FONDATORII UNIUNII EUROPENEBelinsca Iulia Andreea

Clasa a XI-a D

JEAN MONNET• Jean Omer Marie Gabriel Monnet (n. 9

noiembrie 1888 – d. 16 martie 1979) este considerat arhitectul Unității Europene.

• Jean Monnet s-a născut la data de 9 noiembrie 1888 în Cognac, Franța, într-o familie de comercianți de coniac. La vârsta de șaisprezece ani, după trecerea numai primei părți a universității, a abandonat educația și s-a mutat la Londra. Acolo, a petrecut doi ani învățând arta afacerilor și prima limbă a comerțului, engleza. În 1906, tatăl său l-a trimis în străinătate să lucreze pentru afacerile familiei.

• În 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a dat o declarație în numele Guvernului francez. Această declarație, preparată de Monnet pentru Schuman, propunea unirea industriilor franceze și germane de cărbune și oțel. Schuman declara: „Prin controlul producției de bază și prin instituirea unei Înalte Autorități, ale cărei decizii vor uni Franța, Germania și alte state membre, aceasta propunere va conduce la crearea unei prime baze concrete a federației europene, indispensabilă pentru menținerea păcii.”

• În urma acestei declarații, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg au răspuns favorabil, și astfel s-a format Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (C.E.C.O.). Anglia a fost invitată să participe, dar a refuzat pe motive de suveranitate națională. În 1952, Monnet a devenit primul președinte al Înaltei Autorități.

• În 1955, Jean Monnet a fondat Comitetul de Acțiune pentru Statele Unite ale Europei cu scopul de a relansa construcția europeană ca urmare a eșecului înregistrat de Comunitatea Europeană de Apărare. Acesta a unit partidele politice și uniunile de schimb europene pentru a deveni o forță conducătoare în spatele inițiativelor de fondare a Uniunii Europene, cum i-a rămas numele în cele din urmă. A evoluat de la Comunitatea Economică Europeană (1958) (cunoscută și ca „piață comună” ), denumire stabilită în Tratatul de la Roma în 1957; Comunitatea Europeană în 1967.

• „Monnet a fost o persoană cu o viziune pragmatică asupra nevoii Europei de a scăpa de limitarea istorică.” Dean Acheson

ROBERT SCHUMAN

• Jean-Baptiste Nicolas Robert Schuman (n. 29 iunie 1886 Luxemburg, - d. 4 septembrie 1963, Scy-Chazelles, Moselle, Franța) a fost un om de stat francez. Este considerat drept unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene.

• În mai multe rânduri ministru, inclusiv ministru al Afacerilor Externe, apoi, în două rânduri, președinte al Consiliului de Miniștri al Franței, Robert Schuman a exercitat și funcția de președinte al Parlamentului European, între 1958 și 1960.

• Opera sa politică esențială se situează în perioada 1948-1952, timp în care a îndeplinit funcția de Ministru de Externe și a imprimat orientări noi în politica externă a Franței. Dubla sa cultură a fost foarte utilă în realizarea reconcilierii franco-germane. În același timp, a pus fundația construcției europene, instalând o autoritate supra-națională la Luxemburg - Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului- care includea și Germania. Procesul început prin Tratatul de la Paris din 1951, a fost continuat prin proiectul pieței comune europene (CEE), ratificat la Roma în 1957. Schuman a mai îndeplinit un scurt mandat ca Ministru de Justiție în 1955, apoi între 1958 și 1960 a fost primul președinte al Adunării parlamentare europene.

• A încetat din viață în 1963, un an după retragerea sa din viața politică.

ALTIERO SPINELLI

• Altiero Spinelli (n. 31 august 1907 - d. 23 mai 1986) a fost un jurnalist și om politic italian.

• A fost unul dintre primii care au conceput și promovat ideile federalizării europene, redactând pe această temă, în 1941, „Manifestul Ventotene”. Manifestul a circulat în rândul membrilor Rezistenței Italiene și a fost adoptat ca program al Mișcării Federaliste Europa, fondată de Altiero în 1943.

• Din 1976 până în 1986, Altiero Spinelli a fost membru al Parlamentului European, calitate în carea promovat intens elaborarea unui proiect de tratat care să înființeze Uniunea Europeană. Proiectul a fost aprobat cu largă majoritate în Parlamentul European, însă a fost blocat de guvernele naționale, care au realizat în 1985 Actul Unic European, document mai puțin ambițios.

ALCIDE DE GASPERI

• Alcide de Gasperi (n. 3 aprilie 1881, Provincia Autonomă Trento - d. 19 august 1954) a fost un om politic și de stat italian.

• A studiat literatura și filosofia la Viena, devenind apoi jurnalist. A suferit o condamnare de 16 luni în închisoare, ca anti-fascist. În 1943, a organizat în ilegalitate, Democrazia Cristiana (Partidului Creștin-Democrat din Italia), primul partid creștin democrat. A fost prim ministru al Italiei, conducând opt guverne succesive, între anii 1945 - 1953, având astfel o contribuție decisivă la renașterea Italiei după război.

• De la începutul procesului de unificare europeană De Gasperi s-a aflat alături de Robert Schuman și Konrad Adenauer în elaborarea etapelor de constituire a Europei. În 1952 a primit Karlspreis (Premiul Carol cel Mare), o distincție acordată de orașul german Aachen persoanelor care au contribuit la impunerea păcii și ideii unificării europene.

KONRAD ADENAUER

• Konrad Hermann Joseph Adenauer (n. 5 ianuarie 1876, Köln - d. 19 aprilie 1967, Rhöndorf, azi Bad Honnef, lângă Bonn) a fost un politician creștin-democrat german, de profesie jurist. Din 1917 și până în 1933 a exercitat funcția de primar general al Kölnului. Adversar al național-socialismului, a fost înlăturat din funcția de primar general. S-a retras la mănăstirea Maria Laach. În 1944 a fost arestat sub acuzația de complot împotriva regimului nazist. Soția sa a fost de asemenea arestată, murind în detenția Poliției Secrete (Gestapo).

• În ciuda vârstei înaintate (în 1946 împlinise 70 de ani), Konrad Adenauer a condus munca de reconstrucție a creștin-democrației germane, mișcare interzisă în timpul dictaturii hitleriste. În anul 1949, la vârsta de 73 de ani, a fost ales în funcția de cancelar al Republicii Federale Germania - primul după cel de-al doilea război mondial.

• A reușit apropierea țării sale de Franța, punând alături de Charles de Gaulle bazele alianței franco-germane, care a constituit nucleul Uniunii Europene. Este considerat ca fiind unul din "părinții Europei", alături de Charles de Gaulle, Robert Schuman (ministru de externe al Franței), Alcide De Gasperi (ministru de externe al Italiei) și Jean Monnet (autorul planului unificării industriilor vesteuropene, plan pus în practică de politicienii enumerați anterior).

• Adenauer a contribuit în mod decisiv la racordarea Republicii Federale Germania în sistemul atlantic de securitate.

• În 1955 a obținut repatrierea germanilor deportați la muncă forțată în Siberia.

• Și-a dat demisia din funcția de cancelar federal la data de 15 octombrie 1963, făcând loc lui Ludwig Erhard, un politician creștin-democrat mai tânăr, în fotoliul de cancelar.

WALTER HALLSTEIN

• Walter Hallstein (n. 17 noiembrie 1901, Mainz - d. 29 martie 1982, Stuttgart) a fost un profesor de drept și om politic german, deputat în Bundestag din partea CDU.

• În 1951 cancelarul german Konrad Adenauer (CDU) l-a numit pe Hallstein în fruntea delegației germane pentru negocierile asupra Planului Schuman de integrare a industriilor de oțel și cărbune franceză și germană. A fost primul președinte al Comisiei Comunității Economice Europene (azi Comisia Europeană), în perioada 1958-1967.

• Între 1969 și 1972 a fost membru al Bundestag-ului. Numele său este asociat cu Doctrina Hallstein, o încercare de blocare a recunoașterii internaționale a Republicii Democrate Germane și a celorlaltor republici comuniste, proclamate după Al Doilea Război Mondial. În privința politicii Uniunii Sovietice a avertizat asupra „finlandizării” Germaniei și a pledat pentru relații apropiate cu Statele Unite ale Americii.

• A fost un susținător energic al unei Europe federale, cu o Comisie și un Parlament puternic. Hallstein s-a opus concepției despre o Europă a statelor, pentru care milita președintele francez Charles De Gaulle, cu mai multă putere acordată guvernelor naționale.

CA OMAGIU PENTRU CONTRIBUȚIA LOR LA FONDAREA UNIUNII EUROPENE, BUSTURILE AU FOST INCLUSE PRINTRE CELE 12 BUSTURI DE OAMENI POLITICI REUNITE ÎN MONUMENTUL

PĂRINȚILOR FONDATORI AI UNIUNII EUROPENE, INAUGURAT LA BUCUREȘTI, LA 9 MAI 2006, DE ZIUA EUROPEI, PE INSULA TRANDAFIRILOR DIN

PARCUL HERĂSTRĂU.