frunza

2
FRUNZA Principalul organ vegetativ la nivelul căruia are loc prepararea hranei. Structură: a. Teaca – este porţiunea lăţită cu care funza se prinde de tulpină; b. Peţiol – este codiţa frunzei; unele plante sunt lipsite de peţiol; c. Limbul – este partea lăţită a frunzei; este străbătut de nervuri care sunt fascicule libero-lemnoase care se continuă din tulpină; limbul nu lipseşte niciodată, el poate fi transformat în: ţepi, în cârcei, organe de depozitare a substanţelor de rezervă, în capcane. CLASIFICAREA FRUNZELOR: După forma limbului frunzele pot fi: aciculare, rotunde, ovale, cordate, lanceolate, sagitate, liniare, fistulare; După alcătuirea limbului frunzele pot fi: a. frunze simple – limb format dintr-o singură parte; b. frunze compuse – limb format din mai multe părţi numite foliole. 1. frunze palmat compuse – castan, cânepă, trifoi; 2. frunze penat compuse – nuc, salcâm După marginea limbului: întreagă, zimţată, sinuată, lobată; După dispoziţia frunzelor pe tulpină: alterne, opuse, verticilate, în rozetă. FUNCŢIILE FRUNZEI 1. FOTOSINTEZA: Procesul de formare a substanţelor organice din substanţe minerale în preznţă de lumină şi clorofilă. ECUAŢIA FOTOSINTEZEI: apă lumină substanţe + + dioxid de carbon organice + oxigen

Upload: eli-ghidia

Post on 30-Dec-2014

192 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Frunza

TRANSCRIPT

Page 1: Frunza

FRUNZA

Principalul organ vegetativ la nivelul căruia are loc prepararea hranei.Structură:

a. Teaca – este porţiunea lăţită cu care funza se prinde de tulpină;b. Peţiol – este codiţa frunzei; unele plante sunt lipsite de peţiol;c. Limbul – este partea lăţită a frunzei; este străbătut de nervuri care sunt

fascicule libero-lemnoase care se continuă din tulpină; limbul nu lipseşte niciodată, el poate fi transformat în: ţepi, în cârcei, organe de depozitare a substanţelor de rezervă, în capcane.

CLASIFICAREA FRUNZELOR:După forma limbului frunzele pot fi: aciculare, rotunde, ovale, cordate, lanceolate,

sagitate, liniare, fistulare;După alcătuirea limbului frunzele pot fi:

a. frunze simple – limb format dintr-o singură parte;b. frunze compuse – limb format din mai multe părţi numite foliole.

1. frunze palmat compuse – castan, cânepă, trifoi;2. frunze penat compuse – nuc, salcâm

După marginea limbului: întreagă, zimţată, sinuată, lobată;După dispoziţia frunzelor pe tulpină: alterne, opuse, verticilate, în rozetă.

FUNCŢIILE FRUNZEI

1. FOTOSINTEZA: Procesul de formare a substanţelor organice din substanţe minerale în preznţă de lumină şi clorofilă.ECUAŢIA FOTOSINTEZEI: apă lumină substanţe + + dioxid de carbon organice + oxigensăruri minerale clorofilă

Factorii care influenţează fotosinteza sunt:Lumina – fotosinteza este mai intensă ziua decât noaptea;Temperatura – fotosinteza începe la o temperatură de 0º C, se

continuă până la 35º C şi apoi scade în intensitate;Apa cu sărurile minerale – sunt materia primă în fotosinteză.

2. RESPIRAŢIA: procesul prin care planta îşi ia oxigenul din aer şi elimină dioxidul de carbon; este un proces invers fotosintezei şi se desfăşoară atât la lumină cât şi la întuneric; toate organele plantei respiră; este influenţată de temperatură, cantitatea de dioxid de carbon şi de oxigen, vârsta plantei.ECUAŢIA RESPIRAŢIEI: substanţe organice + oxigen dioxid de carbon + apă + energie

3. TRANSPIRAŢIA: procesul prin care frunza elimină apa sub formă de vapori; este influenţată de temperatură, umezeala aerului, lumină, vânt.