foaie de capăt elaborator: sc apomar consulting 2005 srlarpmag.anpm.ro/upload/86663_sc mobil den...

Amenajare hidroenergetică Capra VI – extindere (Capra VII) pe raul Capra (Modrugaz), judetul Arges

_________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________ RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 1/62

Foaie de capăt

Elaborator: SC Apomar Consulting 2005 SRL Pitesti, str. I.C. Bratianu nr. 49, bl. M1, sc. A, et.1, judet

Arges

Certificat de Inregistrare emis de Ministerul Mediului si

Padurilor la data de 17.11.2009 . Societatea este inscrisa in

Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru

Protectia Mediului , pozitia 44/17.11.2009 ( RM , RIM ,

BM , RA , RS , EA ) .

Director General – Ciungu Marin

Beneficiar: S.C. Mobil Den Steel S.R.L. Curtea-de-Arges , str. Posada , bl. 42 , sc. A , ap. 14 , jud.

Arges

Faza de proiectare: Raport la studiu de evaluare a impactului

Data elaborării: ianuarie 2011

Acest document este proprietatea SC Apomar Consulting 2005 SRL, poate fi

folosit în exclusivitate pentru scopul în care este în mod specific furnizat şi nu poate

fi reprodus, copiat, împrumutat sau întrebuinţat integral sau parţial, direct sau

indirect în alt scop, fără permisiunea prealabilă a proprietarului, acordată legal în

scris.


_________________________________________________________________________________________________________


CUPRINS

ELEMENTE DE COORDONARE

1. INFORMATII GENERALE

1.1.Titularul proiectului

1.2.Proiectant general

1.3.Autorul atestat al Studiului de evaluare a impactului:

1.4.Denumirea proiectului

1.5.Descrierea proiectului

1.5.1.Elemente privind profilul si capacitatile investitiei, in functie de care se

dimensioneaza lucrarile ce fac obiectul avizului

1.5.2.Necesitatea investitiei si impactul ei major asupra mediului si comunitatii din

zona.

1.5.3.Încadrarea in schema directoare de amenajare si management a bazinului

hidrografic, corelarea functionala sub aspect hidrotehnic cu lucrarile existente sau

programate in zona si analiza posibilitatilor de cooperare cu alte lucrari hidrotehnice

sau hidroedilitare existente sau prevazute a se realiza in zona.

1.5.4.Încadrarea lucrarilor in clasa si categoria de importanta conform STAS 4273-

83, cu privire la asigurarea sursei de apa si la apararea impotriva inundatiilor,

impreuna cu fundamentarea tehnico-economica a incadrarii respective.

1.5.5.Înfluenta lucrarilor proiectate asupra obiectivelor existente in zona, cu

indicarea masurilor sau lucrarilor prevazute pentru evitarea unor pagube sau

afectarea acestor obiective, inclusiv refacerea folosintelor sau a lucrarilor care au

avut de suferit.

1.6.Durata de funcţionare

1.7.Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului

1.7.1.Localizarea obiectivului

1.7.2.Date hidrologice de baza - niveluri, debite si volume de apa

1.7.3.Date hidrogeologice si hidrochimice

1.7.4.Analiza din punct de vedere al gospodaririi apelor, a influentei lucrarilor

proiectate asupra regimului apelor de suprafata sau subterane si a obiectivelor

existente si programate a se executa in zona prin schema directoare de amenajare si

management a bazinului hidrografic sau conform PUZ.

2.PROCESUL TEHNOLOGIC

3.DESEURI

4.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

4.1.Apa


_________________________________________________________________________________________________________


4.2. Aerul

4.3.Solul

4.4.Geologia subsolului

4.5 Biodiversitatea

4.6.Peisajul

4.7.Mediul social si economic

4.8.Conditii culturale si etnice , patrimoniul cultural

5.ANALIZA ALTERNATIVELOR

6.MONITORIZAREA

7.SITUATII DE RISC

8.DESCRIEREA DIFICULTATILOR

9.REZUMAT

Surse de informare

Definitii

Anexe


_________________________________________________________________________________________________________


ELEMENTE DE COORDONARE

Pentru obiectivul de investiţie: « Amenajare hidroenergetica Capra VI – extindere

Capra VI , in satul Arefu , comuna Arefu , jud. Arges»

Aparţinând: S.C. Mobil Den Steel S.R.L. – Curtea-de-Arges , str. Posada , bl. 42 ,

sc. A , ap. 14 , jud. Arges .

întocmit conf. Ordinului Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 863/2002

Investitia : «Amenajare hidroenergetica Capra VI – extindere Capra VI , in satul

Arefu , comuna Arefu , jud. Arges» intra sub incidenta HG 445/2009 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si art. 28

din OUG nr. 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare .

Prezenta lucrare a fost intocmita in baza contractului de cercetare incheiat

intre S.C. Mobil Den Steel S.R.L. , in calitate de beneficiar si S.C. Apomar

Consulting 2005 S.R.L. in calitate de consultant de specialitate si are drept scop

evaluarea impactului asupra mediului inconjurator a investitiei ce urmeaza a se

realiza de catre beneficiar pe raza com. Arefu , jud. Arges .

S.C. Apomar Consulting 2005 S.R.L. are Certificat de Inregistrare emis de

Ministerul Mediului si Padurilor la data de 17.11.2009 . Societatea este inscrisa in

Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului , pozitia

44/17.11.2009 ( RM , RIM , BM , RA , RS , EA ) .

La intocmire , s-au avut in vedere reglementarile cuprinse in :

OUG 195/2005 privind protectia mediului cu modificarile si completarile

ulterioare

HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private

asupra mediului

Ord. MAP nr. 135/2010 pentru aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

Ord. MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului Metodologic privind evaluarea

adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar

Ord. MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului


_________________________________________________________________________________________________________


1. INFORMATII GENERALE

1.1.Titularul proiectului: S.C. Mobil Den Steel S.R.L. – Curtea-de-Arges , str.

Posada , bl. 42 , sc. A , ap. 14 , jud. Arges

1.2.Proiectant general : S.C. Aqua Invest S.R.L. Bucuresti

1.3.Autorul atestat al Studiului de evaluare a impactului: Studiul de evaluare a impactului a fost intocmit de S.C. Apomar Consulting

2005 S.R.L.

SC Apomar Consulting 2005 SRL , Pitesti, str. I.C. Bratianu nr. 49, bl. M1,

sc. A, et.1, judet Arges , tel 0248-211343 , fax 0248-220460 are Certificat de

Inregistrare emis de Ministerul Mediului si Padurilor la data de 17.11.2009 .

Societatea este inscrisa in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru

Protectia Mediului , pozitia 44/17.11.2009 ( RM , RIM , BM , RA , RS , EA ) .

1.4.Denumirea proiectului: «Amenajare hidroenergetica Capra VI – extindere

Capra VI , in satul Arefu , comuna Arefu , jud. Arges»

1.5.Descrierea proiectului

1.5.1.Elemente privind profilul si capacitatile investitiei, in functie de care se

dimensioneaza lucrarile ce fac obiectul avizului

Asigurarea unei cantităţi de energie electrică din surse proprii pentru consumatori

dedicaţi, la preţuri controlabile, pentru mari perioade de timp.

Valorificarea unor cantităţi de energie electrică, din producţie proprie, la preţuri

negociabile, tarife reglementate, pe piaţa en-gros, en-detail şi pieţele specializate, în

condiţii de rentabilitate.

Asigurarea unui profit convenabil, în termeni strategici, prin operarea proiectului.

Posibilitatea dezvoltării afacerii prin iniţierea unor proiecte conexe care valorifică

oportunităţile initiale.

Asigurarea posibilităţii rambursării investiţiei iniţiale cu un profit corespunzător.

Microhidrocentrala (MHC) reprezintă instalaţia cea mai simpla de obţinere a

energiei electrice. Purtătorul de energie, respectiv apa, este administrată în turbinele

MHC din partea amonte a râului şi trimisă în aval.

Marele avantaj al MHC este posibilitatea manevrării, adică posibilitatea de

pornire sau deconectare al numărului dorit de agregate.

Prin execuţia şi exploatarea AHE Capra VII se crează o infrastructură durabilă în

zonă (drumuri, telecomunicaţii, alimentări cu apă, etc.);

Execuţia AHE se va face cu respectarea avizelor, de aici rezultând o stabilizare a

traseului râului (consolidări de maluri, corecţii torenţi, stabilizarea talvegului).


_________________________________________________________________________________________________________


Valoare totală a investiţiei: 1.462.673 EURO (fara TVA).

Pentru protecţia mediului: 50.000 EURO.

Perioada de execuţie propusă: 12 luni.

Descrirea constructivă, funcţională şi tehnologică:

Obiectivul hidroenergetic este situat pe râul Capra, fiind cuprins într-un

ansamblu funcţional prin sistemul de telegestiune cu punct central de comandă în

cadrul unui dispecerat.

Schema hidroenergetică este de tip derivaţie, de cădere medie, cu funcţionare

prin preluarea şi compensarea debitului natural.

Destinaţia amenajării este exclusiv energetică.

Traseul aducţiunii se va încadra în schema cadru de amenajare, ţinând cont de

variantele definitive de amplasare în zonă.

Priza va fi de tip tirolez, pentru o exploatare facilă în condiţii grele de acces la

acestea.

Caracteristicile tehnice ale obiectivelor componente ale amenajării cu

principalele dimensiuni şi capacităţii pentru:

Amenajarea hidroenergetică are mai multe uvraje, dar poate fi privită ca un

sistem cu multe elemente individualizate, din care articulate funcţional sunt:

Aripi de inchidere

Prag deversor

Scara de pesti

Priza tiroleza

Priza de iarna

Deznisipator

Camera de incarcare

Canal de fuga

Conducta de aducţiune

Centrala hidroelectrica

Lucrări de protecţie a malurilor la evacuarea apei turbinate.

Caracteristicile captării

Nr.

Crt

Captare

[mdM]

Cota

amplasare

[mdM]

Suprafata

bazin

hidrografic

[km2]

Debit

Instalat

[m3/s]

Mediu

multianual

[m3/s]

[m3/s] [m

3/s]

1 P1 881 70 3.075 2.46

Caracteristicile amenajării hidroenergetice AHE Capra VII


_________________________________________________________________________________________________________


Nr.

Crt

Denumire

Cota Cadere Aducţiune Putere Energia anuala medie

captare centrala Hb L D Pi Eam

[mdM] [mdM] [m] [m] [mm] [MW] [MWh/an]

1 C1 881 841 40 1430 1300 0.85 3079

Aripi de inchidere:

Sunt constructii din beton armat ce asigura inchiderea vaii in dreptul pragului

deversor si directionarea debitului cu asigurarea de 1% spre acesta.

Forma lor este de diafragma cu grosimea de 50 cm. Inaltimea lor a fost

calculata astfel incat sa asigure devierea debitului cu asigurarea de 1%.

Pragul deversor:

Este din beton armat, cu profil deversant, practic şi este alcătuit dintr-un

deversor, un disipator de energie şi o scară de peşti. Deversorul este capabil să

tranziteze viitura de dimensionare (Q max5%) şi viitura de verificare (Qmax 1%).

Caracteristici prag deversor:

Treapta I (captare P1 - C1):

lătimea deversorului 4.20 m;

lungimea deversorului 6.50 m;

înăltimea pragului deversor 1.45 m;

adâncimea fundatiei 1.15 m;

cotă creastă deversor (NNR) 881.00 mdMN;

cotă coronament 879.55 mdMN.

Scară de pesti:

Asigură atât tranzitarea debitului de servitute în aval cât şi migrarea faunei

ihtiologice de pe raul Capra.

Materialul de constructie este betonul armat.

Aceasta este pozitionata între pragul deversor şi priza de apa si are

urmatoarele caracteristici pentru toate treptele:

lungime 10.00 m;

lăţime 1.20 m;

numărul de praguri 11;

înălţime prag 80 cm.

Priza tiroleza:

Priza este de tip tirolez, si este dimensionată pentru tranzitarea în aval a

debitului maxim de viitură cu asigurarea de 1%; frontul de priză realizează captarea

la nivel normal de retenţie a debitului instalat cu maxim 20% mai mare decât acesta.

Forma acesteia este dreptunghiulară iar materialul de constructie este betonul armat.

La partea superioara a acesteia este montat un grătar pentru separarea plutitorilor si

aluviunilor ce au dimensiuni peste limita impusa.


_________________________________________________________________________________________________________


Grătarul este construit din lamele metalice înclinate spre aval, panta acestuia

este de 40%. Gratarul este construit din bare trapezoidale avand baza mare de 15

mm si lumina intre bare de 20 mm.

Caracteristici priză tiroleză si gratar:

Treapta I (captare P1 - C1):

lătimea prizei 1.50 m;

lungimea prizei 1.50 m;

înăltimea prizei 1.45 m;

cotă priză tiroleză 881.00 mdMN;

lătimea grătarului 1.50 m;

lungimea grătarului 1.60 m;

lungimea dintre bare 20 mm;

grosimea unei bare 15 mm;

bară de formă trapezoidală μ = 0.85.

Priza de iarna:

Face parte din frontul deversant fiind situata langa priza. Ea asigura captarea

apei pe timpul iernii.

Dimensiunile prizei de iarna sunt: treapta I (captare P1 – C1): 1.30 x 1.60 m.

Captarea se face tot printr-un gratar înclinat (panta 10% spre aval) având

dimensiunile: treapta I (captare P1 – C1): 1.30 x 1.60 m.

Gratarul este construit din bare trapezoidale avand baza mare de 15 mm si

lumina de 20 mm pentru toate treptele.

Captarea este echipată cu confectii speciale destinate să asigure buna

functionare a pragului de captare, în conditiile naturale normale ale zonei amenajate

si în toate anotimpurile pentru toate treptele.

Se consideră conditii naturale anormale umătoarele situatii:

Viituri cu debite cu asigurarea mai mică de 10%;

Îngheturile la temperaturi sub -20º C cu durată mai mare de 72 ore;

Furtunile violente în urma cărora se prăbusesc pădurile din amonte de pragul

de captare;

Cutremurele de pământ peste gradul 6 pe scară Richter.

Intrarea apei în orificiul de priză este protejată printr-un grătar care opreste

corpurile cu dimensiunile mai mari de 20 mm, care sunt împinse de apă spre aval.

Deznisipatorul:

Deznisipatorul este o construcţie din beton armat, de formă trapezoidala si

este dimensionat pentru reţinerea particulelor de nisip cu diametrul de 0.5 mm în

proporţie de 95%.

Pentru protectia termică în perioadele de înghet a compartimentelor cu apă (

blocul de racord si deznisipator), acestea sunt acoperite cu un planseu de beton.


_________________________________________________________________________________________________________


Din necesitatea asigurării unor conditii optime de executie si etansare,

deznisipatorul este prevăzut cu un rost de contractie verticală etansat cu profil

P.V.C. tip 035. S-a prevăzut torcretarea interioară a deznisipatorului.

Suprafetele de beton în contact direct cu umplutura (fata superioară a

planseului deznisipatorului si fata exterioară a peretelui acestuia spre versant) se vor

trata cu emulsie de bitum.

Caracteristici deznisipatorului:

Treapta I (captare P1 – C1):

număr de camere 1 cameră;

lătime cameră (hidraulica) 1.20 m;

lungimea deznisipatorului 10.00 m;

diametrul particulei 0.5 mm.

Fig. Schemă priză tiroleză.

Camera de incarcare

In partea aval a deznisipatorului se gaseste camera de incarcare .

Aceasta este separata de deznisipator printr-o diafragma cu rol de prag de

retinere a aluviunilor. Rolul camerei de incarcare este de a evita patrunderea

aluviunilor si aerului in conducta de aductiune. De asemenea, in partea aval este

prevazuta o deschidere pentru spalare.

Canalul de fugă


_________________________________________________________________________________________________________


Este de tip deschis, cu pereţi din beton cu rol de sprijinire şi aparare a

platformei centralei, cu posibilitatea de debuşare în albie sau în camera de încărcare

a treptei următoare.

Aductiunea

Conducta este din otel si va fi pozata îngropat, semirambleu si/sau suprateran,

cu puţine tronsoane înglobate în beton şi are următoarele caracteristici:

Caracteristicile aductiunii pentru AHE Capra VII.

Nr.

Crt

Denumire

Cota Cadere Aducţiune

Material aducţiune

captare centrala Hb L D

[mdM] [mdM] [m] [m] [mm]

1 C1 881 841 40 1430 1300 OL37

TOTAL 40 1430

Traseul conductei va fi stabilit la 0.5 m deasupra curbei de inundabilitate cu

probabilitatea de producere de 5%, pe toată zona de incidentă.

Există posibilitatea întâlnirii pe traseu a unor masive stâncoase, cu

imposibilitatea executării săpăturilor de anvergură pe zona respectivă.

Conducta de aducţiune se execută neizolata termic, deoarece deserveste

centrala hidroelectrica ce poate asigura transmiterea debitului de prevenire a

îngheţului sau nu va funcţiona în perioadele de îngheţ sub temperatura admisă de

furnizorul conductei.

Pentru conducta de aductiune se vor prevedea:

a) Mansoane de dilatare în toate cazurile în care lipsa acestora determină cresterea

cantitătilor de lucrări si investitii, datorită eforturilor termice axiale în conductă.

b) Spatiile libere între conductă si transee sunt determinate de:

- tehnologia de montaj;

- utilitătile în timpul expolatării.

c) Lungimea conductei între două masive de ancoraj se va definitiva astfel încât :

-să se asigure stabilitatea conductei în funcţionare;

-să se asigure stabilitea construcţiei pe durata probelor din timpul montajului şi

exploatării;

-să se asigure posibilitatile de revizie şi reparatii în timpul exploatării.

d) Traseul conductei se va alege astfel încat să se obţină:

-în plan vertical, de preferinţă un singur aliniament cu declivitate constantă sau din

aliniamente sau masive, cu unghiul de schimbare de pantă continuu crescător în

sensul de curgere al apei;

-în plan orizontal dintr-un singur aliniament al terenului, când prevederile de mai sus

nu pot fi respectate, în proiectul conductei se vor prevedea soluţii sau mijloace

pentru efectuarea lucrărilor de montaj, control revizie şi reparaţii.


_________________________________________________________________________________________________________


e) În cazuri speciale în care se impune adoptarea de tronsoane orientate oblic faţă de

versant, acestea se vor dimensiona obligatoriu la forţele laterale care ar putea apărea

ca urmare a:

-impingerii zăpezii;

-impingerii deluviului (alunecare);

-socurilor date de materialele masive alunecate de versant (stânca, copaci, etc).

f) Şeile şi masivele de ancoraj se vor realiza prin soluţii constructive etapizate şi

corelate cu tehnologia de montaj a tronsoanelor.

g) Masivele de ancoraj se dimensionează la solicitările curente ce apar în timpul

exploatării şi se verifică la solicitările ce pot aparea în perioada de probe sau la

revizii (la dezgroparea pe portiuni a conductei).

h) Pe masivele de ancoraj se vor prevedea repere topometrice pentru verificarea

stabilităţii în exploatare.

i) În aval de vana de serviciu de la priză se prevede un dispozitiv de aerare.

j) Conducta se va poziţiona îngropată.

În proiect se vor prevedea solutii si mijloace pentru efectuarea lucrărilor de

montaj si accese pentru exploatare si reparatie.

Centrala hidroelectrică

Este o construcţie pe cadre de beton şi zidărie, supraterană.

Reprezintă ansamblul de clădiri si echipamente electrice si mecanice din

cadrul unei amenajări hidroenergetice, în care se realizează efectiv transformarea

energiei potentiale si cinetice a apei în energia mecanică si apoi în energie electrica.

Centrala este compusă din sala maşinilor, canal de fugă prin care se face

restituţia apei şi camera de încărcare a aducţiunii pentru treapta următoare a

amenajării.

Echipamentul electromecanic este format dintr-un echipament principal şi

unul auxiliar. Echipamentul principal cuprinde turbina şi generatorul.

Echipamentele şi instalaţiile auxiliare cuprind vane, regulatoare de viteză,

regulatoare de presiune, instalaţia de ulei sub presiune etc. La toate acestea se mai

adaugă şi staţia de transformare care este în clădirea centralei sau aproape de

aceasta.

Intrarea si ieşirea din turbină (distribuitor, confuzor, aspirator), care includ

vanele necesare opririi accesului apei către turbina, pentru a se putea efectua oprirea

centralei pentru revizii tehnice sunt fabricate din oţel.

Caracteristicile amenajării hidroenergetice

Nr.

Crt

Denumire

Cota Cadere

captare centrala Hb

[mdM] [mdM] [m]

1 C1 881 841 40

TOTAL 40


_________________________________________________________________________________________________________


Clădirea centralei:

Construcţie supraterană cu infrastructura din beton armat monolit. Pentru

planseu se folosesc elemente prefabricate, iar suprastructura este din oţel acoperit cu

panouri sandwich.

Cladirea centralei are urmatoarele dimensiuni:

C1: L= 12.00 m, l= 10.00 m;

Canalul de fugă este de tip deschis, cu pereţi din beton cu rol de sprijinire şi

aparare a platformei centralei, cu posibilitatea de debuşare în albie sau în camera de

încărcare a treptei următoare. Microhidrocentrala va fi echipata cu turbine de tip

Francis.

Bazinul de liniştire

Este construcţia hidrotehnică realizată din beton simplu sau slab armat, cu

rosturi neetanşe şi barbacane, care asigură racordul hidraulic între centrală şi

lucrarea din aval (canal de fugă, regularizare aval, etc).

Bazinul de liniştire trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:

-să asigure uniformizarea vitezelor nivelelor în aval de centrală;

-să asigure, în anumite cazuri, contrapresiunea impusă de turbinele centralei

hidroelectrice.

Echiparea centralelor din punct de vedere mecanic şi electric

Partea mecanică şi electromecanică:

Caracteristici turbine

Centrala Nr. turbine

si tip

Putere

neta/turbina

[MW]

Hb

[m]

Hnet

[m]

Qi

[m3/s]

C1 2*Francis 0.425 40 33.246 3.075

Partea mecanică şi electromecanică (C1):

2 Turbine tip Francis echipate cu vane hidraulice;

2 Generatoare sincrone U=0,4 kV / centrală.

Racordare la sistem:

2 Trafo 2 x 0,4/20 kV / centrală;

LEA 20 kV sau LES 20 kV.


_________________________________________________________________________________________________________


Fig.- Imagine ansamblu turbină Francis

Instalaţiile electrice de evacuarea a puterii

Instalaţiile electrice de evacuarea a puterii au două componente majore:

-postul de transformare ridicător 0,4 / 20 kV amplasat pe platforma împrejmuită a

centralei;

-linia electrică subterană de medie tensiune prin care amenajarea hidroenergetică

este racordată la Sistemul Eneregetic Naţional.

Soluţii constructive şi recomandări

a).Zona de racord cu lucrarea din aval se va realiza prin adoptarea unor unghiuri de

evazare, atât în plan vertical cât şi orizontal de 10°...15°.

b).Zidurile laterale se vor executa din beton simplu sau slab armat, urmărindu-se

realizarea unui racord liniar, uşor de executat.

c).În cazul centralei, este obligatorie efectuarea unui calcul tehnico-economic,

pentru adoptarea unei soluţii de bazin de liniştire cu ziduri independente sau de tip

casetă din beton armat.

d).Se recomandă folosirea prefabricatelor, ca predală, pentru betonarea tavanului la

conducta şi vane.

e).Radierul bazinului de linistire se va turna sub forma de dale, a căror grosime se

alege în funcţie de mărimea coloanei de apa, recomandându-se limitarea gradientului

presiunii apei la 1 m/10 m coloana de apa. De regula, radierul bazinului de linistire

se armează cu o plasa continuă de 2x5 F10/ m2 , aşezată la partea superioară a

dalelor.

f).Pe radier şi, eventual, şi în ziduri se vor prevedea barbacane cu F 200 mm,

umplute cu beton monogranular.

g).Sub radier se va prevedea, în mod obligatoriu, un strat drenat de minimum 0.3 m.


_________________________________________________________________________________________________________


1.5.2.Necesitatea investitiei si impactul ei major asupra mediului si comunitatii

din zona.

Puterea apei este cea mai importanta sursa energetica, aceasta nu are in

compozitia sa dioxid de carbon, dioxid de sulf, protoxizi de azot sau orice alt tip de

emisie poluanta si nu produce nici un fel de reziduuri solide sau lichide.

Microhidrocentrala se foloseste de o cadere naturala/artificiala a unui rau si a unor

constructii hidrotehnice care includ si o aductiune.

Energia de origine hidro face parte din categoria energiilor regenerabile.

Potentialul hidroenergetic reprezinta energia echivalenta corespunzatoare unui

volum de apa intr-o perioada de timp fixata (1 an) de pe o suprafata (teritoriu)

precizata.

Potentialul hidroenergetic se clasifica in mai multe categorii:

Potential hidroenergetic teoretic (brut):

-De suprafata

-Din precipitatii

-Din scurgere

Potential teoretic liniar (al cursurilor de apa):

-Tehnic amenajabil;

-Economic amenajabil

-Exploatabil.

În contextul actual, pot fi subliniate următoarele avantaje principale ale

hidrocentralelor mici:

• Sunt potrivite pentru cerinte mici de putere, descentralizate ( industria usoara,

ferme private si intreprinderi, comunitati rurale) şi pentru operatii externe retelei

principale;

• Necesita retele de distributie de joasa tensiune si eventual, micro-retele

subregionale;

• Pot fi utilizate in proprietate privata, in coproprietate sau proprietate comuna, cu un

necesar de forta de munca semi-calificat si cu o administrare in coproprietate, sau

individuala;

• Perioada scurta de constructie cu materiale locale si utilizarea abilitatilor populatiei

din zona, pot avea un impact considerabil asupra calitatii vietii rurale;

• Flexibilitatea lor, în special in ceea ce priveste adaptarea la incarcari variabile in

functie de debitul afluent, le face un component privilegiat in orice sistem energetic

integrat;

• Centrala poate rezista o perioada indelungata, unele au peste 70 de ani si sunt inca

in stare de functionare. Centrala pregatită de a intra in functiune in viitorul apropiat

poate prezenta o durata de viata chiar mai lunga si pot servi consumatori timp de

mai multe generatii fara a polua atmosfera;

• Investitiile in hidrocentralele mici s-au dovedit a fi sigure si de nadejde de mai

multe zeci de ani.


_________________________________________________________________________________________________________


Productia de energie electrica, utilizand ca resursa primara apa, este un proces

de conversie energetica in care apa este un mijloc eficient de transmitere si

transformare a potentialului gravitational al curgerii in energie mecanica si electrica.

Impactul, se preconizeaza, ca va fi benefic pentru unitate, chiar daca, in prima

faza, va avea un impact negativ asupra solului, vegetatiei si faunei spontane –

impact redus totusi, datorita dimensiunilor mici ale lucrarii de realizat.

Se vor executa lucrari de replantare a zonelor afectate de executia lucrarilor si,

treptat, se va institui un microecosistem specific amenajarilor de profil, care se va

intretine in permanenta de catre beneficiar.

Nu exista surse de impurificare a aerului, care ar putea produce un impact

negativ.

Din activitatea obiectivului nu rezulta deseuri care ar putea produce poluarea

factorilor de mediu sau care ar putea crea greutati mari in eliminarea sau

gospodarirea lor.

Din observatii la unitati similare, prin activitatea desfasurata in cadrul

obiectivului nu se produce zgomot sau vibratii peste limitele admise prin STAS

10009/1988.

Exploatarea in perioadele de ape mici (seceta) se va face conform planului de

restrictii impus de organul teritorial de gospodarire a apelor, pentru asigurarea

debitului minim de servitute.

Exploatarea in perioade de ape mari (viitura) se va urmari, in permanenta,

starea tehnica a clădirii centralei, a echipamentului tehnic din componenta

microhidrocentralei, precum si a lucrarilor hidroedilitare (aductiune), intervenind cu

lucrari specifice in caz de degradare a acestora.

Se vor intretine malurile raului Capra si cele ale canalului de evacuare

prevazute cu gura de varsare betonata , pe o distanta de 10 m amonte si aval de

gurile de varsare .

Se vor lua masuri de eliminare completa a pierderilor prin exfiltratii si prin

dispozitivele de evacuare.

În perioada de iarna se vor lua masuri de prevenire a îngheţului apei în

aducţiune prin uzinarea unui debit minim în funcţie de temperatura aerului şi debitul

râului şi/sau de golirea completă a conductei.

1.5.3.Încadrarea in schema directoare de amenajare si management a bazinului

hidrografic, corelarea functionala sub aspect hidrotehnic cu lucrarile existente

sau programate in zona si analiza posibilitatilor de cooperare cu alte lucrari

hidrotehnice sau hidroedilitare existente sau prevazute a se realiza in zona.


prin preluarea parţială a debitului natural.

Amenajarea hidroenergetică de pe raul Capra va avea 1 trepta:

-Treapta I (captare P1 - C1) se va realiza pe o lungime de cca. 1430 m intre cotele

881 mdMN ÷ 841 mdMN;


_________________________________________________________________________________________________________



Traseele aducţiunii se vor încadra în schema cadrului de amenajare, ţinând

cont de variantele definitive de amplasare în zonă.

1.5.4.Încadrarea lucrarilor in clasa si categoria de importanta conform STAS

4273-83, cu privire la asigurarea sursei de apa si la apararea impotriva

inundatiilor, impreuna cu fundamentarea tehnico-economica a incadrarii

respective.

Lucrarile de captare si aductiunea au fost incadrate de proiectant - conf. STAS

4273/86 - in clasa a 4-a, categoria de importanta IV. În conformitate cu NTLH -

021/2002 lucrarea este încadrată în categoria „C”, de „ importanţă normală”.

În conformitate cu harta zonării seismice a României (S.R.11.100/1) lucrarea

se situează în zona I= 71 MKS cu o perioadă de revenire de 50 ani.

În conformitate cu Normativ P 100-1/2004; zona lucrării prezintă valori de

vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag = 0,16 pentru cutremure având

intervalul mediu de recurenţă I.M.R.=50 ani şi o perioadă de control (colţ) Tc = 0.7

s, a spectrului de răspuns.

Fig. - Harta zonare seismică din punct de vedere al izoliniilor


_________________________________________________________________________________________________________


Fig. - Harta seismică cu zonarea teritoriului d.p.d.v al coeficientilor ks

In privinta clădirii turbinelor :

-potrivit HG nr. 766/1997, clădirea turbinei se incadreaza in categoria de importanta

« C », normala, cu caracteristici obisnuite, care nu implica riscuri majore pentru

societate si natura – din p.d.v. al cerintelor esentiale stipulate in Legea nr. 10/1995

privind calitatea in constructii;

-pe baza Normativului P100 – din p.d.v. al protectiei antiseismice cladirea se

incadreaza in clasa a IV – a de importanta, constructii de importanta normala –

cladiri civile.

Asigurarea de calcul pentru sursa de apă s-a realizat la 5%. În ceea ce priveşte

apărarea împotriva inundaţiilor calculul s-a întocmit pentru verificarea de 1%.


_________________________________________________________________________________________________________


Fig. - Harta seismică cu zonarea teritoriului d.p.d.v al perioadei de colt Tc..

1.5.5.Înfluenta lucrarilor proiectate asupra obiectivelor existente in zona, cu

indicarea masurilor sau lucrarilor prevazute pentru evitarea unor pagube sau

afectarea acestor obiective, inclusiv refacerea folosintelor sau a lucrarilor care

au avut de suferit.

Avându-se în vedere tipul captării, precizăm ca în amonte nu se creeaza

acumulare de apă, aceasta fiind condusă, chiar şi dupa colmatare până la creasta

deversorului, către grătarele de priză. Volumul biefului amonte creat de prag este

mai mic de 5000 m3. Nu este necesară procedura de emitere a acordului şi

autorizaţiei de funcţionare în siguranţă a barajelor conform NTHL – 032.

Pentru realizarea investitiei este necesar sa se execute un complex de lucrari:

-realizarea aductiunii cu caminele de vane proiectate si a gurii de varsare ape

evacuate din clădirea centralei;

-executarea cladirii centralei (turbinelor), turnarea soclurilor si postamentelor pe

care se vor monta turbinele si generatoarele (radier din beton, postament din beton

armat cu placi de postament si ancoraje);

-transportarea si descarcarea echipamentului tehnic;

-montarea – instalarea tuturor partilor componente ale microhidrocentralei;

-realizarea bransamentelor si racordarilor necesare pe aductiune si evacuare;

-racordarea cablurilor electrice la instalatia de joasa tensiune si apoi la consumatori;


_________________________________________________________________________________________________________


-punerea in functiune a microhidrocentralei, cu o perioada de proba, de verificare a

functionarii.

1.6.Durata de funcţionare

Se preconizează funcţionarea obiectivului pe durata de viata a constructiilor.

1.7.Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului

1.7.1.Localizarea obiectivului

Caracterizare curs de apă.

Bazinul hidrografic: Arges ( cod cadastral X.1).

Subbazinul hidrografic: Capra (Modrugaz) (Cod cadastral: X.1.1)

Cursul de apă: raul Capra – afluent de dreapta al Argesului.;

Judeţul: Arges.

Accesibilitate:

Accesul la obiectiv se face din DN 7C - Curtea de Arges-Albestii Pamanteni-

Corbeni-Capatanenii Pamanteni.

Localizare:

Obiectivele hidroenergetice sunt situate pe raul Capra (cod cadastral: X.1.1).


_________________________________________________________________________________________________________


Fig. - Hartă rutieră

Caracteristici geofizice

Râul Capra este unul din cele doua brate care formeaza Raul Arges. Izvorăste

din lacurile glaciare Capra si Caprita, parcurgând mai multe forme de relief –

montană, subcarpatică si colinară.

Morfologic zona ce cuprinde perimetrul investiţiei este situată în Munţii

Fagarasului, fiind caracterizată de prezenţa unui relief cu aspect muntos.

Masivul Făgăras este cuprins între Defileul Oltului si poalele Pietrei Craiului

(Curmătura Foii 1343 m). La Nord, masivul se mărgineste cu Depresiunea

Făgărasului, iar la Sud se prelungeste până în depresiunile subcarpatice ale

Câmpulungului, Arefului si Sălătrucului.

La partea extremă sudică, Msivul Făgăras prezintă un al doilea sir de culmi ce

se desprind din creasta principală ( Cozia, Fruntile, Iezer –Păpusa).

1.7.2.Date hidrologice de baza - niveluri, debite si volume de apa

a).Suprafata bazinului hidrografic:

Raul Capra (Modrugaz):

-cod cadastral: X.1.1

-afluent de dreapta al Raului Arges


_________________________________________________________________________________________________________


-lungimea = 7 km;

-altitudinea = 1740.00 m în amonte şi 899.00 m în aval;

-panta medie = 120 ‰;

-coeficient de sinuozitate = 1,60;

-suprafaţa = 11 km2;

-altitudinea medie = 1468.00 m;

-suprafaţa fondului forestier = 771 ha.

b).Debitele medii multianuale:

-treapta I (captare P1 – C1): 2.46 m3/s;

În sectiunile de amplasare a captarilor si turbinelor caracteristicile cursului de

apa sunt urmatoarele:

Caracteristicile AHE Capra VII

Nr.

Crt

Denumire

Cota Cadere Aducţiune Putere Debit

captare centrala Hb L D Pi Q.m Q.i

mdM [mdM] m [m] [mm] [MW] [m3/s] [m

3/s]

1 C1 881 841 40 1430 1300 0.85 2.46 3.075

TOTAL 40 1430 0.85

1.7.3.Date hidrogeologice si hidrochimice

Râul Capra izvorăste din lacurile glaciare Capra si Caprita, parcurgând mai

multe forme de relief – montană, subcarpatică si colinară.

Morfologic zona ce cuprinde perimetrul investiţiei este situată în Munţii

Fagarasului, fiind caracterizată de prezenţa unui relief cu aspect muntos.

Munţii Făgăraşului sunt formaţi din roci metamorfice provenite din rocile

sedimentare şi eruptive preexistente care au suferit transformări, metamorfozându-se

sub forma de şisturi cristaline, distribuite în fâşii orietate de la E la V.

Formaţiunile geolitologice ce se întâlnesc sunt formaţiuni metamorfice şi pe

alocuri formaţiuni sedimentare în depozite glaciare.

În zona studiată apar formaţiunile sedimentare dupa cum urmeaza :

Formatiuni metamorfice de tip depozite glaciare (Qp3g);

Formatiuni metamorfice de tip precambrian superior (Pc3A1, Pc3A2);

Formatiuni metamorfice de tip calcare, dolomite, amfibolite, sisturi

amfibolice.


_________________________________________________________________________________________________________


În faza de proiectare pe amplasamentele definitive ale construcţiilor vor trebui

executate foraje geotehnice din care să rezulte stratificaţia terenului de fundare,

presiunile convenţionale de calcul.

Hidrochimie

Având în vedere lipsa compuşilor de mangan şi fier, a azotaţilor, carbonaţilor

şi sulfaţilor, a hidrogenului sulfurat în diluţie, a alcalinităţii şi cu un consum de

KMnO4 (substanţe organice) scăzut, se poate concluziona că apa râului Capra este

lipsita de agresivitate pentru orice fel de ciment.

1.7.4.Analiza din punct de vedere al gospodaririi apelor, a influentei lucrarilor

proiectate asupra regimului apelor de suprafata sau subterane si a obiectivelor

existente si programate a se executa in zona prin schema directoare de

amenajare si management a bazinului hidrografic sau conform PUZ.


_________________________________________________________________________________________________________


În condiţiile respectării proiectului tehnic de execuţie a lucrărilor nu vor exista

influenţe negative asupra freaticului din zonă şi asupra apelor de suprafaţă.

Nu sunt obiective în zonă, care ar necesita o protecţie speciala în cazul

realizării proiectului propus.

În zona aval a microhidrocentralei vor fi deversate ape curate fără încărcătură

chimică sau biologica.

Pentru angajaţii ce vor deservi unitatea se va asigura apă îmbuteliată din

comerţ, pentru consumul potabil. Vor fi prevăzute toalete ecologice, iar deşeurile

menajere produse pe amplasament vor fi depozitate în recipiente conforme şi vor fi

transportate zilnic la cel mai apropiat depozit de deşeuri.

Influenţa lucrărilor în aval în caz de accident la construcţia hidrotehnică şi

limitele de inundabilitate în aval:

A fost realizată o inspecţie tehnică având scopul de a permite evaluarea la faţa

locului a stării tehnice a viitoarei construcţii, a capacităţii tehnice şi umane de

asigurare a exploatării în siguranţa, precum şi obţinerea unor informaţii suplimentare

vizuale.

În continuare vor fi prezentate în sinteză numai parţile considerate relevante.

S-a urmărit în teren efectul amenajării asupra mediului înconjurător.

În conformitate cu NTLH-021/2002 lucrarea este încadrată în categoria „C”

de „importanţă normala”.

Construcţiile hidrotehnice componente vor fi de dimensiuni mici cu înălţimea

de 1.45 m. Volumul biefului amonte creat de prag este mai mic de 5000 m3. Din

punct de vedere al unei avarii la priză sau la aducţiune nu există creşteri ale debitului

mai mari de cel din regimul natural.

Construcţia captării, în caz de accident (rupere) nu are influenţa asupra

scurgerii şi a obiectivelor din aval, având în vedere dimensiunile acesteia.

Pentru conducta de aducţiune, care lucrează sub presiune, în caz de accident

nu prezintă risc de afectare a obiectivelor din aval, ea fiind amplasată în lungul

cursului de apă, pe versanţi abrupţi, cu risc de inundare minor.

Aspecte privind versanţii:

Amplasamentul şi caracteristicile tehnico-economice ale lucrărilor

hidrotehnice de apărare în albia cursului de apă.

Nu sunt necesare lucrări de apărare în albia râului deoarece albia minoră a

râului este morfologic de formă triunghiulară şi trapezoidală pe sectorul amenajat

hidroenergetic, iar din punct de vedere geologic patul albiei şi malurile râurilor sunt

formate din roci metamorfice dure.

Pentru protecţia malurilor în zona de debuşare a apei din centrala sunt

prevăzute pe ambele maluri lucrări de protectie a acestora în lungime de 10 m, din

gabioane.


_________________________________________________________________________________________________________


Se vor lua măsuri de stopare ale şiroirilor de pe versaţi, atât amonte, cât şi

aval de amplasament, care să împiedice colmatarea retenţiei de apă din camera de

încărcare (în amonte).

Nici un obiectiv component al amenajării hidroenergetice propuse nu se află

sub incidenţa inundabilităţii.

Aspecte privind sistemul AMC:

S-a executat o etapă de măsurători geodezice pentru întocmirea planului de

situaţie şi se vor instala în timpul execuţiei borne planimetrice şi nivelite pentru

urmărirea execuţiei, cît şi pentru urmărirea comportări în exploatare a uvrajelor (

priza de apă, aducţiuni, centrala).

Se vor mai prevedea mire hidrometrice la priza de apă şi senzori de măsurare

a nivelului şi a debitului la centrala şi la priza.

Evaluarea siguranţei în raport cu exigentele de performanţă stabilite prin

reglemetările în vigoare:

Legislaţia în domeniul stabilirii încărcărilor de calcul în funcţie de clasa de

importanţă se aplică la lucrări noi. Lucrările aşa cum vor fi proiectate şi execuţie,

satisfac exigenţele de performanţă în vigoare.

Consideraţii asupra unor situaţii de risc:

Aprecieri globale:

Datorita faptului ca înălţimea H prag < 1.5 m, volumul biefului amonte creat

de prag este mai mic de 5000 m3şi Qi < 3 Qm, lucrările respective nu necesită acord

de punere în siguranţă deoarece în cazul unor mecanisme de cedare, sau deversare

nu se modifică regimul natural de curgere al râului astfel încât să se creeze inundaţii.

Priza de apă nu se încadrează în categoria baraje, iar aducţiunea având diamentru

mic nu se încadrează în lucrări hidrotehnice speciale, care nu necesită acord de

punere în siguranţă deoarece debitul tranzitat de conductă este mic.

Clădirea microhidrocentralei este în afara limitelor de inundabilitate, iar în

cazul unor defecţiuni la uvraje debitul rezultat nu poate fi mai mare decît debitul

instalat.

Aceste consideratii au fost făcute în ipoteza disfuncţionalităţii sistemelor de

protecţie şi automatizărilor.

Analiza mecanismelor de cedare şi măsurile preventive asociate:

Primul factor care intră în analiza şi evaluarea riscului este siguranţa

construcţiei exprimată prin probabilitatea de cedare. Din punct de vedere al

evacuatorilor existenţi, ţinând cont de situaţia construcţiilor hidrotehnice se

apreciază ca acestea satisfac tranzitarea debitelor de calcul la asigurarea de 1% şi

peste acesta nefiind afectată secţiunea pragului şi nici regimul natural la ape mari.


_________________________________________________________________________________________________________


Din punct de vedere al stabilităţii, ţinând cont de calculele de proiectare şi

soluţia aleasă la execuţia amenajării rezultă că nu sunt probleme în acest sens.

Măsuri de reducere a consecinţelor în caz de avarie:

Este cunoscut faptul că cel de-al doilea factor care intră în definirea riscului

este dat de amploarea consecintelor produse în aval în cazul cedării construcţiei.

Măsurile pentru reducerea consecinţelor avariei trebuie să fie prevăzute în

Planul de avertizare – alarmare. Nu există factori care să afecteze AHE la ape mari.

Identificarea situaţiilor de risc şi ierarhizarea acestora:

Din examinarea schemei de amenajare generala a bazinului hidrografic, a

schemei constructive adoptate la construcţia prizei şi centralei, a modului de

organizare al exploatării şi al urmăririi comportării construcţiei, rezultă că se pot

identifica următoarele situaţii de risc:

Riscul hidrologic:

Posibilitatea apariţiei unei viituri cu un debit mai mare decât cel

corespunzător capacităţii descărcătorilor cu care este echipata priza de apă nu

afectează amenajarea hidroenergetică (AHE) şi nici terţii.

Riscuri de exploatare:

Neluarea deciziilor de exploatare necesare sau al neurmăririi tuturor

parametrilor de exploatare. Obturarea cu plutitori, gheaţă sau vegetaţie a grătarelor.

Cele de mai sus nu afectează AHE şi nici terţii din punct de vedere al siguranţei în

exploatare.

Riscuri structurale:

Pierderea stabilităţii pragului deversor datorită neexecutării lucrărilor în timp

util în perioade de ape medii şi mici.

În urma analizei tuturor factorilor se constată ca AHE Capra VII va fi în stare

funcţională şi poate fi exploatată în siguranţă în condiţii actuale fără restricţii.

Nu există condiţii structurale şi nestructurale care să condiţioneze exploatarea

în siguranţă a amenajării în momentul de faţă.

Chiar dacă nu condiţionează exploatarea în prezent, este necesar să fie luate

următoarele măsuri:

-Vor fi prevăzute registre pentru măsurători cu observaţiile vizuale şi înregistrarea

evenimentelor deosebite în exploatarea investiţiei;

-Întocmirea Regulamentului de Exploatare;

-Montarea AMC – urilor.

În caz de ape mari sau alte accidente, se va interveni în conformitate cu Planul

de apărare împotriva inundaţiilor şi de intervenţie în caz de accidente la construcţiile

hidrotehnice, care se va afla la unitate.


_________________________________________________________________________________________________________


Faţă de cele menţinute mai sus, în vederea evitării unor influenţe

impurificatoare a factorilor de mediu, va fi necesară luarea următoarelor măsuri:

-Exploatarea în perioade de ape mici (secetă) se va face conform planului de

restricţii impus de organul teritorial de gospodărire a apelor, pentru asigurarea

debitului minim de servitute;

-Exploatarea în perioade de ape mari (viitură) se va urmări, în permanenţă, starea

tehnică a clădirii centralei, a echipamentului tehnic din componenţa

microhidrocentralei, precum şi a lucrărilor hidroedilitare (aducţiune), intervenind cu

lucrări specifice în caz de degradare a acestora;

-Se vor întreţine malurile râului Capra şi cele ale canalelor de evacuare prevăzute cu

gura de vărsare betonată , pe o distanţă de 10 m amonte şi aval de gura de vărsare;

Se vor lua măsuri de eliminare completă a pierderilor prin exfiltraţii şi prin

dispozitivele de evacuare;

-În perioada de iarna se vor lua măsuri de prevenire a îngheţului apei în aducţiune

prin uzinarea unui debit minim în funcţie de temperatura aerului şi debitul râului

şi/sau de golirea completă a conductei.

Componentele amenajării vor fi asigurate prin proiectare pentru debite

extraordinare cu verificarea de 1%. Putem considera astfel ca uvrajele nu vor fi

afectate de viituri.

Funcţionarea MHC se va face conform proiectului în funcţie de debitul

existent cu asigurarea debitului de servitute.

În perioadele cu debite medii, amenajarea permite prin automatizări

funcţionarea cu debite reduse asigurându-se astfel o funcţionare de durată.

În perioadele de viituri se va proceda la o supraveghere suplimentară şi atentă

a amenajării. În caz de necesitate se vor deschide vanele de spălare ale captării.

Prin proiectare se asigură impact minim asupra curgerii naturale a râului, în

situaţia exploatării în scopul producerii de energie din potenţialul hidraulic al apei,

ţinând cont de toate regimurile de funcţionare ale amenajării.

Construcţia se va proteja contra inundaţiilor pentru debitul de calcul de 5%,

iar partea electrică trebuie să fie asigurată pentru debitul de verificare de 1%.

1.8.Informaţii despre documentele / reglementările existente, privind realizarea

investiţiei

Pentru promovarea obiectivului de investiţie s-a anexat :

Certificatul de Urbanism nr. 94/12.10.2010, eliberat de Consiliul Judetean Arges ;

Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 297/21.12.2010 , eliberat de Administratia

Bazinala de Apa Arges-Vedea ;

Aviz de Amplasament Favorabil nr. 11139/2010 , emis de S.C. CEZ Distributie

S.A. – C.O.E.R. Pitesti ;

Acordul nr. 3842/03.06.2010 , emis de Directia Silvica Arges .


_________________________________________________________________________________________________________


1.9.Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura

existentă

Investiţia promovată prin actualul proiect are caracter pasiv şi nu impune

consum de utilităţi.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

CHEMP propus va valolrifica potentialul hidroenergetic al r. Capra intre cota

881 mdM care reprezinta nivelul normal de retentie la captare si cota 841 mdM care

reprezinta cota radier centrala .

Functionarea microhidrocentralei se va face conform refulamentului de

exploatare si cu asigurarea debitului de servitute de 0,49 mc/s ( aval cota 880 ) .

3.DESEURI

Nivelul de civilizatie al convietuirii în aglomeratiile urbane conduce la

necesitatea asigurarii unui mediu ambiant din care sursele de poluare si factorii de

risc pentru sanatatea publica sa fie eliminate.

Pentru inlaturarea situatiilor necorespunzatoare existente in gospodarirea

deseurilor in cadrul viitoarei investitii , s-au avut in vedere urmatoarele :

-eliminarea elementelor poluante datorita activitatilor de colectare , transport si

depozitare a deseurilor ;

-recuperarea si valorificarea pe piata a componentelor din deseurile posibil a fi

reintroduse in circuitul industrial ca surse secundare inlocuitoare a materiilor prime ;

-reducerea la dimensiuni minime a suprafetelor de teren necesare depozitarii

definitive a deseurilor ;

-depozitarea si neutralizarea deseurilor nevalorificabile in conditii de protectie a

calitatii factorilor de mediu .

In vederea respectarii principiilor care stau la baza gestionarii desurilor , inca

din faza de proiectare , in functie de activitatile desfasurate in cadrul viitoarei

investitii , au fost identificate sursele generatoare de deseuri , categoria deseurilor

rezultate , au fost estimate cantitatile de deseuri pe categorii si au fost prevazute

masuri de colectare , recuperare si eliminare a deseurilor in conditiile respectarii

factorilor de mediu .

Prin OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 426/2001 se stabileşte obligativitatea generatorilor de

deşeuri de a le stoca provizoriu, trata, recicla sau transporta în vederea depozitării

definitive, iar evidenţa acestora se va face conf. HG 856/2002

Ca urmare a desfasurarii activitatilor curente in cadrul obiectivului de

investitii studiat vor rezulta deseuri de tip menajer (de la salariati ) , acestea se vor

colecta în pubele în vederea depozitării finale la rampa de gunoi Albota .


_________________________________________________________________________________________________________


Denumire

deseu

Cantitate

prevazuta a fi

generata

Starea fizica

-solid (S)

-lichid (L)

-semi-solid (SS)

Cod deseu

HG 856/

2002

Colectare -

depozitare

Destinatie

finala

Menajere şi

asimilabile

0,35

t/an

S 20 03 01 In pubele Rampa finala

Albota

4.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

4.1.Apa

Pentru angajaţii ce vor deservi unitatea se va asigura apă îmbuteliată din

comerţ, pentru consumul potabil.

In perioada de exploatare nu rezulta ape uzate.

Pentru asigurarea necesitatilor fiziologice ale salariatilor vor fi instalate

grupuri sanitare ecologice

În perioada execuţiei săpăturilor şi terasamentelor ce afecteaza albia minoră,

având ca rezultat creşterea turbiditaţilor, va fi redusă la minim posibil.

Materialele de construcţii utilizate (beton, oţel, lemn) nu sunt poluanţi de

natură majoră (clasa mare de nocivitate sau perioada îndelungata de

biodegradabilitate).

În jurul construcţiilor se vor realiza canale de gardă (rigole) pentru colectarea

şi dirijarea apelor pluviale spre râul Capra .

În condiţiile respectării proiectului tehnic de execuţie a lucrărilor nu vor exista

influenţe negative asupra freaticului din zonă şi asupra apelor de suprafaţă.

Nu sunt obiective în zonă, care ar necesita o protecţie speciala în cazul

realizării proiectului propus.








Exploatarea in perioadele de ape mici (seceta) se va face conform planului de

restrictii impus de organul teritorial de gospodarire a apelor, pentru asigurarea

debitului minim de servitute.

Exploatarea in perioade de ape mari (viitura) se va urmari, in permanenta,

starea tehnica a clădirii centralei, a echipamentului tehnic din componenta

microhidrocentralei, precum si a lucrarilor hidroedilitare (aductiune), intervenind cu

lucrari specifice in caz de degradare a acestora.


_________________________________________________________________________________________________________


Se vor intretine malurile raului Capra si cele ale canalului de evacuare

prevazute cu gura de varsare betonata , pe o distanta de 10 m amonte si aval de

gurile de varsare .

Se vor lua masuri de eliminare completa a pierderilor prin exfiltratii si prin

dispozitivele de evacuare.

În perioada de iarna se vor lua masuri de prevenire a îngheţului apei în

aducţiune prin uzinarea unui debit minim în funcţie de temperatura aerului şi debitul

râului şi/sau de golirea completă a conductei.

4.2. Aerul

În timpul executiei se va simti o crestere nesemnificativă a nivelului

poluantilor prin pulberi în suspensie si sedimentabile datorită volumului ridicat al

mijoacelor auto dar si a prafului la manipularea materialelor, care are un impact

negativ nesemnificativ si se vor lua măsuri de atenuarea a acestora. Prin realizarea

unei surse de energie electrică în zonă se reduc pierderile de transport pe sistemul

energetic national si se îmbunătăteste gradul de confort al populatiei locale prin

reducerea riscului de decuplare a retelei electrice datorită supraîncărcărilor în

perioade de vârf. Prin valorificarea la un nivel sporit de eficientă a surselor de

energie regenerabilă cum este în cazul de fată energia hidraulică disponibilă pe

cursul de apa din aceasta zonă se reduce la nivel global, consumul de combustibili

fosili asigurând o reducere a emisiilor de noxe în atmosferă.

Impact nesemnificativ prin măsurile de diminuare a impactului. Impactul

asupra aerului se resimte doar in faza de construire a obiectivului, in faza de

funcţionare a MHC-ului impactul este minim, nesemnificativ.


negativ.

4.3.Solul

Principalul impact asupra solului in perioada de execuţie este consecinţa

ocupării temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de

aprovizionare si producţie, organizări de şantier, depozite de deşeuri. Fiind necesara

reconstrucţia ecologica a zonei.

Lucrările de construcţie si nivelare pentru noile amenajări, realizarea

platformelor pentru depozitarea materialelor si drumurilor de acces, amplasarea

conductei de aductiune, presupun deranjarea orizonturilor de sol, actionandu-se in

mod direct asupra structurii, texturii, porozitatii si a altor caracteristici naturale ale

acestuia.

Lucrările de amenajare vor consta din apărări de mal şi praguri de fund şi vor

fi realizate din beton şi materiale locale, contribuind la stabilizarea malurilor şi la

protecţia cursului de apă, la îngustarea secţiunii de curgere, ce poate asigura condiţii


_________________________________________________________________________________________________________


favorabile dezvoltării de habitate naturale, protejând împotriva inundaţiilor şi

scăzând depozitul aluvionar, adică generând impact de mediu pozitiv.

În jurul zonei de exploatare, este posibila afectarea solului din punct de vedere

calitativ, prin impurificarea accidentala cu produse petroliere si uleiuri minerale de

la mijloacele de transport si utilajele folosite, dar aceasta se realizează în cantităţi

mici, în diverse puncte, deci impactul este negativ nesemnificativ.

După punerea în functiune a MHC-ului singura sursa de poluare a solului va fi

de la mijloacele de transport a personalului de deservire care ajung în zonă pentru

întretinerea centralei. Santierul, drumurile de acces provizoriu şi toate suprafeţele a căror înveliş

vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale, sub

atenta îndrumare a unui biolog pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii

noi în aria vizată de proiect.

Se interzice depozitarea de materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afara

perimetrului organizărilor de şantier.

Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie şi a

deşeurilor, depozitarea temporara a acestora se va face doar după ce suprafeţele

destinate au fost impermeabilízate cu folie de polietilena.

4.4.Geologia subsolului

Nu se prognozează manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra

structurii geologice a regiunii ca urmare a amenajărilor acestui obiectiv şi nici nu se

prevede manifestarea altor fenomene care să afecteze structura geomorfologică a

zonei, ca: alunecări de teren, surpări, drenări etc. Nu se prevăd situaţii de viitor în

care structura orizonturilor profunde de sol sau geologia regiunii, ar putea fi afectate

de activitate. Se poate vorbi de o afectare minoră a structurii locale a subsolului

datorată modificării sarcinilor şi tensiunilor generate ca urmare a modificării masei

existente la suprafaţa solului, precum şi vibraţiilor propagate ca urmare a executării

lucrărilor de construcţii.

4.5.Biodiversitatea

Conform analizei efectuate in cadrul lucrarii « Studiu de evaluare a impactului

asupra mediului » , se constata ca investitia propusa nu va avea efecte negative

asupra biodiversitatii .

În urma evaluării adecvate a proiectului asupra capitalului natural se constată

că integritatea sitului Natura 2000 nu va fi afectată. Impactul identificat nu are ca

rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor de interes conservativ şi al

habitatelor acestora.


_________________________________________________________________________________________________________


4.6.Peisajul

În urma realizării etapei de teren se constată ca proiectul este amplasat in zona

râului Capra, în apropiere se gasesc indivizi apartinând speciilor Alnus incana (alun) si

Picea abies (molid). Constructia clădirii centralei si a prizei de apă pe o suprafată de

2304 mp nu va avea un impact negativ asupra tipului de habitat din zonă. Având în

vedere faptul că acest habitat este bine reprezentat la nivelul râului Capra cât si la

nivelul sitului ROSCI 0122 Muntii Făgărasului, se poate considera că impactul asupra

statutului favorabil de conservare a habitatului va fi minim.

Pentru realizarea investiţiei nu se vor face defrişări de masiv:

Suprafaţa de teren alocata extinderii amenajării hidroenergetice Capra este de

2304 mp. Prin soluţiile constructive propuse prin proiect, si anume:

-utilizarea agabaritilor in construirea prizei de captare;

-utilizarea gabioanelor pentru realizarea clădirii turbinei, care în timp se vor acoperi cu

pământ si muşchi;

-utilizarea unei conducte de aductiune cu diametrul de 1300 mm care va fi montata

îngropat sau suprateran prin pozarea sa in stanca cu ajutorul unor inele inoxidabile;

-amplasarea acestor obiective intr-o zona greu acesibila,

impactul creat asupra valorii estetice a peisajului este diminuat semnificativ.

Dat fiind faptul ca obiectivele nu au o amplasare compacta, ca sunt poziţionate

intr-o zona greu accesibila si cu teren neproductiv nu exista posibilitatea unei modificări

majore a biotopului. Amplasamentul propus pentru extinderea amenajarii hidroelectrice

Capra nu ridica problema unui impact asupra mediului.

4.7.Mediul social si economic

Impactul realizarii investitiei asupra mediului social si economic este unul

pozitiv mediu , datorita urmatoarelor considerente :

-densitatea populatiei pe teritoriul judetului Arges este de 97,3 loc./km2 ( situindu-se

din acest punct de vedere la nivelul mediei pe tara ) , cu o concentrare mai mare in

jurul localitatii Pitesti , unde majoritatea fortei de munca active lucreaza

preponderent in industrie , activitati de prestari-servicii si comert si foarte putin in

agricultura ;

-terenul pe care urmeaza a se realiza investitia este actualmente unul neproductiv ;

-atit in faza de constructie , cit si dupa realizarea investitiei , vor fi create noi locuri

de munca .

4.8.Conditii culturale si etnice , patrimoniul cultural

Amplasamentul investitiei nu face obiect cultural, etnic sau de patrimoniu

cultural.

Amplasamentul proiectului « Amenajare hidroenergetica Capra VI – extindere

Capra VI , in satul Arefu , comuna Arefu , jud. Arges» se află inclus în situl Natura


_________________________________________________________________________________________________________


2000 cuprinzând un sit de importantă natională, si anume ROSCI0122 Muntii

Făgăras.

5.ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativa "0" reprezintă situaţia existentă în care microhidrocentrala nu se

realizează, efectele fiind de natura economică, zona fiind lipsită de o oportunitate de

dezvoltare. Prin această altenativă ponderea energiei neregenerabile rămâne constantă

(nu scade) astfel se produce o poluare la nivel national aferentă productiei de energie

obtinută la alternativa propusă.

Alternativa "1" (propusă)

Amenajarea hidroenergetică pe râul Capra , în condiţiile respectării proiectului şi

a recomandărilor din acest studiu va avea un impact asupra mediului înconjurător

nesemnificativ.

Prin realizarea amenajării hidroenergetice pe raul Capra , se va valorifica

potenţialul hidroenergetic intre cotele 881 – 841 mdMN, de pe valea râului Capra. Dat

fiind faptul ca prin realizarea acestei trepte de amenajare nu se produce un impact

semnificativ asupra factorilor de mediu, consideram ca in acest caz alegerea unui alt

amplasament nu reprezintă o alternativa viabilă. Conducta de aductiune se va pozitiona

de-a lungul cursului de apă, suprateran, neizolată termic, pentru a nu se afecta habitatul

si a se încadra în peisaj.

Pentru ca impactul cu mediul să fie cât mai mult atenuat, soluţiile constructive ale

amenajării îndeplinesc următoarele condiţii:

-perioada execuţiei săpăturilor şi terasamentelor ce afectează albia minoră, având ca

rezultat creşterea turbiditaţilor, va fi redusă la minim posibil ;

-materialele de construcţii utilizate (beton, oţel, lemn) nu sunt poluanţi de natură majoră

(clasa mare de nocivitate sau perioada îndelungata de biodegradabilitate); pragul de

captare este pevăzut cu posibilitatea păstrării permanenţei debitului de servitute în

vederea protejării faunei salmonicole;

-fluxul de apă uzinat în centrală nu are posibilitatea intrării în contact cu substanţe

poluante;

-debitul captat este efluat în întregime şi la un grad superior de curăţire (prin trecerea

debitelor prin grătarele de priză) , nu se produc acumulări cu luciu important de apă

care să conducă la schimbări climatologice sau de faună acvatică;

-nu se produc schimbări de curs de apă;

-prin producerea energiei electrice în imediata apropiere a comunităţii locale, aceasta va

aduce un surplus în siguranţa alimentării cu energie electrică, în caz de incidente

produse în reţeaua electrică de distribuţie.

In matricea de impact este prezentata influenta obiectivului asupra factorilor

de mediu .

Pentru estimarea impactului ecologic global produs de realizarea investitiei s-

a utilizat o metoda matriceala de evaluare . Aceasta foloseste un numar de 16

indicatori , dintre care , 8 indicatori de mediu , grupati in subsisteme – climatic ,


_________________________________________________________________________________________________________


acvatic si terestru si 8 indicatori socio-economici grupati in – economic , social si

cultural .

Relatia de calcul a impactului global este urmatoarea :

Cig=-( n1+3n2+5n3)/5n+(n4+3n5+5n6)/5n

In care :

n1=indicator cu impact negativ mic

n2=indicativ cu impact negativ mediu

n3= indicativ cu impact negativ mare

n4= indicativ cu impact pozitiv mic

n5= indicativ cu impact pozitiv mediu

n6= indicativ cu impact pozitiv mare

n= numar total de indicatori

Dupa completarea matricei , se calculeaza pe verticala punctajul acumulat de

fiecare indicator si se introduce in formula de calcul Cig.

Din calcul rezulta un impact ecologic negativ mediu , pentru Cig=-0,4 .

Matricea evaluarii impactului global de mediu

Indicatori specifici Impact produs asupra mediului

-mic -mediu -mare +mic +mediu +mare

Indicatori de mediu

1.Calitatea aerului *

2.Zgomot *

3.Calitatea apei de suprafata *

4.Calitatea apei subterane *

5.Apa pluviala *

6.Suprafata ocupata *

7.Flora si fauna *

8.Impactul deseurilor asupra

solului

*

Indicatori socio-economici

9.Investitii in zona *

10.Locuri noi de munca *

11.Dezvoltare economica *

12.Cistigul mediu al locuitorilor *

13.Conditii igienico-sanitare *

14.Conservarea traditiei in

constructii

*

15.Obiective turistice *

Suma 6 4 - 2 3 -


_________________________________________________________________________________________________________


6.MONITORIZAREA

Se vor instala în timpul execuţiei borne planimetrice şi nivelite pentru

urmărirea execuţiei, cît şi pentru urmărirea comportări în exploatare a uvrajelor (

priza de apă, aducţiuni, centrala).

Se vor mai prevedea mire hidrometrice la priza de apă şi senzori de măsurare

a nivelului şi a debitului la centrala şi la priza.

Vor fi prevăzute registre pentru măsurători cu observaţiile vizuale şi

înregistrarea evenimentelor deosebite în exploatarea investiţiei .

Se va intocmi Regulamentului de Exploatare.




7.SITUATII DE RISC

Consideraţii asupra unor situaţii de risc:

Aprecieri globale:

Datorita faptului ca înălţimea H prag < 1.5 m, volumul biefului amonte creat

de prag este mai mic de 5000 m3şi Qi < 3 Qm, lucrările respective nu necesită acord

de punere în siguranţă deoarece în cazul unor mecanisme de cedare, sau deversare

nu se modifică regimul natural de curgere al râului astfel încât să se creeze inundaţii.

Priza de apă nu se încadrează în categoria baraje, iar aducţiunea având diamentru

mic nu se încadrează în lucrări hidrotehnice speciale, care nu necesită acord de

punere în siguranţă deoarece debitul tranzitat de conductă este mic.

Clădirea microhidrocentralei este în afara limitelor de inundabilitate, iar în

cazul unor defecţiuni la uvraje debitul rezultat nu poate fi mai mare decît debitul

instalat.

Aceste consideratii au fost făcute în ipoteza disfuncţionalităţii sistemelor de

protecţie şi automatizărilor.

Analiza mecanismelor de cedare şi măsurile preventive asociate:

Primul factor care intră în analiza şi evaluarea riscului este siguranţa

construcţiei exprimată prin probabilitatea de cedare. Din punct de vedere al

evacuatorilor existenţi, ţinând cont de situaţia construcţiilor hidrotehnice se

apreciază ca acestea satisfac tranzitarea debitelor de calcul la asigurarea de 1% şi

peste acesta nefiind afectată secţiunea pragului şi nici regimul natural la ape mari.

Din punct de vedere al stabilităţii, ţinând cont de calculele de proiectare şi

soluţia aleasă la execuţia amenajării rezultă că nu sunt probleme în acest sens.

Măsuri de reducere a consecinţelor în caz de avarie:


_________________________________________________________________________________________________________


Este cunoscut faptul că cel de-al doilea factor care intră în definirea riscului

este dat de amploarea consecintelor produse în aval în cazul cedării construcţiei.

Măsurile pentru reducerea consecinţelor avariei trebuie să fie prevăzute în

Planul de avertizare – alarmare. Nu există factori care să afecteze AHE la ape mari.

Identificarea situaţiilor de risc şi ierarhizarea acestora:

Din examinarea schemei de amenajare generala a bazinului hidrografic, a

schemei constructive adoptate la construcţia prizei şi centralei, a modului de

organizare al exploatării şi al urmăririi comportării construcţiei, rezultă că se pot

identifica următoarele situaţii de risc:

Riscul hidrologic:

Posibilitatea apariţiei unei viituri cu un debit mai mare decât cel

corespunzător capacităţii descărcătorilor cu care este echipata priza de apă nu

afectează amenajarea hidroenergetică (AHE) şi nici terţii.

Riscuri de exploatare:

Neluarea deciziilor de exploatare necesare sau al neurmăririi tuturor

parametrilor de exploatare. Obturarea cu plutitori, gheaţă sau vegetaţie a grătarelor.

Cele de mai sus nu afectează AHE şi nici terţii din punct de vedere al siguranţei în

exploatare.

Riscuri structurale:

Pierderea stabilităţii pragului deversor datorită neexecutării lucrărilor în timp

util în perioade de ape medii şi mici.

În urma analizei tuturor factorilor se constată ca AHE Capra VII va fi în stare

funcţională şi poate fi exploatată în siguranţă în condiţii actuale fără restricţii.

Nu există condiţii structurale şi nestructurale care să condiţioneze exploatarea

în siguranţă a amenajării în momentul de faţă.

Chiar dacă nu condiţionează exploatarea în prezent, este necesar să fie luate

următoarele măsuri:

-Vor fi prevăzute registre pentru măsurători cu observaţiile vizuale şi înregistrarea

evenimentelor deosebite în exploatarea investiţiei;

-Întocmirea Regulamentului de Exploatare;

-Montarea AMC – urilor.




Faţă de cele menţinute mai sus, în vederea evitării unor influenţe

impurificatoare a factorilor de mediu, va fi necesară luarea următoarelor măsuri:


_________________________________________________________________________________________________________


-Exploatarea în perioade de ape mici (secetă) se va face conform planului de

restricţii impus de organul teritorial de gospodărire a apelor, pentru asigurarea

debitului minim de servitute;

-Exploatarea în perioade de ape mari (viitură) se va urmări, în permanenţă, starea

tehnică a clădirii centralei, a echipamentului tehnic din componenţa

microhidrocentralei, precum şi a lucrărilor hidroedilitare (aducţiune), intervenind cu

lucrări specifice în caz de degradare a acestora;

-Se vor întreţine malurile râului Capra şi cele ale canalelor de evacuare prevăzute cu

gura de vărsare betonată , pe o distanţă de 10 m amonte şi aval de gura de vărsare;

Se vor lua măsuri de eliminare completă a pierderilor prin exfiltraţii şi prin

dispozitivele de evacuare;

-În perioada de iarna se vor lua măsuri de prevenire a îngheţului apei în aducţiune

prin uzinarea unui debit minim în funcţie de temperatura aerului şi debitul râului

şi/sau de golirea completă a conductei.

Componentele amenajării vor fi asigurate prin proiectare pentru debite

extraordinare cu verificarea de 1%. Putem considera astfel ca uvrajele nu vor fi

afectate de viituri.

Funcţionarea MHC se va face conform proiectului în funcţie de debitul

existent cu asigurarea debitului de servitute.

În perioadele cu debite medii, amenajarea permite prin automatizări

funcţionarea cu debite reduse asigurându-se astfel o funcţionare de durată.

În perioadele de viituri se va proceda la o supraveghere suplimentară şi atentă

a amenajării. În caz de necesitate se vor deschide vanele de spălare ale captării.

Prin proiectare se asigură impact minim asupra curgerii naturale a râului, în

situaţia exploatării în scopul producerii de energie din potenţialul hidraulic al apei,

ţinând cont de toate regimurile de funcţionare ale amenajării.

Construcţia se va proteja contra inundaţiilor pentru debitul de calcul de 5%,

iar partea electrică trebuie să fie asigurată pentru debitul de verificare de 1%.

8.DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au fost intimpinate dificultati tehnice sau practice pe parcursul elaborarii

prezentului studiu .

9.REZUMAT

Obiectivele hidroenergetice sunt situate pe raul Capra (cod cadastral: X.1.1).

Accesul la obiectiv se face din DN 7C - Curtea de Arges-Albestii Pamanteni-

Corbeni-Capatanenii Pamanteni.

Obiectivul hidroenergetic este situat pe râul Capra, fiind cuprins într-un

ansamblu funcţional prin sistemul de telegestiune cu punct central de comandă în

cadrul unui dispecerat.


_________________________________________________________________________________________________________



prin preluarea şi compensarea debitului natural.


Traseul aducţiunii se va încadra în schema cadru de amenajare, ţinând cont de

variantele definitive de amplasare în zonă.

Priza va fi de tip tirolez, pentru o exploatare facilă în condiţii grele de acces la

acestea.

Amenajarea hidroenergetică are mai multe uvraje, dar poate fi privită ca un

sistem cu multe elemente individualizate, din care articulate funcţional sunt:

Aripi de inchidere

Prag deversor

Scara de pesti

Priza tiroleza

Priza de iarna

Deznisipator

Camera de incarcare

Canal de fuga

Conducta de aducţiune

Centrala hidroelectrica

Lucrări de protecţie a malurilor la evacuarea apei turbinate.

Caracteristicile captării

Nr.

Crt

Captare

[mdM]

Cota

amplasare

[mdM]

Suprafata

bazin

hidrografic

[km2]

Debit

Instalat

[m3/s]

Mediu

multianual

[m3/s]

[m3/s] [m

3/s]

1 P1 881 70 3.075 2.46

Caracteristicile amenajării hidroenergetice AHE Capra VII

Nr.

Crt

Denumire

Cota Cadere Aducţiune Putere Energia anuala medie

captare centrala Hb L D Pi Eam

[mdM] [mdM] [m] [m] [mm] [MW] [MWh/an]

1 C1 881 841 40 1430 1300 0.85 3079

Rezumatul aspectelor analizate

Factorul de mediu APA




_________________________________________________________________________________________________________







Factorul de mediu AER

Impactul asupra aerului se resimte doar in faza de construire a obiectivului, in

faza de funcţionare a MHC-ului impactul este minim, nesemnificativ.


negativ.

Factorul de mediu SOL

În jurul zonei de exploatare, este posibila afectarea solului din punct de vedere

calitativ, prin impurificarea accidentala cu produse petroliere si uleiuri minerale de

la mijloacele de transport si utilajele folosite, dar aceasta se realizează în cantităţi

mici, în diverse puncte, deci impactul este negativ nesemnificativ.

După punerea în functiune a MHC-ului singura sursa de poluare a solului va fi

de la mijloacele de transport a personalului de deservire care ajung în zonă pentru

întretinerea centralei.


_________________________________________________________________________________________________________


Surse de informare

-Documentatie tehnica pentru obtinerea Avizului de Gospodarire a Apelor ,

intocmita de S.C. Aqua-Invest S.R.L. Bucuresti

Bibliografie

Lege/Normativ/Standard

-OUG 195/2005 privind protectia mediului cu modificarile si completarile ulterioare

-HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private

asupra mediului

-Ord. MAP nr. 135/2010 pentru aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

-Ord. MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului Metodologic privind evaluarea

adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar

-Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M. privind aprobarea ghidurilor metodologice

aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

-Legea Apelor nr. 107/1996

-Legea nr. 310/2004, pentru modificarea si completarea Legii 107/1996

-H.G. pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul

acvatic a apelor uzate nr. 188/2002 ;

-H.G. 352/2005 privind modificarea si completarea H.G. 188/2002

-Ordin M.A.P.M. nr. 1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele

de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata

-Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

-Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002

-Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei

si Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici

produsi de surse stationare

-Ordin 756/1997 , pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii

mediului

-Ordin M.M.G.A. nr. 344/2004 si M.A.P.D.R. nr. 708/2004 pentru aprobarea

Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor , cind se

utilizeaza namolurile de epurare in agricultura

-STAS 9081/1988 , Poluarea aerului , terminologie

-Ordin 592/2002 , pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita ,

a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf ,

dioxidului de azot si oxizilor de azot , pulberilor in suspensie ( PM10 si PM2,5 ) ,

plumbului , benzenului , monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator

-Ordin M.A.P.M. nr. 1144/2002 privind infiintarea Registrului poluantilor emisi din

activitatile care intra sub incidenta art. 3 al. 1) lit. g) si h) din O.U.G. 34/2002

-STAS 6156/1886 , Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social-

culturale


_________________________________________________________________________________________________________


-STAS 10009-88 , Acustica urbana , limite admisibile

-H.G. 95/2003 , privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente

majore in care sunt implicate substante periculoase

-O.U. 78/2000 , privind regimul deseurilor

-Legea 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. 78/2000

-H.G. 856/2002 , privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzind deseurile , inclusiv deseurile periculoase

-H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor

-Legea nr. 90/1996, Legea Protectiei Muncii

-Ordin nr. 1957/1995 , privind normele de medicina muncii

Literatura de specialitate

-Legislatie si norme internationale , Directive CEE ( nr. 80/779 , 82/884 , 84/360 ,

85/203 )

-Industrial Pollution – N. Irving Sax , SUA , 1980

-Dictionary of Environment – M. Allaby , UK , 1980

-Emisii de poluanti in atmosfera ( AP – 42/1973 ) – EPA , SUA , 1973


_________________________________________________________________________________________________________


Definitii

Poluant

“orice substanta , lichida , gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie ( radiatie

electromagnetica , ionizanta , termica , fonica sau vibratii ) care , introdusa in mediu

, modifica echilibrul constituentilor acestora si al organismelor vii si aduce daune

bunurilor materiale “.

Deseuri

“Orice substanta sau obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind

regimul deseurilor , pe care detinatorul il arunca , are intentia sau are obligatia de a-l

arunca”.

Deseuri periculoase

“Deseurile incadrate generic , conform legislatiei specifice privind regimul

deseurilor , in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent

sau proprietate care face ca acestea sa fie periculoase” .

Efluent

“Orice forma de deversare in mediu , emisie punctuala sau difuza , inclusiv prin

scurgere , jeturi , injectie , inoculare , depozitare , vidanjare sau vaporizare”.

Eliminare

“Orice operatiune efectuata asupra deseurilor , conform definitiei prevazute in Legea

nr. 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor”.

Emisie

“Evacuarea directa sau indirecta , prin surse punctuale sau difuze ale instalatiei , de

substante , vibratii , ori de zgomot in aer , apa sau sol”.

Evaluarea impactului asupra mediului

“Proces menit sa identifice , sa descrie si sa stabileasca , in functie de fiecare caz si

in conformitate cu legislatia in vigoare , efectele directe si indirecte , sinergice ,

cumulative , principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si

mediului”.

Deteriorarea mediului

“Alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale

ale mediului , reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor

naturale si antropizate , afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii ,

cauzate , in principal , de poluarea apei , atmosferei si solului , supraexploatarea

resurselor , gospodarirea si valorificarea lor deficitara , ca si amenajarea

corespunzatoare a teritoriului”.


_________________________________________________________________________________________________________


Prejudiciu

“Efect cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor , bunurilor sau

mediului , provocat de poluanti , activitati daunatoare , accidente ecologice sau

fenomene naturale periculoase”.

Impact de mediu

“Modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice , chimice sau

structurale ale componentelor mediului natural ; diminuarea diversitatii biologice ;

modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si

antropizate ; deteriorarea echilibrului ecologic , reducerea considerabila a calitatii

vietii sau deteriorarea structurilor antropizate , cauzata in principal de poluarea

apelor , a aerului si a solului ; supraexploatarea resurselor naturale , gestionarea ,

folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora”.

Poluare

“Concentratii de poluanti in mediu care depasesc valorile naturale”.

Prag de alerta

“Concentratii de poluanti in apa , aer , sol sau emisii/evacuari care au rolul de a

avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care

determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea

concentratiilor de poluanti in emisii/evacuari”.

Poluare potential semnificativa

“Concentratii de poluanti in mediu care depasesc pragurile de alerta prevazute in

reglementarile privind evaluarea poluarii mediului . Aceste valori definesc pragul

poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un

impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare”.

Prag de interventie

“Concentratii de poluanti in aer , apa sol sau emisii/evacuari la care autoritatile

competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea

concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari”.

Poluare semnificativa

“Concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile de interventie prevazute in

reglementarile privind evaluarea poluarii mediului”.

Aer poluat

Aer care contine poluanti in concentratii la care acestia actioneaza nociv asupra

organismelor vii si daunator mediului inconjurator”.


_________________________________________________________________________________________________________


Prag de actiune

“Concentratie minima a unui poluant in aer la care apar primele efecte decelabile

asupra omului si mediului inconjurator”.

Protectie a aerului

“Actiune de prevenire si/sau de reducere a poluarii aerului prin masuri tehnice si

legislative”.

Sursa de poluare

“Loc , proces sau activitate care genereaza poluanti”.

Zona poluata

“Teritoriu in care se evidentiaza concentratii de poluanti peste concentratia maxima

admisibila”.

Colectare

Stringerea , sortarea si/sau regruparea ( depozitarea temporara ) deseurilor in

vederea transportarii lor”.

Valorificare

“Orice operatiune ( dezmembrare , sortare , taiere , maruntire , presare , balotare ,

topire-turnare , etc. ) efectuata asupra unui deseu prin procedee industriale , in

vederea transformarii sale intr-o materie prima secundara sau sursa de energie”.

Gestionare

“Colectarea , transportul , valorificarea si eliminarea deseurilor , inclusiv

supravegherea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora”.

Mediu

“Ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei : aerul , apa , solul , subsolul ,

aspectele caracteristice ale peisajului , toate straturile atmosferice , toate materiile

organice si anorganice , precum si fiintele vii , sistemele naturale in interactiune ,

cuprinzind elementele enumerate anterior , inclusiv valorile materiale si spirituale ,

calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului”.


_________________________________________________________________________________________________________


CAPITOL NOU INTRODUS - COMPLETARI

2)Informatii privind aria protejata de interes comunitar

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţa, tipuri

de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin

implementarea PP etc.

Proiectul propus se afla situat in situl Natura 2000 Munţii Făgăraş,

ROSCI0122, în suprafaţă de 198.495 ha, care include cel mai înalt şi mai sălbatic

sector al Carpaţilor Româneşti, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului

glaciar şi periglaciar, cu o vastă suită de unităţi peisagistice unice şi cu condiţii

ecologice specifice ca urmare a diversităţii geologice, pedologice şi climatice

reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone.

Harta sitului Natura 2000 Munţii Făgăraş, ROSCI0122 cu marcarea zonei studiate.

Acest sit conservă fragmente reprezentative de păduri naturale virgine şi cvasivirgine (astăzi practic dispărute

din Europa) care polarizează o diversitate biologică terestră deosebită, constituind un patrimoniu natural inestimabil.

Munţii Făgăraş oferă habitate excelente pentru populaţii viabile de urs, lup, râs şi capră neagră. De pe

teritoriul acestui sit a fost capturată o femelă de capră neagră apreciată ca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126

puncte CIC (1993 - Valea Arpăşel, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial

(1978 - Valea Arpăşel, jud. Sibiu). Cerbul, prezent atât în zona împădurită cât şi în golul alpin, boncăneşte în acest

masiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpaţii României – Şaua Netedu (2200 m).

Pentru acest sit au fost realizate studii de fundamentare ştiinţifică în vederea declarării Munţilor Făgăraş ca

Parc Naţional. În prezent în interiorul sitului Natura 2000 se află mai multe arii protejate dintre care amintim

rezervaţiile Golul alpin al Munţilor Făgăraş cuprins între Suru şi Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea

Bâlii, Valea Vâlsanului, Arpăşel, etc.

Situl de importanţă comunitară Munţii Făgăraş a fost desemnat în vederea conservării a nu mai puţin de 23 de

tipuri de habitate de interes comunitar (dintre care 5 tipuri de habitate sunt prioritare): 3220 - Vegetaţie herbacee de pe

malurile râurilor montane; 3230 - Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 3240 -

Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale; 4070* -

Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; 4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix; 6150 - Pajişti

boreale şi alpine pe substrat silicios; 6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 6410

- Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6430 - Comunităţi de lizieră cu


_________________________________________________________________________________________________________


ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6520 - Fâneţe montane; 7240* - Formaţiuni

pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8110 - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin

(Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani); 8120 - Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul

montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci

silicioase; 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 - Păduri

medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* -

Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) şi

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).

Situl Munţii Făgăraş îşi propune să mai conserve 4 specii de mamifere: Ursus arctos (urs brun), Canis lupus

(lup), Myotis myotis (liliac comun), Rhinolophus hipposideros (liliac mic cu potcoavă), Lynx lynx (râs) şi Lutra lutra

(vidră), 3 specii de amfibieni: Triturus cristatus (triton cu creastă), Triturus montandoni (triton carpatin) şi Bombina

variegata (buhai de baltă cu burta galbenă), 4 specii de peşti: Gobio uranoscopus (petroc), Barbus meridionalis

(mreană vânătă), Cottus gobio (zglăvoc) şi Eudontomyzon mariae (chişcar de râu), 13 specii de nevertebrate: Carabus

hampei (carab mătăsos), Phryganophilus ruficollis, Pholidoptera transsylvanica (cosaş transilvan), Chilostoma

banaticum (melc bănăţean cu carenă), Stephanopachys substriatus, Morimus funereus (croitor de piatră), Rosalia

alpina (croitor de fag), Osmoderma eremita (gândac pustnic), Lucanus cervus (rădaşcă), Callimorpha quadripunctaria

(fluture vărgat), Euphydryas aurinia (fluture auriu), Lycaena dispar (fluturaş purpuriu) şi Ophiogomphus cecilia,

precum şi 7 specii de plante de interes comunitar: Liparis loeselii (moşişoare), Campanula serrata (clopoţel), Tozzia

carpathica (Iarba gâtului), Poa granitica ssp. disparilis (firuţă de munte), Meesia longiseta, Drepanocladus vernicosus

şi Eleocharis carniolica (pipiriguţ).

Tipuri de habitate prezente în perimetrul sitului de importanţă comunitară

Munţii Făgăraş (ROSCI0122) şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte,

conform formularului standard

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.

rel. Conserv. Global

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-

a lungul râurilor montane 1 B C B B

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a

lungul râurilor montane 1 B C B B

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix 0,01 B A B B

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase

sau argiloase (Molinion caeruleae) 0,001 B C B B

7240* Formaţiuni pioniere alpine din Caricion

bicoloris-atrofuscae 0,01 A A A A

8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe

roci silicioase 0,01 A A A A

4060 Tufărişuri alpine şi boreale 1 A B A A

4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron

myrtifolium 1 A A A A

6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios 0,1 B B B B

6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe

substraturi silicioase 0,01 A A A A

6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile

de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi

alpin

1 B C B B

6520 Fâneţe montane 10 B B B B

8110

Grohotişuri silicioase din etajul montan până în

cel alpin (Androsacetalia alpinae şi

Galeopsietalia ladani)

1 B A B B

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor

montane 3 A B B B

9150 Păduri medio-europene de fag din

Cephalanthero-Fagion 0,1 B C B B

9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi,

grohotişuri şi ravene 0,2 B B A B

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10,9 B B A B


_________________________________________________________________________________________________________


9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0,9 B C A B

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-

Carpinetum 0,1 B C B B

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion

albae)

0,1 A B A A

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea

montană (Vaccinio-Piceetea) 21,3 A B A A

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 36 A B B A

8120

Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase

din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea

rotundifolii)

0,05 C B B B

Specii de mamifere enumerate în anexa a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi listate în formularul

standard al sitului de importanţă comunitară Munţii Făgăraş (ROSCI0122)

Cod Specie

Populaţi

e:

Rezident

ă

Populaţie:

Reproduce

re

Pop.:

Iernat

Populaţie

:

Pasaj

Sit

Pop.

Conser

v.

Izolar

e

Global

1303 Rhinolophus

hipposideros

P C B C B

1324 Myotis myotis R C B C B

1352 Canis lupus C B B C B

1354 Ursus arctos C B B C B

1355 Lutra lutra P C C C C

1361 Lynx lynx P B B C B

Specii de amfibieni enumerate în anexa a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi listate în formularul


Cod Specie

Populaţi

e:

Rezident

ă

Populaţie:

Reproduce

re

Pop.:

Iernat

Populaţie

:

Pasaj

Sit

Pop.

Conser

v.

Izolar

e

Global

1166 Triturus cristatus P? - - - - - - -

1193 Bombina variegata C - - - B B C B -

2001 Triturus montandoni R - - - - B B B -

Specii de peşti enumerate în anexa a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi listate în formularul


Cod Specie

Populaţi

e:

Rezident

ă

Populaţie:

Reproduce

re

Pop.:

Iernat

Populaţie

:

Pasaj

Sit

Pop.

Conser

v.

Izolar

e

Global

1122 Gobio uranoscopus P? - - - - - - -

1138 Barbus meridionalis P? - - - - - - -

1163 Cottus gobio C - - - B B C B 2484 Eudontomyzon mariae P? - - - - - - -

Specii de nevertebrate enumerate în anexa a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi listate în

formularul standard al sitului de importanţă comunitară Munţii Făgăraş (ROSCI0122)

Cod Specie

Populaţi

e:

Rezident

ă

Populaţie:

Reproduce

re

Pop.:

Iernat

Populaţie

:

Pasaj

Sit

Pop.

Conser

v.

Izolar

e

Global

1037 Ophiogomphus cecilia P - - - A B C B

1078 Callimorpha

quadripunctaria

R - - - B B C B

1084 Osmoderma eremita R - - - - B C B

1087 Rosalia alpina R - - - B B C B

1089 Morimus funereus R - - - - B C B

1927 Stephanopachys

substriatus

R - - - B B C B

4012 Carabus hampei V - - - - - - -

4021 Phryganophilus

ruficollis

P? - - - A - A -

1083 Lucanus cervus C - - - C B C B

1060 Lycaena dispar R - - - B B C B

1065 Euphydryas aurinia C - - - B B C B


_________________________________________________________________________________________________________


4054 Pholidoptera

transsylvanica

R - - - - B A B 4057 Chilostoma banaticum R - - - B A A C

Specii de plante enumerate în anexa a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi listate în formularul


Cod Specie

Populaţi

e:

Rezident

ă

Populaţie:

Reproduce

re

Pop.:

Iernat

Populaţie

:

Pasaj

Sit

Pop.

Conser

v.

Izolar

e

Global

1898 Eleocharis carniolica R - - - B B C B

1903 Liparis loeselii R - - - B B C B

4070 Campanula serrata C - - - C B C B

4116 Tozzia carpathica R - - - B B C B

4122 Poa granitica ssp.

disparilis

R - - - A B A B

1389 Meesia longiseta R - - - A B C B

1393 Drepanocladus

vernicosus

R - - - B B C B

Alte caracteristici ale sitului Situl se afla in zona biogeografica alpina, forma de relief predominanta fiind muntele. Habitatele sunt foarte

variate, incepand de la cele de lunca (aninisuri, salcete batrane-cu suprafete in mare parte continue si compacte),

fanete, tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine. Flora este bine reprezentata fiind inregistrate peste 900 de

specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se inregistreaza in fanetele umede, 450 specii de plante.

Calitate si importanta

Situl Natura 2000 Munţii Făgăraş, ROSCI0122, în suprafaţă de 198.495 ha, include cel mai înalt şi mai

sălbatic sector al Carpatilor Românesti, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar şi periglaciar, cu o

vastă suită de unităţi peisagistice unice şi cu condiţii ecologice specifice ca urmare a diversităţii geologice, pedologice

şi climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. In acest masiv muntos se afla fragmente

reprezentative de paduri virgine si cvasivirgine care polarizeaza diversitatea biologica terestra deosebita. Acoperirea

terenurilor este mare.

Desemnarea sitului Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare stiintifica în vederea declararii Muntiilor Fagaras ca Parc

National.

In prezent, în interiorul acestui sit Natura 2000 se afla mai multe arii protejate, dintre care amintim: rezervatiile

Golul alpin al Muntiilor Fagaras, cuprins între Suru si Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea Bâlii, Valea

Vâlsanului, Arpasel, etc.

Tip de proprietate

21,4% din suprafata sitului propus se afla în proprietatea statului român si 78,6%

în proprietate privata.

2.2.Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate

a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar;

Introducere

ARGEŞUL şi afluenţii săi de pe versantul sudic. Apele versantului sudic al Munţilor

Făgăraşului se adună în numai patru rîuri puternice care răzbesc spre sud în dealuri:

Argeşul propriu-zis, Vîlsanul, Rîul Doamnei şi Dîmboviţa. Vîlsanul se varsă în

Argeş aproximativ la jumătatea distanţei dintre Curtea de Argeş şi Piteşti, Rîul

Doamnei chiar în marginea nordică a Piteştilor, iar Dîmboviţa la sud de Bucureşti,

aproape de vărsarea în Dunăre.

Bazinul făgărăşan propriu-zis al Argeşului. (bazinul lacului Vidraru). Pînă în

anul 1966 Argeşul se forma de la înfurcitura văilor Capra şi Buda, aflată la

extremitatea sudică a muntelui Şteviuţa, la circa 2 km sud de Cumpăna. Din 1967,

punctul de confluenţă respectiv a dispărut sub apele lacului Vidraru. Acesta se


_________________________________________________________________________________________________________


suprapune acum întregului curs făgărăşan al Argeşului vechi. Astăzi vorbim de

Argeş numai de la sud de baraj, din cheile săpate în coastele munţilor Frunţi şi

Albinei. Ca atare, nu mai putem vorbi de un Argeş în munţi, ci numai de un bazin de

obîrşie, care de fapt este bazinul lacului Vidraru.

De sub culmea principală vin în lac două mari rîuri: Capra şi Buda. Capra

adună apele dintre Lespezi (Călţun) şi Arpaşul Mic, iar Buda pe cele dintre Arpaşul

Mic şi Viştea - Moldoveanu.

LACUL DE ACUMULARE VIDRARU. În 1966 a fost desăvîrşită una din cele

mai mari lucrări hidroenergetice din ţară: barajul de la intrarea în cheile Argeşului,

ancastrat între stîncile munţilor Frunţi şi Albinei şi hidrocentrala subterană de pe

Argeş. Apele celei mai mari părţi a versantului sudic al Munţilor Făgăraşului s-au

adunat în spatele unui baraj în arc, înalt de 166 m şi lung de 307 m, la coronament,

într-un lac adînc de circa 100 m, lung de mai bine de 8 - 9 km, avînd un volum de

465 000 000 mc. Apele lacului, conduse printr-o aducţiune de 2188 m săpată în

gnaisul Coziei, cu un debit de 92 mc/s, coboară printr-un puţ vertical la centrala

subterană, la 104 m adîncime.

Pentru a asigura volumul de apă prevăzut pentru lac, au fost construite baraje,

lacuri de acumulare, captări şi conducte de aducţiune dinspre zece rîuri vecine

Argeşului: Topologul, Vîlsanul, Cernatul, Rîul Doamnei, Limpedea, Valea lui Stan,

Valea Bradului, Drăghina, Dobroneagu, Baciu.

Habitat rau

Din fisa standard rezulta faptul ca „habitatul de rau” nu a fost identificat

ca tip distinct de habitat de importanta comunitara. Trebuie sa specificam ca din

reţeaua hidrografică a ţării noastre, 18000 km sunt formaţi din râurile montane, ceea

ce reprezintă cca. 15 % din întreaga ţară.

Regiunea apelor de munte este de altfel şi zona în care convieţuiesc specii de peşti, din

care majoritatea fac parte din familia Salmonidelor, Timalidelor şi Coregonidelor,

adaptate la condiţiile şi particularităţile acestor zone.

Apele de munte se caracterizează în general printr-un volum mai redus de apă, cu

terenuri variate, în general accidentate, străbătute de ape tumultuoase reci, foarte

bogate în oxigen (peste 12-15 mg oxigen/litru), dar sărace în săruri minerale (10-100

mg/litru), cu albia în general pietroasă¬-nisipoasă.

Pe parcursul anului apa se menţine în general la temperaturi scăzute, astfel că vara nu

depăşeşte 10-15 ° C, iar în sezonul rece nu coboară sub 2° C. Temperatura apei este

în general uniformă pe verticală, ca urmare a unei adâncimi reduse şi este

transparentă până la fundul albiei.

Aceste cursuri de ape au obişnuit o viteză de deplasare mare şi ca atare,

posibilitatea de viaţă a florei şi faunei este săracă şi limitată. Cu toate acestea, la

nivelul pietrelor, se dezvoltă unele specii de alge, iar în apropierea malurilor şi unele

componente vegetale specifice zonei reci.

Nu este lipsit de interes să amintim şi de prezenţa unei faune acvatice, chiar dacă

este mai săracă, dar bine adaptată la aceste condiţii vitrege.


_________________________________________________________________________________________________________


Între pietre şi respectiv plantele din aceste zone, putem întâlni unele mici vieţuitoare,

cum sunt puricii, răcuşorii, larvele de insecte, a căror conformaţie corporală este

adaptată astfel încât să le permită să supravieţuiască într-o apă cu deplasare rapidă şi

puternică.

Regiunea apelor de munte se diferenţiază în două zone relativ distincte, care

pe lângă particularităţile parametrilor mediali se delimitează şi din punct de vedere

al ponderii diferitelor specii de peşti (zona pastravului si zona lipanului). Zona pastravului (in cazul de fata) situată la altitudinea cea mai înaltă, cuprinde o reţea de pâraie de munte

începând de la izvoare şi până în regiunea submontană, unde cursul de apă şi-a mai domolit viteza de deplasare şi

uneori a părăsit pădurea. O altitudine exactă nu poate fi precizată, deoarece ea variază în funcţie de caracteristicile masivului muntos, de

parametri mediali sau de alţi factori de influenţă, dar in cazul studiat pastravul nu coboara si nu urca datorita lucrarilor

de corectarea torentilor neprevazute cu scara de pesti.

Cursul de apă are un curent rapid, străbate porţiuni cu pantă mare, cascadele altemând cu porţiuni unde apa

este mai adâncă şi mai liniştită. Fundul este bine acoperit cu bolovani de diferite dimensiuni şi pietriş.

Pastravul (Salmo trutta L., 1758) traieste exclusiv in apele de munte, cu un continut de 6-7 cm3 oxigen/l si cu o

amplitudine redusa a temperaturilor. Exemplarele adulte prefera apele mai adanci , pe cand puietii pana la un an

prefera apele mai putin adanci si mai linistite. Este un foarte bun inotator, fiind in stare sa sara peste obstacole inalte

pana la 1 m, daca adancimea apei este de doua ori mai mare decat lungimea corpului sau. Lucrarile transversale

prezentate au inaltimi cuprinse intre 1.5 si 2 m si sunt in numar de 5. Este exclusiv carnivor. Se hraneste cu insecte,

melci, crustacee inferioare, mai rar cu batracieni, iar dupa 2-3 ani devide ihtiofag, consumand pesti ca Phoxinus,

Cottus, Noemacheilus si chiar puiet din propia specie. (Aurel Negritiu-Vanatoare si salmonicultura Editura Didactica

si Petagogica 1983).

Dorel Ureche, Klaus Werner, Ionut Stoica in lucrarea “Starea actuala a ihtiofaunei din cursul superior si

mijlociu al bazinului hidrografic al raului Arges” au prezentat rezultatele cercetarilor efectuate in anul 2006 in sensul

aprecierii starii ihtiofaunei. Materialul a fost colectat in 33 puncte si au fost identificate 19 specii de pesti (3

aclimatizate). In aprecierea starii ihtiocenozelor au fost utilizati diferiti indici ecologici. S-a realizat zonarea bazinului

mentionat iar pe baza indicelui de integritate biologica a fost posibila apecierea calitatii ecosistemelor acvatice.

Interesant este faptul ca amonte de acumularea de baraj Vidraru nu au fost identificate specii de pesti.

Cu ocazia deplasarilor in teren nu am identificat pesti in apele paraului Capra. Consideram ca zona cercetata

de noi a fost una profund afectata de interventia umana si aceast fapt explica aceasta stare de lucruri.

In acest fel apreciem ca investitia propusa nu va afecta nici calitatea apei si

nici calitatea vietii existenta in acest moment in paraul Capra.

Habitate vecine

In conformitate cu datele amenajamentului silvic al OS Vidraru padurile din

imediata vecinatate a paraului Capra, sunt exemplificate cu urmatoarele:

u.a. Suprafata

(ha)

Grupa

functionala

Varsta Compozitia Tip

padure

Tip

statiune

19A 1.7 1-2A 30 7MO1FA2DT 1341 3322

19B 29.6 1-2A 110 3FA2BR3MO2DT 1341 3322

20B 19.6 1-2A 90 4BR3FA3MO 1341 3322

21B 23.1 1-2A 100 5FA2BR2MO1DT 1341 3322

22 22.0 1-2A 100 6FA2BR1MO1DT 1341 3322

23A 22.8 1-2A 100 6FA2BR1MO1DT 1341 3322

44A 1.5 1-2A 96 4FA3BR3MO 1341 3322

45B 1.4 1-2A 131 3FA2BR2MO3AN 1341 3322

46A 9.5 1-2A 96 8MO2FA 1341 3322

47A 12.4 1-2A 96 9MO1FA 1341 3322

48C 0.8 1-2A 26 8MO2FA 1341 3322

49A 6.0 1-2A 36 7MO1FA2DT 1341 3322


_________________________________________________________________________________________________________


Dintre acestea au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate:

u.a. Suprafata

(ha)

Varsta Compozitie Tip

statiune

Tip

padure

Habitat

Romania

Habitat

Natura

2000

19A 1.7 30 7MO1FA2DT 3322 1341 R4102 9110

19B 29.6 110 3FA2BR3MO2DT 3322 1341 R4102 9110

20B 19.6 90 4BR3FA3MO 3322 1341 R4102 9110

21B 23.1 100 5FA2BR2MO1DT 3322 1341 R4102 9110

22 22.0 100 6FA2BR1MO1DT 3322 1341 R4102 9110

23A 22.8 100 6FA2BR1MO1DT 3322 1341 R4102 9110

44A 1.5 96 4FA3BR3MO 3322 1341 R4102 9110

45B 1.4 131 3FA2BR2MO3AN 3322 1341 R4102 9110

46A 9.5 96 8MO2FA 3322 1341 R4102 9110

47A 12.4 96 9MO1FA 3322 1341 R4102 9110

48C 0.8 26 8MO2FA 3322 1341 R4102 9110

49A 6.0 36 7MO1FA2DT 3322 1341 R4102 9110

Habitatele din Romania Nicolae Dinita si colab.-Editura Tehnica Silvica 2005

Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria 2006

Descrierea habitatelor de interes comunitar identificate Tip de padure 1341-Amestecuri de rasinoase si fag pe soluri scheletice (m) In conformitate cu Normele Tehnice aprobate prin Ordinul Ministrului nr.1652/2000, acest tip de padure face parte din

grupa ecologica G.E-21 Montan de amestecuri (m), soluri diverse, predominat scheletice.

Conditii stationale: altituni cuprinse intre 850-1400 m, frecvent atat in Carpatii Meridionali, cat si in cei Orientali;

versanti framantati, insoriti-semiinsoriti; substraturi diferite, mai frecvent cele intermediare si acide; soluri

predominant brune acide criptospodice cu mull-moder, cu continut ridicat de schelet.

In conformitate cu lucrarea Habitatele din Romania Nicolae Dinita si colab.-Editura Tehnica Silvica 2005 descrierea

acestui tip de habitat este urmatoarea:

Tipul de habitat 9110 Luzulo-Fagetum, corespunde tipului R4102 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies),

fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum. (150.4 ha)

Acest tip de habitat a fost identificat si in fisa standard a sitului Natura 2000 Muntii Fagaras.

Raspnadire: In toti Carpatii romanesti, in etajul nemoral.

Suprafete: Circa 220000 ha, majoritar in Carpatii Meridionali si Orientali

Statiuni:Altitudini:850-1400 m. Clima:T=6.5-3.00C, P=850-1000mm. Relief:versanti inclinati cu diferite expozitii,

creste, culmi. Soluri: de tip districambosol, criptopodzol, mijlociu profunde-superficiale, relativ scheletice, acide,

oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale si nemorale, oligomezoterme, mezofile, oligo-mezotrofe. stratul

arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) in proportii variate, cu rare

exemplare de mesteacan (Betula pendula), scorus (Sorbus aucuparia), are acoperire de 80-90% si inaltimi de 22-30m

pentru molid si brad si 18-24m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbustilorcu rare exemplare de Ribes uva-crispa,

Lonicera nigra sa. Stratul ierburilor si subarbustilor este dezvoltat variabil in functie de lumina, dominat de specii

acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus). Stratul muschilor: rare pernite de

Hylocomium splendens, Eurynchium striatum, Dicranum scoparium.

Valoare conservativa: moderata

Compozitie floristica: Specii edificatoare:Picea abies, Fagus sylvatica si Abies alba. Specii caracteristice:Hieracium

rotundatum. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Digitalis grandiflora, Galium odoratum, Luzula luzuloides,

Poa nemoralis, Veronica officinalis, Oxalis acetosella, Lamiun galeobdolon.

Acest tip de habitat, conform fisei standard, ocupa o suprafata de 10,9% din suprafata sitului Natura 2000,

adica circa 21800 ha. Suprafata afectata de prezenta investitie este de 1053 m2 din acest tip de habitat adica 0.00048%

din suprafata totala a acestui tip de habitat si respectiv 0.068% din suprafata de 150.4 ha a habitatelor imediat vecine.

La acest fapt amintim ca suprafetele din fondul forestier pot sa nu fie acoperite in totalitate cu padure si deasemenea in

mare parte ocuparea va fi temporara.

Se poate aprecia astfel ca tipul de habitat 9110 Luzulo-Fagetum, nu va fi

afectat de incestitia propusa.


_________________________________________________________________________________________________________


Mamifere-aceste mamifere sunt identificate prin fisa standard. Lupul (Canis lupus) face parte din Phylumul Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia (mamifere homeoterme cu corpul acoperit cu par, care nasc pui vii, pe care-i hranesc cu lapte produs de glandele mamare), Infraclasa Eutheria (mamifere placentare la care embrionul se dezvolta complet in interiorul uterului datorita existentei placentei), Ordinul Fissipeda (mamifere carnivore cu dinti cu varfurile ascutite, care au canini foarte dezvoltati, remarcandu-se si prezenta carnasierilor), Subfamilia Canoidea (fisipedele cu picioarele lungi, terminate cu gheare neretractile, cu osul penial prezent si dezvoltat), Familia Canidae (carnivore cu botul alungit, membre lungi si zvelte, cele anterioare cu 5

degete, cele posterioare cu 4 degete). In cadrul Familiei Canidae sunt incluse 3 genuri Canis cu 8 specii. Cele mai raspandite specii sunt: Canis lupus (lupul), Canis aureus (sacalul), Canis latrans (coiotul), Vulpes vulpes (vulpea), Alopex lagopus (vulpea polara), Nyctereutes procynoides (enotul). Lupul este cel mai mare membru al familiei Canidae, exceptie facand anumite rase de caini domestici (canis familiaris). Lupul si cainele domestic au acelasi stramos comun. Femelele adulte cantaresc intre 18-55 kg si masoara 1,37-1,52 m lungime totala; masculii cantaresc 20-

70 kg si 1,27-1,64 m lungime totala, in functie de subspecii. In Romania Promberger si Ionescu (2000) mentioneaza o greutate medie de 35-60 kg si o lungime totala a corpului de 1,10-1,50 m. Botul este

triunghiular de aproximativ 10 cm lungime, expunand organelor olfactive o suprafata extinsa. Aceasta permite lupului sa detecteze mirosul prazii la o distanta de 2,4 km in conditii favorabile. Lupii sunt carnivori, avand tendinta de a-si diversifica tipul de hrana. Atunci cand vaneaza in haita ucid caprioare,

cerbi, capre negre sau oi, vaci, cai si caini. In timpul primaverii tendinta este de a captura ungulate juvenile. In

Romania, cea mai importanta sursa de hrana o reprezinta cerbul. Lupii pot vana si animale mici precum iepuri, vidre,

veverite, soareci, pasari etc. Acolo unde sunt multi lupi, vulpea devine o raritate. Lupii consuma si carcase ale

animalelor moarte pe care nu le-au vanat. De asemenea pot consuma si insecte, viermi de pamant, gunoaie si, mai ales

cand sunt infometati afine, mure, scorus, porumb si alte vegetale. Lupii consuma si iarba ca purgativ. Ursul (Ursus arctos)

Ursul brun din tara noastra (ursul brun eurasiatic, Ursus arctos arctos L.) apartine phylumul-ului Chordata,

Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia (mamifere homeoterme cu corpul acoperit cu par, care nasc pui vii pe care-i

hranesc cu lapte produs de glandele mamare), Infraclasa Eutheria (mamifere placentare la care embrionul se dezvolta

complet in interiorul uterului, datorita existentei placentei), Ordinul Fissipeda (mamifere carnivore cu dinti cu

varfurile ascutite, care au canini foarte dezvoltati, remarcandu-se si prezenta carnasierelor), Suprafamilia Canoidea

(fisipedele cu picioarele lungi, terminate cu gheare neretractile, cu osul penial prezent si dezvoltat), Familia Ursidae

(carnivore mari, greoaie, cu mers plantigrad, gheare foarte puternice si coada scurta). In cadrul Familiei Ursidae sunt

incluse sase genuri (Ursus, Melursus, Helarctos, Tremarctos, Selenarctos si Ailuropoda) incluzand mai multe specii

cum ar fi: Ursus arctos,Ursus americanus, Selenarctos tibetanus, Ursus maritimus, Helarctos malaysus, Melsurus

ursinus.

Dieta ursilor este de tip omnivor, fiind reflectata de dentitie. Ursul brun are canini puternici, folositi pentru

aparare, omorarea prazii dar si dezmembrarea carcaselor. Premolarii mici si postacarnasierii prezinta zone mari de

contact si sunt asociati cu o dieta constand in principal din hrana vegetala si nevertrebrate. Ierburile si mugurii sunt

consumati cu precadere primavara sau la inceputul verii. Vara si la inceputul toamnei consuma ciuperci si fructe

(zmerura, mure, afine, mere, prune si pere). Toamana tarziu, dar si iarna, ursii consuma ghinda si jir. Insectele, in

special Hymenopterele (furnici, albine, viespi) pot constitui sezonier o sursa de hrana importanta, in special datorita

proteinelor pe care le contin.Datorita gradului ridicat de asimilare si valorii nutritive ridicate, ursul prefera carnea

obtinuta prin pradare, din carcase, animale salbatice sau de la punctele de hranire.

In padurile din zona studiata ursul isi gaseste adapost atat vara cat si iarna. Baza trofica este suficienta astfel incat

populatia de ursi isi poate desfasura intregul ciclu biologic.

Rasul (Lynx lynx) Exista cateva controverse la nivel specific si generic. Multi autori includ rasul in genul Felis (subgenul Lynx –

Corbert, 1978) desi altii considera Lynx un gen separat (Honaki et al., 1982; Werdelin, 1981). Rasul a fost, de obicei,

considerat monospecific: Felis lynx sau Lynx lynx, desi ambele populatii arctice si iberice sunt tratate ca specii

separate. CITES recunoaste trei specii ca Felis, incluzand populatiile euroasiatice de ras, exceptand zona Iberica.

Rasul euroasiatic (Lynx lynx) este reprezentantul cel mai mare al genului, avand dimensiunea corpului de doua

ori mai mare decat cea a celorlalte specii de ras: rasul canadian (Lynx canadensis) si bobcatul (Lynx rufus), din

America de Nord precum si rasul iberic (Lynx pardinus) din Peninsula Iberica.

Rasul este un pradator de padure avand preferinte pentru zonele cu arbori batrani, bine impadurite, cuprinzand

arbusti desi, fiind cunoscut faptul ca poate coloniza o varietate de alte tipuri de habitate

Domeniile rasilor nu au fost utilizate omogen, insa au fost observate arii formate din zone centrale de utilizare

(zone utilizate intens). Folosirea spatiului din interiorul domeniului propriu poate fi influentata de trasaturile

habitatului si de interactiunile sociale dintre rasi. De asemenea, s-au observat cazuri frecvente de suprapuneri spatiale

ale domeniilor proprii apartinand rasilor de sexe diferite, sau intre femele inrudite.


_________________________________________________________________________________________________________


Nu s-au observat diferente in ceea ce priveste dimensiunile domeniului folosit de

catre femelele si masculii de ras. Insa deplasarile zilnice sugereaza faptul ca

femelele utilizeaza habitatul mai intens decat masculii, pe durata intregului sezon.

Aceste mamifere, identificate prin fisa standard, exista in zona investitiei

propuse, dar nu chiar in zona apropiata de confluenta paraului Mdrogazu cu paraul

Capra, datorita faptului ca aceasta portiune este afectata de activitatile umane. In

literatura de specialitate este precizat faptul ca aceste trei specii sunt fidele locului de

trai (desi fac deplasari mari in cautarea hranei), daca nu sunt deranjate de om. Se

poate preciza faptul ca efectivele evaluate la nivelul judetului Arges a acestor trei

specii a pus in evidenta ca acestea sunt peste efectivele considerate optime, deci

peste capacitatea de suport a habitatelor, ceea ce a condus la diminuarea numerica a

cervidelor si cresterea pagubelor produse zonelor locuite de exemplu.

Se poate aprecia ca aceste mamifere nu vor fi afectate de lucrarile propuse,

mai ales ca nu au fost observate adaposturi, culoare de trecere sau alte urme ale

acestora. Specii de amfibieni si reptile Alexandru Iftimie (Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa) in lucrarea sa “Note asupra speciilor

de amfibieni si reptile din zona lacului Vidraru” a identificat in anul 2004, 7 specii de amfibieni si 7 specii de reptile.

Dintre acestea au fost gasite urmatoarele in zona paraului Capra:

Amfibieni: Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Bombina varigata, Bufo bufo, Rana

temporaria.

Reptile: Lacerna agilis, Lacerna vivipara, Podarcis muralis, Anguis fragilis, Vipera berus.

Datorita faptului ca zona investitiei a fost afectata de lucrari recente

(torenti 2009) se poate considera ca speciile mentionate s-au retras si nu vor avea de

suferit la inceperea lucrarilor.

Avifauna In regiunile montane, problema raspandirii pasarilor pe habitate se pune sub doua aspecte: primul priveste

raspandirea pe orizontala, in suprafata a speciilor si al doilea aspect se refera la raspandirea pe verticala (altitudinala)

si implicit zonala a pasarilor. Avifauna stancariilor si grohotisurilor

In zona cercetata acest tip de habitat ocupa suprafete mici, dar poate fi considerat un habitat de sine statator cu

specii de avifauna caracteristice. Aceste specii sunt: Falco peregrinus, Oenanthe oenanthe, Anthus spinoleta,

Phoenicurus ochruros. Aici se gasesc locuri pentru cuibarit si specii cu valente ecologice mai largi cum ar fi corbul

(Corvus corax) sau Delichon urbica.

Avifauna molidisurilor si amestecurilor

Hrana necesara pasarilor, atat cea de natura vegetala , cat si de natura animala este relativ abundenta. In categoria

vegetala se remarca semintele de molid care asigura in timpul iernii hrana unor specii cum ar fi forfecuta,

ciocanitoarea, alunarul, iar cocsul de munte consuma cetina. Hrana animala, reprezentata de insecte ofera existenta

peste iarna a unor specii ca auselul, pitigoii sau cojoaica.

Dintre speciile identificate, cele mai caracteristice pentru acest ecosistem sunt: Accipiter nissus, Tetrastes bonasia,

Aegolius funereus, Nucifraga caryocatactes, Parus montanus, P cristatus, P ater, p coerulus, Turdus torquatos,

Phylloscopus trochilus, Regulus regulus, Carduelis spimus, Pyrrhula pyrrhula, Loxia curvirostra.

Acestora li se adauga un numar de specii euribionte cum ar fi: Accipiter gentilis, Buteo buteo, Columba palumbus,

Cuculos canorus, Asioa otus, Strix aluco, Turdus merula, care pot gasi conditii de cuibarit si in alte habitate.

N

r.

cr

t.

Specia

Dir

ect

iva

Pă

sări

Co

nv

enţi

a d

e

la B

ern

a

Co

nv

enţi

a d

e

la B

on

n

Ca

rtea

Ro

şie

a

Ver

teb

rate

lor

din

Ro

mâ

nia

Leg

ea

vâ

nă

tori

i şi

a

pro

tecţi

ei

fon

du

lui

cin

eget

ic

Cu

ibă

rire

1 Falco peregrinus AI AII AII P i *


_________________________________________________________________________________________________________


2 Oenanthe oenanthe AII i *

3 Anthus spinoletta AII i *

4 Phoenicurus ochruros AII i *

5 Corvus corax AIII P i *

6 Delichon urbica AII i *

7 Accipiter nisus AII AII i *

8 Tetrastes bonasia AI AIII *

9 Nucifraga caryocatactes AII i *

10 Parus montanus AII i *

11 Parus cristatus AII i *

12 Parus caeruleus AII i *

13 Parus ater AII i *

14 Turdus torquatus AII i *

15 Phylloscopus trochilus AIII AII i *

16 Regulus regulus AII AII i *

17 Carduelis spinus AII i

18 Pyrrhula pyrrhula AIII i *

19 Loxia curvirostra AII i *

20 Accipiter gentilis AII AII i *

21 Buteo buteo AII AII i *

22 Columba palumbus AII/1 *

23 Cuculus canorus AIII i *

24 Asio otus AII i *

25 Strix aluco AII i *

26 Turdus merula AII/2 AIII i *

Legendă:

AI – anexa I, AII – anexa II, AIII – anexa III, AII/1 – anexa II, partea 1, AII/2 – anexa II, partea 2, AIII/1 – anexa III,

partea 1, AIII/2 – anexa III, partea 2, P – specie prezentă, i – specie interzisă de la vânătoare, * - cuibarire.

In lucrarea „Cercetări avifenologice de-a lungul bazinului mijlociu si superior

al Argesului între 1 ianuarie – 31 mai 1968”, regretatul ornitolog Mircea Maties

publica din nou unele observatii, acestea putandu-se integra usor in studiul migratiei

pasarilor din tara noastra. Din cele 53 de specii urmarite de el, 22 au fost observate

si în zona muntilor Fagaras. Autorul trage concluzia că bazinul Argesului, chiar daca

spre nord se termina cu întinsa bariera muntoasă Fagaras-Iezer, reprezinta totusi o

artera principala de migratie pentru multe specii de pasari ce migreaza prin interiorul

tarii noastre.

Existenţa barierei mentionate a determinat, in mare masura, formarea prin

bazinul mijlociu si superior al Argesului a doua directii principale de migratii: una

spre trecatoarea Oltului, cealalta spre pasul Bran.

Aceste specii apar in fisa standard la capitolul “alte specii de flora si fauna

importante”


_________________________________________________________________________________________________________


Datorita faptului ca pasarile sunt specii foarte adaptive, precum si faptului ca

locul lor de viata este in habitatele vecine albiei, unde se desfasoara investitia, se

poate considera ca nu vor fi afectate de investitia propusa. Nu sunt afectate culoarele

de migratie.

Nevertebrate In lucrarile de specialitate publicate au fost identificate urmatoarele: Acarieni: Constantinescu Ioana Cristina in teza de doctorat “Cercetari faunistice si ecologice asupra

acarienilor Uropodidae in bazinul raului Arges 2008”a identificat un numar de 22 de specii in padurile de amestec

rasinoase cu foioase (molid, brad, fag). Acest lucru se explica ca aceasta zona este una de ecoton unde se intrepatrund

padurile de rasinoase cu cele de foioase, unde se gasesc elemente faunistice caracteristice litierei de foioase

(Discourella modesta, Urodiaspis pannonica, Trachytes tesquorum,

Uropoda pulcherrima) si cele ale padurilor de rasinoase (speciile genului Trachytes). Speciile cu cea mai mare

abundenta (62.9%) sunt Trachytes aegrota si Trachytes irenae.

Gasteropode: Nicolae Lotrean in lucrarea “Lista speciilor de gasteropode colectate in judetul Arges 2000”

identifica pentru zona studiata speciile Arion subfuscus, Arion hortensis, Bienzia coerulans, Daudebardia parvula,

Deroceras reticulatum, Discus ruderatus, Euconulus trachiformis, Goniodiscus ruderatus, Vertigo alpestris, Vertigo

pigmae, Vertigo antivertigo (aceste ultime trei specii sunt relicte glaciare).

Insecte: Insectele identificate in fisa standard pot fi prezente in habitatele vecine zonei studiate.

Din literatura de specialitate au rezultat urmatoarele;

LEPIDOPTERE

Nr.

crt.

Familia Specia

Hesperiidae

1 Thymelicus sylvestris (Poda, 1761)

Papilionidae

2 Papilio machaon Linnaeus, 1758

Pieridae

3 Leptidea sinapis (Linnaeus, 1758)

4 Anthocharis cardamines (Linnaeus, 1758)

5 Aporia crataegi (Linnaeus, 1758)

6 Pieris rapae (Linnaeus, 1758)

7 Pieris napi (Linnaeus, 1758)

8 Colias croceus (Fourcroy, 1758)

9 Gonepteryx rhamni (Linnaeus, 1758)

Lycaenidae

10 Lycaena phlaeas (Linnaeus, 1761)

11 Lycaena virgaureae (Linnaeus, 1758)

12 Callophrys rubi (Linnaeus, 1758)

13 Celastrina argiolus (Linnaeus, 1758)

14 Plebeius argus (Linnaeus, 1758)

15 Polyommatus icarus (Rottemburg,1775)

16 Polyommatus bellargus (Rottemburg,1775)

Nymphalidae

17 Argynis paphia (Linnaeus, 1758)

18 Argynis aglaja (Linnaeus, 1758)

19 Issoria lathonia (Linnaeus, 1758)

20 Boloria selene (Den & Schiff., 1775

21 Boloria dia (Linnaeus, 1758)

22 Vanessa atalanta (Linnaeus, 1758)

23 Vanessa cardui (Linnaeus, 1758)

24 Aglais urticae (Linnaeus, 1758)

25 Polygonia calbum (Linnaeus, 1758)

26 Nymphalis antiopa (Linnaeus, 1758)

27 Melitaea didyma (Esper, 1778)

28 Melitaea athalia (Rottemburg,1775)

29 Limenitis populi (Linnaeus, 1758)


_________________________________________________________________________________________________________


30 Inachis io (Linnaeus, 1758)

Satyridae

31 Pararge aegeria (Linnaeus, 1758)

32 Lasiommata megera (Linnaeus, 1767)

33 Lasiommata maera (Linnaeus, 1758)

34 Coenonympha arcania (Linnaeus, 1761)

35 Coenonympha pamphilus

36 Aphantopus hyperantus (Linnaeus, 1758)

37 Maniola jurtina (Linnaeus, 1758)

38 Erebia aethiops (Esper, 1777)

39 Melanargia galathea (Linnaeus, 1758)

* Székely L., 2008 – Fluturi de zi din România. Brastar Print, Braşov.

Niculescu E. 1961 – Fauna Republicii Populare Române, vol. XI, fasc. 5, fam. Papilionidae. Ed. Academiei,

Bucureşti.

Niculescu E. 1963 – Fauna Republicii Populare Române, vol. XI, fasc. 6, fam. Pieridae. Ed. Academiei, Bucureşti.

Niculescu E. 1965 – Fauna Republicii Populare Române, vol. XI, fasc. 7, fam. Nymphalidae. Ed. Academiei,

Bucureşti.

Coleoptere

Nr.

crt.

Familia Specia

Geotrupidae

1 Anoplotrupes stercorosus (Scriba, 1791),

2 Geotrupes stercorarius (Linnaeus,

1758)

Scarabeidae

3 Aphodius depressus Kugelann, 1792

4 Aphodius alpinus Scopoli 1763

5 Gnorimus nobilis (Linnaeus, 1758)

Cerambycidae

6 Prionus coriarius (Linnaeus, 1758)

7 Rhagium bifasciatum Fabricius, 1775

8 Rhagium sycophanta Schrank 1781

9 Rhagium inquisitor (Linnaeus, 1758)

10 Toxotus cursor (Linnaeus, 1758)

11 Gaurotes virginea (Linnaeus, 1758)

12 Acmaeops pratensis Laicharting, 1784

13 Acmaeops collaris (Linnaeus, 1758)

14 Pidonia lurida (Fabricius, 1792)

15 Leptura unipunctata (Fabricius, 1787)

16 Leptura maculicornis Degeer, 1775

17 Leptura rubra (Linnaeus, 1758)

18 Leptura sanguinolenta (Linnaeus,

1761)

19 Leptura dubia (Scopoli, 1763)

20 Leptura virens (Linnaeus, 1758)

21 Judolia cerambyciformis Schrank 1781

22 Strangalia nigripes Degeer, 1775

23 Strangalia aurulenta (Fabricius, 1792)

24 Strangalia quadrifasciata (Linnaeus,

1758)

25 Strangalia maculata (Poda, 1761)

26 Strangalia septempunctata (Fabricius,

1792)

27 Aromia moschata (Linnaeus, 1758)

28 Callidium violaceum (Linnaeus, 1758)

29 Monochamus sartor (Fabricius, 1787)

30 Monochamus sutor (Linnaeus, 1756)

http://no.wikipedia.org/w/index.php?title=Scriba&action=edit&redlink=1

http://no.wikipedia.org/wiki/1791


_________________________________________________________________________________________________________


31 Achantocinus aedilis violaceum

(Linnaeus, 1758)

32 Liopus nebulosus (Linnaeus, 1758)

Carabidae

33 Cychrus semigranosus (Palliardi, 1825)

34 Carabus comptus (Dejean, 1831)

35 Carabus arvensis Herbst, 1784

36 Carabus granulatus (Linnaeus, 1758)

37 Carabus cancellatus Illiger, 1728

38 Carabus problematicus Herbst, 1786

39 Carabus irregularis (Fabricius, 1792)

40 Carabus violaceus (Linnaeus, 1758)

41 Carabus planicollis Küster, 1846

42 Carabus auronitens escheri (Palliardi,

1825)

* Panin S., 1955 - Fauna Republicii Populare Române, vol. X, fasc. 2, fam. Carabidae. Ed. Academiei,

Bucureşti.

Panin S., 1957 - Fauna Republicii Populare Române, vol. X, fasc. 4, fam. Scarabeidae. Ed. Academiei,

Bucureşti.

Panin S., Săvulescu N., 1961 - Fauna Republicii Populare Române, vol. X, fasc. 5, fam. Cerambycidae. Ed.

Academiei, Bucureşti.

Speciile de nevertebrate nu vor fi afectate de investitia propusa. Vegetatia ierboasa este alcatuita din Hieracium rotundatum, Athyrium filix-femina, Digitalis grandiflora, Galium

odoratum, Luzula luzuloides, Poa nemoralis, Veronica officinalis, Oxalis acetosella, Lamiun galeobdolon. Plantele existente pe maluri in exemplare izolate sau in grupuri sunt molidul, aninul, urzica, smeurul sunt specii

comune cu valoare conservativa mica. Acestea ar putea fi indepartate sporadic in zona investitiei in perioada realizarii

lucrarilor de constructii, dar vor acoperi terenul imediat dupa incetarea acestor lucrari.

Astfel se poate aprecia ca zona malurilor, unde vor fi ingropate

conductele de aductiune, nu este acoperita cu vegetatie care prin structura sa sa

poata constitui un tip de habitat distinct.

Licheni-zone invecinate

Frecventa diferitelor asociatii de licheni din zonele invecinate

Pe baza acestui criteriu, cele 22 de asociaţii lichenice au fost distribuite

în trei grupe: frecvente, sporadice şi foarte rare.

Frecvente s-au dovedit a fi o serie de asociaţii corticole (de ex.:

Pseudoevernietum furfuraceae, Parmeliopsidetum ambiguae, Physcietum

adscendentis, Parmelietum caperatae, Lecanoretum subfuscae, Aspicilietum

cinereae ş.a.) şi cu mult mai puţine dintre cele saxicole (de ex.,. Aspicilietum

cinereae, Caloplacetum saxicolae), tericole (de ex.: Cladonietum mitis,

Loiseleurio–Alectorietum ochroleucae) sau lignicole (de ex. Cladonietum cenoteae).

Sporadice s-au dovedit a fi: Parmelietum consperse (în ciuda

distrbuţiei sale altitudinale largi), Pyrenuletum nitidae, Umbilicarietum cylindricae

(deşi pe teritorii restrânse are o dezvoltare luxuriantă, fiind una dintre cele mai

prezente asociaţii lichenice), Cladonietum foliaceae ş.a.

Pentru ultima grupă (foarte rare), cele mai elocvente exemple sunt

următoarele asociaţii: Bryorio fuscescenti–Usneetum filipendulae, Stereocauletum

alpini, Empetro-Cladonietum stellaris şi Cladonietum convolute.

Raportarea datelor noastre s-a facut la cele existente in literatura

lichenologică curentă referitoare la diversitatea taxonomică şi cenologică din alte


_________________________________________________________________________________________________________


masive muntoase (Codoreanu V., 1950, 1952, 1970; Codoreanu V. & Ciurchea M.,

1965, 1971; Ciurchea M.,1967, 1969, 1970, 1972; Moruzi C. & Toma N., 1967,

1969; Burlacu L., 1969; Rotărăscu L., 1979; Bartók K., 1981, 1986, 1990; Bartók

K.& Codoreanu V., 1979; Sava Gh., 1983; Crişan F., 1998, 2004) .

2.3.Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei

acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi

distribuţia acestora.

Habitat rau In cadrul aceluiasi parau, apa nu curge cu viteza uniforma, ci lent spre fund si maluri si mai

rapid spre suprafata si mijloc. Dar de regula curgerea nu e laminara ci turbulenta iar variatiile de

panta, latime, adancime a albiei, pragurile si obstacolele si alti factori determină o curgere de mare

complexitate si variabilitate, incluzand vartejuri, bulboane, zone de contracurent sau

cvasistationare alternând cu repezisuri. Acest fapt la randul sau determină o variatie spatiala si

temporala a albiei raului si curgerii apei. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea

apei şi pentru calitatea ecologică, oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi rau, ceea ce este

esential pentru biodiversitate. In acelasi timp din fisa standard rezulta faptul ca „habitatul de rau” nu a fost identificat ca tip distinct

de habitat de importanta comunitara.

In acest fel apreciem ca investitia propusa nu va afecta nici calitatea apei si nici calitatea vietii existenta in acest

moment in paraul Capra.

Habitate vecine Biocenozele de padure, sunt edificate (construite) in principal de populatii de arbori, plante cu trunchi si

radacina lemnoasa, de dimensiuni mari.

Arborii au o suprafata foliara mare (pana la 5-15 ori cat suprafata de teren

ocupata), formand un ecran des prin care trece putina lumina si caldura la sol si

care retine si o parte din precipitatii. Arborii au capacitatea de a acumula mari

cantitati de lemn in trunchiuri, ramuri si radacini. In lemn se stocheaza, timp de

secole si chiar mii de ani carbonul, din bioxidul de carbon absorbit din aer si

utilizat in fotosinteza, ca si energia solara fixata in molecule organice. Arborii au

capacitate mare de absorbtie a energiei solare, a apei si substantelor minerale din

sol ca si de redare in atmosfera a apei absorbite, prin procesul foarte activ de

transpiratie. Populatiile de arbori se caracterizeaza printr-o mare varietate a

numarului cu varsta (de la sute de mii si chiar milioane de exemplare la hectar la

varste mici, pana la cateva sute la varste mari) si o diferentiere dimensionala si

pozitionala pe verticala. Aceste populatii produc cea mai mare cantitate de masa

lemnoasa (pana la 99% din biomasa produsa de biocenoze) dar si de necromasa

prin care se influenteaza puternic solul din statiunea forestiera.

Dupa populatiile de arbori se denumesc biocenozele si ecosistemele forestiere

(molidisuri, fagete, etc.)

La edificarea biocenozelor de padure participa si alte populatii de plante: de

arbusti, de subarbusti, de ierburi, de muschi, de licheni. Principala caracteristica a

acestor populatii este adaptarea la lumina redusa, la umiditatea mai mare a aerului


_________________________________________________________________________________________________________


de sub acoperisul populatiilor de arbori, la solurile in general mai acide si mai

sarace in baze.

Aceste populatii de plante formeaza straturi proprii in biocenoza forestiera -

stratul arbustilor, stratul ierburilor si subarbustilor, stratul muschilor, stratul

lichenilor. Din cauza umbrei dese de sub arbori, stratul arbustilor si cel al ierburilor

nu este de regula continuu ci intrerupt, localizat in locuri mai putin umbrite.

Principala legatura cu habitatul rau este determinata de propietatea padurii (ca

habitat si ecosistem vecin paraului Capra) de a opri scurgerea de suprafata a

precipitatiilor si favorizand infiltrarea lor in sol, invelisul forestier regleaza debitele

retelei hidrografice a uscatului prevenind inundatiile catastrofale dar si reducerea

debitelor in perioade uscate. Prin oprirea scurgerilor invelisul forestier previne si

eroziunea solurilor si a reliefului stabilizand deci si aceste doua fenomene ale

spatiului geografic al uscatului. Tipul de habitat 9110 Luzulo-Fagetum, corespunde tipului R4102 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea

abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum.

Acest tip de habitat a fost identificat si in fisa standard a sitului Natura 2000

Muntii Fagaras.

Acest tip de habitat, conform fisei standard, ocupa o suprafata de 10,9% din

suprafata sitului Natura 2000, adica circa 21800 ha. Suprafata afectata de prezenta

investitie este de 1053 m2 din acest tip de habitat adica 0.00048% din suprafata

totala a acestui tip de habitat si respectiv 0.068% din suprafata de 150.4 ha a

habitatelor imediat vecine. La acest fapt amintim ca suprafetele din fondul forestier

pot sa nu fie acoperite in totalitate cu padure si deasemenea in mare parte ocuparea

va fi temporara.

Se poate aprecia astfel ca tipul de habitat 9110 Luzulo-Fagetum, nu va fi

afectat de incestitia propusa. Mamifere (lup, urs, lup) Aceste mamifere, identificate prin fisa standard, exista in zona investitiei propuse, dar nu chiar in zona

apropiata de confluenta paraului Mdrogazu cu paraul Capra, datorita faptului ca aceasta portiune este afectata de

activitatile umane. In literatura de specialitate este precizat faptul ca aceste trei specii sunt fidele locului de trai (desi

fac deplasari mari in cautarea hranei), daca nu sunt deranjate de om. Se poate preciza faptul ca efectivele evaluate la

nivelul judetului Arges a acestor trei specii a pus in evidenta ca acestea sunt peste efectivele considerate optime, deci

peste capacitatea de suport a habitatelor, ceea ce a condus la diminuarea numerica a cervidelor de exemplu.

Se poate aprecia ca aceste mamifere nu vor fi afectate de lucrarile propuse.

Pasari, nevertebrate, licheni, vegetatie ierbacee

Aceste specii de animale si plante se dezvolta, adapostesc, hranesc in

habitatele vecine astfel incat nu sunt afectate de investitia propusa.

Zona malurilor Se poate aprecia ca zona malurilor, unde vor fi ingropate conductele de aductiune, nu este acoperita cu

vegetatie care prin structura sa sa poata constitui un tip de habitat distinct. Dupa ingroparea conductei de aductiune

singurele portiuni de maluri si albie afectate sunt cele in care apar constructii permanente adica priza de apa si cladirea

centralei, care ocupa impreuna o suprafata mica (112 mp). In concluzie functiile ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar nu sunt afectate de

realizarea si functionarea investitiei.

2.4.Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar;


_________________________________________________________________________________________________________


Regulile comunitare prevad ca, in momentul in care diminuarea numerica a

speciilor si diminuarea suprafetei habitatului este considerabila, echivalenta cu o

pierdere mai mare de 1% pe an in perioada considerata, statutul de conservare este

considerat nefavorabil. In cazul de fata prin aplicarea lucrarilor de realizarea a

CHEMP Capra VI- extindere Capra VII, nu exista o pierdere legata de specii si

habitate, acestea pastrandu-si statutul actual de conservare.

2.5.Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de

implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a

asigura menţinerea speciei pe termen lung);

Prin realizarea proiectului nu exista specii de plante sau animale afectate.

2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar;

Habitat rau Paraul este un sistem dinamic, a carui morfologie e normal sa sufere anumite modificari in

timp, atat ca si configuratie interna a albiei minore, cat si o modificare a traiectului albiei, prin

migrarea meandrelor si alte fenomene.

Fitoplanctonul in astfel de cursuri de apa exista mult mai mult de cat se credea si e de origine chiar

din parau daca acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri, nise de contracurent etc. Pana

la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat, considerandu-se ca fitoplanctonul din

paraie e nerelevant deoarece daca exista e adus din lacuri si nu autohton.

In paraie, in spatele obstacolelor (bolovani, picioare de pod, arbori etc.) apar vartejuri,

contracurenti etc. care sunt de fapt microretentii de apa care, insumate, dovedesc că intr-un parau

putem avea de fapt un important procent de apa stagnanta si nu "curgatoare" după modelul clasic.

Evaluari cantitative direct s-au putut face numai relativ recent, cu ajutorul teledetectiei termice,

deoarece apa din microretentii e mai calda ca cea ce curge normal pe parau. Aceste rezultate

influenteaza predictia evolutiei concentraţiei unor poluanti (nu e cazul pentru zona studiata) sau a

posibilitatilor de productivitate biologica a unui parau. De asemenea trebuie luat în calcul

hyporheosul, zona de sub fundul apei unde sunt multe vietuitoare acvatice ce traiesc continuu sau

doar temporar în sedimente.

De la izvoare spre aval, paraiele isi modifică treptat caracteristicile de curgere, configuraţia albiei

si calitatea apei. Corespunzător variaza si structura biocenozelor. Elementele functionale si structurale ale acestui habitat au fost afectate anterior prin lucrarile de

corectarea torentilor deja executate, dar si altor lucrari conexe cum ar fi drumul, zone de acces in albie.

Florin Stelian Lupascu si Ioan Clinciu, in lucrarea “Unele rezultate ale cercetarilor privind efectele lucrarilor de

amenajare a retelei hidrografice torentiale” apreciaza ca valenta ecologica a amenajarilor este ilustrata pe de o parte

prin consolidarea retelei hidrografice torentiale, iar pe de alta parte prin instalarea si dezvoltarea vegetatiei forestiere

pe segmentele amenajate.

In acelasi timp lucrarile de corectare a torentilor se incadreaza in Strategia nationala de management al riscului la

inundatii pe termen mediu si lung. (Hotararea 846 din 11 august 2010).

Habitate vecine

Tipul de habitat 9110 Luzulo-Fagetum

Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale si nemorale, oligomezoterme, mezofile, oligo-mezotrofe.

stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) in proportii variate, cu rare

exemplare de mesteacan (Betula pendula), scorus (Sorbus aucuparia), are acoperire de 80-90% si inaltimi de 22-30m

pentru molid si brad si 18-24m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbustilorcu rare exemplare de Ribes uva-crispa,

Lonicera nigra sa. Stratul ierburilor si subarbustilor este dezvoltat variabil in functie de lumina, dominat de specii


_________________________________________________________________________________________________________


acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus). Stratul muschilor: rare pernite de

Hylocomium splendens, Eurynchium striatum, Dicranum scoparium.

In afara elementelor de mai sus care definesc structura padurii ca ecosistem, mai pot fi amintite si

caracteristicile structurale ale arboretului, care in mod curent este definit ca o parte omogena de padure, in care

ansamblul statiune-vegetatie are acelasi aspect. Dintre aceste caracteristici pot fi amintite:

-compozitia arboretului-amestec de rasinoase cu foioase in diverse proportii

-consistenta arboretelor este aproape plina, pentru ca indicii de consistenta sunt cuprinsi intre 0.7 si 0.9. In acest fel se

poate concluziona ca arboretele se dezvolta normal si realizeaza eficient functiile protective si productive.

-varsta arboretelor arata faptul ca in cazul de fata acestea sunt echiene sau aproape echiene, adica arborii au aceeasi

varsta si provin dintr-o singura fructificatie sau din regenerare artificiala.

O alta componenta biocenotica a padurii este data de zoocenoza forestiera. In comunitatea de viata a padurii

participa un numar foarte mare de specii din aproape toate grupele de animale. Caracteristic este faptul ca numarul

speciilor creste de la animalele superioare la microfauna din sol, iar biomasa lor se gaseste intr-un raport invers.

Zoocenoza padurii este caracterizata printr-o foarte dezvoltata stratificare in spatiul padurii (in coronament, in tulpinile

arborilor, in celelalte etaje de vegetatie, pe sol, in sol si pe radacini) si o accentuata neuniformitate a densitatii

numerice si de biomasa.

Insectele sunt legate numeric si functional de vegetatia forestiera (insecte defoliatoare, de scoarta, de lemn, de

radacina, de flori si fructe etc).

Populatiile de pasari ocupa pozitii diferite in structura padurii, dar si adaptari specifice legate de modul de

viata si de nutritie si sunt reprezentate printr-o diversitate de specii in functie de natura padurii (compozitie, varsta,

consistenta, stratifiocare verticala etc).

Populatiile de mamifere din padure sunt adaptate traiului in arbori (veverita, jderul, pisica salbatica etc), pe

solul padurii (mamiferele mari, rapitoarele etc), pe si in solul padurii (soarecii de padure, bursucul etc). Ca regula,

densitatea numerica este foarte mare la animalele mici si scade la cele de mari dimensiuni. De exemplu numarul de

indivizi de ras (Lynx lynx) la hectar este de 0.0001, iar de cervide de 0.01.

Prin aplicarea prezentului proiect nu se afecteaza relatiile structurale si functionale ale ecosistemelor si

speciilor din zona studiata.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management;

Nu este cazul pentru ca situl Natura 2000 Muntii Fagaras are planul de

management in curs de elaborare.

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor;

Evaluarea starii reale actuale de conservare a sitului de importanta comunitara

Muntii Fagaras se va realiza initial in perioada de elaborare a planului de

management si ulterior in urma desfasurarii activitatilor de implementare a acestuia.

In prezent nu exista informatiile necesare care sa permita cuantificarea starii

de conservare a sitului Natura 2000. Se poate aprecia ca in general starea de

conservare este buna.


_________________________________________________________________________________________________________


ANEXE

PIESE SCRISE


_________________________________________________________________________________________________________


ANEXE

PIESE DESENATE

foaie de capăt elaborator: sc apomar consulting 2005 srlarpmag.anpm.ro/upload/86663_sc mobil den...

Documents