Fresca - (it. Fresco, proaspat) Procedeu tehnic folosit in pictura murala, in care pigmentii (pulverulenti) sunt amestecati cu apa si aplicati pe un mortar de var umed (proaspat tencuit) , care il incorporeaza. Tehnica fresca se bazeaza pe asa numitul proces de carbonatare, prin care calcarul parcurge un ciclu chimic complet si redevine piatra, formandu-si la suprafata o pelicula dura, semisticloasa, asemanatoare marmurei. Odata uscata pictura in fresca nu mai este afectata de apa sau de alti agenti distructivi, impunandu-se ca una din cele mai durabile tehnici ale picturii.

Pentru fresca se prefera zidurile noi din caramida. Se aplica mai intai tencuiala numita arricio, apoi intonaco, in care se introduc materii fibroase, strat care incorporeaza culorile.Tencuielile sunt din materiale de umplutura (nisip, marmura etc.) si var (liantul prin excelenta al frescei) . Varul se prepara din piatra de calcar de cea mai buna calitate , care se stinge cu apa de rau in gropi adanci , captusite cu scanduri. Aici se tine intre 6 luni si 2-3 ani pentru a deveni mai putin activ cand se picteaza pe el .Ca nisip se foloseste cel de rau, aspru la pipait, care se spala, se usuca si se strecoara. Marmura macinata este preluata ca material de umplutura de la romani si creeaza tencuieli compacte si da o mare luminozitate picturii. Materiile fibroase taiate marunt se amesteca bine cu tencuiala inainte de a fi aplicata pe zid. Intonaco-ul cuprinde de regula exclusiv fire fine de in sau de canepa. Culorile cele mai folosite in fresca sunt cele naturale, indeosebi pamanturile . Diluantul culorilor este apa curata, apa de var, sau laptele de var. Pictura se executa de obicei de sus in jos pentru evitarea stropirilor accidentale.

In spatial spiritual romanesc, pictura murala reprezinta una dintre cele mai spectaculoase realizari artistice, in care s-au contopit influientele bizantine si occidentale, cu traditia autohtona , rezultand o pictura de un rafinament artistic si ethnic de exceptie. Perenitatea peste secole a picturii bisericesti din Romania, dovedeste profunzimea si temeinicia acestei sinteze artistice, dar si faptul ca "zugravii" erau oameni de cultura, la current cu toate inovatiile artistice ale timpurilor lor. Cei 400 de pictori muralisti, existenti astazi in Romania realizeaza inca impresionante ansambluri de pictura bisericeasca, folosind cu precadere fresca, Romania fiind una dintre putinele tari din lume unde se mai foloseste aceasta tehnica. Aceeasi traditie este urmata si in cazul icoanelor pictate in tempera ,cu emulsie de ou, pe panouri de lemn, poleit cu foita de aur, sau a miniaturilor sculptate.In present a fost semnalata tentatia eronata de a numi fresca orice pictura murala .In acceptia adevarata a termenului fresca este numai pictura executata pe mortarul proaspat (umed si nu umezit ulterior), adica procedeul tehnic caruia italienii ii spun buon fresco ( fr. fresque, it. affresco, al fresco, germ. Freskomalerei, engl. fresco-painting).