ă.ro/supliment · 2020. 2. 19. · revista română de statistică - supliment nr. 4 / 2016 sumar...

Revista Română de Statistică

SuplimentRomanian Statistical Review

Supplement

4/2016

Institutul Naţional de StatisticăNational Institute of Statistics

www.revistadestatistică.ro/supliment

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂRevista Română de StatisticăB-dul Libertăţii, nr. 16, sector 5,BucureştiTelefon/fax: 0213171110e-mail: [email protected]ă.ro/suplimentISSN 2359 – 8972

Revista Română de Statistică, indexată în bazele de date internaţionale

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC

Research Papers in Economics

EBSCO Information Services

Directory of Open AccessJournals

Index Copernicus International

EMILIAN DOBRESCU - Academia Română

AUREL IANCU - Academia Română

MARIUS IOSIFESCU - Academia Română

LUCIAN ALBU - Academia Română

GHEORGHE ZAMAN – Prof. univ. dr., membru corespondent al Academiei Române

TUDOREL ANDREI - Prof. univ. dr., Preşedinte al Institutului Naţional de Statistică

BEATRIX GERED – Vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică

ELENA MIHAELA IAGĂR – Vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică

DAN GHERGUŢ - Vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică

RĂZVAN GEORGE PROFIROIU - Secretar general al Institutului Naţional de Statistică

KONRAD PASENDORFER – PhD, Director General al Statistics Austria

MARIANA MIHAILOVA KOTZEVA - EUROSTAT

CONSTANTIN MITRUŢ – Prof. univ. dr., Preşedinte al Societăţii Române de Statistică

CONSTANTIN ANGHELACHE – Prof. univ. dr., Vicepreşedinte al Societăţii Române de Statistică

PAVEL NĂSTASE – Prof. univ. dr., Rector al Academiei de Studii Economice, Bucureşti

VERGIL VOINEAGU – Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice, Bucureşti

TIBERIU POSTELNICU – Prof. univ. dr., Institutul “Gheorghe Mihoc-Caius Iacob”

BOGDAN OANCEA – Prof. univ. dr., Universitatea Bucureşti

GHEORGHE SĂVOIU - Conf. univ. dr., Universitatea Piteşti

IRINA-VIRGINIA DRAGULANESCU - Prof. univ. dr., University Messina, Italia

HANS J. LENZ - PhD Professor, Freie Universität Berlin

DANIELA ELENA ŞTEFĂNESCU - Conf. univ. dr., Institutul Naţional de Statistică

ELISABETA JABA – Prof. univ. dr., Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” University

EUGENIA HARJA - Prof. univ. dr., Direcţia de Statistică Bacău

ŞTEFAN-ALEXANDRU IONESCU - Universitatea Româno-AmericanăCoordonatoriGheorghe VAIDA-MUNTEANVitty-Cristian CHIRAN

Pre-pressMariana MIHĂICUŢĂ Laurenţiu MUNTEANU

Tipărit la INS

Tiraj: 50 de exemplare

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2016

SUMAR / CONTENTS 4/2016REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT

MODEL DE ANALIZĂ A PLASAMENTELOR FINANCIARE ŞI A EXECUŢIEI BUGETARE 3ANALYSIS MODEL OF FINANCIAL INVESTMENT AND BUDGET EXECUTION 12Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEConf. univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHELDrd. Georgiana NIŢUCristina SACALĂ

ANALIZA CORELAŢEI DINTRE PRODUSUL INTERN BRUT ŞI CONSUMUL FINAL DE ENERGIE ELECTRICĂ 21THE ANALYSIS OF THE CORRELATION BETWEEN THE GROSS DOMESTIC PRODUCT AND THE FINAL ENERGY CONSUMPTION 29Drd. Viorel – Florin GÎLCĂ

EVOLUŢIA INVESTIŢIILOR DE CAPITAL AUTOHTON 37THE EVOLUTION OF THE AUTOCHTHONOUS CAPITAL INVESTMENTS 40Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. Aurelian DIACONU

STABILIREA PREŢULUI DE PIAŢĂ 44SETTING THE MARKET PRICE 48Prof. univ. dr. Mario G.R. PAGLIACCIProf. univ. dr. Ion PÂRŢACHIDrd. Georgiana NIŢUDrd. Alexandru BADIU

RESURSELE UMANE: ROLUL ŞI DEZVOLTAREA LOR ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ 51HUMAN RESOURCES: THEIR ROLE AND DEVELOPMENT IN THE NATIONAL ECONOMY 59Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL Drd. Marius POPOVICI

COMPORTAMENTUL MANAGERIAL ŞI CHEIA SUCCESULUI 66MANAGERIAL BEHAVIOR AND THE KEY TO SUCCES 70Conf. univ. dr. Cibela NEAGU

www.revistadestatistica.ro/supliment

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 20162

ASPECTE GENERALE PRIVIND EVOLUŢIA INVESTIŢIILOR DE CAPITAL ÎN ROMÂNIA 74GENERAL ASPECTS ON DEVELOPMENTS IN EQUITY INVESTMENTS IN ROMANIA 83Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEDrd. Cristina SACALĂ

ELEMENTE SEMNIFICATIVE PRIVIND RATA DOBÂNZII ŞI ROLUL ACESTEIA ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ 91ELEMENTS OF SIGNIFICANCE CONCERNING THE INTEREST RATE AND ITS ROLE IN THE BANKING ACTIVITY 99Conf. univ. dr. Mădălina - Gabriela ANGHEL

ASPECTE SEMNIFICATIVE PRIVIND EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII ECONOMICE ÎN CONSTRUCŢII ŞI TRANSPORTURI 107SIGNIFICANT ASPECTS REGARDING THE EVOLUTION OF ECONOMIC ACTIVITY IN CONSTRUCTIONS AND TRANSPORTS 115Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. Aurelian DIACONUDrd. Emilia STANCIU

METODE STATISTICE PRIVIND CONTROLUL PROCESELOR DE FABRICAŢIE 123STATISTICAL METHODS MANUFACTURING PROCESS CONTROL 129Conf. univ. dr. Sorin Gabriel GRESOI

CONSIDERAŢII PRIVIND EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE PENSIONARI ŞI A PENSIILOR 134CONSIDERATIONS ON THE EVOLUTION OF THE NUMBER OF PENSIONERS AND PENSIONS 140Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEConf. univ. dr. Aurelian DIACONU

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2016 3

Model de analiză a plasamentelor fi nanciare şi a execuţiei bugetare

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea “Artifex” din BucureştiProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, BucureştiConf. univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHELUniversitatea “Artifex” din BucureştiDrd. Georgiana NIŢUAcademia de Studii Economice, BucureştiCristina SACALĂAcademia de Studii Economice, Bucureşti

Abstract În acest articol, autorii prezintă un model de analiză aplicabil pentru investiţii fi nanciare şi execuţia bugetară. Principalele aspecte abordate sunt analiza execuţiei bugetare din România, execuţia bugetelor de stat şi locale şi datoria publică. Datele de bază şi rezultatele analizei sunt prezentate cu ajutorul unor tabele şi grafi ce, relevante pentru subiectele abordate. De asemenea,autorii propun unele măsuri de atenuare a situaţiei mediului economic românesc, afectat de efectele crizei fi nanciare. Cuvinte cheie: buget, analiză, execuţie, venituri, cheltuieli

Analiza execuţiei bugetare Pentru perioada după 2012, executivul, prin Ministerul Finanţelor Publice, a depus toate eforturile, a pregătit şi prezentat parlamentului spre aprobare bugetele (de stat şi asigurărilor sociale de stat) pentru anii următori. Rezultatul execuţiei bugetare pentru 2014 a fost oarecum interesant, deoarece ar fi fost normal ca multitudinea de taxe şi impozite, în cazul colectării corecte a acestora, să conducă la venituri suplimentare pentru efectuarea cheltuielilor la bugetul de stat. Bugetele pentru anul 2014 s-au soldat cu un defi cit în proces de scădere continuă. Execuţia bugetului de stat, în luna iulie a anului 2014, a înregistrat un defi cit de -6651,8 milioane lei, iar cel din anul 2015, aceeaşi lună, a fost de -1602, 7 milioane lei. Bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a soldat, cu un excedent de 240,9 milioane lei, bugetul asigurărilor sociale de stat a avut în aceiaşi perioadă un excedent de 313,5 milioane lei, iar la aceeaşi dată bugetele locale au înregistrat un excedent de 6358,7 milioane lei. La capitolul impozite indirecte, în special la accize, taxe vamale, taxa pe valoarea adăugată, aceste venituri nu s-au realizat în totalitate, deoarece, pe de o parte, activităţile pentru care se percep accize s-au diminuat, iar pe de altă parte, în cazul în care aceste accize s-au majorat, a scăzut volumul fi zic al activităţii respective. A mai existat şi o mare, să îi zicem, uşurinţă cu care s-au aprobat scutiri şi reeşalonări la plata taxelor şi impozitelor, pentru un număr mare de agenţi economici. Nici veniturile din capital, cum ar fi cele din valorifi carea unor bunuri ale statului, nu s-au ridicat la un nivel deosebit, iar încasările din rambursarea împrumuturilor acordate au fost reduse.


Este necesară întreprinderea de măsuri care să stimuleze activitatea economică şi dezvoltarea, în special, a întreprinderilor mici şi mijlocii (pătura de mijloc), aşa încât acestea, corelate cu posibi litatea de sprijinire a unor ramuri ale economiei naţionale în cadrul reformei, să creeze noi locuri de muncă şi să conducă la diminuarea cheltuielilor pe care le efectuează statul, în special la capitolul asigurărilor de stat, pentru susţinerea şomajului. Despre modul în care s-au realizat cheltuielile de la bugetul de stat se impune o singură precizare, şi anume aceea că este alarmant faptul că la majoritatea sectoarelor de activitate, dar în special la învăţământ, sănătate, cultură, asistenţă socială, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cheltuielile sunt reduse faţă de nevoile de resurse pe care le are populaţia, în general, sau cei care lucrează în aceste domenii. Aceasta arată că sursele din care s-au format veniturile la bugetul de stat (fi scale, nefi scale) nu s-au colectat întotdeauna la nivelul previziunilor ce au stat la baza întocmirii bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest context, cheltuielile au fost mai mari şi a trebuit să se găsească acoperire din alte surse, ceea ce va crea difi cultăţi pentru perioada următoare, având în vedere că în domeniul asis tenţei sociale, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii (principalele cheltuieli de la bugetul asigurărilor sociale de stat) nu au fost majorate corespunzător până în prezent, iar în perspectivă, va fi nevoie de obţinerea de noi surse de venituri. În execuţia bugetară, mai ales după intrarea în vigoare a Codului fi scal, care are o serie de neclarităţi, se vor resimţi difi cultăţi în perioada următoare, ceea ce, în mod cert, ar trebui să determine Ministerul Finanţelor Publice să procedeze, credem noi, la adoptarea de măsuri care să tempereze efectele dezastruoase ale crizei fi nanciare în care este scufundată România: • colectarea, de la contribuabili, a observaţiilor cu privire la Codul fi scal,

simularea prealabilă a măsurilor ce se vor lua şi, apoi, adaptarea acestei legi la nevoile şi condiţiile social-economice din ţara noastră;

• intensifi carea eforturilor pentru colectarea veniturilor la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat;

• corectarea, în sens de reducere a fi scalităţii, a unor taxe şi impozite care să poată conduce la colectarea mai uşoară a tuturor sumelor pe care le datorează o serie de persoane fi zice şi juridice;

• recuperarea debitelor de la marii datornici, prin preluarea unor cote din pachetele de acţiuni ale societăţilor comer ciale private afl ate în această situaţie şi impunerea unui management adecvat sau reprivatizarea acestor societăţi (pachete de acţiuni);

• obţinerea de venituri suplimentare din privatizare (spe răm ca acesta să fi e rezultatul imediat al fi nalizării privatizării), precum şi din obţinerea unor împrumuturi, fi e şi de la FMI.

Desigur, aceste măsuri ar putea fi prevăzute într-un context mai larg, în cadrul procesului de reformă şi al programului de protecţie socială pe care guvernul trebuie să le aibă în vedere. Nu trebuie uitat că , mai ales, acum, în profundă criză economico-fi nanciară, la adunare minusul cu minusul dă un minus şi mai mare, ce poate fi abisal. Fără a glumi, precizez că numai la „înmulţire” minus cu minus dă plus. De aceea nu era de dorit ca defi citele bugetare pentru 2010 şi 2011 să fi e corectate excesiv prin reducerea salariilor şi creşterea taxelor/impozitelor, care vor reduce consumul, baza de impozitare etc. şi vor adânci profund criza socială, ce poate avea evoluţii/efecte greu de anticipat.


Consideraţii privind execuţia bugetelor de stat şi locale Defi citul bugetului de stat, de –1602,7 milioane lei, înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2015, reprezintă o depăşire importantă a nivelului programat pentru întregul an. Anul 2015 nu a adus ceea ce se dorea de mult, şi anume înregistrarea de excedente. Situaţia executării bugetului de stat la 31.07.2015 se prezintă în tabelul care urmează:

Execuţia bugetului de stat – milioane lei –

INDICATORI Realizări 31.07.2014*)Realizări

31.07.2015*)A. VENITURI 55492,5 63151,7VENITURI CURENTE 53637,8 60488,8Venituri fi scale, din care 48803,8 54397,4Impozit pe profi t 8552,1 9472,1Alte impozite pe venit, profi t şi câştiguri din capital de la persoane juridice 642,1 618,7Impozit pe venit 13315,0 15076,1Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit -8740,0 -10084,6Alte impozite pe venit, profi t şi câştiguri din capital 250,3 347,0Impozitul pe salarii - 0,1Impozite şi taxe pe proprietate 853,6 605,9Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii ... …Taxa pe valoarea adăugată 29361,0 33915,4Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată -9299,5 -10653,7Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 595,8 649,7Accize 12459,6 13515,3Taxe pe servicii specifi ce - -Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi 439,3 518,2Impozitul pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale 371,3 412,5Alte impozite şi taxe fi scale 3,2 4,9Contribuţii de asigurări 98,7 107,4Contribuţiile angajatorilor 98,5 107,4Contribuţiile angajaţilor 0,2 0,1Venituri nefi scale 4735,3 5983,9Venituri din capital 150,9 221,1Operaţiuni fi nanciare 116,1 25,2Subvenţii - -Sume primite de la U.E. în contul plăţilor efectuate şi prefi nanţări 1553,1 2060,4Sume în curs de distribuire 34,6 -11,0B. CHELTUIELI 62144,2 64754,4Cheltuieli curente 60166,9 62564,8Cheltuieli de personal 11961,4 12161,5Bunuri şi servicii 2646,7 2588,9DobânziSubvenţii

6310,62475,5

5663,62409,7

Transferuri între unităţi ale administraţiei publice 15454,8 18361,1 Alte transferuri 7194,3 6270,7Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile 3906,2 4522,7Cheltuieli programe fi nanţare rambursabilă 1098,6 282,4Asistenţă socială 7809,4 8397,0Alte cheltuieli 1309,3 1426,6Cheltuieli de capital 623,9 1029,9Operaţiuni fi nanciare 1723,9 1708,9Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -370,5 -549,3DEFICIT (-) / EXCEDENT (+) -6651,8 -1602,7*) Date provizorii; ... = Lipsă date. Sursa de date: Ministerul Finanţelor Publice; Institutul Naţional de Statistică - Buletinul Statistic nr. 7/2015.


La alte categorii de venituri, cum ar fi veniturile încasate din privatizare, se înregistrează difi cultăţi care conduc clar la con cluzia că ideea privatizării prin vânzarea de active cu orice preţ nu a jucat rolul defi nitoriu nici măcar în cadrul realizării de venituri pentru bugetul de stat. În perioada următoare, indiferent cât de mare va fi nevoia de venituri, este necesar să se acorde o atenţie suplimentară evaluării pe bază de efi cienţă economică a măsurilor de reformă prin privatizare, aşa încât să nu ajungem în situaţia de a înstrăina valori esenţiale din avuţia naţională, pe sume modice, fără perspec tiva de recuperare în perioada următoare.

Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj-milioane lei-

INDICATORUL Realizări la 31.07.2014*Realizări la 31.07.2015*

A. VENITURI - TOTAL 1157,3 1026,9VENITURI CURENTE 861,9 970,0Taxe pe utilizarea bunurilor - -Contribuţii de asigurări 855,4 966,4Contribuţiile angajatorilor 497,2 561,1Contribuţiile asiguraţilor 358,2 405,3Venituri nefi scale 6,5 3,6Operaţiuni fi nanciare - -Subvenţii de la bugetul de stat 275,0 -Sume primite de la U.E./alţi ordonatori 20,4 57,0CHELTUIELI - TOTAL 961,6 786,0Cheltuieli curente 971,7 798,4Cheltuieli de personal 56,3 56,3Bunuri şi servicii 24,2 19,3Dobânzi 0,2 -Subvenţii 1,0 1,2Transferuri între unităţi ale adminstraţiei publice 216,2 136,3Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile 33,4 87,8Asistenţă socială 630,1 480,4Alte cheltuieli 10,3 17,2Cheltuieli de capital 0,4 0,2Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -10,5 -12,5Operaţiuni fi nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) 195,7 240,9

*) Date provizoriiSursa: Ministerul Finanţelor Publice; Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015.

Comparativ cu programul stabilit pentru anul 2015 înca sările din accize, ca şi taxele vamale încasate sau impozitul pentru ţiţei şi gaze naturale din producţia internă sunt mai reduse faţă de previziunile iniţiale. Explicaţia este simplă, în sensul că Ministerul Finanţelor Publice a găsit, în mod nefundamentat, ca măsură de creştere a veniturilor la buget, mărirea taxelor mai sus menţionate, ceea ce, în fi nal, a dus la creşterea preţurilor, la declinul vânzărilor şi, în consecinţă, la obţinerea unor încasări mai mici. Nici nu mai vorbim de faptul că această politică a dus la o escaladare a preţurilor generale, pe ansamblul economiei naţionale, cu efect imediat în deteriorarea nivelului de trai al populaţiei.


Iată deci un subiect de analiză pentru cei care au gândit bugetul de stat pentru 2011-2015 şi care trebuia să se axeze, în mod indubitabil, pe găsirea unor pârghii de colectare mai rapidă de venituri pentru bugetul statului, de relaxare fi scală pentru a aduna puţinul de la mulţi, opusă criteriului de a lua mult de la puţini şi, mai ales, de găsirea unui echilibru în ceea ce priveşte aducerea, prin măsuri fi scale relaxante, a întregii economii la suprafaţă. Altfel, în mod teoretic, cu prilejul rectifi cărilor, măsurile de majorare a taxelor şi impozitelor vor fi frumoase în matricea pusă pe hârtie, dar total neefi ciente în activitatea practică a procesului econo mic şi, mai ales, a activităţii de colectare, existând şi peri colul clar al fugii unor activităţi în „subteran“ şi al scăpării acestora de sub control. Un element căruia trebuie să i se acorde atenţie îl reprezintă categoria de cheltuieli constând în dobânzi care s-au făcut în contul datoriei publice şi este ridicat. Celelalte cheltuieli s-au efectuat, de regulă, în limitele disponibilului, dar au creat probleme ordonatorilor de credite de la buget, care nu au avut posibilitatea să facă faţă cheltuielilor reale. La elaborarea bugetului pentru 2015 s-a pus accentul pe sporirea cheltuielilor pentru unele sectoare consumatoare de la bugetul de stat. Şi va fi totuşi difi cil să se realizeze un echilibru, în contex tul în care gradul de nemulţumire este şi el la fel de mare, ceea ce presupune că este nevoie de sume suplimentare în perspectiva echilibrării bugetului. Delicată apare situaţia privind modul în care au fost realizate prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat, prezentat în tabelul următor:

Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat 2015 – milioane lei -

INDICATORI Realizări la 31.07.2014*)Realizări la 31.07.2015*)

A. VENITURI 30382,6 32192,8I. Venituri curente 22546,1 20665,0Contribuţii de asigurări 22498,3 20607,2Contribuţiile angajatorilor 16628,1 14445,0Contribuţiile asiguraţilor 5870,3 6162,1II. Venituri nefi scale 47,8 57,8III. Subvenţii de la bugetul de stat 7885,5 11578,1IV. Sume în curs de redistribuire -49,2 -53,9V. Sume de la UE în contul plăţilor efectuate 0,1 3,7B. CHELTUIELI 30266,1 31879,3Cheltuieli curente 30286,2 31899,1Cheltuieli de personal 95,7 97,2Bunuri şi servicii 221,7 226,5Dobânzi 6,4 2,6Transferuri între unităţi ale adminstraţiei publice - -Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 0,2 5,4Asistenţă socială 29962,1 31567,4Cheltuieli de capital 1,5 0,1Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -21,6 -20,0Operaţiuni fi nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) 116,5 313,5

*) Date provizoriiSursa: Ministerul Finanţelor Publice; Institu tul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015.


Execuţia bugetelor locale este prezentată în tabelul următor:INDICATORI

– milioane lei –Realizări la

31.07.2014*)Realizări la

31.07.2015*)A. VENITURI – TOTAL 29504,0 33772,91. VENITURI CURENTE 23494,5 26503,4VENITURI FISCALE 22188,8 25082,5Impozit pe profi t de la operatorii economici 31,5 33,3Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 8740,0 10084,6Impozit pe venit 134,4 158,2Alte impozite pe venit, profi t şi câştiguri din capital 5,8 7,8Impozite şi taxe pe proprietate 3016,8 3116,5Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii ... …Sume defalcate din TVA 9299,5 10653,7Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 8,1 10,1Taxe pe servicii specifi ce 18,4 19,9Taxe pe utilizarea bunurilorsau pe desfăşurarea de activităţi 833,9 888,0

Alte impozite şi taxe fi scale 100,6 110,3VENITURI NEFISCALE 1305,7 1420,92. VENITURI DIN CAPITAL 118,7 113,83. OPERAŢIUNI FINANCIARE 1675,4 2286,84. SUBVENŢII DE LA ALTE NIVELE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE 2752,9 2870,9

Subvenţii de la bugetul de stat 2732,9 2842,5Subvenţii de la alte administraţii 19,9 28,45. SUME PRIMITE DE LA U.E. 1462,5 1998,0B. CHELTUIELI 25962,9 27414,2Cheltuieli curente 22384,9 24326,2I. Cheltuieli de personal 8712,1 9627,4II. Bunuri şi servicii 5989,8 5960,8III. Dobânzi 444,4 347,7IV. Subvenţii 1087,4 1097,1VI. Transferuri între unităţi ale administraţiei publice 1517,4 1628,9VII. Alte transferuri 327,1 229,6VIII. Asistenţă socială 1809,9 2143,2IX. Alte cheltuieli 432,1 413,2

Plăţi în fi nanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2064,8 2878,2

Cheltuieli de capital 2864,6 2557,5X. Active nefi nanciare 2770,1 2493,1XI.Active fi nanciare 94,5 64,4Operaţiuni fi nanciareÎmprumuturiRambursări de creditePlăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curentEXCEDENT (+)/DEFICIT (-)

824,00,9

823,1-110,63541,0

661,314,7646,6-130,86358,7

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice; Institu tul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015. În concluzie, se poate aprecia că nivelul realizărilor buge telor de stat, al asigurărilor sociale de stat şi locale s-a realizat cu defi cienţe şi, mai ales, la bugetul de stat, care, în ciuda rectifi cărilor ce s-au efectuat, nu a putut fi echilibrat pe de-a întregul şi nu a satisfăcut integral nevoile stringente ale unor sectoare vitale de activitate. S-ar mai putea exprima unele aprecieri şi, faţă de defi citul bugetului consolidat, dar situaţia nu prezintă noutăţi deosebite, iar cauzele ei perpetuează.


Evoluţia datoriei publice În condiţiile în care economia naţională sufl ă din greu, fără perspectiva de a ajunge la o constantă, fi e ea şi de nivel foarte scăzut, pentru a face faţă cerinţelor din ce în ce mai mari în execuţia bugetară, se acumulează datorie publică internă. Creşterea datoriei publice în România nu ar fi o problemă deosebit de grea în contextul în care ar exista o prognoză, fi e şi pe termen scurt sau mediu, în ceea ce priveşte cuantifi carea unor venituri reale, care să fi e atrase la bugetul de stat. În alte condiţii, cum sunt cele de acum, în care veniturile la buget sunt net depăşite de cheltuielile stabilite prin bugetul de stat, se recurge la posibilitatea echilibrării bugetului prin creşterea dato riei publice interne şi a celei externe. Această datorie publică internă este purtătoare de dobânzi serioase, mai ales acum, în contextul crizei fi nanciare mondiale, ceea ce, în perioada următoare, va conduce la creşterea, pe de o parte, a cheltuielilor de la bugetul de stat, iar pe de altă parte, va avea ca efect scumpirea vieţii populaţiei. Este esenţial că, în momentul de faţă, datoria publică in-ternă a ajuns la un nivel mai ridicat, pentru care guvernul va trebui să plătească şi dobânzi. Pentru a face faţă necesităţii de a plăti datoria internă, guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu are altă soluţie decât să împrumute în continuare de la băncile comerciale şi să atragă bani de la populaţie prin emisiuni de certifi cate de trezorerie. Acesta este mecanismul prin care guvernul găseşte posi bilitatea unui respiro prin care să poată răspunde cerinţei majore de surse pentru acoperirea cheltuielilor de la bugetul statului. Problema care se pune este aceea că, din cauza faptului că aceste cheltuieli sunt neacoperite, guvernul a trebuit să facă mai multe rectifi cări bugetare. Or, aceste rectifi cări bugetare s-au putut efectua numai prin găsirea unor noi „soluţii“ care să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat. Pe de o parte, această măsură se poate dovedi încă o dată a fi mai mult teoretică, în sensul că a condus la stagnarea volumului desfacerilor de astfel de produse; pe de altă parte, nu este exclus ca, într-o perspectivă imediată, o parte dintre afacerile cu astfel de produse să alunece, uşor, dar sigur, în zona necontrolată a pieţei. Concomitent, pentru a atrage noi surse fi nanciare, în special de la populaţie, guvernul va trebui să vândă certifi cate de trezorerie, context în care, pe de o parte, va creşte datoria publică internă, iar pe de altă parte, se va reuşi totuşi o aşezare a pretenţiilor populaţiei, prin aceea că unele surse fi nanciare existente în prezent vor fi atrase şi, în felul acesta, raportul dintre cerere şi ofertă se va „echilibra“, în sensul scăderii cererii din lipsă de posibilităţi fi nanciare. Dar există pericolul ca modifi cările accizelor la unele produse să conducă, fără doar şi poate, la un evantai, dacă nu cumva la o avalanşă a creşterii preţurilor şi la celelalte produse care înglobează (uneori şi cele care nu înglobează) costuri pe seama acestor produse. Era mai efi cient ca, rectifi cările de buget să nu se fi făcut numai pe seama celor două surse menţionate, ci să se fi avut în vedere şi găsirea unor căi concrete prin care să fi e stimulată producţia, aşa încât să se realizeze o activitate profi tabilă, în baza căreia salariile să poată fi reaşezate în sens pozitiv, iar taxele reale (impozit pe profi t, pe salarii etc.) ce vor fi încasate de stat să crească. Altfel, afi rmaţii de genul „am depăşit vârful plăţii datoriei externe“ nu sunt aducătoare de satisfacţii şi, mai ales, de linişte pentru majoritatea populaţiei, atâta timp cât nu se afi rmă şi că „s-au găsit şi întreprins câteva măsuri privind asigurarea protecţiei


sociale“. Iată de ce nivelul datoriei publice interne pe care îl înre gistrează România în prezent este sufi cient de mare, în condiţiile în care veniturile populaţiei, pentru marea masă, au ajuns la niveluri greu de suportat. Datoria publică internă, fi ind aproape la nivelul bugetului pentru un an, este greu de imaginat cum va putea populaţia ţării să facă faţă la capitolul „cheltuieli pentru două bugete“ cu „venituri pentru un singur buget“. Măsurile de austeritate luate în 2011, care au continuat şi în primele cinci luni ale anului 2012, precum şi împrumuturile de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană vor atârna greu în strategia fi nanciară internă. În 2012 s-au resimţit negativ efectele fi nanciare ale politicii din ultimii trei ani asupra nivelului de trai al populaţiei. Există posibilitatea fi e de a găsi doar soluţii pentru îngheţarea salariilor, şi nu de a încuraja activităţile generatoare de noi locuri de muncă şi care să asigure venituri cel puţin decente pentru populaţie, concomitent cu plafonarea ratei şomajului, ceea ce va avea în 2013 un efect negativ pentru România (mă refer la nivelul de trai al populaţiei, mai ales a categoriilor defavorizate). În anul 2014 şi în prima jumătate a anului 2015 au apărut primele semne că situaţia se poate redresa.

Execuţia Bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate – milioane lei –

INDICATORI Realizări1.I.-31.VII.2014Realizări

1.I.-31.VII.2015A. VENITURI - TOTAL 12192,9 12877,2VENITURI CURENTE 10586,7 12041,9VENITURI FISCALE 747,0 979,0Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 747,0 979,0Contribuţii de asigurări 9834,3 11047,5Contribuţiile angajatorilor 4649,1 5234,6Contribuţiile asiguraţilor 5185,3 5813,0Venituri nefi scale 5,4 15,4Subvenţii de la bugetul de stat 1476,9 740,2Subvenţii de la alte administraţii 115,8 95,1Sume de la UE în contul plăţilor efectuate 13,6 -CHELTUIELI - TOTAL 12984,1 12914,6Cheltuieli curente 12996,6 12929,2Cheltuieli de personal 90,4 88,8Bunuri şi servicii 12147,5 12011,0Dobânzi 3,1 0,5Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 20,6 -Asistenţă socială 734,9 828,9Cheltuieli de capital - -Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -12,5 -14,7Operaţiuni fi nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) -791,2 -37,4

1) Date provizorii.Sursa de date: Ministerul Finanţelor Publice; Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2015.

În acest articol am urmărit să prezentăm execuţia tuturor bugetelor care împreună constituie bugetul consolidat. Se poate constata că defi citele s-au redus.


Bibliografi e selectivă - Anghelache C., Anghelache G.V., Anghel M.G. (2014). Indicators of Romania’s

Budget and Monetary Situation, International Symposiom „Strategies for Romania’s Economic Evolution - Measures for Relaunching”, May 22nd, Bucharest, 2014, organizator principal Universitatea Artifex din Bucureşti, publicat în volumul conferinţei, Editura „Artifex” Bucureşti, 2014, pp. 82-83, ISBN 978-973-7631-96-1, publicat Budgetary Execution, Monetary Market – Resources and Placements, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4, pp. 115-128, Romanian Statistical Review este revistă indexată în bazele de date internaţionale DOAJ, Index Copernicus, EBSCO, ICAAP, RePEc, ISSN 22359-8972 CNCSIS, categoria B+

- Anghelache C., Manole A.L., Anghel M.G. (2013). Situaţia monetară a României. Resursele şi execuţia bugetară, Simpozionul Internaţional „Romania under the Effect of the Economic-Financial Crisis. Methods and Models for Macroeconomic Analysis and Forecast”, organizat de Universitatea Artifex din Bucureşti în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucureşti - Departamentul de Statistică şi Econometrie, Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Universitatea VALAHIA din Târgovişte, Universitatea Politehnică din Czestochowa, Polonia, Universitatea Tehnică din Kosice, Slovacia, în perioada 5-6 decembrie 2013, Bucureşti, publicat în revista ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 4/No. 2, pp. 12-25, ISSN 2069–4024

- Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică pe calea redresării, Editura Economică, Bucureşti

- Moraru, C., Popovici, N. (2014). Analysis of Budget defi cit in Romania during 2000-2013, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 1 (May), pp. 359-362

- Penu, D. (2012). The Analysis of the Budget Defi cit in Romania, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 60 (2012), Issue (Month): 1 (March), pp. 73-77

- Solomon, A.G., Capusneanu, S. (2015). Analysis of Budgetary and Fiscal Convergence Scenarios for Romania and Bulgaria in the Period 2007-2016, International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences, Volume (Year): 5 (2015), Issue (Month): 2 (April), pp. 93-99

- Turcin, M.C. (2015). The Budgeting Process In Romania, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 4 (2015), Issue (Month): (August), pp. 241-249

- www.insse.ro


ANALYSIS MODEL OF FINANCIAL INVESTMENT AND BUDGET EXECUTION

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies, "Artifex” University of BucharestProf. Gabriela Victoria ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic StudiesAssoc. Prof. Mădălina Gabriela ANGHEL PhD.“Artifex” University of BucharestGeorgiana NIŢU PhD. StudentBucharest University of Economic StudiesCristina SACALĂBucharest University of Economic Studies

Abstract In this paper, the authors present an analysis model applicable to fi nancial investments and budgetary execution. The main topics approached are the analysis of budget execution in Romania, the implementation of state and local budgets, and the public debt. The raw data and the results of the analysis are presented with the help of tables and charts, relevant for the analysis topics. Also, the authors propose some measures to appease the status of the Romanian economic environment, subjected to the effects of the fi nancial crisis. Key words: budget, analysis, execution, revenues, expenses

Analysis of budget execution For the 2012 period, the executive, through the Ministry of Finance, has prepared and submitted the budgets (the state budget and social insurance) to parliament for approval for the next years. The result of budget execution for 2014 was somewhat interesting, because as would have been normal for the multitude of taxes, when their proper collection, to lead to additional revenue for the state budget expenditures. The budgets for 2014 ended with a defi cit in the process of steady decline. Execution of the State Budget in July of 2014, recorded a defi cit of -6.6518 billion lei, while the one in 2015, the same month it was -1 602 7 million. The budget for unemployment insurances ended with a surplus of 240.9 million lei, the state budget for social insurances, in the same period ended with a surplus of 313,5 million lei, while at the same time local budgets recorded a surplus of 6358,7 million lei. When speaking about indirect taxes, specially excises, customs taxes, added value taxes, these revenues where not fully achieved, beceause, on one hand, the activities for excises decreased and on the other hand, when excise increased, the volume of physical activity decreased. There was also a large, lets say ease, with which extemptions and rescheduling of tax payments were approved, for a large number of economic agents. Neither the capital income, such as the exploitation of state assets, not amounted to an outstanding level, and receipts from repayment of loans were reduced.


It is neccessary to undertake measures to stimulate and develop economic activity, particularly for, small and medium entreprises (the middle class), so that they correlated with the ability to support some sectors of national economy in the reform, to create new jobs and lead to a decrease of the expenses made incurred by the State, especially in the chapter of state insurances, for unemployment support. The way of how the expenses were made from the state budget, it requires one remark, namely that it is alarming that in most sectors of activity, but particularly in education, health, culture, social welfare, defense, orders public and national security, expenses, in general are reduced to the population’s needs, or to those who work in these areas. This shows that the sources from which the state budget revenues were formed (tax, non-tax) were not always collected at the projections that were the basis for drawing up the budget of state social insurance. In this context, expenses were higher and had to be covered from other sources, which will create diffi culties for the next period, given that in the fi eld of social assistance, allowances, pensions, benefi ts and salaries (the main expense of the state social insurance budget) were not increased accordingly until now and in the future, it will be necessary to obtain new sources of revenues. The execution of the budget, especially after the implementation of the new tax code, which has a number of uncertainties, will be felt diffi culties in the coming period, which certainly should determine the Ministry of Finance to proceed, we believe, in the adoption of measures to mitigate the effects of the devastating fi nancial crisis that is submerged in Romania: • collecting from taxpayers, of observations relating to the tax code, prior

simulation of measures to be taken and then adapt that law to the needs and socio-economic conditions of our country;

• intensify efforts to collect revenues from the state budget, local budgets and state social insurance budget;

• correction, in the sense of reducing the taxation of certain taxes that can lead to easier collection of any amounts that a number of individuals and businesses it owes

• debt recovery from major debtors, by taking over a sum of packages of shares of private companies in this situation and by imposing of proper management or re-privatization of these companies (shares);

• obtain additional income from privatization (we hope it to be the immediate result of the completion of privatization) and in obtaining loans, even from the IMF.

Of course, these measures could be projected in a broader context, in the reform process and social protection program that the government should consider. It shouldn’t be forgotten, that now, in deep fi nancial and economic crisis, when adding, minus and minus it would be obtained a bigger minus that can be abysmal. Without joking, I must say that only when “multiplying” minus by minus we obtain a plus. Therefore it was not desirable that budget defi cits for 2010 and 2011 to be corrected by reducing excessive salaries and increasing taxes / charges, which will reduce consumption, tax base etc. and will deepen the social crisis, which may have developments / effects diffi cult to predict.

Considerations on the implementation of state and local budgets The state budget defi cit of -1.6027 billion lei, recorded in late July 2015 is exceeded in the level planned for the full year. 2015 has not brought much what they


wanted, namely record surpluses. Execution of state budget situation at 31.07.2015 is presented in the following table:

Execution of state budget– million lei –

INDICATORS Achievements 31.07.2014*)Achievements 31.07.2015*)

A. INCOME 55492,5 63151,7CURRENT INCOME 53637,8 60488,8Fiscal income, from which 48803,8 54397,4Tax on gain 8552,1 9472,1Other taxes on income, profi ts and capital gains from legal entities 642,1 618,7Income tax 13315,0 15076,1Shares and amounts deducted from income tax -8740,0 -10084,6Other taxes on income, profi ts and capital gains 250,3 347,0Payroll tax - 0,1Taxes and duties on property 853,6 605,9Taxes and duties on goods and services ... …Value Added Tax 29361,0 33915,4Amounts deducted from the Value Added Tax -9299,5 -10653,7Other general taxes and duties on goods and services 595,8 649,7Excise 12459,6 13515,3Taxes on specifi c services - -Taxes on using goods, authorization on using goods or carrying out activities 439,3 518,2Taxes on foreign trade and international transactions 371,3 412,5Other taxes and fi scal charges 3,2 4,9Insurance contributions 98,7 107,4Employers’ contributions 98,5 107,4Employee’s contributions 0,2 0,1Non-tax income 4735,3 5983,9Income from capital 150,9 221,1Financial Operations 116,1 25,2Subsidies - -Amounts received from U.E. account payments and pre-fi nancing 1553,1 2060,4Amounts under distribution 34,6 -11,0B. EXPENSES 62144,2 64754,4Current Expenses 60166,9 62564,8Staff expenses 11961,4 12161,5Goods and services 2646,7 2588,9InterestSubsidies

6310,62475,5

5663,62409,7

Transfers between government units 15454,8 18361,1Other Transfers 7194,3 6270,7Projects funded by external grants 3906,2 4522,7Expenses for reimbursable funding programs 1098,6 282,4Social assistance 7809,4 8397,0Other expenses 1309,3 1426,6Capital expenses 623,9 1029,9Financial Operations 1723,9 1708,9Payments made in previous years and recovered in the current year -370,5 -549,3DEFICIT (-) / SURPLUS (+) -6651,8 -1602,7*) provisional data; ... = Not available data. Data source: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.


For other income, like the one from privatization, there are some diffi culties which lead clearly at the conclusion that the idea of privatization through asset selling at any price it didn’t played a defi ning role, not even in the realization of the state budget income. In the following period, no metter how large will be the need for income, it’s neccessary to pay addittional attention on assessment based on economic effi ciency of the reform measures throught privatization, so that we would not get in a position of alienating core values from national wealth, for modest amounts, without a view for recovery thereafter.

Execution of unemployment insurance budget -million lei-

INDICATORS Achievements 31.07.2014*Achievements 31.07.2015*

A. TOTAL INCOME 1157,3 1026,9CURRENT INCOME 861,9 970,0Taxes on using goods - -Insurance contributions 855,4 966,4Employers’ Contributions 497,2 561,1Policyholders Contributions 358,2 405,3Non-tax income 6,5 3,6Financial Operations - -Subsidies from state budget 275,0 -Amounts received from EU/ others 20,4 57,0TOTAL - EXPENSES 961,6 786,0Current expenses 971,7 798,4Staff expenses 56,3 56,3Goods and services 24,2 19,3Interest 0,2 -Subsidies 1,0 1,2Transfers between government units 216,2 136,3Projects funded by external grants 33,4 87,8Social assistance 630,1 480,4Other expenses 10,3 17,2Capital expenses 0,4 0,2Payments made in previous years and recovered in the current year -10,5 -12,5Financial Operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) 195,7 240,9

*) provisional dataSource: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.

Compared with the 2015 schedule excise collection, customs taxes or tax receipts for oil and natural gas from domestic production are lower than initial forecast. Not to mention the fact that this policy had led to a escalation of the general prices, on national economy, with immediate effect in the deterioration of the living standards of the population. So here is a subject of analysis for those who thought the state budget for 2011-2015 that had to be focused, undoubtedly, on fi nding levers for faster collection of revenue for the state budget, fi scal relaxation to gather little from many, opposite to the criterion to take over the few and, especially, fi nding a balance in terms of bringing through relaxing fi scal measures the entire economy to the surface.


Otherwise, theoretically, during corrections, measures to increase the taxes when put on paper matrix will look nice, but totally ineffective of the economic process in practice and especially on gathering activities, and there is a clear danger of fl ight of “underground” activities and escape their control. An element which must be given attention is expenses, like interests which were made for public debt and is also high. Other expenses were made, usually in available limits, but created problems for the budget authorizing offi cers, who were not able to cope with actual costs. In developing the 2015 budget the focus was on increasing consumer spending for some sectors of the state budget. And it will be still diffi cult to achieve a balance, given that the degree of dissatisfaction is also high, which implies the need for additional funds towards balancing the budget. A delicate situation arises on how the provisions of the state social insurances budget were made, shown in the following table:

Execution of state social insurance budget 2015 – milioane lei -

INDICATORS Achievements 31.07.2014*)Achievements 31.07.2015*)

A. Income 30382,6 32192,8I. Current Income 22546,1 20665,0Insurance contributions 22498,3 20607,2Employers’ contributions 16628,1 14445,0Policyholders contributions 5870,3 6162,1II. Non-fi scal Income 47,8 57,8III. Subsidies from state budget 7885,5 11578,1IV. Amounts under distribution -49,2 -53,9V. Amounts from the EU in account of payments made 0,1 3,7B. EXPENSES 30266,1 31879,3Current Expenses 30286,2 31899,1Staff expenses 95,7 97,2Goods and services 221,7 226,5Interest 6,4 2,6Transfers between government units - -Projects fi nanced by external funds (NEF) post-accession 0,2 5,4Social assistance 29962,1 31567,4Capital expenses 1,5 0,1Payments made in previous years and recovered in the current year -21,6 -20,0Financial operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) 116,5 313,5*) Provisional DataSource: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.


Execution of local budgets is presented in the following table:INDICATORS– million lei –

Achievements 31.07.2014*)

Achievements 31.07.2015*)

A. TOTAL - INCOME 29504,0 33772,91. CURRENT INCOME 23494,5 26503,4INCOME TAX 22188,8 25082,5Tax on profi t from economic operators 31,5 33,3Shares and amounts deducted from income tax 8740,0 10084,6Income tax 134,4 158,2Other taxes on income, profi ts and capital gains 5,8 7,8Taxes and duties on property 3016,8 3116,5Taxes and duties on goods and services ... …Amounts deducted from the VAT 9299,5 10653,7Other general taxes and duties on goods and services 8,1 10,1Taxes on specifi c services 18,4 19,9Taxes on using goods or carrying out activities 833,9 888,0Other taxes and fi scal duties 100,6 110,3NON-TAX INCOME 1305,7 1420,92. CAPITAL INCOME 118,7 113,83. FINANCIAL OPERATIONS 1675,4 2286,84. SUBSIDIES FROM OTHER LEVELS OF GOVERNMENT 2752,9 2870,9Subsidies from state budget 2732,9 2842,5Subsidies from other administrations 19,9 28,45. AMOUNTS RECEIVED FROM UE 1462,5 1998,0B. EXPENSES 25962,9 27414,2Current expenses 22384,9 24326,2I. Staff expenses 8712,1 9627,4II. Goods and services 5989,8 5960,8III. Interest 444,4 347,7IV. Subsidies 1087,4 1097,1VI. Transfers between government units 1517,4 1628,9VII. Other transfers 327,1 229,6VIII. Social assistance 1809,9 2143,2IX. Other expenses 432,1 413,2Projects fi nanced by external funds (NEF) post-accession 2064,8 2878,2Capital expenses 2864,6 2557,5X. Non-fi nancial assets 2770,1 2493,1XI.Financial Assets 94,5 64,4Financial operationsLoansLoan repaymentPayments made in previous years and recovered in the current yearSURPLUS (+)/DEFICIT (-)

824,00,9

823,1-110,6

3541,0

661,314,7646,6-130,8

6358,7Source: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.

In conclusion, we can say that the achievements of state budgets, social security and local government was done with defi ciencies, especially the state budget, which, despite corrections could not be balanced on the whole and not fully satisfi ed the urgent needs of vital sectors of activity. We can express some feedback on the budget defi cit, but the situation does not present special news and its causes perpetuate.


Public debt developments Given that the national economy is blowing hard, without perspective of reaching a constant, be it at very low level, to meet the demands of increasingly large budget execution, internal public debt accumulates. Rising public debt in Romania would not be a particularly diffi cult in the context in which there is a forecast, even on short or medium term, regarding the identifi cation of real income, to be attracted to the state budget. In other circumstances, such as those now, in which the budget revenues are exceeded by the expenses set by the state budget, the budget is balanced by increasing domestic debt and foreign debt. This domestic public debt is serious interest-bearing, especially now, in the context of the global fi nancial crisis, which, on one hand, in the coming period will increase, and on the other hand, spending from the state budget, will lead to higher prices for population life. It is essential that, at present, domestic public debt reached a higher level, for which the government will have to pay and interest. To cope with the need to pay domestic debt, the government, through the Ministry of Finance, has no choice but to continue to borrow from commercial banks and to attract money from the public by issuing treasury bills. This is the mechanism by which the government fi nds the possibility of a break through which it can meet the requirement by major sources to cover the expenses of the state budget. The question is that, because these expenses are not covered, the government had to do more budget adjustments. These budget adjustments have been made only by fi nding new ‘solutions’ that will bring additional revenue to the state budget. On one hand, this measure may prove once again to be more theoretical in the sense that led to stagnating sales volume of such products; on the other hand, it is conceivable that, in an immediate sense, some businesses with such products to slip, slowly but steadily, in the uncontrolled market. Simultaneously, in order to attract new fi nancial resources, especially from the public, the government will have to sell treasury bills, a context in which, on one hand, will increase domestic public debt, and on the other hand, will succeed however to a settlement of population in that some currently existing fi nancial resources will be attracted and, thus, the ratio between supply and demand will be “balanced” in the sense of decreasing demand due to lack of fi nances. But the danger is that changes in excise at some products to lead, undoubtedly, to a fan, whether or not an avalanche of price increases and other products which includes (sometimes and that does not include) costs on account of these products. It was more effi cient that, buget’s corrections not to be made solely based on the two sources mentioned, but to be considered some concrete ways through which the production could be stimulated, so as to achieve a profi table activity, under which wages could be restored in a positive sense and the real taxes (income tax, payroll, etc.) collected by the state to increase. Otherwise, statements like “We overcome top external debt payment “are not bringing satisfaction and especially, are not bringing quiet for majority of people, as long as it asserts that “ several measures on social protection were found and taken”. That is why the domestic public debt that Romania currently reordered is large enough, while the incomes of the population, for the vast mass had reached unbearable levels. Domestic public debt, being at the budget level for nearly a year, it is hard to imagine


how the population will be able to cope with the “expenditure budgets for two” with “income for a single budget.” The austerity measures taken in 2011, which continued in the fi rst fi ve months of 2012, and loans from IMF, World Bank and European Union will hang heavy in the domestic fi nancial strategy. In 2012 negative fi nancial effects of policies from the last three years were felt on the living standard of the population. There is an opportunity either to fi nd just solutions for freezing salaries or not to encourage activities that generate new jobs and provide at least decent income for population, while at the same time capping the unemployment rate, which will have a negative effect in 2013 for Romania (I mean the standard of living of the population, particularly the disadvantaged). In 2014 and the fi rst half of 2015 appeared the fi rst signs that the situation may recover.

Execution Of National Single Fund Health Insurance Budget – million lei –

INDICATORS Achievements 1.I.-31.VII.2014Achievements 1.I.-

31.VII.2015A. TOTAL - INCOME 12192,9 12877,2CURRENT INCOME 10586,7 12041,9TAX INCOME 747,0 979,0Other general taxes and duties on goods and services 747,0 979,0Insurance Contributions 9834,3 11047,5Employers’ Contributions 4649,1 5234,6Policyholders Contributions 5185,3 5813,0Non-tax income 5,4 15,4Subsidies from state budget 1476,9 740,2Grants from other governments 115,8 95,1Amounts from the EU in account of payments made 13,6 -TOTAL - EXPENSES 12984,1 12914,6Current expenses 12996,6 12929,2Staff expenses 90,4 88,8Goods and services 12147,5 12011,0Interest 3,1 0,5Projects fi nanced by external funds (NEF) post-accession 20,6 -Social assistance 734,9 828,9Capital expenses - -Payments made in previous years and recovered in the current year -12,5 -14,7Finacial operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) -791,2 -37,41) Provisional DataSource: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015. In this paper we aim to present the execution of all budgets which together constitute the consolidated budget. It may be noted that the defi cits were reduced.


References - Anghelache C., Anghelache G.V., Anghel M.G. (2014). Indicators of Romania’s

Budget and Monetary Situation, International Symposiom „Strategies for Romania’s Economic Evolution - Measures for Relaunching”, May 22nd, Bucharest, 2014, organizator principal Universitatea Artifex din Bucureşti, publicat în volumul conferinţei, Editura „Artifex” Bucureşti, 2014, pp. 82-83, ISBN 978-973-7631-96-1, publicat Budgetary Execution, Monetary Market – Resources and Placements, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4, pp. 115-128, Romanian Statistical Review este revistă indexată în bazele de date internaţionale DOAJ, Index Copernicus, EBSCO, ICAAP, RePEc, ISSN 22359-8972 CNCSIS, categoria B+

- Anghelache C., Manole A.L., Anghel M.G. (2013). Situaţia monetară a României. Resursele şi execuţia bugetară, Simpozionul Internaţional „Romania under the Effect of the Economic-Financial Crisis. Methods and Models for Macroeconomic Analysis and Forecast”, organizat de Universitatea Artifex din Bucureşti în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucureşti - Departamentul de Statistică şi Econometrie, Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Universitatea VALAHIA din Târgovişte, Universitatea Politehnică din Czestochowa, Polonia, Universitatea Tehnică din Kosice, Slovacia, în perioada 5-6 decembrie 2013, Bucureşti, publicat în revista ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 4/No. 2, pp. 12-25, ISSN 2069–4024

- Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică pe calea redresării, Editura Economică, Bucureşti

- Moraru, C., Popovici, N. (2014). Analysis of Budget defi cit in Romania during 2000-2013, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 1 (May), pp. 359-362

- Penu, D. (2012). The Analysis of the Budget Defi cit in Romania, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 60 (2012), Issue (Month): 1 (March), pp. 73-77

- Solomon, A.G., Capusneanu, S. (2015). Analysis of Budgetary and Fiscal Convergence Scenarios for Romania and Bulgaria in the Period 2007-2016, International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences, Volume (Year): 5 (2015), Issue (Month): 2 (April), pp. 93-99

- Turcin, M.C. (2015). The Budgeting Process In Romania, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 4 (2015), Issue (Month): (August), pp. 241-249

- www.insse.ro


Analiza corelaţei dintre Produsul Intern Brut şi consumul fi nal de energie electrică

Drd. Viorel – Florin GÎLCĂ

Abstract Acest studiu îşi propune analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut al României şi Consumul Final de Energie Electrică anual în perioada 2000 - 2011. Pentru analiza acestei corelaţii am folosit un model linear de regresie simplă în care am considerat Produsul Intern Brut ca variabilă endogenă (variabila dependentă) şi Consumul Final de Energie Electrică ca factor explicativ (variabila independentă). Produsul Intern Brut reprezintă unul dintre cei mai importanţi indicatori macroeconomici şi refl ectă expresia sintetică a rezultatelor tuturor activităţilor economice produse în interiorul unui stat în decurs de un an. Cuvinte cheie: produs intern brut, consum, corelație, energie electrică, regresie

Introducere În cadrul analizei efectuate asupra factorilor ce determină variaţia Produsului Intern Brut realizat prin metoda cheltuielilor, am pornit de la elementele metodologice specifi ce utilizării producţiei fi nale folosind preţurile comparabile (constante). Preţurile constante reprezintă de fapt preţurile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preţurilor comparabile pentru exprimarea bunurilor şi serviciilor fi nale se obţine Produsul Intern Brut real, adică modifi carea valorilor are loc doar ca urmare a cantităţilor, preţurile rămânând neschimbate. Am considerat că aceasta constituie o sursă de informaţii semnifi cative şi realiste asupra principalelor corelaţii care infl uenţează evoluţia principalului agregat macroeconomic. Astfel, Produsul Intern Brut reprezintă suma valorilor tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului fi nal, produse în toate ramurile economiei, care se pot evalua în bani. Produsul Intern Brut poate fi determinat prin însumarea componentelor care exprimă folosirea bunurilor şi serviciilor ce formează producţia fi nală, respectiv:

PIB= CP+CG+IB+EN Unde: CP – Consumul privat, reprezintă cheltuielile gospodăriilor în economie CG – Consumul guvernamental, reprezintă suma tuturor cheltuielilor

guvernamentale pentru bunuri şi servicii IB – Investiţiile brute, reprezintă cheltuielile pentru realizarea de noi mijloace

fi xe EN – Exporturile nete, reprezintă diferenţa între exporturi şi importuri Pentru determinarea Consumului Final de Energie Electrică realizat în anul de analiză sunt luate în considerare: 1. Energia electrică vândută de furnizorii de energie electrică consumatorilor fi nali, inclusiv cea consumată de aceştia drept consum propriu, în regim de autofurnizare


2. Energia electrică utilizată pentru consum fi nal propriu, altul decât consumul propriu tehnologic, de către un producător de energie electrică 3. Energia electrică vândută de un producător de energie electrică consumatorilor racordaţi prin linii directe de centrala electrică aparţinând respectivului producător, valori realizate în anul de analiză. Consumul Final de Energie Electrică este exprimat în tone echivalent petrol (tep).

Modelul econometric de analiza a corelatiei PIB - CFEE Pornind de la datele pentru Produsul Intern Brut şi Consumul Final de Energie Electrică am dorit să identifi c relaţia existentă la nivelul ţării noastre între Consumul Final de Energie Electrică şi variaţia Produsului Intern Brut. În acest scop am utilizat ca metodă de analiză regresia lineară unifactorială. Pentru regresia lineară simplă este necesar să identifi căm un model econometric factorial de forma:

uxfy += )( Unde: y- valorile reale ale variabilelor dependente x - valorile reale ale variabilelor independente u - variabila reziduală, reprezentând infl uenţele celorlalţi factori

ai variabilei y, nespecifi caţi în model şi consideraţi a fi factori întâmplători, cu infl uenţe asupra variabilei y

În scopul construcţiei unui model linear de regresie am defi nit Consumul Final de Energie Electrică ca fi ind variabila independentă, în timp ce Produsul Intern Brut a fost considerată o variabilă dependentă (rezultativă). Astfel modelul de regresie poate fi transcris sub forma:

CFEEbaPIB ⋅+=

Din punct de vedere econometric, modelul considerat trebuie să includă şi componenta reziduală, văzută ca o reprezentare a diferenţelor ce apar între valorile determinate din punct de vedere teoretic şi cele măsurate în cadrul economiei reale.

uCFEEbaPIB +⋅+= Unde: PIB - Produsul Intern Brut (variabilă dependentă) CFEE - Consumul Final de Energie Electrica (variabilă independentă) ba, - Parametrii modelului de regresie u - Variabila reziduală

Pentru a determina parametrii acestui model linear de regresie, am considerat o serie de date privind evoluţia celor două variabile în perioada 2000 – 2011. Aceste valori sunt prezentate în Tabelul 1:


Evoluţia Produsului Intern Brut şi a Consumului Final de Energie Electrică în România, în perioada 2000-20111

Tabelul 1

ANUL Produsul Intern Brut – PIB(milioane lei)Consumul Final Energie Electrică –

CFEE (mii tep)

2000 56521 28152001 85584 31212002 123934 30582003 159978 32252004 214190 33342005 257643 33412006 311709 35222007 366423 35212008 446578 35922009 480853 32342010 495381 35532011 534994 3673

În scopul analizării corelaţiei existente între indicatorii Produsul Intern Brut şi Consumul Final de Energie Electrică prezentaţi în tabelul de mai sus, am stabilit o serie de particularităţi referitoare la evoluţia fi ecărei mărimi considerate în intervalul de timp supus analizei. Astfel, se poate observa, atât din studiul seriei de date supuse spre analiză, că în intervalul de timp considerat, Produsul Intern Brut calculat prin metoda cheltuielilor în preţuri comparabile al României a înregistrat o creştere constantă de la un an la altul. În perioada 2000 – 2007 a avut loc o creştere a Produsului Intern Brut cu diferenţa de la un an la altul relativ constantă, exceptând diferenţa dintre anii 2007 şi 2008 care a fost mai mare. Astfel, în perioada 2008 – 2011 pe fondul crizei economico – fi nanciare care a afectat şi ţara noastră începând cu cea de a doua jumătate a anului 2008, se înregistrează diferenţe mai mici între valorile Produsului Intern Brut real al României de la un an la altul, comparativ cu perioada 2004-2007. Am efectuat mai multe teste statistice care arată distribuţia de frecvenţă a seriei analizate. În urma efectuării acestor teste rezultă valoarea medie a indicatorului pentru intervalul de timp considerat ca fi ind de 294482 milioane lei, cu o variaţie cuprinsă între un minim de 56521 milioane lei (la sfârşitul anului 2000) şi un maxim de 534994 milioane lei (la sfârşitul anului 2011).Examinarea valorilor testelor statistice realizate mai sus indică faptul că, distribuţia valorilor Produsului Intern Brut pentru intervalul considerat a fost aproape simetrică, deoarece valoarea testului Skewness (care arată măsura

1. INS – Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/


asimetriei funcţiei de densitate de repartiţie a seriei în jurul valorii sale medii), este de aproximativ zero, apropiată de distribuţia normală. Valoarea Kurtosis este o măsură a amplitudinii funcţiei de densitate, a aplatizării acesteia în raport cu funcţia de densitate a distribuţiei normale. Această valoare este mai mica decât 3, ceea ce arată că distribuţia este platikurtică. Aceeaşi analiză a fost efectuată şi în ceea ce priveşte evoluţia Consumului Final de Energie Electrică în intervalul de timp 2000 – 2011, prezentată grafi c în Figura 1.

Evoluţia Consumului Final de Energie Electrică în România în perioada 2000 – 20111

Figura 1

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ANUL

CFE

E

Se poate observa, că evoluţia Consumului Final de Energie Electrică, în perioada de timp supusă cercetării, a avut o creştere relativ mică dar constantă, de la un an la altul, excepţie făcând anul 2009 când s-a înregistrat o scădere faţă de anul anterior, ca urmare a crizei economice. Astfel, se remarcă faptul că, în acest interval valoarea acestui indicator se diminuează semnifi cativ comparativ cu perioada de timp imediat precedentă. Intervalul de variaţie al indicatorului cercetat arată că valoarea Consumului Final de Energie Electrică se încadrează între 2815 mii tone echivalent petrol, în anul 2000 şi 3673 mii tone echivalent petrol, la sfârşitul anului 2011. De asemenea, am putut stabili că valoarea medie a acestui indicator pentru perioada 2000 – 2011 este de 3332 mii tone echivalent petrol. După cum se poate constata, valorile aferente testului Skewness ne permit să afi rmăm că distribuţia considerată nu este una perfect simetrică. Valoarea testului Kurtosis este de asemena mai mica decât 3, ceea ce arată, ca şi în cazul Produsului Intern Brut, că distribuţia este platikurtică.

Corelația dintre PIB și CFEE Din cele două analize efectuate anterior a fost posibil să elaborăm o concluzie cu privire la modalitatea de analiză a corelaţiei dintre cei doi indicatori cercetati, 1. INS – Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/


Produsul Intern Brut şi Consumul Final de Energie Electrică. Astfel, se remarcă faptul că evoluţia celor doi indicatori macroeconomici este una asemănătoare, cu creşteri pentru perioada 2000-2008 şi o stagnare (cu uşoară descreştere) pentru perioada imediat urmatoare. Pe baza acestor constatări, putem afi rma că între valoarea Produsului Intern Brut şi cea a Consumului Final de Energie Electrică există o interdependenţă. Pentru a identifi ca tipul funcţiei de regresie am realizat o reprezentare grafi că a perechilor de puncte ce cuprind valorile Produsului Intern Brut şi cele ale Consumului Final de Energie Electrică corespondente, prezentată în Figura 2.

Corelograma Produs Intern Brut – Consum Final de Energie Electrică Figura 2

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2700 2900 3100 3300 3500 3700 3900

CFEE

PIB

Cu ajutorul corelogramei poate fi descrisă legatura dintre cele două variabile. Din grafi c se poate observa că Produsului Intern Brut (variabila dependentă) este infl uenţat de Consumul Final de Energie Electrică (variabila independentă), dar şi de alţi factori neidentifi caţi. Această observaţie se bazează pe prezenţa punctelor aşezate fără nicio regularitate. Infl uenţa acestor factori neidentifi caţi se va elimina prin ajustare, adică prin stabilirea liniei de regresie teoretică. Se observă, de asemenea, că distribuţia punctelor poate fi aproximată cu o dreaptă. În consecinţă, modelul econometric care descrie legătura dintre cele două variabile este un model linear unifactorial de forma:

uxbay +⋅+= În ecuaţia de mai sus a şi b reprezintă parametrii modelului iar faptul ca b > 0, respectiv panta dreptei pozitivă, arată că legatura dintre cele două variabile este directă, lineară. Variabila reziduală u, reprezintă estimaţiile valorilor variabilei reziduale. Când există o dependenţă lineară între cele două variabile considerate, valorile variabilei dependente sunt estimate prin relaţia ii xbay ⋅+= ˆˆˆ iar variabila reziduală, iii yyu ˆˆ −= . Problema principală a oricărui model de regresie o constituie determinarea parametrilor modelului, operaţiune ce poate fi efectuată cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate. Pentru interpretarea rezultatelor obţinute cu ajutorul modelului linear de


regresie este necesar să stabilim, încă de la început, dacă acesta poate fi considerat ca fi ind corect. Se observă că probabilitatea pentru acest model să fi e unul corect este bună, aproximativ 68%, această concluzie putând fi formulată pe baza valorilor determinate pentru testele R – squared (0,6812) şi Adjusted R – squared (0,64935), care masoară fi delitatea cu care ecuaţia de regresie estimată reuşeşte să explice valoarea variabilei dependente în cadrul eşantionului. Această statistică poate fi interpretată ca măsura în care modifi carea variabilei dependente este explicată de variabila independentă. De asemenea, valabilitatea acestui model de regresie este confi rmată de valorile testelor F – statistic (21,37). Aceste teste reprezintă statistica asociată, care are drept ipoteză nulă, că toţi coefi cienţii din regresie, mai puţin constanta, sunt zero. Gradul de risc refl ectat prin valoarea testului Prob(F – statistic) este nivelul de semnifi caţie marginal al testului F – statistic. Testul Durbin-Watson stat (1,1529) reprezintă o măsură a corelaţiei seriale a reziduurilor. În acest caz are o valoare mai mică de 2, ceea ce arată o corelaţie serială pozitivă. Din tabela distribuţiei Durbin-Watson pentru 1=k şi n= 12 se iau valorile 697,0=Ld şi 023,1=Ud cu pragul de semnifi caţie α=0,01, ceea ce demonstrează, că valorile variabilei reziduale iû sunt independente, respectiv nu există fenomenul de autocorelare. Verifi carea ipotezei de homoscedasticitate a erorilor în cazul acestui model s-a realiza cu ajutorul testului White. Analizând rezultatele, se constată:

7472,41827,0 1;05,0FstatisticF şi 3,8410 0,2153* 2 1;05,0squaredRobs

Estimatorii parametrilor modelului nu sunt relevanţi pentru un prag de semnifi caţie α=0,05 , deci ipoteza de homoscedasticitate se verifi că. Pe baza celor menţionate anterior, putem considera că modelul de regresie ce descrie corelaţia dintre valoarea Produsului Intern Brut şi cea a Consumului Final de Energie Electrică este unul corect şi refl ectă evoluţia celor doi indicatori macroeconomici, fără a lua în considerare că evoluţia Produsului Intern Brut este determinată şi de alti factori, care nu au fost analizaţi. Astfel, este posibil, să transcriem modelul liniar de regresie unifactorial sub următoarea formă:

CFEEPIB 25,5503,1539118 Acest model de regresie permite să stabilim o serie de aspecte cu privire la relaţia existentă între cele două variabile considerate.

Addendum Unul dintre cei mai importanţi parametri care caracterizează efi cienţa energetică globală a economiei unei ţări este Intensitatea Energetică a Economiei. Consumul energetic al unei ţări depinde de starea şi structura economiei acesteia, de amplasarea ei geografi că, de suprafaţa teritorială, dar şi de un set mare de alţi factori. Însă, chiar şi în această situaţie, ţările cu condiţii climatice similare şi cu structuri economice comparabile diferă mult în funcţie de efi cienţa energetică a economiei, confi mând asfel că durabilitatea politicilor statului în domeniul energiei este un factor decisiv. Intensitatea Energetică a Economiei este un indicator ce reprezintă raportul dintre Consumul Intern Brut de Energie şi Produsul Intern Brut pentru un an calendaristic.


În Figura 3 este prezentată grafi c valoarea indicatorului Intensitatea Energetică a Economiei pentru ţările europene precum şi totalul celor 27 de ţări care fac parte din Uniunea Europeană.

Indicatorul Intensitatea Energetică a Economiei pentru ţările europene în anul 20101

Figura 3

Se observă că valoarea indicatorului la nivelul anului 2010 pentru România este de 396, ceea ce ne poziţionează pe al treilea loc după Bulgaria şi Estonia. Valoarea indicatorului pentru economia din România depăşeşte de peste două ori acest indicator pentru ţările dezvoltate din Uniunea Europeană, respectiv Franţa şi Germania, ceea ce arată o efi cienţă energetică mult mai scăzută decât în aceste ţări.

Concluzii Se remarcă faptul că între valoarea Produsului Intern Brut şi cea a Consumului Final de Energie Electrică înregistrate în ţara noastră în perioada 2000 - 2011 există o relaţie directă. Astfel, putem afi rma că o creştere cu o unitate a Consumului Final de Energie Electrică va conduce la o majorare cu 550.25 unităţi monetare a valorii Produs Intern Brut. Analiza modelului de regresie prezentat anterior nu poate fi considerată completă fără a menţiona valoarea importantă a termenului liber. Această valoare semnifi că faptul că acei factori ce nu au fost incluşi în model prezintă o infl uenţă ridicată asupra Produsului Intern Brut. Valoarea negativă a termenului liber arată că variabilele ce nu au fost incluse în modelul econometric anterior au, în pricipal, în ansamblul lor, un efect negativ asupra evoluţiei Produsului Intern Brut. Situaţia prezentată anterior poate fi considerată ca fi ind normală în condiţiile în care, în România, creşterea economică din ultimii ani a fost fundamentată aproape exclusiv pe o politică de stimulare a consumului, în special în ceea ce priveşte componenta sa privată şi nu pe o politică de creştere economică prin stimularea

1. EUROSTAT – Biroul de Statistică al Uniunii Europene, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/


producţiei, a investiţiilor în unităţi noi de producţie de bunuri sau a unei efi cientizări a utilizării consumului de energie.

Bibliografi e - Anghelache Constantin, Isaic-Maniu Alexandru, Mitruț Constantin, Voineagu

Vergil, Dumbravă Mădălina – Analiză macroeconomică: sinteze și studii de caz, Editura Economică, 2007

- Bårdsen Gunnar, Eitrheim Øyvind, Jansen S. Eilev, Nymoen Ragnar – The Econometrics of Macroeconomic Modelling Advanced Texts in Econometrics, Oxford University Press, 2005

- Baltagi Badi Hani – Econometrics, Editura Springer, 2008 - Bourbonnais Régis – Économétrie, Editura Dunod, 2009 - Dobrescu Emilian – Tranziţia în România. Abordări econometrice, Editura

Economică, 2002 - Georgescu Rogen Nicholas – Opere complete Metoda statistică Elemente de

statistică matematică. Volumul III Cartea I Ediţia a II-a, Editura Expert, 1998 - Gikuang Jeff Chen - A simple way to deal with multicollinearity, Journal of Applied

Statistics, 2012 - Jula Nicoleta, Jula Dorin – Modele econometrice şi de optimizare, Editura Mustang,

2010 - Maddala Gangadharrao Soundalyarao – Introduction to econometrics, Editura

Wiley, 2001 - Târcolea Constantin – Tehnici actuale în teoria fi abilității: aplicații ale calculului

probabilităților, Editura Stiintifi că și Enciclopedică, 1989


THE ANALYSIS OF THE CORRELATION BETWEEN THE GROSS DOMESTIC

PRODUCT AND THE FINAL ENERGY CONSUMPTION

PhD Viorel – Florin Gîlcă

Abstract The aim of this study is to analyze the correlation between the Gross Domestic Product of Romania and the annual Final Energy Consumption in the period 2000 - 2011. For the analysis of this correlation we used a simple linear regression model taking the Gross Domestic Product as an endogenous variable (dependent variable) and the Final Energy Consumption as an explanatory variable (independent variable). The Gross Domestic Product is one of the most important macroeconomic indicators and refl ects the synthetic expression of the results of all economic activities produced in a country over a year. Thus, the Gross Domestic Product represents the total value of all goods and services for fi nal consumption, produced in all branches of the economy, that have a monetary value. Key words: Gross Domestic Product, consumption, correlation, energy, regression

Introduction In the analysis of the factors that determine the variation in the Gross Domestic Product measured by the expenditure approach, we started from the methodological elements specifi c to the use of the fi nal output using comparable (constant) prices. Constant prices are in fact the current prices of an earlier period. By using comparable prices to express the fi nal goods and services the real Gross Domestic Product is obtained, i.e. value variances are determined only by quantities, prices remaining unchanged. I considered that this is a source of meaningful and truthful information on the main correlations that infl uence the evolution of the main macroeconomic aggregate. The Gross Domestic Product (GDP) can be determined by adding up components that express the use of goods and services that form the fi nal output, that is:

XIGCGDP +++= Where: C – Consumer spending, means the household expenditure in the economy G – Government spending, means the sum of all Government spending on

goods and services I – Gross investment, means the spending on new fi xed assets X – Net exports, means the difference between exports and imports To determine the Final Energy Consumption in the year under consideration the following factors are taken into account: 1. Energy sold by energy suppliers to fi nal consumers, including that consumed by them as their own consumption, as self-supply; 2. Energy used for fi nal personal consumption, other than the own technological consumption, by an energy producer;


3. Energy sold by an energy producer to consumers connected through direct lines to the power plant belonging to said producer, values obtained in the year under consideration. The Final Energy Consumption is measured in tonnes of oil equivalent (toe).

The econometric analysis model of the GDP - FEC correlation Starting from the Gross Domestic Product and Final Energy Consumption data we wanted to fi nd the connection in our country between the Final Energy Consumption and variations of the Gross Domestic Product. For this purpose we used linear single factor regression as a method of analysis. For simple linear regression it is necessary to identify a factorial econometric model of the form:

uxfy += )( Where: y - actual values of dependent variables x - actual values of independent variables u - the residual variable, representing the infl uences of other factors of

the variable y, not specifi ed in the model and considered to be random factors, infl uencing the variable y

To build a linear regression model we defi ned the Final Energy Consumption as the independent variable, while the Gross Domestic Product was considered a dependent (result) variable. Thus, the regression model may be expressed as:

FECbaGDP ⋅+= Econometrically, the model considered ought to include the residual component as well, seen as a representation of the differences between the values determined theoretically and those measured in the actual economy.

uFECbaGDP +⋅+= Where: GDP - Gross Domestic Product (dependent variable) FEC - Final Energy Consumption (independent variable) ba, - Regression model parameters u - Residual variable

To determine the linear regression model parameters, we considered a range of data on the evolution of two variables in the period 2000 - 2011. These values are shown in Table 1:


The evolution of the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption in Romania, in the period 2000-20111

Table 1

YEAR Gross Domestic Product - GDP (million RON)Final Energy Consumption - FEC

(thousand toe)

2000 56521 28152001 85584 31212002 123934 30582003 159978 32252004 214190 33342005 257643 33412006 311709 35222007 366423 35212008 446578 35922009 480853 32342010 495381 35532011 534994 3673

To analyze the correlation between the Gross Domestic Product and Final Energy Consumption shown in the table above, we have established a number of features for the evolution of each value considered in the period under analysis. Thus, it can be seen both from the study of the data under analysis, that in the period considered, the Gross Domestic Product of Romania calculated by the expenditure approach in comparable prices saw a steady growth from year to year. Between 2000 and 2007 there was an rise in the Gross Domestic Product, the difference from one year to another being fairly constant, except for the difference between 2007 and 2008 which was higher. Thus, in the period 2008 - 2011 due to the economic - fi nancial crisis that affected our country as well from the second half of 2008, the differences between the values of the real Gross Domestic Product of Romania from year to year are smaller compared to the period 2004-2007. We have conducted several statistical tests showing the frequency distribution of the series analyzed. The results of these tests indicate an average value of the indicator for the period considered of 294.482 billion RON, ranging from a minimum of 56.521 billion RON (at the end of 2000) and a maximum of 534.994 billion RON (at the end of 2011). The analysis of the values of the statistical tests conducted indicates that the distribution of the values of the Gross Domestic Product for the period considered was almost symmetrical, as the value of the Skewness test (which shows the degree of asymmetry of the probability distribution function of the series around its mean) is approximately zero, close to the normal distribution. The Kurtosis value measures the amplitude of the probability density function, its fl attening as against the probability density function of the normal distribution. This value is lower than 3, which indicates that the distribution is platykurtic. A similar analysis was conducted for the evolution of the Final Energy Consumption in the period 2000 – 2011, shown graphically in Figure 1.1. INS – National Institute of Statistics, http://www.insse.ro/


The evolution of the Final Energy Consumption in Romania in the period 2000 – 20111

Figure 1

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ANUL

CFE

E

It can be seen that the evolution of the Final Energy Consumption in the period under analysis, had a relatively small but steady increase from year to year, except in 2009, when there was a decrease compared to the previous year, due to the economic crisis. Thus, it can be noticed that in this period the value of this indicator is signifi cantly lower compared to the period immediately preceding it. The range of the analyzed indicator shows that the value of the Final Energy Consumption ranges from 2.815 million tonnes of equivalent oil in 2000 to 3.673 million tonnes of oil equivalent at the end of 2011. We could also determine that the average value of this indicator for the period 2000 - 2011 is 3.332 million tonnes of oil equivalent.As can be seen, the values for the Skewness test allow us to argue that the distribution considered is not perfectly symmetrical. The value of the Kurtosis test is also lower than 3, which shows that, as in the case of the Gross Domestic Product, the distribution is platykurtic.

The correlation between GDP and FEC The two previous analyses allowed us to draw a conclusion regarding the analysis of the correlation between the two indicators investigated, the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption. Thus, it can be noticed that the evolution of the two macroeconomic indicators is similar, with increases in the period 2000-2008 and a stagnation (with a slight decrease) in the period immediately following it. Based on these fi ndings, we can say that there is an interdependence between the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption. To identify the type of regression function we made a graph of pairs of points that include the values of the Gross Domestic Product and the corresponding Final Energy Consumption, shown in Figure 2.

1. INS – National Institute of Statistics, http://www.insse.ro/


The Gross Domestic Product – Final Energy Consumption correlogramFigure 2

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2700 2900 3100 3300 3500 3700 3900

CFEE

PIB

Using the correlogram we can describe the relation between the two variables. The graph shows that the Gross Domestic Product (the dependent variable) is infl uenced by the Final Energy Consumption (the independent variable), as well as by other unidentifi ed factors. This observation is based on the presence of scattered points. The infl uence of these unidentifi ed factors will be eliminated by adjustment, i.e. by establishing the theoretical regression line. We can also see that the points distribution can be plotted as a straight line. Consequently, the econometric model that describes the relation between the two variables is a linear single factor model of the form:

uxbay +⋅+= In the above equation a and b are the parameters of the model and the fact that b > 0, that is a positive slope, shows a direct linear relation between the two variables. The residual variable u represents the estimated values of the residual variable. When there is a linear relation between the two variables considered, the values of the dependent variable are estimated by the relation ii xbay ⋅+= ˆˆˆ and the residual variable, iii yyu ˆˆ −= . The main problem of any regression model is determining the model parameters, an operation that can be performed using the method of least squares. To interpret the results obtained using the linear regression model we need to establish, from the start, whether it can be considered correct. It can be seen that the probability for this model to be correct is good, approximately 68%, this conclusion being drawn from the values determined for the R - squared tests (0.6812) and Adjusted R - squared tests (0.64935), which measure how accurately the estimated regression equation manages to explain the value of the dependent variable in the sample. This statistic can be interpreted as the degree to which the variance of the dependent variable is explained by the independent variable.


Additionally, the validity of this regression model is confi rmed by the values of the F - test (21.37). These tests represent the associated statistic whose null hypothesis is that all regression coeffi cients, except the constant, are zero. The risk level refl ected by the value of the Prob (F - statistic) test is the level of marginal signifi cance of the F - test. The Durbin-Watson statistic test (1.1529) is a measure of the serial correlation in the residuals. In this case, its value is lower than 2, which shows a positive serial correlation. From the Durbin-Watson distribution table for 1=k and n=12 we take the values 697,0=Ld and

ă.ro/supliment · 2020. 2. 19. · revista română de statistică - supliment nr. 4 / 2016 sumar...

Documents