Formarea Grupurilor de Acțiune Locală în satele Republicii Moldova

– o șansă pentru dezvoltare Analiza oportunității acestei măsuri și perspective de politici publice

CRPE Policy Memo 71Autori: Alexandra Toderiță

Oana GAneA

C U P R I N S

1. Introducere ................................................................................................................... 3

2. Cercetare sociologică ................................................................................................. 6

2.1 Metodologie .......................................................................................................... 6

2.2 Prezentarea datelor colectate din teren ........................................................... 8

3. De ce ar fi abordarea LEADER (constituirea de GAL-uri)

potrivită pentru Republica Moldova? ...................................................................... 14

4. ANEXĂ

4.1. Elizaveta (Bălți) .................................................................................................... 15

4.2. Rădulenii Vechi (Florești)15

4.3. Hristici (Soroca) .................................................................................................... 16

4.4. Susleni (Orhei) ..................................................................................................... 16

4.5. Crihana (Orhei) ..................................................................................................... 16

4.6. Zaim (Căușeni) .................................................................................................... 16

4.7. Baurci Moldoveni (Cahul) .................................................................................. 17

4.8. Criva (Briceni) ....................................................................................................... 17

4.9. Corjeuți (Briceni) ................................................................................................. 17

4.10. Văsieni (Ialoveni) ............................................................................................... 17

4.11. Șipoteni (Călărași) ............................................................................................. 17

4.12. Balatina (Glodeni) ............................................................................................ 18

4.13. Chiperceni (Orhei) ............................................................................................. 18

4.14. Mălăiești (Orhei) ................................................................................................. 18

4.15. Parcova (Edineț)................................................................................................. 18

4.16. Sîngereii Noi (Sîngerei) ..................................................................................... 19

3

1. Introducere

Republica Moldova este o țară preponderent rurală și agricolă, iar statisticile indică importanța acestor dimensiuni: 58%

din populație locuiește în mediul rural, iar aproximativ 27% din forța aptă de muncă lucrează în sectorul agricol, iar 15%

în industria de procesare. Agricultura aduce anual peste 15% din produsul intern brut, iar produsele agro-industriale

dețin o pondere de aproximativ 40% din totalul exporturilor țării.

Cu toate acestea, dezvoltarea socio-economică a spațiului rural în ansamblul său rămâne scăzută: capacitatea scăzută

a exploatațiilor agricole mici, de subzistență, de a pătrunde pe piață și de a se rentabiliza, ponderea extrem de redusă

a afacerilor non-agricole, depopularea satelor datorată emigrării în scopuri economice, infrastructura rutieră și agricolă

aflată într-o stare avansată de degradare (ex. mai mult de 90% din sistemele de alimentare cu apă din mediul rural

necesită reparații capitale sau reconstrucţie1), multiplele nevoi în domeniile educației, sănătății, asistenței sociale în

mediul rural – toate acestea descriu nivelul de trai încă scăzut în satele Republicii Moldova.

Acestă stare de fapt denotă o pronunțată nevoie ca politicile statului să abordeze dezvoltarea satelor într-o manieră

integrată, care să vizeze tot acest complex de probleme, precum și inter-corelările dintre acestea. Iar semințele acestei

idei există în recentele strategii guvernamentale.

Strategia Naţională de Dezvoltare Agricolă şi Rurală pentru anii 2014-2020, adoptată de Guvern, are trei priorităţi pentru

dezvoltarea sectorului agricol: impulsionarea competitivităţii sectorului agro-alimentar prin modernizarea şi integrarea

pieţei, asigurarea unui management durabil al resurselor naturale și îmbunătăţirea standardelor de viaţă în zonele

rurale. Iar această din urmă prioritate se traduce, printre altele, prin Măsura 3.3. ”Stimularea implicării comunității

locale în dezvoltarea rurală” care subliniază că ”implicarea comunității locale este esențială în crearea de stimulente

pentru locuitorii din mediul rural de a contribui la bunăstarea societății lor. Este nevoie de sprijin în acest sens, pentru

a permite populaţiei locale să-şi exprime opinia referitor la modalitatea în care doresc să dezvolte condițiile lor de trai.

Este foarte important de a spori atractivitatea zonelor rurale prin îmbunătățirea aspectelor sociale și culturale la nivel

local și dezvoltarea infrastructurii de servicii pentru comunitățile rurale.”2

Exact această abordare – participativă, de jos în sus, care implică comunitățile în configurarea și apoi implementarea

propriilor proiecte de dezvoltare – este focusul acestui raport, care aduce în prim plan un model de organizare și

finanțare a proiectelor în rural larg răspândit în politicile țărilor Uniunii Europene, considerat un model de bună practică

în domeniu și care a generat rezultate remarcabile. Este vorba de abordarea LEADER, implementată prin intermediul

Grupurilor de Acțiune Locală.

Studiul sociologic care stă la baza raportului demonstrează în cele ce vor urma că pilotarea acestui mod de a gândi și

finanța proiecte de dezvoltare rurală în Republica Moldova este o măsură de politici publice atât necesară din perspectiva

nevoilor, cât și atractivă pentru comunități și setează principalele coordonate ale unui asemenea demers.

1.1. Abordarea LEADER (constituirea Grupurilor de Acțiune Locală) în Europa

LEADER este o abordare inovatoare în cadrul politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene. Acronimul vine de la

„Legături între acţiuni de dezvoltare rurală”3 și, după cum sugerează și numele, este un mod de abordare a dezvoltării

rurale în comunităţile rurale locale – un ”cum”, şi nu un ”ce”, nu un set de acțiuni anume. De la lansarea sa în 1991,

1 Raport FAO - Programul de Vecinătate al Uniunii Europene, Evaluarea situaţiei privind agricultura şi dezvoltarea rurală în ţările parteneriatului estic, Republica Moldova,2012, disponibil la adresa http://www.fao.org/docrep/field/009/aq675ro/aq675ro.pdf

2 Strategia de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Moldova 2014-2020, disponibila la adresa http://www.maia.gov.md/public/files/Proiecte/ProiectStrategiaAgriculturaDezvRur.pdf, pagina 79

3 Trad. din limba franceză, „Liaison entre actions de développement rural”

4

iniţiativa LEADER își propune să ofere comunităţilor rurale din UE o metodă de implicare a partenerilor locali în orientarea

dezvoltării viitoare a zonei lor.

Conceptul fundamental din spatele abordării LEADER - dată fiind extraordinara diversitate a zonelor rurale din Europa,

autoritățile centrale ale unui stat, oricât de mult ar încerca și oricât de conectate ar fi la realitățile din teren, nu pot să

creeze mixul perfect de instrumente de dezvoltare pentru o regiune data așa cum o pot face însăși oamenii care trăiesc

acolo: fermieri, întreprinzători, profesori, medici, autoritățile locale, societatea civilă sătească – ONG-uri, grupuri de

inițiativă.

Astfel, GAL-urile au apărut ca urmare a nevoii de a crea un cadru și a traduce în practică conceptul dezvoltării locale de

jos în sus, respectiv aplicarea ideii că este mai eficient ca o comunitate să pună laolaltă diferitele-i resurse pentru a se

dezvolta printr-o viziune unitară (transpusă într-o strategie de dezvoltare locală) decât ca fiecare dintre membrii săi să

acționeze separat, urmărind a-și atinge în mod izolat propriile obiective de dezvoltare.

Grupurile de Acțiune Locală sunt parteneriate public-private (asocieri) constituite din autorități publice locale (mai

puțin de 50% din parteneriat) și agenți economici, ONG-uri (minim 50%) dintr-o microregiune rurală, cu scopul de

a implementa o strategie de dezvoltare locală.

Această strategie este, în esență, o sumă de proiecte care urmăresc dezvoltarea socio-economică a satelor cuprinse în

teritoriului GAL-ului și care pot lua o multitudine de forme:

construcția, renovarea, reabilitarea infrastructurii fizice locale la scară mică;

sprijin pentru agricultori – scheme de instalare pentru tineri fermieri, finanțare pentru utilaje agricole, finanțare

pentru infrastructura post-recoltare, construcție de centre de colectare/procesare care să deservească întreg

teritoriul GAL-ului etc;

măsuri de facilitare a constituire/dezvoltare de cooperative agricole sau grupuri de producători;

contribuție la dezvoltarea și diversificarea activităților economice non-agricole;

protejarea și conservarea patrimoniului natural și cultural rural;

diversificarea ofertei turistice;

servicii sociale, integrarea socio-economică a grupurilor vulnerabile.

Literatura de specialitate4 identifică șapte dimensiuni esențiale ale abordării LEADER:

Cele șapte trăsături esențiale ale programului Leader

4 Abordarea LEADER, Un Ghid Elementar, Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2006 , disponibil la adresa http://ec.europa.eu/agriculture/publi/fact/leader/2006_ro.pdf

ABORDAREA LEADER

Elaborarea și implementarea strategiilor „de jos în sus”

Acțiuni integrate și multisectoriale

Parteneriate locale public-privat: grupuri de

acțiune locală

Inovație

Strategii de dezvoltare locală axate pe zonă

Cooperare

Stabilirea de contacte în rețea

5

1. Strategii de dezvoltare locală axate pe zonă

Microregiunea (teritoriu care cuprinde, de obicei, între 10 000 și 100 000 locuitori) în care se constituie GAL-urile

se definește, de cele mai multe ori, printr-un caracter omogen, coeziv, caracterizat adesea prin tradiţii comune,

identitate locală, simţul apartenenţei sau nevoi şi aşteptări comune. Această trăsătură face ca recunoaşterea

punctelor tari şi slabe, a riscurilor, a oportunităţilor şi a potenţialului local să se facă mai ușor;

2. Abordarea „de jos în sus”

Măsurile de dezvoltare rurală sunt concepute şi implementate în maniera cea mai bine adaptată nevoilor

comunităţilor pe care le deservesc. Actorii locali (agricultori, agenți economici, instituții publice etc) se implică

în conștientizarea și analiza problemelor specifice ale comunității, în identificarea de soluții prin elaborarea

strategiei de dezvoltare locală și în stabilirea unor criterii clare pentru selectarea, la nivel local, a unor acţiuni

(proiecte) adecvate care să fie finanțate prin intermediul strategiei.

3. Grupul de Acțiune Locală

Acesta consolidează dialogul şi cooperarea între diferiţi actori rurali, pune laolaltă strategia de dezvoltare locală

și ia decizii în privința proiectelor care urmează a fi finanțate. Toate aceste lucruri sunt efectuate de către o

echipă de specialiști angajați ai GAL-ului iar plăţile efective sunt făcute de obicei de către o autoritate plătitoare,

care se ocupă de finanţările publice, şi nu de către GAL. GAL-ul doar selectează proiectele, deci nu poartă

responsabilitatea fondurilor.

Pașii esențiali în pregătirea și înființarea GAL-urilor sunt:

Conștientizarea și informarea actorilor rurali privind această abordare și modul ei de implementare (în

cazul țărilor Parteneriatului Estic, prin interacțiunea și schimbul de bune practici cu țări din Uniunea

Europeană, similare din punct de vedere al spațiului rural și care au implementat abordarea LEADER);

Reunirea actorilor locali – organizarea de întâlniri pe plan local în care actorii interesați să înceapă

discutarea nevoilor teritoriului;

Analiza teritoriului – analiza aspectelor demografice, sociale, economice, culturale etc și creionarea

unei viziuni de dezvoltare pe termen mediu și lung;

Analiza măsurilor de dezvoltare rurală și a inițiativelor existente;

Crearea unui parteneriat formal între membrii GAL-ului;

Pregătirea unei strategii de dezvoltare locală.

4. Facilitarea inovației

Libertatea și flexibilitatea GAL-ului în ceea ce privește acțiunile pe care le poate demara, realizarea de sinergii

între diversele inițiative ale membrilor comunității conduce la găsirea de soluții inovatoare, răspunsuri noi la

probleme vechi.

5. Acţiuni integrate şi multisectoriale

În cadrul GAL-urilor nu se vizează rezolvarea unor probleme sectoriale (ex. strict agricultură, strict infrastructură

rurală etc), ci o paletă mai largă de obiective de dezvoltare locală, corelate și coordonate astfel încât întregul să

fie mai mult decât suma părților. De asemenea, această integrare se referă la legăturile dintre diferiţii factori

economici, sociali, culturali şi de mediu.

6. Cooperarea cu alte GAL-uri

GAL-urile din Europa sunt organizate în rețele care facilitează transferul de bune practici, de diseminare a

inovaţiilor şi de construire pe baza lecţiilor învăţate din dezvoltarea rurală locală, depăşindu-se astfel izolarea

cu care se confruntă anumite zone rurale.

6

2. Cercetare sociologică

2.1 Metodologie

Cercetarea de față a inclus 16 comunități rurale din Republica Moldova, selectate în funcție de următoarele criterii: 1)

Existența unei diversități mari de stakeholderi (agenți economici, producători agricoli, reprezentanți ai școlii, serviciilor

sociale, ONG-urilor și alți lideri locali); 2) Proactivitatea autorităților locale în crearea de parteneriate (inclusiv dorința de

a participa la acest proiect); 3) Reprezentarea sectorul ONG pe plan local; 4) Acoperire geografică cât mai mare.

Prima etapă a cercetării a constat într-o serie de întâlniri cu autoritățile locale, funcționari ai primăriilor, producători

agricoli, agenți economici, reprezentanți ONG și alți lideri locali. Obiectivul principal al întâlnirilor a fost colectarea de

date privind situația actuală în comunități, problemele și nevoile locale și proiectele de viitor ale primăriilor. Totodată,

inițiatorii proiectului au dorit să aibă prim contact față în față cu potențialii parteneri în crearea unor Grupuri de Acțiune

Locală (GAL) pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, autorii au încercat să familiarizeze interlocutorii cu conceptul de GAL

și să sondeze atitudinea potențialilor beneficiari față de acest concept.

Aceste întâlniri au fost dublate de completarea unor chestionare standardizate, specifice pentru fiecare grup, de către o

parte dintre cei prezenți la întâlniri pentru a putea avea o dimensiune cantitativă a temelor enunțate în aceste discuții.

Astfel, au fost prezenți la întâlniri aproximativ 100 de persoane și au răspuns la chestionare 16 primari (toți cei prezenți

la întâlnire), 22 fermieri/ producători agricoli, 10 agenți economici și un reprezentant ONG (sectorul ONG a fost foarte

slab reprezentat). În total, au fost 49 de chestionare completate și validate. Vizitele s-au desfășurat în perioada 15

martie – 20 aprilie 2016, iar localitățile selectate în proiect au fost:

Localitate Raion Primar

1. Elizaveta Bălți Pelagheia Baltat

2. Rădulenii Vechi Florești Iurie Radu

3. Hristici Soroca Ion Alexei

4. Susleni Orhei Ilie Boldurat

5. Crihana Orhei Victor Brodescu

6. Zaim Căușeni Ion Veste

7. Baurci Moldoveni Cahul Elena Enachi

8. Criva Briceni Vadim Gorobcov

9. Corjeuți Briceni Victor Andronic

10. Văsieni Ialoveni Sergiu Candu

11. Sipoteni Călărași Vasile Rață

12. Balatina Glodeni Iațuc Dumitru

13. Chiperceni Orhei Ion Voloşciuc

14. Mihăilești Orhei Ilie Vîrtosu

15. Parcova Edineț Marcel Snegur

16. Sîngereii Noi Sîngerei Valentina Ceausciac

7

8

2.2 Prezentarea datelor colectate din teren

2.2.1. Aspectele pozitive ale localității

Cele mai importante aspecte pozitive pe care le identifică producătorii agricoli, agenții economici și reprezentanții ONG

în comunitățile în care trăiesc sunt legate atât de potențialul economic al comunelor, cât și de resursele umane locale.

De asemenea, amplasarea geografică și infrastructura sunt considerate un plus pentru localitățile din prezentul raport.

Mai mult de jumătate dintre reprezentanții oficiali (primari sau alți lucrători în primărie) care au răspuns chestionarului

au spus că localitatea în care locuiesc este puțin atractivă pentru turiști. Motivele țin de amplasarea localității (la șes sau

fără potențial turistic), lipsa monumentelor istorice sau starea proastă a celor existente. De asemenea, faptul că nu este

gândit la nivel macro un itinerariu turistic afectează negativ turismul pe plan local.

Cei care consideră zona în care locuiesc atractivă pentru turiști își bazează afirmația atât existența unor festivaluri

organizate în comunitate, cât și pe atracții turistice naturale, cum ar fi peșteri sau rezervații.

La fel, doar jumătate dintre edilii locali cred că teritoriul comunei este atractiv pentru tineri. Lipsa locurilor de muncă și

infrastructura slab dezvoltată sunt motivele pentru care tinerii decid să migreze la oraș.

2.2.2. Percepția privind nivelul de dezvoltare economică a localității

Reprezentanții primăriilor celor 16 localități au fost întrebați cum văd ei comunitatea în care trăiesc - mai dezvoltată, la

fel sau mai puțin dezvoltată decât altele din Republica Moldova. Șase din 16 au spus că ei consideră propria comunitate

mai dezvoltată decât alte zone din Moldova, iar șapte la fel de dezvoltată. Trei dintre ei spun că satul lor este mai puțin

dezvoltat decât altele, însă toți cred că peste câțiva ani lucrurile vor sta mai bine, iar comunitățile se vor dezvolta.

Mai mult de jumătate din persoanele intervievate cred că nivelul de dezvoltare economică al comunității în care trăiesc

este scăzut. Motivele țin de lipsa unei strategii durabile în mediul rural care duce la lipsa investițiilor, deci a locurilor

de muncă. Cei care consideră că locuiesc într-o zonă dezvoltată economic spun că sunt avantajați de apropierea de

teritoriul României sau își bazează afirmația prin comparație cu alte zone ale Moldovei, mult mai puțin dezvoltate.

Totuși, aproape toți au putut să numească fermieri și oameni de afaceri locali care au succes în activitatea pe care o

desfășoară.

Aproape toți cei care au răspuns întrebărilor spun că agricultura este principala activitate care ar trebui încurajată pentru

ca zona să se dezvolte. De asemenea, încurajarea activității meșteșugarilor, IMM-urilor și agroturismului și diversificarea

acțiunilor sociale și culturale sunt esențiale din punctul de vedere al respondenților.

9

Toți respondenții, fie că a fost vorba de edilii locali, fie că a fost vorba de producătorii agricoli sau alți agenți economici,

au amintit aceleași probleme cu care se confruntă comunitățile și care sunt legate de infrastructură (canalizarea,

alimentarea cu apă, starea drumurilor etc.), dar și de dotarea tehnico-materială în agricultură – lipsa centrelor de

colectare a produselor agricole, a pieței de desfacere, lipsa unui sistem de irigații.

• construirea digurilor

• colectarea produselor agricole prin cooperare între producători

• lipsa investițiilor majore în infrastructura de producere

• atragerea tinerilor la sate

• consolidarea terenurilor agricole (în momentul de față este excesivă parcelarea și face dificilă valorificarea terenurilor)

• grădiniță pentru copii

10

De asemenea, producătorii agricoli au mai semnalat probleme legate de subvenționare. Aceștia spun că subvențiile

trebuie calculate la hectar, iar criteriile de accesare a lor ar trebui să fie mai clare. Agricultorii reclamă faptul că există

persoane care își deschid firme noi în fiecare an numai pentru a lua subvenții. Tot legat de legislație, producătorii agricoli

au mai semnalat că legea actuală încurajează oamenii să vândă pământul deoarece primesc bani din asistență socială

dacă se înregistrează ca nedeținând pământ.

O altă problemă a agricultorilor este lipsa contractelor mari pentru distribuția produselor. Pe de o parte, embargo-ul

impus de Rusia face ca producătorii să nu mai aibă acces la această piață, iar pe de altă parte, standardele Uniunii

Europene nu sunt îndeplinite. Astfel, produsele ajung tot în Rusia, dar prin interpuși.

Pe plan local, sunt puține hypermarket-uri interesate de cumpărarea produselor, iar cele interesate cer consecvență,

care fără asociere între producători este greu de menținut. La momentul interviului, se purtau discuții între câțiva

producători în a se asocia pentru a cumpăra o cameră frigorifică.

Producătorii agricoli sunt mai degrabă nemulțumiți de modul în care cooperează producătorii agricoli între ei. Aceștia

spun că în lipsa colaborării investițiile nu apar, iar zona nu se poate dezvolta economic.

2.2.3. Implicarea comunității

Agenții economici și producătorii agricoli au fost întrebați dacă sunt mulțumiți de eforturile primăriei pentru dezvoltarea

economică și socială a comunității. Cei mai mulți au răspuns afirmativ, dar aproape o treime au preferat să nu răspundă.

11

Doar jumătate dintre cei care au răspuns chestionarului spun că nivelul de implicare al comunității este ridicat și foarte

ridicat când vine vorba despre proiecte ale primăriei, școlii, bisericii sau altor instituții.

Majoritatea spun că au participat la întâlniri în care s-au discutat problemele comunității, cele mai multe fiind organizate

de către primării.

2.2.4. Proiecte viitoare ale primăriilor

Majoritatea comunităților incluse în prezentul studiu doresc să se înfrățească cu o localitate din România. Motivația este

legată de posibile parteneriate și finanțări pe care le-ar putea obține direct de la guvernul român.

Sintetizând, proiectele recurente pe agenda de dezvoltare a primăriilor se încadrează în categoriile:

▪ dezvoltare de cooperative;

▪ dezvoltarea infrastructurii post-recoltare - unități de stocare, colectare și procesare a producției agricole;

▪ construcție și renovare mică infrastructură sătească (canalizare, irigare, reperații drumuri, iluminat stradal);

▪ agroturism și proiecte culturale;

▪ cooperare și schimb de bune practici cu România;

2.2.5. Finanțări

Din cei 32 de producători agricoli și agenți economici care au răspuns chestionarului, 19 spun că au primit subvenții de la

APIA. Cei mai mulți au folosit banii pentru producție și pentru îmbunătățirea infrastructurii post-recoltare, dar și pentru

procesare, construirea de sere sau promovarea produsului.

Aproape toți spun că sumele puse la dispoziția fermierilor și altor tipuri de afaceri din mediul rural de către autoritățile

centrale și criteriile de acordare a acestora nu sunt adecvate nevoilor.

Din punctul lor de vedere, fondul de subvenționare este prea mic și nu este distribuit echitabil, iar banii vin cu întârziere.

Ei spun că nu există o politică clară pentru dezvoltare rurală, iar antreprenorii mici și cei aflați la început de drum sunt

ignorați.

Doar 13 din cei 32 de antreprenori rurali spun că au mai accesat finanțări prin alte programe, majoritatea fiind finanțări

relativ mici prin FNFM sau IFAD.

O altă problemă enunțată de producătorii agricoli este instabilitatea sistemului bancar. Cu ajutorul banilor din fondul

de subvenționare, oamenii au putut să își ia credite pentru a-și dezvolta afacerea. În momentul de față li s-au dublat

dobânzile bancare și mulți dintre ei au intrat în faliment.

2.2.6. Potențialul creării unui GAL

Majoritatea respondenților cred în utilitatea creării unor GAL-uri în Republicii Moldova. Un singur primar a declarat că nu

crede că un GAL ar fi util și un alt primar a preferat să nu răspundă.

12

Principalele obiective de dezvoltare pe care un GAL ar trebuie să și le asume, din punctul de vedere al respondenților,

sunt legate de agricultură (procesare și infrastructură pre și post-recoltare) și de infrastructura tehnico-edilitară

(canalizare, drumuri, iluminat, colectarea deșeurilor etc.).

Principalele obiective de dezvoltare prin GAL, N=49 Număr menționări

agricultura: unități de procesare, frigidere 13

infrastructura: canalizare, drumuri, iluminat public 10

sistem de irigații 6

piața de desfacere 6

deșeuri 5

turism 4

activități culturale 3

centru comunitar, economie socială 3

crearea locurilor de muncă 3

utilaje agricole 3

cooperative agricole 3

înfrățiri 2

atragere finanțări 2

repararea casei de cultură 1

transport în comun 1

grădiniță pentru copii 1

13

Din punctul de vedere al respondenților, primăria, agenții economici, producătorii agricoli și organizațiile

nonguvernamentale ar trebui să se implice activ într-un astfel de GAL. Implicarea școlilor este considerată mai puțin

importantă. Totuși, finanțarea prin GAL a unor proiecte educaționale pentru copii/ tineri este considerată utilă de către

foarte mulți participanți la acest studiu, aproape la fel de des cum este menționată finanțarea infrastructurii tehnico-

edilitară.

14

3. De ce ar fi abordarea LEADER (constituirea de GAL-uri) potrivită pentru Republica Moldova?

În lumina rezultatelor studiului sociologic prezentat mai sus, încercăm câteva posibile răspunsuri la această întrebare:

Pentru că ar răspunde unor nevoi locale specifice

De asemenea, prin intermediul GAL-urilor anumite nevoi ale comunităților rurale care până acum nu au fost

adresate deloc sau care au primit doar un sprijin limitat, punctual (precum activităţile culturale, punerea în

valoare a mediului natural, reabilitarea arhitecturii şi a clădirilor de patrimoniu, turismul rural, proiecte de tip

”de la fermă la furculiță”) pot fi prioritizate și finanțate;

Pentru că prin mobilizarea actorilor locali în a se implica într-un demers de reflexie vizavi de problemele

comunității și apoi în a acționa în direcția rezolvării acestora, GAL-urile ar consolida capitalul social în

comunități, stimula asociativitatea în scopuri constructive și ar lupta pentru a îndrepta în mod real percepția

exprimată de unul dintre participanții la studiu: „Oamenii de la sate au pierdut încrederea că mai pot face

ceva” ;

Pentru că ar valorifica resursele locale și le-ar completa în mod sinergic;

Pentru că ar selecția proiectelor s-ar desfășura la nivel local și nu național, în baza unor criterii specifice

teritoriului, stabilite de membrii parteneriatului;

Pentru că ar putea oferi cadrul pentru implementarea unor măsuri inovatoare care ar răspunde nevoii

presante ale agricultorilor de a se asocia în scop economic (cooperative) – recurentă în covârșitoarea majoritate

a comunităților studiate.

Deși statul sprijină asocierea fermierilor, grupurile de producători și asociațiile acestora prin acordarea de

subvenții de tip stimul proporțional cu producția vândută prin intermediul grupului (5%), experiența României,

o țară similară cu Republica Moldova la acest capitol arată că acest gen de sprijin este de multe ori insuficient. În

România s-a pilotat cu succes o metodologie complexă de creare de cooperative formate din mici fermieri și de

susținere a accesului lor la piață printr-un proces de facilitare comunitară, training și consultanță individualizată.

Această metodologie este preluată de către peste 80% dintre GAL-uri în programarea fondurilor europene

2014-2020, ceea ce denotă compatibilitatea ei cu acest cadru pentru dezvoltare rurală. Și în Republica Moldova

această metodologie ar putea fi pilotată și implementată prin GAL-uri, îmbunătățind astfel competitivitatea

agriculturii locale.

În plus, cadrul de politici în vigoare care vizează dezvoltarea rurală cuprinde ca obiective principalele dimensiuni ale

GAL-urilor: planul de acţiuni privind implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Agricolă şi Rurală pentru anii

2014-2020 cuprinde obiectivul specific ”3.3 Stimularea implicării comunității locale în dezvoltarea rurală”, obiectiv care

s-ar îndeplini întru totul prin pilotarea constituirii unor GAL-uri.

Mai mult – această strategie va fi finanțată din bugetul de stat a Republicii Moldova și din fondurile donatorilor.

Din suma totală de 12,7 miliarde de lei necesare pentru implementarea strategiei în 2014-2020, 7,3 miliarde

de lei, sau 57,3% vor fi asigurate din bugetul de stat, iar 5,4 miliarde de restul - din fondurile ENPARD sau ale

altor donatori.5 Iar unul dintre obiectivele asumate ale programului ENPARD este, de asemenea, de a sprijini

transferul de modele și de practici de lucru din statele care au aderat recent la Uniunea Europeană, deci un

5 http://www.maia.gov.md/public/files/Proiecte/ProiectStrategiaAgriculturaDezvRur.pdf

15

obiectiv întru totul sinergic și care ar fi atins prin pilotarea unor GAL-uri în perioada care va urma.

Ce este important de subliniat este faptul că o posibilă abordare LEADER în Republica Moldova nu s-ar substitui și nici nu

s-ar opune abordării de sus în jos ale autorităților naționale și/sau regionale (programul național de subvenționare), ci

s-ar combină și le-ar potențează pe acestea.

În concluzie, GAL-urile pot fi instrumente de integrare europeană pentru Republica Moldova, iar experiența României,

cât și a altor țări europene arată că abordarea Leader și implementarea măsurilor de dezvoltare rurală prin intermediul

Grupurilor de Acțiune Locală poate aduce avantaje considerabile în viaţa cotidiană a oamenilor din zonele rurale prin

faptul că le oferă cadrul și instrumentele necesare pentru a juca un rol activ în modelarea propriului lor viitor.

GAL-urile pot juca un rol important în distilarea unor răspunsuri inovatoare la probleme vechi ale satului moldovenesc

prin întărirea comunicării și conlucrării oamenilor și instituțiilor, pot deveni adevărate vehicule de testare a unor

modalităţi noi de satisfacere a nevoilor comunităţilor rurale şi ar putea juca un rol semnificativ în întărirea țesutului

social, consolidarea proceselor democratice, capitalizarea oportunităților și a sprijinului oferit de donatorii internaționali,

accentuarea vectorului european.

4. ANEXĂ

Scurtă prezentare a localităților cuprinse în proiect6

4.1. Elizaveta (Bălți)

Satul Elizaveta se află în raionul Bălți, la 11 km de municipiul Bălți și 120 km de Chișinău. Are o populație de 3523 locuitori

(din care 96% moldoveni și 4% alte etnii) și este conectat la drumul național.

Activitatea economică de bază este agricultura - cultivarea legumelor, culturi cerealiere - zootehnie și floricultură

(cultivarea florilor în sere și în câmp deschis). Terenul arabil al comunei este aproximativ 1500 ha. În localitate activează

32 de agenți economici dintre 19 in agricultură și sunt aproape 1000 gospodării țărănești. Satul mai dispune și de

două unități comerciale și o patiserie. În comunitate activează mai multe ONG-uri: Federația Națională a Fermierilor

din Moldova – Organizația Regională Bălți, Novateca (organizație care promovează cultura, condusă de un profesor),

Contentus (tineret, IT). Primăria mai colaborează și cu Asociația Conducătorilor de Raioane și Asociația Publică Locală.

4.2. Rădulenii Vechi7 (Florești)

Satul Rădulenii Vechi este situat în raionul Florești, la 12 km

de orașul Florești și 140 km de Chișinău. Are o populație de

1570 locuitori (din care 97% moldoveni). Satul de întinde

pe o suprafață de 2545 ha și are ieșire la drumul național.

Localitatea dispune de pământ arabil de aprox. 1637

ha din care 339 ha pășune, 133 ha suprafețe sub culturi

multianuale, dintre care 98ha livadă de meri, 20 ha de

livadă de mere de tip intensiv, 9.45 ha teren proprietate a

statului, 791 ha - teren proprietate administrativ teritorială,

1745 ha - teren proprietate privată.8

6 Informațiile din acest capitol au fost colectate în timpul vizitelor, dar și de pe site-urile http://moldovenii.md/ și http://localitati.casata.md/7 Informațiile din acest capitol sunt disponibile la adresa http://raduleniivechi.sat.md/primarul/8 idem

16

Activitățile economice de bază sunt creșterea animalelor (există trei crescători de oi) și pomicultura. Pe teritoriul

localității activează și 2 SRL-uri. ONG-urile active în localitate: Federația Națională a Fermierilor din Moldova, Asociația

utilizatorilor de gaze „Unic 2”, Asociația părinților și pedagogilor „Trepte în urcuș”

La data efectuarii interviurilor, se înregistrase un nou ONG pentru dezvoltare a comunității, care va activa pe lângă

primărie.

4.3. Hristici (Soroca)

Satul Hristrici este situat în raionul Soroca, la 12 km de orașul Soroca și 131 km de Chișinău. Are o populație de 1300

locuitori (din care 99% moldoveni). Satul are teren arabil aproximativ 2,500 ha, din care 1450 ha sunt lucrate de liderii

locali.

Activitatea economică de bază în sat este agricultura: culturi cerealiere, pomicultura (mere și prune). În comunitatea

activează nouă agenți economici și cinci gospodarii țărănești.

ONG-uri active în comunitate: Federația Națională a Fermierilor din Moldova, Asociația de economii și Împrumut Hristici,

Asociația Gospodăriilor Țărănești Bucium, Asociația Călătorul, Asociația Hristicenii.

4.4. Susleni9 (Orhei)

Susleni este al doilea sat ca mărime din raionul Orhei,

având o populație de 4761 persoane. Comunitatea este la

18 km de orașul Orhei și 45 km față de Chișinău.

Principala activitate economică din localitate este

agricultura – cultivarea de cereale și pomicultura. În sat

activează patru producători mari (lucrează aproximativ

1100 ha), patru producători mici (cu mai puțin de

10 ha) și 17 agenți economici. Comunitatea numără

2.200 gospodarii familiale și aproximativ 15 gospodarii

țărănești.

4.5. Crihana (Orhei)

Crihana este o localitate din raionul Orhei aflată în administrarea orașului Orhei. Conform recensământului din anul 2004

populația este de 575 locuitori. Distanța directă până în orașul Orhei este de 18 km și până la Chişinău de 52 km. În sat

sunt înregistrați cinci agenți economici.

4.6. Zaim (Căușeni)

Zaim este o comună din raionul Căușeni aflat la 7 km față de orașul Căușeni și 60 km de Chișinău. Este compus din

3 sate (satul-reședință Zaim, satul Marianca de Sus și gara Zaim) și are 4.566 locuitori ( din care 90 % moldoveni).

Comuna are o suprafață de 6742,54 ha din care teren arabil aproximativ 4.500 ha, iar peste 2.700 ha sunt lucrate de

gospodăriile țărănești.

Agricultura și comerțul sunt activitățile de bază din localitate. Există o pepinieră pomicolă renumită în Moldova, zootehnie

(ferme porcine oierit), culturi cerealiere, plantații de zmeură si ateliere de meșteșugărie. În comună sunt înregistrați 33

agenți economici (comerț, inputuri agricole, turism, depozit carburanți, moară) și aproximativ 150 Gospodării țărănești.

ONG-urile active în comunitate sunt Federația Națională a Fermierilor din Moldova, Asociația Băștinașii și Asociația

Comunitară Zaim

9 Informațiile din acest capitol sunt disponibile la adresa http://susleni.primarie.md/

17

4.7. Baurci Moldoveni (Cahul)

Baurci Moldoveni este comună din raionul Cahul, cu o populație de 2.400 de locuitori și o suprafață de 57 km². Localitatea

se află la 20 km față de Cahul și 157 km față de Chișinău. Până la un drum principal, locuitorii trebuie să parcurgă 10 km.

Activitatea de bază este agricultura - viticultura (struguri de vin și de masă), legumicultura, pomicultura - dar și oieritul

(aprox. 2.500 de oi)

În localitate activează șase unități comerciale, trei SRL-uri pentru procesarea lemnului și o uscătorie de prune. Teren

arabil este aproximativ 2.200 ha, cea mai mare parte fiind lucrată de gospodăriile țărănești. ONG-uri active în comunitate:

Federația Națională a Fermierilor din Moldova, Asociația comunitară Baurcenii, Asociația “Dăruiește speranța”

4.8. Criva (Briceni)

Comuna Criva, cu 1.650 locuitori, se situează în raionul Briceni și are acces la traseu național și la calea ferată, fiind punct

de legătură între Republica Moldova, România și Ucraina.

Activitatea de bază este agricultura: cultivarea de cereale, legume și fructe. Terenul arabil este de aproximativ 3.535 ha,

din care 1.250 ha sunt lucrate de liderii locali și restul de fermieri mici și mijlocii

În comună activează 35 agenți economici (industria de extragere, transport, depozite, unități comerț) și aproximativ

105 Gospodarii țărănești.

4.9. Corjeuți10 (Briceni)

Corjeuți este o comună compusă dintr-un singur sat cu o suprafață totală de 5250 ha, iar populația este de 7.800 de

persoane (98% moldoveni, peste 40% cu cetățenie română). A fost declarat Sat European, este printre primele trei cele

mai bogate sate din Moldova (bugetul are 70% contribuție locală). Comunitatea se află la o distanță de 25 km de orașul

Edineț și la 230 km de Chișinău și are acces la drumul național.

Activitatea de bază este agricultura – cultivarea cartofilor (100,000 tone anual – lider în Moldova), legumelor, fructelor,

sfeclei de zahăr și floarea soarelui, culturi cerealiere etc. Teren arabil este 6.000 ha la care se adaugă 10.000 ha arendate

de la alte sate din apropiere. În localitate există o serie de servicii dedicate agricultorilor: servicii de transport, depozite

și frigider, unitate de procesare a legumelor, moară.

În comunitate activează peste 100 de agenți economici și peste 2.500 fermieri și gospodarii țărănești și 3 cooperative

de producere.

4.10. Văsieni (Ialoveni)

Văsieni este o localitate cu 4.300 de locuitori, cu acces la drum național, situată la 21 km de Ialoveni și 30 km de

Chișinău. Terenul arabil este de aproximativ 3.600 ha. Fermierii dețin în medie de la 3 la 50 ha, sunt valorificate doar 45%

din terenurile arabile. Activitatea economică de bază este agricultura: pomicultura, culturi cerealiere și tehnice, viță de

vie. În localitate activează 55 agenți economici (producere de vin, unități comerciale, extragere nisip, prundiș, industrie

textilă etc) și aproximativ 140 gospodării țărănești.

ONG-uri active în comunitate: Federația Națională a Fermierilor din Moldova, ODIP, Asociația comunitară, Asociația de

Economii și Împrumut Văsieni, Asociația Producătorilor de Struguri.

4.11. Șipoteni (Călărași)

Sipoteni este un o comună din raionul Călărași, cu o populație de 7.370 de locuitori. Din componența comunei fac parte

satele Șipoteni și Podul Lung. Localitatea se află la 12 km de orașul Călărași și 58 km de Chișinău.

10 Informațiile din acest capitol sunt disponibile la adresa http://susleni.primarie.md/

18

Teren arabil este de aproximativ 3.100 ha din care liderii locali valorifică peste 1.000 ha, iar gospodăriile țărănești

aproximativ 1.200 ha (de la 3 la 50 ha), restul rămânând nevalorificate.

Principala activitate în localitate este agricultura: legumicultura, pomicultură (prune), viticultură. O parte dintre localnici

se ocupă și cu apicultura și oieritul. În sat s-au mai dezvoltat câteva afaceri conexe agriculturii - o brutărie, o fabrică

de ulei, o fabrica avicolă și o uscătorie prune. În localitate activează 38 agenți economici (unități comerciale, depozite,

transport etc.) și peste 2.000 afaceri de familie (gospodarii țărănești). ONG-uri active în comunitate: Federația Națională

a Fermierilor din Moldova, Asociația comunitară Șipoteni.

4.12. Balatina11 (Glodeni)

Comuna Balatina este situată în zona de nord a Moldovei, pe malul râului Prut, în Raionul Glodeni și are o populație de

5.637 locuitori. Distanța până în orașul Glodeni este de 20 km, iar față de Chișinău 181 km. Comuna este compusă din

cinci sate: Balatina, Clococenii Vechi, Tomeștii Noi, Lipovăț și Tomeștii Vechi. Suprafața totală a terenurilor arabile este de

2.602 ha. Pe teritoriul comunei sunt Colonia de păsări „Țara Bâtlanilor ”și Rezervația științifică „Pădurea Domnească”.

Activitatea economică de bază este creșterea animalelor (3000 bovine, 2000 ovine), dar locuitorii se mai ocupă și

de pomicultură, legumicultură și apicultură. În localitate activează 28 de agenți economici și sunt înregistrate 454 de

gospodării țărănești înregistrate. De asemenea, în comună funcționează și o Stațiune Tehnologică de mașini și tractoare.

4.13. Chiperceni12 (Orhei)

Chiperceni este o comună din raionul Orhei din care fac parte satele Chiperceni, Andreevca și Voroteț. Localitatea se

află la 23 km de orașul Orhei și la 69 km de Chișinău. La recensământul din 2004, populația comunei era de 3.500 de

locuitori. Activitatea de bază în comună este agricultura: culturi cerealiere, vii și livezi (pe teritoriul comunei sunt 30-40

ha de livadă tânără).

În localitate sunt înregistrate 1000 gospodarii țărănești (cei mari lucrează aproximativ 60 ha) și 5-6 producători agricoli

mari.

4.14. Mălăiești (Orhei)

Satul Mălăiești este o localitate în Raionul Orhei în administrarea orașului Orhei, care se află la o distanță de 19 km.

Distanța până la Chișinău este de 49 km. Conform recensământului din anul 2004, populația satului este de 1.148

locuitori.

Activitatea de bază este agricultura, iar în localitate activează aproximativ 25 de agenți economici.

4.15. Parcova (Edineț)

Satul Parcova este o localitate în Raionul Edineţ și în administrarea orașului Edineţ. Conform recensământului din anul

2004 populația este de 1.515 locuitori. Distanța până în orașul Edineţ este de 11 km și până la Chișinău este de 197 km.

Satul Parcova are o suprafață de 2069,4 ha dintre care 1966 ha terenuri cu destinație agricolă 85 ha fond silvic și 17,4

hа bazine acvatice. Activitatea de bază este agricultura, iar în localitate activează aproximativ 14 agenți economici și 58

de gospodării țărănești.

În sat activează trei ONG-uri: - Asociația părinților și pedagogilor, Asociația culturală “Parcova-Nova”, Asociația culturală

“Cucoara”.

11 Informațiile din acest capitol sunt disponibile la adresa http://www.briceni.md/prim-Corjeuti.html12 Informațiile din acest capitol sunt disponibile la adresa https://www.facebook.com/Balatina-Glodeni-683052491822215/http://balatina.primarie.md/

19

4.16. Sîngereii Noi (Sîngerei)

Comuna Sîngereii Noi este o localitate în Raionul Sîngerei aflat la aproximativ 10 km de orașul Sîngerei si la 110 km de

Chișinău. Din componența comunei fac parte localitățile Mărineşti și Sîngereii Noi. Conform recensământului din anul

2004 populația este de 3.341 locuitori.

Activitatea de bază este agricultura, iar în localitate activează aproximativ 25 de agenți economici.

Suprafața terenului agricol în sectorul public este de 1738 ha, dintre care pământ arabil – 1000 ha, vii – 33 ha, livezi – 147

ha. Sectorul privat – 178 ha.

20

Alexandra Toderita este Directorul Centrului Român de Politici Europene și, din 2012, coordonează proiectele CRPE în

domeniul dezvoltării rurale. A obtinut în 2010 diploma de Master în Relații Internaționale și Studii Europene în cadrul

Institutului European de Înalte Studii Internaționale din Nisa, filiera trilingvă.Anterior, a lucrat ca analist al pieței europene

de energie și a activat în organizații neguvernamentale.

Oana Ganea este sociolog, cu o experiență de peste 15 ani în cercetare de piață și cercetarea socială. Colaborează cu

cele mai mari organizații non-guvernamentale din România, precum ActiveWatch, Centrul Român de Politici Europene,

Centrul Român pentru Egalitate, Centrul pentru Jurnalism Independent și Hope and Homes for Children – Romania și

este co-autor al primului Audit al serviciilor sociale din România.

Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Programului MATRA, “Statul de drept

și a bunei guvernări”, susținut de Ambasada Olandei. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței

informațiilor prezentate revine promotorului proiectului, Centrul Român de Politici Europene – Republica Moldova.