Functiile sociale ale familieiAtunci cand vorbim despre familie avem impresia ca vorbim despre lucruri de la sine intelese. La urma urmei, ne putem intreba: cine nu cunoaste ce este o familie, care sunt tipurile de rudenie, relatiile dintre membri? Este evident ca familia reprezinta un univers inalt cognoscibil pentru oricine pentru ca, dintre toate institutiile sociale, ea este prima cu care luam contact si pe care o cunoastem. Am putea spune, mai mult, ca, daca nu am cunoaste normele de baza ale familiei, atunci nici macar nu am putea trai in societate. Cu toate acestea, la nivelul cunoasterii comune, stim foarte putine lucruri despre aceasta institutie. Majoritatea dintre noi cunoastem, de fapt, un singur tip de familie, cel impus de lumea crestina europeana. Pe de alta parte, aceasta cunoastere limitata nu ne permite sa intelegem complexitatea si universalitateainstitutiei familiei.Spre exemplu, ni se pare normal sa consideram ca membri ai familiei parintii, tatal si mama, copiii, bunicii, unchii si matusile etc. Toate aceste tipuri de membri ai familiei au la baza doar un model de familie, istoric, acesta nici nu a fost cel mai des intalnit. Cu cateva mii de ani in urma, popoarele indo-europene (cele care au venit din Asia in Europa si au intemeiat mai tarziu civilizatii aici, inclusiv cea greaca sau romana) aveau ca membri activi ai familiei pe toti stramosii, adica barbatii care avusesera calitatea de pater si care erau considerati nu doar sefi, ci si adevarati zei ai familiei. Mai mult, focul sacru din vatra era si el un membru al familiei, care era chiar consultat in diferite ocazii, fiind cel mai important sfatuitor al familiei. In fata lui se savarseau, de altfel, toate actiunile importante din interiorul familiei. Acea lume, in care oricare familie avea propria ei religie era o lume diferita total de a noastra si, cu siguranta, familia popoarelor indo-europene era foarte departe de modelul actual, care, de fapt, este modelul familiei crestine.Nu am oferit decat un exemplu al varietatii pe care o cunoaste aceasta institutie. Diferentele se multiplica daca luam in consideratie nu doar factorul temporal, ci si pe cel cultural. Exista elemente specifice ale institutiei familiei in orice societate, asa cum exista si multe alte aspecte care definesc si un numitor comun. Familia reprezinta, in oricare societate din prezent sau trecut, cea mai importanta institutie sociala. Din acest motiv, analiza ei este una esentiala in cunoasterea vietii sociale.Familia ca institutie socialaFamilia reprezinta ungrup de oameni care relationeaza in baza unor legaturi de sange, casatorie sau adoptie.Aceste trei tipuri de legaturi constituie totodata cele trei forme de relatii pe baza carora se pot intemeia familiile. Legaturile de sange sunt definite de regula pe baza relatiei directe de descendenta intre copii si parinti, bazata pe nastere si implicit ea priveste pe toate celelalte rude care au relatii consangvine. Casatoria este, la randul ei, o institutie sociala, care are un rol fundamental in constituirea unui noi grup familial. Adoptia este si ea o institutie care priveste accesul intr-o familie si, desi pare o institutie moderna, ea este, de fapt, foarte veche.Pe de alta parte, relatiile dintre membrii familiei sunt relatii derudenie.Rudenia poate fi la randul ei biologica, deci de tipconsangvin(bazata pe legaturi de sange'), sau sociala si o vom considera atunci ca fiind de tipafin(prin casatorie). Putem insa vorbi si de rudenie detip spiritual(nasia, fratia de cruce etc.). Pot exista totodata si grupuri de oameni care au relatii afective puternice intre ei si care nu formeaza totusi o familie (bazata pe casatorie sau relatii de sange). Aceasta situatie este des intalnita in orasul modern, unde vecinii pot avea relatii mai puternice intre ei decat cu membrii propriei familii. Atunci cand avem un sistem de relationare asemanator rudeniei specifice institutiei familiei, dar existent in afara unui asemenea cadru familial bazat pe legaturi de casatorie sau de sange, vorbim de rude fictive.In analiza familiei ca institutie sociala trebuie sa trecem in revista principalele functii pe care ea le detine in societate. Acestea sunt:functia de regulator sexualfunctia de reproducerefunctia de socializarefunctia afectivafunctia de statusfunctia protectivafunctia economicaNu insistam in egala masura asupra acestor functii dat fiind ca unele dintre ele se refera la aspecte evidente, iar altele au facut obiectul prezentarilor anterioare, cum este cazul functiei de socializare.Functia de statusse refera la faptul ca o mare parte din statusurile foarte importante ale unei persoane este oferita de familie. Mai mult decat atat, acestea sunt recunoscute in afara grupului familial avand semnificatie in societate. In foarte multe situatii, statusurile conferite de familie presupun anumite drepturi pecuniare sau culturale in comunitate si in societate.Functia afectivase refera la faptul ca orice fiinta umana isi gaseste echilibrul afectiv in primul rand la nivelul familiei, atat datorita relatiilor sexuale, cat si datorita prezentei si cresterii copiilor. Mediul social al familiei ofera, in mod uzual, cel mai mare confort psihic si emotional.Functia protectivase refera la faptul ca oamenii sunt protejati si ingrijiti, in orice societate, in primul rand de institutia familiei si mai apoi de alte institutii. In primul rand protectia copilului este asigurata qvasitotal in familie pana la varste inaintate, dar functia de protectie exista in raport cu oricare membru, inclusiv in relatia inversa, aceea a copiilor adulti care isi protejeaza parintii batrani.Functia economicase refera la faptul ca familia reprezinta o unitate economica unitara, cu un registru si un management unitar atat ca si activitate de productie, de investitii, de achizitii de bunuri, cat si din punctul de vedere al consumului.Schimbarea functiilor familieiSocietatea contemporana, in special in secolul al XX-lea, a adus o serie de schimbari importante la nivelul functiilor familiei. Vom relua pe rand functiile prezentate la inceputul acestui capitol si vom sublinia cele mai importante schimbari care s-au produs, in special in a doua jumatate a secolului trecut.functia de regulator sexual.Cercetarile, inclusiv cele prezentate in acest capitol, indica o crestere a numarului relatiilor sexuale care au loc in afara familiei. Exista astazi un numar mult mai mare de femei care au experiente sexuale inaintea casatoriei, in SUA spre exemplu, circa 25% din femei, in anii 90, aveau experiente sexuale premaritale. In Romania, desi nu avem statistici care sa se bucure de aceeasi precizie, putem afirma ca dupa 1990 procentul acestui tip de relatii este chiar mai mare, luand in calcul si liberalizarile de care s-au produs la nivelul vietii private dupa 1990. Prin urmare, putem spune ca importanta acestei functii a scazut comparativ cu trecutul, desi, cu siguranta, rolul familiei a ramas unul semnificativ.functia de reproducere.Exista astazi un numar mare de familii care nu au copii, dar mai ales a crescut numarulfamiliilor monoparentale, adica al familiilor in care copiii sunt crescuti doar de catre unul din parinti, de regula mama. Familiile monoparentale pot fi rezultatul unor divorturi, al mortii unuia din soti, sau a unei optiuni personale a unor femei de a avea copii, dar de a nu se marita.functia de socializare.A ramas o functie importanta a familiei. Cu toate acestea trebuie sa subliniem ca au aparut numeroase noi institutii menite a prelua din functiile de socializare ale familiei, gradinitele, cresele, institutia baby-sitter-ului etc., institutii care s-au impus in conditiile cresterii rolului economic al femeilor in societate si a scaderii timpului disponibil dedicat in familie pentru socializarea copiilor. Nu trebuie sa credem ca nu au existat si in trecut alternative la mama naturala, cel putin pentru familiile cu o pozitie importanta in societate, asa cum erau in trecut, dadaca, bona, menajera etc.functia afectiva.A ramas o functie importanta a familiei si este greu sa suporte schimbari majore. Ca forma de manifestare si exprimare a afectivitatii, dinamica este una permanenta, insa intotdeauna registrul afectiv ramane unul ridicat.functia de status.Si aceasta este una din functiile care continua sa fie prezenta si in societatea contemporana, insa ea nu mai este la fel de importanta ca in trecut. Cu alte cuvinte, indivizii dobandesc prin efort propriu numeroase alte statusuri care, de cele mai multe ori, sunt mai importante social decat statusurile conferite in familie.functia protectivaEste evident o functie care a ramas importanta intr-o anumita masura, mai ales in privinta protejarii copiilor mici. In societatea contemporana exista insa numeroase institutii moderne de control social, care au preluat in mare masura functia protectiva a familiei. Mai mult, familiilor li se limiteaza in realitate dreptul de a administra protectia indivizilor, dincolo de anumite limite definite in mod explicit, de regula prin legi. Pe de alta parte, chiar si protectia copiilor a fost institutionalizata la un nivel superior familiei, existand astazi numeroase institutii care au un asemenea rol specific, superior juridic familiei. In societatile contemporane s-a instituit dreptul unor institutii de a proteja copilul chiar de propria sa familie.functia economica.Este o functie esentiala pe care o detine familia. Trebuie specificat insa si aici faptul ca in societatea contemporana a crescut autonomia economica a sotilor in detrimentul unitatii economice a familiei. Din punct de vedere economic, exista astazi o unitate in ceea ce priveste mai degraba consumul, productia de bunuri fiind in mod uzual integrabila unor structuri organizatorice exterioare cu totul familiei. (de regula, membrii familiei desfasoara astazi activitatile economice de tip productiv in afara familiei si, uzual, independent unii de altii).Dupa cum se observa, majoritatea functiilor isi mentin importanta, chiar daca exista anumite schimbari in registrul de functionare a acestora. In afara catorva exceptii putem mai degraba sa vorbim nu atat de scaderea importantei lor sociale, ci mai repede de schimbarea modalitatilor lor de exercitare. Credem ca este evident faptul ca toate aceste discutii privitoare la schimbarea functiilor familiei s-au referit la institutia familiei asa cum exista ea astazi in Romania si in tarile din spatiul nostru cultural. Daca ne raportam la lumea musulmana, la cea orientala spre exemplu, este evident ca exista multe alte comentarii care se pot face privitor la acest subiect.