formarea bunurilor imobile

7/21/2019 Formarea bunurilor imobile

http://slidepdf.com/reader/full/formarea-bunurilor-imobile-56ef811d2f64f 1/108

INTRODUCERE

Dreptul de proprietate în calitate de obiect al înregistrării rezultă din axioma că bunul şi

dreptul asupra lui reprezintă un integru, o unitate. Indiferent de faptul că legislaţia în vigoarerecunoaşte noţiunea de bun „fără stăpîn”, această situaţie poartă un caracter scurt, provizoriu.

!iar şi recunoscînd bunul fără stăpîn, legislaţia de"a constată că asemenea bunuri, pe această

perioadă de „fără stăpîn”, devin proprietate publică.

#ituaţia menţionată mai sus îşi are oglindire în procedura aplicată de înregistrare a

bunurilor imobile.

$a rîndul său, pentru a cunoaşte dreptul de proprietate în calitate de „obiect al

înregistrării” este necesar, mai întîi de a cunoaşte structura dreptului de proprietate. %e lîngăfaptul că dreptul de proprietate este compus din& dreptul de posesiune, dreptul de folosinţă şi

dreptul de dispoziţie el mai include şi o varietate a tipurilor de proprietate.

Din punctul de vedere al formei, informaţia "uridică reprezintă o informaţie mai mul

descriptivă. 'otodată, dreptul asupra unui bun imobil va fi considerat definit numai atunci cînd

va fi determinată limita răspîndirii lui, !otarul bunului imobil.

Informaţia "uridică va include date despre proprietar, modul de dobîndire a dreptului,

despre restricţii asupra bunului, despre dreptul unor terţe persoane asupra bunului, servitute,

grevări, etc.

#copul principal al informaţiei "uridice din registrul bunurilor imobile este de a prote"a

dreptul asupra bunului indiferent cui îi aparţine.

(umai în condiţiile drepturilor prote"ate de stat poate lua naştere o piaţă imobiliară

)funciară* legală şi dezvoltată.

+n acest context, începînd cu anii --, pe teritoriul republicii sau început activităţi

masive de formare a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile. +ncepînd cu anii / faţă

de cadastru au fost puse probleme concrete ce ţineau de formarea şi de înregistrarea bunurilor

imobile. 0tît formarea bunurilor imobile cît şi înregistrarea lor a avut şi vor avea un scop bine

determinat 1 crearea proprietăţii private asupra bunurilor imobile, implementarea relaţiilor

imobiliare de piaţă, implementarea şi dezvoltarea pieţei imobiliare.

0tît dreptul de proprietate asupra terenurilor )bunurilor imobile* cît îi piaţă funciară în

ansamblu reprezintă un interes deosebit pentru dezvoltarea economiei ţării şi deci, pentru

conţinutul )aspectul* informaţional al cadastrului.

2ai profund, aspectul "uridic în cadrul sistemului informaţional al cadastrului se propune

a fi studiat la un compartiment separat „onţinutul "uridic al cadastrului”.

3



1 BAZELE TEORETICE ALE DOBÎNDIRII ŞI ÎNREGISTRĂRII DREPTULUI

ASUPRA BUNULUI IMOBIL

1.1 Obiectul stuiului

1.1.1 A!"l#s#$e# s"#%i#l& # s#tului Si$e%i' $#i()ul St$&*e)i

#ireți este o localitate din 4aionul #trășeni, 4epublica 2oldova. 0cest sat este situat în

zona de centru a 4epublicii 2oldova la latitudinea 56.337 longitudinea /7.65 si altitudinea

de - metri faţă de nivelul mării. 0ceastă localitate este in administrarea raionului #trăşeni.

8igura . 1 0mlasarea spaţială a comunei #ireţi, raionul #trăşeni

onform ultimului recensămînt făcut populaţia satului este de 9 667 locuitori, dintre care

57.55: ; bărbaţi și 9.9<: ; femei. #tructura etnică a populaţiei în cadrul comunei este& -7.-:

; moldoveni, ./: ; ucraineni, .<<: ; ruşi, .9: ; bulgari, .6: ; ţigani, .: ; alte etnii.

5

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_Str%C4%83%C8%99eni



http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova

http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000


http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova

http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000



onform aceluiaşi recensămînt în satul #ireţi au fost înregistrate 95- de gospodării casnice, iar

mărimea medie a unei gospodării era de 3.6 persoane. #atul #ireţi are o suprafaţă totală de /6.9

=ilometri pătraţi, fiind cuprinsă într;un perimetru de /5./ =m)/*.

Distanța directă pîna în or. #trăşeni este de / =m. Distan ța directă pîna în or. !işinău

este de / =m. #atul #ireţi are vecini următoarele sate& satul 4oşcani, #atul 2icăuţi, #atulDrăsliceni, #atul >!idig!ici, #atul o"uşna.

#atul #ireți deține mai multe obiective geografice& lacuri, rîuri, dealuri. %rincipalele

lacuri sînt& $acul #ireţi;>!idig!ici, $acul ?a!na, $acul lui ?oag!i, $acul 8rigiderului, în

ma"oritate situate în bazinul !idrografic al r@ului #ireți, cu excepția $acului #ireți;>!idig!ici,

locul unde se varsă r@ul. el mai înalt deal este Dealul #ireților .

1.1.+ A)#li,# s(ci#l - ec()(!ic& *i ec(l(ic& # c(!u)ei Si$e%i

#atul #ireţi este amplasat în centrul 2oldovei. 4amurile principale ale economiei acestui

sat sunt agricultura şi industria prelucrătoare.

#olul, în ma"oritate, este de tip cernoziom, fertilitatea căruia este una din cele mai "oase în

regiunea centru, nota de bonitate a solului fiind de 99 puncte faţă de media regională ; < puncte.ondiţiile climaterice şi de sol favorizează creşterea cerealelor, porumbului, floarea

soarelui, legumelor, fructelor şi altor culturi. A importanţă mare pentru sat o are cultivarea

strugurilor.

#ectorul zoote!nic al satului este mai dezvoltat, în comparaţie cu alte comune din

regiune, în special creşterea vitelor şi a păsărilor pentru sacrificare. De asemenea, efectivul de

porcine este relativ înalt.

#ectorul de servicii în satul #ireţi este, în mare parte, reprezentat de comerţul cu

amănuntul, volumul căruia a crescut continuu p@nă în prezent.

+n structura serviciilor cu plată prestate populaţiei, ponderea cea mai mare o deţin

serviciile comunale, poşta şi comunicaţiile şi serviciile de alimentaţie publică.

Din punct de vedere social 1 economic şi ecologic satul #ireţi are un şir de avanta"e cum

ar fi& proximitatea faţă de municipiul !işinău, accesul la trei drumuri rutiere de importanţă

naţională şi la calea ferată, prezenţa spaţiilor cu destinaţie industrială, preţul mult mai mic pentru

unii factori de producţie esenţiali pentru industria prelucrătoare, existenţa zăcămintelor de

materiale de construcţie, sectorul viti;vinicol dezvoltat, condiţii agro;climaterice favorabile,

resurse forestiere bogate, prezenţa unui număr mare de agenţi economici, tradiţii meşteşugăreşti

9

http://www.placelook.com/article/satul-comuna-sireti-straseni-descriere#ref2

http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8035






http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Sire%C8%9Bi-Ghidighici

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Bahna

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_lui_Boaghi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Frigiderului

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Sire%C8%9Bi






http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealul_Sire%C8%9Bilor&action=edit&redlink=1



http://www.placelook.com/article/satul-comuna-sireti-straseni-descriere#ref2








http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Bahna

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_lui_Boaghi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Frigiderului






bogate şi diverse, monumente istorico;culturale de valoare naţională, existenţa resurselor

acvatice pentru recreiere şi irigare.

'otodată această localitate mai este caracterizată şi de un şir de dezavanta"e care

influientează negativ asupra activităţii economice, sociale şi ecologice. 0cestea sunt&

a* infrastructura degradată şi insuficientăB b* situaţie ecologică precarăB

c* migraţia forţei de muncă spre capitală şi peste !otarele ţăriiB

d* insuficienţa forţei de muncă calificate B

e* lipsa punctelor de colectare a materiei prime agricoleB

f* bonitatea relativ scăzută a soluluiB

g* lipsa unei strategii în domeniul culturii şi a turismuluiB

!* impedimente în atragerea investiţiilor în cultură şi turismBi* dependenţa înaltă a administraţiei publice locale de transferurile de la bugetul de stat.

%e această cale, în baza estimării realiste a posibilităţilor şi a nea"unsurilor au fost

identificate probleme critice, la nivel local, transpuse sub aspectul unor obiective pe termen

mediu, care sunt următoarele& infrastructură dezvoltată pentru stimularea investiţiilor şi

asigurarea calităţii veţii, îmbunătăţirea factorilor de mediu, încura"area dezvoltării economice

locale, încura"area dezvoltării sectorului agrar, consolidarea unei societăţi sănătoase, sporirea

calităţii serviciilor educaţionale, asigurarea calităţii şi eficienţei serviciilor sociale, promovarea

culturii şi a potenţialului turistic.

%rincipala problemă a administraţiei publice locale şi cea mai importantă barieră, în

vederea asigurării unei dezvoltări durabile, este lipsa mi"loacelor financiare în bugetul local.

0cest fapt se explică, în primul rînd, prin lipsa unei reale autonomii financiare a administraţiei

locale faţă de bugetul de stat, cît şi prin lipsa oricărei forme de dezvoltare economică în comună..

%rin urmare, este necesară mobilizarea tuturor eforturile, din partea autorităţii publice

locale de ambele niveluri, în sensul atragerii fondurilor de la finanţatori interni, cît şi externi, în

reabilitarea reţelei de drumuri, în dezvoltarea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi

canalizare, în gazificare, în implementarea managementului deşeurilor lic!ide şi solide 1 în toate

domeniile, ce ţin de modernizarea infrastructurii şi stimularea interesului antreprenorilor.

+n vederea îmbunătăţirii situaţiei existente în localitatea #ireţi, se propune realizarea

următoarelor acţiuni de către autorităţile publice de nivelul întîi, în colaborare cu autoritatea

publică de nivelul doi&

<



'abelul . 1 %lanul de acţiuni al primăriei #ireţi, raionul #trăşeni pentru perioada // 1 /9

0cţiuni'ermenul

de execuţie

Caloarea

estimată,

mii lei

#ursa de finanţare

bugetul

localalte surse

Iluminarea străzilor. //;/9 , onstrucţia sistemului de asigurare cu

apă şi sistemului de canalizare a

localităţii.

//;/9 / ,

4eabilitarea unui segment de drum. //;/3 3 ,

4eparaţia capitală a grădiniţei de copii şi

a clădirii %rimăriei.//;/3 9,

4eparaţia capitală a gardului la cimitir. // 9,

%romovarea comportamentului responsabil faţă de mediul încon"urător şi conservarea

resurselor naturale va contribui la creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei privind

valoarea resurselor naturale şi calitatea mediului, ca element de bază pentru dezvoltarea durabilă.

Arice tendinţă de dezvoltare a comunei se va baza pe crearea unei armonii pe termen lung

între prote"area mediului şi procesele socio;economice, în contextul în care, dezvoltarea

economică şi socială nu vor afecta mediul încon"urător şi resursele naturale.

%romovarea perceperii faptului, că este mai eficient şi mai ieftin să prote"ezi mediul

ambiant decît să c!eltui, ulterior, surse considerabile pentru restaurare, reprezintă pilonul central

al acestei măsuri.

Dezvoltarea durabilă a ţării şi a întregii societăţi este posibilă numai prin asigurarea unor

factori de mediu calitativi, care contribuie la menţinerea calităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei.

8actorii de mediu, cum sînt apa, aerul şi solul, de care depinde direct calitatea produselor, pe care

le consumăm, exercită multiple acţiuni asupra sănătăţii. De calitatea mediului depinde nu doar

sănătatea, dar şi nivelul de trai şi însăşi calitatea vieţii.

8actorul de mediu cu cel mai mare impact asupra sănătăţii este apa.

+n acest sens sunt necesare acţiuni concrete întru diminuarea impactului negativ al apelor

potabile necalitative asupra sănătăţii populaţiei.

Degradarea mediului încon"urător de la acumularea deşeurilor de tot tipul, reprezintă cel

mai agresiv factor, care contribuie la scăderea, atît a calităţii sănătăţii, cît şi a duratei vieţii

populaţiei.

6



Columul deşeurilor mena"ere solide şi a celor de producere, evacuate în mediul ambiant,

în ultimele decenii s;a ma"orat esenţial, fapt legat de lipsa te!nologiilor de prelucrare,

neutralizare şi eliminare a lor, influenţînd negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

#atul este preocupat de soluţionarea problemelor de mediu, cum ar fi sc!imbările climaterice,

intensificarea frecvenţei diverselor !azarde naturale, diminuarea calităţii apei şi aerului,reciclarea deşeurilor şi reducerea impactului lor asupra mediului şi sănătăţii.

0stfel, în vederea îmbunătăţirii situaţiei ecologice la nivelul localităţii, autoritatea publică

locală realizează următoarele acţiuni&

a* amena"area şi renovarea spaţiilor verzi din localitateB

b* lic!idarea gunoiştilor neautorizateB

c* amena"area gunoiştilor autorizateB

d* curăţirea şi amena"area f@nt@nilor publice şi a izvoarelor existenteBe* cercetarea calităţii apelor din f@nt@nile publiceB

f* paşaportizarea fîntînilorB

g* proiectarea şi plantarea unui parc nouB

!* reamena"area parcului din localitateB

i* finisarea proiectului Evacuarea plantarea arborilor pe sectoarele de sol cu alunecări

)suprafaţa / !a*B

"* stabilirea şi respectarea zonelor de păşunatB

=* efectuarea lucrărilor de curăţire a rîuleţelor şi rîpelor.

Dezvoltarea economică locală este procesul, prin care diferiţi actori din sectorul public,

mediul de afaceri şi sectorul non;guvernamental colaborează pentru a crea condiţii mai bune de

creştere economică şi pentru a genera noi locuri de muncă. %rin acest proces se stabileşte şi se

menţine o cultură antreprenorială dinamică şi se creează resurse materiale pentru comunitate şi

mediul de afaceri, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii întregii colectivităţi locale.

Dezvoltarea economică locală serveşte interesele populaţiei locale, în care autorităţile

locale îmbunătăţesc folosirea resurselor locale în scopul bunăstării comunităţii ; la ridicarea

veniturilor locale, combaterea şoma"ului, îmbunătăţirea infrastructurii, a mediului etc.

8ondul funciar al satului #ireţi ocupă o suprafaţă totală de /6/7,- !ectare. 8ondul funciar

al satului #ireţi, raionul #trăşeni pe parcursul ultimilor cinci ani nu a suferit sc!imbări

remarcabile. +n ultimii cinci ani suprafaţa terenurilor fondului silvic şi al fondului apelor nu se

modifică. #uprafaţa terenurilor destinate industriei, transportului şi telecomunicaţiilor se sc!imbă

uşor, remarcînd o sc!imbare de ,6< !ectare între perioada anului /- cînd suprafaţa ocupată de

aceste terenuri este de 5,59 !ectare, suprafaţa care respectiv în anul / se măreşte pînă la

<,/ !ectare.

7



'abelul ./ 1 #tructura fondului funciar în satul #ireţi, raionul #trăşeni în anii /6; /

ategoria de destinaţie0nii

/6 /7 /- / /

'erenuri cu destinaţie agricolă 66.7 66/.57 66-.-6 675. 677.6

'erenurile satului 3/.// 3/.// 3/.9/ /--.67 /-6./7'erenurile destinate industriei,

transportului5.59 5.59 5.59 <./ <./

'erenurile fondului silvic 3./6 3./6 3./6 3./6 3./6

'erenurile fondului apelor .7 .7 .7 .7 .7

'erenurile fondului de rezervă 337.-6 337.3 33.9 3/6.3< 3/9./<

'oate modificările care s;au produs în structura fondului funciar al satului sînt examinate

şi prezentate în figura ./.+ncepînd cu anul /6 şi terminînd cu anul / suprafaţa fondului de rezervă din acest

sat se micşorează la fel ca şi terenurile satului ceea ce duce la lărgirea suprafeţei terenurilor cu

destinaţie agricolă care ocupă ponderea cea mai mare şi anume 677,6 !ectare.

8igura ./ 1 #tructura fondului funciar în satul #ireţi, raionul #trăşeni în anii /6; /

1.1./ A)#li,# $e"tu$il($ #su"$# te$e)u$il($

-



d* să construiască, în modul stabilit de lege, case, clădiri de producţie, edificii cu

destinaţie social;culturală şi cu altă destinaţieB

e* să dea terenul sau o parte din el în folosinţă prin arendă sau sub altă formă, conform

legislaţieiB

f* să transmită ca moştenire terenul sau să;l înstrăineze, în conformitate cu legeaB%roprietarii de terenuri sînt obligaţi&

a* să folosească terenurile conform destinaţiei şi condiţiilor de atribuire a acestoraB

b* să respecte drepturile deţinătorilor de terenuri adiacente şi să nu admită acţiuni

negative asupra terenurilor cu destinaţie agricolă, asupra pădurilor şi altor terenuri din afara

!otarelor terenurilor atribuite în proprietate, posesiune şi în folosinţăB

c* să ia măsuri de protecţie şi ameliorare a solului şi să nu admită, prin acţiunile lor,

poluarea terenurilor cu substanţe c!imice şi radioactive, cu deşeuri industriale, cu ape descurgere impurificate, cu organisme bacteriologice şi parazitare, cu îngrăşăminte minerale,

naturale, cu pesticide şi cu alte organisme dăunătoareB

d* să întreprindă măsurile obligatorii necesare de preîntîmpinare a alunecărilor de teren şi

eroziunii solului, a altor procese ce înrăutăţesc starea soluluiB

e* să efectueze construcţia, întreţinerea clădirilor, construcţiilor, instalaţiilor pe terenuri,

conform normelor de construcţie )ecologice, sanitaro;igienice şi veterinare, incendiare şi altor

norme*B

f* să asigure integritatea bornelor de delimitare a !otarelorB

g* să îndeplinească alte obligaţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

'erenuri proprietate publică sînt terenurile ce aparţin cu drept de proprietate a statului sau

a unităţilor administrativ 1 teritoriale, al căror drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie

ţine de competenţa >uvernului sau autorităţilor administraţiei publice locale.

%roprietatea publică asupra terenurilor poate fi&

a* de interes naţional ; regim de drept în care proprietatea aparţine statului )proprietate

publică a statului*B

b* de interes local ; regim de drept în care proprietatea aparţine satului )comunei*,

oraşului )municipiului*, raionului.

'erenurile care sînt proprietate a statului sau a unităţilor administrativ 1 teritoriale şi care

nu fac parte din domeniul public aparţin domeniului privat al statului sau domeniului privat al

unităţii administrativ 1 teritoriale. 'erenurile din domeniul public sînt inalienabile, insesizabile şi

imprescriptibile, după cum urmează&

a* nu pot fi înstrăinate, ci pot fi date numai în administrare, în concesiune, în arendă sau

locaţiune în condiţiile legiiB



b* nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii realeB

c* nu pot fi dobîndite de terţe persoane prin uzucapiune.

'erenurile din domeniul public pot fi transmise în domeniul privat doar în condiţiile legii.

Dreptul de proprietate asupra terenurilor din domeniul privat al statului sau unităţilor

administrativ 1 teritoriale este supus regimului de drept comun, dacă legea nu prevede altfel.oncesionarea, arendarea sau locaţiunea terenurilor din domeniul public se fac, după caz, prin

!otărîre de >uvern, prin decizie a consiliilor locale de nivelul întîi şi al doilea. oncesionarea,

arendarea şi locaţiunea terenurilor se fac prin licitaţie publică. #tatul sau, după caz, unitatea

administrativ;teritorială poate atribui terenuri în folosinţă, cu scop nelucrativ, persoanelor

"uridice care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, în conformitate cu

legislaţia.

'erenurile proprietate publică a statului reprezintă o parte a terenurilor proprietate publicăce aparţin cu drept de proprietate 4epublicii 2oldova, iar dreptul de posesiune, de folosinţă şi

dispunere asupra cărora ţine de competenţa >uvernului.

De domeniul public al statului ţin&

a* terenurile instituţiilor şi staţiunilor de cercetări ştiinţifice, ale unităţilor de învăţămînt

agricol şi silvic, destinate cercetărilor, producerii de seminţe şi material săditor, precum şi

destinate obţinerii animalelor de rasăB

b* terenurile fondului silvic şi al fondului apelor, inclusiv terenurile obiectelor acvatice de

suprafaţă situate pe teritoriul a două sau mai multor raioane, ori pe teritoriul unui singur raion şi

destinate protecţiei sistemului energetic, necesităţilor domeniului transporturilor şi ale altor

servicii de statB terenurile obiectelor acvatice de frontierăB

c* terenurile declarate arii naturale prote"ate de statB terenurile staţiunilor balneare de

importanţă naţionalăB terenurile zonelor de protecţie a apelor şi zonelor sanitare, conform datelor

cadastrale respectiveB

d* terenurile aferente clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea ministerele, alte autorităţi

administrative centrale, instituţiile publice subordonate acestoraB

e* terenurile ocupate de drumurile naţionale )publice*, de căile ferate şi de zonele lor de

protecţie, terenurile ocupate de instalaţiile conductelor naţionale şi internaţionale de transport al

gazelor, de alte reţele de transport proprietate publică a statuluiB

f* terenurile destinate ocrotirii naturii, inclusiv ariile naturale prote"ate de stat, terenurile

destinate ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative şi terenurile de valoare istorico;culturală

)rezervaţiile istorico;culturale, parcurile memoriale, monumentele ar!eologice şi ar!itecturale

etc.* care sînt de interes public naţionalB

g* terenurile destinate necesităţilor de apărare naţională şi organelor afacerilor interneB

/



!* alte terenuri utilizate pentru asigurarea securităţii statului.

Documentele ce stabilesc drepturile deţinătorilor de teren s@nt& titlul de autentificare a

dreptului deţinătorului de teren, certificatul de moştenire, contractul de v@nzare;cumpărare,

contractul de donaţie, contractul de sc!imb, contractul de arendă, contractul de locaţiune, decizia

autorităţii publice centrale în domeniu respectiv de atribuire în gestiune )folosinţă*, deciziaautorităţii publice locale de atribuire şi de formare a sectorului de teren şi alte documente, care

pot crea dreptul la proprietatea imobiliară, conform legislaţiei civile.

Documentul care stabileşte dreptul deţinătorului asupra sectorului de teren conţine&

a* partea textuală, care descrie conţinutul dreptului& contractul de v@nzare;cumpărare, de

donaţie, de sc!imb, certificatul de moştenire, decizia autorităţii publice de atribuire a terenului,

de formare a sectorului de terenB

b* partea grafică )planul cadastral al sectorului de teren*, care stabileşte limitelerăsp@ndirii dreptului. #uprafaţa, dimensiunile sectorului de teren asupra căruia este stabilit

dreptul sînt determinate de partea grafică a planului cadastral.

'itlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren include at@t partea textuală, cît şi

partea grafică şi se eliberează în cazul atribuirii gratuite a terenurilor în proprietate privată,

v@nzării;cumpărării terenurilor proprietate publică.

Documentul care stabileşte dreptul asupra sectorului de teren este document de

autentificare a dreptului şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amena"ărilor de pe el, pădurilor,

plantaţiilor multianuale etc., dacă acestea nu reprezintă proprietatea altei persoane fizice sau

persoane "uridice conform legislaţiei .

Evoluţia tipurilor de proprietate asupra terenurilor în ultimii cinci ani în comuna #ireţi

este prezentată în figura .3..

0ici se poate observa că terenurile proprietate publică a statului nu;şi modifică suprafaţa

pe întrega perioadă ocupînd o suprafaţă de /3,< !ectare. #uprafaţa terenurilor proprietate

publică a F0' după cum rezultă din desen consecutiv se micşorează începînd cu 95,-9 !a din

anul /6 şi finisînd cu 9/,</ !a pe care le ocupă în anul /. #uprafaţa terenurilor aflate în

proprietate privată treptat se măreşte a"ungînd în anul / să ocupe -6<,<7 !a, cu /,33 !a mai

mult decît în anul /6.

3



8igura .3 1 Dinamica tipurilor de proprietate asupra terenurilor în sat. #ireţi în anii /6; /

1.1.0 ($!ul#$e# "$(ble!ei e stuiu

%otrivit legislaţiei 4epublicii 2oldova patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi

obligaţiilor patrimoniale, privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele,

aparţinînd unor persoane fizice şi "uridice determinate. 'oate bunurile persoanei fizice sau

"uridice fac parte componentă a patrimoniului ei. $a categoria de bunuri imobile se raportă

terenurile, porţiunile de subsol, obiectele acvatice separate, clădirile, construcţiile şi orice alte

lucrări legate solid de pămînt, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat

durabil în acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza pre"udicii

considerabile destinaţiei lor.

Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevările acestor

drepturi, apariţia, modificarea şi încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat.

Fna din cele mai responsabile acţiuni în cadrul 4egistrului bunurilor imobile şi a

#istemului informaţional al cadastrului în ansamblu este procedura de înregistrate a bunurilor

imobile şi a drepturilor asupra lor.

5



+n mod conceptual, bunul imobil este inseparabil de dreptul asupra lui. 'otodată, în

practică des ne vom confrunta cu necesitatea de a înregistra bunul imobil separat de dreptul

asupra lui.

+nregistrarea bunurilor imobile şi a dreptului asupra lui este efectuată sub formă de

„înscris în 4egistru” .#tatutul "uridic )forţa "uridică* a 4egistrului bunurilor imobile este stabilit de $egea

cadastrului bunurilor imobile nr.953 1 GIII din /9./.-7 )apitolul IC*. onform normelor

menţionate, 4egistrul bunurilor imobile este documentul de bază în cadrul cadastrului bunurilor

imobile.

Informaţia din 4egistru bunurilor imobile va fi considerată veridică atîta timp cît nu s;a

confirmat altfel. +nregistrarea bunurilor imobile este şi ea o metodă de acumulare a informaţiei.

%rimele acţiuni de înregistrare a bunurilor imobile în 4egistrul bunurilor imobile, au fostefectuate începînd cu anul --7.

+nregistrarea bunurilor imobile este efectuată cu respectarea unor principii de bază şi

anume&

a* obligativitatea înregistrăriiB

b* interesul public al înregistrăriiB

c* interesul privat al înregistrăriiB

d* transparenţa înregistrării.

+nregistrarea bunurilor imobile reprezintă o acţiune obligatorie. Abligativitatea

înregistrării este impusă de către $egea cadastrului bunurilor imobile nr.953 1 GIII din /9./.-7

)art.9*.

%rincipiul obligativităţii rezultă din obligaţiile statului de a prote"a drepturile

proprietarilor. 0ceste drepturi pot fi prote"ate numai în condiţiile înregistrării lor.

'otodată, condiţia obligatorie a înregistrării este impusă de necesitatea atît publică cît şi

privată.

#tatul este interesat ca toate bunurile imobile să fie înregistrate în registrul bunurilor

imobile. 0cest interes reiese din politica fiscală a statului, din necesitatea prote"ării dreptului de

proprietate etc. #usţinerea publică a procesului de înregistrare se manifestă prin susţinerea

sistemului informaţional al cadastrului în ansamblu.

Interesul fiecărui proprietar de a înregistra bunul imobil şi drepturile aferente lui constă

în faptul că bunul sau dreptul asupra bunului neînregistrat nu este recunoscut de o altă persoană.

0cest fapt poate crea mari dificultăţi în exploatarea bunurilor, realizarea drepturilor asupra lor

'ransparenţa reprezintă un al alt principiu al înregistrării bunurilor imobile. Ea impune

înregistrării bunurilor imobile un caracter desc!is. Arganul care efectuează înregistrarea )oficiul

9



a* pentru terenurile proprietate publică 1 >uvernul şi autorităţile administraţiei publice

localeB

b* pentru terenurile proprietate privată 1 persoanele fizice şi persoanele "uridice ale

4epublicii 2oldova.

(aşterea, modificarea şi stingerea drepturilor şi obligaţiilor sunt cauzate de producereaanumitor fapte "uridice. 0cestea din urmă servesc, de asemenea, ca temei pentru apariţia şi

stingerea dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale. +n prezent, prin moduri de dobîndire a

dreptului de proprietate se înţeleg mi"loacele "uridice )faptele şi actele "uridice* în a căror bază se

dobîndeşte dreptul de proprietate.

2odurile generale de apariţie şi de încetare a dreptului de proprietate sunt cuprinse în

odul ivil, adoptat de %arlamentul 4epublicii 2oldova prin $egea nr. 6;GC din < iunie

//, care dezvoltă prevederile onstituţiei 4epublicii 2oldova, inclusiv pe segmentul ce sereferă la domeniul cadastrului prin următoarele compartimente&

a* %atrimoniulB

b* %roprietateaB

c* Dobîndirea şi încetarea dreptului de proprietateB

d* 0părarea dreptului de proprietateB

e* Fzufructul, uzul şi abitaţia, servitutea, superficia, ga"ulB

f* 4egistrul bunurilor imobile.

ompartimentele odului ivil ca „proprietatea”, „dobîndirea şi încetarea dreptului de

proprietate”, „registrul bunurilor imobile” sunt puse la baza părţii "uridice a cadastrului în

ansamblu.

Doctrinar, modurile de dobîndire a dreptului de proprietate pot fi clasificate după cum

urmează&

a* 2odul originar şi modul derivat, în funcţie de situaţia "uridică a bunului în momentul

dobîndirii.

2odului originar îi este caracteristic faptul că dobînditorul este primul proprietar al

bunului, adică, anterior, bunul nu a aparţinut nimănui, fiind produs de acesta. 2odul derivat de

dobîndire a dreptului de proprietate are ca obiect transmiterea acestui drept de la o persoană la

alta.

b* 2odul de dobîndire universală, modul de dobîndire cu titlu universal şi modul de

dobîndire cu titlu particular, după întinderea drepturilor reale dobîndite.

6



2odul de dobîndire universală este modul prin care dobînditorul primeşte întreaga

universalitate "uridică. $a această clasificare se atribuie moştenirea. 2odul de dobîndire cu titlu

universal este modul prin care dobînditorului se transmite doar o porţiune din patrimoniu.

2odul de dobîndire cu titlu particular este modul prin care dobînditorului se transmite un

bun determinat sau o masă de bunuri determinate. +n afară de succesiune, toate celelate moduride dobîndire a dreptului de proprietate sînt cu titlu particular.

c* 2odul de dobîndire cu titlu oneros şi modul de dobîndire cu titlu gratuit, în funcţie de

caracterul transmiterii.

2odul de dobîndire cu titlu oneros este modul în care, în sc!imbul dreptului real,

dobînditorul se obligă la plata unui ec!ivalent )de exemplu, vînzarea;cumpărarea, sc!imbul*.

2odul de dobîndire cu titlu gratuit este modul prin care dobînditorul dreptului real nu se obligă

la nici o prestaţie faţă de transmiţător )de exemplu, donaţia*.d* 2odul de dobîndire între vii şi modul de dobîndire pentru cauză de moarte, după

momentul în care se produce efectul dobîndirii dreptului de proprietate.

2odul de dobîndire între vii este modul de transmitere a dreptului de proprietate în

timpul vieţii contractanţilor. $a această categorie pot fi atribuite toate modurile de dobîndire, în

afară de succesiune.

2odul de dobîndire pentru cauză de moarte este modul de transmitere a dreptului de

proprietate numai în momentul morţii proprietarului actual. 0ceastă clasificare se referă numai la

persoanele fizice.

odul ivil enumeră principalele moduri de dobîndire a dreptului de proprietate ,

precizînd că dreptul de proprietate se poate dobîndi prin producere, ocupaţiune, act "uridic,

succesiune, accesiune, uzucapiune, act administrativ, !otărîre "udecătorească.

8igura .5 1 2oduri de dobîndire a dreptului de proprietate

1.+.1.1 D(b2)i$e# $e"tului 2) c()i%iile leii

7

2ADF4I DE DA?+(DI4E 0 D4E%'F$FIDE %4A%4IE'0'E

2ADF4I DE DA?+(DI4E 0 D4E%'F$FIDE %4A%4IE'0'E

+( A(DIHII$E $E>II 0' 0D2I(I#'40'IC

0' F4IDI #FE#IF(E

0E#IF(E FJF0%IF(E

AF%0HIF(E KA'L4+4E FDEL'A4E0#L



0tunci cînd vorbim despre exercitatea dreptului de proprietate avem în vedere modurile

în care titularul acestui drept 1 proprietarul 1 îi pune în valoare atributele, deci conţinutul

dreptului, cu privire la bunul asupra căruia acesta poartă.Din acest punct de vedere, reamintim că, potrivit odului ivil, care se referă la

conţinutul şi limitele dreptului de proprietate ,,acestea sunt stabilite de lege”. De asemenea,

dreptul de proprietate se exercită în codiţiile determinate de lege. $egea ca mod de dobîndire a

dreptului de proprietate, este controversată în literatura de specialitate. De fapt,c!iar enumerarea

modurilor de dobîndire este criticată. +n ce priveşte legea, s;a susţinut că prin ea însăşi nu

constituie un mod separat, desine;stătăror, de dobîndire a dreptului de proprietate, temeiul acelei

prezumţii îl constituie în realitate tot un act sau un fapt "uridic.+n literatura "uridică mai vec!e s;a arătat că atunci cînd vorbim despre aceste condiţii au a

fi avute în vedere ,,limitele normale ale dreptului de proprietate” care ,,cuprind toate îngrădirile,

infinit de variate după timp şi loc, care se impun, fie în privinţa obiectului dreptului, fie în

privinţa unor atribute ale dreptului, spre apărarea intereselor obşteşti sau spre apărarea interselor

private ale altora”.

0lteori s;a spus că ,,pentru a cunoaşte MNO exerciţiul însuşi al dreptului de proprietate ,

mai bine zis a şti ce poate face proprietarul cu lucul asupra căruia are un asemenea drept , cel mai

nimerit lucru este să arătăm ce nu;i este îngăduit să facă, adică să cercetăm limitele care;i

îngrădesc exerciţiul. 0ceste restricţiuni sunt, în cea mai mare parte, inspirate de interesul public

în înţelesul lui cel larg, căci c!iar atunci cînd, aparent, ele urmăresc protecţia unui interes privat,

deasupra lor nu e greu a găsi tot o preocupare de ordin general”. +n literatura "uridică nu există

umanitate de păreri cît priveşte cazurile în care legea constituie, direct, un mod de dobîndire a

unor drepturi reale. $egea ; ca mod de dob@ndire a dreptului de proprietate 1 discuţiile ce se

poartă în doctrina "uridică sunt controversate. Fnii autori încadrează, în acest mod de dob@ndire,

toate acele moduri care nu sunt nominalizate în odul civil. Iar alţii, consideră că şi unele

moduri de dob@ndire indicate separat au ca suport legea )cum sunt& accesiunea, prescripţia

ac!izitivă*. Dominantă este opinia potrivit căreia, Pprin sine însăşi, legea nu constituie un mod

separat, de sine stătător, de dob@ndire a dreptului de proprietate” . 0preciem ca "ustă această

ultimă opinie, întruc@t, c!iar atunci c@nd legea instituie o prezumţie de proprietate, temeiul acelei

prezumţii îl constituie, în realitate tot un fapt sau act "uridic. 0lţi autori consideră că şi unele

moduri de dobîndire a drepturilor reale menţionate separat ar putea fi considerate că fac parte din

domeniul de aplicare al legii, ca mod de dobîndire a drepturilor realeB se consideră astfel că

accesiunea, uzucapiunea şi succesiunea legală s;ar subsume acestui mod de dobîndire.

-



+n concepţia odului civil, care a indicat separat unele moduri de dobîndire a drepturilor

reale, s;ar părea că domeniul de aplicare al legii în această materie ar cuprinde &

a* dobîndirea fructelor prin posesia de bună 1 credinţă B

b* dobîndirea coproprietăţii zidului comun, care în fond este o vînzare silită B

c* dobîndirea mobilelor prin posesia de bună 1 credinţă, dat fiind faptul că odul ivilinstituie o prezumţie legală absolută de proprietate în beneficiul posesorului de bună credinţă.

Dreptul de proprietate asupra bunului imobil poate fi dobîndit, în condiţiile legii, prin

ocupaţiune, prin act "uridic, prin succesiune, prin accesiune, prin uzucapiune, precum şi prin

!otărîre "udecătorească. %ot fi aduse diverse exemple de dobîndire a dreptului de proprietate

asupra bunului imobil în condiţiile legii. Drept exemplu ne poate servi împroprietărirea cu

pămînt efectuată în procesul reformei funciare. 0stfel, în baza odului 8unciar, au dobîndit

dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă peste .6 mln. de cetăţeni. +ncazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ. %rin

lege se pot reglementa si alte moduri de dobîndire a dreptului de proprietate.

u excepţia cazurilor anume prevăzute de lege, in cazul bunurilor imobile dreptul de

proprietate se dobîndeşte prin înscriere în cartea funciara, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute

de odul ivil,

0ctul administrativ este considerat mod de dobîndire a dreptului de proprietate doar în

cazurile prevăzute de lege. 0stfel, va fi considerat mod de dobîndire a dreptului de proprietate,

de exemplu, ordinul ministrului de interne prin care unele persoane vor primi anumite merite.

Important este că doar legea poate stabili cazurile în care actul administrativ serveşte drept temei

de dobîndire a dreptului de proprietate .

Prin act administrativ (decizia consiliului local) este dobândit dreptul de

proprietate asupra terenului:

a) în procesul reformei funciare;

b) atribuirii sectoarelor de teren pentru construcţia caselor individuale

de locuit în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) alte cazuri când legislaţia în vigoare prevede dobândirea dreptului

de proprietate fără un act juridic sau otărâre judecătorească!

"egea în baza căreia este dobândit dreptul de proprietate asupra

terenurilor include toate condiţiile în care o persoană #zică sau juridică ar

putea deveni proprietar de teren!

$ecizia autorităţii publice locale de atribuire în proprietate% prin lege% a

unui sector de teren este eliberată în baza cererii persoanei #zice sau

juridice!

/



&n cazul în care persoana #zică sau juridică cade sub incidenţa legii%

consiliul local n'are dreptul de refuz la atribuirea terenurilor% cu ecepţia

cazurilor când la dispoziţia consiliului local nu sunt asemenea terenuri!

Procedura dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului prin

lege include:a) depunerea cererii% către consiliul local% de atribuire a terenurilor;

b) adoptarea deciziei consiliului local de atribuire a terenurilor;

c) transmiterea în natură de către primărie a sectoarelor de teren;

d) eliberarea titlurilor de autenti#care a dreptului deţinătorului de

teren;

e) înregistrarea dreptului de proprietate asupra sectorului de teren!

1.+.1.+ D(b2)i$e# $e"tului "$i) #ct 3u$iic

Expresia de act "uridic este folosită în două sensuri, şi anume în cel de operaţie "uridică

)negotium* şi în sensul de înscris probator )instrumentum*.

+n sensul de operaţiune "uridică prin acte "uridic civil se înţelege manifestarea de voinţă auneia sau mai multor persoane săv@rşită cu intenţia de a produce efecte "uridice civile, const@nd

în crearea, modificarea sau stingerea unor raporturi "uridice civile, în temeiul şi în limitele

stabilite de normele dreptului civil obiectiv.

Elementele definitorii ale actului "uridic civil sunt următoarele& în mod indiscutabil acesta

reprezintă o manifestare de voinţă a subiectului sau a mai multor subiecte de drept civil, realizată

în limitele şi condiţiile stabilite de normele "uridice civileB această manifestare exprimă intenţia

de a produce efecte "uridice iar efectul ei îl reprezintă naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi "uridice civile. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil prin act

"uridic este efectuată de către persoane fizice sau "uridice în mod benevol.

0ctul "uridic civil 1 este cel mai răsp@ndit şi cel mai important mod de dob@ndire a

dreptului de proprietate. (umai actele "uridice translative de proprietate se includ în acest mod

de dobîndire a dreptului de proprietate.

Dobîndirea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin ; un act "uridic se efectuează în

baza consimţămîntului reciproc al părţilor )persoane fizice şi "uridice* avînd o formă scrisă

)contract de vînzare 1 cumpărare, donaţie, sc!imb* autentificat notarial şi înregistrat în modul

stabilit de legislaţia în vigoare

/



Adată cu transmiterea;preluarea dreptului asupra bunului imobil, părţile îşi mai asumă un

şir de obligaţii. 0ceste obligaţii se pot referi la modul de transmitere;preluare, forma de plată,

termenele ac!itării plăţii. Abligaţiile părţilor, inclusiv cele suplimentare, sunt incluse în contract.

#c!imbul de bunuri imobile. ontractul de sc!imb este mult asemănător cu contractul de

vînzare;cumpărare. 0mbele părţi ale contractului reprezintă în acelaş timp atît cumpărătorul, cîtşi vănzătorul. ontractul de sc!imb este mai răspîndit la sc!imbul sectoarelor de teren agricol în

scopul consolidării lor.

Donaţia. %rin contracul de donaţie, bunurile imobile sunt transmise altei părţi în mod

gratuit.

+n unele cazuri, donaţia poate fi condiţionată, adică părţile îşi asumă unele obligaţii,

nerespectarea cărora poate duce la nulitatea contractului.

4enta. +n relaţiile imobiliare, renta este utilizată rar. 'otodată, proprietarul, mai des statul, poate iniţia renta pentru unele categorii de bunuri imobile cu însuşiri deosebite. De regulă, aceste

însuşiri au conţinut calitativ.

omodatul. %rin contracul de comodat o parte transmite gratuit altei părţi în folosinţă un

bun imobil pe un termen stabilit. +n condiţiile contractului de comodat proprietarul urmăreşte un

singur scop 1 păstrarea conţinutului bunului imobil pe perioada pe care el este nevoit să;l

transmită. +n ma"oritatea cazurilor, obligaţiile comodatorului decurg din uzura bunului imobil.

$ocaţiunea. %rin contractul de locaţiune o parte se obligă să dea altei părţi un bun imobil

determinat individual în folosinţă, iar aceasta se obligă să plătească c!irie. ontractul de

locaţiune este scris.

'ermenul maximal al contractului de c!irie este -- ani. 0tît proprietarul bunului imobil,

cît şi locatarul au obligaţii reciproce unul faţă de altul, care sunt fixate în contractul de locaţiune.

+n contractul de locaţiune mai sunt stabilite condiţiile în care o parte poate rezilia contractual de

locaţiune.

0renda. 0renda este un contract înc!eiat între o parte 1 proprietarul şi altă parte

)arendator* cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată )cel mult 3 de ani* la un

preţ stabilit de părţi. onţinutul contractului de arendă poate fi utilizat şi la contractele de

locaţiune.

0renda este una din cele mai răspîndite metode de transmitere a bunurilor în folosinţă.

ontractul de arendă este scris. %ărţile contractului de arendă îşi asumă obligaţii

reciproce, în conformitate cu legislaţia în vigoare.?azele de arendă sunt stabilite de odul ivil

şi dezvoltate în $egea cu privire la arendă în agricultură.

/3



1.+.1./ D(b2)i$e# $e"tului "$i) succesiu)e

#uccesiunea face parte din circulaţia "uridică a bunurilor imobile si reprezintă o parte a

drepturilor de proprietate. 0ceasta parte se explică prin faptul că în urma primirii moştenirii şianume a certificatului de moştenitor,succesorul dispune de acele drepturi de proprietate din plin

asupra bunurilor imobile primite in posesia sa. El are dreptul să posede de ele dupa propria sa

voinţă si dupa cum este stipulat in testament, adică are dreptul de a;le administra dupa propriul

plac si cu respectarea legii. #uccesiunea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice

decedate )cel ce a lăsat moştenirea* către succesorii săi.

2oştenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauză de moarte, universală, unitară şi

indivizibilă. 2oştenirea are loc conform testamentului )succesiune testamentară* şi în temeiullegii )succesiune legală*. #uccesorii pot fi moştenitori, în cazul succesiunii&

a* testamentare, persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat

moştenirea, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi s;

au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii lui, precum şi

persoanele "uridice care au capacitate "uridică civilă la momentul decesului celui ce a lăsat

moştenireaB

b* legale, persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat

moştenirea, precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţi

vii după decesul acestuia. #tatul dispune de capacitate succesorală testamentară, precum şi de

capacitate succesorală asupra unui patrimoniu succesoral vacant.

%erfectarea actelor succesoriale se face de notarul de la locul de trai sau unde se află

proprietatea imobiliară al celui care lasă moştenirea. După cum se arată în odul ivil al

4epublicii 2oldova, moştenitori în cazul succesiunii pot fi persoanele care se aflau în viaţă la

momentul decesului celui care a lăsat moştenirea. Frmaşii care s;au născut vii după decesul celui

care a lăsat moştenirea, de asemenea, indiferent dacă sunt sau nu copiii lui, precum şi persoanele

"uridice care au capacitate "uridică civilă au dreptul la moştenire. 2ai e un detaliu de adăugat,

succesor în cazul unui patrimoniu vacant poate fi c!iar şi statul care dispune de capacitate

succesorală testamentară.

0ctele necesare pentru a intra în posesia moştenirii&

a* 'estamentul

b* ertificatul de căsătorie )dacă e necesar*

c* ertificatul de deces al testatorului

d* ?uletinul moştenitorului

/5



e* 0ctele care certifică ultimul loc de trai al testatorului

f* 0ctele de proprietate pe imobil.

u acordul celorlalţi moştenitori, care au acceptat moştenirea în termen, persoanele din

clasa c!emată care au omis termenul de acceptare pot fi incluse în cercul celor pentru primirea

proprietăţii. +n caz contrar ele pot înainta în "udecată o acţiune de prelungire a termenului deacceptare. 0ctele de succesiune se perfectează la notar. 'axa pentru imobil este de ,9:, la care

se mai adaugă şi cea de stat de :. %ersoanele recunoscute ca moştenitori pot cere notarului de

la locul desc!iderii succesiunii eliberarea certificatului de moştenitor. ertificatul de moştenitor

se eliberează după < luni din ziua desc!iderii succesiunii, în orice timp. ertificatul de

moştenitor se eliberează pînă la expirarea termenului de < luni dacă notarul dispune de suficiente

dovezi că, în afară de persoanele care solicită eliberarea certificatului, nu există alţi moştenitori.

Dacă nu s;a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinareaacestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea,

se poate emite certificat de calitate de moştenitor. +n certificatul de calitate de moştenitor se

menţionează că acesta nu are valoarea unui certificat de moştenitor şi că poate fi utilizat numai

pentru dobîndirea actelor necesare pentru a dovedi existenţa bunurilor ce compun patrimoniul

succesoral, urmînd ca certificatul de moştenitor să fie eliberat ulterior. 0ceastă calitate poate fi

dovedită numai în cazul acceptării în termen a moştenirii, în caz contrar moştenitorul fiind străin

demoştenire prin neacceptare. +n cazul în care nu există nici succesori testamentari, nici

succesori legali, notarul constată, la cererea reprezentantului statului, că succesiunea este vacantă

şi eliberează certificatul de succesiune vacantă după expirarea termenului legal de acceptare a

succesiunii.

%arta"ul averii succesorale se face prin acordul moştenitorilor după primirea certificatului

de moştenitor. 'estatorul poate stabili în testament modul de parta"are a averii succesorale sau

poate încredinţa unui executor testamentar parta"ul. Decizia executorului testamentar nu este

obligatorie pentru moştenitori dacă este evident inec!itabilă. +n astfel de cazuri, parta"ul se face

prin !otărîre "udecătorească. Arice moştenitor poate cere separarea în natură a cotei sale atît din

bunurile mobile, cît şi din cele imobile, dacă o astfel de separare este posibilă, nu afectează

destinaţia economică şi nu este interzisă de lege. 2oştenitorii pot conveni, printr;un acord scris,

asupra suspendării parta"ului averii succesorale pe un termen nedeterminat. Dacă prin înţelegerea

tuturor moştenitorilor care acceptă moştenirea nu se stabileşte altfel, averea al cărei parta" în

natură va avea drept consecinţă pierderea sau diminuarea destinaţiei sale economice se consideră

indiviză, nu se supune parta"ului şi devine proprietate comună pe cote;părţi ideale respective.

Dacă proprietarul terenului agricol pe care se află gospodăria ţărănească )de fermier* l;a lăsat

prin testament cîtorva moştenitori sau dacă nu a lăsat testament, dar există cîţiva moştenitori

/9



legali, terenul agricol şi te!nica agricolă pot fi împărţite între aceştia în cazul în care partea de

teren repartizată fiecărui moştenitor asigură existenţa unei gospodării viabile. +mpărţirea se

permite doar în cazul în care vreun moştenitor doreşte să;şi întemeieze şi să administreze o

gospodărie. Dacă nici unul dintre moştenitori nu doreşte să întemeieze o gospodărie, terenul

împreună cu gospodăria ţărănească situată pe el poate fi vîndut cu acordul lor, fiecare primindec!ivalentul în bani al cotei sale succesorale.

Dacă nu poate fi împărţit, terenul agricol trebuie oferit moştenitorului care locuieşte în

gospodăria ţărănească şi care, împreună cu cel ce a lăsat moştenirea, a administrat gospodăria.

Dacă un astfel de moştenitor nu există, moştenitorul dă terenul, în modul stabilit de lege, celui

care doreşte şi poate să administreze gospodăria. 2oştenitorul care nu poate primi teren

primeşte cotă ec!ivalentă dintr;o altă avere, iar dacă această altă avere nu este suficientă,

primeşte o compensare corespunzătoare. Dacă moştenitorul este conceput, dar încă nu s;a născut, parta"ul averii succesorale se va face doar după naşterea lui. 2oştenitorii sînt în drept să

parta"eze averea succesorală numai separînd cota ce i se cuvine moştenitorului conceput. %rin

acordul moştenitorilor, se permite punerea satisfacerii integrale a tuturor creanţelor în sarcina

unuia dintre moştenitori, dîndu;i;se în sc!imb o cotă succesorală ma"orată. Dacă se constată că

ansamblul cotelor stabilite prin testament depăşeşte întregul patrimoniu succesoral, cota fiecăruia

dintre moştenitori se reduce proporţional. +n lipsa unui acord între moştenitori la parta"ul averii

succesorale, litigiul se examinează în instanţă de "udecată, care trebuie să ţină cont de caracterul

averii supuse parta"ului, de activitatea fiecărui moştenitor şi de alte circumstanţe concrete.

Dreptul de preemţiune asupra unei cote;părţi din averea succesorală încetează după separarea

cotei. +n caz de înstrăinare a cotei, la beneficiar trece obligaţia de a satisface creanţele

creditorului în funcţie de mărimea cotei obţinute. Dacă locul de aflare al unui moştenitor nu este

cunoscut, moştenitorii sînt obligaţi să ia decizii raţionale pentru a identifica locul aflării lui şi

pentru a;l c!ema la parta"area averii succesorale. $a cererea moştenitorilor, instanţa de "udecată

poate eşalona plata, ţinînd cont de sumă, dar pentru un termen de cel mult ani. %ersoanele

recunoscute ca moştenitori pot cere notarului de la locul desc!iderii succesiunii eliberarea

certificatului de moştenitor. ertificatul de moştenitor se eliberează după < luni din ziua

desc!iderii succesiunii, în orice timp. ertificatul de moştenitor se eliberează pînă la expirarea

termenului de < luni dacă notarul dispune de suficiente dovezi că, în afară de persoanele care

solicită eliberarea certificatului, nu există alţi moştenitori. Dacă nu s;a făcut dovada existenţei

unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi

moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de

moştenitor.

/<



+n certificatul de calitate de moştenitor se menţionează că acesta nu are valoarea unui

certificat de moştenitor şi că poate fi utilizat numai pentru dobîndirea actelor necesare pentru a

dovedi existenţa bunurilor ce compun patrimoniul succesoral, urmînd ca certificatul de

moştenitor să fie eliberat ulterior. 0ceastă calitate poate fi dovedită numai în cazul acceptării în

termen a moştenirii, în caz contrar moştenitorul fiind străin de moştenire prin neacceptare.+n cazul în care nu există nici succesori testamentari, nici succesori legali, notarul

constată, la cererea reprezentantului statului, că succesiunea este vacantă şi eliberează certificatul

de succesiune vacantă după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.

#uccesiunea asupra terenului apare în rezultatul reorganizării, dizolvării întreprinderilor

)persoane "uridice sau fizice* sau în procesul moştenirii sectoarelor de teren.

Dreptul de proprietate asupra terenului în cazul reorganizării sau dizolvării

întreprinderilor este căpătat în procesul de lic!idare conform legislaţiei în vigoare.Dreptul de proprietate asupra sectorului de teren prin moştenire este căpătat în baza

certificatului de moştenire. Dob@ndirea dreptului de proprietate asupra sectorului de teren prin

succesiune este reglementată de odul ivil.

1.+.1.0 D(b2)i$e# $e"tului "$i) #ccesiu)e

0ccesiunea consta în încorporarea materiala a unui lucru mai putin important într;un

lucru mai important. 'itularul dreptului asupra lucrul mai important devine si titularul bunului

mai putin important.

0ccesiunea, ca mod de dobîndire a dreptului de proprietate, este aplicată în cazurile în

care imobilul )sectorul de teren* are, din diferite motive, tendinţa de a;şi modifica dimensiunile.

0semenea cazuri sunt provocate de apele curgătoare prin spălarea de maluri sau prin acumulări

de pămînt. Dobîndirea dreptului de proprietate prin accesiune rezolvă multe situaţii practice,

care nu găseau o reglementare expresă în legislaţie. +n practică apăreau situaţii cînd se uneau

două sau mai multe bunuri care aparţineau unor proprietari diferiţi şi care nu puteau fi separate

fără a se cauza pre"udicii bunurilor.

odul ivil reglementează accesiunea imobiliară )care, la rîndul ei, poate fi naturală sau

artificială* şi accesiunea mobiliară.

0ccesiunea imobiliară. Corbind de accesiunea imobiliară, trebuie să pornim de la

principiul general ce domină această materie, şi anume că pămîntul este considerat bun principal,

iar lucrurile care încorporează în el sunt accesorii. 0ccesiunea imobiliară poate fi de doua feluri&

/6



a* 0ccesiune imobiliară naturală

b* 0ccesiune imobiliară artificială

0ccesiunea imobiliară naturală se referă la accesiunea pămînturilor depuse sau create de

ape.

0ccesiunea imobiliară naturală constă în unirea a două bunuri care aparţin unor proprietari diferiţi, fără intervenţia omului, dintre care cel puţin bunul principal este un bun

imobil. odul civil reglementează urmatoarele cazuri de accesiune imobiliară naturală&

aluviunea, avulsiunea, insulele şi prundisurile, accesiunea albiei parasite si accesiunea

animalelor. 0ccesiunea pămînturilor depuse sau create de ape se referă la aluviuni, avulsiuni,

insule şi albii. 0ccesiunea imobiliară naturală mai ţine de situaţiile cînd apele curgătoare îşi

sc!imbă în mod natural cursul. %roprietarul terenului încon"urat de rîuri, beleştee, iazuri, canale

sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor.%roprietarul acestor ape nu dobîndeşte nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor

revărsări. +n acest caz, proprietarul terenului încon"urat de ape stătătoare nu devine proprietar al

terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. (ici proprietarul acestor ape nu dobîndeşte

vre;un drept asupra terenului acoperit în urma revărsărilor.

u alte cuvinte, nivelul normal al apei determină limita fixă a pămîntului ce aparţine

proprietarului. +n cazul în care o apă curgătoare, formînd un braţ nou, încon"oară terenul unui

proprietar riveran, acesta rămîne proprietarul insulei astfel create. 4egula este că proprietarul

terenului riveran rămîne a fi şi proprietarul insulei create în urma sc!imbării cursului unui rîu şi

încon"urării terenului riveran.

0ccesiunea imobiliară artificială. 0cest fel de accesiune se întîlneşte în cazul cînd&

a* se face o costrucţie sau o plantaţie pe un fondB

b* unei clădiri existente se adaugă construcţii noi.

+n aceste ipoteze este nevoie ca fondul sau clădirea iniţială să aparţină unei persoane, iar

materialul construcţiei sau plantaţiei să aparţină unei alte persoane. onstrucţiile şi lucrările

subterane sau de la suprafaţa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe

c!eltuiala sa şi îi aparţin acestuia pînă la proba contrară.

0ccesiunea naturală apare în procesul de lărgire a suprafeţei sectorului de teren, din

contul sectorului adiacent, sub acţiunea apelor curgătoare. #căderea temporară a nivelului de apă

nu devine temeiul accesiunii. 0dăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin

proprietarului de teren numai dacă el se formează treptat )aluviuni*. 'erenurile ocupate treptat de

albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape.

%roprietarul terenului încon"urat de rîuri, !eleştee, iazuri, canale sau alte ape nu devine

proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. %roprietarul acestor ape nu

/7



dobîndeşte nici un drept asupra terenurilor acoperite de ape ca urmare a unor revărsări sporadice.

%roprietarul terenului din care o apă curgătoare a zmuls brusc o parte importantă, alipind;o la

terenul altuia, nu pierde dreptul de proprietate asupra părţii desprinse dacă o revindică în termen

de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s;a alipit partea a intrat în posesie.

+n cazul în care o apă curgătoare, form@nd un braţ nou, încon"oară terenul unui proprietar riveran, acesta răm@ne proprietarul insulei astfel create.

2odificările dimensiunilor sectoarelor de teren în registrul bunurilor imobile provocate

de accesiunea naturală sunt efectuate la iniţiativa proprietarilor de teren din contul mi"loacelor

bugetare prevăzute la lucrările cadastrale în baza deciziei respective a autorităţii publice locale.

%roprietarul terenului din care a fost zmulsă brusc de apă o parte importantă şi alipită la

alt sector de teren va informa autoritatea publică locale şi proprietarul la al cărui sector a fost

alipită despre faptul săv@rşit pentru a întreprinde măsurile respective de soluţionare a problemelor apărute.

+n cazul în care pentru revindicarea acţiunilor apelor în rezultatul cărora, un sector de

teren a fost alipit la altul, necesită efectuarea unor lucrări meleorative, ele vor vi efectuate din

contul bugetului local sau de stat. +n asemenea condiţii termenul în care se păstrează dreptul de

proprietate este coordonat cu termenul executării lucrărilor de revindicare.

Dreptul de accesiune naturală este reglementat de odul ivil şi %rezentul od 8unciar.

#e disting trei situaţii de accesiune imobiliară artificială&

a* proprietarul fondului face el însuşi construcţii sau plantaţii utilizînd materiale străineB

b* proprietarul materialelor face construcţii sau plantaţii pe un teren străinB

c* constructorul efectuează lucrări atît pe terenul său, cît şi pe terenul vecin.

+n aceste cazuri, legiuitorul mai face distincţia& este cel care a efectuat lucrările sau

plantaţiile de bună sau de rea 1 credinţă. +n situaţia a doua şi a treia constructorul ar putea să

utilizeze materialele ce nu;i aparţin, în care caz proprietarul materialelor ar putea cere

constructorului despăgubiri, fiind aplicabile regulile primei situaţii, în care proprietarul fondului

construieşte cu materiale străine.

1.+.1.4 D(b2)i$e# $e"tului "$i) u,uc#"iu)e

Fzucapiunea. Dreptul de proprietate este dobîndit în cazurile în care o persoană, fără să fi

dobîndit dreptul de proprietate, a posedat, ca un proprietar adevărat, un bun imobil pe parcursul a

9 ani. +n asemenea condiţii, persoana respectivă dispune de dreptul de a înregistra bunul imobil

/-



ca proprietatea sa privată. Fzucapiunea este un mod de dobîndire a dreptului de proprietate prin

posedarea îndelungată a unui bun imobil sau mobil în termenele şi în condiţiile prevăzute de

lege. %rin uzucapiune pot fi dobîndite în proprietate atît bunuri mobile, cît şi bunuri imobile. +n

legislaţia altor ţări, prin uzucapiune se pot dobîndi şi alte drepturi reale, precum dreptul de

uzufruct, dreptul de abitaţie. Fzucapiunea este un fapt "uridic complex, rezultat din unirea uneiacţiuni a posesorului şi a unui fapt natural ) trecerea unei perioade *, expres prevăzute de lege,

care dă naştere unui drept real& dreptul de proprietateB dreptul de servitute.

%entru dobîndirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, este necesară întrunirea

următoarelor condiţii&

a* cel care posedă bunul trebuie să fie de bună; credinţăB

b* posesiunea trebuie exercitată timp de 9 ani în cazul bunurilor mobile şi de 9 ani în

cazul bunurilor imobileBc* posesiunea trebuie sa fie utilă.

onform prevederilor odului ivil, uzucapiunea poate fi&

a* Fzucapiune imobiliară

b* Fzucapiune mobiliară

Diferenţa dintre aceste două feluri de uzucapiune constă în timpul necesar dobîndirii

dreptului de proprietate. 0stfel, pentru a fi dobîndit dreptul de proprietate asupra unui bun imobil

în urma uzucapiunii este necesară o perioadă de cel puţin 9 ani, iar pentru dobîndirea dreptului

de proprietate asupra unui bun mobil va fi necesar , un termen de 9 ani. +n rest, atît pentru

uzucapiunea mobiliară, cît şi pentru uzucapiunea imobiliară, este necesară întrunirea aceloraşi

condiţii.

'ermenul necesar invocării uzucapiunii se va întrerupe dacă&

a* înaintarea acţiunii este imposibilă din motive de forţă ma"orăB

b* executarea obligaţiunilor este amînatăB

c* creditorul sau debitorul face parte din rîndul forţelor armate puse pe picior de războiB

d* creditorul este incapabil sau este limitat în capacitatea de exerciţiu şi nu are un

reprezentant legalB

e* actul normativ care reglementează raportul "uridic litigios este suspendatB

f* activitatea autorităţilor "udecătoreşti de a căror competenţă ţine soluţionarea litigiului

dintre părţi este suspendată.

Dreptul de uzucapiune este foarte des răspîndit în procesul de privatizare a loturilor

destinate )ocupate* construcţiei caselor individuale de locuit, mai ales referitor la persoanele în

vîrstă. 8oarte des ei, sau moştenitorii, nu dispun de documentele iniţiale de dobîndire a terenului.

+n multe cazuri, anume uzucapiune este unica soluţie de confirmare a dreptului.

3



d* elaborarea )modificarea* planului cadastral geometric* sau elaborarea titlului de

autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

1.+.1.5 D(b2)i$e# $e"tului "$i) 6(t&$2$e 3uec&t($e#sc&

Dobîndirea dreptului de proprietate prin !otărîre "udecătorească este efectuată în cazuri

de litigiu, cînd nici unul din celelalte moduri de dobîndire a dreptului asupra bunului imobil nu

este aplicabil.0cest mod de dobîndire a dreptului de proprietate prevede că dreptul de proprietate se

poate dobîndi prin !otărîre "udecătorească atunci cînd acesta este translativă de proprietate. Din

conţinutul acestei norme deducem faptul că doar !otărîrile "udecătoreşti translative de proprietate

servesc drept temei de dobîndire a dreptului de proprietate. Kotărîrile "udecătoreşti declarative de

drepturi )care, de fapt, sunt cele mai multe*, adică !otărîrile care recunosc părţii un drept

subiectiv, nu pot genera un nou drept, nu pot da naştere nici dreptului de proprietate. Doar

!otărîrea "udecătorească translativă de drepturi poate fi considerată un mod de dobîndire a

dreptului de proprietate. De exemplu, suntem în prezenţa unui asemenea mod de dobîndire a

dreptului de proprietate în cazul executării silite a unei !otărîri "udecătoreşti privind vînzarea

prin licitaţie a bunurilor unei personale.

Kotărîrea "udecătorească constituie un mod de dobîndire a dreptului de proprietate sau a

altor drepturi reale numai atunci cînd ea are un caracter constituitiv de drepturi. %rezintă acest

caracter !otărîrea "udecătorească prin care se dispune exproprierea unui imobil proprietate

privată pentru utilitate publică sau !otărîrea "udecătorească pronunţată într;o cauză care are ca

obiect suplinirea consimţămîntului uneia din parţi la înc!eierea unui act translativ de proprietate.

Kotărîrile instanţelor de "udecată constituie un mod de dobîndire a dreptului de proprietate numai

în cazul cînd acestea au caracter constituitiv sau atributiv de drepturi. Intră în această categorie,

în principal, ordonanţele de ad"udecare prin care se finalizează executarea silită prin vînzarea lalicitaţie publică a bunurilor ce aparţin debitorului.

+n virtutea ordonanţei de ad"udecare cumpărătorul devine proprietarul bunurilor, respectiv

al imobilului pus în vînzare prin această formă a licitaţiei. 4eferitor la ordonanţa de ad"udecare s;

a reţinut că nu i se poate aplica regimul "uridic specific !otărîrilor "udecătoreşti. Ea constituie un

act procedural care pune capăt activităţii de executare silită, în sensul că dacaă rămîne definitivă

se transmite ad"udecătorului dreptul de proprietate asupra imobilului vîndut, drept ce l;ar avea şi

debitorul. 0cest punct de vedere singular rămîne neclar şi nu poate fi împărtăşit. Ardonanţa dead"udecare, ca şi înc!eierile instanţei au caracter de !otărîri "udecătoreşti constitutive de drepturi

3/



în privinţa dobînditorului, indiferent care este faza procesuală şi procedura după care se

materializează.

1.+.+ D(b2)i$e# #lt($ $e"tu$i $e#le

Dreptul real este o varietate a dreptului civil care are un caracter absolut. $a drepturile

reale, alături de dreptul de proprietate fac parte şi& dreptul de moştenire pe viaţă, dreptul de

folosinţă fără de termen a terenului, servituta, dreptul de gestionare, dreptul de gospodărie.

Drepturile reale sunt acele drepturi care conferă titularului lor dreptul de a;şi exercita în mod

direct şi fără concursul altei personae anumite atribute cu privire la un bun.

8igura .9 1 0lte drepturi reale

Fzufructul este dreptul unei persoane )uzufructuar* de a folosi pentru o perioadă

determinată sau determinabilă bunul unei alte personae )nudul proprietar* şi de a culege fructele

bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a;i coserva substanţa. Fzufructuarul are

dreptul de a poseda bunul, nu şi de a;l înstrăina. Fzufructul poate fi limitat prin excluderea

anumitor substanţe. Fzufructul se poate constitui, con"ugat sau succesiv, în favoarea unei sau mai

33

UZURUCT

GA7UL

DREPTUL DE

SER8ITUTE

SUPERICIA

DREPTUL DE

GESTIUNE

DREPTUL DEUZ

ALTEDREPTURI

REALE



multor personae existente la data desc!iderii uzufructului. Fzufructul poate fi constituit prin

lege, prin act "uridic sau prin !otărîre "udecătorească.

Dreptul de uz este dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia uzuarul poate

folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. Esenţial

pentru dreptul de uz este faptul că folosinţa uzuarului se reduce numai la fructele utilenecesităţilor sale personale, iar dacă are familie, uzuarul poate să culeagă fructele bunului şi

pentru satisfacerea cerinţelor tuturor membrilor lui de familie. Fzul se constituie în temeiul unui

act "uridic ori al legii. Dreptul de uz asupra unui imobil ia naştere la data înscrierii lui în

4egistrul bunurilor imobile.

Dreptul de servitute este un drept real care aparţine proprietarului de teren dominant

asupra terenului aservit, care aparţine unui alt proprietar. Dreptul de servitute poate fi dobîndit

prin acte "uridice, prin destinaţia stabilită de proprietar şi prin uzucapiune. #tabilirea destinaţieisectorului de teren de către proprietar se poate solda cu constituirea servituţii asupra sectorului

adiacent. onstituirea de servituţi prin acte "uridice se înfăptuieşte în baza unor contracte

autentificate şi înregistrate în 4egistrul bunurilor imobile în modul stabilit.

4elaţiile funciare apărute între proprietarul )deţinătorul* sectorului de teren aservit şi

proprietarul )deţinătorul* sectorului de teren dominant în condiţiile instituirii servitutei sunt

reglementate de odul ivil.

#ervitutea funciară este instituită în următoarele scopuri&

a* de a traversa un sector de teren, inclusiv cu a"utorul mi"loacelor de transportB

b* de acces şi exploatarea linii de electricitate, reţele de telecomunicaţii, conducte

)inclusiv de apă*, alte instalaţiiB

c* de a înlătura surplusul de apă prin sectorul adiacentB

d* pentru acces la izvorul de apă şi utilizarea resurselor de apăB

e* păşunatulB

f* dreptul la depozitarea deşeurilor de construcţiiB

g* efectuarea cercetărilor ştiinţificeB

!* pescuitul etc.

#uperficia reprezintă un drept al unei persoane de a folosi sectorul de teren al altei

persoane pentru construcţia sau exploatarea unei construcţii existente. +n ma"oritatea cazurilor, în

condiţiile superficiei, deţinătorul acestui drept datorează proprietarului terenului o sumă de bani

egală cu c!iria, stabilită de piaţă pentru asemenea cazuri. Dreptul de superficie se constituie prin

act "uridic sau prin dispoziţie a legii.

>a"ul este un drept real, în temeiul căruia creditorul poate pretinde la satisfacerea

creanţelor sale cu preferinţă faţă de alţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în

35



ga", în cazurile în care debitorul nu execută obligaţia garantată prin ga". Din punct de vedere

economic, ga"ul reprezintă un instrument financiar important de susţinere a activităţii agenţilor

economici.

Ipoteca 1 ga"ul terenurilor şi alte raporturi "uridice legate de el se reglementează conform

odului ivil şi $egii cu privire la ga" nr.737 din /3.9.-<Dreptul de gestiune. %roprietarul de terenuri, în baza unei decizii proprii, poate transmite

terenurile ce;i aparţin în gestiunea unei persoane fizice sau "uridice.

'erenurile proprietate privată pot fi transmise în gestiune în baza declaraţiei

proprietarului autentificată notarial. 'erenurile proprietate publică de stat, pot fi transmise în

gestiune în baza ordinului autorităţii publice centrale autorizate în domeniul respectiv.

'erenurile proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale pot fi transmise în

gestiune prin decizia consiliului local.Decizia proprietarului de a transmite în gestiune terenul ce;i aparţine cu titlu de

proprietate este însoţită de planul cadastral al sectorului de teren.

4elaţiile de gestiune a terenurilor sunt reglementate de odul ivil. Dreptul de gestiune

este înregistrat în registrul bunurilor imobile.

1./ Î)$eist$#$e# bu)u$il($ i!(bile *i # $e"tu$il($ #su"$# l($





practică des ne vom confrunta cu necesitatea de a înregistra bunul imobil separat de dreptul

asupra lui.

+nregistrarea bunurilor imobile şi a dreptului asupra lui este efectuată sub formă de

„înscris în 4egistru” .

+nregistrarea primară reprezintă o acţiune a statului de a trece )include* pentru prima dată,

bunul imobil în, drepturile asupra bunului imobil, în registrul bunurilor imobile.

+nregistrarea curentă reprezintă o acţiune de stat care are scopul de a modifica conţinutul

înscrisului efectuat anterior în registrul bunurilor imobile.

+nregistrarea masivă reprezintă o acţiune de stat care are scopul de a înregistra într;o

formă organizată, mai multe bunuri imobile aflate într;un teritoriu administrativ teritorial.

39



+nregistrarea selectivă reprezintă o acţiune de stat care are scopul de a înregistra un bun

imobil separat atît primar cît şi curent.

+nregistrarea primară masivă se efectuează în baza unui program de stat, din contul

resurselor financiare centralizate, după o metodă unică. 4egulamentul în baza căruia sa iniţiat

înregistrarea primară masivă a fost aprobat prin Kotărîrea >uvernului nr. 3 din /..-7.+n baza $egii cadastrului bunurilor imobile, şi a 4egulamentului cu privire la modul

efectuării înregistrării primare masive a fost elaborată instrucţiunea )în octombrie --7* cu

privire la înregistrarea bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor. Fna din particularităţile

înregistrării primare masive este că ea se efectuează fără cererea )acceptul* proprietarului bunului

imobil.

Fn rol important în procesul înregistrării masive primare a bunurilor imobile îl are

selectarea corectă a localităţilor )obiectului de lucru*. Este evident că succesul înregistrăriimasive depinde mult de conlucrarea )susţinerea* cu autorităţile publice locale. %rin aceasta

autorităţile locale îşi asumă şi unele obligaţii faţă de procesul înregistrării masive. #electarea

executorului lucrărilor cadastrale se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin

concurs, selectînd astfel cele mai pregătite întreprinderi.

onţinutul lucrărilor efectuate de către întreprinderile cîştigătoare a concursului este

stabilit de către instrucţiunile respective elaborate de către autoritatea publică centrală în

domeniul cadastrului. 0ceste lucrări includ& identificări şi măsurări de terenB acumulări de

informaţii atît despre bunuri cît şi despre proprietariB elaborarea planului cadastral şi a

documentelor de drept )titlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren*B

autentificarea documentelor etc. $ucrările efectuate de către întreprinderile respective sunt

supuse unui control din partea oficiilor cadastrale teritoriale care, în continuare, desc!id dosare

cadastrale, efectuează înscrisul în fişierul registrului bunurilor imobile finalizînd procesul

înregistrării prin aplicarea parafei de înregistrare. Fn rol important în desfăşurarea procesului de

înregistrare primară masivă la avut realizarea cu succes a %rimului proiect de cadastru în

2oldova.

%rimul proiect de cadastru în 2oldova a avut scopul& de a elabora cadrul legislativ,

normativ, instructiv necesarB de a coordona şi de a controla lucrările cadastrale de înregistrare

masivă a bunurilor imobile.

+n procesul înregistrării primare masive au fost înregistrate ma"oritate terenurilor

destinate agriculturii proprietate privată. $ucrări vaste au fost efectuate în domeniul înregistrării

terenurilor localităţilor etc.

+nregistrarea curentă masivă a bunurilor imobile se desfăşoară, deasemenea, în scopul

realizării politicii de stat economice şi deci sub diferite programe aprobate de >uvern.

3<



Fnul din primele programe care include desfăşurarea lucrărilor de înregistrare masivă

curentă este orientat spre realizarea politicii noi fiscale. Impozitarea bunurilor imobile, stabilirea

plăţilor fiscale în dependenţă de valoarea lor de piaţă pune în faţa sistemului informaţional al

cadastrului problema unei evaluări de piaţă masive. %entru aceasta este necesară acumularea

informaţiei suplimentare despre bunurile imobile de"a înregistrate în registrul bunurilor imobile.Din conţinutul paragrafului de mai sus constatăm că înregistrarea masivă, atît primară cît

şi curentă este efectuată mai mult din interes public. 'otodată, interesul privat asupra procesului

de înregistrare a bunurilor imobile nu este mai mic.

Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile poate fi realizat numai în condiţiile în

care el va fi înregistrat în registrul bunurilor imobile. (umai în asemenea condiţii o tranzacţie va

fi legală, posibilă, prote"ată de lege. 0ceasta este motivaţia desfăşurării activităţilor de

înregistrare selectivă a bunurilor imobile. +nregistrarea primară este o activitate inevitabilă încondiţiile implementării sistemului informaţional al cadastrului, totodată dezvoltarea social 1

economică prevede, în permanenţă crearea sau dispariţia unor bunuri imobile.

Deci înregistrarea primară selectivă nu este o activitate periodică, ce ţine de o etapă a

implementării cadastrului, dar una permanentă ce va exista pe tot parcursul existenţei sistemului

informaţional al cadastrului. +nregistrarea primară selectivă are particularităţile sale.

+n procesul înregistrării primare selective, este obligatorie efectuarea unor lucrări

cadastrale suplimentare& de identificare, determinare a bunului imobil etc. Este important ca

solicitantul înregistrării primare selective a bunului imobil să;şi formuleze corect doleanţa.

4ealitatea ne demonstrează că, activînd în acest domeniu ne vom întîlni cu o varietate de

cazuri care, urmează a fi sistematizate, clasificate reieşind, totodată din specificul lor.

onţinutul lucrărilor cadastrale vor depinde, în mare măsură, şi de structura )conţinutul*

bunului imobil ce urmează a fi înregistrat. El poate fi următorul&

a* un teren liber de construcţii, instalaţii, amena"ăriB

b* un teren pe care sunt amplasate construcţii, instalaţii, amena"ăriB

c* o casă )construcţie, mai multe construcţii* amplasate pe un teren străinB

d* o încăpere izolată )un apartament* dintr;o construcţie amplasată pe un teren străinB

e* un subsol.

onţinutul lucrărilor cadastrale, necesare pentru înregistrarea bunului imobil, în fiecare

caz concret va fi diferit.

$a toate acestea mai este necesar de adăugat cerinţele sistemului informaţional al

cadastrului faţă de măsurările cadastrale. Executorul lucrărilor cadastrale trebuie să cunoască

cerinţele faţă de sistemul unic de coordonate utilizat în cadrul sistemului informaţional etc.

36



+n prezent, lucrările cadastrale necesare pentru înregistrarea bunurilor imobile sunt

efectuate atît de către oficiile cadastrale teritoriale cît şi de către întreprinderi private licenţiate în

domeniu dat. Din practica altor ţări, toate lucrările cadastrale ce ţin de înregistrarea bunurilor

imobile sunt efectuate de către întreprinderi licenţiate în domeniu, inclusiv private.

#pre deosebire de înregistrarea primară selectivă, înregistrarea curentă are ca obiect un bunimobil care este de"a înregistrat. (ecesitatea înregistrării selective curente apare în procesul

tranzacţiilor )transmiterii de drepturi*.

+nregistrarea selectivă curentă este nu alt ceva decît o modificare a înscrisului din registru

bunurilor imobile legalizată prin contractul de vînzare 1 cumpărare, sc!imb, donaţie, decizia

instanţei de "udecată alte documente ce confirmă un drept nou de proprietate instituit asupra unui

bun imobil anterior înregistrat.

%e parcursul formării 4egistrului bunurilor imobile, înregistrarea curentă )modificareasau completarea 4egistrului* devin cele mai răspîndite operaţii de registru!

+nregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează după executarea lucrărilor

cadastrale şi după întocmirea planului cadastral al teritoriului şi a dosarului cadastral al bunului

imobil. +nregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu excepţia

cazurilor prevăzute de lege.

+n cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un act al autorităţii publice sau un

contract autentificat notarial, cererea de înregistrare se depune de către una dintre părţi. +n cazulîn care documentul ce confirmă drepturile este un contract în formă scrisă şi legislaţia nu prevede

autentificarea notarială obligatorie, cererea de înregistrare se depune de către părţile contractului.

+n cazul în care cererea de înregistrare a drepturilor este depusă de reprezentantul

titularului de drepturi, reprezentantul prezintă procura, contractul sau un alt document ce îi

confirmă împuternicirile. +n cazul înregistrării drepturilor asupra unui bun imobil care aparţine

4epublicii 2oldova sau unei unităţi administrativ;teritoriale a ei, în numele lor acţionează

autorităţile publice autorizate. +n cazurile stipulate de $egea cadastrului bunurilor imobile,documentele necesare efectuării înscrierii în registrul bunurilor imobile le prezintă autorităţile

administraţiei publice sau instanţele de "udecată. 'ransferul dreptului de proprietate asupra

bunului imobil se face împreună cu sarcinile care îl grevează, cu excepţia cazurilor în care, la

momentul transmiterii, aceste sarcini sînt suspendate simultan sau, pînă la acea dată, ele au fost

îndeplinite ori şi;au pierdut într;un alt mod puterea "uridică.

+nscrierile în registrul bunurilor imobile sînt de trei feluri& întabularea, înscrierea provizorie,

notarea.

37



8igura .< 1 'ipurile înscrisului în registrul bunurilor imobile

$a iniţiativa autorităţilor publice, actualizarea informaţiei se efectuează, mai des în

scopuri fiscale. Din interesul proprietarului actualizarea informaţiei este efectuată, mai des în

scopul obţinerii unui credit )ga"ării* etc.

(ecesităţile economice pot naşte şi alte motive de actualizare a informaţiei atît în

interesul public cît şi cel privat. Intabularea reprezintă o fixare în registru a drepturilor de

proprietate asupra bunurilor imobile şi a altor drepturi reale.

%rin intabulare este efectuată&

a* înregistrarea bunurilor imobileB

b* modificări în conţinutul fişierului registrului bunurilor imobile.

0plicarea intabulării în procesul de înregistrare se efectuează atît în cazul înregistrării primare sau curente cît şi masive sau selective.

+ntroducerea modificărilor în conţinutul registrului bunurilor imobile este o procedură

inevitabilă ce se efectuează sub formă de&

a* actualizarea registrului bunurilor imobile )fişierului*B

b* rectificarea erorilor admise în procesul de înregistrare.

0ctualizarea informaţiei din fişierul registrului bunurilor imobile deasemenea, este

efectuată la iniţiativa autorităţilor publice sau la iniţiativa proprietarului de teren.4ectificarea se aplică în cazurile admiterii unor erori. #unt recunoscute două tipuri de

erori& te!nice şi "uridice. Erorile te!nice includ& erori de litereB omisiuni de cuvinteB greşeli în

calcule aritmetice etc. ce nu afectează dreptul proprietarului şi nu au impact material.

Incoincidenţa înscrisului din registru cu situaţia "uridică, în ma"oritatea cazurilor este

rezultatul unor erori te!nice admise de către registrator.

+nscrisul provizoriu are ca efect dobîndirea, modificarea sau stingerea unui drept de

proprietate sau altor drepturi reale )tabular*. Dobîndirea unui drept tabular prin aplicarea unui

înscris provizoriu poate avea loc în condiţiile în care subiectul nu deţine toate documentele de

3-

Î)sc$isul 2) $eist$ulbu)u$il($ i!(bile

I)t#bul#$e# Î)sc$ie$e# "$(9i,($ie N(t#$e#



drept, convingătoare asupra bunului imobil. %entru acumularea documentelor necesare,

registratorul stabileşte termene respective şi poate aplica înscrisul provizoriu.

+nscrisul provizoriu poartă o condiţie ca subiectul dreptului, prin documente suplimentare, să

"ustifice dreptul său asupra bunului imobil. Este natural că un înscris provizoriu nu înseamnă un

drept absolut, final. Deţinătorul înscrisului provizoriu nu va fi recunoscut ca proprietar al bunului pînă ce înscrisul provizoriu nu va fi înlocuit prin „întabulare”. Fn asemenea înscris provizoriu

nu va exclude dreptul unui alt subiect la prezentarea documentelor convingătoare asupra bunului

imobil şi obţinerea dreptului de proprietate.

2odificarea unui drept de proprietate prin aplicarea înscrisului provizoriu poate avea loc

în baza unor condiţii. +n asemenea cazuri înscrisul provizoriu include şi conţinutul condiţiilor în

baza cărora dreptul de proprietate asupra bunului imobil poate trece la un alt subiect )la o altă

persoană fizică sau "uridică*. Este necesar de menţionat că condiţiile în baza cărora dreptul de proprietate poate trece la o altă persoană sunt stabilite benevol.

#tingerea unui drept de proprietate în baza înscrisului provizoriu poate avea loc în

condiţiile în care, conform conţinutului înscrisului bunul imobil urmează a fi lic!idat.

2otiv de stingere a drepturilor pot fi şi !otărîrile "udecătoreşti, contractele de ga" etc.

(otificarea se referă la înscrierea dreptului de creanţă )obligaţii, datorii*.

Dreptul de proprietate apare consecutiv înscrisurilor efectuate în registru. Data

înregistrării este considerată data depunerii cererii de înregistrare.

(otarea se efectuează&

a* conform legislaţiei în vigoareB

b* la cererea părţilor )unei părţi* interesate în notare.

+nregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul următoarelor documente&

a* actele administrative emise de autorităţile publice abilitate în modul stabilit de

legislaţie, în vigoare la data adoptării lorB

b* contractele asupra bunului imobil, înc!eiate conform legislaţiei în vigoare la data

adoptării lorB

c* certificatele de succesiuneB

d* !otărîrile instanţei de "udecatăB

e* procesele;verbale privind procurarea bunului imobil la licitaţie sau transmiterea silită a

dreptului de proprietate asupra bunului imobil întocmite şi eliberate de către oficiile de executare

ale Departamentului de executareB

f* titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren şi alte acte )adeverinţe*

privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autorităţile publice abilitate, în modul

stabilit de legislaţia în vigoare la data eliberării lorB

5



g* alte documente privind naşterea sau transmiterea drepturilor asupra bunurilor imobile,

eliberate conform legislaţiei în vigoare la data naşterii sau transmiterii acestor drepturi.

%lanurile de sistematizare a teritoriului, planurile urbanistice generale şi alte documente

cu privire la urbanism nu constituie temei pentru înregistrarea grevărilor drepturilor

patrimoniale.4egistratorul, în limitele prevăzute de lege, verifică puterea "uridică a documentelor ce

confirmă drepturile, prezentate pentru înregistrare. Documentele prezentate pentru înregistrarea

drepturilor se depun în două exemplare, unul fiind originalul sau o copie de pe el, autentificată

notarial. Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să identifice bunul

imobil )să conţină descrierea lui* sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, să

indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conţină numele părţilor, semnăturile de

rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate notarial şi ştampilate. +n cazul în caredocumentul are două sau mai multe file, acestea trebuie să fie numerotate şi şnuruite.

(u se primesc pentru înregistrarea drepturilor documentele&

a* ce nu corespund cerinţelor prevăzute mai susB

b* ce conţin ştersături, adăugiri, cuvinte radiate şi alte corectări nemenţionate în eleB

c* executate în creionB

d* cu deteriorări grave, ce nu permit interpretarea univocă a conţinutului lor.

ererea de înregistrare a drepturilor se depune în două exemplare. $a primirea cererii şi a

documentelor pentru înregistrarea drepturilor, persoana respectivă a oficiului cadastral teritorial

înregistrează cererea în condica de cereri de un model aprobat de 0genţie. 'itularul de drepturi

va indica în cerere numărul cadastral al terenului, domiciliul sau sediul său pentru a fi

consemnate în registrul bunurilor imobile. Aficiul cadastral teritorial nu poartă răspundere pentru

erorile şi inexactităţile din adresa indicată de titularul de drepturi. 0l doilea exemplar de cerere,

pe care se indică data primirii ei şi a documentelor depuse, se restituie solicitantului.

'ermenul de examinare a cererii Aficiul cadastral teritorial este obligat să verifice dacă

documentele prezentate pentru înregistrare corespund exigenţelor prezentei legi şi ale altor acte

normative. 'ermenul de examinare a cererii nu trebuie să depăşească 6 zile lucrătoare din data

înregistrării ei. 'ermenul de examinare a cererii poate fi prelungit la decizia oficiului cadastral

teritorial, dar cel mult cu 5 de zile, în cazul în care este necesară înlocuirea documentelor sau

primirea unor documente suplimentare de la solicitant, de la autorităţile publice şi de la alte

persoane.

Decizia argumentată privind prelungirea termenului de examinare a cererii se comunică

în scris solicitantului împreună cu propunerea de înlocuire a documentelor sau de prezentare a

5



unor documente suplimentare pentru înregistrarea drepturilor. Decizia poate fi atacată la 0genţie,

iar decizia 0genţiei, în instanţă de "udecată.

(otarea se face la cererea părţii interesate, în temeiul actelor doveditoare, sau la cererea

autorităţii care a emis actul "uridic în temeiul căruia se efectuează notarea. (otarea interdicţiilor

care izvorăsc din lege sau din actul "uridic în temeiul căruia s;a făcut intabularea dreptului seefectuează din oficiu de către registrator. +n afară de cazurile prevăzute de lege, în registrul

bunurilor imobile se mai notează&

a* depunerea cererii de înregistrareB

b* dreptul de administrare fiduciară, inclusiv în caz de tutelă sau curatelă.

(otarea se radiază din registrul bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă

stingerea drepturilor de creanţă, încetarea acţiunii faptelor sau raporturilor "uridice în al căror

temei s;a făcut notarea. (otarea depunerii cererii de înregistrare se radiază concomitent cuefectuarea înregistrării.

+nscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiei se face după înscrierea dreptului de

proprietate asupra terenului. 2odul de efectuare a înscrierii în registrul bunurilor imobile este

stabilit de 0genţie.

+nregistrarea drepturilor asupra bunului imobil este confirmată prin extrasul din registrul

bunurilor imobile. Extrasul din registrul bunurilor imobile îl eliberează oficiul cadastral teritorial

în a cărui rază de acţiune se află bunul imobil. $a extrasele din cadastru şi din registrul bunurilor

imobile se anexează, după caz, planul terenului şiQsau al construcţiei, încăperii izolate. Extrasul

din registrul bunurilor imobile se eliberează persoanei fizice care s;a legitimat şi a depus o cerere

scrisă sau persoanei "uridice care a sesizat oficial oficiul cadastral teritorial. Extrasul din registrul

bunurilor imobile se eliberează pentru efectuarea tranzacţiilor şi este valabil timp de două luni

din data eliberării. $a eliberarea repetată a extrasului înainte de expirarea termenului indicat, se

efectuează menţiunea R4epetatR. 4efuzul neîntemeiat al furnizării de informaţii cadastrale poate

fi atacat la 0genţie, iar decizia 0genţiei, în instanţă de "udecată.

+ APLICAREA METODELOR DE DOBÎNDIRE A DREPTURILOR ASUPRA

BUNURILOR IMOBILE

5/



+.1 Ie)ti:ic#$e# subiectului *i (biectului e $e"t

0plicarea metodelor de dobîndire şi înregistrare a drepturilor în satul #ireţi am studiat;o

cu a"utorul a două exemple concrete.

+n primul exemplu analizat dreptul asupra bunului imobil a fost dobîndit prin act "uridic şi

anume, prin contract de vînzare ; cumpărare şi în în cel de al doilea exemplu cercetat dreptul

asupra bunului imobil a fost dobîndit în condiţiile legii, prin decizia consiliului local al satului

#ireţi.

+n primul caz analizat şi anume în cazul formării bunului imobil, prin divizare conformanexei ? în două bunuri imobile ca obiect de drept independent subiecul de drept dobîndit prin

act "uridic şi anume prin contract de vînzare ; cumpărare întocmit la data /5 iunie anul /, în

prezenţa notarului public 0ngelina $azari în oraşul #trăşeni este 4omaniuc Igor, /9..-79 anul

naşterii, codul personal /3/7</6, domiciliat în satul (icoreni, raionul Droc!ia, 4epublica

2oldova, titular al buletinului de identitate 0 -96-5 eliberat de oficiu -9 la -../.

Fn alt subiect al aceluiaş drept este $upu Ion /..-79 anul naşterii, cod personal

//336-69, domiciliat în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica 2oldova titular al

buletinului de identitate 0 7-/399 eliberat de oficiu 7- la 6../.

+n acest caz obiectul de drept iniţial este terenul cu destinaţie pentru construcţii, cu

numărul cadastral 736//99, cu suprafaţa totală ,393 !a, fertilitatea medie a solului de <-

grade, situat în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica 2oldova.

'erenul sus indicat în cadrul contractului este evaluat în sumă de 63-,37 lei, în temeiul

ertificatului cu privire la valoarea bunului imobil, eliberat de A..'. #trăşeni, filiala

+ntreprinderea de #tat .adastru la /5.<./ cu numărul 47QQ979.

0mplasarea bunului imobil iniţial cu numărul cadastral 736//99 şi caracteristicile lui

te!nice sunt prezentate în tabelul /..

'abelul /. 1 aracteristicile te!nice ale bunului imobil iniţial

53

od 'ipul bunului 2od de folosinţă #uprafaţa terenului736//99 teren pentru construcţii ,393 !a



onform anexei 0 în urma deciziei cu privire la formarea bunurilor imobile proprietarii

au decis a diviza bunul imobil, înscris în 4egistrul bunurilor imobile, ţinut de A' #trăşeni,

cu numărul cadastral 736//99 şi suprafaţa de 393!a, ce le aparţine cu drept de proprietate,

pentru a forma un nou bun imobil, ca obiect de drept independent, cu stabilirea !otarelor

generale.

8igura /. 1 0mplasarea bunului imobil iniţial

+n rezultatul acţiunii de divizare s;au format două bunuri imobile, în !otare generale, cu

destinaţia pentru construcţii& 736//-7 1 cu suprafaţa de ,<6< !a şi 736//-- 1 cu

suprafaţa de ,<6< !a, în conformitate cu planurile anexate.

Descrierea caracteristicilor te!nice ale bunurilor imobile nou format este prezentată întabelul /./.

'abelul /./ 1 aracteristicile te!nice ale bunurilor imobile nou formate

55

od 'ipul bunului 2od de folosinţă #uprafaţa terenului736//-7 teren pentru construcţii ,<6< !a736//-- teren pentru construcţii ,<6< !a



+n figura /./ este arătată amplasarea bunurilor imobile nou formate prin divizare.

8igura /./ 1 0mplasarea bunurilor imobile nou formate

onform datelor din anexa 8 în cel de al doilea caz studiat în ceea ce priveşte actualizarea

planului cadastral prin amplasarea construcţiilor pe planul sectorului de teren, subiectul de drept

dobîndit în condiţiile legii, prin decizia consiliului local al satului #ireţi numărul /Q din şase

martie --/ este beneficiarul 'oma 0ndrei Isaevici, //.-.-< anul naşterii, codul personal

/733597, domiciliat în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica 2oldova.

Abiectul de drept în această situaţie este un sector de teren destinat pentru construcţii cu

numărul cadastral 736/35- situat în satul #ireţi, raionul #trăşeni cu suprafaţa totală de ,57!a. %e teren este amplasată o construcţie locativă cu suprafaţa <-,9 m/ şi două construcţii

accesorii cu suprafaţa respectiv 5< m/ şi /, m/ conform datelor din anexa ? şi tabelul /.3.

'abelul /.3 1 aracteristicile te!nice ale bunului imobil 736/35-

59

od 'ipul bunului 2od de folosinţă #uprafaţa terenului736/35- teren pentru construcţii ,57 !a

construcţie locativă <-,9 m.p.

/ construcţie accesorie)buc.de vară* 5< m.p.3 construcţie accesorie )beci* /, m.p.



f* efectuarea măsurărilorB

g* elaborarea planului cadastral )geometric*B

!* completarea dosarului lucrărilor )măsurărilor* cadastrale.

+n ambele situaţii propuse pentru analiză mai sus proprietarii de teren au ales forma

!otarelor generale.Este necesar de menţionat că măsurările cadastrale pe teren pentru înregistrarea bunurilor

imobile sunt destul de costisitoare şi, în asemenea condiţii, foarte des sunt preferate !otarele

generale. 0tît în cazul întîi cît şi în cel de al doilea caz de dobîndire a dreptului asupra bunului

imobil în contextul stabilirii !otarelor generale s;a depistat&

a* lipsa necesităţii coordonării !otarelor cu proprietarii terenurilor adiacenteB

b* recunoaşterea veridicităţii informaţiei grafice despre amplasarea !otarelor, +n calitate

de materiale cartografice în timpul efectuărilor lucrărilor cadastrale s;a folosit planul ort!op!otoal sectoarelor date în cadrul localităţii.

'otodată în aceste cazuri nu s;a depistat prezenţa litigiilor funciare între proprietari. +n

cadrul stabilirii parametrilor !otarului, în timpul lucrării executantul lucrării determină

coordonatele care servesc pentru restabilirea planului, distanţa, numărul !otarului şi tipul

acestuia.

+n acest caz măsurările de teren au fost executate cu ruleta electronică, completată cu

măsurători lineare cu ruleta de 3 m, ca distanţe de control.

Datele din teren au fost prelucrate la calculator, cu programe specializate. 4edactarea

planului geometric s;a făcut cu a"utorul calculatorului, cu programul 2apInfo. alculul

suprafeţelor 1 analitic, din coordonatele la calculator.

#istemul de coordinate utilizat este 2A$D4E8 1 --, punctele geodezice de spri"in vec!i

nu au fost folosite.

+n tabelul /.5 sînt prezentaţi parametrii !otarului pentru primul caz studiat şi anume

pentru bunul imobil iniţial.

'abelul /.5 1 %arametrii !otarului bunului imobil iniţial

G S Kotar Distanţa 'ip//563,- ///36,3 ;/ 59,7 generale//5663,3 ///6,55 /;3 3,37 generale//5697,67 ///-,6< 3;5 53,-7 generale//56-,/ ///-,-5 5; /-,-/ generale

+n tabelul /.9 este efectuată descrierea parametrilor !otarelor bunului imobil nou format736//-7 care este constituit din patru !otare generale, dimensiunile şi coordonatele cărora au

fost descrise în acest tabel.

56



%e teren s;au efectuat măsurări de racordare a punctelor de cotitură la elementele stabile

de lungă durată identificate pe teren. 'itularului de drept i s;au transmis spre păstrare bornele de

!otar. 'itularii de drepturi asupra terenului căruia au fost stabilite pe teren şi a terenurilor

adicente sunt avertizaţi de responsabilitatea pentru transferul, distrugerea sau neasigurarea

integrităţii punctelor de !otar stabilite.

+./ El#b($#$e# "l#)ului c##st$#l #l (biectului e $e"t

%lanul cadastral )geometric* include o reprezentare grafică a terenului )teritoriului*

efectuată în baza măsurărilor pe teren, în care se include informaţie despre amplasarea !otarelor bunurilor imobile, numerele )codurile* cadastrale, construcţiile )instalaţiile, amena"ările*

amplasate pe el.

$ucrările necesare pentru elaborarea planurilor cadastrale includ&

a* lucrări pregătitoareB

b* identificarea bunurilor imobileB

c* acordarea numerelor cadastraleB

d* controlul asupra lucrărilor efectuateB

e* coordonarea şi elaborarea planului cadastral.

$ucrările pregătitoare pentru elaborarea planului cadastral în cazurile analizate au

inclus următoarele&

a* obţinerea şi analiza materialelor cartografice, topografice, punctelor geodezice şi

analiza planului ortop!oto al zonelor cercetateB

b* identificarea în natură a punctelor geodezice şi stabilirea !otarelor generale al

obiectului planului cadastralB

c* obţinerea informaţiei despre toate bunurile imobile înregistrate în registrul

bunurilor imobileB

d* obţinerea informaţiei despre categoriile de destinaţie şi tipul de proprietate a

terenurilor.

+n baza lucrărilor pregătitoare este efectuată analiza materialelor existente şi totodată

se elaborează direcţia )metoda* de elaborare a planului cadastral.

Identificarea bunurilor imobile este efectuată prin compararea informaţiei despre

dreptul asupra bunului imobil, despre amplasarea bunului imobil în planul cadastral şi

amplasarea lui în natură.+n procesul de identificare a bunurilor imobile sunt actualizate

5-



datele despre proprietar, despre !otar, despre coincidenţa lor în plan şi în natură.

După ce au fost identificate toate bunurile imobile lor se confirmă numere )coduri*

cadastrale. (umerele )codurile* cadastrale sunt confirmate utilizînd planul structurizării

cadastrale, în conformitate cu capitolul „ #tructura cadastrală a teritoriului 4epublicii

2oldova”.+n figura /.5 este prezentat planul cadastral al bunului imobil iniţial analizat în

exempul întîi care conţine următoarele date& adresa bunului imobil raionul #trăşeni, satul

#ireţi, beneficiar $upu Ion şi 4omaniuc Igor, suprafaţa terenului ,393 !a, numărul

cadastral este 736//99.

8igura /.5 1 %lanul cadastral al bunului imobil iniţial

ontrolul asupra corectitudinii elaborării planului cadastral este efectuat de către

oficiul cadastral teritorial. ontrolul include& respectarea instrucţiunilor, condiţiilor te!nice.


măsurători lineare cu ruleta de 3 m, ca distanţe de control. Datele din teren au fost prelucrate la

calculator, cu programe specializate. 4edactarea planului geometric s;a făcut cu a"utorul

calculatorului, cu programul 2apInfo. alculul suprafeţelor 1 analitic, din coordonatele la

calculator.

9



8igura /.9 1 %lanul adastral al bunului imobil nou format 736//-7

+n figura /.9 este prezentat planul cadastral al bunului imobil nou format 736//-7,

care este alcătuit din următoarele date& adresa bunului imobil este raionul #trăşeni, satul #ireţi,

beneficiar $upu Ion, suprafaţa terenului& ,<6< !a, cod adastral& 736//-7.

8igura /.< 1 %lanul adastral al bunului imobil cu numărul cadastral 736//--

+n figura /.< este prezentat planul cadastral al bunului imobil nou format cu adresa

bunului imobil raionul #trăşeni, satul #ireţi , beneficiar& 4omaniuc Igor, suprafaţa terenului

,<6< !a, cod cadastral& 736//--.

9



+n figura /.6 este arătat planul cadastral al bunului imobil analizat în exemplul doi, care

are 0dresa bunului imobil raionul #trăşeni, satul #ireţi, ?eneficiar& 'oma 0ndrei Isaevici,

#uprafaţa terenului& ,57 !a, cod adastral& 736/35-.

%e acest teren este amplasată o costrucţie locativă pe desen fiind arătată prin numărul

cu suprafaţa de <-,9 m/

şi două costrucţii accesorii, bucătărie de vară purtînd în desen numărul/ şi beci fiind reprezentat în figură de numărul 3 cu suprafaţa respectiv de 5< m/ şi /, m/.


măsurători lineare cu ruleta de 9 m, ca distanţe de control. Datele din teren au fost prelucrate la

calculator, cu programe specializate. 4edactarea planului geometric s;a făcut cu a"utorul

calculatorului, cu programul 2apInfo. alculul suprafeţelor 1 analitic, din coordonatele la

calculator.

8igura /.6 1 %lanul adastral al bunului imobil 736/35-

+.0 Sce)#$iul (b2)i$ii $e"tului "$i) #ct 3u$iic

9/



După cum am menţionat anterior în primul caz analizat dreptul asupra bunului imobil este

dobîndit prin act "uridic, prin contract de vînzare 1 cumpărare.

+n cazul dat contractul de vînzare 1 cumpărare reprezintă un contract de negociere,sinalagmatic, întocmit la dta de /5.<./.

%ărţile participante la acest contract sînt vînzătorul 4azmeriţa Calentina, 3.9.-6/ anulnaşterii, cod personal /5333/66, domiciliată în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica

2oldova, titulara buletinului de identitate 0 339/7 eliberat de oficiu 33 la .5./5 şi

cumpărătorii 4omaniuc Igor, /9..-79 anul naşterii, codul personal /3/7</6,

domiciliat în satul (icoreni, raionul Droc!ia, 4epublica 2oldova, titular al buletinului de

identitate 0 -96-5 eliberat de oficiu -9 la -../ şi $upu Ion, /..-79 anul naşterii,

cod personal //336-69, domiciliat în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica 2oldova,

titular al buletinului de identitate 0 7-/399 eliberat de oficiu 7- la 6../.Abiectul de drept în acest caz este terenul cu destinaţia pentru construcţii, cu numărul

cadastral 736//99, cu suprafaţa totală de ,393 !a, fertilitatea medie a solului de <- grade,

situat în satul #ireţi, raionul #trăşeni, 4epublica 2oldova care trece în proprietatea

cumpărătorilor cîteQ/ cotă parte.

Dobîndirea dreptului în cazul acesta se desfăşoară în următoarea ordine&

a* negocierea preţului de vînzare 1 cumpărare între părţile contractuluiB

b* îndeplinirea şi semnarea contractului în prezenţa notaruluiBc* autentificarea contractului de către notarB

%entru desfăşurarea negocierilor în procesul de vînzare 1 cumpărare a terenului,

proprietarul de teren a solicitat )cu plată*, de la oficiul cadastral teritorial un extras din registrul

bunurilor imobile prin care se a confirmat faptul că, la momentul negocierilor proprietarul este

legal. %rin Extrasul din 4egistrul bunurilor imobile eliberat de A..'. #trăşeni, filiala

+ntreprinderea de #tat adastru la /5.<./ vînzătorul a confirmat că la data înc!eierii acestui

contract terenul nominalizat n;a fost vîndut anticipat, sec!estrat, ipotecat şi nu formează obiectul

unui litigiu, deasemenea imobilul nominalizat este liber de restanţe la impozit şi alte plăţi

obligatorii.

'erenul sus indicat este evaluat în sumă de 63-,37 lei, în temeiul ertificatului cu

privire la valoarea bunului imobil, eliberat de A..'. #trăşeni, filiala +ntreprinderea de #tat

adastru la /5.<./ cu numărul 47QQ979.

%reţul vînzării terenului stabilit de părţi este 1 3 euro, ceea ce constituie suma de

9 lei, ac!itaţi integral de către cumpărători vînzătorului la semnarea prezentului contract.

93



onţinutul articolului /- al odului 8unciar al 4epublicii 2oldova, articolele 9 şi 9 al

$egii ,,u privire la notariatTT al 4epublicii 2oldova a fost explicat părţilor contractului, de către

notar.

%rezentul contract serveşte drept temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate la

A..'. #trăşeni. onform articolului /-,3/ al odului ivil al 4epublicii 2oldova, dreptul de proprietate asupra imobilului va apărea la cumpărător din momentul înregistrării prezentului

contract la A..'. #trăşeni. onsecinţele neînregistrării contractului le sunt cunoscute părţilor

contractante.

După o negociere liberă, părţile semnează contractul de vînzare 1 cumpărare în faţa

notarului public $azari 0ngelina. (otarul, respectînd procedura notarială, va autentifica

contractul de vînzare 1 cumpărare. %lata pentru serviciile notariale este stabilită de legislaţie!

%rezentul contract este întocmit şi semnat în trei exemplare, dintre care unul se păstreazăîn dosarele ?iroului notarului public $azari 0ngelina, cu sediul & oraşul #trăşeni, strada Utefan

cel 2are 6, iar celelalte exemplare se eliberează părţilor contractante.

+.4 Sce)#$iul (b2)i$ii $e"tului 2) c()i%iile leii

+n al doilea exemplu pe care îl analizez dreptul asupra terenului pe care este amplasată

construcţie locativă şi construcţii accesorii este dobîndit în condiţiile legii.

Examinarea dreptului asupra bunului imobil. +n cazul dat, dreptul asupra bunului imobil a

fost dobîndit în două etape&

a* dreptul de folosinţă asupra terenului şi respectiv de construcţie a casei individuale de

locuit a fost dobîndit în conformitate cu decizia autorităţii publice localeB

b* dreptul de proprietate asupra acestui teren a fost dobîndit, în procesul privatizării, fără

plată, în conformitate cu prevederile art. al odului 8unciar )$egea nr. 7/7 1 GII din

/9./.--* prin decizia consiliului local.

0stfel, în condiţiile privatizării, fără plată, documentul ce exprimă dreptul asupra bunului

imobil )terenului*, necesar pentru a fi înregistrat, este 'itlul de autentificare a dreptului

deţinătorului de teren.

%rin decizia consiliului local al satului #ireţi numărul /Q din şase martie --/

deţinătorului 'oma 0ndrei i s;a repartizat în proprietate privată pămînt cu o suprafaţă totală de

,57 !a în !otarele indicate în plan. #copul repartizării terenului este construcţie locativă.

95



'recut în 4egistrul cadastral al deţinătorilor de terenuri la numărul -3< din 7 iunie --3. 'itlul

de autentificare

+.5 D(cu!e)tul e $e"t

ontractul de vînzare 1 cumpărare este documentul de drept în cazul dobîndirii dreptului

asupra bunului imobil prin act "uridic şi anume, prin contract de vînzare 1 cumpărare.

„%rin contractul de vînzare 1 cumpărare, o parte )vînzător* în cazul nostru 4azmeriţa

Calentina se obligă să predea un bun şi anume teren cu destinaţie pentru construcţii în

proprietatea celeillte părţi )cumpărător* aceştia fiind $upu Ion şi 4omaniuc Igor, iar aceştia seobligă să preia bunul şi să plătească preţul cuvenit, 3 euro.

Cînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea bunului, documentele referitoare

la bun, prevăzute de lege, dacă în contractul de vînzare cumpărare nu este prevăzut altfel.

Dacă preţul nu este indicat direct în contractul de vînzare 1 cumpărare, părţile pot

conveni asupra modului de determinare a lui”. 0ceste menţiuni le;am văzut efectuate în

contextul contractului , ele fiind enumerate în scenariul dobîndirii dreptului asupra imobilului

prin acest mod.

%rezentul contract a fost autentificat de notarul public $azari 0ngelina, în faţa căruia s;au

prezentat părţile 4azmeriţa Calentina şi 4omaniuc Igor şi $upu Ion, care au cerut întocmirea

acestui contract şi după ce au citit, fiind cunoscuţi cu conţinutul şi efectele acestuia, l;au semnat,

confirmînd prin aceasta înc!eierea prezentului contract. ontractul a fost întocmit la data de

/5.<./, iar înregistrat a fost la 9.6./.

0utentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren ec!ivalent se face în baza

!otărîrii autorităţilor administraţiei publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirmă acest

drept. 0cest lucru are loc în cadrul celui de al doilea exemplu propus pentru analiză.

+n acest caz documentul de drept este 'itlul de autentificare a dreptului deţinătorului de

teren.

8ormarea documentului de drept în acest caz include următoarele&

a* elaborarea proiectului documentului de drept asupra terenuluiB

b* autentificarea documentului de drept asupra terenuluiB

c* înregistrarea documentului de drept asupra terenului.

Elaborarea proiectului documentului de drept 'itlului de autentificare a dreptului

deţinătorului de teren reprezintă un serviciu acordat de către autorităţile administraţiei publice

99



locale. Elaborarea 'itlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, s;a efectuat de către

executorul lucrărilor cadastrale fiind apoi semnat de către primarul localităţii #ireţi.

0utentificarea documentului de drept asupra terenului şi anume, 'itlul de autentificare a

dreptului deţinătorului de teren s;a desfăşurat după cum urmează& solicitantul a prezentat

consiliului local, pentru semnare 'itlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru afi semnat.

onţinutul 'itlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren este aprobat prin

!otărîre de >uvern şi include informaţie despre&

a* deţinătorul 'itlului 1 'oma 0ndrei, //.-.-< anul naşterii, cod personal

/733597, domiciliat în satul #ireţi, raionul #trăşeniB

b* documentul în baza căruia terenul a fost transmis în proprietate 1 decizia consiliului

local satul #ireţi, numărul /Q din şase martie --/Bc* suprafaţa terenului în conformitate cu măsurările din natură 1 ,57 !aB

d* categoria de destinaţie a terenurilor 1 construcţie locativăB

e* informaţie spaţială )planul cadastral al terenului*B

f* informaţie despre terenurile adiacenteB

g* data eliberării, semnătura primarului, secretarului consiliului local, a inginerului

cadastral 1 3 august /3B

!* identificatorul terenului )codul cadastral al terenului* 1 736/35-B

i* titlul de autentificare este eliberat în două exemplare.

/ APLICAREA METODELOR DE ÎNREGISTRARE A DREPTURILOR ASUPRA

BUNURILOR IMOBILE

9<



/.1 P$e,e)t#$e# (cu!e)tel($ e $e"t s"$e 2)$eist$#$e





parctică des ne vom confrunta cu necesitatea de a înregistra bunul imobil separat de dreptul

asupra lui.

+nregistrarea bunurilor imobile şi a dreptului asupra lui este efectuată sub formă de„înscris în 4egistru” .

%rocesul de înregistrare a bunului imobil format prin divizare va include&

a* depunerea cererilor de înregistrare a bunurilor imobile nou formate. Dosarul lucrărilor

cadastrale de divizare se va anexa la dosarul bunului imobil supus divizăriiB

b* examinarea cererilor de înregistrareB

c* adoptarea deciziei asupra cererilor de înregistrareB

d* înregistrarea cererilorB

e* examinarea documentelor anexate la cerere )dosarul documentelor*B

f* adoptarea deciziei de înregistrare a bunurilor imobile nou formateB

g* modificarea înscrisului în fişierul registrului bunurilor imobile ce ţine de bunul imobil

iniţialB

!* completarea dosarului cadastral al bunului imobil iniţialB

i* desc!iderea fişelor noi de înregistrare )a codurilor noi cadastrale*B

"* efectuarea înscrisului în fişierele registrului bunurilor imobileB

=* desc!iderea dosarului cadastral pentru bunul imobil nou formatB

l* pregătirea extrasului din registru.

Documentul de drept asupra bunului imobil nou format, în baza căruia se va efectua înscrisul

în registrul bunurilor imobile este decizia nr. 7 din 9 iulie cu privire la formarea bunului imobil prin

divizare.

%rimirea documentelor pentru înregistrare s;a efectuat de către registrator. ererea de

înregistrare a dreptului s;a depuns în două exemplare, la care s;a anexat copia contractului de

vînzare 1 cumpărare a imobilului numărul 55<9 din /5.<./. ererea şi actele pentru

înregistrarea drepturilor s;a depus de către solicitanţii $upu Ion şi 4omaniuc Igor, ei fiind

96



persoanele care au dobîndit dreptul asupra bunului imobil în temeiul contractului de vînzare 1

cumpărare.

+n al doilea caz cererea a fost depusă de proprietarul 'oma 0ndrei.

Documentul de drept asupra bunului imobil în baza căruia se va efectua înscrisul în registrul

bunurilor imobile este decizia consiliului local numărul /Q di şase martie --/ prin care proprietarului i s;a repartizat terenul dat. Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor

identifică bunul imobil sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, indică

dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, conţin numele părţilor, semnăturile de rigoare.

$a primirea cererii şi a documentelor pentru înregistrarea drepturilor, persoana respectivă

a oficiului cadastral teritorial a înregistrat cererea în condica de cereri de un model aprobat de

0genţie.

'itularul de drepturi a indicat în cerere numărul cadastral al terenului, domiciliul său pentru a fi consemnate în registrul bunurilor imobile.

0l doilea exemplar de cerere, pe care s;a indicat data primirii ei şi a documentelor

depuse, s;a restituit solicitantului.

4egistratorul a verificat dacă documentele prezentate pentru înregistrare corespund

exigenţelor prezentei legi şi ale altor acte normative.

După ce au fost primate documentele spre înregistrare, registratorul a completat cererea,

indicînd numele său de familie, numărul, data şi ora primirii cererii, termenul executării

documentului şi a înregistrat cererea în condica de erori. Exemplarul doi al cererii, pe care a

indicat numărul de înregistrare în condica de cereri, data şi ora primirii cererii şi a documentelor

depuse, l;a restituit solicitanţilor.

+n contextul celor menţionate mai sus, registratorul oficiului cadastral teritorial #trăşeni a

primit cererea de înregistrare a bunului imobil la care s;a anexat& lista documentelor anexate la

cerereB documentele anexate la cerere.

%entru înregistrare la cererea depusă proprietarii au anexat&

a* documentul de identitate a solicitantului

b* documentul ce confirmă dreptul de proprietate, în cazurile date , contractul de vînzare

1 cumpărare şi titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de terenB

c* dosarul lucrărilor cadastrale )de stabilire a !otarelor fixe a terenului*B

d* planul cadastral )geometric* al terenuluiB

e* planul amplasării încăperilor izolate.

/.+ E=#!i)#$e# (cu!e)tel($ e $e"t *i #("t#$e# eci,iei

97



%rocedura de examinare a cererii urmează mai multe etape&

$a prima etapă registratorul, examenînd cererea şi documentele prezentate a decis asupra

legalităţii examinării ei şi a decis înregistrarea ei în condica de cereri.

$a etapa a doua a examinat mai profund&a* împuternicirile solicitantuluiB

b* complexitatea documentelor prezentateB

c* posibilitatea )sucesivitatea, consecutivitatea* înscrierii în 4egistruB

d* respectarea principiului teritorial de înregistrareB

e* calitatea documentelor )ştersături, uzare, defecte*B

+n cazurile analizate documentele nu conţin ştersături sau adăugiri, cuvinte suprimate sau

alte corectări nespecificate.f* individualizarea )identificarea* bunului.

+n rezultatul verificării documentelor prezentate registratorul adoptă decizia de primire a

documentelor. +n baza acestei decizii este efectuată notarea primirii cererii în fişierul 4egistrului

bunurilor imobile.

(otarea primirii cererii este importantă pentru stabilirea vremii înregistrării bunurilor

imobile.

Cerificarea detaliată a documentelor prezentate pentru înregistrare include&

a* verificarea valabilităţii documentelor anexate la cerere, plenitudinea )depline sau nu*,

forma documentelor )conform legislaţiei în vigoare*B

b* după necesitate, formularea demersurilor către autorităţile administraţiei publice în

scopul obţinerii documentelor suplimentareB

e* implicarea inginerului cadastral pentru& verificarea documentelor pe terenB conferirea

numerelor cadastrale*, verificarea conţinutului digital al informaţiei grafice.

+n cazurile date s;a constatat autenticitatea, plenitudinea datelor, corespunderea formei şi

conţinutului documentelor, registratorul a adoptat decizia de înregistrare, a efectuat înscrisul în

fişierul 4egistrului bunurilor imobile, a aplicat parafa „înregistrare” pe documentele de drept, a

desc!is şi a completat dosarul cadastral al bunului imobil.

De"a am constatat că înregistrarea bunurilor imobile reprezintă, nu altceva decît o

procedură de înscriere şi descriere a bunurilor şi drepturilor asupra lor în fişierul 4egistrului

bunurilor imobile. +nscrisul în fişierul 4egistrului bunurilor imobile s;a efectuat atît în versiune

manuală )fişierul manual* cît şi electronică )fişierul electronic*. onţinutul informaţiei, indiferent

de versiune este identic.

9-



+n al doilea caz are loc înregistrarea 'itlului de autentificare a dreptului deţinătorului de

teren”.

+nregistrarea 'itlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren include

următoarele acţiuni&

a* depunerea cererii de înregistrare a bunului imobil la care se va anexa& un exemplar aldosarului lucrărilor cadastraleB două exemplare a 'itlurilor de autentificare a drepturilor

deţinătorilor de terenB

b* examinarea cererii de înregistrare a bunului imobilB

c* înregistrarea cererii în condica de cereriB

d* notarea în fişierul registrului bunurilor imobile a faptului primirii cererii de

înregistrareB

e* examinarea documentelor anexate la cerereBf* emiterea deciziei de înregistrare a dreptului B

g* efectuarea înscrisului )intabularea* în fişierul registrului bunurilor imobileB

g* aplicarea parafei de înregistrare pe ambele titluri de autentificare a dreptului

deţinătorului de terenB

!* desc!iderea dosarului cadastral.

0mbele exemplare ale 'itlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren sunt

restituite solicitantului şi consiliului local.

Aficiul cadastral teritorial păstrează o copie a 'itlului de autentificare a dreptului

deţinătorului de teren scoasă de pe original.

Dosarul lucrărilor cadastrale prezentat oficiului cadastral teritorial va fi, după necesitate,

inclus în dosarul cadastral al bunului imobil.

Dosarul cadastral al bunului imobil desc!is de către oficiul cadastral teritorial, la etapa

dată va include&

a* cererea de înregistrare a bunului imobilB

b* decizia registratoruluiB

c* documentul iniţial în baza căruia a fost atribuit şi privatizat terenulB

d* informaţia despre amplasarea spaţială a bunului imobil )coordonatele punctelor de

!otar şi dimensiunile liniilor de !otar*B

e* copia 'itlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

/./ Î)$eist$#$e# $e"tului #su"$# bu)ului i!(bil

<



+nregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor în 4egistrul bunurilor imobile se

efectuează sub forma de „înscris în registru”. +nscrisul în registru )sau înregistrarea* este

efectuat de către persoana responsabilă 1 registrator.

Arice înscris în registrul bunurilor imobile este identificat, orientat spre un bun imobilconcret. +n calitate de identificator serveşte codul cadastral )numărul cadastral* formulat în

conformitate cu structura cadastrală a republicii.

8iecărei înscrieri în registrul bunurilor imobile îi corespunde un număr de ordine şi data

efectuării.

4esponsabilitatea despre corectitudinea înscrierilor în registru este dusă de către

registrator.

onform datelor din anexa 0 temeiul înregistrării dreptului asupra bunului imobil încazul dosarului de formare analizat este decizia numărul 7 din 9 iulie / cu privire la

formarea bunului imobil prin care proprietarii au decis a diviza bunul imobil, înscris în

4egistrul bunurilor imobile, ţinut de A' #trăşeni, cu numărul cadastral 736//99 şi

suprafaţa de 393!a, care le aparţine cu drept de proprietate, pentru a forma un nou bun imobil,

ca obiect de drept independent, cu stabilirea !otarelor generale, cu destinaţia pentru construcţii&

736//-7 1 cu suprafaţa de ,<6< !a şi 736//-- 1 cu suprafaţa de ,<6< !a, în

conformitate cu planurile anexate. +nregistrarea s;a efectuat la data de /9 iulie /, conformextrasului din registrul bunurilor imobile 736//-7 şi 736//-- din anexa şi anexa D.

'emeiul înregistrării dreptului asupra bunului imobil în al doilea exemplu analizat,

conform datelor din anexa E a servit decizia consiliului local numărul /Q din şase martie --/

prin care deţinătorului i s;a repartizat în proprietate privată pămînt cu suprafaţa totală de ,57

!a, cu scopul repertizării terenului construcţie locativă. +nregistrarea dreptului asupra terenului a

avut loc la data de cinci septembrie anul /3.

%e parcursul anului / în raionul #trăşeni, au fost înregistrate în total un număr de 576

tranzacţii, dintre care /93 tranzacţii s;au efectuat cu construcţii şi 3-35 tranzacţii efectuate cu

terenuri. +n comparaţie cu alte raioane, precum Ar!ei, #oroca, riuleni, Utefan Codă, 8loreşti

raionul #răşeni deţine un număr mic de tranzacţii înregistrate întrucît aici a fost înregistrat un

număr mai mic de deţinători de teren şi respectiv bunuri imobile, ceea ce reduce limitele pieţii

funciare şi imobiliare în această zonă.

<



'abelul 3.; 'ranzacţii efectuate cu construcţii înregistrate în raionul #trăşeni în anul /

+n cadrul raionului satul #ireţi conform numărului de tranzacţii efectuate cu construcţii

ocupă locul patru. 0ici au fost înregistrate 6 tranzacţii, obiectul tranzacţiilor de acest fel în cele

mai dese cazuri fiind costrucţie individuală de locuit. (umărul înregistrat de tranzacţii în fiecare

sat din cadrul raionului este arătat în tabelul 3..

</

omuna (umărul de tranzacţii omuna (umărul de tranzacţiiDolna !irianca <

(egreşti Corniceni 6>rebleşti / 4ecea 6

Aneşti / odreanca 7>!elăuza 3 %ănăşeşti 74oşcani 3 4ădeni

4omîneşti 3 2icăuţi >ăleşti 5 #coreni 9

'ătăreşti 5 #ireţi 62icleuşeni 9 $ozova //

?ucovăţ 9 o"uşna 55Jubreşti 9 #trăşeni 95ăpriana < ;



8igura 3. 1 4epartizarea tranzacţiilor cu construcţii în cadrul raionului #trăşeni

onform datelor din figura 3. după clasificarea nominalizată mai sus cele mai multe

înregistrări au fost făcute în oraşul #trăşeni 95 la număr, satul o"uşna 55 înregistrări şi $ozova

cu // înregistrări, ponderea pe care o deţin celelalte sate după numărul de tranzacţii efectuate cu

construcţii poate fi observată tot în această figură.

omuna (umărul de tranzacţii omuna (umărul de tranzacţiiDolna </ !irianca 5

(egreşti 5< Corniceni 59<

>rebleşti 3 4ecea 75Aneşti 99 odreanca /6->!elăuza 57 %ănăşeşti 564oşcani 95 4ădeni //<

Higăneşti 55 2icăuţi 75>ăleşti << #coreni 36

'ătăreşti -5 #ireţi /-32icleuşeni -/ $ozova 76

?ucovăţ 37 o"uşna /<9Jubreşti 9 #trăşeni 359ăpriana <7 Coinova 6/

'abelul 3./; 'ranzacţii efectuate cu terenuri înregistrate în raionul #trăşeni în anul /

<3



predominantă a sectorului de teren amena"ări de îmbunătăţiri funciare în apropiere şi condiţii

climaterice favorabile.

+n tabelul 3.3 sunt arătate tipurile tranzacţiilor efectuate cu construcţii în satul #ireţi, ceea

ce ilustrează modurile de dobîndire a dreptului asupra construcţiilor în această localitate.

onform datelor din tabel în anul /, în satul #ireţi construcţiile au fost dobîndite prin contractde vînzare 1 cumpărare şi prin donaţie, şi anume au fost înregistrate opt contracte de vînzare 1

cumpărare şi nouă contracte de donaţie

'abelul 3.3; 'ipuri de tranzacţii efectuate cu construcţii în comuna #ireţi în anul /

'ipul tranzacţiei (umărul tranzacţiei

ontract de vînzare; cumpărare 7

ontract de donaţie -

0nalizînd tabelul 3.5 putem observa că în anul /, în satul #ireţi terenurile au fost

dobîndite prin contract de vînzare 1 cumpărare 7< cazuri, prin donaţie - cazuri şi prin moştenire

-6 cazuri, celelalte moduri de dobîndire a dreptului asupra bunurilor imobile acumulînd o

pondere mai mică, şi anume prin contract de sc!imb au fost înregistrate şase cazuri, prin !otărîre

"udecătorească două cazuri şi prin privatizare un caz.

'abelul 3.5; 'ipuri de tranzacţii efectuate cu terenuri în comuna #ireţi în anul /

'oate cele enunţate mai sus se pot observa şi în figura 3.3. onform datelor din această

figură pe primul loc se plasează tranzacţiile cu terenuri prin moştenire, după care urmează

contractele de donaţie şi apoi contractele de vînzare 1 cumpărare.

<9

'ipul tranzacţiei (umărul tranzacţiei

ontract de vînzare; cumpărare 7<

ontract de donaţie -

2oştenire -6

ontract de sc!imb <

Kotărîre "udecătorească /

%rivatizare

'ransmise în alte cazuri



8igura 3.3 1 'ipuri de tranzacţii efectuate cu terenuri în comuna #ireţi în anul /

0 SECURITATEA ACTI8ITĂ>II 8ITALE

0.1 A)#li,# st&$ii secu$it&%ii *i s&)&t&%ii 2) !u)c& *i !eiului #!bi#)t 2) c(!u)#

Si$e%i' $#i()ul St$&*e)i

erinţele concrete de securitate se determină în comuna #ireţi, raionul #trăşeni, conform

normelor şi legilor de securitate a muncii. onducerea şi răspîndirea despre starea şi ocrotirea

securităţii şi sănătăţii în muncă, igienei sanitare o poartă conducătorul gospodăriei şi specialistul

pe protecţia muncii. Ei coordonează activitatea serviciului securităţii şi sănătăţii în muncă în

această localitate. $a început se petrece instructa"ul întroductiv pe te!nica securităţii, pentru ceicare sunt primiţi la lucru şi inclusiv instructa"ul la locul de muncă. Instructa"ul periodic se

<<



petrece pentru toţi lucrătorii nu mai rar decît o dată în şase luni. #copul instructa"ului introductiv

general este de a informa despre activităţile specifice unităţii respective şi principalele măsuri de

securitatea şi sănătatea în muncă care trebuiesc respectate în timpul lucrului. Instructa"ul

introductiv general se face în cadrul cabinetului de securitate şi sănătate în muncă sau în alte

spaţii special amena"ate, de persoane cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii şisănătăţii în muncă, împuternicite prin decizie de către anga"ator. Instructa"ul la locul de muncă se

face după instructa"ul introductiv general şi are ca scop prezentarea riscurilor şi măsurilor de

prevenire specifice locului de muncă unde a fost repartizată persoana respectivă. Durata

instructa"ului la locul de muncă depinde de complexitatea ec!ipamentului te!nic sau locului de

muncă la care se va lucra şi nu va fi mai mică de opt ore repartizate pe timpul perioadei de lucru

de probă. 0ceastă durată se stabileşte de şeful compartimentului respectiv, împreună cu şeful

compartimentului de securitate şi sănătate în muncă. Instructa"ul la locul de muncă se face pe baza prevederilor normelor specifice de securitate a muncii, precum şi a instrucţiunilor proprii,

elaborate pentru locul de muncă la care va lucra persoana respectivă. Instructa"ul la locul de

muncă include obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o

va desfăşura. 'e!nica securităţii în această gospodărie este stabilită în conformitate cu

respectarea legislaţiei muncii, realizînduse măsurile prevăzute în planul anual de măsuri de

protecţie.

abinetul ,,%rotecţia munciiTT este amena"at cu toate mi"loacele necesare şi este păstrat în

stare bună, organizînduse corect activitatea lui. Ec!ipamentul de protecţie individuală este

menţinut în starea bună de funcţionare. 2i"loacele de stingere a incendiilor sînt prezente la locul

de destinaţie pentru folosire în caz de necesitate.

Drumurile şi trecerile spre locul de muncă sunt asfaltate şi nu sunt afectate de diferite

obiecte şi comunicaţii neizolate. 'eritoriul, clădirile sunt întreţinute permanent în curăţenie. +n

ultimii trei ani nu s;au întîmplat accidente de muncă în gospodăria dată.

0.+ A)#li,# t$#u!#tis!ului *i $e#li,&$ii !&su$il($ e "$(tec%ie

'raumatismul este ansamblul tuturor accidentelor de muncă din cauza cărora accidentaţii

au fost traumaţi.

0naliza se face după datele din forma de evidenţă '; 6 pe gospodărie ultimii /;3 ani.

<6



%lanul de măsuri de securitate şi sănătate în muncă se elaborează anual cu consultarea

reprezentanţilor salariaţilor în cazul înc!eierii contractului colectiv de muncă. %lanul de măsuri

de securitate şi sănătate în muncă va constitui partea integrală a acestui contract.

#pecialistul de securitate şi sănătate în muncă controlează sistematic situaţia protecţieimuncii împreună cu şeful de sector, cu specialistul şef şi c!iar cu conducătorul întreprinderii.

0./ Secu$it#te# #)tii)ce)i#$& 2) (s"(&$ie

+n gospodărie conducerea a format un grup de pompieri binevoli. %ompierii binevoli suntinstruiţi la cursuri speciale de inspectorarul antiincendiar. %ompierilor binevoli li se asigură viaţa

pe contul întreprinderii , li se acordă îmbrăcăminte specială , li se plăteşte în afară de salariu şi li

se oferă < zile de concediu în plus.

#e controlează nu mai puţin de trei ori pe an obiectele, depozitele de păstrare a

materialelor, instalaţiile te!nice de către inspectoratul antiincendiar şi inspecţia întreprinderii.

%entru nerespectarea cerinţelor antiincendiare vinovaţii sunt traşi la răspundere

administrativă, materială sau c!iar penală.

#e organizează măsuri de antiincendiere care constă în controlul şi organizarea respectării

normelor te!nice, în aprovizionarea şi instalarea inventarului antiincendiar.

#ecuritatea antiincendiară poate fi asigurată cu măsurile profilaxiei antiincendiare şi cu

protecţia antiincendiară activă. 2etodele profilaxiei antiincendiare, sunt necesare pentru

prevenirea apariţiei incendiului.

+n caz de incendiu lucrătorul este obligat&

a* să comunice pe telefon despre incendiu formînd -B

b* să comunice şefului despre producereB

c* să înceapă stingerea incendiului cu mi"loace disponibile, respectînd securitatea

necesarăB

d* să organizeze evacuarea celor lezionaţi şi să ofere primul a"utor.

2ăsurile de protecţie antiincendiare&

a* Izolarea mediului inflamabil prin arătură prin sădirea copacilor , folosirea mi"loacelor

antiincendiare 1 inventarul, substanţele, te!nica, folosirea instrucţiunilor despre rezistenţa

materialelor la ardere.

<-



b* 8olosirea sistemelor de semnalizare, respectarea în ordine a ieşirilor pentru evacuarea

oamenilor, respectarea distanţei antiincendiare între materialele uşor inflamabile , trebuie să fie

de /;3 m, iar în cele greu inflamabile nu mai puţin de 9 metri.

0.0 El#b($#$e# i)st$uc%iu)ii "e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& 2) (s"(&$i# Si$e%i'$#i()ul St$&*e)i

'' APROBAT? '' APROBAT?

P$(cesul 9eb#l #l O$i)ul "$i!#$ului )$.+@

Sei)%ei C(!itetului Si)ic#l )$.@

i) 1 iu)ie +1+ i) 0 iu)ie +1+

I)st$uc%iu)e# e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& )$. 2) s#l# e c#lcul#t(#$e

I. Reulile e)e$#le e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c&

. 2uncitorul trebuie să cunoască bine şi să respecte cerinţele instrucţiunii.

./ (erespectarea normelor securităţii se pedepseşte în corespundere cu odul 2uncii.

.3 De respectat normele antiincendiare în operaţiunile cu curent electric şi substanţe

inflamabile.

.5 +ncălcarea cerinţelor instrucţiunii atrage după sine răspundere disciplinară.

.9 +n caz de accident cu leziuni, imediat de acordat a"utor medical accidentatului şi de

anunţat medicul.

II. Reulile e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& 2)#i)te e 2)ce"e$e# luc$ului

/. De ascultat instructa"ul la locul de muncă şi de studiat indicaţiile metodice.

/./ De controlat starea dispozitivelor utila"ului şi a inventarului necesar pentru

prospecţiuni ca să fie în regulă.

/.3 De operat cu inventarul şi utila"ul reparat.

/.5 De respectat normele securităţii electrice şi antiincendiare.

/.9 #e va evita supraaglomerarea unei prize de către mai multe utila"e şi mi"loace te!nice.

III. Reulile e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& 2) ti!"ul luc$ului

3. #e îndeplineşte sarcina de muncă strict conform indicaţiilor şefului.

3./ #e deconectează utila"ul în timpul reparaţiei.

6



3.3 Este interzisă efectuarea oricăror lucrări în timpul pauzei.

3.5 #e interzice de a primi masa în timpul lucrărilor.

3.9 De folosit mi"loace de muncă după destinaţie.

I8. Reulile e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& 2) c#, e #ccie)t

5. +n caz de accident de oprit procesul de lucru.

5./ De a acorda primul a"utor medical victimelor pînă a sosi medicul şi de anunţat

administraţia.

5.3 +n caz de încetare a alimentării cu energie electrică, de accidente, calamităţi naturale,

se cuvine să se deconecteze imediat calculatoarele de la reţea.

5.5 4eţelele electrice şi aparata"ul electric defectat urmează a fi deconectate şi interzisăexploatarea lor, pînă la înlăturarea pericolului de incendiu.

5.9 %ersonalul trebuie să se deplaseze spre căile şi ieşirile de urgenţă în caz de accident.

5.< #ă se întreprindă acţiuni în vederea lic!idării consecinţelor accidentului.

5.6 %ersonalul te!nico 1 administrativ este dator să semnaleze toate pagubele materiale

produse în urma unui eveniment sau incident periculos.

8. Reulile e secu$it#te *i s&)&t#te 2) !u)c& u"& te$!i)#$e# luc$ului

9. De deconectat dispozitivele electrice.

9./ De str@ns instrumentele, de împac!etat dispozitivele în ambala"e.

9.3 De verificat locul de muncă, de pus utila"ul la păstrare.

9.5 De anunţat specialistul despre defectele apărute la instrumentele şi dispozitivele

folosite în timpul lucrului.

9.9 De adus în ordine locul de muncă.

A el#b($#t i"l(!#)t# #).I8' $.0 Lu"u C$isti)#

C(($()#t c()uc&t($ *tii)%i:ic' lect($ su".u)i9e$sit#$ Zubc( E:i!

C()sult#)t lect($ su"e$i($ u)i9e$sit#$ Ulie$ A)#t(l

6



0.4 P$(tec%i# !eiului #!bi#)t

%rotecţia mediului încon"urător, protecţia mediului construit, protecţia mediului natural,

protecţia mediului interior sunt noţiuni care desemnează domeniile de intervenţie în vederea

protecţiei mediului la scară globală în domeniul construcţiilor şi dezvoltării urbane.

%rotecţia mediului ambiant a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre. +n

prezent, bogăţiile şi sursele de energie sunt afectate în aşa măsură încît se prevede epuizarea

rapidă a unora din ele )specii de animale şi plante dispărute, zone fertile transformate în deşeuri*,

dacă nu se iau măsuri de protecţie a mediului încon"urător.

Amul a contribuit la deteriorarea mediului încon"urător prin& defrişarea pădurilor,

suprapăşunatul, construirea de lacuri de acumulare, bara"e, canale, exploatarea exagerată a faunei

terestre, a resurselor oceanice, a subsolului, poluarea apei, a aerului, a solului.

ea mai importantă problemă ecologică în construcţii este cea a deşeurilor provenite din

construcţii şi demolări şi anume&

a* deşeuri rezultate din demolarea totală sau parţială a clădirilor sau infrastructurii civileB

b* deşeuri rezultate din construcţia de clădiri sau infrastructurii civileB

c* deşeuri rezultate în urma excavării solurilor 1 pămînt, pietriş şi vegetaţie rezultate la

nivelarea terenurilor, lucrări civile, realizarea fundaţiilor pentru construcţiiB

d* deşeuri rezultate din lucrările de modernizare şi întreţinere a străzilor.

$a realizarea unei costrucţii este necesar de respectat următoarele cerinţe de protecţie a

mediului&

a* deşeurile rezultate din activitatea de construcţii vor fi evacuate periodicB b* în cadrul organizării de şantier, precum şi pe durata execuţiei lucrărilor se vor lua toate

măsurile necesare pentru evitarea poluării factorilor de mediu sau pre"udicierea stării de sănătate

sau confort a populaţieiB

c* se vor lua toate măsurile pentru respectarea ordinii, curăţeniei şi liniştii publice în

perimetrul limitrof obiectivului.

lădirile de producţie, construcţiile, utila"ul, procesele te!nologice trebuie să corespundă

regulilor, care asigură condiţii de muncă sănătoase şi fără pericol. 0ceste reguli includ folosirearaţionaţă a teritoriului şi a clădirilor de producţie, exploatarea raţională a utila"ului şi organizarea

6/



"ustă a proceselor te!nologice, protecţia lucrătorilor de ficţiunea condiţiilor de muncă

vătămătoare, întreţinerea clădirilor de producţie şi a locurilor de muncă în corespundere cu

normele şi regulile sanitaro; igienice, amena"area de clădiri sanitare şi de trai. $a proiectarea,

construirea şi exploatarea clădirilor de producţie şi a construcţiilor trebuie să fie respectate

regulamentul şi normele cu privire la protecţia muncii. %roiectele de maşini;unelte şi alte utila"ede producţie trebuie să corespundă regulilor cu privire la te!nica securităţii şi igienei în

producţie.

onducătorii organizaţiilor de construcţie, întreprinderilor, organizaţiilor în caz de avarii

a clădirilor şi construcţiilor care se construiesc sau se exploatează sunt datori să realizeze măsuri

pentru a preîntîmpina răspîndirea avariei şi asigurarea de neatins a construcţiilor deteriorate şi

care se prăbuşesc. +n caz de demontare nevoită a construcţiilor pentru eliberarea victimilor aceste

construcţii vor fi păstrate.8iecare poate contribui la salvarea naturii, asigurînd condiţii de viaţă locuitorilor de mîine

ai 'errei. 'rebuie să fie o acţiune comună a tuturor pentru salvarea naturii, oprind poluarea

industrială şi îndepărtînd pericolul contaminării cu reziduurile aruncate. 'rebuie să înţelegem, de

exemplu, că strada nu este coşul nostru de gunoi. %entru aruncarea lui sunt amena"ate locuri

speciale. Utiinţa de azi are cunoştinţe necesare pentru ca orice produs toxic să fie transformat

întrunul folositor& fumul de cărbune pentru bric!ete, praful de ciment pentru blocuri, sterilul

minelor pentru cărămizi. %lantarea de pomi fructiferi şi copaci este o acţiune ce sporeşte

purificarea naturii dătătoare de oxigen. +n casele, apartamentele şi grădinile noastre pot fi ţinute

diverse plante. 8iecare dintre noi poate contribui la acestea, trebuie doar să vrem.

63



CONCLUZIE

Din punctul de vedere al formei, informaţia "uridică reprezintă o informaţie mai mul

descriptivă. 'otodată, dreptul asupra unui bun imobil va fi considerat definit numai atunci cînd

va fi determinată limita răspîndirii lui, !otarul bunului imobil. Informaţia "uridică va include date

despre proprietar, modul de dobîndire a dreptului, despre restricţii asupra bunului, despre dreptul

unor terţe persoane asupra bunului, servitute, grevări, etc.

#copul principal al informaţiei "uridice din registrul bunurilor imobile este de a prote"a

dreptul asupra bunului indiferent cui îi aparţine.

(umai în condiţiile drepturilor prote"ate de stat poate lua naştere o piaţă imobiliară

)funciară* legală şi dezvoltată, aceasta este ideea principală generată de tema analizată în

contextul acestei lucrări.

+n timpul elaborării prezentei lucrări mi;am realizat scopul propus spre realizare şi anume

de a analiza aplicarea metodelor de dobîndire şi înregistrare a dreptului asupra bunului imobil în

satul #ireţi, raionul #trăşeni prin intermediul analizei a două situaţii concrete. +n cadrul acestei

analize am studiat detaliat obiectul şi subiectul de drept, am descris scenariul dobîndirii şi

înregistrării dreptului asupra bunului imobil şi formarea documentului de drept utilizînd ca reper

anexele cercetate, potrivit cărora am descris aplicarea metodelor de dobîndire şi înregistrare a

dreptului asupra bunului imobil în cazul unui dosar de formare a bunului imobil şi a unui dosar

de actualizare a planului cadastral.

+n condiţiile creşterii stabile a numărului de tranzacţii pe piaţa proprietăţilor imobiliare

este firesc ca şi interesul faşă de informaţia cadastrală să sporească, cel puţin, proporţional, dacă

nu c!iar în ritmuri mai avansate. %otrivit datelor +ntreprinderii de stat „dastru”, numărul

extraselor din registrul bunurilor imobile a crescut la <<,< mii, în /5, pînă la /<5,5 mii, în

/<, în primele < luni ale anului /7 înregistr@ndu;se peste 55 mii solicitări. #olicitanţi ai

acestei informaţii sunt diferiţi, de la cetăţeni pînă la diferite întreprinderi, instituţii şi organizaţii,

în primul r@nd, băncile comerciale, notarii, firmele imobiliare, de evaluare, autorităţile publice,

organele procuraturii, "udectoriile, inspectoratele fiscale, ect. De altfel, către iulie,

65



+ntreprinderea de stat „adastru” avea înc!eiate contracte de furnizare a informaţiei cadastrale cu

9 de consumatori.

0naliz@nd situaţia şi tendinţele la acest capitol, precum şi ţin@nd cont de faptul că

informaţiile cadastrale utilizate "udicios pot facilita soluţionarea multor probleme economice,

sociale, "uridice şi dealtă natură cu care se confruntă 4epublica 2oldova am realizat un studiusociologic pe această temă.

A)e=# A

Deci,ie cu "$i9i$e l# :($!#$e# bu)ului i!(bil "$i) i9i,#$e

DECIZIE )$. 1 i) 14 iulie +11

Cu "$i9i$e l# :($!#$e# bu)u$il($ i!(bile

#ubsemnaţii Lu"u I()' #)ul )#*te$ii 1+.1.1@4' c( "e$s()#l ++//@4 *i

R(!#)iuc I($' #)ul )#*te$ii +4.1.1@4' c( "e$s()#l +/1+15+'

domiciliaţi în s#tul Si$e%i' $#i()ul St$&*e)i *i s#tul Nic($e)i' $#i()ul D$(c6i#'

proprietarii bunului imobil cu )u!&$ul c##st$#l /+1+144 '

amplasat în s#tul Si$e%i' $#i()ul St$&*e)i esti)#t "e)t$u c()st$uc%ii

AM DECIS

. A i9i,# bunul imobil, înscris 2) Reist$ul bu)u$il($ i!(bile' %i)ut e

OCT St$&*e)i' cu )u!&$ul c##st$#l /+1+144 *i su"$#:#%# e 1/4/6#, ce ne aparţine cu

drept de proprietate, pentru a forma un nou bun imobil, ca obiect de drept independent, cu

stabilirea !otarelor generale.

/. +n rezultatul acţiunii de divizare a forma două bunuri imobile, în !otare generale,

cu destinaţia pentru construcţii& /+1+1@ - cu su"$#:#%# e '55 6# *i /+1+1@@ - cu

su"$#:#%# e '55 6#' în conformitate cu planurile anexate.

69



P$("$iet#$ii bu)ului i!(bil Lu"u I()

R(!#)iuc I($

6<



66



67



6-



7



7/



73



75



79



7<



76



77



7-



-



-/



-3



-5



4egistrul 736//-7 apitolul 0,? +nscrieri stinse şi înscrieri active foiQ

Reist$ul bu)u$il($ i!(bile /+1+144

apitolul 0,?) verificat, 9.6./*

Desc!is 9.6./

Subc#"it(lul I. Bu)ul i!(bil. ?unul imobil 'eren

(umărul cadastral 736//99

0dresa 4aionul #trăşeni, satul #ireţi

2odul de folosinţă %entru construcţii

#uprafaţa ,393 !a

'ipul !otarelor >enerale

Subc#"it(lul II. D$e"tul e "$("$iet#te #su"$# bu)ului i!(bil

/. ?unul imobil 736//99

ota parte ,

%roprietarul $upu Ion, codul personal //336-69

4omaniuc Igor, cod personal /3/7</6

DomiciliulQ#ediul 4aionul #trăşeni, satul #ireţi

4aionul Droc!ia, satul (icoreni

'emeiul înscrierii ontract de vînzare 1 cumpărare nr.55<9 din /5.<./

Data înregistrării 9.6./

Subc#"it(lul III. G$e9#$e# $e"tu$il($ "#t$i!()i#le

(u sunt înscrieri

I)te$ic%ii

(u sunt înscrieri

-9



(umele, prenumele registratorului 1Hîrdea 2arin

#emnătura, ştampila şi data ; 9.6./

A)e=# C

E=t$#s i) Reist$ul bu)ului i!(bil /+1+1@

4egistrul 736//-7 apitolul 0,? +nscrieri stinse şi înscrieri active foiQ

Reist$ul bu)u$il($ i!(bile /+1+1@apitolul 0,?) verificat, /9.6./*

Desc!is /9.6./

Subc#"it(lul I. Bu)ul i!(bil

. ?unul imobil 'eren

(umărul cadastral 736//-7



#uprafaţa ,<6< !a



/. ?unul imobil 736//-7

ota parte ,

%roprietarul $upu Ion, codul personal //336-69


'emeiul înscrierii Decizie nr. 7 din 9 iulie / cu privire la formarea

bunurilor imobile

Data înregistrării /9.6./


(u sunt înscrieri

-<



I)te$ic%ii

(u sunt înscrieri


#emnătura, ştampila şi data ; /9.6./

A)e=# D

E=t$#s i) Reist$ul bu)ului i!(bil /+1+1@@

4egistrul 736//-- apitolul 0,? +nscrieri stinse şi înscrieri active foiQ

Reist$ul bu)u$il($ i!(bile /+1+1@@apitolul 0,?) verificat, /9.6./*

Desc!is /9.6./



(umărul cadastral 736//--



#uprafaţa ,<6< !a



/. ?unul imobil 736//--

ota parte ,

%roprietarul 4omaniuc Igor, codul personal /3/7</6

DomiciliulQ#ediul 4aionul Droc!ia, satul (icoreni

'emeiul înscrierii Decizie nr. 7 din 9 iulie / cu privire la formarea

bunurilor imobile

Data înregistrării /9.6./


(u sunt înscrieri

-6



I)te$ic%ii

(u sunt înscrieri


#emnătura, ştampila şi data ; /9.6./

A)e=# E

E=t$#s i) Reist$ul bu)ului i!(bil /+1/10@

4egistrul 736/35- apitolul 0,? +nscrieri stinse şi înscrieri active foiQ/

Reist$ul bu)u$il($ i!(bile /+1/10@apitolul 0,?) verificat, 9.-./3*

Desc!is 9.-./3



(umărul cadastral 736/35-



#uprafaţa ,57 !a


. ?unul imobil onstrucţie

(umărul cadastral 736/35-.


2odul de folosinţă asă de locuit individuală

#uprafaţa <-,9 m.p.

./ ?unul imobil onstrucţie

(umărul cadastral 736/35-./


2odul de folosinţă onstrucţie accesorie )bucătărie de vară*

#uprafaţa 5< m.p.

-7



.3 ?unul imobil onstrucţie

(umărul cadastral 736/35-./


2odul de folosinţă onstrucţie accesorie )beci*

#uprafaţa /, m.p.


/./ ?unul imobil 736/35-

736/35-.

736/35-./

736/35-.3

ota parte .%roprietarul 'oma 0ndrei //.-.-< anul naşterii, cod personal /733597


'emeiul înscrierii Decizia consiliului local satul #ireţi, nr. /Q din şase martie --/

Data înregistrării 9.-./3.


P#$te# I. Alte $e"tu$i $e#le

(u sunt înscrieri

P#$te# II. N(t&$i

(u sunt înscrieri

I)te$ic%ii

(u sunt înscrieri

(umele, prenumele registratorului 1 roitoru $ucia

#emnătura, ştampila şi data ; 9.-./

--



/



3



5



9



<



6



7



-



BIBLIOGRAIE

. odul ivil al 4epublicii 2oldova. $egea 4epublicii 2oldova nr. 61GC din

< iunie //.

/. odul 8unciar. $egea 4epublicii 2oldova nr. 7/7 din /9./.--.

3. $egea 4epublicii 2oldova adastrul bunurilor imobile nr. 953 1 GIII DI( /9./.--7.

5. $egea 4epublicii 2oldova cu privire la proprietate nr. 59-;GII din //..--.

9. $egea cu privire la registre nr.6 1 GCI din //.3./6.

<. $egea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.395 1 GC din /7 octombrie /5.

6. $egea cu privire la notariat )593 1 GC din 7..//.

7. $egea nr.7<;GCI din .6./7 securităţii ş sănătăţii în muncă, 2.A. al 4.2., /7 nr. 53;

55, art.976.

-. 2onitorul Aficial al 4epublicii 2oldova nr. 5/; 55 )65;653*, /7 octombrie /9.

. ?aieş #., 4oşca (. Drept civil.; !işinău& +.#.8.E.%., /9.

. ?otnarenco I. adastrul în 2oldova.; !işinău& %ontos, /<.

/. ?otnarenco I. adastrul în 2oldova monografie, /6.

3. 'aran 0., $ăcustă I., ?îtcă I.VT%rotecţia muncii TT, !işinău /5.

0ltele.

formarea bunurilor imobile

Documents