fra - pinion planetar

Download FRA - Pinion Planetar

Post on 19-Feb-2018

259 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    1/37

    CAP. 1

    Analiza condiiilor funcionale i a tehnologicitii piesei i

    stabilirea tipului sistemului de producie

    1.1.Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei

    finite si a tehnologicitatii acesteia

    1.1.1 .Rolul funcional i solicitarile piesei

    Pinionul planetar face parte din mecanismul diferential de pe

    autovehicul ce are rolul de a transmite cuplul si miscarea de rotatie de laschimbatorul de viteze la arborii planetari, si in acelasi timp permite carotile motoare ale aceleasi punti sa se roteasca independent una fata dealta, dand posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje si pedrumuri cu neregularitati, sau cand razele de rulare ale celor doua roti nusunt egale, sa parcurga spatii de lungimi diferite.

    In figura 1.1 este schitat locul pinionului planetar in cadrulmecanismului diferential:

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    2/37

    1 coroana diferentialului

    2 carcasa diferentialului

    3 aa pinioane sateliti

    ! pinioane sateliti

    " pinioane planetare

    # arbori planetari

    $ roti

    % pinion de atac

    In figura 1.2. este schitat un pinion planetar impartit in suprafete.

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    3/37

    &1 suprafata canelata'(uritatea "$ )*+'

    *a#,3-m'

    &uprafata cementata si calita, adancimea stratului tratat termic estede ,$.....1,1mm'

    &2 suprafata danturata'

    (iametrul maim (13mm'

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    4/37

    *a,%-m'

    (antura este cementata si calita, adancimea stratului tratat termiceste ,$....1,1mm'

    (uritatea miezului dintilor este 33 )*+'

    (antura se va roda in ambele sensuri'

    +lasa de precizie $'

    1.1.2 Conditii tehnice impuse piesei finite prin desenul

    de eecutie

    Pinionul planetar se eecuta cu un grad ridicat de preciziedimensionala, de forma si pozitie, precum si conditii importante privindrugozitatea suprafetelor.

    Principalele conditii tehnice prevad urmatoarele:

    abaterea unghiulara maima intre diametrul median al danturii siaa longitudinala centrala a pinionului sa nu depaseasca ,1".

    /nghiul dintre suprafata eterioara a danturii si aa longitudinalacentrala a pinionului sa fie de aproimativ "10 2 3%.

    3 gauri de 2 situate la jumatatea unui gol dintre 2 dinti siperpendiculare pe fundul danturii.

    &e aplica tesituri 1,"!"0 si 130 in cazul canelurilor, si raza deracordare * ,$".

    1.1.! Analiza tehnologicitatii constructiei piesei

    . ehnologicitatea trebuie sa asigure fabricarea piesei prin cele maieconomice procedee tehnologice, cu utilizarea fortei de munca minima,numar de utilaje redus, materiale ieftine si energie consumata cat maiputina, toate acestea neafectand fiabilitatea si rezistenta mecanica apiesei.

    (in punct de vedere al tehnologicitatii, pinionul planetar trebuie sa

    indeplineasca anumite conditii:

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    5/37

    constructie relativ simpla' forma geometrica optimizata in vederea simplificarii si reducerii

    greutatii piesei' asigurarea interschimbabilitatii'

    alegerea si folosirea rationala a materialului'

    1.2. Alegerea "ustificata a materialului pentru eecutia piesei

    ptimizarea alegerii materialului se bazeaza pe o metoda numitametoda de analiza a valorilor optime.

    4etoda presupune rezolvarea urmatoarelor etape:

    5stabilirea rolului functional al piesei, al tehnologicitatii si a conditiiloreconomice de functionare ale acesteia'5determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegeriimaterialului optim'5descompunerea factorilor analitici in elemente primare'5aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un sistem de

    notare, in functie de valoarea fiecarei proprietati 6 acordandu5i5se o notat6'5stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand contde datele rezultate din etapele 1 si 3 acordand fiecarei proprietati 6 o

    pondere d6, in stabilirea poderii trebuie indeplinita conditia: 1'5alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul:

    '5analiza solutiilor din punctul de vedere al utilitatii lor si stabilireaconditiilor de inlocuire economica a unui material cu alt material.

    telurile pot satisface toate conditiile de rezistenta si precizie pe

    care le solicita tehnica actuala. 7legerea unei calitati de otel pentru

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    6/37

    eecutia unei roti dintate se face tin8ndu5se seama de asigurarea

    conditiilor tehnice la regimul de functionare , conditii ce sunt prezentate

    in tabelul urmator:

    *egim de functionare +aracteristici/sor 5 sarcini practic constante

    5 suprasarcini de demarare 129ormal 5 sarcini variabile

    5 suprasarcini de demarare sau accidentate 1"9;reu 5 sarcini variabile

    5 suprasarcini provenite din functionare p8na la29n tabelul urmator se fac recomandari de alegere a otelurilor pentruconfectionarea rotilor dintate functie de regimul de lucru si turatie:

    *egim uratie scazuta uratie ridicata/sor 5 ?!2' ?"' ?# =n stare

    de livrare @1#52 )AB5 ?+2"' ?+3" =n stare

    =mbunatatita @1%52 )AB

    5 ?+1' ?+1" =n starecementata5calita @duritateasuperficiala C "! )*+B5 aceleasi materiale sulfizate

    ormal 5 ?+!"' ?+"' ?+""

    5 3"4n1#' !+r1 =n stare=mbunatatita sau calit5revenitela duritati 253 )A

    5 ?+2' 1"+%' 13+ri3 =n

    stare cementata saucarbonitrurata si [email protected] superficiala C "%

    )*+B5 nitrurate sau nitrurate ionic

    ;reu 5 #"4n1' 334o+r11'3"4n&i12' "D+r1'

    !14o+r11' !1+ri12 =n stare

    51%4+r1' 24oi3"'1%4o+ri13 =n stare cementata

    sau carbonitrurata si calita

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    7/37

    =mbunatatita sau calit revenitala duritati 2"5!" )A

    @duritatea superficiala C #)*+B5 !A+r1 5 =n stare nitrurataionic @duritatea superficiala C#2)*+B

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    8/37

    1.!.1. Calculul fondului anual de timp %'r&

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    9/37

    *itmul liniei tehnologice *L:

    *L

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    10/37

    [email protected]#"51!5#2"" 5 numarul de zile lucratoare pe an'

    Inlocund in formula initiala se obtine:

    lot2"12"H# F 2""

    lot"K12 EpieseFlotG.

    CAP.2 Alegerea #ariantei optime a metodei si procedeului de

    obtinere a semifabricatului

    2.1. Analiza comparati#a a metodelor si procedeelor

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    11/37

    concurente si adoptarea #ariantei optime

    7legerea corecta, rationala a metodei si procedeului de obtinere a

    semifabricatului este una din principalele conditii ce determina eficientaprocesului tehnologic, atat in etapa de semifabricare cat si in cea deprelucrare mecanica. +ostul prelucrarii mecanice este in general maimare decat al semifabricarii, se recomanda metodele si procedeele care,satisfacand in totalitate conditiile tehnice impuse, conduc lasemifabricate mai precise, mai apropiate de piesa finita. In generalalegerea metodei nu implica dificultati, ea fiind in stransa legatura cunatura materialului pentru eecutia piesei si putand fi stabilita preliminar

    in urma analizei constructiei piesei.

    Indiferent de profilul danturii @evolventic, cicloidal etc.B, eecutia

    rotilor dintate se poate face pe baza urmatoarelor tehnologii:

    a. turnare 5 roti de precizie scazuta si care functioneaza la turatii,

    respectiv viteze joase @v M 3 mFsB. urnarea se face prin procedeele ceasigura o precizie c8t mai ridicata:

    5 =n coji de bachelita @diametru ma. 2 mmB

    5 =n modele usor fuzibile @dma

    2 mmB'

    5 =n amestecuri furanice @dma

    1. mmB' 5 aceste roti se

    eecuta din segmenti'

    5 prin presiune 5 pentru rotile ce se eecuta din metale

    usoare.

    b. matritare de precizie

    c. stantare

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    12/37

    d. aschiere 5 prin diviziune sau rostogolire @rulareB

    e. presare 5 rotile dintate produse din pulberi metalice prin sinterizare

    f. injectie 5 o parte din rotile dintate eecutate din materiale plastice.

    inand cont ca materialul pentru eecutia piesei este ?+!", formapiesei permite matritarea intr5o matrita orizontala, piesa este solicitata latorsiune si necesita asigurarea unui anumit fibraj atunci procedeul deobtinere a semifabricatului este forjarea in matrita.

    2.2. $tabilirea pozitiei semifabricatului in forma saumatrita si a planului de operatie

    &emifabricatul, asezat in pozitia orizontala in matrita, debitat ladimensiunile necesare, incalzit la temperatura de prelucrare, este lovitde catre organele de in miscare ale ciocanului cu forta crescanda.Pentru a obtine o umplere cat mai buna a matritei si o piesa cat maibine eecutata, volumul semifabricatului brut trebuie sa fie putin maimare decat volumul piesei matritate. &urplusul de material este impinsin locasul bavurii.

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    13/37

    2.!. $tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare sieecutia desenului semifabricatului

    Pe portiunile piesei pe care se cere o calitate a suprafetei mai bunasi o precizie dimensionala mai mare decat se pot obtine prin [email protected] care urmeaza sa fie ulterior prelucrate prin aschiereB se prevadadaosuri de prelucare. 4arimea adaosurilor de prelucrare depinde de:calitatea suprafetei piesei finite, calitatea suprafetei semifabricatuluiinitial, compozitia chimica a materialului, conditiile de incalzire a

    semifabricatului supus matritarii, precizia ce o poate face matritarea.7daosul de prelucrare maim 7pcerut a fi pus pe suprafata unei

    piese ce necesita operatii de prelucrare prin aschiere si rectificare sepoate stabili cu urmatoarea relatie:

    7p71J72J73, unde:

    71 este adaosul corespunzator unei prelucrari prin degrosare'

    72 este adaosul suplimentar necesar unei prelucrari de finisare siaschiere'

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    14/37

    73 este adaosul suplimentar necesar unei prelucrari de finisare prinrectificare'

    Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se foloseste metoda

    eperimental statistica, in functie de dimensiunile de gabarit ale pieselordin clasa de precizie aleasa.

    ab.2.3.1. 7daosurile de prelucrare

    suprafata &1 &2 &37p EmmG 1,2" 2,2" 2,2"+lasa de precizie 3 3 2

    CAP.!

    )laborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si

    control a piesei

    !.1. Analiza proceselor similare eistente.

    la prelucrarea pinionului de atac se eecuta urmatoarele operatii:alegerea bazelor tehnologice principale' strunjire de degrosare si definisare pentru realizarea formei constructive' eecutarea canelurilor'rectificarea canelurilor' prelucrarea suprafetei danturate' rectificareasuprafetei danturate.

    Procesul tehnologic similar eistent este prezentat, prin aspectele saleprincipale, in tabelul urmator :

    r.

    crt.

    peratii si faze

    de prelucrare

    4asini ,unelte

    si utilaje

    &(D bservatii

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    15/37

    1 &trunjire5centruire 7gregat de strunjitsi centruit

    +utit destrung

    2 &trunjirea suprafetelor &trung normal +utit destrung

    3 Prelucrarea gaurilorcapetelor pinionului

    4asina de gaurit 4asina degaurit multiasimultan

    !

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    16/37

    5 adoptarea variantei optime pentru fiecare suprafata.

    rganizarea analizei:

    rsupraf.

    ipulsupraf.

    +onditii tehniceimpuse Procedee

    posibile de aplicat

    7nalizacomparativaaprocedeelor5satisfacereacerintelor:

    +onclu5zii

    (imensi5une siprecizia 7bateriri deforma sipozitie

    *ugozi5tate

    ehni5ce

    Ocono5mice

    (eproductivi5tate

    &1 &uprafata

    plana

    abaterea de

    laperpendicul

    1,#

    &trunjire de

    degrosare.&trunjire de finisare

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    17/37

    aritate,#

    &2 &uprafatafiletata 3,"

    7baterea delacircularitate,%

    1,#

    Prelucrare prindeformare plastica

    &3 &uprafatatehnologica *!mm

    1,#

    &trunjire dedegrosare.&trunjire de finisare

    &! &uprafatacanelurilor

    1,#

    4asina de frezatcaneluri.(ebavurare

    &" &uprafatacilindrica

    $m" 7baterea delacircularitate,#

    1,# &trunjire dedegrosare&trunjire de finisare

    &uprafata

    danturata

    (ma

    12K,"3#

    Pata de

    contactcorecta

    3,2 Prelucrare prin

    aschiere

    &$ &uprafatacilindrica

    "J,2 7baterea delacircularitate,3

    1,# &trunjire dedegrosare&trunjire de finisare

    &% &uprafatacilindrica

    ! 7baterea delacircularitate,3

    1,# &trunjire dedegrosare&trunjire de finisare

    &K &uprafataplana

    abaterea delaperpendicularitate,#

    1,# &trunjire dedegrosare.&trunjire de finisare

    !.! $tabilirea succesiuni logice a operatiilor de prelucrare

    mecanica si tratament termic si control

    7vand in vedere ordinea operatiilor , stabilita pentru fiecare suprafata sianumite criterio tehnico economice, se stabileste ordinea tuturoroperatiilor , de la preluarea semifabricatului , pana la obtinerea pieseifinite.

    +riteriile economoce se refera la asigurarea concordantei procesuluitehnologic cu caracterul productiei.

    +riteriile tehnologice sunt prezentate sub forma de indicatii

    tehnologice,astfel mentionam cateva criterii tehnice amanuntite:

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    18/37

    5 in primele operatii se prelucreaza suprafetele ce vor servi ulteriorca baze tehnologice,cele ce reprezinta baze de cotare si cele ce potduce descoperirea eventualelor defecte de semifabricare'

    5 toate operatiile de degrosare se eecuta ianitea celor de finisare' 5 suprafetele cu precizia cea mai ridicata au care se pot deteriorausor se prelucreaza ultimele'

    5 prelucrarile ce duc la micsorarea rigiditatii se eecuta la finalulprocesului tehnologic'

    5 prelucrarile cu scule metalice se eecuta inaintea tratamentelortermice, pe suprafetele respective'

    5 dupa etapele mai importante se prevad operatii de controlintermediar.

    abelul 3.3 Principalele operatii ale procesului tehnologic de prelucraremecanica a pinionului de atac

    roperatiei

    (enumirea operatiei &chitade

    prelucrare

    4asina5 unealta

    1 +ontrol defectoscopic nedistructiv 5 (ispozitiv de control ultrasonic2 ratament termic de revenire 5 +uptor termic3

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    19/37

    curbe pe flancul stang1#

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    20/37

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    21/37

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    22/37

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    23/37

    +7P !.

    (eterminarea regimurilor optime de lucru @de aschiereB si a normelortehnice de timp

    !.1. (eterminarea regimurilor optime de aschiere

    (eterminarea valorilor optime ale regimurilor de aschiere sebazeaza pe optimizarea unui parametru global de apreciere a procesului

    tehnologic respectiv: minimizarea costului prelucrarii sau maimizareaproductivitatii. *egimul de aschiere optim se determina dupa precizareacaracteristicilor sculelor aschietoare si se refera la urmatorii parametrii:

    5adancimea de aschiere5 t EmmG este grosimea stratului indepartat prinaschiere, de pe suprafata piesei la o singura trecere'

    5avansul 5s EmmFmin, mmFrot, mmFcursa dubla, mmFdinteG' estemarimea deplasarii sculei in raport cu piesa, efectuata intr5un interval de

    timp, in cursul miscarii secundare'

    5viteza de aschiere 5vEmFmin, mFsG viteza relativa a taisului sculei inraport cu suprafata de prelucrat.

    +alculul regimurilor optime de aschiere se face prin metodaclasica, aceasta presupune stabilirea preliminara a valorii

    durabilitatii sculei @prin calcul sau din normativeB, determinarea

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    24/37

    succesiva a parametrilor regimului de aschiere @in ordinea t, s, vB,urmata de un numar redus de verificari ale conditiilor restrictive.

    Prima etapa este stabilirea durabilitatii sculei pe baza relatieigeneralizate ime5aRlor:

    yvxvvm

    stv

    kcT

    =

    in care coeficientii cvsi 6 @ dependenti de conditiile concrete aleaschiere B si eponentii m, v,Rv, se stabilesc pe baze eperimentale.

    &uccesiunea stabilirii celor trei parametrii este data de gradul in careacestia influenteaza optimizarea operatiilor:

    a. alegerea adancimii de aschiere , t , in functie de marimeaadaosului de prelucrare si de tipul prelucrarii @ degrosare, finisareB '

    t ,2 mm , pentru degrosare '

    t ," mm , pentru finisare.

    b. stabilirea avansului , s, din considerentele de crestere aproductivitatii, este necesar un avans cat mai mare '

    5 se alege din tabele normative , tinandu5se cont de rezistenta sculei,rezistenta mecanismului de avans, rugozitatea suprafetei s.a.'

    5 se calculeaza valorile limita rezultate din fiecare restrictie in parte sise adopta cea mai mica dintre aceste valori.

    & ,2" mm , pentru degrosare '

    & ,1 mm , pentru finisare.

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    25/37

    In ambele cazuri , valoarea reala adoptata trebuie sa se gaseasca ingama avansurilor realizabile de catre masina unealta.

    c. calculul vitezei de aschiere , v, cu relatia [ ]min/1000

    mDn

    V

    =

    ,

    unde , n este turatia'

    ( diametrul piesei de prelucrat .

    7leg turatia piesei #" ErotFminG de prelucrat la strunjire.

    5 calculul turatiei , n , a piesei de prelucrat , in functie de vitezacalculata si dimensiunea pisei, urmat de alegerea celei mai apropiatevalori na, din gama de turatii a masinii5unelte'

    5 recalcularea vitezei de aschiere, va, cu valoarea reala a turatiei , na'

    5 verificarea puterii necesar pentru aschiere.

    Pentru restul operatiilor , parametrii regimului de aschiere se adopta,fara calcule de optimizare sau verificare, din tabele cu recomandari deregimuri de aschiere .

    *egimurile de aschiere se prezinta intr.5un tabel:

    r. deordine si

    denumireaoperatiei

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    26/37

    61' 61' 611' 6h1' 61' 6r1' 6ms1.

    [email protected]$3,"FTrBn' +m1' n1,$"' Tr"!daFmm2'

    6m1,$1".

    #min'

    m,12"'

    Rv,33'

    v,2"'

    cv%$,".

    (in relatiayvxv

    vm

    stv

    kcT

    =

    [email protected]%$,"H1,$1"BF#,12"

    H,2,2"

    H,2",33

    vd

    3,!" mFmin pentru degrosare,

    uratia masinii unelte este [email protected](B

    n1H3,!"[email protected]$B1" rpm pentru degrosare

    vf%$,"H1,$1"[email protected]#,12"

    H,",2"

    H,1,33

    B

    vf

    !,2" mFmin pentru finisare.

    n1H!,2"[email protected]$B2rpm.

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    27/37

    (.2 *eterminarea normelor tehnice de timp

    orma tehnica de timp reprezinta timpul necesar pentru cecutarea uneioperatii tehnologice in anumite conditii tehnico5organizatorice dintre celemai favorabile. &e stabileste in functie de posibilitatile de eploatare aleutilajului, &(D5urilor, in conditiile aplicarii metodelor de lucru modeme,tinand cont degradul de calificare al muncitorilor, corespunzator acestormetode.

    (etreminarea normelor tehnice de timp se poate face astfel:

    5 prin calcul analitic al fiecarei parti componente si insumarea acestora'

    5 pe baze statistice prin analiza normelor de timp stabilite in operatiisimilare si preluarea acestora, sau prin calcul prin interpolare tinand contde diferentele specifice.

    &tructura normei tehnice de timp este urmatoarea:

    - timpul de baza tb5 reprezinta durata prelucrarii propriuzise sise determina in func5tie de regimurile de lucru adoptate si deparametrii geometrici ai suprafetelor prelucrate prin calculanalitic, cu relatia :

    ns

    L

    V

    L

    b

    p

    s

    pt*

    ==

    unde ?peste drumul pe care il parcurge scula ' ?p3!"mm'

    Dseste viteza de avans'

    tb3!"[email protected],!"H1B,11 min'

    - timpul auiliar ta5 reprezinta durata prinderii si desprinderiipiesei, efectuarii masuratorilor, etras din normative. ta l.!Kmin

    - timp operativ toptaJtb.11J1,!K1,"1min

    -

    timp de deservire organizatorica tdfreprezinta timpulconsumat pentru asezarea semifabricatelor, sculelor,

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    28/37

    primirea si predarea schimburilor, si se determina in generalca procent @,".. $B9 din top, functie de tipul si marimea

    masinii unelte 075.0100*5

    == opt

    dft min.

    - timp de deservire tehnica tdt5 reprezinta timpul consumatpentru inlocuirea sculelor, reglarea masinilor unelte,indepartarea periodica a muchiei aschietoare a sculei' sedetermina din normative pe componente sau global caprocent de @2.. %B9 din tb: tdt,"H,11,"" min.

    - timpul de odihna si necesitati fiziologice tonal operatoruluiuman' se determina ca procent de @3.. $B9 din top'

    min075.0100

    5,1*5100*5

    === opt

    ont

    - timp de intreruperi conditionate de tehnologie si organizareamuncii tdose determina ca procent din top:

    min075.0100

    5,1*5

    100

    *5===

    opt

    dot

    - timp unitar tu5 reprezinta timpul total corespunzatorprelucrarii unei piese' se obtine prin insumarea

    componentelor : tu topJtdtJtdoJtonJtdf1,"J.""J.$"J.$"J.$" 1,$3 min

    - timpul de pregatire si incheiere tpi 5 reprezinta durataactivitatilor desfasurate de muncitor la inceputul si sfarsituiprelucrarii lotuiui de [email protected] comenzii, studiuldocumentatiei, primirea si predarea &(D5urilor,semifabricatelor si pieselorB' se stabileste pe componentedin normative : tpi 2,"J3,%J".! 11,$ min

    - norma tehnica de timp sau timpul normat tn: tntuJtpiFnlotundenlot!$3pieseFlot.

    tn1,$3J11,$F!$31,$32 min.

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    29/37

    CAP.+

    Calculul necesarului de forta de munca, utila"e, $*-uri si materiale

    +.1 *eterminarea #olumului anual de lucrari

    oate calculele tehnico 5 economice, cuprinse =n capitolele " Vi #, serefera la perioada de un an, pentru care s5a determinat, planul anual alproductiei de piese ppEbucFanG.Pe baza normelor de timp se vor determina:

    5 volumul de lucrWri anual, normat, pentru fiecare operatie, aferent

    muncitorului si masinii unelte :

    oreV npp tN

    2,580260

    732,1*201000

    60

    *===

    5 timpul total @anualB de lucru, aferent sculelor aschietoare :

    oreV bpp tN

    s 85,3660011.0*201000

    60

    *===

    5 timpul total @anualB de lucru aferent dispozitivelor si verificatoarelor :

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    30/37

    oreV DVpp tN

    DV 9380608,2*201000

    60

    *===

    unde t(DEminG 5 reprezinta timpul unitar al utilizarii dispozitivului sauverificatoru5lui, rezultat din analiza componentelor normei de timp.

    In cazul operaXiilor la care se prelucreaza simultan mai multe piese, laacelasi utilaj si de catre acelasi operator, norma tehnica va fi raportata lanumarul de piese prelucrate simultan @intr5o sarjaB.

    ".2 +alculu decesarului de forta de munca si utilaje

    ".2.1.

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    31/37

    Pentru timpul total @anualB de lucru, aferent sculelor aschietoare,mi3#,%"F1$%#,2. &e alege mi1 muncitor

    Pentru timpul total @anualB de lucru aferent dispozitivelor si

    verificatoarelor, miK3%F1$%#",2". &e alege mi" muncitori.

    ".2.!. +alculul necesarului de utilaje

    uiDiF

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    32/37

    +7P #.

    +alculul costului de fabricatie a piesei

    .1. $tructura generala a costului de fabricatie unitar

    Pentru aprecierea eficientei unui proces tehnologic, comparativ cu celesimilare eistente, sau pentru adoptarea unei variante economice de

    proces tehnologic, in cazul elaborarii, in paralel, a mai multor variante,compatibile din punct de vedere tehnic cu cerintele impuse piesei, sedetermina costul piesei sau al lotului de piese. ?a baza calculelor stauvalorile determinate la capitolul ", privind consumurile de forta de munca,utilaje, &(D 5 uri si materiale.

    +alculul costului de fabricatie unitar se poate face pe articole decalculatie, acestea fiind clasificate in doua categorii:

    1. cheltuieli directe, care se efectueaza in legatura cu fiecare unitatede produs' in componenta lor intra:

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    33/37

    Y cheltuieli cu materii prime si materiale directe, din care sescad cheltuielile cu deseurile recuperabile, +mat'

    Y cheltuieli cu manopera directa, +man'

    2. cheltuieli indirecte, care se efectueaza pentru productie inansamblu sau sunt comune mai multor produse' in componenta lorintra:

    Y cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajului, +ifu'

    Y cheltuieli generale ale sectiei @regie de sectieB *s'

    Y cheltuieli generale ale intreprinderii @regie de intreprindereB, * i'

    +ostul de fabricaXie unitar, +use obtine prin insumarea acestor

    articole de calculatie: +u+matJ+manJ+ifuJ*sJ*iEleiFpiesaG

    .2. Cheltuieli directe

    .2.1. Cheltuieli cu materii prime si materiale directe

    In fimctie de tipul semifabricatului utilizat se stabileste costulsemifabricatului, raportat la unitatea de masW 6sfEleiF6gG.

    +ostul semifabricatului poate fi reprezentat, dupa provenireaacestuia, de costul de sectie, pretul de productie sau livrare si tineseama de materialul de baza utilizat si de cheltuielile de semifabricare.

    +ostul materialului, +matse determina cu relatia : +matmsfH6sf5mdrH6drleiFpiesa unde:

    5 msfeste masa semifabricatului E6gG'

    5 mdreste masa deseurilor recuperabile E6gG'

    5 6dreste costul unitar al deseurilor recuperabile EleiF6gG'

    ?n anumite cazuri, se adauga si costul altor materiale specialeutilizate.

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    34/37

    Pentru pinionul de atac se calculeaza masa semifabricatului ca produsintre volulm si densitate. Dolumul se obtine ca suma de mai multevolume astfel: DD1JD2JD3JD!JD"JD#

    D1,"1dm3

    D2,1!2 dm3

    D3,!31 dm3

    D!,!$ dm3

    D",3$ dm3

    D#,!1 dm3

    D1,1K dm3

    7tunci mZHv$,%"H1,1K%,$6g

    +matmsfH6sf5mdrH6dr%,$H2,35,"H$,%"H,"1K,%1 leiFpiesa

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    35/37

    .2.2 Cheltuieli cu manopera directa

    +ostul manoperei +manse determina pe baza necesarului de forta demunca, a salariilor orare, siEleiForaG, in functie de calificarea muncitorului,ca si a celor privind adaosurile procentuale la salariu, stabilite prinhotarare guvemamentala:

    ++

    =60

    ]1[**100

    ascasnii tS

    manC EleiFpiesaG

    unde insumarea se face pentru toate operatiile din procesul tehnologic,tnireprezentand norma de timp la operatia respectiva.

    &alariul mediu pentru un muncitor este de % lei. 7tunci+man%H%[email protected],3BF#13%,## leiFpiesa.

    .! Cheltuieli indirecte

    In comparatie cu cheltuielile directe, acestea se calculeaza cu

    ajutorul unor coeficienti de repartitie.+oeficientii de repartitie se obtin raportand cheltuiala indirectatotala la chrltuiala directa totala, care poate fi cheltuiala totala cumaterialele directe sau, manopera directa.

    .!.1. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utila"elor

    7ceste cheltuieli cuprind: amortizarea mijloacelor si utilajelor sectiei'

    cheltuieli pentru reparatii' cheltuieli cu energia, combustibilul si altemateriale tehnologice' cheltuieli cu reparatia si intretinerea sculelor si

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    36/37

    dispozitivelor. 7ceste cheltuieli se pot determina prin inmultireamanoperei directe cu coeficientul de repartitie a cheltuielilor, cuintretinerea si reparatia utilajelor, S+I

  • 7/23/2019 FRA - Pinion Planetar

    37/37

    *egia generala de intreprindere, *ireprezinta cheltuielile privindsalariul personalului de conducere, tehnic etc, din intreprindere,amortizarea mijloacelor fie de interes general, cheltuieli pentrucercetare si instruirea personalului de conducere.

    5 cheltuieli administrativ5gospodaresti la nivel de intreprindere si altecheltuieli de interes general'

    5 cheltuieli tehnico5administrative ale intreprinderii' se stabilescprocentual @#9...129B din costul de sectie @+manJ*sJ+ifuB.

    *i%[email protected]+manJ*sJ+ifuB,#[email protected]%,##J13%,##J3!,##B1%,$1 leiFpiesa

    (eci

    +u +matJ+manJ+ifuJ*sJ*i1K,%1J13%,##J3!,##J13%,##J1%,$13","leiFpies

    .(. Calculul pretului piesei

    Pretul de producXie, Pp: ]1[* 100bup CP += EleiFpiesaG unde b reprezintWbeneficiul intreprinderii, eprimat procentual.

    Pp3","[email protected],3B!"",#" leiFpiesaPretul de livrare, Pl : )1001(*

    TVAPP pl += EleiFpiesaG unde D7 reprezintW

    taa pe valoarea adaugata, eprimata procentual.

    Pl!"",#"[email protected],1KB"!2,22 leiFpiesa

    Pretul de vanzare cu amanuntul al piesei, corespunzator procesuluitehnologic proiectat :

    ]1[* 100ac

    la PP += EleiFpiesWG unde ac reprezmta adaosulcomercial eprimat procentual @ac..39B.

    Pa"!2,[email protected],3B$!,%K leiFpiesa.