fund amen tare a si fin ant area cheltuielilor la colegiul national costache negruzzi iasi
TRANSCRIPT
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
CAP.1. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONALITATE LA COLEGIUL NAŢIONAL
“COSTACHE NEGRUZZI” IAŞI
1.1. Scurt istoric al Colegiului Naţional “Costache Negruzzi” Iaşi
La 5 octombrie 1895 işi deschide porţile Liceul Internat din Iaşi, în urma
iniţiativei lui Spiru Haret de a înfiinţa un “liceu – model”. Inaugurarea s-a făcut în
“impozanta clădire, una din cele mai mari şi mai frumoase din Iaşi”, care se vedea de
departe, “înălţându-se în partea cea mai ridicata a oraşului, pe umărul dealului Copou, în
mijlocul grădinilor care o împrejmuiesc din toate părţile”. Pentru ca liceul urma sa
formeze o elită culturală, au fost căutaţi şi aduşi profesori străluciţi din mai multe şcoli,
după ce făcuseră dovada talentului şi a forţei lor intelectuale, precum şi copiii cei mai
bine înzestraţi din toate colţurile vechiului regat şi din Transilvania.
Liceul a avut, mai întâi, un singur profil, pentru ca, în urma adoptării legii asupra
învăţământului secundar şi superior din 1898 (Legea “Spiru Haret"), să aibă două secţii,
clasică şi modernă, din 1911 înfiintându-se şi cea reala. Prima promoţie complet formată
pe băncile liceului (cu şapte clase) a absolvit în 1902, iar prima care a urmat opt clase, în
1904.
În perioada 1916 – 1918, când Iaşul a devenit, cum l-a numit Nicolae Iorga,
“capitala rezistenţei până la capăt”, liceul a fost pus la dispoziţia Crucii Rosii, instalându-
se aici un spital şi un “Hotel” pentru repatriaţii din Rusia. Asemenea întregului oraş,
Liceul Internat a suportat greutăţile războiului, fiind ulterior refăcut cu greu, din fonduri
bugetare şi din donaţii substanţiale ale foştilor elevi.
În anii celui de-al doilea război mondial, deşi confruntat cu unele greutăti –
inclusiv mobilizarea unor profesori – liceul şi-a continuat activitatea până în primavara
anului 1944, când – asemenea altor instituţii din Moldova – a fost evacuat în Banat, la
Balint – Severin. Bombardamentele asupra orasului, operatiunile militare din august
1944, au dus la deteriorarea grava a localului, punand chiar sub semnul intrebarii reluarea
activitatii. De altfel, la intoarcerea din refugiu, cursurile s-au desfasurat, in anul scolar
1945 – 1946, in cladirea Gimnaziului “Alexandru cel Bun”, din strada Palat. Dupa
eforturi deosebite, reluarea cursurilor în propriul local s-a realizat în anul şcolar 1946 –
1947. cu prilejul aniversării a 75 de ani de existenţă, s-au acordat fonduri însemnate
pentru modernizarea şcolii, inclusiv pentru refacerea amfiteatrului şi a unor laboratoare.
1
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
De asemenea, câţiva ani mai târziu, s-au construit noi clădiri, pentru internat şi cantina,
date în folosinţă în anul 1982.
În 1948, şcoala şi-a pierdut vechea denumire, devenind “Liceul de băieţi nr. 2”,
iar din 1952, “Şcoala de 10 ani nr. 2 de băieţi Iaşi”, pentru ca între anii 1954 – 1956 să se
numească “Şcoala medie nr. 2 de băieţi”, într-o încercare evidentă a autorităţilor de a
distruge spiritul elitist ce i-a definit devenirea. De altfel, cu intenţia vădită de a desfiinţa
liceul, în anul 1950 localul a fost atribuit “Şcolii medii muncitoreşti”, devenită apoi
“Facultatea muncitorească de 2 ani”.
Asemenea întregului învăţământ din ţara noastră, procesul didactic a suferit ca
urmare a adoptării modelului sovietic, cu reducerea anilor de studiu la 10 clase,
modificarea planurilor şi a programelor de învăţământ, încercându-se – în mod deosebit
în anii 1950 – înstrăinarea de valorile naţionale autentice. S-a lovit în liceul exponent al
aşa-zisei “elite burgheze” prin cunoscutele presiuni asupra profesorilor, prin înlocuiri şi
detaşări forţate, prin desfiinţarea unei biblioteci deosebit de valoroase – cca. 10.000 de
volume în anul 1954.
Din 1956, liceul îşi recapătă, chiar dacă nu în întregime, denumirea de Liceul “C.
Negruzzi”, iar în 1977 este numit Liceul de matematica – fizica “C. Negruzzi”.
În ciuda ingerintelor politice din anii 60, liceul şi-a păstrat prestigiul şi “spiritul
internatist” nu s-a pierdut, prin eforturile şi dăruirea exemplare ale dascălilor şi ale
elevilor ce i-au onorat numele.
După decembrie 1989, liceul – revenit la vechea denumire – işi revendica şi-şi
menţine statutul de odinioară, reprezentând astazi o instituţie de marcă a învăţământului
ieşean şi naţional. În anul 1990 i se acordă statutul de şcoala afiliată la UNESCO, iar din
1998 devine Colegiul “C. Negruzzi” Iaşi.
1.2. Obiect/ domeniu de activitate
În România, statul garantează fiecărui cetăţean dreptul la educaţie indiferent de
sex, de rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, fără nici o îngrădire ce ar
putea constitui o discriminare. Dreptul la învăţătura este asigurat prin învăţământul
general obligatoriu, în care este inclus şi învăţământul liceal. Învăţământul de stat este
gratuit potrivit legii.
2
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sunt organizate şi funcţionează în
conformitate cu Legea învăţămantului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi
completările ulterioare, cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul persoanelor didactice, a
Legii finanţelor publice nr. 500/2002, O.U.G NR.45/2004 privind finanţele publice
locale.
Colegiul Naţional “C. Negruzzi” Iaşi este preocupat să ofere tinerilor din judeţul
Iaşi, inclusiv celor proveniţi din medii defavorizate, şanse egale de educaţie la
standardele UE.
1.3.Organizarea internă
Colegiul “C. Negruzzi” Iaşi este o instituţie de învăţământ, de stat, gratuită şi este
sub strictă coordonare a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Iaşi, care se află la rândul său
în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
În cadrul Regulamentului de ordine internă al grupului şcolar regăsim prevederi
specifice unităţilor de învăţământ şi informaţii concrete de desfăşurare a activităţii în
concordanţă cu normele legale, acesta fiind aprobat de către Consiliul profesoral al
unităţii. Aici găsim repartizarea activităţii pe diferite compartimente a personalului
precum şi atribuţiile acestuia:
Personal de conducere:
- Director
- Director adjunct
- Contabil şef
- Secretar şef.
Personal didactic format din profesori, laboranţi, instructori pentru pregătirea
practică;
Personal didactic auxiliar format din: secretare, bibliotecar, ingineri de sistem;
Personal administrativ: contabil, administrator;
Personal nedidactic: întreţinere şi pază, îngrijitori şcolari.
Conform legislaţiei în domeniu conducerea instituţiei este asigurată de către Directorul
general, cei doi directori adjuncţi, Consiliul de asministraţie şi de către Consiliul
3
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
profesoral. În cadrul instituţiei între compartimente există relaţii de colaborare şi/sau
subordonare.
Directorul este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean reprezentat prin
inspectorul general şcolar. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt elaborate
de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Directorul este Preşedintele Consiliului de
Administraţie.
Conform fişei postului, directorul are următoarele atribuţii:
întocmeşte programul managerial al instituţiei pe care o conduce;
de a coordona elaborarea proiectului de dezvolatre pe termen mediu al unităţii de
învăţământ;
poate lansa proiecte de parteneriat cu şcoli similare în Uniunea Europeană sau din
alte zone;
de a propune Inspectoratului Şcolar Judeţean proiectul planului de şcolarizare
aprobat de Consiliul de Administraţie.
Directorul efectuează cel puţin 120 de asistenţe la ore în decursul unui an şcolar, astfel
încât fiecare cadru didactic va fi asistat cel puţin o dată pe an. La asistenţele efectuate sau
la unele activităţi ale catedrelor, directorul este însoţit, de regulă, de şefii de catedră.
În calitate de angajator, directorul unităţii de învăţământ are următoarele atribuţii:
încheie contracte de muncă cu personalul nou angajat şi aprobă concediile de
odihnă ale personalului;
aprobă concediul fără plată şi asigură suplinirea cu personal;
consemnează în condica de prezenţă, absenţele nemotivate ale personalului’
numeşte şi eliberează din funcţie personalul, conform legislaţiei;
aproba fişa postului pentru fiecare salariat;
aprobă la cererea personalului trecerea de la o gradaţie la alta sau de la o treaptă la
alta în condiţiile prevăzute de lege;
comunică Inspectoratului Scolar Judeţean cadrele rămase disponibile pentru anul
şcolar următor, în vederea scoaterii la concursul de titularizare.
În calitate de ordonator terţiar de credite bugetare, are următoarele atribuţii:
4
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
întocmeşte împreună cu contabilul bugetul de venituri şi cheltuieli, şi
răspunde de execuţia bugetară;
răspunde de utilizarea, păstrarea şi monitorizarea bazei materiale a unităţii pe
care o conduce;
se preocupă de atragerea resurselor extrabugetare; de lansarea de proiecte cu
finanţare internă;
răspunde de întocmirea lunară a statelor de plată a drepturilor salariale ale
salariaţilor;
se preocupă de atragerea resurselor extrabugetare, precum: sponsorizări,
donaţii, prestări de servicii, cursuri de reconversie profesională,
consultanţă,etc.;
la solicitarea Inspectoratului Şcolar Judeţean sau al Ministrului Educaţiei şi
Cercetării, directorul şcolii înainteaza un raport general privind actvitatea din
unitatea pe care o conduce, starea învăţământului comparativ cu anii şcolari
anteriori.
Consiliul de administraţie este organul de decizie al întregii activităţi şcolare în
domeniile curricular, extracurricular, al programelor de dezvoltare a şcolii, de activitate
cu comunitatea locală, politică salarială, financiară, de personal, administrativ.
Componenţa 11-21 membri (2/3 din membri vor fi cadre didactice)
directorul;
directorii adjuncţi;
contabilul şef;
responsabilii ariilor curriculare;
reprezentanţii aleşi ai părinţilor;
reprezentanţii aleşi ai elevilor;
reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai comunităţii locale;
membri ai organizaţiei sindicale reprezentative la nivel naţional ( cu statut
de observator);
Atribuţiile Consiliului de administraţie sunt următoarele:
5
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
răspunde de utilizarea, păstrarea şi modernizarea bazei materiale a unităţii de
învăţământ, coordonează activitatea din internat şi cantină;
de a numi diriginţii pe clase;
de a numi şefii de catedră şi a comisiilor metodice;
de a propune spre vot în cadrul Consiliului profesoral membrii Consiliului de
administraţie;
de a elabora proiecte de încadrare pe disciplinele de învăţământ;
răspunde de aplicarea planului de învăţământ prin intermediul sefilor de catedra si
a şefilor de comisii metodice;
de a coordona activităţile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate
deosebite;
elaborează şi aprobă regulamentul de ordine interioară al şcolii şi urmăreşte
respectarea lui de către toţi elevi şi întregul personal al şcolii;
analizează abaterile săvârşite de personalul şcolii în instituţie şi în afara ei şi
propune, după caz sancţiuni conform Statutului personalului didactic;
aprobă, pe baza propunerilor şefilor de catedre metodice şi a responsabililor
compartimentelor funcţionale acordarea salariului de merit şi a primelor lunare
pentru personalul şcolii;
asigură aplicarea tuturor reglementărilor legale referitoare la organizarea şi
funcţionarea învăţământului de stat;
elaborează oferta educaţională a şcolii;
elaborează Regulamentul de Ordine interioară;
elaborează criteriile de acordare a salariului şi a gradaţiei de merit, precum şi de
acordare a recompenselor, ajutoarelor materiale pentru elevi;
elaborează criteriile de acordare a calificativelor anuale;
elaborează proiectul managerial al şcolii, fişele posturilor pentru angajaţi;
şcolii, schema de salarizare conform indicilor cuprinşi in Legea 154/1998;
reglementează planul financiar al unităţii şcolare;
Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar
directorul sau membrii acestuia.
6
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Secretarul şef este desemnat de Consiliul de Administraţie, participă la şedinţe,
întocmeşte procese verbale dar nu are drept de vot.
Secretarul îndeplineşte următoarele sarcini:
conduce operaţiunile de înscriere a elevilor, verificând actele şi completând
registrul de evidenţă şi înscriere a copiilor de vârstă şcolară (elevii), cataloagele,
registrul matricol;
întocmesc lucrările administrative privind începerea anului şcolar, încheierea
semestrelor, încheierea anului şcolar şi organizarea examenelor de orice fel;
completează foile matricole, certificatele de absolvire şi ţine evidenţa elevilor;
păstrează dosarele cu actele elevilor;
se îngrijeşte de procurarea şi păstrarea documentelor privind legislaţia şcolară;
întocmeşte şi trimite la termenele stabilite situaţiile statistice şcolare.
Din programul managerial al şcolii, aprobat de Consiliul Profesoral şi Consiliul
pentru curriculum, rezultă principiile, criteriile de ordonare şi indicatorii de performanţă
ai activităţii celorlalte comisii, organizate la nivelul şcolii.
Consiliul Profesoral se întruneşte ori de câte ori preşedintele socoteşte necesar
pentru a armoniza cerinţele educaţionale ale cadrelor didactice, evaluarea progresului
şcolar şi comportamental al fiecărui elev, stabilirea de masuri în acest sens, precum şi
pentru a propune sancţiuni sau recompense elevilor în cauză. Consiliul analizează
situaţia şcolară a fiecărui elev, volumul temelor pentru acasă, stabileşte măsurile
recuperatorii pentru fiecare elev cu un ritm mai lent de învăţare, precum şi activităţile
suplimentare pentru elevii de performanţă.
Între principalele atribuţii ale consiliului profesoral se mai amintesc:
stabileşte notele la purtare sub şapte;
decizia şi motivarea notei sunt prezentate de diriginte prin raport scris,
consiliului profesoral după ce au fost aprobate de director; aplică sancţiunile
prevăzute la articolele e-h;
colaborează cu comitetul de părinţi al clasei în vederea realizării unei influenţe
educative unitare.
7
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Prezenţa cadrelor didactice la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie.
Hotărârile consiliului se iau cu majoritate de voturi şi ele devin obligatorii după
aprobarea lor de directorul şcolii.
Comisia diriginţilor: Dirigintele clasei.
În şcoală, activitatea instructiv-educativă a fiecărei clase este coordonată de
profesorul diriginte numit de directorul şcolii dintre cadrele didactice de prestigiul şi
experienţa care predau la clasa respectivă. Sarcina de diriginte este obligatorie.
Dirigintele îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor defalcate din planul de
coordonare a activităţii în scoala, a programelor trimestriale, a obiectivelor care decurg
din Programa activităţii educative elaborată de Ministerul Învăţământului şi a
problemelor ridicate de specificul muncii cu clasa sa. Pe această bază, dirigintele, după
consultarea elevilor, alcătuieşte planificarea semestriala care cuprinde toată gama
activităţilor de dirigenţie tematica orelor respective precum şi obiectivele urmărite prin
temele planificate.
Catedra metodică; şeful de catedră.
Toţi profesorii şi maiştri instructori ai şcolii care predau aceeaşi disciplină de
învăţământ constituie catedra metodică. Aceasta poate avea cel puţin trei membri. În caz
ca nu se întruneşte numărul necesar ea poate fi constituită din personal didactic de la mai
multe şcoli sau cu specialităţi înrudite de la aceeaşi şcoala.
Şeful catedrei metodice este numit de directorul şcolii, de regulă cu consultarea
membrilor săi. Şeful de catedră împreună cu colegii săi de specialitate este obligat ca la
prima şedinţă dinaintea începerii anului şcolar să analizeze conţinutul programei de
învăţământ la disciplina respectivă, repartizarea conţinutului pe capitole, subcapitole şi
teme, punând accent deosebit pe cunoaşterea şi găsirea modalităţilor corecte de realizare
a obiectivelor generale şi specifice ale programei şi pe cunoaşterea, însuşirea şi adaptarea
la specificul şcolii, al fiecărei clase, a precizărilor orientative de ordin metodic. Şedinţele
catedrei metodice se ţin după o tematică aprobată de directorul şcolii sau ori de câte ori se
consideră necesar de membrii săi sau de director.
8
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Relații ierarhice din perspectiva finanţării din Bugetul de stat, Bugetul asigurărilor
sociale de stat, Bugetul Asigurărilor de sănătate
Relaţii ierarhice din perspectiva finanţării din Bugetul local al mun.Iaşi
Ministerul EducatieiCercetarii
(OPC)
Inspectoratul General al ISJ, Iaşi(OSC)
Directorul Colegiului “C.Negruzzi”, Iaşi
(OTC)
Presedintele Consiliului Local
Primarul mun.Iaşi(OPC)
Directorul Colegiului “C.Negruzzi”, Iaşi
(OTC)
9
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
FIŞA POSTULUI
Numele şi prenumele…………………………………………………………
Adresa…………………………………………………………………………
Funcţia………………………………………………………………………...
Profesia………………………………………………………………………..
Studii………………………………………………………………………….
Este subordonat……………………………………………………………….
Colaborează cu………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………...
Am luat la cunoştinţă,(nume şi prenume)…………………….
Semnătura…………………………..
10
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Personalul didactic are urmatoarele atribuţii ce le revin direct prin Legea
nr.128/1997 – Statutul personalului didactic:
de a elabora programe de activităţi semestriale şi anuale;
de a realiza o selecţie a manualelor alternative din oferta educaţională elaborate de
Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, în concordanţă cu curriculumul
naţional;
de a stabili şi elabora instrumente adecvate procesului de evaluare a elevilor;
de a analiza periodic performanţele şcolare ale elevilor şi de a lua măsuri
amelioritoare atunci când este necesar;
de a realiza pregătirea suplimentară a elevilor;
de a întocmi de către şeful de catedră a fişei postului pentru toţi membrii catedrei;
şeful de catedra să evalueze activitatea fiecarui membru al catedrei şi de a
propune Consiliului de Administraţie calificativele semestriale şi pe cele anuale;
de a organiza şi de a participa la activităţi de formare continuă;
de a respecta diferite atribuţii de ordin administrative stabilite prin fişa postului.
Personalul auxiliar este format din 2 secretare, bibliotecar, laboranţi. Personalul
din cadrul acestei structuri este subordonat directorului unităţii de învăţământ şi are relaţii
de colaborare cu cadrele didactice, cu compartimentul contabilitate şi administrative.
Sarcinile personalului didactic ajutător (pedagog şcolar, laborant, tehnician,
bibliotecar) se stabilesc potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a
compartimentelor în care lucrează (cămin, laborator, bibliotecă). Pentru fiecare funcţie
stabilită prin statul de funcţii se întocmeşte fişa postului în trei exemplare, semnată de
salariat şi directorul unităţii. Primul exemplar rămâne la conducătorul unităţii împreună
cu regulamentul de ordine interioară, exemplarul 2 la biroul contabilitate-secretariat, iar
exemplarul 3 se aduce la cunoştinţa celui în cauză, semnându-se totodată de luare la
cunoştinţă şi primele două exemplare.
Personalul nedidactic este format din :
personal administrative: contabil şef, contabil, casier, administrator;
personal de îngrijire;
personal de pază;
11
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
3 muncitori.
Personalul secretariatului liceului este format din 3 secretari şi un secretar şef. Acesta
colaborează cu contabilul şef, diriginţii claselor, cadrele didactice, administratorul.
Bibliotecarul colaborează cu cadrele didactice, diriginţii claselor, pedagogul,
compartimentul contabilitate, secretariat.
Serviciul contabilitate este subordonat ierarhic unităţii de învăţământ iar, din punct de
vedere funcţional, conducătorului departamentului financiar- contabil al Inspectoratului
Şcolar Judeţean. Acesta asigură şi răspunde de organizarea şi desfaşurarea activităţii
financiar-contabile a unităţii de învăţământ. Acest serviciu este condus de către contabilul
şef a cărui denumire a fost schimbată în administrator financiar patrimoniu.
Contabilul şef trebuie să asigure şi să răspundă de buna organizare şi funcţionare a
unităţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În acest sens contabilul şef are următoarele atribuţii:
angajează unitatea alături de director în orice acţiune patrimonială;
întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare, extrabugetare, la termenele
şi în condiţiile prevăzute de lege;
urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele
clasificaţiei bugetare;
întocmeşte acte justificative şi documente contabile cu respectarea formularelor şi
regulilor de alcătuire şi completare în vigoare;
efectuează sau organizează şi conduce efectuarea operaţiunilor contabile pentru
şcoală, cantină, internat şi pentru unităţile din subordine, atât sintetic cât şi
analitic şi are în vedere ca evidenţa să fie ţinută la zi;
întocmeşte formele pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin
conturi bancare, pentru urmărirea debitorilor şi creditorilor;
organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti, instruieşte personalul în
vederea efectuării corecte a operaţiunii corecte de inventariere;
instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale;
întocmeşte şi execută planul de salarii al unităţii, în conformitate cu statul de
funcţii al unităţii;
12
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
urmăreşte aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind salarizarea şi
drepturile personalului didactic şi tehnico-administrativ;
duce la îndeplinire deciziile cu privire la răspunderea materială, disciplinară şi
administrativă a salariaţilor;
întocmeşte dările de seamă contabile şi cele statistice precum şi contul de execuţie
bugetară;
verifică statele de plată, indemnizaţiile de concedii de odihnă, statele de plată ale
burselor, listele de avans chenzinal;
verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume în limitele de competenţă
stabilite de lege;
întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri;
întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, lunar pentru
alimente şi materiale de curăţenie şi anual pentru mijloace fixe;
clasează şi păstrează toate actele justificative de cheltuieli, documente contabile,
fişe, balanţe de verificare;
îndeplineşte orice sarcini cu caracter contabil-financiar date de conducătorul
unităţii sau stipulate expres în acte normative;
Conducerea serviciului administraţie în unităţile şcolare este încredinţată în raport
cu mărimea unităţii funcţiei de şef serviciu aprovizionare – administrativ sau
administrator unitate şcolară, care îndeplineşte următoarele funcţii:
rezolvă cu conducerea unităţii toate problemele ce revin sectorului administrativ-
gospodăresc;
coordonează , îndrumă şi controlează munca angajaţilor din subordine;
răspunde de înzestrarea şi aprovizionarea claselor, laboratoarelor, căminului de
elevi, cantina şcolară;
răspunde de administrarea cantinei şcolare, face propuneri pentru alcătuirea
meniurilor pe care le supune conducerii unităţii, întocmeşte lista zilnică de
alimente;
asigură buna funcţionare a internatului de elevi cu scopul de a realiza condiţiile
necesare de întreţinere;
13
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
ţine evidenţa operativă a sumelor datorate de elevii nebursieri pentru regie de
cămin şi cantină sau contravaloarea meselor servite şi predă contabilităţii sumele
de încasat, atunci când şcoala nu are post de casier.
Organigrama Colegiului Naţional “Costache Negruzzi” Iaşi
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)
Director generalDirectori adjuncti
Consiliul profesoralConsiliul de administraţie
Personal nedid. auxiliar
Personal didactic
Comitet părinţi
Consiliul de conducere elevi
Contabil şef
Secretar şef2 secretari
Administratorpersonal de îngrijirepersonal pază- personal muncitor
Bibliotecar Şef catedraComitet părinţi pe
clase
Laboranţi Profesori
14
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Conducerea şcolii este asigurată de către Directorul General al liceului, ajutat de
cei doi directori adjuncţi care se află în subordinea sa, împreună cu Consiliul Profesoral şi
de Consiliul de Administraţie.
Între compartimentul contabilitate şi secretariat există relaţii determinate de
circuitul următoarelor documente: documente privind salariile- declaraţia CAS, declaraţia
CASS, declaraţia Şomaj, impozitul pe salarii; proiectul de buget, bilanţul contabil,
borderou reţineri. Aceste documente după ce au fost înregistrate de către secretariat
trebuie să fie semnate şi aprobate de către directorul instituţiei.
Administratorul trebuie să depună la contabilitate note de recepţie şi de constatare
prin care se înregistrează recepţia valorilor materiale, a materialelor refolosibile rezultate
la recepţie, factura fiscală care însoţeşte produsele cumpărate, note contabile pentru
operaţiuni care nu au justificare în contabilitate, lista cu oferte primite de la furnizori,
borderoul de predare a documentelor.
După ce a fost aprobat statul de plată cu salariile, precum şi cheltuielile de
deplasare de către director, contabilul trimite la casierie un ordin de plată a acestora. La
rândul său casierul trebuie să depună la contabilitate registrul de casă, dispoziţia de
plată/încasare către casierie şi chitanţe.
Administratorul trebuie să stabilească sectoarele şi sarcinile de lucru a
personalului aflat în subordinea sa şi să asigure necesarul de materiale pentru
desfăşurarea activităţilor acestora din urmă. De asemenea administratorul primeşte lista
de materiale necesare laborantului pentru organizarea orelor. Laborantul desfăşoară
această activitate după ce a fost informat de către profesor de materialele necesare pentru
buna desfăşurare a orelor de curs.
Profesorii trimit rapoarte de activitate periodic directorului iar acesta trebuie să
asiste la ore atunci când profesorii susţin diferite examene sau au inspecţii din afară
şcolii.
1.5. Structura de personal
15
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Conducerea colegiului
Director
Ilie Gheorghe
Director adjunct
Koriloff Adam
Contabilitate
Toma Elena - contabil șef
Pintilie Diana - contabil
Craciun Marilena - casier
Ursache Petru - administrator
Secretariat
Antohi Veronioca - secretar-șef
Matianu Camelia - secretar
Ichim Cristina - secretar
1.6.Relaţii cu exteriorul
Personalul din cadrul liceului intră în contact cu următoarele categorii:
a) instituţii : Primăria mun. Iaşi, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Trezoreria
mun. Iaşi, Direcţia Generală a Finanţelor Iaşi, Casa Corpului Didactic,
CAS,CASS,ETC.
b) furnizori: RAJAC Iaşi, Electrica Iaşi, furnizori de alimente, materii
prime, societăţi care se ocupă cu reparaţii capitale şi curente.
Flux informaţional extern
16
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Ministerul Educatiei Cercetării şi Tineretului
Agenţi economici
Inspectoratul Scolar Judetean, Iaşi
CAS,CASS,AJOFM
Colegiul Naţional „Costache Negruzii”, Iaşi
Comitet parinti
Direcţia generală a finanţelor publice
Primăriaburse elevisalariicheltuieli capitale
Furnizori
Trezoreria
Circulare
Ordin, adrese,aprobar, monitorizare
cheltuieli, burse pentru
elevi strainietc. straini,etc.
Declaraţii oblig. de plată, fise
fiscale
Obligaţii de plată
Aprobă bugetulOferă finanţare
Contract prestari
servicii
Fac
turi
Extras de cont
Ordine de plata
Sprijin material
Proiectul de bugetNecesarul de fonduri
Sit.statistică
Anunţuri locuri de muncă
17
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri şi cheltuieli la Colegiul Naţional „Costache Neguzii” în perioada 2004-2006
Bugetul de venituri si cheltuieliNr.crt Denumire
indicatori financiari
Cod clasificatie bugetara
Valori realizate2004
Valori realizate 2005
Valori realizate 2006
I Venituri bugetare
14894 15421 15811
1 Buget de stat 57.01.0457.01.04 4936 5112 52622 Buget local 57.02.04 9865 10188 103283 Buget asig.soc.de
stat 61.04.1093 121 221
4 Bug.fond.de sustinere a invat. de stat
57.19.04 - - -
II Venituri extrabugetare
260 275 290
1 Donatii si sponsorizari
40.03 260 275 290
III Cheltuieli curente
01 17004 17231 17420
1 Cheltuieli de personal
02 12724 12874 12965
2 Cheltuieli materiale si servicii
202735 2855 2890
3 Transferuri 38 1545 1502 1565IV Cheltuieli de
capital 70 1271 1432 1562
1 Investitii ale inst.publice
72 1271 1432 1562
Din analiza bugetului pe cei 3 ani, observăm o creştere a finanţării din cadrul
bugetului statului precum şi din cadrul bugetului local.
În ceea ce priveşte sumele alternative de finanţare ale grupului şcolar se remarcă o
tendinţă de creştere, pe fondul insuficienţei sumelor alocate.
În ceea ce priveşte cheltuielile pe care instituţia este nevoită a le efectua, se
observa o creştere ale acestor valori, în special a cheltuielilor de personal, acestea
deţinând o pondere covârşitoare în cadrul cheltuielilor efectuate de către liceu.
18
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
CAP 2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare
Instituţiile publice au obligaţia conform Legii finanţelor publice 500/2002 de a
întocmi propriile balanţe financiare înaintea proiectului de buget pentru că acestea
surprind întreaga activitate a instituţiei prin indicatori de cheltuieli care vor fi folosiţi la
întocmirea bugetului.
1) Individualizarea indicatorilor fizici ai activităţii la nivel micro şi
macroeconomic
Pentru identificarea, aşezarea şi localizarea indicatorilor fizici reprezentativi
pe domeniu de activitate - învăţământ, sarcina le revine ministerelor sau
instituţiilor centrale. Aceşti indicatori evidenţiază dimensiunile activităţii derulate,
continuitatea ei, nivelul la care pot fi angajate sume de bani din fonduri publice.
În învăţământul preuniversitar de stat avem:
indicatori sintetici generali: numărul de cadre didactice, retribuţia medie lunară a
personalului pe fiecare categorie de personal;
indicatori sintetici specifici: numărul mediu de elevi, cheltuială medie anuală/
elev înscris, numărul de burse din învăţământ, perioada de acordare a bursei în
cadrul învăţământului liceal- luni, cheltuiala medie anuală de întreţinere şi
funcţionare/ elev din învăţământ, cheltuiala medie anuală cu retrubuţiile/ elev din
învăţământ.
2) Situaţia anului de bază
Anul de bază apare prezent cu consemnări de date pornind de la indicatorii
menţionaţi. În acest sens sunt fixate două repere de comparaţie pentru anul de bază:
execuţia certă până la o dată şi execuţia preliminară a anului de baza. Se ia în considerare
situaţia anului de baza pentru continuitatea activităţii, situaţia indicatorilor din anul curent
reprezentând suportul de calcul pentru prefigurarea indicatorilor din anul următor.
3) Norme şi normative în determinarea indicatorilor
19
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Cadrul juridic presupune luarea în considerare a actelor normative ce produc
efecte direct sau indirect asupra activităţii finanţate din buget. Acesta poate fi structurat în
acte normative cu caracter general şi acte normative specifice domeniului. Specificitatea
din punct de vedere juridic are ca principală susţinere legislaţia privind Finanţele Publice,
Legea Bugetului de Stat, hotărârile Consiliului local pentru anul de bază cu referire la
activitatea bugetară, acte institutoare de venituri bugetare- impozit pe salarii, impozit pe
profit, acte normative complementare.
În practica financiară se utilizeaza metoda normativă „standard cost” ca
instrument de lucru pentru analiza, diagnoza, proiectarea bugetară şi urmărirea eficientă a
managementului financiar.
2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare
Veniturile bugetare din instituţiile de învăţământ exprimă mijloace băneşti de
încasat potrivit cu cadrul legal de acţiune. Pentru realizarea bugetului de venituri şi
cheltuieli se iau în considerare o serie de criterii:
baza legală a veniturilor- acestea trebuie să fie reglementate printr-un act
normativ;
execuţia preliminară pentru anul de bază- execuţia certă pentru o anumită
perioadă de timp şi execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corectată cu
eventuale influienţe;
analiza şi studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe structură şi în
dinamică- analize şi studii privind evoluţia veniturilor pe intervale mari de timp.
Veniturile apar prezente în structura bugetului de venituri şi cheltuieli ale
instituţiei în cadrul unui singur capitol bugetar, defalcat pe subcapitole, unde ordonarea şi
codificarea se fac grupat, pe sectoare de activitate.
Din punct de vedere metodologic, cu încadrare în clasificaţia indicatorilor
financiari, fiecare instituţie publică centrală, respectiv ordonatorii principali de credite
bugetare au obligaţia să stabilească înainte de începerea anului financiar, categoriile de
venituri pe care instituţiile din subordine le pot obţine.
20
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului se realizează în concordanţă cu
cerinţele etapelor de dezvoltare economico-socială şi ale egalizării condiţiilor de educare
a membrilor societăţii conducând la creşterea resurselor alocate acestuia. Astfel,
planificarea cheltuielilor pentru acţiunile de învăţământ are la baza indicatorii aprobaţi
pentru anul de plan. Indicatorii pentru activitatea de învăţământ sunt numărul unităţilor
de învăţământ pentru fiecare tip de şcoală, numărul de elevi care sunt şcolarizaţi
(contingentul). Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte în fiecare an planul de
şcolarizare pe forme şi tipuri de unităţi, în care sunt cuprinşi indicatorii pentru anul
respectiv. Numărul elevilor care vor fi şcolarizaţi într-un an de învăţământ se determină
pornindu-se de la numărul de elevi existent la finele anului şcolar precedent, din care se
scad absolvenţii ultimului an de studiu şi se adaugă numărul elevilor care vor începe
procesul educativ.
Pentru fundamentarea cheltuielilor se au în vedere următoarele criterii:
Bază legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de
venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un
act normativ;
Execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită
perioadă de timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventuale
influenţe;
Analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în
dinamică;
Preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare, masă, transport) care au
repercursiuni directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;
Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva
categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care
sunt actualizate periodic în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.
La nivelul instituţiilor de învăţământ, structura cheltuielilor au ca principală
componentă plata salariilor şi a drepturilor asimilate, fiind urmată de cheltuielile de
întreţinere şi de cele cu plata burselor.
Prin realizarea proiectului de buget se urmăreşte previzionarea în mod corect,
modul şi nivelul de constituire şi alocare a resurselor pentru desfăşurarea în condiţii cât
21
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
mai bune a activităţii în învăţământul preuniversitarşi se are în vedere reducerea
cheltuielilor sau cel puţin încadrarea acestora în limitele stipulate de normele în vigoare.
Cheltuielile curente de la nivelul şcolii se delimitează pe două titluri principale:
Titlul I- cheltuieli de personal
Titlul II- cheltuieli materiale şi de servicii
CHELTUIELILE DE PERSONAL
Cheltuielile de personal ocupă cea mai mare parte a cheltuielilor din cadrul
instituţiei de învăţământ.
Titlul I. Cheltuielile de personal sunt următoarele:
Articol Alineat Denumire
10.01 Cheltuieli salariale în bani
10.01.01 Salarii de bază
10.01.02 Salarii de merit
10.01.03 Indemnizaţii de conducere
10.01.04 Spor de vechime
10.01.05 Spor condiţii de muncă
10.01.07 Ore suplimentare
10.01.08 Fond de premii
10.01.30 Alte drepturi salariale în bani
10.03 Contribuții
10.03.01 Contribuţii de asigurări sociale de stat
10.03.02 Contribuţii de asigurări de şomaj
10.03.03 Contribuţii de asigurări sociale de sănătate
CHELTUIELI MATERIALE ŞI DE SERVICII
Titlul II- cheltuieli materiale şi de servicii
20.01 Bunuri si servicii
20.01.01 Furnituri de birou
20.01.02 Materiale pentru curățenie
22
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
20.01.03 Încalzit, Iluminat și forță motrică
20.01.04 Apă, canal și salubritate
20.01.08 Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet
20.01.30 Alte bunuri si servicii pentru întretinere si functionare
20.02 Reparatii curente
20.06 Deplasări, detașări, transferări
20.06.01 Deplasări interne, detaşări, transferări
20.09 Materiale de laborator
20.10 Cercetare-dezvoltare
20.11 Carti, publicații și materiale documentare
20.12 Consultanta si expertiza
20.13 Pregatire profesionala
20.16 Studii și cercetări
59 TITLUL IX ALTE CHELTUIELI
59.01 Burse
Costul standard pe elev/ preşcolar este baza de calcul a fondurilor alocate
instituţiilor de învăţămant de la şi prin bugetele locale.
Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar pe baza unor
indicatori conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării şi aprobate prin hotărâre a guvernului determină costul standard pe elev.
Nivelul costului standard pe elev/ preşcolar se aprobă de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, cu consultarea partenerilor sociali şi a structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale.
Costul standard pe elev sau preşcolar este determintă pentru fiecare nivel de
învăţământ: filiera, profil, specializare, domeniu.
Criterii care stau la baza analizei costului standard pe elev:
numărul de posturi/ catedre legal constituite;
limba de predare;
alţi indicatori specifici activităţii de învăţământ;
23
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
calitatea personalului de educaţie şi formare profesională.
Nivelul costului standard , respectiv al fiecarei categorii de cheltuieli aferente
finanţării de bază este determinat de indicatori fizici de consum de resurse umane şi
materiale stabilite prin legi şi hotărâri ale guvernului sau prin acte normative elaborate de
ministerele şi instituţiile centrale de specialitate. Aceşti indicatori sunt:
numărul de elevi pe clasă,
numărul de norme didactice pe clasă,
nivelul salariilor cadrelor didactice, stabilite prin lege de normele de consum şi
energie electrică şi termică şi de preţurile materialelor şi serviciilor „ consumate”
pentru buna desfăţurare a procesului instructiv- educativ din şcoală.
Precizări:
Costul standard nu este un criteriu unic de alocare a fondurilor către unităţile de
învăţământ, acesta fiind un cost de referinţă, orientativ. Intensitatea cu care aceşti factori
cer unele abateri ale costurilor pe elev de la costurile standard diferă de la o zonă
geografică sau administrativă la alta şi de la o unitate de învăţământ la alta chiar în cadrul
unei singure localităţi.
Calculul costului standard:
cost standard pe elev/ preşcolar
cheltuieli de personal
= cheltuieli materiale şi servicii
cheltuieli de perfectionare a personalului
Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de personal:
24
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
= drepturi salariale pentru personalul didactic
= drepturi salariale pentru personalul nedidactic
= drepturi salariale pentru personalul didactic auxiliar
= viramente bugetare
= cheltuieli de personal pentru deplasarea personalului
* = salarii de baza aferente personalului angajat conform ariei curriculare şi
sporurile aferente conform legii
** = 0,33% aplicat asupra totalului cheltuielilor salariale pentru personalul angajat-
personal didactic, nedidactic si didactic auxiliar.
Contingentul mediu (Cm)
Plasarea în perioade calendaristice diferite a activităţilor didactice- prin anul
şcolar, pe de o parte, şi a exerciţiului financiar- prin anul calendaristic, pe de altă parte,
reprezintă un alt aspect particular în fundamentarea cheltuielilor. Se impune o trecere de
la anul şcolar la cel bugetar luând în calcul numărul beneficiarilor.
= numărul de elevi, studenţi, şcolari, etc., din anul de bază care continuă activităţi
didactice în anul de referinţa bugatară- anul de plan;
= numărul lunilor din anul de plan în care îşi desfăşoară activitatea didactică
potrivit programelor de învăţământ: de regulă, pentru învăţământul superior poate fi 7sau
7.5 iar pentru învăţământ preuniversitar poate lua valori ca 6,5; 7;
= numărul beneficiarilor din învăţământ aflaţi în activităţile specifice la începutul
noului an şcolar;
= numărul lunilor prevăzute în anul bugetar de referinţă pentru - 3 pentru
învăţământul superior,de regula; 3,5 pentru învăţământ preuniversitar.
25
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat
precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al
asigurărilor sociale, ca şi drepturile de delegare, detaşare în provincie.
Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
numărul de personal angajat (N);
salariul tarifar de încadrare (ST) + indemnizaţia de conducere (IC) + salariul de
merit (SM) + indemnizaţia pentru sporul de vechime (ISV) + alte sporuri (AS)
conform statutului de funcţii;
număr ore suplimentare (OS);
contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) –19,5% la fondul de salarii;
contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate –6% la fondul de salarii;
contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj –2% la fondul de salarii.
Cheltuielile pentru salariul lunar pentru o persoană “X” se determină astfel:
CHsal. = ST + IC + SM + ISV + AS + OS
Fondul brut de salarii (FBS):
n
FBS = ∑ CH SAL
n= 1
Cheltuieli cu asigurările sociale:
CH CAS = FBS * 19,5%
Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate:
CH.fsan. = FBS * 6%
Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj:
CH.fsom. = FBS * 2%
26
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Pentru personalul angajat pe perioade determinate cu contract de colaborare, indicatorii
de calcul sunt:
- numărul de colaboratori (N) ;
- indemnizaţia de colaborare (I);
Cheltuielile cu plata colaboratorilor:
CH.colab. = N * I
În situaţia în care angajaţii au de îndeplinit misiuni de serviciu în altă localitate şi este
necesară deplasarea acestora pe perioada delegării, detaşării se acordă următoarele
drepturi:
între localităţi;
decontarea cazării;
decontarea altor diurna în condiţii legal stabilite;
decontarea transportului cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii
de serviciu.
Exemplu de calcul
Pentru profesori:
Salariul de încadrare la cadre didactice conţine şi sporul de fidelitate şi sporul de stres, în
cuantum de 3-6% pentru fiecare, conform grilei de salarizare
La salariu de încadrare se adaugă:
-salariu de merit (dacă nu primeşte gradaţie de merit), gradaţie de merit, spor de
periclitate, indemnizaţie de conducere, diriginţie, plata cu ora, spor vechime, bonus de
2% de la stat
1. Spor de periclitate se acordă tuturor angajaţilor pe baza legii învăţământului, în valoare
de 15% din salariul de încadrare
1147 * 0,15 = 172
2.Salariul de merit se acordă la decizia consiliului de conducere a unităţii (director, căte
un profesor de specialitate, contabil) şi are valoare de 15% din salariul de încadrare la
care se adauga sporul de periclitate
1147 + 172 = 1319 ; 1319 * 0,15 = 198
27
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
3. Atestatul de gradaţie de merit se acordă de inspectoratul şcolar în urma unui examen,
în cuantum de 25% din salariul de încadrare. Cei care primesc această gradaţie nu mai pot
primi salariu de merit
1147 * 0,25 = 287
4. Indemnizaţia de conducere se poate acorda unui număr de până la 10% din personalul
angajat, din primele 3 categorii, în valoare de 25% pt profesori (inclusiv director) şi 20%
pentru celelalte categorii de personal
1147 * 0,25 = 287
1147 * 0,20 = 230
5. Dirigenţie se acordă profesorilor diriginţi, în valoare de 15 – 25% din salariul de
încadrare + salariul de merit (dacă este cazul) în funcţie de vechimea cadrului didactic
( Salariu de încadrare + salariu de merit) * 15% / nr de ore de dirigenţie pe luna * nr de
zile în care se ţine efectiv ora de dirigenţie
1147 + 198 = 1345; 1345 * 0,15 = 202.
Dacă se taie una sau mai multe ore de dirigenţie să împarte suma (202) la nr de ore din
luna respectivă şi se înmulţeşte cu numărul de ore efectuate
6. Plata cu ora se acordă doar cadrelor didactice după următoarea formulă:
Salariul de încadrare / nr de ore din norma respectiva (norma per materie) * nr de ore
peste norma
1147 / 55 * 16 = 334
7. Spor de vechime se calculează la suma rezultată din: salariu de încadrare,
indemnizaţie de conducere, gradaţie de merit (sau salariu de merit – dupa caz) şi spor de
periclitate la care se adaugă un coeficient între 5 – 25 % în funcţie de numărul de ani
împliniţi.
1147 + 287 + 287 + 172 = 1893; 1893 * 0,25 = 473
8. Bonusul de 2% se acordă la salariul brut realizat în luna respectivă.
1147 + 172(s periclitate) + 287 (gradatie) + 287 (ind de conducere) + 202(dirigentia) +
334(plata cu ora) + 473 (s vechime) = 3099 * 0,02 = 62
Rezulta salariul brut de 3161 lei
Reţineri din salariul brut pentru contribuţiile la bugetele de stat.
CASS – procent de 6,5% din salariul brut 3161 * 6,5 % = 205
28
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
CAS – procent de 9,5% din salariul brut 3161 * 9,5% = 301
FS – procent de 1% din salariul de încadrare (inclusiv sporurile care fac parte din salariul
de încadrare şi anume gradaţia de merit(nu şi salariul de merit), sporul de periclitate,
indemnizaţia de conducere, dirigenţia şi bonusul de 2%). Nu intră sporul de vechime,
salariul de merit, plata cu ora.
1147 + 287 + 172 + 287 + 202 + 62 = 2156; 2156 * 0,01 = 22
Cheltuieli materiale şi servicii
Cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărire –se dimensionează ţinând cont de următorii
indicatori:
1) Încălzit:
total suprafaţă radiantă;
consumul de agent termic/ m cub;
număr ore încălzire;
tariful pentru 1gigcal.
2) Iluminat şi forţă motrice:
număr ore iluminat, aparatură;
număr corpuri iluminat, aparatură;
consum de energie electrică;
tariful pentru 1kw.
3) Apă, canal salubritate- sumele din anul anterior, actualizate cu indicele de
inflatie si modificarile tarifelor furnizorilor
consum apă;tariful pentru 1 litru apă potabilă;
tariful pentru servicii de canalizare;
tariful pentru servicii de salubritate.
4) Poştă, telefon, telex, fax, radio, TV:
cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă ;
număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;
tariful pentru abonament servicii telefonice, telex, fax, alte servicii;
tariful pentru abonament radio şi TV.
29
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
5) Furnituri de birou –se ia in calcul numarul funcionarilor care consuma furnituri
de birou, carora li se atribuie o anumita suma lunara.se evaluează în funcţie de
necesarul de rechizite de birou şi imprimante tipizate. Baza de calcul o constituie
execuţia anului precedent.
6) Materiale pentru curăţenie:
tipul de materiale de curăţenie necesare (săpun, detergenţi, dezinfectanţi, perii,
găîleţi);
cantitatea (kg, l, buc.);
preţul unitar.
7) Alte materiale şi prestări de servicii se apreciază în funcţie de execuţia anului
precedent:
Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament de
lucru, se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi echipament
de lucru, de cantitatea şi preţul unitar al acestora;
Reparaţii curente şi capitale se înscriu bugetulde venituri şi cheltuieli pe baza
devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de
executantul lucrării;
Cărţi şi publicaţii se evaluează pe baza de necesar, cantitate, preţ estimativ;
Alte cheltuieli se referă la cheltuieli specifice pentru: calificarea, perfecţionarea,
specializarea profesională a salariaţilor; protocol; protecţia muncii; alte cheltuieli
autorizate prin dispoziţii legale.
Cheltuieli de capital
Cheltuielile de capital se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza listei
de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiective de investiţii, cu desfăşurarea atât fizic cât şi
valoric. Nu se pot înscrie în listă lucrări de investiţii –construcţii pentru care până la data
de 1 august a anului curent nu s-a elaborat şi aprobat documentaţia prevăzută de lege.
Surse de finanţare
30
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Soldul anilor precedenţi reflectă rezultatul financiar al perioadelor precedente,
stabilit ca diferenţă între venituri şi cheltuieli în execuţia anilor precedenţi. Rezultatul
financiar poate lua forma excedentului sau deficitului în funcţie de următoarele situaţii:
1. dacă veniturile au fost mai mari decât cheltuielile, exerciţiul precedent s-a
încheiat cu un excedent concretizat în imobilizări de stocuri, în debitori sub
forma de creanţe de încasat sau sume nedecontate la termen;
2. dacă cheltuielile au fost mai mari decât veniturile, exerciţiul precedent s-s
încheiat cu deficit concretizat în cheltuieli angajate şi neachitate, deci obligaţii
de plată neonorate, datorii faţă de terţi sau furnizori.
Soldul din anii precedenţi se constituie într-o sursă de finanţare numai dacă
îmbracă forma excedentului reflectat în imobilizări financiare sau materiale. Atunci când
apare deficitul annual, dacă nu poate fi acoperit cu excedentul anilor precedenţi, grevează
asupra veniturilor anului curent,ce vor fi dirijate cu prioritate pentru plata obligaţiilor
provenind din anul precedent şi a penalizărilor aferente.
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare
Flux informaţional generat de fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor:
31
Propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli în cadrul unităţii
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Transferuri. Burse.
Inspectoratul Şcolar Judeţean a emis o serie de criterii prin care se acordă următoarele
tipuri de burse:
32
Birou contabilitateLGI
ProiectBVC
Alte instituţii de învăţământ
Consiliul Local Iasi
ProiectBVC
ProiectBVC
Inspectoratul ŞcolarJudetean, Iasi
DGFP Iasi MEC
Ministerul Finanţelor
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
burse de merit şi de studii- se acordă elevilor care au media generala peste 8.50 şi
media de purtare 10 precum şi elevilor care sunt premiaţi la olimpiadele naţionale.
Bursele se acordă în limita fondurilor aprobate şi se repartizeaza inspectoratelor
şcolare de către Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, în calitate de ordonator
principal de credite bugetare, în raport cu numărul elevilor din învăţământul
preuniversitar de stat, cursuri zi.
burse sociale- se acordă orfanilor, bolnavilor cronici, precum şi elevilor ai căror
susţinători legali au un venit mai mic decât cel prevăzut în actele normative în
vigoare.
Fondurile pentru burse se bazează pe următorii indicatori:
număr bursieri,
cuantumul lunar al burselor,
numărul lunilor din an când aceştia beneficiază de burse.
33
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Flux informaţional cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu burse pentru elev
Elevi
Secretariat
Comisia de acordare a burselor
Contabilitate
Casierie
Trezorerie
ISJ Iaşi Primăria
Cerere/dosar de
bursa
Stat de plată burse/ proces
verbal
Aprobare număr de
elevi bursieri
Nota de fundamnetare
Dispoziţia bugetară/ ordin
de plată
Virare sume pentru burse
34
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Flux informaţional privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli
Ministerul Finanţelor Publice- acordă creditele bugetare Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Ministerul Educatiei, Cercetării şi Tineretuluiordonator principal de credite bugetarerepartizeaza credite bugetare alocate bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor ierarhic inferioare.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşiordonator secundar de credite bugetarerepartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordinate.
Colegiul Naţional “Costache Negruzii” Iaşiordonator terţiar de credite bugetareutilizează creditele bugetare în scopurile pentru care au fost alocate.
35
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Flux informaţional generat de alocarea pentru cheltuielile de personal şi a costului mediu/ elev
Ministerul Finanţelor Publice- emite ordin de deschidere a contului de credite.
Trezoreria Municipiului Bucureşti- dispoziţii de repartizare a creditului bugetar în teritoriu.
Trezoreria Municipiului Iaşi- informarea ordonatorului secundar asupra creditelor bugetare alocate.
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi
36
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Flux informaţional determinat de realizarea bugetului
Bugetul de stat Bugetul local Surse extraşcolare
Bugetul de venituri şi cheltuieli
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli materiale Transferuri
Venituri
37
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Flux informaţional privind relaţiile bugetare ale instituţiilor de învăţământ cu instituţiile ierarhic superioare
Director general ISJ
Primăria Iaşi
Compartiment financiar- contabil Secretariat
Administrator
Semnare Aprobare
Înregistrare
Evidenţa personal
38
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Colegiul Naţional “Costache Negruzii” Iaşi, contabilitate
(1)Stabilire
necesar fonduri
(2)Stabilire necesar
fonduri
ISJ Iaşi Consiliul LocalPrimăria Iaşi
Virare fonduri
D.G.F.P. IaşiTrezoreria
Curtea de conturi
Monitorizarea periodică/ justificarea cheltuielior
Dispoziţie bugetară
Dispoziţie bugetară
39
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare
3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din
fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază
îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. Finanţarea
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază şi finanţarea
complementară.
Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de
învăţământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale. Finanţarea de bază se
asigură prin bugetele locale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
şi din alte venituri ale bugetelor locale pentru destinaţii precise, care sunt înscrise în
buget. Aceste destinaţii sunt următoarele:
cheltuieli cu personalul;
cheltuieli cu materiale şi servicii;
cheltuieli cu perfecţionarea- sunt suportate din bugetul local sau din venituri
proprii. Nu sunt trecute în bugetul de stat, sunt menţionate în bugetul
inspectoratelor şcolare;
organizarea examenelor de bacalaureat, a olimpiadelor;
burse pentru elevii aflaţi la studii în România din Republica Moldova.
Finanţarea de bază constă în sume primite în funcţie de numărul de elevi din instituţia
respectivă, pe profiluri de învăţământ şi pe costul anual per elev.
Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte
cheltuieli asociate procesului de învăţământ. Finanţarea complementară se asigură din
bugetele locale şi din alte surse, potrivit legii.
Finanţarea complementară cuprinde:
consolidările;
investiţiile;
reparaţiile;
subvenţiile pentru internate şi cantinele şcolare;
40
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
cheltuielile pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale ale
elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;
cheltuielile cu bursele elevilor;
cheltuielile cu transportul elevilor;
cheltuielile pentru navetă şi cele şase călătorii pe calea ferată prevăzute de lege
pentru cadrele didactice de predare şi auxiliare;
cheltuielile pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din
învăţământul preuniversitar de stat;
cheltuielile pentru concursuri şcolare şi activităţi educative, cultural-artistice,
sportive şi turistice.
În ceea ce priveste finantarea complementară, alocarea fondurilor nu se face direct
proporţional cu numărul de elevi.
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ se fac
pe bază de contract încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primarul localităţii în
a cărei rază teritorială se află unitatea, în maximum 30 de zile de la data aprobării
bugetului local.
Alte surse de finantare ale instituţiilor de învatamant preuniversitar sunt:
finantarea suplimentară legală- venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ,
donaţii, sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ;
o altă sursă de finanţare este determinată de soldul anului precedent care este
rezultatul financiar al perioadelor precedente. Această formă este mai rar întâlnită
în cadrul învăţăântului preuniversitar din Romania.
Finanţarea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite surse, şi
anume: bugetul statului, surse ale populaţiei, ale întreprinderilor, ale organizaţiilor fără
scop lucrativ, donaţii, ajutor extern.
41
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Flux Informaţional privind finanţarea unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat
Bugetul statului reprezintă principala sursă de finanţare a învăţământului, fie că
este vorba despre bugetul central sau local. Fondurile primite de la buget sunt completate
Finantarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat
Finanţarea de stat Finanţarea complementară
FinanţareaI.S.JC.C.DCluburi eleviCluburi sportive
chelt. de perfecţionareburse Rep.Mold.reabilitarea şcolilor,etc.
Bugetul local Venituri proprii
-cht. de personal-cht. de întreţinere şi gospodărie- investiţii- reparaţii curente şi de capital,etc.
-taxe examene- tipărirea certificatelor de absolvire- sponsorizări- donaţii
42
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
cu venituri proprii ale unităţilor de învăţământ, realizate din activitatea de cercetare, din
servicii pe linia educaţiei continue, din închirieri ori din alte activităţi.
Populaţia participă la finanţarea învăţământului în mod direct prin intermediul
taxelor şcolare, dar mai efectuează şi alte cheltuieli cu întreţinerea extraşcolară a elevilor.
De exemplu, părinţii, familiile, cheltuielile elevilor cu cazarea, transportul, procurarea de
rechizite, etc.
O altă sursă de finanţare a învăţământului o reprezintă sponsorizările, donaţiile
sau alte forme de ajutor ce pot fi primite de unităţile de învăţământ din partea unor
întreprinderi, fundaţii, societăţi de binefacere. Ajutorul extern în domeniul finanţării
învăţământului îmbracă forma subvenţiilor directe, a împrumuturilor, a finanţărilor.
Uneori poate fi vorba despre trimiterea de experţi, de cadre didactice, tehnicieni sau chiar
unele resurse materiale necesare învăţământului.
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare
Finanţarea instituţiilor de învăţământ se face în funcţie de necesităţile publice care
trebuiesc acoperite, acestea fiind exprimate în indicatori de cheltuieli aprobaţi prin
bugetele de venituri şi cheltuieli. Finanţarea bugetară este un proces prin care se pune
la dispoziţia instituţiilor publice mijloacele necesare finanţării cheltuielilor aprobate prin
buget.
Cheltuielile bugetare pentru învăţământ sunt repartizate cu precădere Ministerului
Învăţământului, dar fonduri cu aceeaşi destinaţie apar şi la alte ministere (al Apărării, al
Marinei, de Interne). Astfel de cheltuieli sunt finanţate şi din bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale.
Cheltuielile pentru învăţământ sunt prezente în buget potrivit cu structura acestuia
într-un capitol bugetar, individualizat pe subcapitol, corespunzător cu formele de
învăţământ : preşcolar, primar şi gimnazial, licee, unităţi de învăţământ pentru copii cu
deficienţe, şcoli profesionale, şcoli de maiştri, învăţământ superior, case de copii, cursuri
de calificare, perfecţionare şi calificare, alte instituţii şi activităţi de învăţământ .
Cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale instituţiilor şi acţiunilor de învăţământ
se stabilesc pe fiecare subcapitol, având ca punct de plecare sarcinile de plan reprezentate
43
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
prin indicatorii specifici acţiunii precum şi prin alte elemente de calcul ce influenţează în
mod direct cuantumul acestor cheltuieli.
Sumele prevăzute la partea de cheltuieli a bugetului aprobat şi în limitele cărora
se pot efectua cheltuieli se numesc credite bugetare, iar persoanelor cărora li s-a conferit
dreptul de a dispune de credite bugetare se numesc ordonatori de credite bugetare.
3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat
Creditele bugetare sunt de fapt : sume de bani cu titlu definitiv din buget,
exprimări valorice, concretizări ale bugetului, ce nu presupun rambursabilitate şi nici
dobândă, şi nu sunt stabilite pe destinaţii ce nu pot fi modificate; limite de finanţare
pentru instituţiile publice atât global cât şi structural, limite până la care o instituţie
publică poate consuma şi solicita fonduri din buget; drepturi băneşti ale instituţiilor
publice, drepturi ce decurg după aprobarea bugetului.
Deschiderea de credite bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ se
realizează între cel desemnat să gestioneze şi să administreze bugetele publice-
Ministerul Finanţelor, şi ordonatorul principal de credite pentru domeniul învăţământului-
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. De aici, are loc repartizarea creditelor
către ordonatorii secundari de credite bugetare- Inspectoratele Şcolare Judeţene, până la
ordonatorii terţiari de credite bugetare- directori de şcoli, licee, grupuri şcolare.
Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, ca etapa iniţială în finanţarea bugetară, se
face pe dimensionarea cheltuielilor care sunt clasificate pe articole.
Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu
bugetar, acestea nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de
credite la altul.
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale
La nivelul unităţilor administrativ- teritoriale sunt perezente două categorii de ordonatori:
ordonatori principali- preşedinţii consiliilor judeţene şi primării;
ordonatori terţiari- conducătorii instituţiilor care sunt finanţate integral sau parţial
din bugetul local.
44
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Inspectoratul Şcolar Judeţean are calitatea de locţiitor al ordonatorului principal
de credite bugetare. Acesta poate să apară şi în calitate de ordonator secundar de credite
din bugetele locale pentru că sunt instituţii intermediare între Consiliile Judeţene şi
unităţile din teritoriu.
La bugetul local finanţarea se realizează prin metoda alocării de fonduri sau
alimentării cu mijloace băneşti a contului de disponibil deschis pentru consumatorii de
fonduri ale bugetului local.
Primarul solicită alocarea de fonduri la departamentele de specialitate din cadrul
Consiliului local Iaşi vis-á-vis de nevoile proprii ale instituţiilor de învăţământ.
Dacă sunt bani în contul de disponibil, în debitul de cont din venituri proprii sau din venit
de echilibrare, din aceşti bani se transmit Primarului în cont de disponibil, operaţiunile
purtând numele de alimentare cont de disponibil pe seama bugetului local. Primarul este
informat de alimentarea contului după care se dispune Trezoreriei Finanţelor Publice
trecerea sumelor de bani din contul bugetului local, în contul de disponibil al
ordonatorilor finanţaţi, iar în cele din urmă este informat directorul Colegiului Naţional
“Costache Negruzii” Iaşi.
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru
cheltuieli.
După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,
ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare
îndeplinirii sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.
Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la
folosirea fondurilor aprobate:
utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri
şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimester;
utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate
cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin
care se autorizează suportarea ei de la buget;
45
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului
compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu
controlul financiar preventive;
Pentru perfectarea unei cheltuieli se parcurg mai multe etape:
propunerea de cheltuieli se face în cadrul unităţii de învăţământ, revenind ca
răspundere unor persoane împuternicite şi constă în solicitarea de fonduri pentru
achitarea unor obligaţii băneşti (salarii, prestări servicii);
angajarea de cheltuieli se face de către ordonatorii de credite bugetare numai
după analiza documentelor privind propunerile de cheltuieli, din punct de vedere
al legalităţii oportunităţii şi necesităţii, stabilindu-se totodată existenţa
disponibilităţilor de credite în bugetul de venituri şi cheltuieli la subdiviziunea
unde se încadrează cheltuiala respectivă;
aprobarea efectuării de plăţi pentru cheltuieli. Potrivit principiului finanţării,
creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate
pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de credite la altul.
După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,
ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare
îndeplinirii sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli. Se
urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea
fondurilor aprobate:
utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri
şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre;
utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate
cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin
care se autorizează suportarea ei de la buget;
aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului
compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu
controlul financiar preventiv.
Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin:
plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară constau în principal în salarii, alte
drepturi cuvenite personalului, avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Pentru
46
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
aceste plăţi este necesar ca în prealabil, în baza documentelor şi instrumentelor
adecvate sumele să fie ridicate de la trezorerie, din contul instituţiei.
plăţile fără numerar apar la instituţiile de învăţământ în cazuri de lichidare a
obligaţiilor băneşti faţă de diferiţi agenţi economici.
Eliberarea de sume din contul din bancă, de la trezorerie, cu sau fără numerar
reprezintă prin prisma execuţiei bugetare plăţi de casă. Apare şi noţiunea de plăţi nete de
casă, care exprimă diferenţe între plăţile de casă şi sumele care apar din nou în cont ( din
reconstituirea de credite bugetare sau din reîntregire de mijloace băneşti).
Efectuarea de plăţi prin trezorerie din creditele bugetare deschise şi
repartizate - se realizează în numerar, prin casierie, sau prin decontarea din cont în
favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri, materiale sau au prestat servicii.
Pentru plăţile prin trezorerie se folosesc: cecul pentru eliberarea numerarului din cont;
ordinul de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile
sale în favoarea furnizorului;
Documentele de plăţi se înregistrează în conturi deschise pe capitole şi categorii
de cheltuieli: cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Aceste documente vor fi semnate
de directorul instituţiei de învăţământ şi de către şeful contabil.
Plăţile pentru salarii
În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii
referitoare la resursele umane din unitatea de învăţământ . Astfel, se întocmesc lunar fişe
de pontaj pentru fiecare salariat, cu prezenţă, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt
transmise biroului contabilitate pentru întocmirea statelor de plată.
Statele de plată se întocmesc în două exemplare, lunar, pe baza pontajelor şi a
fişelor de evidenţă a retribuţiilor, a reţinerilor legale, a indemnizaţiilor de conducere.
Se mai ţine seama de concediile de odihnă, de concediile medicale.
Plăţile pentru cheltuielile materiale se fac în raport cu natura şi conţinutul lor,
conform cu o anumită încadrare într-o structură oficializată de cheltuieli. În vederea
admiterii plăţilor dispuse din credite bugetare, instituţia de învăţământ are obligaţia de a
prezenta Trezoreriei documente justificative cu privire la încadrarea cheltuielilor
materiale în specificul activitatii, a prestărilor de servicii, etc.
47
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Finanţarea de la bugetul de stat
Finanţator Min.Finanţ.Publice
Min.Educaţiei şi Cercetarii(OPC)
Trezoreria FP,Bucureşti
Evidenta 1 ex.
ISJ Iaşi (OSC)Trezoreria Iaşi Evidenţa 1 Ex.
Colegiul Naţional “Costache Negruzii”
Iaşi”
Documentatieweee Evidenta 1 ex
CDCBDRCB
CEC-uri ridicare numerar
OP
48
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare
Finanțarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea
cu mijloace bănești sau alocarea de fonduri. Acoperirea cheltuielilor se face în limita
disponibilităților existente în cont.
Inițiativa în finanțarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de credite
bugetare. Aceștia stabilesc lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu,
avându/se în vedere propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de
cheltuieli, veniturile proprii și transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care
se acoperă plățile respective.
Ordonatorul principal de credite determină cuantumul creditelor bugetare, în
limita cărora urmează a se deschide pentru luna respectivă pe baza unei ”note privind
determinarea necesarului de credite bugetare”. Documentul cu necesarul de credite se
întocmește în două exemplare la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul
local și se prezintă compartimentului specializat în gestiunea respectivului buget.
Potrivit cu verificările asupra determinăriinecesarului de credite bugetare,
ordonatorul principal întocmește către unitatea operativă a trezoreriei din localitate o
”comunicare de deschidere de credite ”.
Din creditele deschise, ordonatorul principal de credite bugetare repartizează
credite bugetare pe seama instituțiilor subordinate, finanțate din bugetul local.
Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin ”dispoziția bugetară” care se
întocmește pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli și se prezintă o
dată cu ”comunicarea de deschidere a creditelor”.
49
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Flux informaţional privind finanţarea din bugetele locale
Primar- compartiment de specialitate din cadrul primăriei- trezorerie
Cont buget local
Cont Primar/ preşedinte CL
Cont Colegiul Naţional “Costache Negruzii”
Iaşi
Trezorerie
Director Colegiului Naţional “Costache
Negruzii” Iaşi
Dispoziţii bugetare de repartizare
Informaţii asupra deschiderii creditelor bugetare
Informare
50
Universitatea Al.I.Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Bibliografie:
1. Filip, Gheorghe – Finanţe Publice , Ed. Junimea, Iaşi, 2002;
2. Ștefura, Gabriel- Procesul Bugetar în România, Ed. Junimea, Iaşi, 2000;
3. Ștefura, Gabriel- Proces Bugetar Public, Editura Universității ”Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 2007;
4. Văcărel, Iulian- Finanţe publice, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2000;
5. Legea nr. 500/2002 a Finanţelor Publice;
6. Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale;
7. Legea Învăţământului nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare;
8. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificările şi
completările ulterioare ( Legea nr. 349/2004, Legea nr.189/2006);
51