Fractură de Fractură de epifiză distală epifiză distală

radialăradială

Evaluarea restantului Evaluarea restantului funcţional funcţional

Fractură de epifiză Fractură de epifiză distală radialădistală radială

DEFINIŢIE:DEFINIŢIE: Este cea mai frecventă fractură a mâinii şi se întâlneşte cu precădere Este cea mai frecventă fractură a mâinii şi se întâlneşte cu precădere la sexul feminin. Se produce din cauza unei căderi pe mână şi recunoaşte la sexul feminin. Se produce din cauza unei căderi pe mână şi recunoaşte câţiva factori de risc, precum vârsta înaintată a pacienţilor. câţiva factori de risc, precum vârsta înaintată a pacienţilor. Se cunoaşte, în mod particular, osteoporoza secundarăSe cunoaşte, în mod particular, osteoporoza secundară,, menopauz menopauzaa la la persoanele de sex feminin, dar fractura poate să apară şi la adulţii tineri, persoanele de sex feminin, dar fractura poate să apară şi la adulţii tineri, mai ales la cei de sex masculin. mai ales la cei de sex masculin. Acestea sunt fracturi cauzate de traumatismele produse prin cădere de Acestea sunt fracturi cauzate de traumatismele produse prin cădere de la înălţime, la locul de muncă, prin accidente rutiere sau accidente la înălţime, la locul de muncă, prin accidente rutiere sau accidente sportive.sportive.

Anatomie- articulaţia radiocarpiană- articulaţia radiocubitală distală- cubitusul nu se articulează direct cu oasele carpului, cartilajul triunghiular inserat pe epifiza distală radială și stiloidă cubitală completând suprafaţa articulară radială- stiloida radială, situată cu 1 cm mai jos decât cea cubitală este un reper anatomic important.

Etiopatogenie Etiopatogenie

Mecanismul prin care se poate realiza fractura Mecanismul prin care se poate realiza fractura este cel mai frecvent indirect prineste cel mai frecvent indirect prin tendinţa de a tendinţa de a amortiza căderile cu mâna, apoi amortiza căderile cu mâna, apoi hiperextensie hiperextensie (fractura Pouteau-Colles) sau prin hiperflexie (fractura Pouteau-Colles) sau prin hiperflexie (fractura Goyrand-Smith) (fractura Goyrand-Smith) și mai rar mecanism i mai rar mecanism direct, cum ar fi agresiuniledirect, cum ar fi agresiunile..

Anatomie patologică şi clasificareClasificare:- extraarticulare sau articulare- fracturile extraarticulare     Fractura Pouteau Colles este forma cea mai frecventă, se produce printr-un mecanism de hiperextensie. Impactul produs la nivelul eminenţei tenare va produce o deplasare dorsală, laterală şi în supinaţie a fragmentului epifizar. Linia de fractură este transversală, tipic situată la 1,5-2,5 cm de suprafața articulară, fracturile situate la 3-4 cm de aceasta fiind denumite fracturi Pouteau Colles înalte. Fragmentul epifizar este deplasat posterior si angrenat, după reducere rezultând posterior o zonă de lipsă osoasă ce favorizează deplasările.

- fractura Goyrand Smith este mai rară, fiind produsă prin hiperflexie. Impactul va deplasa fragmentul epifizar anterior, lateral și în pronație, după reducere rezultând o lipsă osoasă anterioară.

- fractura Gerard Marchant este o varietate mai rară de fractură extraarticulară, de o deplasare laterală accentuată a epifizei distale radiale, asociată lezarii articulației radiocubitale distale.

SimptomatologieSimptomatologie

- semnele - semnele șși simptomele generale ale fracturilori simptomele generale ale fracturilor- fracturile cu deplasare dorsala “dos de furculi- fracturile cu deplasare dorsala “dos de furculițăță””- cele cu deplasare volar- cele cu deplasare volarăă “p “pâântece de furculintece de furculițăță””- - îîn frontal toate aceste fracturi prezintn frontal toate aceste fracturi prezintăă o deplasare o deplasare

laterallateralăă epifizar epifizarăă “ “îîn baionetn baionetăă””-- devia deviațția cubitalia cubitalăă a m a mââiniiinii- proeminen- proeminențța capului ulnei,a capului ulnei,-ascensiunea stiloidei radiale-ascensiunea stiloidei radiale- edem al degetelor, echimoze- edem al degetelor, echimoze- mobilitate anormal- mobilitate anormalăă..

Explorare imagistică

în aprecierea deplasărilor pre și post- reductionale se va ține cont de câteva repere:

poziția stiloidei radiale trebuie să fie cu 1 cm sub orizontală prin stiloida cubitală,

unghiul bistiloidian normal 25 grade suprafata articulara radiala este înclinată volar 10-l2

Evoluție, prognosticEvoluție, prognostic

- fiind fracturi epifizare consolidarea de obicei nu este o problemă însă menținerea unei reduceri corecte nu este foarte ușoară- tratamentul precoce și corect reprezintă premiza unui rezultat funcțional bun.

ComplicaţiiComplicațiile imediate sunt destul de rare-         fracturile deschise-         complicațiile vasculonervoase-         fracturile asociate

Complicațiile tardive sunt frecvente:

- consolidarea vicioasă, cu basculare dorsală de peste 10 grade sau volară de peste 20 grade sau “în baionetă”, cu persistență luxației radio-cubitale distale.

- pseudartrozele sunt foarte rare

- redori frecvente dar recuperabile

- imobilizările în poziții incorecte sunt de asemenea incriminate

- clinic persistența îndelungată a durerii se asociază cu atrofia tegumentară, cu apariția tulburărilor vasomotorii.

Tratament

Tratamentul ortopedic

- fracturile fără deplasare sau cu deplasare minimă: imobilizare cu atelă gipsată antebrahiopalmară dorsală pentru 3-5 saptamani.

- fracturile cu deplasare necesită de obicei reducerea ortopedică și imobilizare. Pacientul culcat pe o masă de consultație, o chingă aplicată pe braț deasupra cotului asigurând contraextensia. Un ajutor realizează priza mâinii pe police și pe degetele II-IV cu cele două mâini, moment în care prin extensie lentă fractura se dezangrenează iar mâna se poziționează în înclinație cubitală.

După dezangrenare medicul efectuează cu palmele o presiune anteroposterioară și apoi laterală pe gâtul mâinii, eventual completând reducerea prin presiune directă cu cele două police.

După ce clinic se constată dispariția diformitații si corectarea unghiului bistiloidian, se realizează o imobilizare cu atelă antebrahiopalmara dorsală.

Dacă fractura este cominutivă, cu leziuni radiocubitale distale, antebrațul e scurt și gros sau pacientul este putin cooperant, se va prefera completarea atelei antebrahiopalmare la o atela brahiopalmara, imobilizând și cotul. Articulațiile metacarpofalangiene vor fi libere, permițând mobilizarea degetelor.

După reducere se va efectua un control radiologic al calității reducerii. Dacă reducerea nu este acceptabilă, se va relua reducerea sau se va indica tratamentul chirurgical. Dacă reducerea este acceptabilă pacientul va fi instruit să mențină poziția proclivă a mâinii, să-și mobilizeze activ degetele și să se prezinte la control peste o zi.

La acest control se poate constata că imobilizarea a devenit compresivă prin augumentarea edemului posttraumatic, situație în care imobilizarea se va ajusta prin taierea feșilor, refăcând apoi imobilizarea și chemând pacientul la control peste 7-8 zile. La acest control se va ajusta imobilizarea (eventual devenită prea largă prin resorbția edemului) și se va efectua un control radiologic prin gips.

Dacă reducerea se menține se va ajusta imobilizarea, eventual se va completa circular, imobilizarea fiind menținută 4-6 săptămâni în funcție de vârsta pacientului. Dacă s-a recurs și la imobilizarea cotului, acesta va fi eliberat la 2-3 săptămâni de la începerea tratamentului.

- Obiectivul principal al recuperării după o fractură de epifiză distală radius este de a ajuta pacientul să recâștige funcţionalitatea mâninii și a încheieturii mâinii.

- Terapeutul ar trebui să comunice direct cu chirurgul pentru a stabili măsurile de precauţie şi obiectivele realizabile. Terapeutul va consulta, de asemenea pacientul, pentru a afla care sunt obiectivele sale în funcție de activitățile desfășurate. 

În prima ședință de recuperare, kinetoterapeutul efectuează o evaluare şi dezvoltă un plan de reabilitare adaptat pacientului, stilului său de viaţă, şi obiectivelor. Terapeutul va crea apoi un program de recuperare personalizat. 

În primele şase săptămâni după o fractură de epifiză distală radius, reabilitarea urmărește: - protejarea fracturii pe timpul consolidării; - reducerea durerii şi inflamației; - articulaţiile neafectate vor fi menţinute la gradul de mobilitate iar în cazul încheieturii mâinii şi a antebraţului, recâștigarea mobilității

Gheaţă: masarea cu gheață a încheieturii mâinii poate ajuta la ameliorarea durerii și inflamației. Masajul va fi făcut de 3-5 ori pe zi, timp de aproximativ zece minute.

Reducerea durerii și a inflamației:Pentru reducerea durerii și a inflamației, se vor respecta următoarele principii: Repaus: atela de la nivelul încheieturii mâinii protejează încheietura mâinii, pe durata osteosintezei.

Compresie: pansamentele de compresie, bandajul elastic sau o manușă de compresie, pot reduce inflamația. Pansamentele de compresie ar trebui să fie schimbate şi verificate la fiecare 2-3 ore.

Dacă există simptome de tulburări circulatorii (cum ar fi vârfurile degetelor albăstrii sau senzaţii alterate), bandajul de compresie sau mănuşa nu vor mai fi folosite. Utilizarea incorectă a compresie poate provoca o presiune prea mare asupra leziunii amplifică inflamația.

Poziția antideclivă: este esenţială pentru a reduce inflamarea. Prin urmare, este esenţial ca o poziţie ridicată să fie menţinută pe tot parcursul zilei şi al noapții. Mâna trebuie să fie deasupra nivelului inimii. Utilizaţi 2-3 perne pentru a sprijini braţul când acesta este aşezat, şi păstraţi-l deasupra nivelului inimii pe o perna sau două în timpul somnului.

O altă tehnică pentru a ajuta la controlul inflamației este drenajul, care mobilizează limfa spre punctele de colectare.

Menținerea gradului de mobilitate

Nu uitaţi de celelalte articulatii ale braţului! Menţinerea gradului de mobilitate a umărului și a cotului este foarte importantă. Un kinetoterapeut poate oferi un set de exercitii specifice pentru leziune, în funcţie de modul în care a fost tratat.

Recâștigarea gradului de mobilitate Pacienţii cu fixare interna stabilă pot începe mişcarea activă a încheieturii mâinii la sfatul chirurgului. Kinetoterapeutul ghidează pacienţii în realizarea acestor exerciţii în clinică, precum şi ca parte a programului lor de exerciţii la domiciliu.

Recâștigarea forţei şi mobilității în urma unei fracturii de epifiză distală radius.

După primele şase săptămâni de tratament, osul este fiind sudat, recuperarea se va concentra pe restaurarea forței și mobilității. Chiar dacă există mai multe tipuri de fracturi şi tratamentele chirurgicale pentru acestea, principiile de bază ale recuperării sunt aceleași. Folosind principiile de bază ale recuperării, kinetoterapeut va personaliza planul de tratament în funcţie de nevoile specifice ale fiecărui pacient.

Exerciții aplicate în recuperarea fracturii de epifiză distală radială.

Din așezat:

-cu antebrațul sprijinit pe o masă, kinetoterapeutul execută mișcări pasive ale pumnului pe toate direcțiile de mișcare (înainte de a incepe mobilizarea pasivă a pumnului se execută o ușoară tracțiune pentru câștigarea spațiului intraarticular).

-kinetoterapeutul cu o mână prinde extremitatea distal a antebrațului, iar cu cealaltă prinde mâna pacientului astfel încât policele său să fie pe fața dorsală a mâinii; execută o ușoară tracțiune în axul longitudinal al antebrațului.

-antebrațele pe o masă, palma în palma; pacientul executa ridicarea coatelor de pe masa.

Din patrupedie:

-membrele superioare in rotatie externa, palmele privesc inapoi; pacientul se aseaza cu fesele pe calcaie si mentine cateva secunde.

-cu palmele orientate spre inainte; pacientul executa o usoara deplasare spre inainte a trunchiului si mentine cateva secunde.

Din asezat:

-antebratele, in pronatie, se sprijina pe coapse, mainile prind o bara; pacientul executa extensia-flexia pumnului

-antebratul sprijinit pe o masa, mana in afara mesei cu policele orientat in sus, o greutate in mana, executa inclinare radial-inclinare cubitala.

-antebratul sprijinit pe o masa in pronatie, mana in afara mesei cu pumnul in flexie, kinetoterapeutul opune rezistenta pe fata dorsala a metacarpienelor II si III; pacientul executa extensia pumnului.

-antebratul in pronatie, palma pe masa, kinetoterapeutul opune rezistenta la capatul metacarpianului V; pacientul executa abductia cubitala a pumnului.

-cu o minge in maini; pacientul apasa cu degetele in minge.

Exercitii active si active cu rezistenta:

Din ortostatism:-cu un bastion la spate; pacientul executa flexii-extensii ale pumnului.-cu un cordon elastic prins pe sub picioare; pacientul executa abductia bratului concomitent cu flexia pumnului.-cu fata la spalier, mainile prind sipca de la nivelui umerilor; pacientul executa flotari.- cu o minge in maini; pacientul arunca mingea in perete si o  prinde.

Prezentarea a fost realizată Prezentarea a fost realizată de către: de către: Popescu CostinPopescu CostinPotur BogdanPotur Bogdan