Folicul matur

Folicul matur-imagine ecografica-SpermatozoidGatul:L=1m si are 2 centrioliGatul + piesa intermediara + coada = aparatul motil sau cinetic al spermatozoiduluiPiesa intermediara de 5-6m, contine un aparat filamentos reprezentand aparatul mitocondrial al spermatozoiduluiCoada = 45-50m, are o teaca fibroasa - condensata in doua benzi longitudinale care inconjoara filamentul axialD.p.v. histochimic: la nivelul capului predomina ADN si proteinele bazice (protamine si histone), concentratia lor fiind corelata cu puterea de fertilizare a spermatozoidului

INCLUDEPICTURE "http://www.scrigroup.com/files/medicina/525_poze/image007.jpg" \* MERGEFORMATINET

Instalarea starii de gestatieFecundatiaDefinitieFuziunea prin amfixie a celor doi gameti maturi, spermatozoidul si ovocitul de gradul II pe cale de a deveni ovul, cu formarea unui ou sau zigotFenomene biologice ce pregatesc fecundatiaMaturatia celulelor sexuale feminine = ovulul, care devine apt pentru a fi fecundatMaturatia celulelor sexuale masculine = spermatozoidul, ce devine apt pentru a fecunda ovululOvulatia, prin care ovulul e pus in libertateCaptarea ovulului de catre trompa uterinaAcuplarea = actiunea prin care lichidul seminal e depus in organele feminineUn complex de fenomene biologice (capacitatia) ce conditioneaza ascensiunea spermatozoidului spre 1/3 externa a trompei uterine, locul fecundatieiFecundatiaFenomenele hormonale si hormonii necesari fecundatiei si transportul oului fecundat, pana la nidatieCaptarea ovululuiDupa ovulatie, ovulul este eliberat din ovarPunerea in libertate a ovulului matur, in stadiul de profaza, a celei de-a doua mitoze ecuationale, se face la 30 - 36 de ore de la varful mediociclic de LHOvulul expulzat din ovar, inconjurat de corona radiata, este captat de pavilionul tubar si adus in ampula tubara prin doua fenomene importanteMotilitatea tubara (miscarile peristaltice ale musculaturii tubare) aflata sub dependenta echilibrului sterolic sexualestrogenii cresc peristaltismul tubarprogesteronul scade peristaltismul tubarCurentul de absorbtie al serozitatii peritoneale sau lichidului tubei, cu directie spre cavitatea uterinsensul migratiei ovulare e realizat si de sensul de miscare a cililor tubari, respectiv catre ostiumul uterin al trompei (spre cavitatea uterina)drumul prin trompa uterina e parcurs de catre ovul in trei zileAscensiunea spermatozoizilorCalitatea spermatozoizilorO serie de componente (in special organice) ale lichidului spermaticAciditatea vaginala este partial corectata in copulatie prin:secretii alcaline ale glandelor perivulvare (Skene si Bartholin)hipersecretia mucusului cervical in timpul ovulatieitransudatul vaginal si expulzia partiala a glerei cervicale in timpul orgasmuluiO parte din spermatozoizi sunt dirijati catre cervix prin:chimiotactism (pH vaginal acid - pH-ul glerei cervicale alcalin)diferenta de potential electric creat intre glera cervicala alcalina si mediul vaginal acidmotilitatea utero-tubara, foarte importanta in ascensiunea spermatozoizilor, este conditionata de estrogeni si declansata de reflexul nervos al orgasmului, secretia reflexa de vasopresina/ocitocina si resorbtia prostaglandinelor din ejaculatpenetratia glerei cervicale este favorizata de constitutia fizico-chimica din timpul ovulatiei (varful estrogenic), pH-ul alcalin maxim, compozitie asemanatoare cu o parte din componentele lichidului spermatic, dispozitia paralela a fibrelor de mucinaproteazele din capul spermatozoidului (scad vascozitatea mucusului cervical)Segmentatia si migratia

Fecundatia normalaFecundatia propriu-zisa (fertilizarea)Din contigenul minim de spermatozoizi ce ajung in 1/3 externa a tubei uterine, cativa sunt selectati pentru a incerca abordarea oului matur si din acestia doar unul va reusi sa patrunda in celula sexuala femininaCapacitatiaPentru a deveni apt pentru fecundatie, spermatozoidul in ascensiunea lui, sufera un ultim fenomen de maturatie = capacitatia (denumire data de Austin), ce reprezinta totalitatea modificarilor morfologice, fiziologice si biologiceAcest proces implica pierderea elementelor ce acopera spermatozoiduldurata capacitatiei e de 1 - 3 oree un fenomen spontan si se realizeaza atat in uter, cat si in trompa uterinae supus reglarii hormonilor hipofizari si ovarieni (in special faza uterina)Contactul spermatozoidului cu ovululSpermatozoizii depusi in vagin ajung prin miscari proprii in 1/3 externa a trompeiEi isi pastreaza puterea fecundanta 24 de ore. La om, un singur spermatozoid are calitatea de a fi fecundant; spermatozoidul cel mai apropiat de ovul, e cel mai favorizatExista si o atractie chimica, dar procesul cel mai important, e cel imunologic, de cuplare a situsurilor spermatozoidice cu receptorii ovulariFertilizarea, incepe cand spermatozoidul capacitat a atins ovulul si invelisurile sale celulare (cumulus oofor si coroana radiata)El patrunde in intregime, cap si coada in citoplasma ovululuiTraversarea invelisurilor sale, pare a fi usurata de interactiunea substantelor speciale emise de gameti si numite gamone (fertilizina, antifertilizina spermatica, lizinele).La mamifere, hialuronidoza acrozomului pare sa fie enzima ce usureaza patrunderea spermatozoizilor printre celulele coronei radiataFenomenele intime ale fecundatieiDezintegrarea stratului superficial al cumulusului proliger cu ajutorul hialuronidazei din acrozomDislocarea straturilor profunde ale cumulusului proliger cu ajutorul bicarbonatului din mediul tubarPenetratia de catre spermatozoid a zonei pellucida, prin dezintegrarea cu ajutorul tripsinei din acrozomCei doi pronuclei isi pierd membrana nucleara, continutul nuclear se contopeste, cromatina lor se reface in numarul diploid de cromozomi care se organizeaza pe fusul de diviziune, reconstituind asortimentul dublu de cromozomi, caracteristic speciei umane (2N); acest fenomen are loc in metafaza la mitoze de segmentatieCromozomii se cliveaza longitudinal, se reconstituie setul specific de cromozomi si apare santul separator la nivelul citoplasmei, terminand mitozaPrimele 2 celule ale ontogenezei se separa si raman inconjurate de zona pellucida)Dupa penetratia zonei pellucida, cei 2 pronuclei formeaza doua mase distincte intracitoplasmatice, care ulterior fuzioneazaFecundatia este completa in momentul metafazei primei diviziuni a oului (in stadiul de 2 blastomere)Procesul fecundatiei la om, in mod normal are loc la nivelul tubei uterine, in portiunea ampulara sau jonctiunea ampulo-istmicaAcest proces este precedat de fenomenele premergatoare ovulatiei si descrise anteriorDupa producerea fecundatiei, are loc segmentatia si migratia tubaraCapul si centriolul proximal al spermatozoidului detasati de coada, care dispare in citoplasma, devin pronucleu mascul ce contine N cromozomiCeilalti constituenti se vor resorbi intr-un timp variabil. Din nucleul ovulului se formeaza pronucleul femel - tot cu N cromozomiCentriolul spermatozoidului formeaza un aster spermatic voluminos, care dupa ce se divide in 2 elemente, contribuie la formarea primului fus de diviziuneFecundatia

Stadiul de 2 blastomere

ConcluzieFecundatia are loc in 1/3 externa a tubei uterinePrecedata de numeroase procese biologice:captarea ovulului inconjurat de corona radiata de catre pavilionul tubarascensiunea spermatozoizilor spre 1/3 externa a tubei unde are loc fecundatiaultima maturare a spermatozoizilor = capacitatiafecundatia propriu-zisa, ce incepe in momentul in care spermatozoidul capacitat a venit in contact cu invelisurile celulare ale oului (cumulus oofor, corona radiata) si le strabatefecundatia este completa in momentul metafazei primei diviziuni a oului (stadiul de 2 blastomere)Fecundatia e urmata de segmentatie, migratieSegmentatiaDefinitieReprezinta procesul prin care noua celula diploida (zigotul) se divide prin mitoze, diviziuni ce au ca rezultat aparitia blastomerelor; ea incepe la 35-38 de ore de la penetratia spermatozoidului in ovulAceasta diviziune a oului se efectueaza concomitent cu procesul de migratie tubara, ajungand la sfarsitul parcursului tubar, ca oul sa fie in stadiul de blastocist, apt pentru nidatieDiviziunea oului uman oligolecit este holoblastica si asincronaPrimul plan de segmentatie e meridional => 2 blastomere paralele si usor inegaleA II-a segmentatie tot meridional, intereseaza blastomerul mai mare si rezulta 3 blastomereA III-a segmentatie, a blastomerului mai mic, ecuatorialcum diviziunea desi dihotomica, e asincrona, blastomerele mai mari se divid mai repede => rezulta o formatie:Morula - cu 8 blastomere inegale:macro blastomeremicro blastomereCum rata de diviziune e diferita pentru macro blastomere si micro blastomere, segmentatia oului trece prin stadiul de 9, 10, 11 => 16 celule => astfel incat apare o formatiune sferica alcatuita dintr-un grup central de blastomere, inconjurat de blastomere periferice ce vor forma precoce trofoblastul = este stadiul de morula.Timpul necesar ca zigotul sa ajunga la stadiul de morula cu 16 blastomere, este de 72-96 ore. In stadiul de morula, zona pellucida e inca prezenta. Concomitent cu segmentatia se produce: migratia tubara a ouluiMigratiaRol in migratie au:Miscarile peristaltice ale tubeiacestea sunt diferite in diverse zone ale tubei astfel: sunt rare si neregulate in portiunea ampulo-pavilionara, frecvente si ritmice in portiunea istmicaele sunt sub control hormonal; estrogenii le activeaza, pe cand progesteronul freneaza peristaltica tubaraCele doua aspecte (controlul hormonal si diferenta de activitate in diversele segmente ale tubei, se pare ca explica aspectul controversat al stagnarii oului 48 - 70 ore in jonctiunea ampulo-istmica, in timp ce in portiunea ampulo-pavilionara si in cea istmica, migratia e mult mai rapidaMigratia tubara a ouluiMiscarile cililor epiteliului tubar: ce imping oul spre uter, de asemenea, sub control hormonalCurentul lichidianCercetarile au aratat ca el are directie dinspre uter spre cavitatea peritoneala, deci oul migreaza in sens contrar curentuluiAceasta circulatie a lichidului tubar se datoreaza inchiderii temporare a jonctiunii tubo-uterineCantitatea secretiei tubare e si ea sub control hormonal fiind mai crescuta la varful secretiei estrogeniceKoester emite ipoteza predominantei, ce incearca sa explice parcurgerea rapida a portiunii ampulo-pavilionare si stagnarea in jonctiunea ampulo-istmicaTinand cont ca migratia este contra curentului lichidian, autorii arata ca:portiunea ampulo-pavilionara este mai larga, ceea ce determina scaderea vitezei curentului conform legilor fizicii; in aceasta zona celulele ciliate predomina fata de celulele secretorii => aceasta portiune este strabatuta mai rapidla nivelul jonctiunii ampulo-istmice lumenul este mai ingust, astfel incat viteza curentului crestedatorita predominentei celulelor secretorii fata de celulele ciliate, zigotul stagneaza aici cat timp predomina secretia estrogenica (dupa 48-78 ore de la fecundatie, incepe sa creasca secretia de progesteron) => scade secretia tubara si creste activitatea miscarilor ciliate, astfel incat oul sa poata fi impins in portiunea istmica contra curentului, fiind transportat pana la jonctiunea utero-tubara, unde stagneaza 12-14 ore si apoi patrunde in cavitatea uterina in stadiul de blastocist apt pentru nidatie, ce se produce dupa 24 de ore de la patrunderea zigotului in cavitatea uterinaSecretia de prostaglandine ce activeaza progresia zigotului spre uter prin relaxarea jonctiunii tubo-uterineSecretia de histamina cu efect asemanator prin modificarea de tonusTransportul tubar ce dureaza aproximativ 5 zile, poate fi sistematizat astfel:fecundatia si l mitoza au loc la nivelul jonctiunii ampulo-istmicein stadiul de 4 blastomere (la 3 zile de la fecundatie), zigotul este in portiunea istmicain stadiul de 8 blastomere oul este tot in portiunea istmicain stadiul de 64 blastomere (ziua 4-5 de la fecundatie) morula se afla in portiunea interstitiala a tubei uterineSegmentatia, fecundatia, migratia

MigratiaNidatia

Stadiul de 4 celule al embrionuluiMigratia si dezvoltarea zigotului continua pentru ca, in ziua a 6-a, acesta sa patrunda in cavitatea uterina in stadiul de blastocistTrecerea la acest stadiu se produce prin accelerarea marcata a ratei metabolice si a diviziunii cu aparitia unei cavitatiBlastulaeste alcatuita din doua tipuri de celule:unele dispuse periferic, aplatizate, alungite, ce se divid rapid si vor forma trofoblastulaltele dispuse intern, globuloase, ce vor forma butonul embrionar, care este inconjurat de o cavitate chistica plina cu lichidIn ziua 5-6 dupa fecundatie oul este liber in cavitatea uterina, apt pentru ovoimplantatie ce are loc dupa aproximativ 24 ore de la patrunderea in cavitatea uterinaNidatiaOvoimplantatia sau nidatiaDefinitieEste totalitatea proceselor biologice ce contribuie la penetrarea si fixarea blastocistului in endometrul transformat progestativAcest proces asigura hranirea si dezvoltarea oului, care la om este oligolecit, deci, lipsit de rezerve nutritiveZona de implantatie normalaProcese ce au loc:Musculare ce asigura transportul si imobilizarea blastocistului intr-o anumita zona a uteruluiEpitelio-trofoblasticeadezive - atasarea oului la endometruinvazive - totalitatea mecanismelor prin care trofoblastul patrunde in epiteliul endometrial avand ca rezultat cuibarirea oului si transformarea deciduala a endometruluiTipuri de ovoimplantatiecentral ( la primate inferioare si maimuta Rhesus)excentric (la muridee), intr-o cripta a endometruluiinterstitial (la om)TerminologieNidatia - simpla cuibarire a oului, fiind doar un moment al ovoimplantatieiOvoimplantatia - totalitatea proceselor de la stadiul de ou liber pana la patrunderea oului in endometru, acoperirea zonei de patrundere si stabilirea primelor conexiuni circulatorii embrio-materneLocalizarea spatialaNidatia se produce in cavitatea uterina, e interstitiala si antimezometrica (pe unul din peretii cavitatii uterine, mai frecvent pe cel dorsal in treimea superioara)Localizare temporalaNidatia incepe din ziua a 6-a de la fecundatie, odata cu patrunderea oului in cavitatea uterina si este incheiata in zilele 12, 13 de la fecundatieCel mai tanar ou uman a fost descris de Rock si Hertig, de 7 zile jumatateTrofoblastul ce a invadat endometrul, are forma unei placi groase ce a proliferat si s-a diferentiat in doua zone de tesut:oCitotrofoblastul sau stratul Langhans, o masa celulara bine diferentiata si situata spre interioroSincitiotrofoblastul, situat spre periferie si lipsit de diferentiere celulara, formand mase mari de tip sincitialOul patrunde in cavitatea uterina in stadiul de blastocist inconjurat de zona pellucida, ce are o structura mucopolizaharidica (foarte discutat fiind rolul jucat de acest invelis in primele faze de dezvoltare ale oului)Se descriu trei lemme:oolemma = zona pellucidamucolemma = zona tubaragloiolemma = lemma uterinaOolemmei si a gloiolemmei sunt importante in faza de adeziuneEvolutia dinamica a procesului de ovoimplantatiefaza de atasarefaza de adeziunefaza de penetratie (de invazie)faza de acoperirePENETRAREA EMBRIONULUI IN ENDOMETRUFIXAREA BLASTOCISTULUI IN ENDOMETRUSFARSITUL NIDATIEISchematic, ovoimplatatia se desfasoara astfel:alipirea lemmelorla endometrudisparitia lemmelor (la 2-3 zile de la patrunderea oului in cavitatea uterina) si luarea contactului direct dintre trofoblast si epiteliul endometrialpenetratia trofoblastului prin epiteliu cu distrugerea celulelor epiteliale; apare o mica metroragie (semnul Hartmann)edemulconcomitent al stromei si extravazarea sanguina din capilarele conjunctive subepitelialepatrunderea blastocistului prin bariera epiteliala si acoperirea deschiderii endometrului prin coagul de fibrina si proliferarea epiteliului adjacentdiferentiereaunui strat trofoblastic extern - sincitiotrofoblastulaparitia sistemului lacunar insincitiotrofoblast si acirculatiei sanguine materneprin acest sistemtransformarea deciduala= transformarea stromei celulare adiacente a endometrului cu modificari in substanta intracelulara, transformare insotita de modificari ale criptelor glandulare si ale vaselor sanguineAceasta transformare intereseaza, initial, numai zona de implantare, dar va cuprinde ulterior tot endometrulDecidualizarea se afla sub control hormonal (estrogenic)Ea se produce numai pe un endometru pregatit estro-progestativ pentru implantareFunctiile deciduei in implantareNutritia embrionului pana la stabilirea circulatiei materno-fetale si desavarsirea placentatiei; se presupune ca celulele deciduale ar sintetiza material nutritiv pentru embrion, ce ar ajunge la acesta prin doua cai (faza de nutritie histotrofa):prin histoliza (fagocitarea celulelor deciduale de catre trofoblast)prin difuziuneRolul protectiv al uterului in timpul ovoimplantatiei consta in limitarea capacitatii invazive a trofoblastului astfel incat lipsa sau incompleta decidualizare ar permite o placentatie de tip invaziv (aderenta - placenta acreta, percreta sau increta)Factori in limitarea penetratiei:structura endometruluidispozitia vaselor sanguineproteinele tisulare si plasmatice, precum si depunerile fibrinoideRelatia materno-ovulara este foarte similara cu cea de tip gazda-parazit, cu trofoblastul in rol de parazit, dar cu un perfect echilibru intre capacitatea invaziva a trofoblastului si cea protectiva a endometrului, astfel incat orice inclinare a balantei catre una din parti determina aspectele patologice ale nidatieiNidatiaPlacentaMorfologia placenteiDefinitieEste un organ tranzitoriu al gestatiei, derivat trofoblastic care se diferentiaza precoce in cursul embriogenezeiAre structura vasculara spongioasa, culoare rosu inchis, este plina cu sange si face legatura intre mama si fat asigurand schimburile fiziologice necesare nutritiei si dezvoltarii produsului de conceptiePlacentogenezaFormarea placentei incepe dupa prima saptamana de sarcina, la 8-10 zile dupa nidarea oului si ajunge la maturitate net diferentiata morfofunctional catre finele lunii a III-a de sarcinaPlacenta ia nastere prin unirea a doua elemente:din partea oului participa vilozitatile coriale din zona corionului vilos (frondosum), intens dezvoltate si ramificate (placenta fetala)din partea mamei elemente provenite din transformarea endometrului in caducain cresterea si maturarea placentei intereseaza in mod deosebit trofoblastul ce asigura de timpuriu nutritia butonului embrionar (trophein=hrana, blastos=germen)el se diferentiaza ca o lama celulara periferica inca din stadiul de morula al oului umanPlacenta umana este de tip hemo-corial, deci vilozitatile coriale au contact direct cu sangele matern, si alanto-corial, adica contactul embrion-corion este stabilit prin alantoidaIn placentogeneza se descriu doua mari perioade dupa Wilkin si Snoeck:Perioada previloasa (intre ziua 6-13 de la fecundare) cu doua etape:etapa prelacunara (a 7-a, a 8-a zi) in care se formeaza cito- si sincitiotrofoblastul.etapa lacunara (a 9-a, a 12-a zi) in care se formeaza lacunele trofoblastului intre prelungirile acestuiaPerioada viloasa (din ziuaa 13-a - pana la termen) cu doua etape:etapa de elaborare intre ziuaa13-a si sfarsitul lunii a 4-a, perioada de formare a placentei in care:citotrofoblastul prolifereaza rapid prin erodarea arteriolelor spiralate si venelor din decidua, sangele matern patrunde in spatiile lacunare formandu-se spatiile interviloase;apar vilozitatile primare care se transforma in vilozitati secundare si tertiare si vilozitatile crampon.perioada de stare: cuprinsa intre sfarsitul lunii a 4-a si pana la termen, este caracterizata prin cresterea in volum a cotiledoanelor, pana in saptamana 40-a de gestatie fiecare cotiledon marindu-si volumul de aproximativ 500 de ori (Crawford)Structura macroscopica a placenteiDiametrul placentei adulte este de 15-20 cm; volumul=550 cm3 ; suprafata este de 250-300 cm2Grosimea la centru este cuprinsa intre 1,5-3,5 cm si se subtiaza spre periferie unde atinge 5-6 mmGreutatea placentei la termen=500-600 grame si reprezinta 1/6 din greutatea fatuluiForma:privita din fata are forma de placinta rotunda sau ovalaprivita din profil are forma discoidala, fiind mai groasa la centru decat la marginimarginile se continua cu membranele (elementul corial)Obisnuit, placenta este o masa unica, rar divizata in 2, 3 sau mai multi lobi reuniti prin punti membranoase, brazdate de vase ce unesc acesti lobi (placenta bi- sau multilobata)Alteori, la distanta de masa principala se gasesc unul sau mai multe cotiledoane (lobi) accesorii: placenta succenturiataFetele si circumferinta placenteiFata materna (uterina)adera la peretele uterin, este convexa, brazdata de santuri ce o impart in campuri poligonale (12-20), numite cotiledoane sau lobi placentarisanturile corespund septurilor intercotiledonare.fata materna este acoperita de membrana deciduala de culoare cenusie-rosieticaaceasta este presarata cu mici orificii vasculare, ce reprezinta orificiile vaselor uteroplacentare rupte in urma decolarii placenteiFata fetala corespunde cavitatii amniotice, este neteda, acoperita de membrana amniotica de culoare gri-albastruie transparenta, permitand sa se vada ramificatiile vaselor ombilicalepe fata fetala se insera cordonul ombilicalCircumferinta placentei se continua cu membranele formate din corionul membranos, dublat de doua foite: amnios si caduca bazalala jonctiunea celor doua foite apare uneori un fenomen de degenerescenta fibrinoida, sub forma unui inel albicios numit inelul lui Winkler - WaldeyerStructura microscopica a placenteiPlacenta fetalaPlacenta maternaStructura vilozitatii coriale1.Sincitiu2.Stratul celular Langhans3.Ax conjunctivo-vascular4.Vena vilozitara5.Artera vilozitaraPlacenta fetalaMembrana amniotica ce este constituita dintr-un epiteliu unistratificat ce contine celule prismatice cu nuclei rotunzi si citoplasma bogata in picaturi de grasime, glicogen si mitocondriiAceasta structura pledeaza pentru functia secretorie a amniosuluiCorionul bazal (membrana coriala) este format din tesut conjunctiv fibrilar acoperit de stratul epitelial Langhans si de sincitiuin acest tesut conjunctiv se ramifica pornind de la insertia cordonului ombilical, arterele si venele ombilicale ce trimit ramificatii in trunchiurile viloaseTrunchiurile viloase sunt ramificatii din corionul bazal ce strabat grosimea placentei (spatiul intervilos) si se fixeaza cu capatul lor de serotina, constituind asa zisele vilozitati crampon sau de fixatie de ordinul laceste trunchiuri de ordinul l se ramifica la randul lor in trunchiuri viloase de ordinul II si III, libere in spatiul intervilos, numite vilozitati de nutritieele se aseaza regulat in jurul unei axe mediane, realizand un arbore vilozitar comun, numit sistem tamburDin trunchiurile viloase de ordinul III iau nastere vilozitatile definitive, care din luna a IV-a isi micsoreaza treptat diametrul paralel cu avansarea sarciniiincepand din luna a IV-a, intre sistemele tambur apar septuri de origine trofoblastica ce pleaca din caduca bazala, strabat spatiul intervilos, fara sa atinga placa corianaacestea impart lacul sanguin primitiv din spatiul intervilos in 14-30 cavitati cotiledonare, fiecare avand un arbore vilos cotiledonal complet, cu sisteme capilare scaldate de sangele maternStructura microscopica a vilozitatii corialeunitatea structurala de baza a placentei fetale este vilozitatea coriala, a carei structura histologica consta din: invelis epitelial (trofoblast), o axa vasculara si o stroma conjunctivaInvelisul epitelial este constituit din doua straturi distincte in primele cinci luni de sarcina:stratul extern sau sincitiotrofoblastul, format dintr-o masa citoplasmatica comuna in care apar numerosi nuclei ovalari, mitocondrii, aparat Golgi, ribozomi, picaturi de glicogen, lipide si nucleoproteidetoate acestea atesta o activitate metabolica importanta la nivelul sincitiuluistratul intern Langhans numit si citotrofoblast, este constituit din celule dispuse intr-un singur strat pe membrana bazala, sub stratul sincitialsi acest strat este dotat cu activitate proliferativa si endocrino-metabolicaIncepand din luna a IV-ade sarcina, bistratificarea epiteliului vilozitar incepe sa disparasincitiul se subtiaza, iar celulele Langhans sunt dislocateacestea constituie rezerva celulara cu potential functional compensator in caz de suferinta placentara (hipoxie)Axa vasculara este formata dintr-o artera si o vena capilarizate la nivelul vilozitatiiStroma conjunctiva este constituita din tesut conjunctiv fibrilarPlacenta maternaEste mai redusa de volum fata de placenta fetala si consta din:caduca serotina (placa bazala)este o membrana subtire (1mm) ce tapeteaza fata uterina a placenteiaceasta reprezinta stratul functional al mucoasei uterinecontine celule trofoblastice, rare celule deciduale si lumene glandulare turtite, ce dispar in luna a IV-a a sarciniidin aceasta lama bazala pleaca prelungiri sau septuri ce patrund in santurile intercotiledonarein zona centrala a placentei, aceste septuri nu ajung la membrana coriala, realizand marile lacuri sanguine. Spre sfarsitul sarcinii apar depozite de fibrinoid in stratul spongios al serotinei, constituind stratul Nitabuch, zona in care se va face decolarea placentei.zona superficiala (compacta) a serotinei se elimina odata cu placenta, zona profunda (spongioasa), adica stratul bazal ramane in uter pentru a servi la regenerarea endometruluiSpatiile sanguine ale placentei materne sau spatiile interviloase se gasesc in grosimea serotinei, fiind delimitate de cele doua foite: corionul cu vilozitatile sale si caduca bazala cu septurile saleVilozitatile coriale se scalda in sangele matern ce este separat de sangele fetal prin invelisul epitelial al acestor vilozitatiLa marginea placentei se gaseste sinusul coronar sau marginal, captusit de sincitiudin el pleaca trunchiuri venoase importante cu rol de colector venosCirculatia la nivelul placenteiPlacenta umana este hemocoriala, adica epiteliul corial (vilozitar) vine in contact direct cu sangele maternLa nivelul placentei exista doua sisteme circulatorii:sistemul circulator matern deschis (uteroplacentar sau intervilozitar)sistemul circulator fetal inchis (corioembrionar sau intravilozitar)Sangele matern si fetal din cele doua sisteme circula foarte aproape, fiind despartite de membrana vilozitara compusa din epiteliul vilozitar, stroma vilozitara si endoteliul capilarelor vilozitareAceasta membrana asigura schimburile metabolice in ambele sensuri intre sangele matern ce preda fatului oxigen si substante nutritive si preia CO2 si catabolitii fetaliSangele matern este adus in spatiul intervilos de arterele uterine spiralate (care devin uteroplacentare) sub presiunea de 70-80mmHg sub forma de jet numit jetul BorrelReintoarcerea sangelui matern din spatiile interviloase, incarcat cu CO2 si cataboliti fetali se face prin sistemul venosAcesta este format din vene turtite, de calibru mare, deschise la nivelul spatiului intervilos si la nivelul sinusului marginalSchimburile petrecute la nivelul acestei bariere trebuiesc considerate un proces selectiv, activ, dinamic succedandu-se dupa o curba evolutiva in raport cu varsta sarcinii, corespunzatoare cerintelor fetalePlacenta sufera modificari structurale ce se pot incadra in trei perioade:de tinerete, pana in luna a IV-ade maturitate intre lunile V si VIIIde senilitate, ultimele 2-3 saptamani in care se accentueaza modificarile degenerative structurale si vasculareIntreaga activitate are loc la nivelul epiteliului vilozitarAcesta este o adevarata membrana metabolica ce joaca rolul unui filtru ce functioneaza pe baza principiului osmozei si dializeiDin luna a VII-a a sarcinii fatul dispune de organe parenchimatoase, capabile sa preia de la placenta o parte din functiile importante. In acest stadiu placenta isi limiteaza activitatea la rolul unui filtru pasivSchimburile la nivelul placentei au loc prin difuziune simpla si osmoza, difuziune prin molecule purtatoare prin intermediul epiteliului vilozitar, care actioneaza prin fermenti, enzime, fagocitoza, pinocitozaDupa Wilkin, schimburile placentare sunt conditionate de factori fizici:suprafata functionala a placentei la termen ce este egala cu cea a intestinului subtire a omului adult (14 m2)grosimea membranei de schimblungimea retelei capilare sanguine din vilozitatile corialeAlti factori:presiunile hidrostatice dintre cele doua fete ale membranei; presiunea hidrostatica a arterelor uteroplacentare este de 60-70 mmHg, iar a capilarelor fetale, de 30 mm Hg: difuziunea de la presiune mai mare la presiune mai mica; valoarea cantitativa si calitativa a fluxului sanguin; concentratiile diverselor substante ce traverseaza placentaFunctiile placenteiRespiratorieDe nutritieExcretorieEndocrinaDe aparareFunctia respiratorieNevoile de oxigen ale fatului sunt scazute datorita consumului mic energetic si absentei termogenezei ce este asigurata de organismul maternTrecerea substantelor gazoase se face prin difuziune, pe baza gradientului tensiunilor partiale a gazelor din sangele matern si fetalPentru oxigen exista o diferenta de presiune de la mama la fatOxigenarea fatului depinde de gradul de oxigenare al sangelui matern, de integritatea anatomo-functionala a placentei, de aportul adecvat de sange arterial in spatiile intervilozitareBioxidul de carbon exista in concentratie mai mare in sangele fetal decat in sangele matern; directia de trecere va fi de la fat la mamaCresterea concentratiei de CO2 in sangele matern duce la trecerea inversaPrin acelasi mecanism si alte substante gazoase volatile, absorbite de mama, trec cu usurinta filtrul placentar la fat (cloroformul, eterul)Functia de nutritieSe realizeaza prin trecerea transplacentara a substantelor nutritive de la mama la fatGlucidele, grasimile si substantele proteice sufera la nivelul placentei un proces de absorbtie si filtrare si un proces de prelucrare digestiva, datorita enzimelor si fermentilor existenti la nivelul membranei metabolice vilozitareGlucidele traverseaza placenta dupa ce au fost transformate in fructoza, proteinele in acizi aminati ce sunt resintetizati pe baza codului genetic de catre placenta, in proteine specifice fatuluiLipidele trec placenta sub forma de colesterol si acizi grasiSe caracterizeaza prin:Nutritia propriu-zisatransferul de glucide se face prin difuziune, cresterea glicemiei materne atragand cresterea glicemiei fetaleapa si electrolitii trec la fat in virtutea legilor difuziunii, sangele fetal avand o concentratie si densitate mai scazuta decat sangele maternvitaminele B, C, D, A trec usor placenta ca si vitamina K naturala, cea sintetica fiind retinutaDigestie, prin care enzimele transforma substantele macro in micromoleculare ce pot traversa placentafunctia respiratorie a placentei este ontogenetic cea mai veche si bazata pe legile fizice ale difuziunii gazelor, o functie mai primitiva simplacea digestiva, ontogenetic mai noua, presupune fenomene enzimatice, mai complexein caz de aparitie a unei insuficiente placentare, prima afectata e functia perfectionata, digestiva si, abia apoi, cea respiratorie; din aceasta cauza, patologia insuficientei placentare determina la inceput o incetinire a ritmului cresterii fetale-hipotrofic si, doar in final, hipoxieFunctia excretorieNumerosi cataboliti rezultati din metabolismul fetal ca ureea, creatinina si acidul uric trec in sangele matern tot prin difuziuneFunctia endocrinaPlacenta este o glanda endocrina ce sintetizeaza si secreta hormoni: estrogeni, progesteron, gonadotrofine corionice, hormoni lactogeniSinteza are loc la nivelul epiteliului vilozitar de unde sunt eliminati in torentul circulatorGonadotrofina corionica este sintetizata in mari cantitati in prima jumatate a sarcinii, la nivelul citotrofoblastului (stratul Langhans) si se elimina prin urina femeii gravide, stand la baza diagnosticului precoce de sarcinaExista o corelatie stransa intre cantitatea de hormon produs si dezvoltarea sau regresia stratului LanghansConcentratia in urina este de 50.000 - 100.000 U.I./24 ore atingand apogeul in luna a III-a de sarcinaDupa luna a VI-a scade la 1.000 U.I. si ramane stationara pana la nastereAcest hormon are o actiune de stimulare a sintezei progesteronului de catre corpul galben (pe care il transforma in corp gestativ) avand si un rol important in reglarea sintezei estrogenilor placentariHormonul lactogen placentar (somato mamotrof) este un proteohormon secretat de sincitiotrofoblast cu actiune somatotrofa, mamotrofa, luteotrofa, efect antiinsulinic si intervenind in sinteza steroizilorEstrogenii sunt sintetizati de placenta in sincitiotrofoblast, din dehidroepiandrosteronul secretat de glandele suprarenale ale fatuluiDozarea lor si mai ales a estriolului este un test valoros de apreciere a vitalitatii fetale si placentareDaca la inceputul sarcinii secretia de estrogeni este aproximativ egala pentru estradiol, estrona si estriol pe masura ce se apropie termenul nasterii, predomina net estriolulProgesteronul este secretat de placenta in sincitiotrofoblast din colesterolul provenit din sangele maternSe elimina prin urina sub forma de pregnandiol, care in a doua jumatate a sarcinii atinge 100 mg in urina pe 24 oreScade rapid dupa nastere sau dupa moartea intrauterina a fatuluiFactori tocogeni ca: acetilcolina, serotonina, prostaglandine sunt de asemenea sintetizati de placentaAlti hormoni pusi in evidenta in placenta sunt: ACTH, TSH, relaxina, ocitocina si reninaFunctia de apararePlacenta joaca un rol de filtru pentru microbi si toxinele lor, ce o traverseaza usor daca au o structura micromoleculara; in caz de structura macromoleculara sunt opriti de bariera placentara ce nu o pot traversa decat in caz de lezare prealabila a epiteliului vilozitarPlacenta poate fi depasita de: spirochete, toxoplasma, bacilul Koch (exceptional), virusurile poliomelitei, rubeoleiAnticorpii cu structura macromoleculara se pare ca nu traverseaza placenta, ci numai grupul lor activAnticorpul se recompune inapoia barierei placentareAsa se explica imunizarea pasiva a fetilor pentru tetanos, difterie, scarlatina etc.Din saptamanaa 2-a fatul isi sintetizeaza anticorpi propriiHemaglutininele pot trece bariera placentara numai in unele cazuri: izoimunizarea anti- RhPlacenta este traversata de substante exogene si mai ales medicamente: antitiroidienele de sinteza, sulfamidele, hipoglicemiante, antivitaminele K, antibioticele, androgenii (administrarea lor fiind contraindicata in sarcina)Functia enzimaticaPlacenta produce si utilizeaza diferite enzime cu rol in protectia sarcinii (ocitocinaza, monoaminooxidaza) sau metabolismele feto-placentare (fosfataza alcalina termostabila, transaminaze etc.)Dezvoltarea produsului de conceptie in uterPrimele stadii de embriogenezaSistemul biologic fetal se dezvolta dintr-o singura celula zigotul - oul - rezultata in urma procesului de fecundatie (contopirea celor 2 gameti)Perioada embrionara 0-12 saptamaniPerioada fetala se imparte in:perioada precoce cuprinsa intre 12-20 saptamaniperioada intermediaracuprinsa intre 20-28 saptamaniperioada tardiva peste 28 saptamaniPrima saptamanaDin celula ou se segmenteaza 2 blastomere, ulterior prin diviziunea holoblastica si asincrona, se trece progresiv prin urmatoarele stadii:Stadiul de morula (12-16 blastomere) - ar corespunde primelor trei zile de dezvoltare a ouluiStadiul de blastocist - este caracterizat prin aparitia unei cavitati pline cu lichid (intre discul embrionar si trofoblast); acest stadiu corespunde cu a 6-a, a 7-a zi de la fecundatieSaptamana a II-aIncep multiple modificari la nivelul blastocistului:din ziua a 8-a are loc la nivelul butonului embrionar, diferentierea spre cavitatea de segmentatie a unei foite, denumita endophyllum => precursorul endodermuluitot acum apare cavitatea amnioticadelimitata pe de o parte de amnioblaste (de partea citotrofoblastului), pe de alta parte de celule inalte (spre endophyllum) ce vor alcatui ectopyllum - precursorul ectodermuluiCele doua foite care adera intre ele, vor defini discul embrionar didermic, stadiu in care ramane pana in ziua a 15-aEmbriologie

Saptamana a III-a. Stadiul de gastrulaCaracterizat printr-o serie de diferentieri, migrari celulare, cu constituirea celor 3 foite embrionare:ectodermulendodermulmezodermul intra-embrionarSaptamana 4 8La nivelul germenelui tridermic sunt prezente toate clonele celulare, din care ulterior vor lua nastere toate regiunile embrionareDin ectoderm se va diferentia placa neurala, ulterior tubul neural cu crestele neuraleDin endoderm se va diferentia tubul digestiv primitiv, sacul vitelin, vezicula alantoida, epiteliul tubului digestiv si tubul respirator, primordiile glandelor digestive anexe, celulele sexualeDin mezoderm se va diferentia notocordul sau coarda dorsala (scheletul provizoriu al embrionului)O forma speciala de mezoderm o constituie mezenchimul,din care va lua nastere:scheletultesutul conjunctivmusculatura netedadermul, hipodermulaparatul circulatormetanefrosulDelimitarea corpului embrionar, incepe prin dezvoltarea regiunii dorso-mediane a embrionuluiPrin extremitatile sale, el se va aduna in jurul regiunii ombilicale, ca o virgula, datorita neconcordantei de dezvoltare intre regiunea dorsala si cea ventrala (viscerala) a embrionului precum si neconcordantei dintre cele 2 extremitati: cefalica si caudalaVezicula amniotica creste progresiv si inconjoara integral embrionul, devine locul de implantare al cordonului ombilicalDin vezicula vitelina se diferentiaza intraembrionar tubul digestivCele 2 formatiuni, intra- si extra embrionare, vor comunica prin canalul vitelinLuna IITransformarile morfogenetice din embrion au loc acceleratSpre deosebire de primele 4 saptamani de viata intrauterina, cand cresterea este mai lenta (5-7 mm), la sfarsitul perioadei embrionul masoara 23 mmEmbrionul prezinta o morfogeneza accelerata la nivelul extremitatii cefalice, capul si gatul constituind aproximativ 1/3 din corpul embrionuluidevine mai voluminoasa si portiunea mijlocie, (trunchiul si abdomenul), schitandu-se primordiile celor 4 membre: superioare (saptamana a 4-a) si inferioare (saptamana a 5-a)la nivelul extremitatii cefalice se diferentiaza arcurile branchiale ce alaturi de procesul fronto-nazal si membrana faringiana delimiteaza gura primitiva si participa la modelarea fetei embrionului; tot acum apar veziculele optice si se schiteaza urechea externaSpre sfarsitul lunii a II-a embrionul va poseda schema tuturor organelor sale, avand aspect uman net definitLuna IIIEmbrionul devine fat si procesele de crestere sunt pe primul plan, organogeneza fiind terminataCresterea in lungime si greutate a fatului:la sfarsitul lunii a III-a (saptamanile 11-13) fatul masoara 9 cm si are o greutate de 50-55 gramecapul este bine format si se diferentiaza organele genitale externe pentru fiecare sexLuna IVLa sfarsitul lunii a IV-a ( saptamanile 16-17) fatul masoara 16 cm si cantareste 270 grame. Raportul dintre trunchi si extremitatea cefalica se apropie de normal prin dezvoltarea trunchiuluiPartile corpului fetal sunt bine diferentiate si sexul evidentCorpul este acoperit cu o piele subtire pe suprafata careia se gasesc firisoare de lanugoFatul schiteaza miscari active ale membrelorLuna VLa sfarsitul lunii a V-a (saptamanile 21-22) fatul are lungime de 25 cm si o greutate de 650 grameFatul se orienteaza provizoriu in cavitatea uterinaGlandele sebacee incep sa secrete, pielea fiind acoperita de vernix caseosaLa sfarsitul lunii a V-a (saptamanile 21-22) fatul are lungime de 25 cm si o greutate de 650 grameFatul se orienteaza provizoriu in cavitatea uterinaGlandele sebacee incep sa secrete, pielea fiind acoperita de vernix caseosaBataile cordului fetal se percep si miscarile membrelor devin active si mai puterniceIntestinul contine meconiuRinichiul isi incepe functiile, in vezica gasindu-se urinaLuna VILa sfarsitul lunii a VI-a (saptamana 26) fatul are o lungime de 35 cm si o greutate de 1000 gramePielea devine mai groasa, sub ea se depune tesut adiposToate organele sunt in stare sa functioneze, dar sunt imperfecteSistemul nervos este insuficient dezvoltat, circumvolutiile cerebrale sunt incompleteFatul este considerat viabil, dar cu un mare grad de imaturitateLuna VIILa sfarsitul lunii a VII-a (saptamanile 30-31) fatul se orienteaza definitiv in cavitatea uterina (culbuta)Fatul are o lungime de 40 cm si greutate de 1.750 grame, fiind viabil dar imaturPielea corpului este acoperita de lanugoLa baieti testiculele coboara spre canalul inguinal, iar la fetite labiile mici proemina intre labiile mariLuna VIIILa sfarsitul lunii a VIII-a (saptamana 36) fatul are o lungime de 45 cm si o greutate de 2.500 grameTesutul adipos este bine dezvoltat, unghiile ating pulpa degetelor, iar capul este acoperit cu parFatul are o coloratie rozacee, pielea fiind bine vascularizataLuna IXLa sfarsitul lunii a IX-a (saptamana 40) fatul prezinta toate caracteristicile cunoscute la termenEl are o lungime de 48-52 cm si o greutate de 3.000-3.200 grameTesticulele sunt coborate in scrot, iar la fetite labiile mari acopera labiile mici, unghiile acopera patul unguealPentru o mai usoara memorizare a lungimii fatului la diferite luni de sarcina, precum si a greutatii lui, au fost propuse mai multe formule si schemeSchema lui HaasePentru calculul lungimii fatului la diferite varste de sarcinaPentru primele 5 luni, lungimea fatului este egala cu patratul lunii de sarcina:luna l1x1 cm = 1 cmluna II2x2 cm = 4 cmluna III3x3 cm = 9 cmluna IV4x4 cm = 16 cmluna V5x5 cm = 25 cmDupa luna a V-a: se inmulteste numarul lunii de sarcina cu coeficientul 5 la care se adauga cifra 5:luna VI6x5+5 = 35 cmluna a VII-a7x5+5 = 40 cmluna a VIII-a8x5+5 = 45 cmluna a IX-a9x5+5 = 50 cmCat priveste greutatea, calculul dupa luna a VI-a, cand fatul are 1.000 grame, se face astfel:sfarsitul lunii a VI-a1.000 gr.sfarsitul lunii a VII-a1.000 gr. + 750 = 1.750 gr.sfarsitul lunii a VIII-a1.750 gr. + 750 = 2.500 gr.sfarsitul lunii a IX-a2.500gr. + 750 = 3.250 gr.Dupa luna a VI-a, cand greutatea fatului este de 1.000 grame, se adauga la fiecare luna cate 750 grame cu care creste lunar fatul