fund amen tare a si fin ant area cheltuielilor bugetare la o institutie publica

107
Universitatea “AL.I.CUZA”IASI Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Administratie Publica

Upload: claudia-denisa-zugravu

Post on 25-Jun-2015

368 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Universitatea “AL.I.CUZA”IASI

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Administratie Publica

2008

Page 2: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

FUNDAMENTAREA SI FINANTAREA

CHELTUIELILOR BUGETARE LA O

INSTITUTIE PUBLICA

3

Page 3: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

CUPRINS

CAPITOLUL I – ORGANIZAREA SI FUNCTIONALITATEA UNEI

INSTITUTII PUBLICE

1.Scurt istoric

2.Obiectiv de activitate

3.Organizare interna

4.Relatii cu exteriorul

5.Structura si evolutia veniturilor

CAPITOLUL II - FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR

BUGETARE

1.Cadrul juridic utilizat pentru fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.Calculele realizate privind efectuarea cheltuielilor bugetare

3.Fluxuri informationale generate de fundamentarea cheltuielilor

CAPITOLUL III – FINANTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

1.Surse de finantare

2.Modaliatati tehnice prezente in finantarea institutiei publice.

3.Utilizarea creditelor bugetare si a fondurilor alocate

4.Fluxuri informationale generate de finantarea cheltuielilo

CAPITOLUL 1

4

Page 4: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

ORGANIZAREA SI FUNCTIONALITATEA UNEI

INSTITUTII PUBLIC

1. Scurt istoric

Prezentarea Scolii Generale Nr.4 Adjud,judetul Vrancea

Scoala Generala Nr.4,scoala cu clasele I-VIII,s-a infiintat incepand cu data de 1

ianuarie 1986,avand sediul in orasul Adjud,strada Libertatii , Nr. 2A,judetul Vrancea.

Unitatea se infiinteaza in cadrul indicatorilor de munca si retribuire aprobati pe anul

1986,fara personalitate juridica,fiind subordonata Biroului Executiv al Consiliului

orasului Adjud si Inspectoratului scolar al judetului Vrancea.

Incepand cu data de 15 noiembrie 1988,coordonarea scolilor din orasul Adjud se

schimba de la Scoala Nr.1 la Scoala Nr.4.

Scoala Nr.4 este structurata pe 3 niveluri,avand 19 sali de

clasa,laboratoare,cancelarie si alte spatii cu diferite destinatii.

De la data de 1 septembrie 2006,scoala a intrat in reparatii capitale, avand ca termen

de executie data de 31 august 2007, efectuandu-se astfel cheltuieli in valoare de 100.000

RON.Elevii se mai bucura,pe langa salile de clasa renovate si de o noua sala de sport

construita in 2007.

2.OBIECTIV DE ACTIVITATE

Scoala este mediul deschis,stimulativ si creativ in care elevul se simte in siguranta,cel

mai important,integrat,unde isi poate dezvolta potentele lui native,in vederea atingerii

nivelului maxim al dezvoltarii personalitatii sale.

Pionii principali ai crearii acestui mediu sunt cadrele didactice,impreuna cu

specialistii,cu parintii si membrii comunitatii.Impreuna faciliteaza dezvoltarea unei

5

Page 5: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

personalitati armonioase,capabila sa se integreze si sa sprijine,pozitiv,societatea.

Cadrele didactice au misiunea de mediatori intre ceilalti factori educationali,fiind,la

nevoie,initiatorii si sustinatorii de opinii si actiuni.Rolul lor este de identifica si de a

valorifica potentialitatea comunitatii in general si a indivizilor in particular,cu scopul de a

asigura o oferta educativa completa pentru cei implicati.Scopul scolii,al cadrelor

didactice,al tuturor este ca fiecare individ sa se integreze complet in societate.

Se urmaresc,de asemenea,in cadrul acestei unitati,principii fundamentale, precum

respectarea si construirea demnitatii umane,parteneriatul social pentru

educatie,activ,stabil,de durata si centrat pe elev.Aceste principii sunt sustinute de un

conturat spirit de echipa – profesori,elevi,parinti – si de un definit climat de siguranta

fizica si libertate spirituala pentru toti elevii.

Putem spune,astfel,in cateva cuvinte,ca obiectivul de activitate al acestei scoli este

formarea unui absolvent autonom,responsabil,in masura sa decida asupra propriilor trasee

de dezvoltare personala si profesionala.

3. ORGANIZAREA INTERNA A SCOLII

Invatamantul primar – cu un colectiv de 9 invatatori si 9 sali de clasa

Clasa I – 2 sali ,cu un numar de 38 elevi;

Clasa a II-a – 2 sali ,cu un numar de 33 elevi;

Clasa a III-a – 2 sali ,cu un numar de 47 elevi;

Clasa a IV-a – 3 sali ,cu un numar de 61 elevi.

Invatamantul gimnazial – cu un colectiv de 22 de profesori si 10 sali de clasa

Lb si literatura romana – 2 profesori; Biologie – 2 profesori;

Lb engleza – 2 profesori; Fizica – 1 profesor;

Lb franceza – 1 profesor; Chimie – 1 profesor;

Matematica – 2 profesori; Desen – 1 profesor;

6

Page 6: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Geografie – 1 profesor; Ed tehnoligica – 1 profesor;

Istorie – 1 profesor; Muzica – 1 profesor;

Religie – 2 profesori; Ed fizica – 3 profesori.

Informatica – 1 profesor;

Clasa a V-a – 2 sali, cu un numar de 37 elevi;

Clasa a VI-a – 2 sali, cu un numar de 53 elevi;

Clasa a VII-a – 3 sali,cu un numar de 61 elevi;

Clasa a VIII-a – 3 sali, cu un numar de 64 elevi.

Scoala mai dispune si de:

Un laborator biologie ;

Un cabinet informatica ;

Un cabinet geografie ;

Un cabinet logopedic ;

O biblioteca cu sala de lectura ;

Un cabinet metodic pentru clasele I-IV.

In ceea ce priveste directorul Scolii Nr.4,Dulgheru Florica,se poate spune ca aceasta

este un conducator plin de initiativa,un bun organizator.In perioada de 1 septembrie – 31

august 2007 a supravegheat efectuarea lucrarilor de renovare a scolii,finalizate la

termen,astfel incat noul an scolar a inceput intr-o institutie ce corespunde standardelor

europene.

Mai trebuie mentionat faptul ca directorul institutiei ,impreuna cu conducatorul

compartimentului financiar-contabil semneaza situatiile financiare.

7

Page 7: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

In activitatea sa,directorul este ajutat de Consiliul de administratie,compus din:

Presedinte

directorul

Membrii

Contabil sef

Consilier educativ

2 invatatori

2 profesori

1 reprezentant al parintilor

1 reprezentant al agentilor economici

1 reprezentant al Consiliului Local

Consilierul de probleme educative are rolul de a urmari modul in care cadrele didactice

isi desfasoara activitatile in cadrul sedintelor,pe probleme educative.

Pentru a-si sistematiza controlul asupra intregii activitati instructiv-

educative,directorul si-a alcatuit Comisii de lucru:

1. Comisia pentru calitate;

2. Comisia pentru consiliere si orientare;

3. Comisia de coordonare a examenelor de corigenta si Teze unice;

4. Comisia de perfectionare metodica si formare continua;

5. Comisia de monitorizare,ritmicitate,notare;

6. Comisia activitatilor extracurriculare;

7. Comisia de prevenire a violentei si de asigurare a disciplinei;

8. Comisia de alcatuire a orarului;

9. Comisia de alcatuire a graficului de serviciu pe scoala;

10. Comisia pentru prevenirea si stingerea incendiilor;

11. Comisia de burse si acordarea altor ajutoare;

12. Comisia sociala de sanatate;

13. Comisia de inventariere si casare;

14. Comisia de patrimoniu;

15.Comisia de control a documentelor.

8

Page 8: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Pentru a fi urmarita activitatea pe arii curriculare ,au fost intocmite comisiile

metodice-scoala :

1. Limba si comunicare ;

2. Matematica si stiinte ;

3. Om si societate

4. Invatatori ;

5. Diriginti.

Si comisii metodice-oras :

1. Educatie tehnologica ;

2. Educatie fizica.

Raspunderile si competentele privind problematica cheltuielilor bugetare revin

celor doua contabile din cadrul institutiei,care desfasoara o ampla activitate,avand in

subordine alte 3 scoli :Scoala Nr.1, Scoala Nr.2 si Scoala Nr.3.

Contabilele intocmesc situatiile financiare trimestrial si anual,situatii ce cuprind

bilanturi,contul rezultat patrimonial,situatia fluxurilor de Trezorerie,situatia modificarilor

in structura activelor nete/capitalurilor,contul de executie si alte anexe.Situatiile

financiare se intocmesc in moneda nationala,respectiv in lei.

Institutiile publice vor inscrie pe prima pagina a bilantului datele de

identificare(institutia,adresa,codul postal,telefonul,codul de inregistrare fiscala,codul

activitatii CAEN),fara a se folosi prescurtari sau initiale.

In conformitate cu prevederile art 3 din Hotararea Guvernului nr. 656/1997

privind aprobarea Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala(CAEN),organelle de

specialitate ale administratiei publice centrale si locale si institutiile publice subordinate

au obligatia incadrarii activitatii desfasurate potrivit Clasificarii Activitatilor din

Economia Nationala,actualizata prin Ordinul presedintelui Institutului National de

Statistica nr. 601/2002.

Situatiile financiare se semneaza de conducatorul institutiei si de conducatorul

compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane imputernicite sa indeplineasca

aceste functii.Institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite

secundari sau tertiari,depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la

organul ierarhic superior,la termenele stabilite de acesta.Situatiile financiare centralizate

9

Page 9: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

se depun la Ministerul Finantelor Publice de conducatorii compartimentelor financiar-

contabile sau de persoane cu atributii in activitatea de analiza si centralizare a

acestora,care sa poata oferi informatiile necesare in legatura cu situatiile financiare

prezentate.

3. Relaţiile cu exteriorul

Scoala nr.4 Adjud este o instituţie de învăţământ de stat, gimnazial şi primar,

având calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare şi este subordonat Inspectoratului

Şcolar Judeţean al cărui conducător, Inspectorul General, are calitatea de ordonator

secundar de credite bugetare. Relaţiile de subordonare rezultă din faptul că o parte din

cheltuielile sunt suportate din bugetul de stat.

Directorul elaborează proiectul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli şi îl

trimite spre aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean. Inspectoratul organizează

concursuri pentru angajarea personalului, iar pentru personalul didactic deja angajat în

unitate organizează inspecţii ale inspectorilor de specialitate pentru obţinerea diferitelor

grade (gradul I, gradul II, definitivat).

În cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean scoala se adresează serviciului juridic,

serviciului contabilitate, serviciului investiţii.

La nivelul scolii, contabilul şef trimite către Inspectoratul Şcolar Judeţean situaţii

contabile şi financiare: indicatori financiari, dări de seamă semestriale bilanţuri.

Scoala este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean în ceea ce priveşte

aprobarea numărului de personal, plata salariilor şi acordarea gradaţiilor de merit. Statele

de funcţii întocmite la nivelul scolii sunt aprobate de Inspectoratul Şcolar General în

conformitate cu normele legale în vigoare.

10

Page 10: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Relatiile de subordonare ale scolii fata de Inspectoratul Scolar Judetean.

1.Scoala este subordonat Inspectoratului Scolar Judetean prin faptul ca o parte din

cheltuielile scolii sunt suportate din bugetul de stat.

2. Proiectul bugetului propriu de venituri si cheltuieli este trimis spre aprobare ISJ.

3.Directorul trimite spre aprobare situatii contabile si financiare, indicatori financiari,dari

de seama trimestriale,bilanturi.

4.ISJ aproba numarul de personal, plata salariilor si acordarea gradatiilor de merit.

Serviciul juridic Serviciul contabilitate Serviciul investitii

Inspectoratul Scolar Judetean – Inspectorul general (Ordon. Secundar de credite bug.)

Scoala nr.4 Adjud

Directorul(ordonator tertiar de credite)

11

Page 11: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Primăria Adjud(serviciul buget-finanţe din cadrul direcţiei economice)

Relaţia scolii cu Primăria se concretizează prin faptul că majoritatea cheltuielilor

materiale şi de personal sunt finanţate din bugetul local al Municipiului Adjud.

Relaţiile cu CEC

Relaţiile cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni se concretizează prin contul de

garanţii materiale ale gestionarilor care se utilizează astfel:

- se completează cu sumele privind garanţiile materiale reţinute din

salariile gestionarilor (administrator, magazioner/casier) în sumă de o

zecime din salariu până se atinge limita a unu sau trei salarii de bază;

- sumele se utilizează pentru acoperirea pagubelor produse în gestiune sau

a fraudelor gestionarilor.

Relaţiile cu Trezoreria Adjud

Toate operaţiunile de încasări şi plăţi ale Scolii nr.4 Adjud se fac prin Trezoreria

Municipiului Adjud. Documentele utilizate în cadrul acestor operaţiuni sunt:

- ordinul de plată,

- cecuri,

- foi de vărsăminte.

Scoala are conturi deschise la Trezorerie pentru fiecare tip de cheltuială, pe surse

de finanţare astfel:

- cont burse

- cont cheltuieli de personal

- cont cheltuieli de personal

- cont cheltuieli materiale şi servicii

- cont cheltuieli de capital

- cont venituri propri

12

Page 12: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Relaţiile cu furnizorii

Furnizorii instituţiilor publice difera, aceştia fiind salariaţi conform legii privind

achiziţiile publice astfel:

- prin licitaţie publică, ţinută în urma unui anunţ public, pentru achiziţii de

valoare mare. Exemplu: reparaţii curente, capitale, investiţii.

Printre cei mai importanţi furnizori ai scolii se numără:

Utilităţi: Urbis (apă), Transgaz (gaz metan), SC Electrica SA

(energie electrică);

Telecomunicaţii: Romtelecom;

Aprovizionare: Sitmex SRL, Aldis SRL;

Dotări: SC Casa SRL;

Reparaţii curente şi capitale: SC Consens SRL.

Relaţii cu alte instituţii financiare privind contribuţiile datorate:

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) – contribuţiile la asigurările

sociale de sănătate ale scolii şi angajaţilor acestuia;

Casa Judeţeană de Pensii – contribuţiile la asigurările sociale de stat;

Administraţia Financiară.

Relaţiile cu persoane fizice şi juridice

Aceste relaţii privesc sponsorizările şi donaţiile primite, atât de la persoane fizice

(părinţii elevilor), cât şi de la persoane juridice.

13

Page 13: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Relatiile Scoala nr.4 Adjud cu alte institutii:

Primaria Adjud

CEC

Trezoreria

Urbis,Transgaz,SC Electrica SA

Romtelecom

Sitmex SRL,Aldis SRL

SC Casa SRL

SC Consens SRL

CJAS

CJP

Administratia financiara

Persoane fizice si juridice

Scoala nr.4 Adjud

14

Page 14: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Stuctura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor la Scoala nr.4 Adjud în perioada

2004-2006

Nr. crt. Denumire indicatori 2004 2005 2006

1 A. TOTAL VENITURI 2738700 2946221 3292800

2 I. VENITURI PROPRII 240000 300000 350000

3 II. VENITURI-BUGET DE STAT 1131900 1026225 999225

4 III. VENITURI-BUGET LOCAL 12735046 14872017 1589166

5 B. TOTAL CHELTUIELI 2738704 2546221 2492800

6 I. TOTAL CHELTUIELI DE

PERSONAL

762204 867935 950000

7 1.Cheltuieli cu salariile 561994 661230 700000

8 2.Contribuţii la asig. sociale 130371 149260 171000

9 3.Contribuţii la fondul de şomaj 28099 27562 24000

10 4. Contribuţii la asig.soc.de sănătate 39339 42961 49000

11 5.Deplasări,detaşări,transferuri 2400 5400 6000

12 II.CHELTUIELI MATERIALE ŞI

SERVICII

2901000 425810 538000

13 1.Medicamente şi materiale sanitare 1200 4100 6000

14 2.Cheltuieli întreţinere şi gospodărie 4300 89000 133500

15 3.Cheltuieli cu obiecte de inventar 26800 62700 86000

16 4.Cheltuieli cu reparaţii curente 3000 26000 35000

17 5.Cheltuieli cu reparaţii capitale 84000 31000 0

18 III. TRANSFERURI 2400 3200 4800

19 Burse 2400 3200 4800

20 IV. CHELTUIELI DE CAPITAL 568400 958000 1000000

15

Page 15: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

ANALIZA CHELTUIELILOR

-principala sursă de finanţare a instituţiei este reprezentată de fonduri din bugetul de stat

şi fonduri din bugetul local din care sunt acoperite atât cheltuielile de personal lunare cât

şi cele de materiale şi de servicii;

În ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia

următoarele:

-ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor o au cheltuielilecu personalul;

-cheltuielile materiale şi de servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ cu cele de

personal . Ponderea cea mai mare dintre acestea o au cheltuielile pentru întreţinere şi

gospodărie,

-specific unităţilor de învăţământ apar cheltuielile cu bursele, suportate din bugetul local,

precum şi din cel de stat .

16

Page 16: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

CAPITOLUL 2

Fundamentarea indicatorilor financiari la Scoala nr.4 Adjud

Cadrul juridic de acţiune

La baza fundamentării indicatorilor financiari, stă Legea privind statutul personalului

didactic nr 128/1997 şi OUG 18/2005 care modifică OUG 68/2004.

Fundamentarea veniturilor

Veniturile scolii sunt constituite în primul rând din fonduri de la bugetul local al

municipiului Adjud, urmate de fonduri de la bugetul de stat şi într-o mică măsură există şi

venituri extrabugetare(proprii). Veniturile proprii sunt reprezentate prin chirii, sponsorizări,

donaţii, alte venituri.

În anul 2004 veniturile scolii au fost în cuantum de 428391 lei, din care 19225 lei

reprezintă finanţarea bugetului de stat, 389166 lei sunt din finanţarea bugetului local şi 200000

lei finanţarea din venituri proprii. Veniturile proprii sunt reprezentate de:

- venituri din chirii – 10000 lei

- venituri din sponsorizări şi donaţii – 30000 lei

- alte venituri – 10000 lei.

Indicatorii reprezentativi funcţie de care se procedează în planificarea fiecarui venit în

parte, în cadrul veniturilor proprii, sunt:

- numărul de metri pătraţi ai spaţiilor închiriate;

- numărul de spaţii închiriate;

- diferite contracte de donaţii sau sponsorizări.

În ceea ce priveşte veniturile din închirierea spaţiilor, închiriază următoarele spaţii:

- un teren în suprafaţă de 20 mp;

- o sală de sport pentru competiţii sportive şi antrenamente;

- un spaţiu unde funcţionează un magazin alimentar.

Veniturile din chirii se fundamentează potrivit următoarei formule:

17

Page 17: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

V din chirii = supraf.inchiriată x tarif/mp(USD sau EUR) x curs de schimb x luni de

închiriate.

Spre exemplu, în cazul spaţiului unde funcţionează un magazin, chiria este:

V din chirie = 7mp x 20 EUR x 3,6RONEUR x 12 = 6048 RON/an

Veniturile din sponsorizări au la bază contracte încheiate cu persoane fizice sau juridice,

cu scopul finanţării acţiunilor de dotare a laboratoarelor, diferite evenimente

artistice.Fundamentarea acestor venituri are loc pe baza sumelor din sponsorizările din anul

trecut, corectate cu anumiţi coeficienţi de creştere a preţurilor, dar şi baza anumitor contracte

deja existente.

Fundamentarea cheltuielilor

Una dintre problemele esenţiale ale gestiunii unei instituţii de învăţământ este stabilirea

opţiunilor şi priorităţilor bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al fondurilor

necesare îndeplinirii în cât mai bune condiţii, cu minim de efort material, uman şi financiar a

obiectivelor în anul plan, concretizate în acţiuni şi sarcini eficient realizate.

Fundamentarea cheltuielilor de cuprins în buget se face pornind de la următoarele noţiuni

generale:

1 Baza normativă- reprezintă suportul legal ce stă la baza fundamentării

cheltuielilor. Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi

cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act

normativ;

2 Execuţia preliminată pentru anul de bază constă în execuţia certă pentru o anumită

perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu anumite

influenţe;

3 Analiza şi structura comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi

dinamică, fiind necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe un

anumit interval de timp. Această analiză comparată se face de către organul

ierarhic superior în etapa de analiză a proiectului de buget primit de la instituţia

18

Page 18: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

subordonată;

4 Preţurile şi tarifele diferitelor servicii, care au repercusiuni asupra structurii şi

evoluţiei cheltuielilor, reprezintă factorul cel mai imprevizibil în evoluţia

diferitelor categorii de cheltuieli deoarece îşi pune amprenta caracterul inflaţionist

al economiei;

Cheltuielile incluse în buget se grupează în două mari categorii:

1 Cheltuieli curente, din care:

I Cheltuieli de personal

II Cheltuieli materiale şi servicii

III Transferuri

2 Cheltuieli de capital (investiţii)

Cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor curente o au cheltuielile de personal.

Acestea vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi obligaţiile aferente faţă

de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum şi

drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de serviciu.

Clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, fundamentarea cheltuielilor se face pe următoarele

articole şi aliniate de cheltuieli:

Cheltuieli cu salariile

Salarii de bază

Salarii de merit

Îndemnizaţii de conducere

Spor de vechime

Sporuri pentru condiţii de muncă

Plăţi pentru ore suplimentare

Fond de premii

Alte drepturi salariale

– Contribuţii pentru asigurările sociale de stat

– Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj

– Deplasări, detaşări, transferări

– Contribuţii pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate.

19

Page 19: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

CHELTUIELILE CU SALARII

Această categorie de cheltuieli deţine ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor

efectuate de scoala.

Necesarul de fonduri pentru cheltuielile cu salariile dintr-o unitate de învăţământ se

calculează pornindu-se de la:

- numărul de elevi pe fiecare treaptă/formă de învăţământ;

- numărul de clase/formaţiuni de studiu;

- curricula şcolară pentru fiecare treaptă/formă de învăţământ;

- prevederile legale privind normarea, încadrarea şi salarizarea personalului

didactic, didactic auxiliar şi de administraţie.

Indicatorii de luat în calculul fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:

- numărul de personal angajat, respectiv numărul de posturi, indicator

specific unităţilor de învăţământ care sunt reflectate în statul de funcţii;

- numărul de beneficiari salarii de merit, îndemnizaţii de conducere, spor de

vechime etc.;

- salariul tarifar de încadrare (salariul de bază), îndemnizaţia pentru sporul

de vechime, alte sporuri potrivit statului de funcţii.

Indicatorul fizic specific număr de posturi se determină ţinând cont de criteriile şi

normele privitoare la normarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

Pentru personalul didactic postul se determină prin raportarea numărului total de

ore dintr-o săptămână la numărul de ore pe catedre dintr-o săptămână.

Pentru un profesor norma didactică de predare este de 18 ore pe săptămână, însă

directorul şi directorul adjunct beneficiază de normă redusă. Astfel pentru director norma

de predare se stabileşte astfel:

- 12 – 14 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu până la 12 clase

de elevi;

- 8 – 10 ore pentru unităţile de învăţământ care funcţionează cu 12 – 14

clase de elevi;

20

Page 20: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

- 4 – 6 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu peste 24 clase de

elevi.

La scoala norma didactică a directorului este de 6 ore, iar a directorului adjunct de 10 ore.

În vederea salarizării personalului didactic, odată stabilit numărul de posturi, în

determinarea salariului se au în vedere şi o serie de alte elemente distincte, cum ar fi:

- funcţia şi norma didactică îndeplinită;

- nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice;

- gradul didactic;

- titlul ştiinţific;

- vechimea recunoscută în învăţământ;

- calitatea activităţii instructiv – educative;

- locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea.

Salariul de bază

În această categorie sunt cuprinse salariul de încadrare (cel real) şi anumite sporuri şi

îndemnizaţii care sunt incluse în salariul de bază.

Salariul de încadrare se stabileşte în mod diferit pentru diferite categorii de personal:

didactic, auxiliar şi nedidactic.

Pentru personalul didactic şi auxiliar salariul de încadrare se stabileşte pe baza

următoarelor elemente:

1 valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 – valoare de referinţă sectorială;

2 coeficienţii de multiplicare.

Valoarea coeficientului de multiplicare se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului

după aprobarea legii bugetului de stat pentru cheltuielile cu salariile în vederea realizării

obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite. Această valoare suferă modificări succesive

ca urmare a indexărilor salariale acordate personalului din învăţământ.

Valoarea coeficientului de multiplicare este de 1857330 lei.

Coeficienţii de multiplicare/ierarhizare se stabilesc în funcţie de:

- gradul didactic sau gradul profesional pentru personalul didactic auxiliar;

- nivelul studiilor;

- vechimea în muncă (doar pentru personalul didactic);

21

Page 21: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

- funcţia deţinută (profesor, educator etc.).

Pentru personalul didactic coeficienţii de multiplicare se prezintă sub forma unui tabel în

care sunt specificate elementele prezentate.

Pentru personalul didactic auxiliar coeficienţii de ierarhizare se prezintă sub forma unor

limite minime şi maxime şi se determină pentru fiecare angajat pe baza unei evaluări a

performanţelor profesionale la începutul fiecărui an, în funcţie de rezultatele anului precedent.

Pentru calificativul „excelent” se acordă coeficientul de ierarhizare maxim.

Salariul de încadrare a unui angajat (personal didactic sau auxiliar) se determină după

formula:

Sî = Vrs X Ci, unde:

Sî – salariul de încadrare;

Vrs – valoarea de referinţă sectorială;

Ci – coeficientul de ierarhizare specific pentru funcţia, gradul, vechimea deţinută.

Încadrarea între salariul minim şi maxim se efectuează în urma evaluării performanţei

fiecărui angajat din sectorul administrativ, evaluare care are loc la începutul fiecărui an,

testându-se performanţele anului anterior.

Evaluarea se efectuează pe baza unei fişe de evaluare a performanţelor individuale ale

fiecărui angajat. Criteriile avute în vedere sunt:

- gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă – 50%;

- asumarea responsabilităţii – 25%;

- adecvarea la complexitatea muncii – 15%;

- iniţiativa şi creativitatea – 10%.

Fiecare criteriu are atribuită o anumită pondere, în funcţie de gradul de importanţă pe

care îl are, astfel încât suma ponderilor să fie 100%.

Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la 5 fiecărui criteriu de către:

- angajat (autoevaluare);

- conducătorul compartimentului (persoana ierarhic superioară);

- persoana desemnată de director cu gestiunea resurselor umane;

- conducătorul unităţii.

Pentru fiecare criteriu se stabileşte un punctaj reprezentând evaluarea finală a criteriului,

ca medie aritmetică a punctajului oferit de fiecare dintre evaluatori pentru criteriul respectiv.

22

Page 22: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Punctajul final se stabileşte prin pondere, astfel:

Pt = pi X Pi, unde:

Pt – punctajul total;

pi – ponderea criteriului;

Pi – punctajul criteriului.

Salariul de încadrare realizat pentru fiecare angajat se determină pe baza salariului de

încadrare şi ţinând cont de numărul de ore prevăzute a fi lucrate în cadrul normei didactice sau

ţinând cont de faptul că unii angajaţi dintre cei administrativi au doar jumătate de normă. Acest

salariu coincide, de cele mai multe ori, cu salariul de încadrare.

Pentru personalul didactic norma didactică avută în vedere este de:

- 18 ore pe săptămână ca normă generală pentru profesorii din învăţământul

preuniversitar;

- 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare şi instruire practică, cu o

vechime în învăţământ de peste 25 ani şi cu gradul didactic I;

- 10 ore pe săptămână pentru directorul adjunct şi 6 ore pe săptămână pentru director.

Activitatea de dirigenţie, inclusă în planurile de învăţământ nu se cuprinde în norma

didactică de predare.

Orele care depăşesc norma didactică sunt plătite cu ora, iar dacă se prestează un număr

mai mic de ore, salariul de încadrare real se diminuează corespunzător.

În salariul de bază se mai includ şi o serie de sporuri şi îndemnizaţii:

1. Spor de suprasolicitare neuropsihică (spor de stres)

De acest spor beneficiază personalul didactic şi didactic auxiliar şi este specific activităţii

de învăţământ. El este de 3% pentru fiecare tranşă de vechime în învăţământ şi se calculează la

salariul de bază.

0 – 2 ani: 3%

2 – 6 ani: 6%

6 – 10 ani: 9%

10 – 14 ani: 12%

14 – 18 ani: 15%

18 – 22 ani: 18%

22 – 25 ani: 21%

23

Page 23: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

25 – 30 ani: 24%

30 – 35 ani: 27%

35 – 40 ani: 30%

peste 40 ani: 33%.

De acest spor beneficiază toate cadrele didactice şi cadrele didactice auxiliare şi se

include în salariul de bază.

2. Sporul de stabilitate

Personalul didactic şi didactic auxiliar cu o vechime neîntreruptă în învăţământ de peste

10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază (salariu de încadrare

realizat).

De sporul de stabilitate beneficiază 9 de cadre didactice şi 4 cadre didactice auxiliare.

3. Gradaţia de merit

Gradaţia de merit se acordă prin concurs şi poate beneficia personalul didactic de predare,

didactic auxiliar şi cel de conducere din unităţile de învăţământ, cu performanţe deosebite în

inovarea didactică, în pregătirea elevilor la concursuri şcolare, precum şi cu o vechime de peste

3 ani în învăţământ.

Această gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul

Inspectoratului Şcolar şi reprezintă 20% din salariul de bază al funcţiei sau postului persoanei

în cauză. Gradaţia de merit se include în salariul de bază.

Procedura de atribuire a gradaţiei de merit, prin concurs, cuprinde următoarele faze:

a) candidatul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ raportul de

autoevaluare a activităţii desfăşurate;

b) consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, pe baza dezbaterilor acestui raport,

formulează o apreciere sintetică asupra candidatului;

c) directorul unităţii şcolare transmite inspectoratului şcolar raportul de autoevaluare,

aprecierea consiliului profesoral, precum şi propria apreciere; în urma consultării consiliului

consultativ de specialitate, inspectorul de specialitate întocmeşte un raport motivat;

d) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar primeşte spre analiză raportul de

autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral şi a directorului unităţii, precum şi raportul

motivat al inspectorului de specialitate; hotărârea asupra rezultatului concursului, precum şi

ponderea pe diferite specialităţi şi unităţi de învăţământ aparţine inspectorului şcolar general;

24

Page 24: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

e) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar alcătuieşte lista candidaţilor admişi,

pe care o înaintează Ministerului Învăţământului pentru emiterea ordinului ministrului.

4.Spor de dirigenţie

Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de diriginte şi învăţătorii primesc

o indemnizaţie de 10% din salariul de bază, cu titlul de spor de dirigenţie. Aceste îndemnizaţii

se includ în salariul de bază.

La Scoala nr.4 Adjud de spor de dirigenţie beneficiază 14 de profesori .

5.Spor de doctorat

Persoalul didactic din învăţământul preuniversitar, care are titlul ştiinţific de doctor, este

remunerat cu un spor de doctorat de 15% în plus la salariul de bază. Acest spor nu se include în

salariul de bază .

Personalul didactic calificat, care are reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în

localităţi izolate, primeşte o indemnizaţie de 5-80% din salariu de bază al funcţiei didactice

îndeplinite, în raport cu zona geografică respectivă. Diferenţierea pe zone şi localităţi se aprobă

prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Învăţământului.

6.Salarii de merit

Personalul didactic, nedidactic şi didactic auxiliar poate beneficia de salariul de merit

conform prevederilor legale. Astfel H.G. nr. 281/1993 prevede că pentru rezultate deosebite

obţinute în activitatea desfăşurată, personalul poate primi un salariu de merit care face parte din

salariu de bază. Acesta poate fi de până la 15%, aplicat la salariul de bază.

Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi

prevăzute în statul de funcţii al unităţii bugetare, din care cel puţin două treimi vor fi utilizate

pentru funcţiile de execuţie.

Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul

inspectoratului şcolar şi se distribuie pe unităţile de învăţământ indiferent de numărul cadrelor

didactice ale acestora.

Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de salariu de merit.

De acest salariu de merit beneficiază 8 cadre didactice, 3 cadre didactice auxiliare şi 1

cadru nedidactic. Salariul de merit acordat este de 15% din salariul de bază.

Indemnizaţii de conducere

25

Page 25: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

De indemnizaţie de conducere beneficiază atât personalul didactic cu funcţii de

conducere, îndrumare şi control, cât şi personalul auxiliar şi nedidactic de conducere

(secretarul şef şi contabilul şef).

Salarizarea personalului de conducere, de îndrumare şi de control din unitatea de

învăţământ se face prin salariul de bază al funcţiei didactice, gradului didactic şi vechimii

recunoscute în învăţământ la care se adaugă o indemnizaţie calculată la salariul de bază al

funcţiei didactice, astfel:

- 15 – 25% pentru educatorii, învăţătorii sau institutorii care îndeplinesc funcţia de

director;

- 20 – 25% pentru directorul adjunct de şcoală;

- 25 – 35% pentru directorul de şcoală

Stabilirea diferenţiată a îndemnizaţiei de conducere se face în baza unei metodologii

aprobate de Ministerul Învăţământului.

Indemnizaţii de conducere sunt stabilite şi pentru posturile de secretar şef şi contabil şef.

Aceste îndemnizaţii se stabilesc de către conducerea instituţiei anual în raport cu rezultatele

obţinute şi cu răspunderea aferentă.

De indemnizaţie de conducere beneficiază: directorul general – 30%, directorul adjunct –

25%, secretarul şef – 10%, contabilul şef – 35%.

7.Sporul de vechime

Persoanele salarizate beneficiază de un spor de vechime în muncă de până la 25%

calculat la salariul de bază corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal.

Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, tranşele de vechime sunt stabilite astfel:

- între 3 şi 5 ani – 5%;

- între 5 şi 10 ani – 10%;

- între 10 şi 15 ani – 15%;

- între 15 şi 20 ani – 20%;

- peste 20 ani – 25%.

Mai există şi trei tranşe suplimentare, care se acordă la 30, 35 şi la peste 40 de ani de

activitate în învăţământ. Pentru fiecare dintre tranşele suplimentare de vechime se acordă o

creştere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător

tranşei anterioare de vechime.

26

Page 26: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

8.Spor pentru condiţii de muncă

Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate

plăti un spor de până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de

bază. Sporul de noapte se calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul

22 – 06).

9.Plăţi pentru ore suplimentare

Acest spor se aplică personalului auxiliar, administrativ şi nedidactic.

Orele prestate peste durata normată a timpului de lucru de către personalul încadrat în

funcţii de execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această compensare nu se poate

efectua, orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază de 50% pentru primele

două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi cu 100% din salariu pentru

următoarele ore.

Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute

pot fi plătite numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducătorul

instituţiei de învăţământ, fără a depăşi 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului

ierarhic superior şi a conducătorului instituţiei.

Alte drepturi salariale acordate

Prima de instalare se acordă personalului didactic de predare, o singură dată la angajarea

în învăţământ prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime

se stabileşte conform legii şi poate ajunge până la un salariu lunar.

Personalul didactic şi didactic auxiliar poate fi plătit şi cu ora, în condiţiile legii, pentru

depăşirea normei didactice de predare de 18 ore sau 16 ore pe săptămână pentru profesori şi 6

ore pe săptămână pentru director. Sumele referitoare la plata cu ora se calculează la salariul de

încadrare la care se adaugă drept sporuri sporul de stabilitate şi sporul neuropsihic,

proporţional cu numărul de ore plătite cu ora lucrate.

În regim de plată cu ora se realizează şi remunerarea personalului pentru activitatea

depusă în timpul bacalaureatului, a examenului de capacitate şi admitere, sume suportate din

bugetul de stat

27

Page 27: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Fondul de salarii anual

Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se face

analitic, pornind de la salariul aferent unei persoane, salariul de bază plus toate celelalte sporuri

şi drepturi băneşti. Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoană, aşa cum apar ele în statul de

funcţii, se determină astfel:

Cheltuieli cu salariile = SB + SM + GM + IC + SV + SCM + POS + AS, unde:

SB – salariul de bază;

SM – salariul de merit;

GM – gradaţie de merit;

IC – indemnizaţie de conducere;

SV – spor de vechime;

SCM – spor condiţii de muncă;

POS – plata orelor suplimentare;

AS – alte sporuri.

Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determină fondul brut de salarii ca

fiind suma cheltuielilor cu salariile pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ.

În determinarea cheltuielilor cu salariile pentru anul bugetar următor, metodologia de

fundamentare fixează ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai

sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului în care se face calculul, aşa cum apare el în statul

de funcţii.

Cuantumul valoric al fondului de salarii serveşte ca bază de fundamentare a necesarului

de fond de salarii pentru anul următor, înmulţit cu 12 luni. La acesta trebuie să se adauge şi

fondul destinat plăţii celui de-al treisprezecelea salariu, precum şi cuantumul premiilor (2%

aplicat la totalul fondurilor), întrucât acestea nu apar incluse în statul de funcţii, document ce

stă la baza calculelor de fundamentare.

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determină după formula:

FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii

Suma astfel obţinută se poate înmulţi cu un coeficient de prognozare, dacă se anticipează

28

Page 28: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

o creştere a salariilor (de exemplu de 10%).

Exemplu de calcul pentru salariulun profesor care are vechime 24 de ani, face 3 ore

suplimentare pe săptămână şi este diriginte:

Salar încadrare = k x Vrs

k – coeficient de ierarhizare=2.612

Vrs- valoare de referinţă sectorială =1857330

Sî = 2.612x1.857.330=4851346 lei

Spor stabilitate= 15% x Sî = 727702lei

Spor neuropsihic = 21% x Sî = 1018783lei

Gradaţie de merit = 20% x Sî = 970270lei

Salar bază = Sî + Ss+ Sn + Gm = 7568101lei

Spor de vechime = 25% x Sî = 1892025lei

Spor de dirigenţie = 10% x Sî = 485135lei

Suma pentru ore suplimentare = Sî(1 + Ss %+ Sn%)x nr ore x 3/18 = 1261350lei

TOTAL drepturi salarizare = Sbază+Sv+Sdir+S ore supl

= 11206611 lei

Determinarea fondului de salarii se face adunând sumele individuale obţinute pentru

fiecare salariat.

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru asigurările sociale

de stat

Cheltuielile cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ale unităţii se determină în

funcţie de fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările sociale de stat.

În fondul brut de salarii al unităţii se cuprind toate sumele acordate salariaţilor cu titlu de:

- salarii de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi

suplimentar;

- sporurile, îndemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salarul de bază;

- sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, sărbători);

- sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie

29

Page 29: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

- premiile anuale şi cele din cursul anului;

- al 13-lea salar, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau religioase.

Cota de contribuţie la asigurările sociale de stat a unităţii este de 19,5%, fiind vorba de

condiţii normale de muncă.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este

următoarea:

CAS = Fond brut salarii X 19,5%

CAS = 10753584. X 19,5% =2096948,88 lei

Unitatea mai constituie şi un fond de risc în procent de 0,5%. Acest fond se calculează la

fel ca la contribuţia unităţii la asigurările sociale de stat.

Fond de risc = Fond brut salarii X 0,5%

Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de

şomaj

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de fondul

brut de salarii al unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii – 2%.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea:

C.F.S. = Fbs X 2%, unde:

C.F.S. – contribuţia la fondul de şomaj a unităţii;

Fbs – fondul de salarii brut al unităţii.

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj va fi de:

C.F.S. = 10753584 X 2% = 21507,68 lei

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru constituirea fondului de

asigurări sociale de sănătate

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se determină

în funcţie de următoarele elemente:

1 fondul brut de salarii al unităţii;

30

Page 30: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

2 cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 6%.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate este

următoarea:

CASS = Fbs X 6%

La un fond de salarii brut anual de 10753584 contribuţia la asigurările sociale de sănătate

va fi de:

CASS = 10753584 X 6% =64523,04 lei

Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferări

Aceste cheltuieli se datorează deplasării personalului unităţii şcolare în alte localităţi în

vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu (participarea la conferinţe, simpozioane, ore

deschise, schimburi de experienţă, planuri de investiţii etc.). În aceste condiţii se acoperă

cheltuielile reprezentând:

- diurna în condiţiile legale stabilite;

- decontarea transportului între localităţi;

- decontarea cazării;

- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.

În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,

ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de inflaţie, de

perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor, majorări de taxe,

creşterea tarifelor la transporturile de călători).

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli a fost fundamentată la acest articol o sumă

de 52000 mii lei, egal repartizată pe trimestre.

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor

Fundamentarea acestui tip de cheltuieli se face ţinând seama de cuantumul acestora din

anul precedent celui plan, dar şi de bbbaza materială pe care unitatea o deţine, de numărul de

elevi şcolarizaţi, precum şi de consumul efectiv de asemenea materiale sau servicii.

31

Page 31: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Fundamentarea cheltuielilor se face pe următoarele articole şi aliniate de cheltuieli

– Medicamente şi materiale sanitare

Medicamente

Materiale

– Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie

Încălzit

Iluminat

Apă, canal, salubritate

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Furnituri de birou

Materiale curăţenie

Alte materiale şi prestări servicii

– Materiale şi prestări servicii

– Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament

Obiecte de inventar

– Reparaţii curente

– Reparaţii capitale

– Cărţi şi publicaţii

– Alte cheltuieli

Medicamente şi materiale sanitare

Acest articol cuprinde fondurile necesare pentru achiziţionarea medicamentelor şi

materialelor sanitare care asigură buna funcţionare a cabinetului medical al scolii. Nivelul

acestor cheltuieli se determină în funcţie de anul de bază, corectat cu anumite influenţe,

în special cu indicele de inflaţie.

Încălzit

Scoala nr.4 Adjud centrală proprie funcţionând pe bază de gaz metan, iar fundamentarea

cheltuielilor cu încălzirea se va face pe baza următorilor indicatori: număr metri cub gaz

consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz.

Formula de fundamentare este:

32

Page 32: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Cheltuieli pentru încălzit = Nr. mc gaz X Tarif/mc

La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului

precedent, de unde se ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu tariful de

mc gaz, luând în considerare majorările de preţuri şi indicele de inflaţie.

De exemplu, pentru un consum mediu de gaz metan pentru încălzire de 240000 mc/an şi

un tarif al gazului metan de 0.92 lei/mc, cheltuielile pentru încălzire se vor determina astfel:

Cheltuieli pentru încălzire = 240000X 0.92 =220800 lei

Iluminat şi forţă motrice

În această categorie de cheltuieli se includ: costul curentului electric pentru iluminat,

pentru forţă motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.

Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică se

fundamentează în funcţie de următorii indicatori:

- număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;

- număr corpuri iluminat, aparatură;

- consum de energie electrică;

- tariful pentru un kw.

Formula de determinare este următoarea:

Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrice = Nr. ore iluminat şi funcţionare

aparatură X Nr. corpuri iluminate X Consum energie electrică/ corp X Tarif (1 kw).

La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii (Electrica).

De exemplu, pentru un consum mediu anual de energie electrică de 280000 kw/an şi un

tarif al energiei electrice de 2780 lei/kw, cheltuielile privind costul curentului electric se vor

determina astfel:

Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = 280000 X 0,3 =84000 lei.

Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după următorii

indicatori:

- număr de săli iluminate cu becuri;

- număr de becuri pe o scală;

- o medie a becurilor schimbate într-un an;

33

Page 33: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

- preţul unui bec.

Formula de determinare este:

Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri

neschimbate/an X Preţ unitar

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli a fost fundamentată o sumă de 61000 lei,

repartizată în mod inegal pe trimestre mai mult în perioada de iarnă.

Apă, canal, salubritate

Cheltuielile incluse în acest aliniat se detaliază pe: apă potabilă, apă caldă, gunoi, canal.

Unitatea de măsură pentru acestea este mc/an, diferenţiere făcându-se în funcţie de costul

diferit al acestora.

În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii

indicatori:

- consum de apă caldă mc/an;

- consum apă potabilă mc/an;

- gunoi mc/an;

- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;

- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.

Formula de determinare este:

Apă, canal, salubritate = Consum apă (mc) X Tarif pe mc + Tarif canalizare (anual)

+ Tarif servicii de salubritate (anual)

În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii

acestor utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia numărul de

mc consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un indice de

inflaţie.

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

În această categorie de cheltuieli se includ: plata serviciilor de poştă, abonamentelor de

telefon, radio, televizor şi plata convorbirilor internaţionale.

34

Page 34: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:

- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;

- numărul de posturi telefonice;

- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;

- numărul de televizoare, aparate radio;

- tariful pentru abonamentul radio şi TV;

- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.

Formula de determinare este:

Poştă, telefon, radio = Abonament X Nr. luni X Nr. impulsuri X Tarif

În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat

referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate radio,

timbre etc.

Materiale curăţenie

În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:

- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor, mobilierului,

grupurilor sanitare, pardoselii etc.

- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru menţinerea

curăţeniei;

- materiale igienico – sanitare pentru personal.

Administratorul Agenţiei Judeţeane pentru Protecţia Mediului FOCSANI este cel care

oferă informaţiile în legătură cu norma de consum, necesarul de materiale de curăţat pe metru

pătrat, deoarece el este cel care răspunde de administrarea materialelor de curăţenie şi

gospodărie.

Pe perioada vacanţelor, când la nivelul scolii au loc activităţi de curăţenie generală,

necesarul de materiale este mai mare, aspect ce trebuie avut în vedere în momentul

fundamentării.

Indicatorii de fundamentare se referă la:

- numărul de birouri;

- suprafaţa de curăţenie a agenţiei;

- tipul de materiale de curăţenie necesare (mături, clor, detergent, săpun etc.);

35

Page 35: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

- cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi, litri)

- preţul unitar pentru fiecare material de curăţenie.

Formula de determinare este:

Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar X Preţul

unitar

Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de nivelul

indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.

Alte materiale şi prestări servicii

În această categorie de cheltuieli se includ:

- cheltuieli de transport privind materiale, combustibil, obiecte de inventar;

- materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi ale unităţii;

- plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie, legătorie, pază

contractată;

- costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi dezinsecţie efectuate de unităţi

specializate;

- plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin unităţi specializate;

- materiale pentru prevenirea incendiilor.

Baza de determinare a acestor cheltuieli o reprezintă contractele cu furnizorii pentru

prestarea serviciilor de întreţinere, precum şi execuţia pentru anul precedent.

Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar de

valoare mică sau scurtă durată şi echipament

Dotările cu obiecte de inventar şi cu echipament se stabilesc în funcţie de starea de

existenţă a acestora şi de necesităţile urgente de completare a dotării necesare desfăşurării

activităţii în condiţii normale.

Fundamentarea se face ţinând cont de necesarul de obiecte de inventar şi echipament, de

cantitatea şi de preţul unitar al acestora din anul de plan.

36

Page 36: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată cuprinde alte plăţi făcute

pentru procurarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz administrativ –

gospodăresc, în limita stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la un an, indiferent

de valoarea lor, cum ar fi de exemplu mobilierul.

Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţii curente

Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de întreţinere

şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi exterioare, revopsirea

tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului şcolar precum şi costul

lucrărilor de reparaţii executate de terţi.

Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în funcţie

de suprafaţa (metru pătrat) care se repară şi costul reparaţiei.

Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă în

5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.

Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţiile capitale

În cadrul reparaţiilor capitale se efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor elemente

sau părţi componente uzate fizic, în scopul aducerii cât mai aproape de starea iniţială. Valoarea

lucrărilor de reparaţii capitale nu poate depăşi 60% din valoarea de înlocuire a mijlocului fix.

În categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale se includ:

- reparaţiile capitale la clădiri şi construcţii, utilaje executate în antrepriză, inclusiv

costul devizelor şi proiectelor tehnice;

- costul materialelor şi prestărilor de servicii, în cazul lucrărilor de reparaţii capitale

executate în regie.

Cheltuielile cu reparaţiile capitale se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza

devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de executantul

lucrării.

Suma înscrisă în proiectul de buget la categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale este de

530000 lei.

37

Page 37: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii

În acest articol se încadrează plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de ziare,

reviste şi publicaţii.

În această categorie de cheltuieli sunt incluse:

- costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice din ţară şi

străinătate;

- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative utilizate în

activitatea instituţiei;

- costul dischetelor, casetelor, filmelor, imprimate definitiv şi arhivate la bibliotecă.

Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt cantitatea

acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor.

Fundamentarea altor cheltuieli

La acest articol se includ cheltuielile cu protecţia muncii şi cu transportul personalului

agenţiei. Acestea se fundamentează în funcţie de execuţia anului precedent, incluzând la

protecţia muncii jumătate de litru de lapte pe zi de persoană, pentru cei care lucrează în condiţii

grele de muncă în laborator, iar la transport se au în vedere foile de parcurs privind parcul

auto.

Fundamentarea transferurilor

Pensia suplimentară

Acest aliniat reprezintă contribuţia salariatului la pensia suplimentară. Lunar, angajatorul

are obligaţia de a calcula, reţine şi vira această contribuţie care se determină prin aplicarea

cotei de 9,5% la salariul brut realizat.

Fundamentarea în acest caz se efectuează ţinând cont de fondul brut de salarii realizat în

38

Page 38: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

anul de bază, corectat cu influenţele din anul de plan înmulţit cu 9,5%. În fundamentare trebuie

avută în vedere şi posibilitatea modificării legale a cotei de impunere.

Ajutorul de şomaj

Ajutorul de şomaj se referă la cote reţinută lunar salariatului din salariul brut realizat.

Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul

de bază, corectat cu influenţele din anul de plan şi cu luarea în considerare a posibilităţilor de

modificare a cotei de impunere.

39

Page 39: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Capitolul 3

Finanţarea instituţiilor de învăţământ

Surse de finanţare

În conformitate cu normele metodologice din 30 noiembrie 2004 privind

finanţarea si administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţarea

unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele

locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la

bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.

Sistemul de finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde

principiile şi instituţiile implicate în proiectarea bugetelor, repartizarea şi utilizarea

resurselor financiare, precum şi indicatorii de fundamentare şi alocare a fondurilor

necesare bunei funcţionări a unităţilor de învăţământ.

Sursele de finanţare prezente la scoala nr.4 Adjud”sunt:

Surse de finatare :

Structura cheltuielilor Sursa, criteriile si fundamentarea

a) cheltuieli de personal didactic,

nedidactic si auxiliar aferent

desfasurarii in bune conditii a

procesului de invatamant;

b) cheltuieli pentru perfectionarea

presoanlului didactic;

c) cheltuieli pentru procurarea

manualelor scolare acordate in

mod gratuit elevilor din

invatamantul preuniversitar

Surse

1. bugetul de stat

2. bugetul local

3. bugetul consiliului judetean

4. venituri proprii

5. surse externe

Criterii

Numarul de elevi din unitatea de

40

Page 40: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

obligatoriu;

d) dotari cu miljoace de invatamant

corespunzator invatamantului

scolar;

e) cheltuieli materiale si pentru

servicii curente;

f) cheltuieli pentru asigurarea unor

facilitati de transport pe calea

ferata acoradte elevilor si cadrelor

didactice.

invatamant

Fundamentare

Cost standard/elev

Coeficienti de diferentiere pe medii,

niveluri, profiluri si filiere de invatamant

In ceea ce priveste finantarea complementara, aceasta este prezentata in tabelul de

mai jos:

Finantarea complementara :

a) cheltuieli de capital;

b) cheltuieli cu cofinantarea unor

programe nationale de reabilitare a

infrastructurii scolare realizate cu

finantarea externa;

c) cheltuieli cu bursele elevilor;

d) cheltuirli cu subventionarea

activitatii cantinelor si internatelor

scolare;

e) cheltuile pentru finantarea unor

programe nationale de sprijin al

elevilor;

f) cheltuieli pentru asigurarea de

facilitati acordate elevilor si

cadrelor didactice pentru transportul

auto;

Surse

1. bugetul de stat;

2. bugetul local;

3. bugetul consiliului judetean;

4. veniturile proprii

Criterii

- starea, dispersia, marimea si

dotarile iunitatilor de invatamant;

- necesarul de burse sociale si alte

forme de sprijin social pentru elevi;

Fundamentare

Note de fundamentare si devize de

cheltuieli si/sau indicatori de consum,

pe tipuri de cheltuieli

41

Page 41: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

g) cheltuieli pentru activitati cultural-

educative.

Din bugetul de stat în proporţia cea mai mare. Acesta finanţează următoarele

cheltuieli ale şcolii şi anume: organizarea evaluărilor, simulărilor şi a examenelor

naţionale; perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic de predare şi

didactic auxiliar, precum şi organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor

didactice; manualele şcolare pentru învăţământul obligatoriu şi pentru elevii cu dificultăţi

materiale din învăţământul liceal şi de arte şi meserii; finanţarea, pe bază de hotărâri ale

Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, modernizare şi

dezvoltare a bazei materiale a şcolii; finanţarea organizării pentru elevi de concursuri pe

obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri

şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare

naţională şi internaţională, precum şi de olimpiade internaţionale pe obiecte de

învăţământ.

Din bugetul consiliului local se alocă fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea

olimpiadelor şi concursurilor şcolare. Acesta alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote

defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora, în vederea finanţării unităţilor de

învăţământ preuniversitar de stat.

Veniturile proprii ale şcolii sunt realizate din închirierea spaţiilor şi periodic din

donaţii şi sponsorizări. Ponderea acestora este de aproximativ 1% în totalul veniturilor

şcolii.

Alte surse de venituri.

Fondurile unităţii de învăţământ, indiferent de sursele de provenienţă (buget de

stat, buget local sau surse proprii), se alocă pe următoarele destinaţii:

a. finanţarea de bază, proporţională cu numărul de preşcolari/elevi, pentru

următoarele categorii de cheltuieli:

1 cheltuieli de personal;

2 cheltuieli materiale şi servicii;

3 cheltuieli cu perfecţionarea profesională, cu excepţia celor care se suportă

de la bugetul de stat.

42

Page 42: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Indicatorii de bază în acest tip de finanţare sunt:

1 Costul standard/elev (CS): 19 elev, preşcolar/an;

1 Număr de elevi pe nivele, filiere, profile şi pe mediu (urban/rural).

b. finanţarea complementară, aferentă următoarelor categorii de cheltuieli:

- consolidări, investiţii şi reparaţii capitale;

- cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale

ale elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;

- cheltuieli cu bursele elevilor;

- cheltuieli pentru efectuarea examinării medicale obligatorii a salariaţilor

din învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia celor care, potrivit legii, se

efectuează gratuit;

- cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative, cultural-artistice,

sportive, turistice.

Fondurile aferente finanţării de bază, aprobate de ordonatorul principal de credite

sau provenite din rectificările bugetare din timpul anului, se utilizează de directorul

unităţii de învăţământ, ca ordonator terţiar de credite.

Finanţarea complementară se efectuează în funcţie de necesităţile de cheltuieli ale

şcolii la propunerea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, iar fondurile se alocă

de către finanţatori - bugetul de stat, bugetul local, agenţii economici - la cerere, pe baza

unor documente justificative privind necesarul acestor cheltuieli.

Pentru finanţarea complementară necesarul de fonduri pentru finanaţarea

complementară se calculează ca sumă a cheltuielilor ce trebuie acoperite în anul financiar

pentru fiecare categorie de activităţi/domenii care intră în sfera acestei forme de

finanţare, după următoarea formulă:

Fc = Σ Fci unde:

1 Fc = fondul aferent finanţării complementare;

1 Fci = fondul necesar acoperirii cheltuielilor din domeniul „i” de activitate.

Volumul acestei finanţări se calculează pe bază de proiecte, programe şi devize, în

funcţie de necesităţile concrete ale fiecărei unităţi şcolare.

Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară se stabileşte, în mod

transparent şi echitabil, în funcţie de amploarea şi urgenţa satisfacerii unor nevoi de

43

Page 43: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

reabilitare şi dezvoltare a bazei materiale a unităţii de învăţământ, de amploarea acestor

nevoi şi de posibilităţile de finanţare ale ordonatorului principal de credite sau ale altor

finanţatori. Nivelul fondurilor pentru acordarea de burse şi alte forme de sprijin social se

stabileşte în funcţie de amploarea acestor nevoi.

Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fundamentează sumele necesare în

vederea finanţării complementare, potrivit normelor metodologice pentru elaborarea

proiectelor de buget, transmise de Ministerul Finanţelor Publice.

Finanţarea suplimentară este structurată astfel:

1 cheltuieli generate de şcolarizarea elevilor aparţinând minorităţilor naţionale;

1 cheltuieli determinate de necesitatea atragerii şi menţinerii în învăţământ a

copiilor şi tinerilor de vârstă şcolară care manifestă tendinţe de abandon şcolar;

1 cheltuieli generate de prezenţa în şcoală a unor elevi cu probleme sociale

deosebite;

1 cheltuieli necesare pentru stimularea elevilor cu capacităţi creative şi de învăţare

deosebite;

1 cheltuieli determinate de şcolarizarea elevilor cu dizabilităţi de învăţare.

Criteriul luat în considerare în cazul finanţării suplimentare este numărul de elevi

beneficiari de acest tip de finanţare.

Necesarul de fonduri aferent acestei categorii de finanţare se calculează pentru

fiecare activitate finanţată suplimentar pe baza indicatorilor de cheltuieli corespunzător

specificului acestei activităţi. Necesarul de fonduri pentru finanţarea suplimentară FS se

calculează după următoarea formulă:

Fs = Cs x Σ Esi x ksi, unde:

1 Fs = fondul necesar finanţării suplimentare;

1 Esi = numărul de elevi care beneficiază de categoria „i” de activitate ce va fi

finanţată suplimentar;

1 Cs = costul standard/elev;

1 Ksi = coeficientul de corecţie ce se aplică costului standard/elev pentru domeniul

de activitate finanţat suplimentar.

În ceea ce priveşte solicitarea, de către şcoală, de credite bugetare pentru

finanţarea activităţii acesteia sunt parcurse următoarele etape:

44

Page 44: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

1 Şcoala solicită deschiderea de credite până la data de 20 a lunii în curs pentru luna

următoare;

1 Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul

principal de credite pe baza bugetului propus de directorul şcolii şi aprobat de

ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli "învăţământ", cu

desfăşurarea pe titlurile clasificaţiei bugetare economice, şi anume: "Cheltuieli de

personal", "Cheltuieli materiale şi servicii", "Subvenţii", "Transferuri" şi "Cheltuieli de

capital". Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziţii bugetare în perioada

25-30 a lunii în curs pentru luna următoare, pe seama unităţilor de învăţământ care au

conturi deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică;

1 La primirea dispoziţiei bugetare unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate

publică înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în

contul şcolii: "Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi

din bugetele locale", care se desfăşoară în conturi analitice, pe titluri, corespunzător

repartizării creditelor bugetare;

1 Unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică comunică unităţii de

învăţământ preuniversitar de stat, primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea

creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând şi extrase de cont;

1 Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat răspunde dacă nu solicită

la termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna

următoare a finanţării proporţionale şi complementare;

1 În cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile

ordonatorului principal de credite, răspunderea revine acestuia.

Repartizarea creditelor bugetare se efctuează de către Ministerul Educaţiei şi

Cercetării pentru finanţarea proporţionala cu numarul de elevi.

Pe baza bugetelor aprobate, cu repartizare pe trimestre, inspectoratele şcolare

judeţene şi a municipiului Bucureşti – solicită Ministerului Educatiei şi Cercetării lunar,

până în ziua de 20 a lunii în curs, pe baza cererii prezentate, repartizarea necesarului de

credite din bugetul de stat pentru asigurarea în luna urmatoare a finanţării proporţionale

în funcţie de numarul elevilor.

45

Page 45: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Aceste etape generează fluxul financiar de deschidere şi repartizare a creditului bugetar.

Acest document se întocmeşte în două exemplare, copartimentul de coordonare a

bugetului local verifică încadrarea în bugetele locale anuale, cu repartizarea pe trimestru ,

a creditelor bugetare deschise precum şi dacă acestea au acoperire în veniturile proprii şi

subvenţii de la Bugetul de Stat.

După aprobarea solicitării de fonduri, compartimentul de coordonare a bugetului

local emite o Dispoziţie de Plată sau Ordin de Plată – o Dispoziţie Bugetară de

repartizare adresată Trezoreriei Finanţelor Publice Adjud, pe baza căreia suma de bani

solicitată e trecută din contul bugetului local în contul Ordonatorului principal, Trezoreria

îl informează pe acesta din urmă de noua sumă din contul său şi se dispune ca o parte a

acesteia să fie trecută în conturile ordonatorilor de credite subordonaţi.

Dispoziţie Bugetară

Dispune deschiderea de credite Bugetare

Deschidere a creditelor bugetare

Repartizarea de credite bugetare

Repartizare credite bugetare

Fluxul financiar de deschidere şi repartizare a creditului bugetar

Bugetele de venituri şi cheltuieli astfel aprobate reprezintă documentul pe baza

căruia se asigură finanţarea cheltuielilor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat în

exerciţiul financiar respectiv din bugetul local.

46

Ministerul Finanţelor Publice

Trezoreria Finanţelor Publice Bucureşti

Trezoreria Finaţelor Publice Adjud

Scoala nr.4

Inspectoratul Scolar Judetean

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Naţionale

Page 46: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Consiliul de administraţie al şcolii analizează şi avizează proiectul de buget

întocmit de director care propune solicitarea de fonduri bugetare, pe baza costului

total/elev.

Proiectul de buget al şcolii avizat de consiliul de administraţie este înaintat

Consiliului local însoţit de:

1 nota de fundamentare a necesarului de fonduri pentru finanţarea de bază;

1 note de fundamentare ale necesarului de fonduri aferente finanţării

complementare şi programele de finanţare pe fiecare domeniu/activitate;

1 nota de fundamentare a necesarului de fonduri aferente finanţării suplimentare

însoţită de programele respective şi devizul fiecărui program.

Consiliul local analizează şi corectează, după caz, proiectele, ţinând cont de:

1 respectarea programului de dezvoltare al şcolii, a cifrei de şcolarizare pe niveluri,

profiluri şi filiere, avizate de consiliul de administraţie şi aprobate de instituţiile

competente;

1 aprobările pentru proiectele de dezvoltare şi modernizare a şcolii;

1 programele de finanţare complementară şi suplimentară aprobate prin lege sau

alte instituţii competente, inclusiv consiliul local;

1 priorităţile de dezvoltare locală.

Consiliul local centralizează proiectele de buget ale tuturor şcolilor, calculează

costurile pe elev şi coeficienţii de alocare (avizate la nivel local).

Necesarul de fonduri pentru învăţământ, fundamentat pe forme de finanţare şi pe

surse de provenienţă a fondurilor (venituri proprii ale bugetului local, subvenţii/alocaţii

din unele venituri ale bugetului de stat, fondul de echilibrare a bugetului local), devine

proiect de buget pentru învăţământ, inclus în proiectul bugetului local.

Proiectul de buget pentru învăţământ este însuşit de Consiliul local.

Proiectul de buget al Consiliului local este înaintat la Consiliul judeţean însoţit de

notele de fundamentare pentru fiecare formă de finanţare (de bază, complementară şi

suplimentară).

Consiliul judeţean colectează datele primite de la consiliile locale. Calculează

coeficienţii de alocare pe localităţi a costurilor pe elev folosind aceeaşi metodologie pe

care au folosit-o consiliile locale pentru unităţile de învăţământ.

47

Page 47: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Consiliul judeţean fundamentează necesarul de fonduri pentru învăţământ, pe cele

trei forme de finanţare ce va fi solicitat de la bugetul de stat precum şi volumul de fonduri

necesar pentru a fi alocat pentru învăţământ din fondul de echilibrare al bugetelor locale.

Necesarul de fonduri pentru învăţământ al judeţului însoţit de documentele

privind modul de fundamentare sunt trimise la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, apoi la

Ministerul Finanţelor Publice.

CNFIP, consiliile judeţene, MEC, MFP verifică dacă la elaborarea bugetului s-au

respectat:

1 nivelul costului standard/elev;

1 aplicarea coeficienţilor de corecţie corespunzători;

1 aplicarea coeficienţilor de diferenţiere conform structurii populaţiei şcolare;

1 dacă există erori de fundamentare a bugetului, din punct de vedere al calculelor

sau al respectării principiilor finanţării.

CNFIP propune nivelul de fonduri pentru învăţământ alocabile de la bugetul de

stat pe forme de finaţare şi coeficienţii de alocare pe judeţe a fondului aprobat prin lege

pentru învăţământ. Necesarul de fonduri la nivel naţional, pe cele trei forme de finanţare

împreună cu coeficienţii de alocare pe judeţe se comunică MFP.

MFP include în proiectul de lege a bugetului de stat indicatorii reprezentând

necesarul de fonduri pe cele trei forme de finanţare.

De la bugetul de stat la consiliile judeţene alocarea se face în baza coeficienţilor

de alocare pentru fondurile de la bugetul de stat pe cele trei forme de finanţare. Fondurile

pentru finanţarea complementară şi suplimentară se alocă pe baza programelor de

finanţare aprobate de instituţiile de decizie de la nivelul local, judeţean, central şi numai

pentru acele programe care vor fi finanţate nemijlocit prin şcoli sau prin consiliul

local/judeţean.

De la consiliile judeţene la consiliile locale alocarea fondurilor primite de la

bugetul de stat pentru finanţarea de bază se face utilizând costul standard/elev şi

coeficienţii de alocare pe fiecare localitate. Alocarea sumelor din fondul de echilibrare a

bugetelor locale pe baza indicatorilor stabiliţi pentru învăţământ de Legea Finanţelor

Publice. Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază şi din fondul de echilibrare a

bugetelor locale se face pe baza coeficienţilor de diferenţiere şi alocare calculaţi în faza

48

Page 48: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

de proiectare bugetară. Alocarea fondurilor pentru finanţarea complementară şi

suplimentară se face numai pe baza programelor de finanţare aprobate.

Dacă alocarea către consiliile locale a fondurilor, inclusiv a celor de echilibrare,

se va realiza fără implicarea consiliilor judeţene, se va proceda după aceeaşi metodă, cu

deosebirea că atribuţiile tehnice conferite consiliilor judeţene vor fi preluate de către

direcţiile generale judeţene ale finanţelor publice.

De la consiliul local la şcoală. Fiecărei şcoli i se alocă o sumă globală pe baza

costului elev şi a coeficienţilor de alocare pe şcoli, calculaţi la nivelul localităţii, conform

formulei;

Fasi = fondul alocat şcolii „i”;

Fasi = Cml x ka x NEi x ki, unde:

Cml = costul pe elev la nivel de localitate;

ka = ponderea fondului aprobat de consiliul local faţă de fondul propus de şcoală;

NEi = numărul de elevi din şcoala „i;

ki = coeficientul de alocare a costului pe elev al şcolii „i” faţă de costul pe elev pe

localitate.

Fondurile pentru finanţarea complementară şi suplimentară care se suportă direct

de la bugetul local rămân în bugetul acestuia. Fondurile pentru finanţarea suplimentară şi

complementără aferente programelor realizate de şcoală se alocă acesteia în cuantumul

aprobat.

Toate fondurile aprobate pentru bugetul şcolii se alocă ca sumă globală. Consiliul

local calculează suma globală pentru alocare.

Repartizarea fondurilor către şcoală se face de la consiliul local care a primit

fondurile aferente învăţământului. În cazul în care fondul pentru învăţământ alocat este

mai mic decât cel proiectat, repartizarea fondurilor se face proporţional cu numărul de

elevi din fiecare unitate de învăţământ, pe baza costului pe elev aprobat pe localitate şi a

coeficienţilor de alocare pe şcoli calculaţi la nivelul localităţii.

Şcoala primeşte bugetul propriu sub forma de sumă globală, adaugă veniturile

proprii previzionate şi întocmeşte bugetul propriu. Bugetul întocmit este avizat de

consiliul de administraţie al şcolii şi apoi aprobat de consiliul local.

Directorul şcolii trece la executarea bugetului.

49

Page 49: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Angajarea cheltuielilor se efectuează de către ordonatorii de credite, pe bază de

documente legale (contracte, comenzi, convenţii etc.) vizate pentru controlul financiar

preventiv, întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din

venituri proprii, după caz. În toate documentele de plată va fi înscrisă în mod obligatoriu

subdiviziunea clasificaţiei din buget în care se încadrează plăţile respective.

Ordonatorii de credite, în baza creditelor bugetare deschise (principali) sau

repartizate (secundari şi terţiari), pentru a-şi achita drepturile de salarii, serviciile

prestate, procurăriile de materiale etc., sunt în drept se efectueze plăţi din cont sau să

ridice numerar din cont pentru achitarea acestora. Aceste operaţiuni de plăţi efectuate de

instituţiile publice finanţate din fonduri bugetare sau extrabugetare prin conturile lor

deschise la Trezoreriile operative, poartă denumirea de plăţi de casă.

Considerăm că noţiunea “plăţilor de casă” nu este suficient explicitată prin

literatura de specialitate în domeniu, deoarece nu se face o demarcaţie clară între noţiunea

“plăţilor de casă” în accepţiunea Trezoreriei Statului şi în cea a instituţiilor publice.

Astfel, o eliberare de numerar de către Trezoreria Statului pentru o instituţie publică, din

punct de vedere al Trezoreriei reprezintă o “plată de casă”, pe câtă vreme, până în acest

moment, pentru instituţia publică în cauză nu se poate vorbi încă de aşa ceva, deoarece

numerarul ridicat este, deocamdată, în gestiunea instituţiei. Despre o “plată de casă”, în

accepţiunea instituţiei publice se va putea vorbi numai după ce acest numerar a fost

consumat prin plăţi de salarii sau plăţi pentru servicii, materiale etc.. Deci, există o

diferenţă în timp pentru cele două instituţii în ceea ce priveşte momentul în care instituţia

publică în cauză a înregistrat o “plată de casă”.

Astfel, toate ieşirile de disponibilităţi băneşti din cont, prin plăţi fără numerar sau

cu numerar reprezintă “plăţi de casă”, care determină un consum efectiv de resurse

publice din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, chiar dacă partea de

cheltuieli a bugetului instituţiei în cauză nu are o legătură directă cu partea de venituri, cu

modul în care s-au constituit, adunat aceste resurse, ca în cazul bugetelor locale, în cazul

instituţiilor finanţate din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat în realitate

are loc un consum efectiv de resurse. Acest consum efectiv de resurse este sesizat mai

bine la finalul exerciţiului bugetar, atunci când au loc înregistrările de închidere a

conturilor de cheltuieli şi venituri prin cele de excedent sau deficit la nivelul Trezoreriei

50

Page 50: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Centrale. Aici numai se “simte” la zi acest consum efectiv de resurse prin compararea

totalului de intrări de resurse cu totalul plăţilor efectuate din aceste resurse.

Sunt frecvente situaţii când, după ce s-a efectuat o “plată de casă”, se efectuează o

încasare din lichidarea unor debitori sau din vânzarea unor materiale, ipostază în care

instituţia în cauză, fie că îşi diminuează plăţile de casă efectuate, fie că le varsă pe acestea

ca venit la bugetul de unde se efectuase iniţial finanţarea achitării materialelor

valorificate. În cazul instituţiilor publice finanţate din fondurile speciale sau

extrabugetare asemenea operaţiuni diminuează, pe de o parte, plăţile de casă, dar în

acelaşi timp determină şi o reântregire a disponibilităţilor în cont.

Plăţile de casă rezultate după asemenea operaţiuni sunt denumite plăţi nete de

casă, adică ceea ce a rămas definitiv decontat ca şi cheltuială sau posibilă cheltuială dintr-

un buget în cadrul exerciţiului financiar respectiv.

În desfăşurarea activităţii lor instituţiile publice evidenţiază în contabilitatea lor

indicatorul cheltuielilor efective. Această noţiune în contabilitatea instituţiilor publice

este echivalentă cu consumurile efective de materiale, combustibili, alimente,

medicamente, plăţile pentru serviciile şi lucrările executate, plata salariilor, burselor

elevilor şi studenţilor etc.. Tot aici se evidenţiază şi preţul de înregistrare al obiectelor de

inventar de mică valoare sau scurtă durată a mijloacelor fixe, care se trec pe cheltuieli la

procurarea lor. Ca un specific al contabilităţii instituţiilor publice este faptul că în contul

cheltuielilor efective nu se reflectă consumul mijloacelor fixe treptat, prin înregistrarea

uzurii acestora, ci integral, la procurarea lor.

În consecinţă, prin înregistrarea pe cheltuieli apriori a costului obiectelor de

inventar de mică valoare şi scurtă durată şi neevidenţierii consumului mijloacelor fixe

prin uzura acestora, contul cheltuielilor efective ale instituţiilor publice nu reflectă corect

efortul pe care-l face societatea pentru finanţarea unei acţiuni sau unui indicator (elev,

student etc.). Această inadvertenţă capătă amploare pe măsură ce, urmare a progresului

tehnic, instituţiile publice beneficiază de o dotare tehnico-materială tot mai complexă şi

valoroasă tehnic şi ca preţ, fapt ce determină ca ruptura cu realitatea a cheltuielilor

efective să fie şi mai mare. De aceea apreciem că mai corect ar fi ca şi în cazul

instituţiilor publice să se evidenţieze la cheltuieli efective numai consumul fondurilor

fixe, sub forma amortizărilor, iar în cazul obiectelor de inventar de mică valoare şi scurtă

51

Page 51: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

durată evidenţierea pe costuri a acestora să se facă eşalonat, eventual 50% din

contravaloarea acestora la darea lor în folosinţă şi 50% la scoaterea lor din uz, aşa cum se

mai practică această metodă în economie.

Identitatea plăţilor de casă, nu cea a cheltuielilor efective, se realizează numai

atunci când o plată de casă reprezintă în acelaşi timp şi o cheltuială efectivă, cum ar fi de

exemplu plata prestărilor de servicii etc., şi există o diferenţă în timp, când “plata”

precede “cheltuiala”; în cazul aprovizionărilor cu materiale acestea nefiind date în

consum, sau “cheltuiala” efectivă precede “plata”, la înregistrarea în contabilitate a

cheltuielilor cu salariile, bursele, contribuţiile pentru asigurările siciale de stat etc., plata

efectivă a acestora efectuându-se în luna următoare.

Atunci când plăţile de casă sunt mai mari decât cheltuielile efective instituţia în

cauză înregistrează o sporire a stocurilor de materiale sau a posturilor de debitori, în timp

ce, dacă cheltuielile efective depăşesc plăţile de casă, acest lucru denotă o reducere a

stocurilor sau o sporire a unor posturi de creditori.

Menţionăm că, atât nivelul plăţilor de casă, cât şi cel al cheltuielilor efective nu

pot depăşi creditele bugetare aprobate atât pe total cât şi în structura clasificaţiei bugetare.

În activitatea instituţiilor bugetare sunt cazuri când cheltuielile efective nu se pot

evidenţia în momentul efectuării lor pe locuri de consum din motive care ţin de faptul că

cheltuielile respective privesc, în acelaşi timp, fonduri bugetare, mijloace extrabugetare,

finanţări speciale sau reprezintă servicii şi lucrări executate de furnizori pentru mai multe

acţiuni sau obiective şi care pot fi precizate corect pe destinaţii numai la sfârşitul lunii sau

trimestrului, pe baza unor investigaţii suplimentare. Aceste categorii de cheltuieli în

cursul perioadei, lunii, trimestrului se evidenţiază la un cont “Cheltuieli de repartizat”,

prin creditul contului “Furnizori” sau a unui “Cont de materiale”, urmând ca la sfârşitul

perioadei cheltuielile respective să fie reflectate în contul “Chltuielilor efective” căruia îi

aparţin.

52

Page 52: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Solicitare fonduri

Dispozitie de plată

Dispoziţie de plata

Trezorerie

Flux informaţional privind finanţarea din Bugetul Local:

solicitarea de fonduri de către ordonatorul principal de credite şi transmiterea

acestuia către DGPSCFS;

trecerea sumei prevăzute în Dispoziţia de Plată din contul Bugetului Local în

cel al ordonatorului principal de credite;

informarea ordonatorului principal de alimentarea contului său;

trecerea unor sume din contul ordonatorului principal în conturile

ordonatorilor subordonaţi, alimentarea contului şi informarea titularului cu

privire la operatiunea de alimentare ;

În cazul renunţării la anumite acţiuni se procedează la retragerea sumelor stabilite

prin Dispoziţia Bugetară de retragere, acţiune ce se desfăşoară în sens invers celei de

alimentare. Retragerea se face la iniţiativa ordonatorului principal de credite prin

Dispoziţia Bugetară de Retragere, fie la iniţiativa ordonatorului subordonat prin

Dispoziţia Bugetară de Restituire.

53

Ordonator principal de credite bugetare

Inspectoratul ŞcolarJudeţean Focsani

Ordonatorii tertiali de credite bugetare

Ordonatori secundari de credite bugetare

Ordonatori principali de credite bugetare

Direcţia Generală a Finaţelor Publice şi Control Financiar

de Stat

Page 53: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Autorizarea de deschidere de credite bugetare

Flux informaţional privind finanţarea din Bugetul de Stat

Utilizarea creditelor bugetare

Odată aprobate creditele bugetare, utilizarea mijloacelor băneşti este supusă unor

principii, reguli foarte stricte

. Aceste reguli sunt următoarele:

1) Orice cheltuială trebuie să se efectuaze doar cu reflectarea ei în bugetele de

venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite

2) Folosirea mijloacelor băneşti presupuine prezenţa şi manifestarea unui control

preventive ce are în vedere trei aspecte:

a) Necesitatea cheltuielilor;

b) Oportunitatea cheltuielilor ;

54

Bugetul de Stat ,Ministerul Finanţelor publice

Trezoreria Finanţelor Publice Bucureşti

Trezoreria Finanţelor Publice Adjud

Casieria scolii

Page 54: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

c) Legalitatea cheltuielilor.

Sunt parcurse următoarele momente în vederea efectuării unei cheltuieli:

- Propunerea de cheltuieli;

- Angajarea cheltuililor;

- Aprobarea efectuării cheltuielilor.

Cadrul juridic normativ

In temeiul prevederilor art. 19 din OUG nr.45/2003 privind Finantele publice locale,

ale art. 17, alin.(2) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata si a Normelor Metodologice

nr/1792/2002, institutiile publice indiferent de subordonarea si modul de finantare a cheltuielilor au

obligatia sa respecte procedurile privind parcurgerea fazelor de executie bugetara a cheltuielilor si

conducerea evidentei si raportarea angajamentelor bugetare si legate.

Executia bugetara se bazeaza pe principiile separarii atributiilor persoanelor care au

calitatea de ordonator de credite, de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Astfel, in temeiul Normelor Metodologce nr. 1792/2002 privind angajarea, lichidarea,

ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si

raportarea angajamentelor bugetare si legate, ordonatorii de credite sunt autorizati sa

angajeze, sa lichideze si sa ordonanteze cheltuielile pe parcursul exercitiului bugetar in

limita creditelor aprobate, iar plata cheltuielilor se efecrueaza de persoane autorizate care, potrivit

legii poarta denumirea generica de contabili.

Creditele bugetare vor fi angajate si utilizate numai in limita prevederilor si potrivit

destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea Consiliului Judetean si cu

respectarea dispozitiilor legale.

Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in

competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza propunerilor

compartimentelor de specialitate ale Consiliului Judetean.

In vederea aplicarii prevederilor legate cu privire la angajarea oricarei cheltuieli, se

parcurg urmatoarele faze de lucru: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor.

55

Page 55: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Angajarea cheltuielilor

1. Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in

limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea

Consiliului Judetean.

2. Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice imbraca doua forme de

angajamente :

Angajamentul legal - este faza din procesul executiei bugetare reprezentand orice act

juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice.

In acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie sa fie precedata de o evaluate care sa

asigure faptul ca rezultatele obtinute sunt corespunzatoare resurselor utilizate, intocmindu-se

proiecte de angajamente legale.

Compartimentele de specialitate din Consiliului Judetean initiaza proiectele de

angajamente legale care se prezinta sub forma scrisa (de tipul contractelor de achizitie

publica, comenzi, conventii, contracte de munca, acte de control, acorduri de imprumut etc.).

Proiectul de angajament legal trebuie sa respecte toate prevederile legale care ii sunt

aplicabile, in vigoare la data efectuarii sale (controlul de legalitate) si sa respecte sub toate

aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile

categoriei de cheltuieli din care fac parte (controlul de regularitate).

In situatia contractelor de achizitie publica, proiectul angajamentului legal trebuie

insusit si semnat de partea contractanta dupa declansarea procedurii obtinerii avizelor de

specialitate din Consiliul Judetean.

Compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Judetean, procedeaza dupa ce

aplica sintagma privind "realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunii", la semnarea

documentului-proiect de angajament legal prin persoana sefului de compartiment dupa care

il prezinta compartimenrului juridic pentru controlul de legalitate si sefului

compartimentului contabil pentru verificarea incadrarii in prevederile bugetare.

Pentru efectuarea angajamentului legal, compartimentul de specialitate prezinta

referatul de necesitate si proiectul de angajament legal pentru viza de control financiar

56

Page 56: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

preventiv propriu impreuna cu o propunere de angajare a unei cheltuieli pe un formular al

carui model se prezinta in norme metodologice.

Dupa obtinerea vizei de control financiar preventiv, compartirnentul contabilitate

prezinta simultan cele trei documente spre aprobare ordonatorului de credite.

Dupa aprobarea angajamentului legal de catre ordonatorul de credite, acesta se

transmite compartimentului de contabilitate pentru inregistrare in evidenta cheltuielilor

angajate.

Se precizeaza ca angajarea cheltuielilor de aceasta natura se va efectua cu

certitudinea ca bunurile si serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate,

respectiv prestate si se vor plati in exercitiul bugetar respectiv (Cel tarziu 31 decembrie a

exercitiului bugetar curent), cu exceptia actiunilor multianuale.

Proiectele angajamentelor legale vor trebui sa reflecte prevederile programului

anual de achizitii de bunuri, servicii si lucrari, prevederile statului de functii si de

personal, acorduri de imprumut extern etc.

Angajamentul bugetar - este orice act prin care o autoritate competenta potrivit legii

afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.

In aplicarea principiului anualitatii si a prevederilor legale potrivit carora pentru a

efectua o plata este obligatorie parcurgerea prealabila a celor trei faze, respectiv

angajarea, lichidarea, ordonantarea, se impune punerea in rezerva a creditelor bugetare

angajate, astfel incat toate angajamentele legale incheiate in cursul unui exercitiu bugetar sau in

exercitiile precedente de ordonatorul de credite sau de alte persoane imputernicite sa poata fi

platite in cursul exercitiului bugetar, respectiv in limita creditelor bugetare aprobate,

intocmindu-se formularul model Anexa la prezentele Norme metodologice.

In acest sens angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei

anumite destinatii, in limita creditelor bugetare, precede angajamentul legal. Astfel este

interzisa incheierea unor angajamente legale fara asigurarea ca au fost rezervate

fondurile publice necesare platii acestora din exercitiul bugetar, cu exceptia actinnilor

multianuale. Angajamentul bugetar se initiaza de compartimentele de specialitate ale Consiliului

Judetean.

57

Page 57: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Angajamentele bugetare pot fi :

a) angaiament bugetar individual — este un angajament specific unei anumite

operatiuni noi. Acesta se initiaza de compartimentele de specialitate ale Consiliului

Judetean sub semnatura sefului de compartiment si dupa aplicarea stampilei cu

sintagma "confirmat realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor", apoi se

prezinta la viza de control financiar preventiv in acelasi timp cu proiectul

angajamentului legal individual potrivit modelului prezentat in anexa nr.2.

Dupa obtinerea vizei de C.F.P. si a semnaturii ordonatorului de credite, acesta se

transmite la D.B.F. - serviciul contabilitate / venituri pentru inregistrarea in evidenta

cheltuielilor angajate.

Din categoria angajamentelor bugetare individuale fac parte urmatoarele categorii de

cheltuieli :

- obiecte de inventar;

- tiparituri;

- cheltuieli cu perfectionarea personalului;

- reparatii curente;

- reparatii capitale;

- cheltuieli de capital;

- imprumuturi si rambursari imprumuturi;

- dobanzi si comisioane aferente datoriei publice ;

- contributii si cotizatii la organisme interne si internationale ;

- finantarea unor programe si proiecte.

b)angaiament bugetar global - se refera la cheltuielile curente de functionare, de natura

administrativa.

Pentru cheltuielile ce se efectueaza in mod repetat pe parcursul aceluiasi exercitiu

bugetar, se pot intocmi propuneri de angajamente legale provizorii, materializate in bugete

previzionate care se inainteaza pentru viza de C.F.P. impreuna cu angajamentele bugetare

globale.

58

Page 58: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului legal

provizoriu care priveste cheltueli curente de functionare de natura administrativa :

- cheltuieli de deplasare ;

- cheltuieli de protocol;

- cheltuieli de incalzit;

- cheltuieli cu chiriile ;

- cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine lunare.

Angajamentele bugetare se realizeaza prin emiterea unui document scris (conform

anexei) privind angajamentul bugetar individual si angajamentul bugetar global, prin care se

certifica existenta unor credite bugetare disponibile si se pun in rezerva (se blocheaza)

creditele aferente unei cheltuieli potrhit destinatiei prevazute in buget. Se initiaza de

compartimentele de specialitate ale Consiliului Judetean sub semnatura sefului de

compartiment si dupa aplicarea stampilei cu sintagma "confirmat realitatea, regularitatea si

legalitatea operatiunilor", se inainteaza la serviciul contabilitate.

Propunerile de angajament se inainteaza din timp persoanei imputernicite sa exercite

C.F.P., pentru a da posibilitatea acestuia sa isi exercite atributiile conform legii, insotite de referate

si de toate documentele justificative si, daca este cazul, de orice alte documente si informatii

solicitate de catre persoana imputernicita sa exercite C.F.P.

Avizarea consta in semnarea de catre persoana imputernicita sa exercite C.F.P. sau

inlocuitorului de drept al acesteia a propunerii de angajare a unei cheltuieli si a

angajamentului bugetar care vor fi stampilate si datate. numai daca au fost indeplinite

urmatoarele conditii:

a) proiectul de angajament legal a fost prezentat in conformitate cu prezentele norme

metodologice;

b) existenta creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul

aprobat;

c) proiectul de angajament legal se incadreaza in limitele angajamentului bugetar, stabilite

potrivit legii;

d) proiectul de angajament legal respecta toate prevederile legale care ii sunt

aplicabile, in vigoare la data efectuarii sale (controlul de legalitate);

59

Page 59: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

e) proiectul de angajament legal respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor si

regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli

din care fac parte (controlul de regularitate).

Dupa avizarea angajamentului bugetar individual sau global, dupa caz, de catre

persoana imputernicita sa exercite controlul financiar preventiv, acesta se semneaza de

ordonatorul de credite si se transmite apoi Directiei Generate Buget-Finante, serviciul

contabilitate pentru inregistrare in evidenta cheltuielilor angajate, respectiv contul 8066.

Persoana in drept sa exercite viza de control financiar preventiv are dreptul si obligatia de

a refuza viza de control financiar preventiv in toate cazurile in care, in urma verificarilor,

apreciaza ca proiectul de operatiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu

indeplineste conditiile de legalitate, regularitate si incadrare in limita angajamentelor

bugetare pentru acordarea vizei de control financiar preventiv. Refuzul de viza trebuie sa fie in

toate cazurile motivat in scris. Persoanele in drept sa exercite viza de control financiar preventiv

au obligatia de a tine evidenta proiectelor de operatiuni refuzate la viza de control financiar

preventiv.

O operatiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se poate

efectua de catre ordonatorul de credite pe propria raspundere, numai daca prin aceasta nu

se depaseste creditul bugetar aprobat. Ordonatorul de credite poate decide efectuarea

operatiunii numai in baza unui act de decizie interna, emis in forma scrisa, prin care

dispune, pe propria raspundere, efectuarea operatiunii. O copie a actului de decizie interna

se transmite compartimentului de audit public intern al entitatii publice.

In toate cazurile in care, ca urmare a unui refuz de viza de control financiar

preventiv propriu, conducatorii persoanelor juridice dispun efectuarea operatiunii pe

propria raspundere, persoana desemnata sa efectueze controlul financiar preventiv

propriu are obligatia sa informeze in scris Curtea de Conturi si Ministerul Finantelor

Publice, numai in aceasta situatie persoana respectiva fiind exonerata de raspundere.

Operatiunile efectuate pe propria raspundere a ordonatorului de credite se

integistreaza si intr-un cont in afara bilantului.

In situatia in care se impune majorarea sau diminuarea unor angajamente legale,

este necesara elaborarea unor propuneri de modificare a angajamentelor legate si

60

Page 60: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

bugetare initiate de catre compartimentul care a initial angajamentul legal, insotite de

memorii justificative.

Lichidarea cheltuielilor

- este faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta

angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica

conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care

sa ateste operatiunile respective si are loc la propunerea compartimentelor de specialitate

al Consiliului Judetean.

Astfel sub semnatura sefului de compartiment si dupa aplicarea starnpilei cu

sintagma "confirmat realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor" pe documentul

justificativ original care face obiectul analizei, seful de compartiment prezinta

documentele ce contin naturile de cheltuieli ce urmeaza a fi lichidate la Serviciul

contabilitate.

Persoana din cadrul Serviciului contabilitate, imputernicita prin dispozitie de

catre ordonatorul de credite sa determine sau sa verifice existenta sumei datorate,

procedeaza la verificarea documentelor.

Verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor

justificative din care sa rezulte pretentia creditorului, precum si realitatea "serviciului efectuat".

Astfel pentru lichidarea cheltuielilor se vor prezenta urmatoarele documente:

a) pentru bunurile livrate :

- factura fiscala in original sau factura;

- NIR in cazul bunurilor materiale, altele decat mijloacele fixe;

- NIR in cazul mijloacelor fixe:

- nota contabila de inregistrare a bunurilor in gestiune.

b) pentru lucrarile executate si serviciile prestate:

- factura fiscala sau factura - in original;

- proces-verbal de receptie a lucrarilor executate sau serviciilor prestate ;

61

Page 61: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

- nota contabila de inregistrare in contabilitate a lucrarilor executate sau

serviciilor prestate;

- angajamentul legal si bugetar, termenul stipulat in aceste documente de plata.

Persoana imputernicita sa efectueze lichidarea cheltuielilor verifica personal

documentele justificative si confirma pe propria raspundere ca aceasta verificare a fost

efectuata. Dupa obtinerea acestei confirmari pe documentul justificativ original prezentat

la viza, acesta se inainteaza presedintelui Consiliului Judetean sau persoanei delegate cu

aceste atributii care urmeaza sa acorde semnatura si sa aplice mentiunea "BUN DE

PLATA" pe documentul respectiv.

In mod corespunzator se va proceda cu salariile, indemnizatiile si alte drepturi de

personal care vor fi lichidate in baza statelor de plata colective, pe baza verificarilor

efectuate de catre persoana din compartimentul financiar imputernicita prin ordin al

ordonatorului de credite dupa care pe "Situatia recapitulativa privind plata cheltuielilor de

personal pe luna ..." se va acorda de ordonatorul de credite sau persoana delegata cu aceste

atribute, semnatura si se va aplica mentiunea "BUN DE PLATA".

Documentele astfel avizate, certificate si cu aprobarea sus mentionata vor fi

utilizate de compartimentele de specialitate pentru desfasurarea celei de-a treia etape din

procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate, alte

serviciii au fost executate si lucrarile s-au receptionat, ca alte creante (inclusiv obligatiile

fata de personal) au fost verificate, iar plata poate fi realizata.

Ordonantarea cheltuielilor

Este faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost

efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.

Ordonantarea la plata este documentul intern prin care ordonatorul de credite da

dispozitie compartimentului financiar-contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a

cheltuielilor.

In acest scop, compartimentele de specialitate intocmesc "Ordonantarea de plata", formular

model Anexa la prezentele norme metodologice pe care, dupa ce il semneaza (prin seful

62

Page 62: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

de compartiment cu data si sintagma referitor la realitate, regularitatea si legalitatea

operatiunii) il prezinta compartimentul de contabilitate care desfasoara activitatile prevazute

in Normele metodologice M.F.P. aprobate prin Ordinul nr. 1792/2002 si conform precizarilor

din anexa. Persoana din cadrul compartimentului contabilitate semneaza documentul.

Ordonantarea la plata nu poate fi prezentata spre semnare ordonatorului de credite decat

dupa ce persoana imputernicita se exercite C.F.P. a acordat viza.

In acest sens pentru obtinerea vizei de C.F.P. se vor prezenta urmatoarele

documente:

- formularul de ordonantarea cheltuielilor insotita de documentele justificative in

original si va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa

confirme corectitudinea sumelor de plata, livrarea si receptionarea bunurilor, executarea

lucrarilor si prestarea serviciilor, existenta unui alt titlu care sa justifice plata, precum si

dupa caz inregistrarea bunurilor in gestiunea si in contabilitatea Consiliului Judetean ;

- factura in original sau alte documente intocmite in vederea platii

cheltuielilor care vor purta obligatoriu numarul, data notei contabile si semnatura

persoanei care a inregistrat in contabilitate lichidarea cheltuielilor.

In cazuri exceptionale, cand nu este posibila prezentarea documentelor justificative in

original, vor fi acceptate copii ale documentelor justificative, certificate pentru conformitate

cu originalul de catre presedintele Consiliului Judetean sau de persoanele delegate cu

aceste atributii.

Responsabilitatea pentru certificarea situatiilor de lucrari revine in exclusivitate

compaitimentului de specialitate respectiv, sarcina controlului financiar preventiv consta

in verificarea concordantei intre situatiile de lucrari §i cele din factura.

Dupa vizarea de control financiar preventiv, ordonantarea la plata va fi prezentata spre

semnare presedintelui Consiliului Judetean sau persoanelor delegate cu aceste atributii.

Ordonantarea cheltuielilor de personal se va efectua separat pentru fiecare plata

preconizata corespunzator "Situatiei recapitulative privind plata drepturilor de personal"

intocmita la perioadele scadente. Toate documentele de ordonantare privind virarea

obligatiilor catre bugetul de stat si alte fonduri speciale si plata obligatiilor nete catre

angajati vor urma procedurile stabilite prin noraie. Dupa aprobare, ordonantarea la plata

63

Page 63: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

impreima cu toate documentele justificative in original se inainteaza conducatorului

compartimentului contabilitate pentru plata.

Ordonantarile la plata nevizate de C.F.P. sunt nule si fara valoare pentru

conducatorul compartimentului financiar-contabil, in acest caz se aplica prevederile CAP

II "Angajarea chettuielilor".

Raspunderea pentru angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor revine

ordonatorului de credite sau persoanelor imputernicite sa exercite aceasta calitate prin

delegare, potrivit legii.

În conformitate cu Legea nr. 354/2004 pentru modificarea şi completarea Legii

învăţământului nr. 84/1995 şi metodologiile de aplicare a prevederilor acesteia, baza de

calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale o constituie

costul standard/elev sau preşcolar determinate pe bază de indicatori fizici de consum, pe

nivele şi tipuri/filiere de învăţământ. La alocarea fondurilor, alături de costul standard /

elev, se vor lua în calcul, de

asemenea, indicatori de corecţie care ţin seama de densitatea de elevi din zonă,

severitatea unor dezavantaje de ordin economic şi social, ponderea în diferite unităţi de

învăţământ a elevilor aparţinând unor minorităţi naţionale etc.

Prin introducerea acestor indicatori de alocare se evită folosirea costurilor medii

istorice sau a numărului de personal didactic ca indicatori exclusivi de fundamentare a

necesarului de fonduri pentru învăţământ, precum şi de alocare arbitrară a fondurilor

către şcoli.

Legea menţionată preconizează în continuare că principalul efort pentru finanţarea

învăţământului îi revine bugetului de stat, dar numai pentru cheltuielile de personal, burse

şi manuale. Aceste fonduri ajung în bugetele locale prin intermediul consiliilor judeţene.

64

Page 64: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică

este eliberată de obligaţiile sale fată de terţii-creditori. Plata în lei se efectuează, în limita

creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în condiţiile dispoziţiilor legale, prin unitaţile

de trezorerie şi contabilitate publica la care îşi au conturile deschise.

Plata cheltuielilor este asigurată de şeful Compartimentului financiar contabilitate

în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilitatilor aflate în

conturi, după caz .

Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obligaţie certă şi o

sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, şi în acest caz ordonatorul de credite bugetare

poate emite "Ordonanţarea de plata" pentru

65

Page 65: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

efectuarea platii.

Obiectivele controlului efectuat de şeful compartimentului financiar

contabilitate :

- cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate şi ordonanţate;

- există credite bugetare deschise / repartizate sau disponibilitaţi în conturi de disponibil;

- subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea corecta şi

corespunde naturii cheltuielilor respective;

- există toate documentele justificative care să justifice plata;

- semnaturile de pe documentele justificative aparţin ordonatorului de credite sau

persoanelor desemnate de acesta să exercite atribuţii ce decurg din procesul executării

cheltuielilor bugetare, potrivit legii;

- beneficiarul sumelor este cel îndreptăţit potrivit documentelor care atestă serviciul

efectuat;

- suma datorată beneficiarului este corectă;

- documentele de angajare şi ordonanţare au primit viza de control financiar preventiv;

- documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular; alte condiţii prevazute de

lege

Instrumentele de plată :

Instrumentele de plată utilizate de institutiile publice, respectiv cecul de

numerar şi ordinul de plată pentru trezoreria statului , se semneaza de două persoane

autorizate în acest sens, dintre care prima semnatură este cea a conducatorului

compartimentului financiar-contabilitate, iar a doua semnătură

de o altă persoană cu atribuţii în efectuarea plăţii .

Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative, prin care se

certifică exactitatea sumelor de plată, receptia bunurilor şi executarea serviciilor, conform

angajamentelor legale încheiate.

Ordinele de plată

- se emit pe numele fiecărui creditor ;

- se datează ;

- în spaţiul rezervat obiectul plaţii se înscrie şi subdiviziunea bugetului aprobat de la care

se face plata ;

66

Page 66: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

- se înscriu într-un registru distinct şi vor purta un numar de ordine unic, începând cu

numarul 1 în ordine crescatoare pentru fiecare ordonator de credite şi pentru fiecare

exerciţiu bugetar ;

- nu poate cuprinde plaţi referitoare la mai multe subdiviziuni ale bugetului aprobat ;

- se emit pe baza documentelor justificative din care sa reiasă că urmează să se achite

integral sau parţial o datorie contractată şi justificată; se exceptează de la această regulă

ordinele de plată ce se emit pentru plata de avansuri ;

- acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot acorda plăţi în avans din fonduri

publice sunt cele stabilite prin hotărâri ale Guvernului ;

- sumele reprezentând plăţi în avans nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate şi

servicii prestate până la sfârşitul anului se recuperează de către instituţia publică care a

acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost acordate, cu perceperea

dobânzilor şi penalitaţilor de întarziere aferente, potrivit legii.

Cecuri pentru ridicare de numerar

- se utilizează pentru a ridica, din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilităţi,

numerarul pentru efectuarea plăţilor de salarii, premii, deplasări, precum si pentru alte

cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, etc .în fila de cec se mentionează şi natura

cheltuielilor care urmează să se efectueze din numerarul ridicat ;

- se utilizează limitat, numai pentru acele cheltuieli de volum redus care nu se justifică a

fi efectuate prin virament ;

- sumele ridicate în numerar se pastrează în casieria instituţiei publice în condiţii de

siguranţă .

"Dispoziţie de plată - încasare către casierie" se utilizează pentru efectuarea de

plăţi reprezentând avansuri în numerar pentru deplasări sau achiziţionarea de bunuri,

executarea de lucrări sau prestarea de servicii - se semnează de conducatorul

compartimentului financiar-contabilitate.

Justificarea avansurilor în numerar se efectuează în baza documentelor justificative :

- facturi fiscale ;

- facturi ;

- chitanţe ;

- bon de comandă-chitanţă .

67

Page 67: Fund Amen Tare A Si Fin Ant Area Cheltuielilor Bugetare La o Institutie Publica

Bibliografie

1. Informaţii de Scoala nr.4 Adjud

2. Legea învăţământului nr. 84/1995

3. Legea nr. 500 / 11 iulie 2002 privind finanţele publice

4. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

5. OUG 3/2006

6. OUG 4/2006

7. OUG 24/2000

8. www.edu.ro

9. Noul Cod Fiscal aprobat la 1. 01. 2007

10. Legea 1954/2005 privind clafisicatia bugetara

11. Legea 45/2003 privind finantele publice locale

68