut gi

pn;rtc aduce la suprafaEl o lecgie prin care pogi recigtiga rort r ;ri pierdut prin acea infrAngere.

l)upi ce i-am descris domnului Darby puterea folositi innr,r,l inconstient de copilagul, a trecur rapid in revisti ultimiitrt'izcci de ani de experiente in calitate de agent de asigu-r.iri <lc viatigi a recunoscut deschis ci. succesul si.u in acestrLrrrrcfliu se datora, nu intr.o mici mi.suri, lecgiei pe care oirrvilase de la acel copil.

l)omnul Darby a subliniat: ,,De fiecare dati cind un

lrotcntial client incerca si se retragi firi si cumpere, vedeam.r, t'l copil stind acolo, in veghea moari, ii vedeam ochii marirrlii lucind sfiditori si-mi spuneam: ,iTrebuie si vind aceasripoliliu. Cele mai bune vAnziri pe care le-am flcut au fost, clc care au urmat dupi ce oamenii au spus NU".

lil si-a amintit, de asemenea, de gregeala ficuti cAnd s-arrlrlit la numai doi pagi de aur, ,dar", a spus el,,,acea experi-crrli a fost o binecuvdntare ascunsi. M-a inv5"tat si perseve-r,'2, oricAt de greu mi-ar fi - o lecgie pe care trebuia si o invigirr;rinte si reugesc in orice domeniu".

Aceasti poveste a domnului Darby gi a unchiului siu, a

r olrilei fermierului si a minei de aur va fi cititl,, firi indoiali,rlt' .sute de oameni care-si cAgtigi pS.inea vA"nzind asigurS"ri devi;rti, si tuturor acestora autorul doreste si. le sugereze ci Darby,l.rtoreazi acestor doui. experiente capacitatea sa de a vinde,rrrrrrrlasiguriri de viagi in valoare de peste un milion de dolari.

Viata e ciudati si adesea imprevizibili! ArAt succesele, cAt,,i csccurile i;i au ridicinile inexperiente simple. Experientele,l,rrrnultii Darby au fost suficient de banale gi de simple, Eir()lrr.si au oferit ri.spunsul destinului siu in viag5", fiind, prinulr)rlrre, la fel de importante (petrttu el) ca viaga in sine. EI,r profitat de aceste doui experienge dramatice, deoarece le-a.rnrrlizat si a descoperit lectia pe care o ofereau. Ce se intim-1rl;i insi cu omul care nu are nici timpul, nici inclinatia de:r stuclia esecul in ci"utarea cunoagterii care poate duce la

Gdndegte 9i vei fi bogot

succes? Unde gi cum va inviEa arta de a converti infrAngerea

intr-o trambulini spre succes?

Ca rispuns la aceste intrebiri, a fost scrisi cartea de fagi.

Pentru a rispunde a fost necesar si descriu treisprezece

principii, dar, pe misuri ce citegti, reline ci rispunsul pe

care-l caugi la intrebirile care te-au ficut si cumpinegti asu-

pra bizareriei viegii se poate afla in mintea ta sub forma uneiidei, a unui plan sau a unui scop care se poate ivi brusc inmintea ta in timp ce citegti.

Tot ce e necesar pentru a avea succes este o idee solidi. Prin-

cipiile descrise in aceasti carte conlin ce e mai bun gi ce e mai

practic in materie de moduri gi mijloace de a crea idei utile.inainte si continuim gi si trecem la descrierea acestor prin-

cipii, credem ci egti indreptigit si primesti urmitoarea suges-

tie importanti: cANo noci,prrn iNcep si. sE ACUMULEzr, ELE

vrN erAr DE RAIID, iNrn-o enuNonuli. erAr or MARE, iNc,A.r

TE vnr tNrnrse uNDE AU srAT ASCUNsn iN rolI ACE9TI ANI.

Aceasta este o afirmagie uluitoare, mai ales daci luim in con-

siderare tradigionala convingere populari ci bogigiile vin doar

la cei care muncesc din greu, pe o perioadi indelungati.CAnd incepi si ciNoBgrl gr si rn irvrnoci.pgrl, vei

observa ci bogiEiile incep cu o stare mentali, cu un scop clar,

firi si muncesti din greu sau muncind din greu doar pentru

scurt timp. Tu 9i oricine altcineva ar trebui si fiti interesagi

si aflagi cum si ajungegi in acea stare mentali care va atrage

bogigia. Am petrecut douizeci 9i cinci de ani cercetand, ana-

lizind peste 25 000 de oameni, deoarece gi eu doream si gtiu

,,cum se imbogigesc oamenii bogagi".

Firi respectiva cercetare, aceasti carte nu ar fi putut fi scrisi.

Ia seama la un adevir foarte important: Marea Crizi a

inceput in 1929 gi a continuat pini a atins un nivel record al

tuturor timpurilor in materie de distrugere, continuand pinila un moment dat dupi ce Roosevelt a devenit pregedinte.

Atunci criza a inceput si slibeasci, atenuindu-se. La fel

cum un electrician aprinde treptat luminile dintr-un teatru,

Pulereo gdndului

,rrrlt'l irrcAt intunericul se transformi in lumini firi si-ri dai,r.rn:r, la fel a dispirut treptar frica din mingile oamenilor sii ,r r r':lllsformat in credinti.

( )bscrvi foarte atent ci, de indati ce stipinesti principiile,rr r.\rt.i f ilosofii si incepi si urmezi instructiunile de aplicare a

r r, ir uilria ta financiari va incepe si se imbuni.titeasci" si tot

' ' v('i :ltinge va incepe si se transforme intr-un activ care estetrr lrcrreficiul tiu. Imposibil? Deloc!

I lrra dintre principalele slibiciuni ale omenirii este gradul,l, l,rrniliarizare a omului de rind cu cuvAntul ,,imposibil".Ar csr:r stie toare regulile care NU vor functiona. Stie toatelrr, rrrlile care NU por Fr ficute. Cartea de fagi a fost scrisi

l,r'nrlu cei care cauti regulili ce le-au adus altora succesul si

',rrrrr clispusi si mizeze totul pe acele reguli.t )u mulgi ani in urml am cumpirat un dicgionar bun.

I'r irrrul lucru pe care l-am fZ"cut a fost sl-l deschid la cuvAntul..irrr1r<rsibil" si si-l decupez cu grijd din carte. Acesta ar fi unln, r rr intelept pe care siJ faci gi tu.

Strccesul vine spre cei care devin coN;uENTr DE succEs.li.sccul vine spre cei care isi permit si devini coNsrrENTr

I ttr t,t\sEC.

( )lriectivul acestei ci.rti este si-i ajute pe toli cei care doresc',.r invcte arta de a-gi transforma mintea, ficXnd ca aceasta si.,lcvirrir, din coNgueNT;, DE EsEC, coNSTrENri DE succEs.

( ) elti sllbiciune care se gisegte la prea mulgi oameni este,,lritcirrl de a evalua totul si pe oricine in funcgie de propri-rlt irrrpresii si convingeri. Unii dintre cei care vor citi acester.rrrr.lrrri vor crede ci nimeni nu poate s,L cANoeesc,i, gr si sn

rr'r rrocirBAsc;.. Ei nu pot gAndi in termeni de bogigie, deoa,r,', t' obiceiurile lor de gAndire au fost axate pe siricie, lipsuri,',rr lt'r.i r-rti, egec gi infrAngere.

M ilioane de oameni privesc realizlrile lui Henry Ford giJrrrvirli:rzi pentru norocul sau pentru geniul siu sau pentru,rri(rlrc ar fi acel lucru care i-a adus lui Ford averea. Poate

3r