frank mcnally - ghidul xenofobului. irlandezii

20
colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu bonton

Upload: editura-nemira

Post on 11-Jun-2015

954 views

Category:

Documents


20 download

DESCRIPTION

Ghidul xenofobului este un ghid turistic care analizeaza americanii, punand accent pe ironie. O carte exemplara de turism umoristic.

TRANSCRIPT

Page 1: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

c o l e c ] i e c o o r d o n a t \ d e D a n a M o r o i u

bonton

user
Stamp
Page 2: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

FRANK MCNALLY s-a n\scut foarte aproape de grani]a dintrecele dou\ jurisdic]ii politice din Irlanda, fapt care îl aduce înpozi]ia unic\ de a fi privit cu egal\ neîncredere de ambelep\r]i. A crescut la o ferm\, dar, a[a cum se întâmpl\ cu mul]itineri, a venit o vreme când nu s-a mai putut împotrivi ispi-tei metropolei. Îns\, nereu[ind s\ g\seasc\ una în Irlanda,s-a mutat la Dublin.În mod viclean, Frank a petrecut mare parte din pauperiiani optzeci lucrând în biroul pentru [omeri al Departa-mentului de Asisten]\ Social\. O epoc\ de aur a asisten]eisociale din Irlanda, când s-au consemnat cre[teri-record întoate privin]ele. Dar, din p\cate, n-a durat prea mult. Pân\la sfâr[itul deceniului, devenise clar c\ perioada de gloriese încheiase.Frank a p\r\sit aparatul de stat [i a petrecut o vreme c\l\ -torind [i sperând s\-[i descopere sinele. În timp ce vizitaThailanda [i-a descoperit buzunarele goale, trebuind s\ seîntoarc\ acas\ [i s\-[i g\seasc\ o slujb\. S-a orientat spre zia-ristic\, unde a înv\]at s\ nu lungeasc\ povestea. În prezentlucreaz\ la The Irish Times, pentru care scrie despre subiecteprecum Parlamentul, procesul de pace [i invadarea anual\ abuc\t\riei sale de c\tre furnici.

Page 3: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

Traducere din limba englez\MIHAI-DAN PAVELESCU

NEMIRA

Page 4: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

Num\rul irlandezilor din Republica Irlanda este de 4 mi-lioane, dintre care 1,3 milioane locuiesc în Dublin, adic\aproape la fel de mul]i pe cât tr\iesc în Irlanda de Nord.În felul acesta, totalul popula]iei ajunge la aproape 5,5milioane, comparativ cu 3 milioane galezi, 5 milioane sco -]ieni, 20 de milioane australieni, 62 de milioane englezi [i306 milioane americani.

Republica Irlanda este de aproape cinci ori mai maredecât Irlanda de Nord, dar ar putea înc\pea în jum\tatedin statul american Florida. Cu toate acestea, Irlanda deNord [i Republica Irlanda luate laolalt\ au o suprafa]\mai mare decât Sco]ia.

Page 5: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCUIlustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiMCNALLY, FRANK

Ghidul xenofobului - Irlandezii / Frank McNally ; trad.: Mihai-Dan Pavelescu. - Bucure[ti : NemiraPublishing House, 2009

ISBN 978-606-92092-3-3

I. Pavelescu, Mihai-Dan (trad.)

908(415)

Frank McNallyTHE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE IRISH

© Copyright Oval Projects, 2005, 2008

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Vlad PUESCUTehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A.

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.

Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92092-3-3

Page 6: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

F R A N K MCN A L L Y16

S | F O L O S I } I S A U N U

C U V Â N T U L - C A R E - ~ N C E P E - C U - B ?

P\mânturile aflate în largul coastei nord-ves-

tice a Fran]ei sunt cunoscute în mod colectiv

lumii întregi ca Insulele Britanice. Este o des-

criere comod\, iar irlandezii echilibra]i nu obiec-

teaz\ vehement la adresa ei. Ei obiecteaz\ îns\

atunci când str\inii merg mai departe [i presu-

pun c\ locuitorii Irlandei pot fi descri[i – chiar [i

în sens foarte larg – ca fiind britanici.

Aceasta este o gaf\ de propor]ii. Aproximativ

nou\ sute de mii de irlandezi, în general din

nord-est, se consider\ britanici într-o m\sur\

mai mare sau mai mic\. Ceilal]i patru milioane

[i jum\tate spumeg\ înaintea televizoarelor ori

de câte ori un individ sau un obiect irlandez este

descris în forma respectiv\. Pentru unii dintre ei,

singurul aspect realmente important al vie]ii lor

este faptul c\ nu sunt britanici.

Problema este exacerbat\ de transmisiunile

BBC, societatea de radio [i televiziune britanic\,

care se extind pân\ în Republica Irlanda (unde,

din fericire, nu se extinde [i taxa de abonament).

În felul acesta, oportunit\]ile pentru insulte sunt

Page 7: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

numeroase. Britanicii obi[nuiesc s\ se refere la

irlandezi numindu-i britanici, iar irlandezii sunt

mereu cu urechile ciulite în asemenea situa]ii.

Ei [tiu c\ denumirea nu se vrea jignitoare, dar

folosirea neglijent\ a cuvântului-care-`ncepe-cu-B

d\ senza]ia unei atingeri necuvenite din partea

unui fost partener cu care se bucurau de un p\h\ -

rel ca între prieteni, dup\ ce [i-au revenit prin te-

rapie, din mariajul de co[mar. Irlandezii pot fi

adânc imersa]i în cultura britanic\ (primesc [i

toate ziarele britanice, de[i pe acestea trebuie s\

le pl\teasc\) [i aceasta va face mereu parte din

vie]ile lor, dar au dep\[it momentul dificil al isto -

riei lor [i vor ca lumea s\ respecte asta.

F A I M O S U L S E A M U S

Irlandezii au uneori impresia – pe baza ob-

serva]iilor atente combinate cu paranoia – c\

ter menul-care-`ncepe-cu-B li se aplic\ doar atunci

când sunt ̀ ncununa]i de succes. Chestiunea este

confuz\, deoarece, pentru mul]i dintre ei, ruta

de zbor spre faim\ implic\ o escal\ la Londra, [i,

adesea, chiar [i un mic sejur acolo. Problemele

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I r l a n d e z i i 17

Page 8: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

cu bagajele sunt inevitabile. Poetul Seamus

Heaney, laureat al Premiului Nobel, a vorbit în

numele `ntregii na]iuni atunci când, dup\ inclu-

derea sa într-o anto logie de poezie britanic\, a

scris un poem în care s-a plâns c\ – într-o inter-

pretare foarte lax\ – editorii îi luaser\ valiza

din gre[eal\.

C U M Î I V | D A L } I I P E E I

O percep]ie popular\ despre irlandezi este c\

to]i sunt ro[covani, pistruia]i [i aprigi, gata s\

sar\ la b\taie la cea mai vag\ ofens\ (de exem-

plu, dac\ li se spune „britanici“). Partea cu pis -

truii este relativ corect\, dar irlandezul tipic are

p\r [aten [i ochi alba[tri. {i chiar dac\ este po-

sibil s\ se trag\ din cel]i, un popor neînfricat

despre ai c\rui r\z boi nici se [tie c\ se avântau

goi-pu[c\ în b\t\lie, majoritatea irlandezilor

moderni se vor gândi de dou\ ori înainte de a se

avânta goi-pu[c\ în baie.

Mitul rotofeiului Paddy – popular în special

în Britania – a p\lit în ultima vreme, îns\ ste-

reotipul irlandezilor fermec\tori dar care nu

F R A N K MCN A L L Y18

Page 9: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

sunt `n stare de nimic d\inuie. Se spune c\ se

las\ condu[i de propriile emo]ii, c\ sunt inca-

pabili de organizare [i neinteresa]i de mate -

rialitate. Tr\s\tura din urm\ a devenit foarte

util\ în negocierile de afaceri. Abilitatea de a

poza în romantici incurabili, neinteresa]i de

bani, a fost un factor important în transforma-

rea Irlandei în una dintre cele mai bogate ]\ri

din lume.

Oriunde ar merge, pe irlandezi îi precede re-

pu ta]ia de „a avea craic“ (care, din cauza pro-

nun]iei crack1 poate cauza uneori probleme cu

agen ]iile specializate în lupta împotriva droguri-

lor). Lumea se a[teapt\ din partea lor s\ fie vor -

b\re]i, amuzan]i [i sarea [i piperul petrecerilor.

Asta este mai cu seam\ adev\rat în unele zone

din Scandinavia, unde conversa]iile între local-

nici nu sunt încurajate în mod normal, iar un vi-

zitator irlandez este un pretext pentru a-]i da

frâu liber. Într-o anumit\ m\sur\, irlandezul aflat

în str\in\tate joac\ întotdeauna un rol. Uneori

este grozav s\ revii acas\ [i s\ fii tu însu]i.

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I r l a n d e z i i 19

1 Termen care `[i are sensul argotic de drog foarte pu-ternic, cocain\ (n. red.).

Page 10: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

P A T R U Z E C I D E N U A N } E D E V E R D E

Unele dintre cele mai `ndr\gite imagini ale

Irlandei – mai ales pentru americanii de origine

irlandez\ – sunt grav subminate de irlandezii

care chiar tr\iesc acolo.

De exemplu, locuin]a rural\ irlandez\ clasic\

este c\su]a spoit\ în alb cu acoperi[ din paie. Fru-

muse]ea ei simpl\ [i func]ional\ poate fi v\zut\

pe tot `ntregul Irlandei, dar numai pe c\r]ile po[ -

tale, ̀ n fotografiile vechi [i ̀ n tablourile din muzee.

Casele în sine nu mai exist\. Dac\ întâlni]i totu[i

vreuna, este probabil un pub retro construit s\pt\ -

mâna trecut\. În prezent, casele în care tr\iesc

majo ritatea locuitorilor din zonele rurale sunt

bungalow-uri moderne. Acestea vin `n toate for-

mele [i m\rimile, iar singura lor caracteristic\

comun\ este probabil absen]a oric\rui sim] estetic.

Datorit\ cântecului devenit faimos gra]ie lui

Johnny Cash, turi[tii care vin în Irlanda se a[ teap -

t\ adesea s\ vad\ patruzeci de nuan]e de verde

(Forty Shades of Green). Îns\, dac\ sosesc pe calea

aerului în Dublin, peste marea Irlandei pe care

James Joyce a numit-o „verde ca mucii“ (a[adar

patruzeci [i unu de nuan]e), s-ar putea s\ fie

F R A N K MCN A L L Y20

Page 11: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

de zam\gi]i. Combina]ia dintre agricultura inten-

siv\ [i deciziile dubioase de urbanistic\ a redus

num\rul de nuan]e de verde recognoscibile din

jurul capitalei Irlandei la vreo cincisprezece. La

momentul în care citi]i rândurile acestea este po-

si bil ca unele dintre ele s\ fi fost resistematizate

pentru construc]ii, în circumstan]e controversate.

Reputa]ia Irlandei ca Insul\ de Smarald este

reabilitat\ abia când vizita]i regiunile rurale. Cu

cât înainta]i mai mult spre vest, cu atât devine mai

verde, cel pu]in în intersti]iile dintre bunga-

low-urile nou-construite [i casele de vacan]\.

Ploaia nu face decât s\ sporeasc\ intensitatea cu-

lo rilor. Dup\ o avers\ de var\, gardurile vii pot de-

veni ni[te explozii nea[teptate de verde-crud. Cu

siguran]\, `n vestul ]\rii ve]i z\ri nuan]e de verde

pe care nu le-a]i v\zut absolut niciodat\. Îns\

unele dintre acestea s-ar putea s\ fie pelerinele

purtate de turi[ti.

I M P E R I U L I R L A N D E Z

În centrul imaginii despre lume a irlandezilor

se afl\ o ipocrizie flagrant\. C\ci `n timp ce se

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I r l a n d e z i i 21

Page 12: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

plâng cu am\r\ciune despre insensibilul obicei

britanic de a-i numi pe ei britanici, irlandezii

aplic\ altora termenul „irlandez“ f\r\ o justificare

cât de mic\, împr\[tiindu-l în toate p\r]ile ca

t\mâia la un priveghi. Motivul principal este c\,

de[i formeaz\ o na]iune mic\ [i relativ lipsit\ de

importan]\, irlandezii se consider\ centrul unui

imperiu mondial: marea diaspor\ hibernian\1.

Spre deosebire de sco]ieni, irlandezii nu vor

revendica niciodat\ bombastic conducerea An-

gliei. Dar asta numai pentru c\ sunt prea ocupa]i

cu conducerea Americii. Emigrarea în Statele

Unite s-a redus foarte mult în ultimii ani, dar

temelia a fost deja pus\ [i la ultimul recens\ -

mânt un incredibil num\r de patruzeci [i cinci

de mili oane de americani au pretins descenden]\

irlan dez\. Aceasta sugereaz\ fie un succes fe-

nomenal în procreare (principala dovad\ care

sus]ine o asemenea ipotez\ este m\rimea cla-

nului Kennedy), fie c\, mult mai probabil, din

marea varietate a str\ mo [ilor dintre care pot

alege americanii, s\rmanii irlandezi oprima]i

con tinu\ s\ aib\ cel mai popular statut social.

F R A N K MCN A L L Y22

1 Hibernia este numele roman al Irlandei (n.a.).

Page 13: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I r l a n d e z i i 23

Indiferent care ar fi realitatea, cifrele explic\ sen-

timentul de proprietate pe care irlandezii îl simt

fa]\ de SUA.

Urm\toarea colonie ca m\rime este, proba-

bil, Australia, o treime din popula]ia c\reia ar fi

caracterizat\ de irlandezi prin termenul vag

„de-ai no[tri“. Teritoriile din str\in\tate includ

de asemenea Anglia, Sco]ia, ba chiar [i Fran]a,

unde c\peteniile triburilor celtice s-au refugiat

în secolul al XVII-lea [i au creat domenii vini-

cole care prosper\ [i în prezent. Charles de Gaulle

a avut o str\bunic\ irlandez\. Ni[e ale imperiu-

lui exist\ pân\ [i în locuri ca America de Sud ([i

Che Guevara a fost par]ial irlandez). Iar datorit\

misionarilor, nici m\car Africa [i India n-au

sc\pat de influen]a irlandez\. Pe scurt, diaspora

irlandez\ este un imperiu în care soarele nu

apune nicicând.

Majoritatea irlandezilor recunosc totu[i c\

exist\ multe ]\ri din lumea larg\ care sunt com-

plet neatinse de influen]a lor, ale c\ror popoare

nu [tiu nimic despre Irlanda [i nici nu le pas\ de

ea. {i dac\ a[a au de gând s\ se poarte, atunci

nici irlandezilor nu o s\ le pese de ele.

Page 14: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

F R A N K MCN A L L Y24

I R L A N D E Z , V I U S A U M O R T

Obiceiul de a acorda calitatea de irlandez al-

tora nu se limiteaz\ la persoanele în via]\. În

vreme ce termenul „britanic“ poate fi aplicat în

mod destul de corect unui locuitor al Dublinu-

lui ca Oscar Wilde, care s-a n\scut [i a murit în

timpul st\pânirii britanice [i [i-a petrecut mare

parte a carierei în Londra, irlandezul modern

se simte jignit pentru una ca asta în numele lui

Wilde [i-i confer\ post-mortem cet\]enia repu -

blicii irlandeze independente. La urma urme lor,

Wilde a privit cu simpatie cauza na]ionalist\.

Dar la fel de bine pot fi revendica]i [i cei care

au privit-o cu mai pu]in\ simpatie. Din cauza is-

toriilor între]esute, termenul „anglo-ir landez“ este

utilizat frecvent ca etichet\ convenabil\ pentru

deceda]ii disputa]i. Acolo unde este îns\ posibil,

faimo[ilor r\posa]i – de exemplu, fotbali[tii cu

dubl\ na]ionalitate – li se va cere s\ se declare

exclusiv de partea Irlandei. Ducele de Wellington

a sc\pat doar prin faptul c\, atunci când a fost în-

trebat dac\ se consider\ irlandez, a rostit cele-

brele cuvinte: dac\ te-ai n\scut într-un grajd nu

înseamn\ neap\rat c\ e[ti cal.

Page 15: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

C U M L E - A R P L | C E A S | F I E V | Z U } I

A existat cândva o imagine romantic\ despre

irlandezi, ca fiind un popor în]elept [i sensibil,

s\rman, dar mândru, expresiv, elocvent, stoic în

fa]a suferin]elor, mo[tenitor al str\vechii spiri-

tualit\]i celtice [i, ca atare, p\zit de ispitele bo -

g\]iei sau faimei lume[ti.

Irlandezul viu, în carne [i oase, a [tiut din-

totdeauna c\ acesta este un ideal la `n\l]imea

c\ruia e imposibil s\ te ridici, de[i nici în zilele

noastre nu l-ar deranja s\ aib\ unele dintre ca-

racteristicile ce-i sunt atribuite. Irlandezului tipic

îi place s\ se considere de]in\tor al unui echili-

bru unic, înr\d\cinat în sol [i indiferent de avu -

]ie. Dar viseaz\ totu[i s\ ajung\ putred de bogat.

Atunci [ansa de a le ar\ta tuturor cât de pu]in îl

intereseaz\ banii ar fi [i mai mare.

Poemul Pescarul de W.B. Yeats exprim\ ima -

ginea sa ideal\ despre caracterul irlandez: per-

sonificat de un b\rbat „simplu [i în]elept“, care

„merge / spre un loc cenu[iu de pe o coast\ / în

haine cenu[ii de Connemara / în zori pentru a-[i

lansa nadele“. To]i irlandezii vor s\ fie pescarul

acela. Dar pe lâng\ lansarea nadelor în zori în

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I r l a n d e z i i 25

Page 16: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

Connemara, le-ar pl\cea s\ fie proprietarii unuia

dintre uria[ele traulere-uzine pesc\re[ti ce ope-

reaz\ în largul coastei de vest a Africii. Asta doar

a[a, `n caz c\ nu mu[c\ pe[tii `n Connemara.

Nu este u[or s\ tr\ie[ti conform imaginii de -

spre irlandezi, care poate s\ înglobeze [i un ele-

ment competitiv, a[a cum sugereaz\ expresia

„mai irlandez decât irlandezii în[i[i“. Aceasta a

fost utilizat\ prima dat\ cu referire la normanzi,

dar [i `n zilele noastre turi[tii care vin în Irlanda

îi dep\ [esc uneori pe localnici în modul irlandez

de manifestare.

Este bine cunoscut fenomenul reprezentat de

imigran]ii germani sau olandezi care adopt\

modul de via]\ irlandez. Ei sunt atra[i de ideea

pei sajelor virgine, a modului simplu de via]\ [i a

rezervorului ancestral de spiritualitate celtic\.

Dup\ ce se stabilesc în zone rurale îndep\rtate,

ei î[i cultiv\ propria hran\, utilizând numai me-

tode tradi]ionale, [i lupt\ cu ardoare împotriva a

orice ar putea afecta mediul. Î[i g\sesc de ase-

me nea timp s\ înve]e irlandeza [i s\ cânte la

scripc\ într-un pub local, seara. Treptat, pot de-

veni chiar cozeuri spirituali [i pot „avea craic“ cu

o fluen]\ perfect\.

F R A N K MCN A L L Y26

Page 17: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

În public, irlandezul nativ îi prive[te cu oare-

care simpatie pe ace[ti nou-veni]i, `ntrebân-

du-se dac\ respectivii nu cumva sufer\ de vreo

afec]iune mental\. În intimitate, este încercat de

sentimente de imperfec]iune. Îi place s\ cread\

c\ na[terea în Irlanda i-a conferit un atu decisiv

în arta de a fi irlandez. Realitatea este îns\ c\-i

greu s\ te ridici la în\l]imea standardelor.

user
Stamp
Page 18: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

O capodoper\ `n miniatur\, un univers `n format debuzunar: micile calit\]i [i marile defecte ale omenirii,`ntr-o c\l\torie [armant\ [i ireveren]ioas\, plin\ de umor[i onestitate. Vindec\ de xenofobie aproape garantat!

Xenofobie: s.f. (<fr: xénophobie) frica ira]ional\ de str\ini,probabil justificat\, întotdeauna de în]eles.

STEPHANIE FAUL

GHIDUL XENOFOBULUIamericanii

traducere din limba englez\ de Adriana B\descu

„Obezitatea constituie unul dintre marileparadoxuri ale americanilor: anorexicele dinlumea modei sunt idolatrizate la unison,industria produselor pentru sl\bit genereaz\miliarde de dolari anual, `ns\ `n lumea real\domnul [i doamna America `[i toarn\ dinbel[ug maionez\ pe Big Mac [i ̀ nfulec\ por]iiuria[e de cartofi pr\ji]i. Desigur, discriminareaeste interzis\ cu des\vâr[ire, mai pu]in cândvine vorba de gra[i.“

Page 19: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

ANTONY MIALL, DAVID MILSTED

GHIDUL XENOFOBULUIenglezii

traducere din limba englez\ de Adriana B\descu

„La englezi, creierul este un accesoriu op]io -nal, dar sim]ul umorului e obligatoriu.“

„Englezii î[i îndr\gesc copiii. Altfel spus, nu-iiubesc cu patim\, a[a cum î[i iubesc câinii,caii, iepurii, pisicile [i chiar dihorii ori nev\ s -tui cile. Necazul cu puii de om este c\ nu aublan\ [i nici patru l\bu]e.“

NICK YAPP, MICHAEL SYRETT

GHIDUL XENOFOBULUIfrancezii

traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu

„Combina]ia ideal\, din punc tul de vedereal unui francez, nu este mens sana in corporesano, ci mens sexy in corpore sexy.“

„Francezii cu bani se etaleaz\ cu mult maimult\ discre]ie decât bog\ta[ii italieni, ger- mani sau americani. Poart\ costume negre,conduc ma [ini negre, locuiesc în case negre,beau vin negru [i se întâlnesc în cotloanenegre. Sumbru.“

Page 20: Frank McNally - Ghidul xenofobului. Irlandezii

STEFAN ZEIDENITZ, BEN BARKOW

GHIDUL XENOFOBULUIgermanii

traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu

„~n fiecare german se afl\ un strop dinBeethoven, pierdut, cu p\rul vâlvoi princodri, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfruntândimpo si bilul pentru a exprima inexprimabilul.“

„Contrar credin]ei generale, germanii nu [tiutotul, ci doar [tiu totul mai bine.“

AVIV BEN ZEEV

GHIDUL XENOFOBULUIisraelienii

traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu

„La fiecare doi israelieni exist\ minimum treiopinii diferite.“

„Ei [tiu c\ nu au maniere elegante, c\invidiaz\ pe oricine se bucur\ de mai multsucces, c\ petrec ore la rând `ncercând s\p\c\leasc\ sistemul, c\ petrec zile la rând`ncercând s\ se p\c\leasc\ unul pe altul [i c\se târguiesc cu absolut oricine pentruabsolut orice.“