foaie de observatie clinica

55
Foaia de Foaia de observatie clinica observatie clinica medicala medicala Conf. Dr. Paul Mitrut Conf. Dr. Paul Mitrut

Upload: bianca-bya

Post on 23-Dec-2015

502 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

Foaie de observatie clinica

TRANSCRIPT

Page 1: Foaie de Observatie Clinica

Foaia de observatie Foaia de observatie clinica medicalaclinica medicala

Conf. Dr. Paul MitrutConf. Dr. Paul Mitrut

Page 2: Foaie de Observatie Clinica

SemiologiaSemiologia = studiul simptomelor = studiul simptomelor şşi semnelor i semnelor clinice clinice şşi gruparea acestora i gruparea acestora îînn sindroame,sindroame, ajungajungâându-se ndu-se îîn finaln final la diagnosticul de boală la diagnosticul de boală

SimptomulSimptomul este elementul subiectiv care este elementul subiectiv care exprimă o suferinţă. Pot fiexprimă o suferinţă. Pot fi simptome simptome generale, generale, fără specificitate de organ sau aparat, fiind fără specificitate de organ sau aparat, fiind întâlnite în foarte multe stări patologice: febra, întâlnite în foarte multe stări patologice: febra, cefaleea, astenia şi ameţelile. Simptomele cefaleea, astenia şi ameţelile. Simptomele specifice unei anumite afecţiuni caracterizează specifice unei anumite afecţiuni caracterizează afecţiunea respectivă. De ex. durerea afecţiunea respectivă. De ex. durerea coronariană specifică cardiopatiei ischemice coronariană specifică cardiopatiei ischemice dureroase. Trebuie diferenţiată de alte tipuri de dureroase. Trebuie diferenţiată de alte tipuri de dureri precordiale. dureri precordiale.

Page 3: Foaie de Observatie Clinica

SemnulSemnul clinicclinic reprezintă un element reprezintă un element obiectiv care se constată la examenul fizic obiectiv care se constată la examenul fizic al bolnavuluial bolnavului efectuat de catre personalul efectuat de catre personalul medical sau uneori observate de medical sau uneori observate de către către bolnavi prin autoexaminare (ex.: icterul, bolnavi prin autoexaminare (ex.: icterul, edemele)edemele)

SindromulSindromul reprezintă un grup de boli cu reprezintă un grup de boli cu semne şi simptome comune. Ex.: semne şi simptome comune. Ex.: Sindromul de obstrucţie bronşică difuză Sindromul de obstrucţie bronşică difuză cronică, Sindromul de condensare cronică, Sindromul de condensare pulmonară cu bronhie liberă.pulmonară cu bronhie liberă.

Page 4: Foaie de Observatie Clinica

Tehnica diagnosticului clinicTehnica diagnosticului clinic

Anamneză + Anamneză + Examen obiectivExamen obiectiv Plan de explorare Plan de explorare

Simptome Simptome Sindrom Explorări Sindrom Explorări Semne paracliniceSemne paraclinice

Dg. de boală Dg. de boală

Page 5: Foaie de Observatie Clinica

Foaia de observaţieFoaia de observaţie

Document medico-legalDocument medico-legal care însoţeşte bolnavul care însoţeşte bolnavul internat într-o unitate sanitară cu paturiinternat într-o unitate sanitară cu paturi..

Valoare – medicalăValoare – medicală – informaţii care contribuie la – informaţii care contribuie la stabilirea diagnosticului de boală şi justifică terapia.stabilirea diagnosticului de boală şi justifică terapia.

– – juridicăjuridică – document care atestă şi justifică – document care atestă şi justifică calitatea actului medicalcalitatea actului medical în faţa organelor abilitate şi în faţa organelor abilitate şi ajută la expertizarea capacităţii de muncă.ajută la expertizarea capacităţii de muncă.

– – ştiinţificăştiinţifică – folosită – folosită în studii ştiinţifice cu în studii ştiinţifice cu caracter prospectiv.caracter prospectiv.

Informaţiile din foaia de observaţie sunt confidenţiale Informaţiile din foaia de observaţie sunt confidenţiale şi nu pot fi şi nu pot fi folositefolosite decât la cererea organelor în decât la cererea organelor în drept.drept.

Page 6: Foaie de Observatie Clinica

Capitolele foii de observaţieCapitolele foii de observaţie

I.I. Datele personaleDatele personale – Nume, prenume, sex, vârstă, data şi locul – Nume, prenume, sex, vârstă, data şi locul naşterii, domiciliul temporar şi permanentnaşterii, domiciliul temporar şi permanent - Bolnav inconştient – se solicită actele, profesia şi locul - Bolnav inconştient – se solicită actele, profesia şi locul de muncăde muncă - Informaţii - Informaţii aduse: 1. Se stabileşte contact cu bolnavul util mai ales aduse: 1. Se stabileşte contact cu bolnavul util mai ales d.p.d.v. d.p.d.v. ppsihoafectiv.sihoafectiv. 2. Patologia specifică sexului.2. Patologia specifică sexului. 3. Patologia specifică vârstei copil,adult,bătrân3. Patologia specifică vârstei copil,adult,bătrân 4. Patologia profesională4. Patologia profesională 5.5. Patologia legată de mediul de provenienţă sau Patologia legată de mediul de provenienţă sau domiciliudomiciliuII.II. Datele calendaristiceDatele calendaristice: data internării, data externării, perioada de : data internării, data externării, perioada de repausrepausIII.III. DiagnosticulDiagnosticul – în diferite faze: de trimitere, la internare, la 72h, la – în diferite faze: de trimitere, la internare, la 72h, la

externare (definitiv); Dg. Anatomopatologic – în caz de deces. externare (definitiv); Dg. Anatomopatologic – în caz de deces.

Page 7: Foaie de Observatie Clinica

IV. AnamnezaIV. Anamneza (anamnesis - reamintire) (anamnesis - reamintire)- - reprezintă toate informaţiile culese de medic în urma reprezintă toate informaţiile culese de medic în urma discuţiei cu bolnavuldiscuţiei cu bolnavul- bine făcută asigură peste 50% din diagnostic,- bine făcută asigură peste 50% din diagnostic, iar în unele iar în unele cazuri chiar mai mult (bolile psihice)cazuri chiar mai mult (bolile psihice)- se face cu tact, apropiindu-ţi bolnavul, iar conducerea - se face cu tact, apropiindu-ţi bolnavul, iar conducerea discuţiei se face de către medic – pentru a culege cele mai discuţiei se face de către medic – pentru a culege cele mai utile informaţii pentru diagnosticutile informaţii pentru diagnostic Cuprinde: Cuprinde: - Motivele internarii - Motivele internarii - Istoricul bolii - Istoricul bolii - Antecedentele (personale fiziologice si patologice, - Antecedentele (personale fiziologice si patologice, heredocolaterale)heredocolaterale) - Conditiile de viata si de munca - Conditiile de viata si de munca

Page 8: Foaie de Observatie Clinica

Motivele internariiMotivele internarii SSimptome sau semne numai dacă au fost descrise de imptome sau semne numai dacă au fost descrise de

bolnav, care au determinat internarea în spital. De bolnav, care au determinat internarea în spital. De obicei sunt maxim 3 şi se ierarhizează valoric. obicei sunt maxim 3 şi se ierarhizează valoric.

Nu se folosesc:Nu se folosesc: număr prea mare de motive de internare (arată lipsa de număr prea mare de motive de internare (arată lipsa de

coerenţă în gândire şi ierarhizarea deficitară a informaţiilor)coerenţă în gândire şi ierarhizarea deficitară a informaţiilor) sindroame ca motive de internaresindroame ca motive de internare localizare de organ, ex. durere biliară – incorectlocalizare de organ, ex. durere biliară – incorect

SSe specifică la simptomele majore – localizarea e specifică la simptomele majore – localizarea topografică şi caracterul evocator al simptomelor. Ex. topografică şi caracterul evocator al simptomelor. Ex. Durere la baza hemitoracelui drept accentuată de Durere la baza hemitoracelui drept accentuată de respiraţie sau durere epigastrică calmatărespiraţie sau durere epigastrică calmată de mese.de mese.

Se pot trece ca motive ale internării – internarea pentru Se pot trece ca motive ale internării – internarea pentru controlcontrol în cazul bolnavilor cronici asimptomatici în în cazul bolnavilor cronici asimptomatici în momentul examinării, menţionându-se ca motiv al momentul examinării, menţionându-se ca motiv al internării „pentru control”.internării „pentru control”.

Page 9: Foaie de Observatie Clinica

Istoricul bolii Istoricul bolii CCuprinde toate manifestările clinice de la debut până în uprinde toate manifestările clinice de la debut până în

momentul prezentării la medic, inclusiv eventualele momentul prezentării la medic, inclusiv eventualele tratamente efectuate în aceastătratamente efectuate în această perioadă.perioadă.

Se urmăreşte:Se urmăreşte: Debutul boliiDebutul bolii – brutal – în plină sănătate – bolnavul poate – brutal – în plină sănătate – bolnavul poate

indica şi ora (infarct miocardic acut,indica şi ora (infarct miocardic acut, pneumotorax)pneumotorax) - brusc – debut constituit în câteva ore – - brusc – debut constituit în câteva ore –

pneumoniepneumonie - lent, insidios – se stabileşte cu greutate - lent, insidios – se stabileşte cu greutate

momentul iniţial şi ajung la medimomentul iniţial şi ajung la medicc cu ocazia apariţiei unor cu ocazia apariţiei unor complicaţii – hepatită cronică, ulcer duodenal.complicaţii – hepatită cronică, ulcer duodenal.

La debut se menţionează simptomele şi semnele de debut în La debut se menţionează simptomele şi semnele de debut în ordinea apariţiei şi cu caracterele lor şi factorii favorizanţi.ordinea apariţiei şi cu caracterele lor şi factorii favorizanţi.

Page 10: Foaie de Observatie Clinica

EvEvoluţia în timp – oluţia în timp – a bolii în care se urmărea bolii în care se urmărescsc principalele principalele

semne şi simptomesemne şi simptome in in evoluti evolutiee, caracterele lor, apariţia sau , caracterele lor, apariţia sau dispariţia lor.dispariţia lor.

Boala acutăBoala acută – istoric – scurt – istoric – scurt. . Semne şi simptome în Semne şi simptome în evoluţieevoluţie. A. Apariţia sau dispariţia unor simptome sau semne pariţia sau dispariţia unor simptome sau semne noinoi. T. Tratamente urmate până la prezentarea la medicratamente urmate până la prezentarea la medic

Boala cronicăBoala cronică – istoric întins pe luni şi ani de zile – istoric întins pe luni şi ani de zile..Cronologia momentelor în care s-a schimbat tabloul clinicCronologia momentelor în care s-a schimbat tabloul clinic,,iinternări în spital, tratamente urmate. Se folosesc biletele nternări în spital, tratamente urmate. Se folosesc biletele de ieşire din spital în cazul când sunt din spitale şi se pot de ieşire din spital în cazul când sunt din spitale şi se pot menţiona în istoric.menţiona în istoric. T Tratamente urmate şi perioade – ce, ratamente urmate şi perioade – ce, cât timp,doze folosite – corect – incorect.cât timp,doze folosite – corect – incorect. Episodul actualEpisodul actual:: se menţionează cauzele pentru care bolnavul s-a prezentat se menţionează cauzele pentru care bolnavul s-a prezentat la medic (un mic istoric al bolii lui).la medic (un mic istoric al bolii lui).

Page 11: Foaie de Observatie Clinica

AntecedenteleAntecedentele Personale fiziologicePersonale fiziologice – la femeie – evenimentele – la femeie – evenimentele

genitale din viaţa eigenitale din viaţa ei:: MenarhaMenarha Menstruaţia caractere – regularitate, durată, abundenţă, fluxMenstruaţia caractere – regularitate, durată, abundenţă, flux Ultima menstruaţieUltima menstruaţie Naşteri (greutatea copiilor la naştere)Naşteri (greutatea copiilor la naştere) Avorturi – spontane, provocateAvorturi – spontane, provocate

Personale patologicePersonale patologice – afecţiunile anterioare care au – afecţiunile anterioare care au modificat modul de reacţie al organismului sau au lăsat modificat modul de reacţie al organismului sau au lăsat sechele, notând data sau perioada când au existat. Se sechele, notând data sau perioada când au existat. Se insistă peinsistă pe afecţiuni care au legătură cu boala actuală şi afecţiuni care au legătură cu boala actuală şi pe intervenţiile chirurgicale (anul)pe intervenţiile chirurgicale (anul)

Heredo-colateraleHeredo-colaterale • boli determinate genetic – hemofilieboli determinate genetic – hemofilie• predispoziţie genetică – HTA, ulcer, DZpredispoziţie genetică – HTA, ulcer, DZ• Contagiune intrafamilială (TBC, hepatită cronică, BTS)Contagiune intrafamilială (TBC, hepatită cronică, BTS)

Page 12: Foaie de Observatie Clinica

CondiţiileCondiţiile de viaţă şide viaţă şi de muncăde muncă

LocuinţaLocuinţa Alimentaţia – Alimentaţia – oobligatoriu – bligatoriu – aalcool – cât, ce, lcool – cât, ce,

ccafea, afea, aalte toxicelte toxice Fumat – cât, de cândFumat – cât, de când Droguri – adolescenţi tineriDroguri – adolescenţi tineri Profesie – loc de muncă, noxe, efort, Profesie – loc de muncă, noxe, efort,

stres, orar profesionalstres, orar profesional

Page 13: Foaie de Observatie Clinica

Examenul obiectivExamenul obiectiv Se face la sSe face la stagiutagiu,, complet întotdeauna complet întotdeauna, , mai mai

repede în cazurile grave când se urmăreşte repede în cazurile grave când se urmăreşte starea organelor vitalestarea organelor vitale..

Condiţii Condiţii dede luminozitate luminozitate,,confort termicconfort termic, , examinare de obicei din dreaptaexaminare de obicei din dreapta, , examinare examinare cu blcu blaandeţendeţe..

De obicei superficialitatea determină greşeli.De obicei superficialitatea determină greşeli. Sunt 4 metode clasice:Sunt 4 metode clasice:

InspecţiaInspecţia PalpareaPalparea PercuţiaPercuţia AuscultaţiaAuscultaţia. Acestea sunt. Acestea sunt armele medicului în orice armele medicului în orice

situaţiesituaţie si si sse e perfectioneaza perfectioneaza în timp.în timp.

Page 14: Foaie de Observatie Clinica

IInspecţianspecţia – generală, de ansamblu (tip constituţional, poziţie, stare – generală, de ansamblu (tip constituţional, poziţie, stare de nutriţie)de nutriţie)

- specifică – fiecărui aparat - specifică – fiecărui aparat

Page 15: Foaie de Observatie Clinica
Page 16: Foaie de Observatie Clinica

PalpareaPalparea se bazează pe simţ se bazează pe simţulul tactil. Poate fi: tactil. Poate fi: - - superficialăsuperficială se aplică palma cu toată suprafaţa se aplică palma cu toată suprafaţa,, se se

bazează numai pe simţul tactilbazează numai pe simţul tactil- - profundăprofundă – mano sau bimanuală se exercită o presiune – mano sau bimanuală se exercită o presiune

mai puternică asupra zonei examinate. Este utilă pentru ggl,ficat, mai puternică asupra zonei examinate. Este utilă pentru ggl,ficat, splină, rinichi,vezică, uter.splină, rinichi,vezică, uter.

- - ppenetraenetrantntaa cu 1-2 degete, strict limitată în scopul cu 1-2 degete, strict limitată în scopul detectării unor puncte dureroase (sinusale, abdominale, nervoase)detectării unor puncte dureroase (sinusale, abdominale, nervoase)

- - pprin balotarerin balotare – pentru rinichi, ficat, tumori (ex.semnul – pentru rinichi, ficat, tumori (ex.semnul bulgărelui de gheaţă din ascită)bulgărelui de gheaţă din ascită)

- - ppalparea „prin reptaţie”alparea „prin reptaţie” manevra Rowssing manevra Rowssing antiperistaltică în procesele inflamatorii apendiculare sau ileocecale.antiperistaltică în procesele inflamatorii apendiculare sau ileocecale.TTuseul rectaluseul rectal obligatori obligatoriuu

Page 17: Foaie de Observatie Clinica

Palparea monomanualaPalparea monomanuala

Page 18: Foaie de Observatie Clinica

Palparea bimanualaPalparea bimanuala

Page 19: Foaie de Observatie Clinica

Palparea bimanualaPalparea bimanuala

Page 20: Foaie de Observatie Clinica

Palparea ficatuluiPalparea ficatului

Page 21: Foaie de Observatie Clinica

Palparea prin balotare (semnul Palparea prin balotare (semnul bulgarelui de gheata)bulgarelui de gheata)

Page 22: Foaie de Observatie Clinica

Semnul valului in ascita de volum Semnul valului in ascita de volum mediu in decubit dorsalmediu in decubit dorsal

Page 23: Foaie de Observatie Clinica

Palparea veziculei biliarePalparea veziculei biliare

Page 24: Foaie de Observatie Clinica

Palparea splinei in decubit dorsalPalparea splinei in decubit dorsal

Page 25: Foaie de Observatie Clinica

Palparea splinei in decubit lateral drept prin Palparea splinei in decubit lateral drept prin acrosareacrosare

Page 26: Foaie de Observatie Clinica

Palparea rinichiului prin metoda GuyonPalparea rinichiului prin metoda Guyon

Page 27: Foaie de Observatie Clinica

Palparea rinichiului prin metoda Glenard si Palparea rinichiului prin metoda Glenard si IsraelIsrael

Page 28: Foaie de Observatie Clinica

Semnul clapotajuluiSemnul clapotajului

Page 29: Foaie de Observatie Clinica

Palparea penetrantaPalparea penetranta

Page 30: Foaie de Observatie Clinica

Manevra RowssingManevra Rowssing

Page 31: Foaie de Observatie Clinica

PercuţiaPercuţia – pune în vibraţie un anumit teritoriu – sunetele obţinute fiind – pune în vibraţie un anumit teritoriu – sunetele obţinute fiind variabile în funcţie de structura, elasticitatea şi conţinutulîn aer al variabile în funcţie de structura, elasticitatea şi conţinutulîn aer al organului sau zonelor vecine.organului sau zonelor vecine.Tipuri - Directă produce sunete cu intensitate redusă, difuze, Tipuri - Directă produce sunete cu intensitate redusă, difuze, punând în vibraţie un teritoriu foarte mare – orientativăpunând în vibraţie un teritoriu foarte mare – orientativă

- - Digito- digitală (Piorry) – superficialăDigito- digitală (Piorry) – superficială si p si profundărofundăInformaţii – 3Informaţii – 3 -- 4 cm diametru4 cm diametru

- 7 - 7 -- 8 cm profunzime8 cm profunzimeTehnică – percuţie – topografică – limite anatomice ficat, plămân, cordTehnică – percuţie – topografică – limite anatomice ficat, plămân, cord

- comparativă – utilă pentru delimitarea unui - comparativă – utilă pentru delimitarea unui fenomen patologicfenomen patologicDupă caracterele acustice sunetele pot fi:După caracterele acustice sunetele pot fi:

- sonore - sonore ((eemmfizem – hipersonoritatefizem – hipersonoritate,, pneumotorax – timpanism pneumotorax – timpanism))

- mate - mate ((lichidianălichidiană, , parenchimatoasă – normal ficat, rinichiparenchimatoasă – normal ficat, rinichi sau sau patologicpatologic - - tumoră) tumoră)

Page 32: Foaie de Observatie Clinica

Percutia ficatuluiPercutia ficatului

Page 33: Foaie de Observatie Clinica

Percutia splineiPercutia splinei

Page 34: Foaie de Observatie Clinica

Percutia ascitei de volum mare in pozitie Percutia ascitei de volum mare in pozitie ortostaticaortostatica

Page 35: Foaie de Observatie Clinica

AuscultaţiaAuscultaţia – – se face cu stetoscopul biauricularse face cu stetoscopul biauricular((monoauricular numai la ginecologimonoauricular numai la ginecologi) ) utilă la examinarea utilă la examinarea plămânului, cordului, vase (sufluri arteriale)plămânului, cordului, vase (sufluri arteriale)

Tehnica examenului obiectivTehnica examenului obiectiv – pe sisteme şi aparate – mai funcţională – pe sisteme şi aparate – mai funcţionalăpe segmente – mai comodă pentru pacient, dar necesită pe segmente – mai comodă pentru pacient, dar necesită mai multă experienţă.mai multă experienţă.Normalul examenului obiectiv – stagiu. DaNormalul examenului obiectiv – stagiu. DaDg. Dg. dde sindrom – pe baza anamnezei şi ex. obiectiv e sindrom – pe baza anamnezei şi ex. obiectiv sse e stabileşte în continuarestabileşte în continuare..

Page 36: Foaie de Observatie Clinica

Auscultatia arterei mezentericeAuscultatia arterei mezenterice

Page 37: Foaie de Observatie Clinica

Auscultatia in sindromul Cruveilhier-Auscultatia in sindromul Cruveilhier-BaumgartenBaumgarten

Page 38: Foaie de Observatie Clinica

Planul de explorăriPlanul de explorări::- - Explorări biologice – de triaj sau specifice bolii respectiveExplorări biologice – de triaj sau specifice bolii respective- - Explorări anatomopatologiceExplorări anatomopatologice- - Explorări paraclinice – invazive sau neinvaziveExplorări paraclinice – invazive sau neinvazive

Fişa curbelor biologiceFişa curbelor biologice cuprinde monitorizarea cuprinde monitorizarea principalilor parametrii clinici:principalilor parametrii clinici:- - TemperaturaTemperatura- - PulsulPulsul- - TATA- - Greutatea (edeme, ascită)Greutatea (edeme, ascită)- - DiurezaDiureza- - Tranzitul intestinalTranzitul intestinal

Fişa de tratamentFişa de tratamentFişa de evoluţieFişa de evoluţieEpicrizaEpicriza

Page 39: Foaie de Observatie Clinica

Simptomele generaleSimptomele generale - Febra - Febra

Nu aparţin unui organ sau aparat, dar pot apare într-un Nu aparţin unui organ sau aparat, dar pot apare într-un context clinic evocator, fiind uneori motivul pentru care context clinic evocator, fiind uneori motivul pentru care bolnavul se adresează medicului (ex. sindromul febril).bolnavul se adresează medicului (ex. sindromul febril).

FebraFebra – creşterea temperaturii corpului peste limita – creşterea temperaturii corpului peste limita considerată normală de 37ºC considerată normală de 37ºC

Normal – 2 măsurători:Normal – 2 măsurători: Dimineaţa orele 7-9; normal: 36,5-36,8 ºCDimineaţa orele 7-9; normal: 36,5-36,8 ºC Seara orele 16-18; normal: 36,8-37 ºCSeara orele 16-18; normal: 36,8-37 ºC

Trepte valorice ale stării febrile:Trepte valorice ale stării febrile: Stare subfebrilă: 37-38 ºCStare subfebrilă: 37-38 ºC Febră moderată: 38-39 ºCFebră moderată: 38-39 ºC Febră mare: 39-41 ºCFebră mare: 39-41 ºC Hipertermie: peste 41 ºC, fiind depăşit centrulHipertermie: peste 41 ºC, fiind depăşit centrul de control de control

hipotalamichipotalamic

Page 40: Foaie de Observatie Clinica

Manifestări clinice asociate febreiManifestări clinice asociate febrei- - FrisonulFrisonul precede de obicei orice ascensiune febrilă fiind precede de obicei orice ascensiune febrilă fiind determinat de descărcarea în sânge a germenilor bacterieni. determinat de descărcarea în sânge a germenilor bacterieni. Se manifestă prin apSe manifestă prin apaarriiţia bruscă a unei senzaţii de frig, care ţia bruscă a unei senzaţii de frig, care determină contracţiidetermină contracţii musculare de scurtă durată musculare de scurtă durată ((piloerecţiepiloerecţie).).Atenţie – frisonul precede întotdeauna Atenţie – frisonul precede întotdeauna oo ascensiune febrilă. ascensiune febrilă.Ex.Pneumonie, supuraţii, infecţii urinare, malaria, după Ex.Pneumonie, supuraţii, infecţii urinare, malaria, după transfuzii de sânge.transfuzii de sânge.- - TranspiraţiileTranspiraţiile apar în ascensiunile febrile mari sau după apar în ascensiunile febrile mari sau după medicamente antipireticemedicamente antipiretice- - TulburăriTulburărilele neuropsihice neuropsihice – convulsii, dezorientare, – convulsii, dezorientare, confuzie, delir la copii, alcoolici, ciroticiconfuzie, delir la copii, alcoolici, cirotici- - Disociaţiile puls – temperaturăDisociaţiile puls – temperatură – febră + tahicardie în – febră + tahicardie în miocarditele din RAA, viroze sau E1miocarditele din RAA, viroze sau E1

Page 41: Foaie de Observatie Clinica

După aspectul curbei termice – tipuri semiologic de febră După aspectul curbei termice – tipuri semiologic de febră (importanţă redusă actual) (importanţă redusă actual)

- - Febră în platou sau continuă Febră în platou sau continuă – nu are diferenţe – nu are diferenţe mai mari de 1 ºC între temperatura matinală şi vesperală.mai mari de 1 ºC între temperatura matinală şi vesperală.

PlatouPlatou pper. de creştere Descreştere er. de creştere Descreştere „„iinncrementicrementi” ” „în lizis” „în lizis”

„în crizis” „în crizis”

-- Febră reFebră remimitentătentă – diferenţe > 1ºC între – diferenţe > 1ºC între temperatura matinală şi cea vesperală. Febra hectică > 3 - temperatura matinală şi cea vesperală. Febra hectică > 3 - 4ºC – septicemii, pielonefrite, angiocolite4ºC – septicemii, pielonefrite, angiocolite

Page 42: Foaie de Observatie Clinica

- - Febra intermitentăFebra intermitentă – alter – alternnarea unor perioade area unor perioade febrile cu unele afebrile, care se poate produce neregulat febrile cu unele afebrile, care se poate produce neregulat sau la intervale fixe.sau la intervale fixe.Tipuri – febra recurentă – perioade febrile de 5-8 zile Tipuri – febra recurentă – perioade febrile de 5-8 zile urmate de perioade de afebrilitate. Apare in TBC, limfoame, urmate de perioade de afebrilitate. Apare in TBC, limfoame, leptospiroze şi unele boli virale sau bacteriene.leptospiroze şi unele boli virale sau bacteriene. - febra ondulantă – ascensiune progresivă a - febra ondulantă – ascensiune progresivă a temperaturii, urmată de scăderea treptată, după care ciclul temperaturii, urmată de scăderea treptată, după care ciclul se reia. Apare în Boala Hodgkin (Pel-Ebstein), neoplasme se reia. Apare în Boala Hodgkin (Pel-Ebstein), neoplasme sau bruceloză.sau bruceloză.

--Febra de tip inversFebra de tip invers – temperatura matinală este – temperatura matinală este mai mare decât cea veperală. Apare în: forme grave de mai mare decât cea veperală. Apare în: forme grave de TBC, supuraţii închise.TBC, supuraţii închise.

- - Febra neregulatăFebra neregulată – cea mai frecventă în practică. – cea mai frecventă în practică.

Page 43: Foaie de Observatie Clinica

Cauzele principale ale stărilor febrileCauzele principale ale stărilor febrile::1.Infecţioase sau parazitare – Febră infecţioasa1.Infecţioase sau parazitare – Febră infecţioasa - TBC - TBC - Bacteriene - Bacteriene - Virale - Virale - Parazitare - Parazitare2. Boli neoplazice – Febr2. Boli neoplazice – Febraa neoplazică neoplazică - Neoplasme de organ - Neoplasme de organ - Boli hematologice (hemopatii maligne, leucemii, limfoame). - Boli hematologice (hemopatii maligne, leucemii, limfoame).3. Boli inflamatorii – Febra din colagenaze3. Boli inflamatorii – Febra din colagenaze - Colagen - Colagenooze (LES, PR, DM, SD, Sd Sharp)ze (LES, PR, DM, SD, Sd Sharp) - Vasculite sistemice - Vasculite sistemice - Boli autoimune - Boli autoimune - RAA. - RAA.4. Boli endocrine – Febra endocrină4. Boli endocrine – Febra endocrină - Hipertiroidia - Hipertiroidia5. Alte cauze de febră5. Alte cauze de febră - Hemoliza acută şi cronică - Hemoliza acută şi cronică - Distrugeri tisulare (hematoame, inf - Distrugeri tisulare (hematoame, infaarrcctizări, arsuri, AVC)tizări, arsuri, AVC) - Boli metabolice (porfiria, g - Boli metabolice (porfiria, gututa)a) - Unele medicamente sau intoxicaţii - Unele medicamente sau intoxicaţii

Page 44: Foaie de Observatie Clinica

Un bolnav cu febră de peste 3 saptămâni fără cauză Un bolnav cu febră de peste 3 saptămâni fără cauză precizată se etichetează cu Dg. precizată se etichetează cu Dg. dde sie sinndrom febril drom febril prelungit – se internează şi se monitorizează curba prelungit – se internează şi se monitorizează curba febrilă. În frison se recoltează obligatoriu urocultură şi febrilă. În frison se recoltează obligatoriu urocultură şi hemoculturăhemocultură

Page 45: Foaie de Observatie Clinica

Cefaleea – durerea de capCefaleea – durerea de cap

Anamneza dureriiAnamneza durerii - Localizarea - Localizarea - Durata- Durata

- Evoluţia- Evoluţia - Caracterul durerii- Caracterul durerii - Evoluţia în timp (acută sau cronică)- Evoluţia în timp (acută sau cronică) - Factorii care o exacerbează sau - Factorii care o exacerbează sau

amelioreazăameliorează - Raspunsul la terapia antialgică uzuală- Raspunsul la terapia antialgică uzuală Mecanisme de producereMecanisme de producere

Afectare vasculară (artere, vene), iritaţii nervoase , Afectare vasculară (artere, vene), iritaţii nervoase , iritaţia sau inflamaţia meningelor, creşterea presiunii intracraniene, iritaţia sau inflamaţia meningelor, creşterea presiunii intracraniene, spasmul sau inflamaţia muşchilor spinali sau cranieni.spasmul sau inflamaţia muşchilor spinali sau cranieni.

Page 46: Foaie de Observatie Clinica

Tipuri de cefalee:Tipuri de cefalee:1. 1. Cefaleea de cauză vascularăCefaleea de cauză vasculară

Migrena Migrena – cefalee cu caracter de hemicranie cu aspect paroxistic – cefalee cu caracter de hemicranie cu aspect paroxistic datorată unor modificări hemodinamice cerebrale tranzitorii – cu aspect datorată unor modificări hemodinamice cerebrale tranzitorii – cu aspect pulsatil. Apare la femei tinere cu preocupări intelectuale având pulsatil. Apare la femei tinere cu preocupări intelectuale având predispoziţie ereditară.predispoziţie ereditară.Clinic: - Semne premonitorii – aură (vizuale scatoame şi/sau halucinaţii Clinic: - Semne premonitorii – aură (vizuale scatoame şi/sau halucinaţii sau senzoriale) care apar cu câteva ore înainte de accesul dureros.sau senzoriale) care apar cu câteva ore înainte de accesul dureros. - Perioada de stare – durere bruscă pe o jumătate de cap, - Perioada de stare – durere bruscă pe o jumătate de cap, atingând brusc intensitatea maximă+ greţuri, vărsături, balonări, chiar atingând brusc intensitatea maximă+ greţuri, vărsături, balonări, chiar diaree şi foto- sau fonofobie. Durata are rar 1-2 zile şi se termină brusc. diaree şi foto- sau fonofobie. Durata are rar 1-2 zile şi se termină brusc. Cedează greu la medicaţia antialgică obişnuită. Cedează greu la medicaţia antialgică obişnuită.

HTA HTA – Cefalee – în puseele hipertensive sau AVC– Cefalee – în puseele hipertensive sau AVCCaractere – surdă, difuzăCaractere – surdă, difuză

frecvent occipitală (frontooccipitală)frecvent occipitală (frontooccipitală) în AVC + fenomene neurologice de focar în AVC + fenomene neurologice de focar

Afecţiuni ale vaselor cerebraleAfecţiuni ale vaselor cerebrale – – Arterita temporalăArterita temporală a lui a lui HHortonorton PPoliarterita nodoasa (PAN)oliarterita nodoasa (PAN) Tromboze venoase cerebrale sau HICTromboze venoase cerebrale sau HIC

Page 47: Foaie de Observatie Clinica

2. 2. Cefaleea din afecţiunile intracranieneCefaleea din afecţiunile intracraniene

Tumorile cerebrale (intracranieneTumorile cerebrale (intracraniene) – primitive sau metastatice. ) – primitive sau metastatice. Simptome în funcţie de localizare şi rata de creSimptome în funcţie de localizare şi rata de cresstere tumorală.tere tumorală.

Clinic: Cefalee + HIC + Semne neurologice de focar + Sd. Clinic: Cefalee + HIC + Semne neurologice de focar + Sd. dde impregnaţie tumorală + Semne după localizare – Sd. e impregnaţie tumorală + Semne după localizare – Sd. dde lob e lob frontalfrontal si si tulb tulburariurari vvizualeizuale

Paraclinic: RMN + CT cerebralParaclinic: RMN + CT cerebral Meningitele Meningitele (cefalee prin inflamaţia meningelui). Cefalee (cefalee prin inflamaţia meningelui). Cefalee

generalizată + Semne de iritaţie meningeală (rigiditatea cefei generalizată + Semne de iritaţie meningeală (rigiditatea cefei Kernig-Brudzinsky) + TulbKernig-Brudzinsky) + Tulburariurari nneuropsihice (confuzie, delir) + europsihice (confuzie, delir) + Semne generale infecţioase (febră, frison) + Fotofobie – Semne generale infecţioase (febră, frison) + Fotofobie – Complicaţia cu encefalită – tulburări majore ale stării de Complicaţia cu encefalită – tulburări majore ale stării de conştienţă.conştienţă.

Abcesul cerebralAbcesul cerebral – supuratia cerebrala dupa otite, – supuratia cerebrala dupa otite, abcese,sinuzite sau diseminare hematogena. Apar semne abcese,sinuzite sau diseminare hematogena. Apar semne neurologice de focar si fenomene infectioase.neurologice de focar si fenomene infectioase.

AVC hemoragicAVC hemoragic: cefalee difuza cu rigiditatea cefei. : cefalee difuza cu rigiditatea cefei.

Page 48: Foaie de Observatie Clinica

3.Cefaleea din procesele patologice 3.Cefaleea din procesele patologice extracraniene de vecinatateextracraniene de vecinatate

Otite, otomastoidite, sinuzite (examen ORL)Otite, otomastoidite, sinuzite (examen ORL) Dureri dentare (examen stomatologic)Dureri dentare (examen stomatologic) Dureri oculare: glaucom, irite sau iridociclite, vicii de Dureri oculare: glaucom, irite sau iridociclite, vicii de

refractie (examen oftalmologic)refractie (examen oftalmologic) Artrozele coloanei cervicale – spondiloza cervicala cu Artrozele coloanei cervicale – spondiloza cervicala cu

insuficienta circulatorie vertebrobazilara (sindromul insuficienta circulatorie vertebrobazilara (sindromul Guillaume-Barre)Guillaume-Barre)

Page 49: Foaie de Observatie Clinica

4. Cefaleea din afectiunile nervilor cranieni4. Cefaleea din afectiunile nervilor cranieni

Nevralgia de trigemenNevralgia de trigemen – dureri paroxistice pe una sau – dureri paroxistice pe una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen.mai multe ramuri ale nervului trigemen.

Nevralgia glosofaringianuluiNevralgia glosofaringianului – are zona de declansare – are zona de declansare la nivelul amigdalelor si peretelui posterior al faringelui, la nivelul amigdalelor si peretelui posterior al faringelui, iradiind spre unghiul mandibulei si ureche.iradiind spre unghiul mandibulei si ureche.

Page 50: Foaie de Observatie Clinica

5. Cefaleea din bolile generale5. Cefaleea din bolile generale

Anemii, hemopatii maligneAnemii, hemopatii maligne Boli respiratorii cu insuficienta pulmonara (hipoxemie, Boli respiratorii cu insuficienta pulmonara (hipoxemie,

hipercapnie)hipercapnie) ColagenozeColagenoze Diabet zaharat (hipoglicemii)Diabet zaharat (hipoglicemii) Dezechilibre hidroelectrolitice si acidobaziceDezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice Boli endocrineBoli endocrine Intoxicatii exogene (alcool, fumat, medicamente, droguri)Intoxicatii exogene (alcool, fumat, medicamente, droguri)

Page 51: Foaie de Observatie Clinica

6. Cefaleea psihogena6. Cefaleea psihogena

Sindromul de suprasolicitare determina cefalee difuza, Sindromul de suprasolicitare determina cefalee difuza, surda,iritabilitate si insomnie.surda,iritabilitate si insomnie.

Planul de explorare al unei cefalei se face in Planul de explorare al unei cefalei se face in functie de suspiciunea etiologica: CT, RMN, punctie functie de suspiciunea etiologica: CT, RMN, punctie lombara si consulturi interdisciplinare (ORL, oftalmologie, lombara si consulturi interdisciplinare (ORL, oftalmologie, FO).FO).

Page 52: Foaie de Observatie Clinica

Ametelile si vertijulAmetelile si vertijul

AmetelileAmetelile reprezinta senzatia de nesiguranta, reprezinta senzatia de nesiguranta, instabilitate sau clatinare in ortostatism sau la mers. instabilitate sau clatinare in ortostatism sau la mers. Apar in urmatoarele situatii:Apar in urmatoarele situatii:

- hemoragii acute- hemoragii acute- hipoglicemia- hipoglicemia- AIT- AIT- precede lipotimiile si sincopele- precede lipotimiile si sincopele- spondiloza cervicala – crize de “dropp-attack” la - spondiloza cervicala – crize de “dropp-attack” la

miscarile bruste ale capuluimiscarile bruste ale capului- insoteste bolile generale (anemii, hipoxie, - insoteste bolile generale (anemii, hipoxie,

insuficienta hepatica si renala)insuficienta hepatica si renala)- nevrotici.- nevrotici.

Page 53: Foaie de Observatie Clinica

VertijulVertijul – ameteala puternica asociata cu o senzatie rotatorie in – ameteala puternica asociata cu o senzatie rotatorie in plan orizontal sau vertical. Fiziologic poate apare in caz de plan orizontal sau vertical. Fiziologic poate apare in caz de neadaptare a sistemului labirintic la diverse situatii (rau de inaltime, neadaptare a sistemului labirintic la diverse situatii (rau de inaltime, de mare sau de voiaj).de mare sau de voiaj).

Patologic poate fi: Patologic poate fi:

- - De tip perifericDe tip periferic prin disfunctie vestibulara: tipic Vertijul Meniere prin disfunctie vestibulara: tipic Vertijul Meniere (afectare labirintica unilaterala) care se caracterizeaza prin debut (afectare labirintica unilaterala) care se caracterizeaza prin debut brusc, infundarea unei urechi in care apare un zgomot ritmic numit brusc, infundarea unei urechi in care apare un zgomot ritmic numit tinitus. Criza dureaza zeci de minute cu tulburari de echilibru cu tinitus. Criza dureaza zeci de minute cu tulburari de echilibru cu caracter rotator, greturi, varsaturi si transpiratii. Mai poate apare caracter rotator, greturi, varsaturi si transpiratii. Mai poate apare vertij periferic cu caracter bilateral in consum de droguri, alcool, vertij periferic cu caracter bilateral in consum de droguri, alcool, afectiuni acute otomastoidiene si sindrom Guillaumme-Barre in afectiuni acute otomastoidiene si sindrom Guillaumme-Barre in spondiloza cervicala cu crize de “dropp-attack”spondiloza cervicala cu crize de “dropp-attack”

- - De tip centralDe tip central in AVC in AVC

Page 54: Foaie de Observatie Clinica

Astenia, fatigabilitatea si impotenta Astenia, fatigabilitatea si impotenta functionalafunctionala

AsteniaAstenia – este termenul medical pentru oboseala. – este termenul medical pentru oboseala. Obligatoriu trebuie diferentiata de dispnee. Obligatoriu trebuie diferentiata de dispnee. Tipuri de astenie: Tipuri de astenie:

- Fizica – manifestare generala specifica bolilor - Fizica – manifestare generala specifica bolilor neurologice (miastenia gravis, polineuropatii, scleroze neurologice (miastenia gravis, polineuropatii, scleroze multiple, boala Parkinson).multiple, boala Parkinson).

- Mixta (fizica si psihica): anemii, infectii acute - Mixta (fizica si psihica): anemii, infectii acute bacteriene sau virale, boli cronice hepatice, IRC, boli bacteriene sau virale, boli cronice hepatice, IRC, boli neoplazice, boala Addison, boli tiroidieneneoplazice, boala Addison, boli tiroidiene

- Astenia cronica primara predomina la femei intre - Astenia cronica primara predomina la femei intre 25 – 45 ani cu examenul clinic si explorarile paraclinice 25 – 45 ani cu examenul clinic si explorarile paraclinice normale fiind legata de probleme psihologice, psihiatrice normale fiind legata de probleme psihologice, psihiatrice sau de sindromul de suprasolicitare.sau de sindromul de suprasolicitare.

Page 55: Foaie de Observatie Clinica

FatigabilitateaFatigabilitatea reprezinta oboseala fizica mai ales reprezinta oboseala fizica mai ales musculara, lipsa de energie, senzatia de epuizare. Este musculara, lipsa de energie, senzatia de epuizare. Este un simptom clinic specific in boli sistemice, endocrine un simptom clinic specific in boli sistemice, endocrine sau metabolice.sau metabolice.

Impotenta functionalaImpotenta functionala reprezinta imposibilitatea reprezinta imposibilitatea efectuarii unui act motor datorita unei afectari efectuarii unui act motor datorita unei afectari neurologice, musculare, articulare sau arteriale, fiind neurologice, musculare, articulare sau arteriale, fiind localizata la un anumit segment al corpului.localizata la un anumit segment al corpului.