formular mepi

7/23/2019 Formular Mepi

http://slidepdf.com/reader/full/formular-mepi 1/8

Batranii abandonati de catre copii

7.1. Identificarea cauzelor care au dus la aparitia problemei

In secolele XIX, XX, ca urmare a cresterii nivelului economic, dar mai ales

datorita cresterii eficientei medicinei si a ingrijirii sanatatii, populatia globului a urmat omodificare majora de structura din istoria omenirii: cresterea exploziva a populatiei

simultan cu cresterea procentuala a populatiei mature. Aceasta prima crestere a varstei

medii a populatiei a avut efecte economice esentiale.

Lent , fara sa atraga atentia, populatia majoritatii tarilor sufera in prezent o a doua

evolutie majora, odata cu aparitia unei grupe de varsta a treia cu pondere foarte mare.

Consecinta directa este ca apare un factor esential de presiune in societate: raportul

dintre numarul indivizilor productivi si numarul indivizilor neproductivi (consumatori

scade continuu, in timp ce cerintele de sanatate ale varstnicilor cresc pe masura ce

speranta de viata la nastere creste.

!odificarile majore in structura populationala necesita sc"imbari structurale in

societate la nivel economic, la nivel de infrastructura, la nivel de ingrijire a sanatatii sila nivel de asistenta sociala specifica noii varste. In toata lumea se recunoaste acum ca

exista o slaba intelegere a implicatiilor acestor tendinte populationale si exista o slaba

pregatire a societatii si a economiei pentru a face fata acestei noi presiuni. Lipseste

infrastructura de asistenta sociala necesitata stringent de noua populatie, iar calitatea

vietii acestei grupe de varsta poate creste doar cu costuri substantiale.

In zilele noastre, bunastarea celor in varsta este conditionata de trei mari forte:

a medicina si asistenta de specialitate#

b banii si economia#

c caritatea si bunele setimente.

a batranii strazii$ cersatorii, bosc"etarii, care au tulburari de comportament, motiv

pentru care nu sunt primiti de nimeni. %i ar trebui sa fie preluati de camine$spital dar,

&



neavand acte de identitate necesare intocmirii unui dosar de internare, sunt dirijati spre

spitalele de boli cronice. %ste cunoscut faptul ca un segment important din acesta

categorie, reprezentat in speta de batranii de sex masculin, prefera pe timpul iernii sa

traiasca in cadrul penitenciarelor, in acest sens savarsind de cele mai multe ori mici

gainarii, fapt ce le permite obtinerea unor pedepse usoare. Astfel, acesta categorie

datorita miscarii permanente in care se afla, este greu de identificat, de controlat si demonitorizat.

b batranii abandonati: in unele cazuri, institutionalizarea s$a dovedit a avea urmari

asupra psi"icului batranilor.

'.. %fectele nerezolvarii problemei asupra grupului tinta, asupra comunitatii, asupra

societatii

Lipsa de vointa din partea administratiei locale, absenta unui cadru legislativ care

sa reglementeze aceasta problema, atitudinea pubica descurajatoare, situatia economica

dezastruoasa de la nivelul judetului Iasi, determina cresterea ratei mortalitatii in randulvarstnicilor, precum si a numarului de batrani abandonati, largind astfel continuu

prapastia care ii separa pe acestia de societate# rezolvarea acestei probleme sociale fiind

cu atat mai necesara cu cat si imaginea tarii noastre este afectata .

'.). *eorii care explica problema sociala identificata

+enomenul de imbatranire a populatiei poate fi observat in toate tarile, in special

in cele mai industrializate. Imbatranirea individuala nu este o stare, ci un proces diferit

de degradare. rin urmare, indivizii imbatranesc in moduri foarte diferite si , astfel

putem vorbi de varsta biologica, de varsta sociala si de varsta psi"ologica care se pot

deosebi de varsta cronologica.



-in punct de vedere psi"ologic, personalitatea individului evolueaza in mai

multe stadii, de la varsta copilariei pana la batranete. +iecare dintre eceste etape

demonstreaza o organizare si o integrare a conduitelor specifice.

a Imbatranirea personalitatii dupa ung

Acesta considera ca sc"imbarile importante in personalitate survin dupa

adolescenta, sc"imbari structurale tot la fel de importante ca acelea observate in timpul

copilariei. ung vede personalitatea dezvoltandu$se pe durata intregii vieti, din leagan si

pana in mormant. %l identifica stadii diferite din punct de vedere calitativ. *anarul

adult ar fi mai extrovertit si conformist in comparatie cu stereotipurile sociale proprii

sexului sau. In sc"imb, adultul varstnic ar fi mai introvertit si cu o anumita tendinta spre

androginie la nivelul reprezentarilor sale. -e asemenea, adultul varstnic se orienteaza

spre analizarea propriilor sentimente, spre bilantul vietii sale si constientizarea intalnirii

sale inevitabile cu moartea.

b Imbatranirea personalitatii la %ri/son

In viziunea lui %ri/son, personalitatea ar fi determinata de jocul interactiunii

dintre maturatie si constrangerile mediului inconjurator. -ezvoltarea sa s$ar realiza dupa

un scenariu in 0 stadii. !otorul care permite trecerea de la un stadiu la altul il

constituieconflictul. In ultimul stadiu, pentru batran, se pune problema de a gestiona

contradictia dintre integritatea personala si disperare, dintre dorinta de a trai cu placere

si de a imbatrani cu demnitate si nelinistea legata de anticiparea marii varste, de

pierderea autonomiei si de moarte. Individul face bilantul vietii sale masurand distanta

dintre scopurile pe care si le$a fixat si obiectivele pe care le$a atins.

c Imbatranirea personalitatii la 1"itbourne

)



In opinia acestuia , personalitatea indeplineste un rol identitar central ( cine sunt

eu, care permite individului o constructie unitara pe cuprinsul intregii sale vieti(life$

spam si da un sens trecutului si prezentului sau, ca si reprezentarii pe care o are asupra

propriului viitor.

d) Imbatranirea si controlul personal

%xista situatii in care indivizii dezvolta un sentiment complet de neputinta.

Cazurile extreme sunt acelea de razboi, de foamete sau de asuprire. !ulte persoane in

varsta sunt victime ale unor pierderi de autonomie si ale singuratatii. Institutionalizarea

in anumite structuri de primire, in cadrul carora individul nu mai poate decide singur

decat in mica masura asupra modului in care isi petrece timpul, poate antrena o stare

depresiva de resemnare dobandita si un sentiment de externalitate a locului ontrolului,

dublat adesea de constiinta fatalitatii mortii.

2aportand acest fenomen social al batranilor abandonati si izolati la

perspectiva sociologica se impune teoria fenomenului stigmatizarii amplu analizat de

catre %.3offman in lucrarea sa 45tigmate6 si de catre interactionistii$simbolisti:C.7.Coole8 si 3.7.!ead.

-in puct de vedere etimologic termenul de 4stigmatizare6 desemneaza

marcarea unui individ de catre institutii sau grupuri, plecand de la practici interpretate

ca simptome de maladie sau devianta.

Din punct de vedere sociologic , stigmatizarea intervine la capatul unui proces

de ostracizare, de abandon, de respingere, de unde si impunerea unui statut de

marginalitate. Interiorizarea represiunii si sentimentul de frustare sunt astfel insotite de

o retragere in afara lumii sociale.

%.3offman afirma ca un 4stigmat6 este reprezentat de orice atribut personal a

carui prezenta suscita, in spiritul celui care il indica, o indoiala privind adecvarea la

identitatile sociale, virtuala si reala a unui interlocutor. In toate cazurile de stigmat se

regasesc aceleasi trasaturi sociologice. Astfel, cauza stigamtizarii in conceptia

interactionistilor$simbolisti ar fi reprezentata de catre posesia unui individ, a unei

9



caracteristici care se impune atentiei celorlalti, sfarsind prin a fi indepartat,

marginalizat, in ciuda drepturilor pe care le are ca urmare a prezentei celorlalte atribute

ale sale.

5tigmatul reprezinta o 4diferenta suparatoare6 ce determina o modificare a

atitudinii celor din jur, fapt ce poate duce fie la o amplificare a 4atributului6

respectiv, fie la izolarea partiala sau totala de restul membrilor societatii. Intre toate4diferentele suparatoare6, care contrazic asteptarile obisnuite, se identifica doua

categorii: cele care nu pot fi usor ascunse( culoarea pielii, deficiente verbale, diformitati

fizice, etc si cele care pot fi ascunse si pe care doar pesoana care se stie sau se crede

atinsa de ele poate incerca sa le ascunda( toxicomanie, alcoolism, boala mintala, etc. In

timp ce posedarea unui stigmat vizibil face din individul care il poseda o persoana

discreditata, cea a unui stigmat secret il face pe acesta discreditabil.

In urma interactiunilor cotidiene in spatial social, batranii ce poseda un stigmat,

fie el vizibil sau nu, ajung a$si imagina modul in care apar in oc"ii celorlalti, fapt ce

detemina adoptarea unei anumite atitudini ce reprezinta de fapt expresia reactiei fata de

un anume comportament exterior.rin intemediul 4sinelui6 persoana ce poseda un

anumit stigmat isi controleaza permanent conduita. In fapt, comunitatea organizata, ceain cadrul careia activeaza, influenteaza 4unitatea sinelui6 a respectvei personae,

comunitatea aceasta fiind denumita de catre 3.7.!ead prin 4 altul generalizat6. In

ciuda faptului ca adopta atitudini sociale organizate dictate de acea constiinta colectiva,

persoana ce poseda un stigmat ajunge la constientizarea unei stari de jena pe care o

provoaca interactiunea cu persoanele presupuse normale.

%. 3offman, in lucrarea sa6 5tigmate6 a explicat procedeele utilizate de cei

discreditati pentru a face uitat stigmatul lor sau pentru a se folosi de el: astfel este cazul

batranilor strazii care provoaca mila pentru a scoate mici profituri din conditia lor.

Atfel, stigmatizarea unei personae are consecinte, aproape intotdeauna,

ireversibile, in asa fel incat acea persoana nu se mai poate reintoarce la viata sociala

normala. Asa este, de exemplu, cazul batranilor abandonati si izolati social, care , odata

etic"etati ca fiind inutile, nu mai pot reveni la un status normal in societate. data ce

individul a fost stigmaizat, nimeni nu se mai poate preocupa de anularea acestui stigmat

;



si de reabilitarea individului, motiv pentru care comunitatea va privi permanent cu

suspiciune si neincredere pe cel stigmatizat.

In mod constant oamenii vor tinde sa interpreteze toate conduitele sau actele

acestui individ, c"iar daca ele sunt normale sau adecvate, numai in functie de etic"eta

ce i s$a acordat. <ormalul si stigmatizatul, in conceptia interactionistilor$simbolisti nu

reprezinta persoane ci puncte de vedere, ce sunt socialmente produse in urmainteractiunilor sociale, in virtutea normelor ce stau la baza acestora.

&.'.9. osibile solutii pentru rezolvarea problemei

Ca fiintele imbatranesc nu este nici o noutate. Ca omenirea imbatraneste este o

realitate

Ceea ce ar trebui sa se instituie in viitor ca prima regula a ocrotirii si interventiei

vizand varsta a treia este o schimbare calitativa: a face nu pentru cei in varsta, ci

impreuna cu ei.

-eoarece oamenii sunt intotdeuna nesiguri in ceea ce priveste durata vietii lor,

este necesara creearea unui cadru legislativ ce ar permite dezvoltarea pietelor deasigurari pentru varstnici.

In vederea solutionarii acestei probleme sociale este necesara si infiintarea unui

numar mai mare de centre de adapostire si reabilitare psi"o$sociala destinate batranilor.

3uvernul trebuie sa se implice atunci cand sistemele nestructurate de securitate

sociala a varstnicilor nu mai dau roade. <evoia de implicare a guvernului devine si mai

eficienta pe masura ce populatia unei tari imbatraneste.

&.'.;. Argumente pentru necesitatea interventie

. =ona !oldovei reprezinta un nivel economic mai scazut decat restul tarii, ceeea

ce face ca necesitatea unei interventii in sensul ameliorarii situatiei batranilor

abandonati si izolati sa fie imperioasa aici.

>



Activitatile care s$au desfasurat pana in prezent in favoarea persoanelor de

varsta a treia au fost sporadice si fara ecou, iar in ceea ce priveste batranii abandonati si

izolati au fost inexistente.

?atranii au dificultati in mentinerea standardului lor obisnuit de viata, din cauza

problemelor de economii si asigurari, ceea ce determine aparitia unei saracii lucii in

randul acestora, fapt ce implica cresterea numarului de batrani abandonati de catresocietate.

&.'.>. *ipuri de interventie recomandate pentru rezolvarea problemei

In vederea asigurarii unei batraneti reusite, guvernul ar trebui sa ofere patronilor

stimulente la impozitare, pentru ca acestia sa le furnizeze lucratorilor lor pensii

adecvate, proiect deja implementat in tari precum: Australia, +ranta, %lvetia, etc.

+acand un pas mai departe, guvernul trebuie sa ofere batranilor asistenta dependenta

de mijloacele de trai ale acestora. asemenea asistenta poata imbraca forma de bani

g"eata sau bunuri si servicii: ingrijire medicala si cazare.

+acand inca un pas mai departe, guvernul poate introduce planuri obligatorii de pensii, in care tinerii trebuie sa plateasca un procent mai mare de '@, din salariul

personal, pentru a oferi sprijin varstnicilor, ca in orice societate industrializata.

roiectul de fata propune in vederea solutionarii problemei sociale in ceea ce

priveste batranii abandonati si izolati urmatoarele masuri de interventie:

a crearea unui centru in vederea adapostirii si reabilitarii psi"o$sociale a unui

numar de de batrani ai strazii#

b infiintarea unei ferme pentru asigurarea unei continuitati a proiectului in cau

za#

c desfasurarea unui ansamblu de activitati in cadrul centrului si in afara , care

sa faciliteze reintegrarea psi"o$sociala a batranilor.

'



&.'.'. rezentati demersurile pe care le$ati intreprins pentru documentare si sursele

bibliografice

entru realizarea acestui proiect am apelat la te"nica observatiei directe si late"nica documentarii.

In ceea ce priveste te"nica observatiei directe , aceasta reprezinta te"nica principala

in cadrul cercetarii de fata, intrucat ne$a oferit informatii cu valoare de fapte.

Ca argumente epistemologice in favoarea utilizarii acestei te"nici, mentionam faptul

ca aceasta desc"ide si inc"ide un demers care cuprinde, intre altele, inductia, ipoteza

deductia , experimentul si teoria intr$o unitate metodologica. In cazul de fata am recurs

la utilizarea observatiei sistematice, stiintifice a batranilor , respectiv a mediului in

care au fost localizati

( bulevardul 5tefan cel !are si 5fant, bulevardul Alexandru cel ?un, bulevardul

Independentei.

Ghidul de observatie utilizat a cuprins urmatorii indici :o 5trada in care este localizat #

o Bestimentatia abordata de batrani #

o *ipul de activitate(in cazul in care desfasoara o anumita activitate

o Comportamentul acestora fata de binefacatorii lor #

o -urata sederii pe strada #

o -estinatia bunurilor obtinute(cazul bunurilor materiale #

!iftode,Basile, (&;DEIntroducere in metodologia sociologicaEE, editura orto +ranco

Iacob, Luminita$!i"aela (&,Barsta a treia cunoastere si interventieEE, editura roiectul

*empus, Iasi,oede ,3eorge (, DEolitici socialeEE , editura olirom , Iasi.

0

formular mepi

Documents