FOAIE DE CAPĂT DENUMIRE PROIECT P.U.Z.- PARC TEHNOLOGIC PENTRU ENERGII ALETRANTIVE SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA SUPRAFATA 605733.88 m2

AMPLASAMENT EXTRAVILAN TIMISOARA

BENEFICIAR CONSILIUL JUD.TIMIS

FAZA AVIZ C.J.T. NUMAR PROIECT 09/2010

DATA ELABORARII NOIEMBRIE 2010 PROIECTANT BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA I. BARBU Str. D Paciurea nr.2B, ap.2 Timisoara

BORDEROU PIESE SCRISE SI DESENATE PIESE SCRISE 1. Foaie de capăt

2. Borderou de piese scrise si desenate

3. Extras C.F.

4. Certificat Urbanism

5. Memoriu arhitectura

PIESE DESENATE 1. PLAN CADASTRAL..........................................................U-01

2. PLAN DE SITUATIE..........................................................U-02

3. PLAN INCADRARE..........................................................U-03

4. SITUATIA EXISTENTA.................................................... U-04

5. REGLEMENTARI URBANISTICE.....................................U-05

6. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA..............................U-06

7. LUCRARI RUTIERE-PLAN DE INCADRARE...................U-07

8. LUCRARI RUTIERE-PLAN CVARTAL..............................U-08

9. LUCRARI RUTIERE-REGLEMENTARI............................ U-09

10. LUCRARI RUTIERE-ETAPA DE PERSPECTIVA..............U-10

11. PLAN DE ANSAMBLU....................................................... ED-02

12. PLAN REGLEMENTARI EDILITARE................................. ED-03

2

CUPRINS

PREZENTARE CONCEPT

Celulele solare convertesc lumina soarelui direct în energie electrică. Initial celulelor solare erau folosite adesea pentru calculatoarele personale şi pentru ceasuri. Sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate în computer la cipuri. Când lumina este absorbită de aceste materiale, energia solara este transformata intr-un flux de electroni care produce electricitate. Acest proces de conversie a luminii in energie electrică se numeşte efect fotovoltaic. De aceea celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme solare. Ele sunt marcate cu simbolul PV.

Panourile solare fotovoltaice sunt, de obicei, combinarea în module care detin aproximativ 40 de celule. Un număr mai mare din aceste module pot forma unităţi de câţiva metri. Aceste panouri sunt plate şi pot fi montate la un unghi de expunere sud-fix sau pot fi montate pe un dispozitiv de urmărire a soarelui care să le permită să capteze lumina soarelui în decursul unei zile. Mai multe panouri interconectate pot furniza suficientă energie pentru uz casnic. Pentru utilajele electrice de mare putere sau pentru aplicaţii industriale sau de utilitate publică sunt necesare sute de panouri ce vor fi interconectate pentru a forma un singur, mare PV sistem. Celulele solare utilizează straturi de materiale semiconductoare de doar câţiva microni grosime. Saltul de tehnologie a făcut posibil ca acestea să poată fi intergate în faţade , acoperişuri, etc. Unele celule solare sunt proiectate pentru a funcţiona cu lumina soarelui concentrată. Aceste celule sunt construite bazandu-se pe concentrare folosind o lentilă de lumina solara . Această abordare are atât avantaje şi dezavantaje în comparaţie cu panourile plate. Principala idee este de a folosi foarte puţin costisitoarea parte de semiconductor din panourile fotovoltaice în timp ce colectarea de lumina solara să fie cât mai mult posibilă. Dar, pentru că lentilele trebuie să fie orientate spre soare, utilizarea de colectoare solare concentrate este puţin răspândită.

Performanţa unei celule fotovoltaice este masurată în curentul electric produs. Din acest motiv panourile solare fotovoltaice au in cel mai buna caz oeficienta de 15%. O eficienţă atât de mică pe un panou conduce la un numar mare de panouri şi deci înseamnă costuri mai mari. Îmbunătăţirea celulelor solare este principalul obiectiv al industriei fotovoltaice. Primele celule aveau 4% eficienţă şi au fost produse in anul 1950. Astăzi a treia generaţie de panouri fotovoltaice conţin celul cu o eficienţă de 20% şi se pare că în câţiva ani aceasta să crească.

3

1.INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei 1.2. Obiectul P.U.Z. 1.3. Surse documentare

2.STADIU ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Evolutia zonei 2.2. Incadrarea in teritoriu 2.3. Elemente ale cadruui natural 2.4. Circulatia 2.5. Ocuparea terenurilor 2.6. Echipare edilitara 2.7. Probleme de mediu 2.8. Optiuni ale populatiei 3.PROBLEME DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare 3.2. Prevederi ale P.U.G. 3.3. Valorificarea cadrului natural 3.4. Modernizarea circulatiei 3.5. Zonificare functionala, reglementari, indici urbanistici, bilant territorial 3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare 3.6.1. Apa ,canal 3.6.2. Electrice,telecomunicatii 3.7. Protectia mediului 3.8. Obiective de utilitate publica 4.CONCLUZII-MASURI PROPUSE IN CONTINUARE 5.ANEXE-REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

4

MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Denumirea lucrarii: P.U.Z.- PARC TEHNOLOGIC PENTRU ENERGII ALETRANTIVE SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA Beneficiar: Consiliul Judetean Timis

Proiectant general: arhitectura: B.I.A. arh. I.Barbu – arh. Barbu I.

Subproiectanti si colaboratori: drumuri: Path’s Rout – ing. Percec V.

edilitare: Pro Wasser – ing . golumba M.

electrice: Eldd – ing. Tudor A.

topo. : P.F.A. Rus Teofil- ing. Rus T.

Data elaborarii: decembrie 2010

1.2. OBIECTUL P.U.Z.

Solicitari ale temei program:

-edificarea unui parc tehnologic pe o suprafata de 15 ha -edificarea unui parc fotovoltaic pe o suprafata de 45 ha -realizarea unui acces auto facand legatura dintre sit si o cale de circulatie existenta

-echipare edilitara:evacuarea apei pluviale,apei menajere,furnizare apa potabila,energie electrica

-trasarea si profilarea drumurilor interioare in relatie cu drumul de acces si

5

cu celalalte drumuri din zona -modul de ocupare a terenului si conditiile de realizare ale constructiilor -amenajarea teritoriului in corelare cu cadrul natural si construit existente

1.3 SURSE DOCUMENTARE

Baza topografica consta in planuri cadastrale, un plan cvartal cu propuneri de drumuri majore,P.U.Z. San-Andrei si un plan de amenajare a teritoriului jud.Timis.De asemenea ni s-a pus la dispozitie un studiu geotehnic cat si un caiet de sarcini descriind scopul si perspectivele investitiei,continutul cadru si tema program.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIA ZONEI Pana in acest moment zona studiata (aflata in extravilanul mun.timisoara) nu este reglementata ,functional neexistand pana in momentul de fata nici un plan urbanistic care sa conditioneze intr-un fel ocuparea functionala a terenului. Terenul este scos din circuitul agricol. Cele 60ha alocate proiectului se regasesc in parcelele cadastrale Nr.C.c.237, C.c.241, C.c.246, C.c.254, C.c.256. Acestea au fost initial destinate construirii unui deponeu apoi unui stadion si complex sportiv, actualmente prin P.U.Z.-ul de fata terenului i se schimba destinatia in zona cu caracter preponderent industrial nepoluant, comert, servicii. 2.2. INCADRARE IN TERITORIU Locatia terenului se afla in extravilanul orasului Timisoara la circa 10 km distanta de acesta,pe malul drept al raului Bega Veche,in partea de Nord a municipiului ,beneficiind de proximitatea centurii rutiere la Sud, si de drumul DC 58 spre Vest (drum ducand spre localitatea Covaci),iar spre Nord De.249 delimitand teritoriul apartinand orasului Timisoara de cel apartinand com. San-Andrei. 2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL RELIEFUL. Fiind asezata in campia Banatului,relieful i este format- in totalitate-din campie.

6

Relieful este de campie joasa,facand parte din campia Timisului, caracterizata de valuri largi,fiind acoperita cu o cuvertura de loess.Aceasta caracteristica „campie joasa” ii este atributa datorita faptului ca, fiind o prelungire a campie Tisei,in spatiul Piemonturilor Vestice (de-a lungul raului Timis) este formata din formatiuni aluvionare cu denivelari de mai mica amploare, determinate de prezenta croburilor, si dispune de altitudini ce se incadreaza intre 80 si 100m. Terenul studiat prezinta pante line nesemnalizandu-se fenomene fizico-geologice de instabilitate.

CARACTERISTICI TOPOGRAFICE SI GEOMORFOLOGICE Din punct de vedere geomorfologic perimetrul studiat este situat in Campia Timisului, campie de subsidenta, care apartine Campiei de Vest,ce s-a format prin sedimentarea Marii Panonice, cu sedimente depuse de rauri din timpul Neogenului pana in prezent.Aceasta campie este o portiune joasa (80-90m) care odinioara era mlastinoasa,cu ape ratacitoare (datorita fenomenului de subsidenta).In prezent aceste ape au fost drenate prin crearea de canale si lucrari de desecare. SOLUL SI SUBSOLUL Stratul geologic este format dintr-o succesiune de straturi alu-vionare de argile,nisipuri si pietrisuri pe fundament cristalin Solurile din zona sunt soluri aluviale si aluvo-coluviale. Sub aspect geologic, stratificatia terenului pe adancimea cat intereseaza din punct de vedere geotehnic este reprezentata de pamanturi argiloase neogene care in partea superioara pe adancimi pana la 3-6m prezinta un grad avansat de alterare. Acestea permit fundarea direct a constructiilor de medie importanta la adancimi de 1-1.5m, cu presiuni conventionale de calcul a ordinul a 150-180kPa. Din punct de vedere seismic intreg teritoriul municipiului este situat in zona D cu Ks=016 si Tc=1 in conformitate cu normativul P100-92.

CARACTERISTICI HIDROGEOLOGICE Reateaua hidrografica este tributara paraului Niarad,afluent de dreapta al Begai si prezinta variatii de debit si nivele in functii de precipitatiile sezoniere din bazinul hidrografic.Directia generala de scurgere este est-vest. In aceasta zona apa freatica este foarte aproape de suprafata, ceea ce poate prilejui, in continuare inmlastinari si poate duce la saraturarea unor terenuri. Nivelul apei prezinta oscilatii semnificative datorata precipitatiilor sezoniere si este puternic influentat de modificarile de debit din reteaua hidrografica. CARACTERISTICI CLIMATOLOGICE Camipa de Vest are un climat moderat,cu influente meditera neene. Din punct de vedere climatologic,in zona studiata au fost inregistrate urmatoarele date: -media anuala a pemperaturii aerului :10-11 grC -maxima:+40grC -minima:-29.2grC -numarul mediu de zile senine:130-140 zile pe an -numarul mediu de zile acoperite:100-120 zile pe an -precipitatii: media cantitatii anuale600-700mm

7

-numarul anual de zile cu precipitatii > de 0.1mm:120-130 -numarul anual de zile cu ninsoare: 15-20 -numarul anual de zile cu strat de zapada:20-30 zile pe an -predomina vanturile de Vest si Austrul(componanta submediteraneana) ADANCIMEA DE INGHET Comform S.T.A.S.6054-77 adancimea de inghet a perimetrului studiat este de 0.60-0.70m. REGIMUL EOLIAN Regimul eolian indica o fregventa mai mare a vanturilor din sectorul vestic,cu precipitatii bogate si viteze medii ale acestora de 3-4m/s.Vantul dominant bate din sectorul vestic(15%) CARACTERISTICI SEISMICE Din punct de vedere seismic,valoarea de varf a acceleratiei pentru perimetrul dat este ag=0.16g comform cu Anexa 1 pentru cutremure,avand mediul de recurenta IMR=100 ani; valoarea perioadei de coltTc=0.7s, comform Normativului P100/2006(Anexa 2).

2.4. CIRCULATIA

Circulatia din incinta terenului sau adiacenta este ocazionala si se face la Nordul terenului pe D.e. 249 Drumul de centura aflat la Sudul parcelei si care asigura circulatia majora, se ramifica in dreptul unui sens giratoriu in drumul spre Covaci, drumul de centura continuand spre Dumbravita.

2.5. OCUPAREA TERENURILOR

Suprafata de 60ha acordata P.U.Z-ului este teren liber,nesistematizat, avand regimul de curti-constructii,extravilan,procentul de ocupare si utilizare fiind 0. Din punct de vedere juridic,terenul se afla in proprietatea publica ajud.Timis, fiind administrata de C.J.T. comform H.G.1409/2002(vezi extras C.F. din anexa: Nr.415451,Nr.415453,Nr.415455,Nr.415055,Nr.415457 Timisoara). Vecinatatile lotului in cauza constau din parcele proprietate privata. Ca si disfunctionalitate mentionam inexistenta unui drum de acces cu un profil corespunzator temei.Aceasta situatie se va reglementa pe parcrs, prin achizitionarea unei suprafete de teren necesara amenajarii accesului din drumul de Covaci.

8

2.6. ECHIPARE EDILITARA

Data fiind pozitia terenului nu exista retele de apa, canalizare menajera, termoficare, gaze naturale, telecomunicatii si energie electrica. Canalele de suprafata existente aflate in posesia ANIF vor fi folosite pentru colectarea partiala a apelor pluviale. In proximitatea terenului la o distanta de ±75m de latura sudica a acestuia se afla doua linii aeriene de inalta tensiune de 220kV, si respectivi 150kV, aflate in proprietarea TRANSELECTRICA S.A. Avand in vedere cele enuntate mai sus se impune realizarea retelelor edilitare necesare, prin aducerea lor,mai putin reteau de gaz si apa.

2.7. PROBLEME DE MEDIU

In prezent terenul analizat in P.U.Z. este neamenajat si liber de constructii. Faptul ca terenul are un aspect plan orizontal fiind traversat de canale ANIF, nu induce posibilitatea alunecarilor de teren sau al inundatiilor care nu pot aparea aflandu-ne in absenta unui curs de apa major. Nu exista retele de utilitati care pot reprezenta eventuale riscuri pentru zona, limita zonei de protectie pentru LEA aflandu-se la aproximativ 38m de la frontiera sudica a terenului. Singurii factori potentiali de poluare a zonei sunt depozitarea ilegala a deseurilor si circulatia rutiera, aceasta neaflandu-se in regim de rezervatie naturala sau patrimoniu si neavand nici potential balnear sau turistic.

2.8. OPTIUNI ALE POPULATIEI Initiativa relizarii unui parc tehnologic si fotovoltaic face parte dintr-o strategie mai larga de a transform noile cunostinte in inovare tehnologica. In urma implementarii acestor tehnologii se asigura surse ieftine de energie alternativa , imbunatatind cu aceasta ocazie atat condtitiile de mediu cat si echiparea edilitara a zonei. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE In prezent situl studiat nu este reglementat prin P.U.G. Timisoara, aprobat prin H.C.l.157/2002.Comform poiectului de amenajare a teritoriului , elaborat in 1997, terenul este incadrat la categoria „pasune”,alte recomandari nefiind facute. Terenul portant pentru viitoarele obiective este reprezentat de stratul de argila plastic vartoasa, pamant care comform Normativului NP 074/2007 se inacadreaza in categoria terenurilor bune de fundare.

9

RECOMANDARI Comform in informatiilor prezentate in studiul geotehnic, dar si cerintelor constructive recomandam urmatoarele: -pentru viitoarea constructie a cladirii administrative: -sistemul de fundare pentru viitoarea constructie va fi tip fundatii continue -adancimea de fundare va fi in jurul cotei de -1.00m fata de nivelul terenului, terenul portant fiind argila, plastic vartoasa(F3) -valoarea orientativa a presiunii conventionale de calcul pentru pamantul ce va constitui terenul portant a viitoarei constructii este Pconv=220Kpa, conform Np 112/2004, Anexa b,tabel 17 -recomandam dispunerea pe talpa fundatiei a unui strat de balast de circa 0.2m cu rol de rupere a capilaritatii, drenare a apelor pluviale pe tot conturul fundatiilor, eliminarea tasarilor diferentiate ce pot sa apara la umezirea terenului, marirea capacitatii portante a terenului. -pentru viitoarele obiective:panouri solare,panouri fotovoltaice -fundare directa -adancimea de fundare va fi in jurul cotei de 0.80-0.90m fata de ±0.00m nivel teren actual,cu dispunerea pe ultimii 0.20m a unui strat de balast curat si compactat -terenul portant reprezentat de argila plastic vartoasa -valoarea orientativa a presiunii conventionale de calcul pentru pamantul ce va constitui terenul portant a viitoarei constructii este Pconv=220Kpa, conform Np 112/2004, Anexa b,tabel 17 Este necesara evitarea infiltratiilor spre groapa de fundare a apelor provenite din precipitatii sau din defectiuni ale retelelor edilitare. Este obligatorie evitarea depozitarii de materiale de constructie sau material excavat in imediata apropriere a sapaturilor.

3.2. PREVEDERI ALE P.U.G. Zona studiata in cazul de fata nu intra sub incidenta Planului Urbanistic General al mun. Timisoara.

3.3. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL Profilul orizontal al terenului favorizeaza implementarea unor functiuni, cum ar fi cele cerute prin tema, acestea avand posibilitatea unei functionalizari optime in absenta elementelor naturale care ar fi putut umbri panorurile producatoare de energie. In aceste conditii propunerile de urbanism pot asigura organizarea eficienta a teritoriului cu prevederea unui procent minim de 20% spatii verzi. Fundarea obiectivelor propuse se va putea face direct incepand de la adancimea minima de 1.00m fata de nivelul actual al terenului.

10

Apa subterana a fost interceptata la o adancime de -4.00m in raport cu nivelul actual al terenului, nereprezentand agresivitate fata de betoane, astfel nefiind necesare masuri speciale de hidroizolare.

3.4. MODERNIZAREA CIRCULATIEI Suprafata de 60ha care face obiectivul P.U.Z.-ului de fata este izolata de drumurile de acces. Pentru deservirea rutiera a terenului studiat se propune amenajarea unui drum, care intr-o prima faza va avea un caracter de deservire locala, unind coltul sud-vestic al lotului cu drumul DC 257(58) care leaga sensul giratoriu din drumul de centura cu localitatea Covaci ( aflat pe limita teritoriala dintre mun.Timisoara si com. Dumbravita). Acest drum propus se afla amplasat pe lotul identificat prin extras C.F. Nr.426224, Nr.cad. A256/1/1/1/2, terenul necesar acestui drum se dobandeste printr-un contract de vanzare-cumparare intre C.J.T. si S.C. DUPOMAR S.R.L., insumand o suprafata de 5707m. Prospectul initial al drumului propus este de 20m avand un carosabil de 7m si posibilitatea de marire la 36m. In consecinta, se va prevedea o zona de protectie de cate 8m stanga, dreapta, prospectul initial ajungand in acest fel de la 20m la 36m.

Pentru deservirea rutieră a parcului tehnologic şi a parcului voltaic se propune realizarea unei reţele de străzi astfel:

- amenajarea pe latura de sud a unei străzi cu un prospect de 36,00 m din care 7,00 m parte carosabilă, mărginită de 2x13,00 m zone verzi şi 2x1,50 m trotuare (vezi profil transversal PTT1);

- amenajarea pe latura de nord, vest şi pe direcţia nord-sud, a unor străzi cu un prospect de 20,00 m din care 7,00 m parte carosabilă, mărginită de 2x5,00 m zonă verde şi 2x1,50 m trotuare (vezi profil transversal PTT2 şi PTT3);

- amenajarea pe latura de est a unei străzi cu un prospect de 26,00 m din care 7,00 m parte carosabilă, mărginită de 2x8,00 m zonă verde şi 2x1,50 m trotuare(vezi profil transversal PTT4);

- se vor amenaja 3 staţii de autobuze pentru transportul angajatilor dispuse conform planului de situaţie.

Apele meteorice de pe străzile din incintă vor fi colectate printr-o reţea de canalizare cu deversare în canalele de desecare existente în zonă.

Structura rutieră va fi dimensionată pentru un trafic rutier greu şi alcătuită dintr-o îmbrăcăminte bituminoasă aşezată pe o fundaţie din balast şi piatră spartă.

Mobilarea incintei cu spaţii de producţie, depozitare, comerciale, precum şi dezvoltarea ulterioară a zonelor adiacente impune amenajarea unui acces rutier din drumul comunal DC 58.

Accesul rutier la amplasament într-o primă etapă urmează a se amenaja din drumul comunal DC 58, urmând ca într-o etapă viitoare să se amenajeze şi un acces din DN 69 conform planului director de dezvoltare a reţelei rutiere din zona Sânandrei. Accesul rutier la parcul tehnologic se va face printr-o intersecţie clasica de tip „T” cu drumul comunal DC 58 cu benzi de accelerare, decelerare şi de viraj la stânga

11

La interiorul parcelei cuprinzand pavilionul administrativ se vor prevedea parcari destinate acestuia dupa cum si un drum cu un prospect de 8m in spatele cladirii administrative si destinate deservirii acesteia. Accesele de 7m pe loturi sunt prevazute prin P.U.Z., urmand ca parcarile de pe loturi sa fie rezolvate ca numar si amplasament in baza P.T. propus de fiecare dintre potentialii investitori. Caile de acces care vor urma sa deserveasca interiorul suprafetei de 45 ha destinata parcului fotovoltaic se vor propune ca urmare a analizei in urma concursului de solutie de amplasare a panourilor fotovoltaice. Acestea avand gabarite si parametrii diferiti, functie de solutia aleasa, vor impune o trama diferita de drumuri.

3.5. ZONIFICARE FUNCTIONALA, REGLEMENTARI, INDICI URBANISTICI, BILANT TERITORIAL

Planul urbanistic zonal s-a elaborat avand in vedere urmatorii parametrii: -zonificarea functionala a parcelei avand ca scop cresterea eficientei economice, prin folosirea intensiva a acestuia -vecinatatea cu artere majore de circulatie existente si prevazute intr-o etapa ulterioara a dezvoltarii teritoriului -asigurarea echiparii tehnico edilitare a zonei ELEMENTE DE TEMA Tema de proiectare a fost stabilita sub forma unui caiet de sarcini lansat de Agentia de Dezvoltare Timis. Obiectivele principale ale lucrarii de fata constau in :

1. realizarea infrastructurii parcului tehnologic pentru energi alternative Timisoara , aplasament reprezentativ al jud.Timis pe o suprafata de teren de 15ha care sa cuprinda operationalizarea acestuia prin atragerea si locarea intreprinderilor inovative de productie a echipamentelor pentru energii alternative.

2. realizarea unui parc pentru productia de energie fotovoltaica-

echiparea cu panouri cu celule fotovoltaice (capacitatea 25-28MW) in vederea compensarii consumului public de energie electrica pentru administratiile publice asociate C.J.T.

Astfel activitatile desemnate ca „grup tinta” sunt urmatoarele: a.intreprinderi inovative orientate spre utilizarea in productie de noi tehnologi specializate pe : -echipamente si componente destinate productiei de energie solara -echipamente si componente de pompe de caldura -echipamente si componente de productie a energiei geotermale -echipamente si componente pentru productie de energie eoliana -echipamente si componente pentru celule de combustie -echipamente si componente pentru productie de energie si combustibil in biomasa -elemente si componente pentru tehnologia hidrogenului

12

b.cercetari in domeniul energiilor alternative si a tehnologiilor de viitor c.cadre universitare, doctoranti, studenti BILANT TERITORIAL FUNCTIUNI EXISTENT PROPUS mp % mp % TEREN NEAMENAJAT 605733,88mp 100% 0 0% CONSTRUCTII 0 0% 42769,75mp 7,06% PARCARI, PLATFORME DRUMURI INTERIOARE

0 0% 67667,04mp 11,17%

SPATII VERZI 0 0% 121146,78mp 20% DRUMURI, TROTUARE SPATII VERZI ALINIAMENT

0 0% 90555,69mp 14,95%

PARC FOTOVOLTAIC 0 0% 283594,62mp 46,82%

In cazul de fata se propune zonificarea in doua unitati teritoriale distincte ca functiune si reglementari: U.T.R.1 si U.T.R.2 U.T.R.1 : suprafata de 15ha se va imparti intr-un numar de 27 de loturi, din care un lot este destinat functiunii socio-administrative, un al doilea lot este destinat utilitatilor, urmand ca restul loturilor ramase sa fie concesionate investitorilor Suprafata U.T.R.1 se va imparti in urmatoarele zone functionale: -functiuni si servicii publice (lot 1) -zona de functiuni industriale de cercetare si depozitare (lot 2,3,...25) -zona de utilitati (lot 26) -zona destinata amenajarii spatiilor verzi,parcarilor corpului administrativ si drumurilor interioare parcelei (lot 1) -zona destinata drumurilor ,trotuarelor, si spatiilor verzi de aliniament (lot 27), incluzand si drumul de acces care face legatura dintre drumul D.C.257 si lotul luat in analiza. REGLEMENTARI U.T.R.1: In zona acordata functiunilor si serviciilor publice (lot 1) va fi amplasat pavilionul administrativ si spatiul expozitional temporar avand un regim de inaltime P+2E cu Hcornisa max.=15m. Acest lot in suprafata de 19567.69mp se divide in doua suprafete, respectiv cea destinata implementarii pavilionului administrativ (8045.32mp) si cea destinata spatiilor verzi,platformelor, parcarilor si a drumului de serviciu la interiorul parcelei(11552.37mp). P.O.T.max=0.55% C.U.T.max=1.50

13

Zona utilitatilor situate pe lotul 26 va gazdui statia de pompe, foraje,celule electrice,bazin apa incendiu,etc. acoperind 5395.45mp. Gabaritul acestora, respectiv P.O.T. si C.U.T. se vor stabili in cadrul proiectului tehnic fata a depasi insa: P.O.T.max=0.55% C.U.T.max=1.00 Zona de functiuni industriale de cercetare si depozitare acopera loturile numerotate de la 2 la 25. acestea oscileaza intre suprafata de 3255mp si 6415.5mp insumand 87522.34mp. Halele de productie propuse pe aceste loturi vor avea un regim de inaltime care nu va depasi P+2E cu o Hcornisa max=15m. In aceste cladiri se vor putea gasi birouri si dependinte. P.O.T.max=0.55% C.U.T.max=2.00 Zona destinata drumurilor, trotuarelor si spatiilor verzi de aliniament (regasita in lotul 27) insumeaza o suprafata de 45307.92mp si include si eventualele parcaje ecologice de-a lunglul drumurilor. Zona loturilor de la 1 la 26 va avea un minim de 20% spatii verzi pe fiecare parcela in parte. U.T.R. 2 : suprafata in cauza se va imparti in 2 loturi, respectiv lotul 27 si lotul 29 avand urmatoarele zone functionale: -drumul perimetral marginind latura sudica si latura estica a lotului, va ramane in domeniul public (lot 27) -zona cuprinzand spatiul alocat panorurilor fotovoltaice, a statiilor de transformare a energiei necesare colectarii si transmiterii acesteia si a cailor de acces va trece in domeniul privat al jud. Timis (lot 29) REGLEMENTARI U.T.R.2: zona cuprinzand drumul perimetral impreuna cu trotuarele ,spatiile verzi de aliniament si eventualele parcari ecologice ( lot 28=45247.77mp) au retrageri de la limita de proprietate dupa cum urmeaza: -drumul de pe latura sudica va avea o retragere de la limita de proprietate de 5.5m -drumurile de pe latura vestica si nordica vor avea o retragere de la limita de proprietate de1.5m Zona cuprinzand spatiul alocat implementarii panourilor fotovoltaice si a statiilor de transformare a energiei necesare colectarii si transmisiei acesteia (lot 29) in suprafata de 404741.40mp, include o zona de interdictie de amplasare a panourilor fotovoltaice dupa cum urmeaza:

- pe latura sudica zona de interdictie va fi de 13.5m - pe latura vestica si nordica va fi de 5.5m

Canalele (ANIF) gasite in sit nu vor fi afectate prin amplasarea panourilor, astfel baneficiind ,la randul lor, de o zona de protectie de 2.5m. Suprafata destinata parcului fotovoltaic, va fi o zona verde pe care panourile vor fi amplasate pe suporti care vor permite cresterea vegetaiei.

14

Pentru a lasa un grad de libertate cat mai mare ideii de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai interioare de acces datorita urmatoarelor criterii:

- in urma elaborarii P.U.Z.se va lansa un concurs de solutii pentru o cat mai eficenta exploatare a suprafetei date

- functie de solutia aleasa, panourile fotovoltaice vor avea anumite gabarite

- functie de gabaritele panourilor , va aparea trama cailor de acces

- deasemenea,spatiile verzi configurate in actualul P.U.Z. in cadrul suprafetei acordate panourilor fotovoltaice vor putea fi redistribuite(ramanand in acadrul aceluias lot),functie de solutia aleasa, cu conditia de a intruni aceeasi suprafata de 19.3%

3.6. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.6.1. APA, CANAL

Caracterizarea zonei de amplasament

Amplasamentul studiat se află în extravilanul Municipiului Timişoara în partea de nord-est a localităţii şi în vecinătatea teritoriului administrativ al comunei Sanandrei in vecinatatea localitatii Covaci, fiind mărginit pe toate laturile de terenuri arabile. Terenul se află în partea de nord a centurii Timişorii la o distanţă de circa 200 m de un sens giratoriu al acesteia.

Aceasta suprafata iniţial a fost destinată construirii deponeului ecologic. În urma relocării acestei investiţii s-a luat hotărârea de a se construi un parc fotovoltaic judeţean şi un parc tehnologic pentru producţia elementelor şi sistemelor ce utilizează energii alternative. Parcului tehnologic i-a fost alocată o suprafaţă de 15 ha, restul de 45 ha ramânând parcului fotovoltaic.

Terenul este în totalitate neamenajat, fără drumuri de exploatare. Pe teren nu sunt plantaţii, înalte sau joase, acesta fiind utilizat preponderent pentru agricultură. Canalul de desecare HCn 211 prezent pe amplasamentul studiat este ramificat în trei braţe care vor fi protejate împotriva oricăror intervenţii în cadrul proiectului de faţă.

Propunerea se subordonează Planului Urbanistic General al Municipiului Timişoara.

Obiectul P.U.Z.-ului constă în analiza, evaluarea şi reanalizarea problemelor funcţionale şi tehnice din zonă, ţinându-se cont de noua strategie de dezvoltare urbană a administraţiei locale.

În vederea realizării obiectivelor propuse s-a eliberat de către

Primăria Municipiului Timisoara, Certificatul de Urbanism nr. 4792 din 03.11.2010, beneficiar CONSILIUL JUDETEAN TIMISOARA.

Regimul juridic al amplasamentului luat in studiu este: teren extravilan, proprietar judetul Timis, domeniul pubilc, in administrarea Cosiliului Judetean Timis: cota 1/1 act HG 1409.2002, modificata prin H.G. 164.2003 si protocol – nr. 11720/19.05.2003

15

Regimul economic al terenului îl încadrează în folosinţă agricolă.

Folosinta actuala a terenului este Curti Constructii S = 161000 mp (CF nr. 415055), S = 39600 (CF nr. 415451), S = 3000 mp (CF nr. 415453), S = 45600 mp (CF nr. 415455), S = 350700 mp (CF nr. 415457). Destinatia conform PUG: Zona cu caracter nedefinit.

SITUAŢIA EXISTENTĂ

Lucrări edilitare În zona Parcului tehnologic si fotovoltaic nu există reţele de alimentare cu

apă, de canalizare menajera si de canalizare pluviala. In zona exista doar canale de desecare care vor prelua apele pluviale de la Parcul Industrial.

Paralel cu limita incintei studiate este amplasată linia de inaltă tensiune. Retea de gaz nu exista nici pe amplasament si nici in zonă. Terenul se afla în apropierea centurii Timişorii la o distanţă de circa 200 m

de sensul giratoriu cu legare la localitatea Covaci.

Pentru buna functionare a Parcului tehnologic si fotovoltaic este necesară realizarea retelelor de apă şi canalizare.

In acest sens se propune realizarea unui sistem de alimentare cu apă potabilă având ca sursă un foraj de adâncime, o retea de apă pentru incendiu având ca sursă un foraj de mică adâncime, o retea de canalizare memajeră cu descărcare in canalizarea oraşului Timişoara, o retea de canalizare pluvială cu descărcare in canalul de desecare Hcn 259.

Prin executarea reţelelor apă şi canalizare se vor crea condiţii civilizate pentru desfăşurarea activitătilor şi de protectie a mediului. Date hidrologice de bază - niveluri, debite şi volume de apă - necesare pentru amplasarea şi dimensionarea lucrărilor. Pentru parcul tehnologic

Debitele de apă pentru consum curent şi tehnologic rezultate din breviarul de calcul sunt:

QS ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QS ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QS H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Q SURSA= 3,93 l/s = 15 mc/h V inmagazinare = 170 mc

Debitele de apă pentru incendiu sunt: Q II = 2x2,50 l/s Q IE = 25 l/s Q RI = 2,11 l/s Q SURSA= Q RI = 2,11 l/s = 7,60 mc/h V inmagazinare = 275 mc

Debitele de apă pentru canalizare menajeră sunt: QU ZI MEDIU = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QU ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QU H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s

16

Debitele de apă pentru canalizare pluvială sunt: Q PL = 0,80 x 15 x 0,75 x 65 =585 l/s

Pentru parcul fotovoltaic Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de ape uzate menajere, cladirea administrativa fiind amplasata in zona parcului tehnologic. Apele pluviale de pe suprafata de 45 ha vor ramâne ca si până acum în teren fiind preluat surplusul de canalele de desecare din zona, care se mentin. Analiza din punct de vedere al gospodăririi apelor, a influenţei lucrărilor proiectate asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane şi a obiectivelor existente şi programate a se executa în zonă prin schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic sau conform PUZ.

Lucrarile proiectate, atit cele pentru realizarea parcului tehnologic cat si cele pentru asigurarea utilitatilor nu influenteaza negativ regimul apelor.

• Alimentarea cu apa potabila a incintei se realizează din forajul de adâncime F2 cu o adâncime H= 220 m, un debit de 5l/s

• Alimentarea cu apă de incendiu se realizează dintr-un foraj de mică adâncime F1 cu adâncimea de H=70 m, un debit de 3 l/s.

• Canalizarea menajera se descarcă gravitational in statia de pompare ape uzate menajere SPcm, de unde apele uzate menajere sunt refulate in canalizarea menajeră a comunei Sinandrei care se descarca la rândul ei în canalizarea oraşului Timişoara (in căminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros).

• Apele pluviale se descarcă gravitational intr-un bazin de retentie (format dintr-o conducta Dn 1000), si apoi sunt pompate de statia SPpl, printr-o conducta de refulate in canalul de desecare Hcn 259.

Scopul investitiei si elementele de coordonare Elemente privind profilul şi capacităţile investiţiei, în funcţie de care se dimensionează lucrările Profilul de activitate – parc tehnologic pentru energii alternative; Numărul angajatilor – 2.750, din care 250 TESA si 2.500 muncitori; Programul de lucru este de 16 h/zi (2 schimburi/zi), de luni până vineri, 260 zile/an;

Suprafata incintei – 60 ha- 15 ha parc tehnologic si 45 ha parc fotovoltaic. Necesitatea investiţiei şi impactul ei major asupra mediului şi comunităţii din zonă

Scopul proiectului este de a crea în Timişoara un mediu propice de cooperare în domeniul tehnologiilor pentru economia energiei şi producţia energiei din surse regenerabile între firmele private şi instituţiile de cercetare şi educaţie de profil, în vederea dezvoltării de sinergii intense şi durabile, în beneficiul economiei judeţului Timiş, al Regiunii de Vest şi, în perspectivă, pentru toţi partenerii de proiect. Scopul

17

realizării acestui proiect corespunde totodată nevoilor actuale de adoptare şi aliniere a României şi implicit ale judeţului Timiş, la aquis-ul comunitar privind politicile şi obiectivele energetice ale UE.

Precizări referitoare la alte documente şi avize emise anterior Zona studiata in prezentul PUZ a obtinut anterior urmatoarele avize si acorduri:

Certificatul de Urbanism nr.4792 din 03.11.2010

Încadrarea în schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic Lucrarile proiectate se încadreazã în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Timis- Bega. Încadrarea lucrărilor în clasa şi categoria de importanţă

Conform STAS 4273-83, cu privire la asigurarea sursei de apă şi la apărarea împotriva inundaţiilor:

Clasa de importanta III-constructii de importanta medie Categoria constructiei hidrotehnice – 3 -constructii de importanta

medie-institutie publica. Functie de durata de exploatare - constructii definitive (permanente). Durata de functionare este nepermanenta.

Influenţa lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă Lucrarile proiectate nu influenteazã în vreun fel obiectivele existente sau proiectate în zonã.

Precizari privind: Măsurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacuării directe sau indirecte în resursele de apă a substanţelor periculoase

Nu se deverseaza ape periculoase. Lucrări pentru respectarea normelor de calitate ale resursei de apă

receptoare Apele pluviale se descarca in receptorul natural din apropiere -canalul de

desecare HCn 259- care la rândul lui descarcă in paraul Beregsau.

Aparatura şi instalaţiile de măsurare a debitelor şi volumelor de apă captate, prelevate şi evacuate

Forajele de F1 si F2 vor fi prevazute cu linii de masura prevazute cu apometre Dn 40 mm, respectiv Dn 50 mm. Fiecare consummator (parcelă) la rândul lui va avea in punctul de bransament un camin de apometru ce va fi echipat cu o linie de masura care va determina consumul de apa.

Dupa statia de pompare ape uzate menajere este prevazut un debitmetru electromagnetic Dn 80 mm, iar dupa statia de pompare ape pluviale este prevazut un debitmetru electromagnetic Dn 100 mm, pentru masurarea debitelor evacuate de ape uzate menajere si pluviale.

18

Controlul poluării industriale, gestiunea deşeurilor. Pentru preluarea apelor uzate menajere va exista un contract de prestări

servicii cu comuna Sanandrei. Pentru colectarea deseurilor menajere si tehnologice specifice, unitatea va

incheia contracte de salubrizare cu unităti specializate.

Lucrări pentru refacerea amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei.

Dupa terminarea lucrarilor de construire a cladirilor si a lucrarilor de infrastructura, se va realiza o sistematizare pe verticala a zonei, se va amenaja zona verde prin plantatii si se vor marca toate arterele de circulatie. Consideraţii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile

Avind in vedere ca toate lucrarile ce urmeaza sa se realizeze vor fi incepute in anul 2011, devine obligatorie alegerea utilajelor si a tehnologiei corespunzatoare normelor U.E. PREVEDERI SPECIFICE

Precizarea sursei de apa , calitatea necesarã pentru scopul avizat şi a receptorului apelor uzate şi pluviale .

• Alimentarea cu apa potabila a incintei se realizează din forajul de adâncime F2 cu o adâncime H= 220 m, un debit de 5 l/s.

• Alimentarea cu apă de incendiu se realizează dintr-un foraj de mică adâncime F1 cu adâncimea de H=70 m, un debit de 3 l/s.

• Canalizarea menajera se descarcă gravitational in statia de pompare ape uzate menajere SPcm, de unde apele uzate menajere sunt refulate in canalizarea menajeră a comunei Sinandrei care se descarca la rândul ei în canalizarea oraşului Timişoara (in căminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros).

• Apele pluviale se descarcă gravitational intr-un bazin de retentie (format dintr-o conducta Dn 1000), si apoi sunt pompate de statia SPpl, printr-o conducta de refulare in canalul de desecare Hcn 259.

Valorile medii ale necesarului de apã, cerinta la sursã şi evacuarea

apelor uzate menajere/tehnologiceşi meteorice, gradul de recirculare al apei. Alimentarea cu apa: Necesarul de apa potabila s-a determinat avind in vedere 2.750 persoane. Necesarul de apă s-a determinat pentru în baza normativului STAS 1478-90

“Alimentare cu apă la constructii civile şi industriale – Instalatii sanitare” si S.R. 1343/1-2006 pentru nevoile gospodăreşti şi publice.

Necesarul de apa devine: QS ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QS ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QS H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Q SURSA= 3,93 l/s = 15 mc/h V inmagazinare = 170 mc

19

Debitele de apă pentru incendiu sunt: Q II = 2x2,50 l/s Q IE = 25 l/s Q RI = 2,11 l/s Q SURSA= Q RI = 2,11 l/s = 7,60 mc/h V inmagazinare = 275 mc Canalizarea menajera: Conform STAS 1846-1/2006 debitele de canalizare sunt: QU ZI MEDIU = 1 x Q S ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QU ZI MAX = 1 x Q S ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QU H MAX = 1 x Q S H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Apele uzate descărcare în canalizarea incintei, prin pompare sunt evacuate în

retele de canalizare a comunei Sinandrei cu racordare la sistemul de canalizare al municipiului Timisoara.

Canalizarea pluviala: Debitul de ape meteorice se stabileste luându-se in considerare numai debitul

ploii de calcul, care, conform STAS 1846-2/2007 se calculează cu relatia: Q PL = 0,80 x 15 x 0,75 x 65 =585 l/s Apele pluviale se descarcă gravitational in conducta Dn 1000 mm care joacă rol

de bazin de retentie, si ajung in statia de pompare SPpl, de unde apele sunt refulate in canalul de desecare Hcn 259.

Regimul de functionare al folosintei de apã. Sursa de apã este folositã pentru asigurarea intregului consum de apa pe

obiectiv. Functie de durata de exploatare - constructii definitive (permanente). Durata de functionare este nepermanenta, de 16 ore/zi; 5 zile/săptămână;

260 zile/an;

Descrierea obiectivelor care formează obiectul prezentei documentaţii.

PARC TEHNOLOGIC

Beneficiarul propune dezvoltarea unei zone de producţie si realizarea unui parc fotovoltaic judeţean.

Zona de productie va permite funcţiuni de: 1. Spaţii de producţie, întreprinderi / ateliere, depozite, servicii publice; 2. Clădiri administrative, birouri ; 3. Accese auto, spaţii pentru parcare auto ; 4. Construcţii pentru gospodărie comunală. Pot fi admise în mod exceptional :

20

5. Clădiri de locuit destinate personalului de supraveghere şi întreţinere precum şi locuinţe de serviciu ;

Pe suprafaţa de teren atribuită sunt create condiţiile de amplasare a 24 de unităţi de producţie ce promovează tehnologii alternative de energie. Astfel, terenul este divizat optim pentru a îndeplini toate cerinţele de spaţiu necesare clienţilor şi echipat cu accese şi instalaţii care să asigure buna funcţionare a acestora. De asemenea, s-a prevazut construirea unei clădiri cu funcţiuni multiple care să îndeplinească rolul de a adaposti personalul necesar pentru administratrea parcului, logistica activităţilor, consultanţa, activităţile conexe, servicii şi promovarea noilor tehnologii alternative de energie. Soluţiile propuse de proiectant în cadrul proiectului de faţă sunt canalizate pe implementarea conceptului care defineşte iniţierea acestei investiţii de a utiliza tehnologii alternative. Parcelarea terenului este în aşa fel gandită încât să utilizeze la maxim suprafaţa disponibilă având zone de producţie cu POT de maxim 55 % şi un procent de minim 20% spaţii verzi. Înafară de cei 20% spaţii verzi pe fiecare parcelă, este prevăzută şi o suprafaţă verde compactă situată, în vecinătatea accesului pe terenul studiat, pentru a spori odată în plus atractivitatea întregului proiect şi pentru a oferi clienţilor parcului tehnologic condiţii similare cu cele din ţările occidentale. Toate spaţiile care nu pot fi utilizate de către clienţi sunt acoperite de vegetaţie. Aleile şi parcările pentru vehicolele uşoare sunt alcătuite din dale înierbate sau sisteme similare. Totodată se ţine cont şi de spaţiile necesare echipamentelor tehnico-edilitare de suport ale parcului tehnologic şi este prevăzută o parcelă cu o suprafaţă de circa 4030 mp pentru această funcţiune. S-au prevazut accese atât din exteriorul parcului cât şi din interiorul parcului către parcele care sa fie cât mai lesne posibil. S-a avut în vedere prezenţa canalelor de desecare care sunt păstrate şi protejate faţă de intervenţiile care se fac ulterior asupra terenului.

ALIMENTARE CU APA

Foraje de apa Asigurarea necesarului de apa pentru consumatorii din incinta se

realizează din 2 foraje, astfel: *Pentru alimentarea cu apă potabilă se realizeaza un foraj de adâncime F2

cu adâncime H= 220 m si debit de 5 l/s. Forajul se echipează cu un cămin de protectie subteran din beton, hidroizolat, in care se montează linia de măsură ce include un apometru Dn 50 mm. In foraj se monteaza o electropompă submersibilă cu următoarele caracteristici: Q=15 mc/h, H= 47 mCA, P=3 kw.

*Pentru alimentarea cu apă de incendiu se realizeaza un foraj de mică adâncime F1 cu adâncime H= 70 m si debit de 3 l/s. Forajul se echipează cu un cămin de protectie subteran din beton, hidroizolat, in care se montează linia de măsură ce include un apometru Dn 40 mm. In foraj se monteaza o electropompă submersibilă cu următoarele caracteristici: Q=8 mc/h, H= 50 mCA, P=2,2 kw.

Apa din foraje este pompata spre rezervoare prin conductele de aductiune după cum urmează:

21

*De la forajul F2 la rezervorul de apă potabilă este prevăzută o conductă din PE-HD, PE 100, Pn 6 atm, De.90x4,3 mm, în lungime de 11 m.

*De la forajul F1 la rezervorul de inmagazinare apă de incendiu este prevăzută o conductă din PE-HD, PE 80, Pn 6atm, De.63x3,6 mm, în lungime de 103 m.

Rezervoare de apa si statia de pompare

Pentru apa potabila s-a prevazut un rezervor de înmagazinare dimensionat pentru consum curent cu un volum util de 170 mc. Rezervorul este de formă circulară metalic suprateran cu diametrul util de 7,70 m şi H=4,25 m, montat pe o fundatie din beton armat. Pentru incendiu s-a prevazut un rezervor de înmagazinare dimensionat pentru un incendiu exterior cu o durată de 3 ore la debite de Qie=25l/s si Qii=2x2.5l/s, rezultând un volum util de 275 mc. Rezervorul este de formă circulară metalic suprateran cu diametrul util de 9,40 m şi H=4.25 m, montat pe o fundatie din beton armat. Rezervoarele sunt amplasate in incinta gospodăriei de apă in partea sud –vestică a parcului tehnologic. Intre cele două rezervoare se prevede o statia de pompare comună, care deserveşte atât reteaua de apă potabilă cât şi pe cea de incendiu. Statia de pompare este mobilată cu următoarele utilaje: -pentru apa potabilă:

*grup pompare cu următoarele caracteristici:Q=43 mc/h, H=40 mCA, P=8.0 kw. *un hidrofor cu membrană elastică cu un volum de V=2.000 l.

-pentru apa de incendiu: *grup pompare cu:Q=90 mc/h, H=55 mCA, P=22 kw. *un hidrofor cu membrană elastică cu un volum de V=2.000 l. *o electropompă pilot cu: Q=9 mc/h, H=50 mCA, P=4 kw. *o electropompă de epuisment cu: Q= 3 mc/h, H=6 mCA, P=1 kw.

Reteaua de apa Pentru alimentarea cu apă potabilă a incintei s-a prevăzut o retea de

distributie inelară din care se vor alimenta unitătile industriale şi corpul administrativ dimensionată la un debit de 11,79 l/s. Reteaua de apă potabilă este prevăzută din polietilenă PE-HD, PE80, Pn 6 atm, De.110x6.3 mm, în lungime totală de L=1.900 m. Reteaua de distributie apa potabilă este echipată cu 7 cămine de vane.

Pentru alimentarea cu apă de incendiu a incintei s-a prevăzut o retea de distributie inelară mobilată cu 19 hidranti de incendiu cu diametrul de 100 mm dimensionată la un debit de 25 l/s. Reteaua de incendiu este prevăzută din polietilenă PE-HD, PE80, Pn 6 atm, De.180x10.2 mm, în lungime totală de L=1.850 m. Pe reteaua de incendiu sunt prevăzute 3 cămine cu vane de sectorizare. CANALIZARE MENAJERA

Reteaua de canalizare menajeră proiectata pentru parcul tehnologic urmăreşte trama stradală si colectează doar apă uzată menajeră, fiind dimensionată la un debit

22

de 11,79 l/s. Canalizarea este prevăzută din PVC-KG, SN4, cu diametrul D=250 mm şi are o lungime totală de L=1580,0 m, mobilată cu 32 cămine de vizitare.

Canalizarea menajeră în parcul tehnologic este gravitatională descarcându-se în punctul final într-o statie de pompare ape uzate menajere SPcm. Din statia de pompare ape menajere sunt refulate in reteaua de canalizare a comunei Sânandrei după care se descarcă in sistemul centralizat de canalizare al oraşului Timişoara (in căminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros).

Statia de popare ape uzate menajere SPcm: Statia de pompare este un ansamblu prefabricat format din cămin, instalatii

hidraulice, electrice, automatizare si electropompe submersibile pentru ape uzate menajere.

Căminul statiei SPcm este din polietilenă cu diametrul de 1,50 m şi adâncimea maximă de 4 m, echipat cu 1+1R electropompe cu următoarele caracteristici: Q=54 mc/h, H=30 mcA, P=2x15,5 kv.

Electropompele sunt echipate cu racorduri, clapete, robineti, senzori de nivel, tablou electric şi ghidaje pentru electropompe.

La ieşirea din statia de pompare este prevăzut un cămin de debitmetru echipat cu o linie de măsură ce include un debitmetru Dn 80 mm.

CANALIZARE PLUVIALA

Reteaua de canalizare pluvială proiectată urmăreşte trama stradală din parcul tehnologic si colectează apă pluvială. Reteaua are o lungime totală de L=2.285 m, este ingropată prevăzută din tuburi PVC-KG, SN4, cu diametrii D=600÷1000 mm.

Reteaua de canalizare pluvială este mobilată cu 37 cămine de vizitare cu diametrul de 1.0 m din beton.

Apele pluviale se descarcă gravitational in conducta D=1000 mm, prevazută pe latura vestica a incintei, care are rolul de bazin de acumulare. Panta retelei de canalizare spre bazinul de acumulare este de 0,002-0,003. Din bazin apa pluvială ajunge in statia de pompare SPpl, de unde este refulate in canalul de desecare Hcn 259.

Dimensionarea retelei pluviale s-a făcut la un debit de Q PL= 585 l/s. La preluarea apelor pluviale din fiecare incintă în parte se prevad separatoare de namol si hidrocarburi.

Statia de pompare ape uzate pluviale SPpl Statia de pompare este un ansamblu prefabricat format din cămin, instalatii

hidraulice, electrice, automatizare si electropompe submersibile pentru ape pluviale. Căminul statiei SPpl este din polietilenă cu diametrul de 1,50 m şi adâncimea

maximă de 4,50 m, echipat cu 1+1R electropompe cu următoarele caracteristici: Q=72 mc/h, H=8 mcA, P=2x5,2 kv.

Electropompele sunt echipate cu racorduri, clapete, robineti, senzori de nivel, tablou electric şi ghidaje pentru electropompe.

La ieşirea din statia de pompare este prevăzut un cămin de debitmetru echipat cu o linie de măsură ce include un debitmetru Dn 100 mm.

Fiecare consumator electric va avea 2 surse de alimentare cu energie electrică – de la retea şi de la generator.

23

Imprejmuire gospodărie de apă Gospodăria de apă care cuprinde: forajul F2, cele două rezervoare cu statia de

pompare, statia de pompare ape menajere, statia de pompare ape pluviale. Suprafata gospodăriei de apă de 4.030 mp este împrejmuită cu gard de sârmă

pe stâlpi din beton si are o poartă de acces pentru utilaje şi o portită pentru personalul de exploatare. Lungimea imprejmuirii este de 261 m.

In incinta gospodăriei de apă se vor amenaja drumuri de acces către foraj şi statii de pompare. Suprafata drumurilor este de 605 mp. Drumurile sunt prevăzute din beton cu o lătime de 3.5 m cu zone de intoarcere a utilajelor. LUCRARI IN AFARA INCINTEI

Conductă de refulare ape uzate menajere Conducta de refulare ape uzate menajere care iese din SPcm, urmăreşte latura

sudică a incintei, iese din incintă si merge paralel cu drumul de centură până subtraversează drumul de centură la intersectia cu vechiului drum de acces al localitătii Covaci. De aici conducta are traseul paralel cu vechiul drum până la intersectia cu drumul national DN 59 - Timişoara-Arad. După subtraversarea drumului national, conducta de refulare se racordează la reteaua de canalizare a comunei Sânandrei, care descarcă la rândul ei în canalizarea Timisoara.

Dimensionarea conductei de refulare s-a făcut la un debit de 15 l/s urmând să preia şi alte debite pe traseul ei.

Conducta de refulare are o lungime de L=1763 m, fiind realizată din PE-HD, PE 80, PN 6 atm, De.140x8 mm.

Racordul canalizării menajere la reteaua comunei Sânandrei se realizează intr-un cămin de vane din beton cu diametrul de 1,50 m. Căminul se va mobila pe cele două directii de inaintare a apei menajere cu vane de inchidere si clapete de retinere.

Canal menajer gravitational de legătură la reteaua oraşului Timişoara Deoarece canalizarea comunei Sinandrei, la care ne racordăm cu refularea de

menajer, nu are realizat ultimul tronson gravitational de racord la reteaua oraşului Timişoara in dreptul giratiei de la Selgros, se propune realizarea acesteia prin prezenta investitie.

Racordul se realizaeză printr-un canal menajer gravitational cu diametrul de D=560 mm , PVC-KG, SN 4, în lungime de 70 m. Panta canalului spre căminul de reacord este de 0,003.

Căminul de racord la reteaua oraşului Timişoara este amplasat in sensul giratoriu aflat in fata magazinului Selgros. Inainte de descărcarea apelor menajere in reteaua oraşului este prevăzut un cămin de debitmetru mobilat cu debitmetru Parshall.

Conductă de refulare ape pluviale Conducta de refulare ape pluviale porneşte din SPpl, urmăreşte latura sudică a

incintei, iese din incintă şi urmăreste drumul de exploatare De 258/1 până la descarcarea în canalul de desecare Hcn 259.

24

Conducta de refulare este dimensionată la un debit de 20 l/s. Pomparea apei pluviale in canalul de desecare se realizează după trecerea ploii in intervalul dintre două ploi, etapizat.

In punctul de descărcare a conductei de refulare in canalul de desecare se realizează o incastrare a conductei de refulare intr-un masiv de beton precum şi o dalare a radierului si taluzelor canalului de desecare.

Lungimea conductei de refulare este de L=274 m, fiind realizată din polietilenă PE-HD, PE 100, Pn 6 atm, De.180x8.6mm.

PARC FOTOVOLTAIC

Parcul fotovoltaic consta din siruri de panouri fotovoltaice amplasate pe stâlpi si alei de acces pentru intretinere, din drumul perimetral propus. Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de ape uzate menajere, cladirea administrativa fiind amplasata in zona parcului tehnologic. Apele pluviale de pe suprafata de 45 ha vor ramâne ca si până acum în teren fiind preluat surplusul de canalele de desecare din zona in care se mentin.

Elemente de calcul pentru dimensionarea lucrãrilor de captare pentru ape subterane

Necesarul de apă a fost dimensionat astfel incât să satisfacă următoarele necesităţi: Profilul de activitate – parc tehnologic pentru energii alternative; Numărul angajatilor – 2.750, din care 250 TESA si 2.500 muncitori; Programul de lucru este de 16 h/zi (2 schimburi/zi), de luni până vineri, 260 zile/an;

Suprafata incintei – 60 ha. Sisteme de monitoring cantitativ şi calitativ a apelor subterane. Pentru forajul de adâncime F2 care asigura alimentarea cu apa potabila se

prevede un robinet pentru prelevarea probelor, analiza apei urmând a se face lunar. Aparatura şi instalatii atestate in tarã/UE cu certificat de metrologie in

termen de valabilitate. Lucrarile vor fi atacate dupa aprobarea PUZ, in anul 2011, an cand intrarea in

U.E. ne impune utilizarea materialelor si utilajelor corespunzatoare normelor U.E., dar si provenienta acestora sa fie U.E.

25

BREVIAR DE CALCUL

Lucrãri de alimentare cu apã şi canalizare

A.NECESARUL DE APĂ Necesarul de apă s-a determinat pentru în baza normativului STAS 1478-90

“Alimentare cu apă la constructii civile şi industriale – Instalatii sanitare” si S.R. 1343/1-2006 pentru nevoile gospodăreşti şi publice. Necesarul de apă se determină pentru:

- 2.750 persoane din care: - 250 TESA; - 2.500 muncitori; - apa tehnologica la 25 de incinte;

1.Necesarul pentru apa potabilă * Pentru nevoi igienico sanitare, functie de destinatia clădirii, conform tabel 4: * Clădiri pentru birouri – 20 l /functionar /schimb – 250 persoane. * Intreprinderi industriale cu procese tehnologice – 50 l /muncitor /schimb – 2.500 persoane. * Apa tehnologica 25 incinte cu 5 mc pe incinta

1). Personal TESA Q1zi med = 250 persoane/zi x 20 l/persoană = 5.000 l/zi = 5 mc/zi Q1zi max = Kzi x Q1zi med =1,15 x 5 = 5,75 mc/zi

Q1h max = 161 x Ko x Q1zi max = 16

1 x 2,0 x 5,75 = 0,72 mc/h

2). Personal intreprinderi muncitori Q1zi med = 2.500 persoane/zi x 50 l/persoană = 125.000 l/zi = 125 mc/zi Q1zi max = Kzi x Q1zi med =1,15 x 125 = 143,75 mc/zi Q1h max =

161 x Ko x Q1zi max = 16

1 x 2,0 x 143,75 = 17,97 mc/h

3). Apa tehnologica Q1zi med = 25 incinte x 5.000 l/incinta = 125.000 l/zi = 125 mc/zi Q1zi max = Kzi x Q1zi med =1,15 x 125 = 143,75 mc/zi

Q1h max = 161 x Ko x Q1zi max = 16

1 x 2,0 x 143,75 = 17,97 mc/h

Debitele de apa potabila sunt de: Q zi med = 5+125+125 = 255,00 mc/zi Q zi max = 5,75+143,75+143,75 = 293,25 mc/zi Q h max = 0,72+17,97+17,97 = 36,66 mc/h Cerinta de apă functie de nevoile tehnologice şi pierderile din sistem rezultă: QS ZI MED = KS x KP x QZI MED = 1,007 x 1,15 x 255 = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QS ZI MAX = KS x KP x Q ZI MAX = 1,007 x 1,15 x 293,25 = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s

26

QS H MAX = KS x KP x Q H MAX = 1,007 x 1,15 x 36,66 = 42,45 mc/h = 11,79 l/s

2. Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor

Interventia în caz de incendiu se realizează prin hidranti exteriori şi hidranti interiori, conform prescriptii STAS 1478-90.

Debitul de calcul pentru stingerea din interior a incendiului, cu hidranti interiori, conform tab.5, este de 2 x 2,5 l/s. Timpul teoretic de functionare este de 10 min.

Q II = 2x2,50 l/s Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a incendiului, cu hidranti exteriori,

conform tab.20, este de 25 l/s.Timpul teoretic de functionare este de 3 h. Q IE = 25 l/s Refacerea rezervei de apă pentru incendiu hidranti, se va face cu debitul QRI în

timpul TRI. Conform tab.15 pentru constructii industriale având categoria “C” de pericol de incendiu şi un debit necesar la incendiu Qie ≤25 l/s, timpul de refacere a rezervei de incendiu este de 36 ore.

Hidranti - Q RIH = RI

inc

TV =

36273 = 7,58 mc/h = 2,11 l/s

Q RI = 2,11 l/s

3.Înmagazinarea apă consum curent

Conform STAS 4165-81 VCOMP= a x V a - functie de mărimea centrului populat = 0.5 VREZ = VCOMP = 0,5 x Q S ZI MAX = 0,50 x 339,60 mc/zi = 169,80 mc VREZ = 170 mc

4.Înmagazinarea apă incendiu

Debitul de calcul pentru stingerea din interior a incendiului, cu hidranti interiori, este de 2x2,50 l/s. Timpul teoretic de functionare este de 10 min.

Q ii = 2 x 2,50 l/s V inc1 = Q ii x T ii 2 x 2,50 l/sec x 10 min x 60 = 3.000 l = 3,0 mc Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a unui incendiu, cu hidranti

exteriori, conform tab.20, este de 25 l/s.Timpul teoretic de functionare este de 3 h. Q ie = 25 l/s V inc2 = Q ie x T ie 25 l/s x 3 h x 3600 = 270.000 l = 270 mc

27

Rezultă un volum de apă pentru stingerea incediului de: -hidranti interiori = 3 mc -hidranti exteriori = 270 mc -------------------------------------------------------------- Vtot necesar = 273 mc

5.Debitele necesare la sursă Consum curent

Debitul se poate asigura dintr-un foraj de adâncime de 220 m. Debit de dimensionare Q SURSA= QS ZI MAX = 3,93 l/s = 15 mc/h Pompele din forajele executate in prima etapa: Hp = Hg+ Hgeod +Hasp +Hp retea+ Hp asp +Hu = 4+1+28+0,48+0,75+2 = 36,23 mCA Ho = Hp +10 = 36,23+10 = 47 mCA Unde:

Hq – diferenta dintre nivelul punctului de consum şi nivelul conductei de refulare din foraj 4,0 m;

Hqeod – 1 m; Hasp – adâncimea de refulare a pompei din foraj, montată la 28 m; Hp retea – pierderea de sarcină pe aductiune 0,48 m; Hp asp – pierderi de sarcină pe aspiratie 0,75 m; Hu – presiunea de utilizare la punctul de consum 2 m. Forajul se va echipa cu o electropompă care să aibă următoarele caracteristici: Q=15 mc/h; H=47 mCA; P=3 kw;

Incendiu

Debitul se poate asigura dintr-un foraj de mica adâncime de 70 m. Debit de dimensionare Q SURSA= Q RI = 2,11 l/s = 7,60 mc/h Hpornire pompa= Hg+Hgeod+Hasp+Hp retea+Hp asp+Hu= 4+1+28+4,50+0,90+2 = 40,10

mCA Hoprire pompa = Hp +10 = 40,10+10 = 50 mCA Unde: Hq – diferenta dintre nivelul punctului de consum şi nivelul conductei de refulare

din foraj 4,0 m; Hqeod – 1 m; Hasp – adâncimea de refulare a pompei din foraj, montată la 28 m; Hp retea – pierderea de sarcină pe aductiune 4,50 m; Hp asp – pierderi de sarcină pe aspiratie 0,90 m; Hu – presiunea de utilizare la punctul de consum 2 m. Forajul se va echipa cu o electropompă care să aibă următoarele caracteristici: Q=8 mc/h; H=50 mCA; P=2,20 kw;

28

7. Alegerea utilajelor pentru statia de pompare consum curent+incendiu zone locuinte Dimensionarea retelei de distributie a apei de consum s-a fãcut la debitul Q S ORAR MAX= 11,79 l/s.

• Pompa de consum curent: Q = Q s orar max = = 42,45 mc/h = 11,79 l/s H P = H P.RET+H GEOD.+H ASP +H UTIL = 14+2+2+12 = 30 mCA

H P.RET (pierderile de presiune prin reţele) = 14 m HGEO= 2 m HASP=2 m H UTIL=12 mCA (la cladirile P+1) HPORNIRE POMPA = 30 mCA HOPRIRE POMPA = 40 mCA

Se alege o statie de pompare cu urmatoarele caracteristici: Q= 43 mc/h H= 40 mCA

P=8 kW Pentru mentiunerea presiunii în reteaua de apa potabila si consum curent se

prevede un hidrofor cu membrană.

Vhidrofor = 1,1 x xN4

3600 x qp x )10H)(HH()10H)(10H(

ipo

op

+−

++ =

= 1,1 x 30x4

3600 x 0,012 x )1029)(3040()1040)(1030(

+−++ = 2,03 mc

Se alege un hidrofor de 2.000 litrii, PN6.

• Pompa de incendiu: Q = Q INC = 25 l/s = 90 mc/h H P = H P.RET+H GEOD.+H ASP + HNEC HIDR+H UTIL = 17+2+2+28,44 = 50 mCA

H P.RET (pierderile de presiune prin reţele)=20 m HGEO= 2 m HASP=2 m HNEC HIDR=28,44 mCA HPORNIRE POMPA= 50 mCA HOPRIRE POMPA= HPORNIRE POMPA +5 = 50+5 = 55 mCA

- pt. incendiu se alege o electropompã: Q=260 mc/h; H= 60 mCA; P= 7,5 kw. HNEC HIDR = HNEC + HF

Conform STAS 1478 – 90, tabel 20 debitul de apă pentru hidranţii exteriori QHe = 10 l/s.

Hidranţii exteriori prevăzuţi sunt tip A (Dn 100 mm) cu 2 racorduri tip B (Dn 75 mm) cu diametrul pentru ajutaj ∅ 20 mm.

Conform STAS 1478 – 90, anexa A, tabel 16 pentru: qi = 6,45 l/s Hnec = 22,20 mCa asigurându-se o lungime a jetului

compact LC = 15 m.

29

Conform STAS 1478 – 90, pct. 3.1.33 pierderile de sarcină pe furtun: hf = A . l . qi

2

A = 0,0015 pentru furtun Dn 75 mm L = 100 m (lungimea furtunului) qi = 6,45 l/s (debitul jetului) hf = 0,0015 x 100 x 6,452 = 6,24 mCA

hf = 6,24 mCA Hnec la ajutajul hidrantului amplasat cel mai dezavantajos faţă de staţia de

pompare este: HNEC HIDR = HNEC + HF = 22,2 + 6,24 = 28,44 mCA

Se alege un grup de pompare 2+1R cu urmatoarele caracteristici: Q= 90 mc/h H= 55 mCA P=22 kW

Se alege o pompa pilot cu urmatoarele caracteristici: Q= 9 mc/h H= 58 mCA P=3,70 kW

Pentru mentiunerea presiunii în reteaua de apa potabila si consum curent se prevede

un hidrofor cu membrană. Se alege un hidrofor de 2.000 litrii, PN6.

B.CANALIZARE 1.Canalizare menajeră

Conform STAS 1846-1/2006 debitele de canalizare sunt: QU ZI MEDIU = 1 x Q S ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QU ZI MAX = 1 x Q S ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QU H MAX = 1 x Q S H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Apele uzate descărcare în canalizarea incintei, prin pompare sunt evacuate în

retele de canalizare a comunei Sinandrei cu racordare la sistemul de canalizare al municipiului Timisoara.

2.Canalizare pluviala

Debitul de ape meteorice se stabileste luându-se in considerare numai debitul ploii de calcul, care, conform STAS 1846-2/2007 se calculează cu relatia:

Qp = m x S x ø x i *S = suprafata de pe care se colecteaza apa de ploaie = 15,0 ha.

Suprafete : Suprafată construită 60%: 9 ha Suprafată drumuri 20%: 3 ha

30

Suprafata zona verde 20%: 3 ha *coef. de scurgere ø = 0, 75

constructii -coef. de scurgere ø = 0,95 drumuri -coef. de scurgere ø = 0,85 spatii verzi -coef. de scurgere ø = 0,07

Ø = 15

07,0*385,0*395,0*9 ++ =0,75

*m = 0, 8 – coeficient adimensional pentru t < 40 minute

Clasa de importantă III =>frecventa ploii de calcul f=2/1. t =durata ploii L=lungimea colectorului L= 1000 m tcs =5 minute pentru zonă de şes va = 42 m/min i=65 l/sxha - pentru durata de 20 minute si frecventa de 2/1 – zona 13

(Timisoara)

t = tcs + aV

L = 5 + 42

1000 = 29 minute

Q PL = 0,80 x 15 x 0,75 x 65 =585 l/s

C.Bazinul de retentie

Volumul bazinului de retentie se calculează pentru timpul ploii de 15 minute, tinând cont de aportul statiei de pompare:

V BAZIN DE RETENTIE = V PLOII – V POMPAT = = 585 l/s x 15 min x 60 s/min – 20 l/s x 15 min x 60 s/min = 508.500 l = 508,50

mc Se va realiza un bazin de retentie din tuburi de beton D=1000 mm de 450 ml si

retele pe drumuri supradimensionate care sa preia restul volumului.

3.6.2.INSTALATII ELECTRICE DE UTILIZARE, CANALIZATIE TELECOMUNICATII, INSTALATII ELECTRICE AFERENTE CLADIRII MULTIFUNCTIONALE

1. GENERALITĂŢI

Prezentul memoriu tehnic tratează instalaţiile electrice de curenți tari, curenți slabi și telecomunicații aferente proiectului „PARC TEHNOLOGIC PENTRU

31

ENERGIE ALTERNATIVĂ SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA”, având ca beneficiar CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ. Obiectivul, nou construit, este amplasat în imediata apropiere a comunei Covaci, jud. Timiș, şi este destinat industriei de producere a echipamentelor pentru energie regenerabilă. La întocmirea documentaţiei au fost respectate toate actele normative şi legislaţia în vigoare. 2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE LUCRĂRI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ Caracteristicile energetice Caracteristicile energetice la nivelul parcului tehnologic sunt următoarele: Bilanţ puteri estimate pentru parcul tehnologic: Pi = 9,0 MW; Pmax.abs = 7,5 MW. Puterea maximă absorbită pentru fiecare parcelă este în corelatie cu suprafața ei si cu predispunerea punctelor de conexiuni/posturi de transformare in incinta.

Racord la reţelele de alimentare cu energie electrică

Solutia de racordare a fost propusa de catre ENEL Distributie si transpusa intr-un studiu de prefezabilitate (4325/20101) emis de catre biroul de proiectare MT/JT. În zona noului consumator la cca. 850m este în derulare un proiect pentru realizarea unei staţii de transformare 110/20 kV pe fonduri de investiţii proprii ENEL cu PIF propus pentru anul 2013. Obiectivul se va racorda la sistemul electroenergetic national prin două căi de alimentare de la staţia de transformare 110/20 kV nou proiectată. proiectare instalatii electrice Pentru fiecare punct de conexiune + post de transformare (PC+PT) este necesar realizarea a LES 20 kV cît mai scurtă posibil cu cablu de cupru de secţiune minimă 95 mmp , între celula de măsură din compartimentul de racordare de 20 kV şi instalaţiile de 20 kV aflate în gestiunea consumatorului, ce vor fi obligatoriu racordate la cablul menţionat prin intermediul unui separator tripolar şi a unui întrerupător automat fix montate în compartimentul utilizatorului din noul PA. Întrerupătorul va fi obligatoriu prevăzut cu un sistem de protecţie generală maximală de curent şi împotriva defectelor de punere la pămînt, cu reglajul corelat cu celelalte protecţii din instalaţiile SC ENEL DISTRIBUŢIE Banat-Unitate Teritorială Reţea Timisoara. Beneficiarul va obţine acordurile proprietarilor de terenuri, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului precum şi exercitarea de către SC ENEL Distribuţie Banat SA a drepturilor de uz şi servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare. Beneficiarul va solicita aviz tehnic de racordare pentru noul obiectiv. In acest aviz tehnic de racordare va fi inclus si proiectul de racordare intocmit de catre operatorul de distributie.

32

Distribuţia electrică în parcul tehnologic Investitorii ce vor activa în parcul tehnologic vor avea posibilitatea de a se racorda la sistemul electroenergetic naţional fie pe joasă tensiune (prin utilizarea posturilor de transformare 20/0,4 kV proiectate), fie pe medie tensiune din punctele de conexiune. În acest sens s-au prevăzut tubulaturi de racord din punctele de conexiune/posturi de transformare până la limita de proprietate unde se vor construi cămine de branşament. Tubulatura de racord va fi din polietilena de înaltă densitate pozată în profil de sunt. La subtraversări de drumuri şi intersecţii cu alte instalaţii, se vor lua măsuri suplimentare de protecţie folosindu-se tuburi din PVC-G. Pentru parcela de utilităţi s-a prevăzut tubulatura de racord din punctul de conexiune/post de transformare aferent până la limita de proprietate într-un cămin de branşament. Pentru alimentarea consumatorilor de pe parcela de utilități s-a prevăzut un tablou electric TGDU alimentat din rețea și de pe grupul electrogen din imediata apropiere. Grupurile de pompare din stații vor fi furnizate impreună cu tablourile de automatizare. Racordarea la reţeaua electrică a parcului tehnologic se va realiza de către concesionar pe baza unui proiect tehnic avizat de către furnizorul de energie electrică şi a avizului de principiu emis de concedent. Pentru puteri instalate mai mari sunt necesare investiţii proprii realizate de către concesionari. Instalaţiile din incintă se vor racorda subteran la reţelele de distribuţie. Instalaţiile de alimentare vor fi concepute în aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al construcţiei sau zonei înconjurătoare. Standardele şi normativele avute în vedere la stabilirea soluţiei şi care se vor respecta şi la fazele următoare de proiectare sunt:

• HG 90/2008- Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele de interes public

• NTE 001/03/00 “Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor”

• PE 132/2003 “Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică”

• PE 101/85 “Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kV “(republicat în 1993)

• NTE 007/08/00 "Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice"

• IPSSM 01/2007 “Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în munca pentru instalaţii electrice în exploatare “

INSTALAŢII ELECTRICE DE ILUMINAT INCINTA PARC TEHNOLOGIC Conversia directă a energiei solare în energie electrică , bazată pe efectul fotovoltaic, constituie, modul cel mai comod de a utiliza energia solară, datorită siguranţei în exploatare şi întreţinerii uşoare. Pentru realizarea iluminatului drumurilor şi trotuarelor în incinta parcului tehnologic s-au utilizat corpuri de iluminat cu surse cu LED de 70W montate pe stâlpi

33

metalici zincaţi cu înălţimea utilă de 8m. Alimentarea acestor corpuri de iluminat este locală prin intermediul unor panouri cu celule fotovoltaice monocristaline cu puterea nominală de 240W. Energia produsă de aceste panouri va fi stocată în acumulatori plumb-acid sigiliati 250Ah montaţi la baza stâlpului. Perioada de funcţionare al corpurilor de iluminat va fi de minim 8-10 ore/zi, oferind iluminare timp de minim 7 zile noroase/ploioase consecutive. Sistemul de iluminat va fi dotat cu protecţie la supraîncărcare şi descărcare, protecţie la scurt circuit şi pornire automată a lămpii când se înserează şi oprire automată dimineaţa. Stâlpii metalici vor avea o priză de legare la pământ locală formată dintr-un electrod din ţeava OLZn 2 ½” de 2m lungime, platbanda OLZn pentru conectarea stâlpului de electrod şi piesa de separaţie. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie sub valoarea de 10ohm. În cazul în care nu se poate obţine această valoare, se va suplimenta priza de legare la pământ cu electrozi până la atingerea valorii prescrise. Distanţele între stâlpi, înălţimea stâlpilor precum şi numărul şi puterea corpurilor de iluminat s-au ales în concordanţă cu normativul NP 062/2002 şi în urma calculelor luminotehnice realizate cu ajutorul unor programe specializate. În urma calculelor luminotehnice a rezultat un nivel de iluminare pentru drumurile de incinta de 11 lux şi un factor de uniformitate de 0,9 (clasa de iluminare CE4 impune un Em≥10 lx şi U0≥0,4), iar pentru trotuarele de incinta a rezultat un nivel de iluminare de 8 lux şi un factor de uniformitate de 0,9 (clasa de iluminare CE5 impune un Em≥ 7,5 lx şi U0≥0,4). Pentru parcela de utilităţi s-a prevăzut un iluminat cu corpuri de iluminat cu surse cu halogenuri metalice de 125W montate pe stâlpi metalici zincaţi cu înălţimea utilă de 8m. Alimentarea acestora se va realiza din sistemul electroenergetic naţional şi va fi comandat local de un întrerupător crepuscular. Executantul lucrărilor de instalaţii electrice este nevoit să respecte alegerea proiectantului, în caz contrar calculul fotometric nu mai este valabil. Dacă se va alege alt corp de iluminat se va informa în scris proiectantul în legătură cu acest lucru şi se va reface calculul fotometric (de către proiectant sau de către executant), respectându-se normativele tehnice în vigoare şi reglementările specifice.

CANALIZAȚIE TELECOMUNICAȚII INCINTĂ PARC TEHNOLOGIC Lucrarea dezvoltată în proiect are ca obiect asigurarea infrastructurii de telecomunicaţii, transmisii de date, telefonie, TV dedicate pentru viitorii utilizatori ce vor apărea pe parcelele parcului tehnologic. Canalizaţia de telecomunicaţii proiectată va deservi furnizorii de servicii ce vor încheia contracte cu utilizatorii parcului. S-au prevăzut 2 tuburi PVC Φ 75 mm pentru canalizaţia principală + 1 tub PVC Φ 75 mm rezervă. La subtraversări de drumuri canalizaţia se va proteja în tub PVC- G Φ 90 mm. Pe traseul canalizaţiei principale se vor monta camere de tragere de tip B, respectiv de tip X. Pentru canalizaţia secundară (de branşament) s-au prevăzut câte 2 monotuburi HDPE Φ 40 mm pentru fiecare parcelă. Fiecare parcelă va beneficia de o cameretă de branşament. Turnarea camerelor de tragere se va face cu respectarea reţetelor de preparare şi a tehnologiei de turnare a betonului. În cazul în care constructorul cumpăra betonul gata preparat va prezenta certificat de calitate de la furnizor. Cameretele vor respecta dimensiunile de gabarit şi utilizare.

34

Pentru asigurarea serviciilor de telecomunicaţii şi pentru viitoarea extindere a parcului tehnologic, s-au prevăzut subtraversări de drum şi cămine de tragere în imediata apropiere a acelei zone. Canalizaţia de telecomunicaţii proiectată permite ca serviciile să se poată prelua de la unul sau mai mulţi Internet Service Provideri şi apoi distribuit cu ajutorul reţelelor de fibră optică a providerilor. Totodată canalizaţia de telecomunicaţii proiectată oferă flexibilitate de cablare cu fibră optică şi montare de echipamente pentru toţi furnizorii de servicii ce ar putea încheia contracte cu utilizatorii parcului tehnologic. În prezentul proiect nu sunt incluse cablurile şi echipamentele de telecomunicaţii ce se vor instala în canalizaţia Tc proiectată. Acestea intra în sarcina furnizorilor de servicii. Instalaţiile din incintă se vor racorda subteran la reţelele de distribuţie. Instalaţiile de alimentare vor fi concepute în aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al construcţiei sau zonei înconjurătoare. Întocmirea documentaţiei s-a făcut în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative: Legea 43/1975 prin care sunt stabilite normele privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor; Legea 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie din localităţile urbane, rurale art. 15; Hotărârea nr. 766/1977 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii; Hotărârea nr. 273/1994 pentru aprobarea regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora; Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

INSTALAŢII ELECTRICE DE CURENŢI TARI CLĂDIRE MULTIFUNCŢIONALĂ

Caracteristicile energetice la nivelul tabloului general de distribuţie TGD determinate conform I 7/2002 sunt următoarele: Bilanţ puteri estimate: Pi = 767 kW; Pmax. Abs = 400 kW Reteaua de distributie in cladire va fi de tip TN-S (L1+L2+L3+N+PE). Instalaţii electrice de iluminat interior şi exterior Instalaţiile electrice de iluminat artificial s-au proiectat în concordanţă cu NP 061/2002. În spatiul expozitional s-a prevăzut un iluminat artificial cu corpuri de iluminat cu halogenuri metalice de 400W montate suspendat la o înălţime de 6,8 m. În zonele de aşteptare, foaier, holuri acces, cafeterie şi recepţii iluminatul s-a realizat cu corpuri de iluminat de tip spot cu 2 surse de 26W fluocompacte. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta cu autonomie de 1 ora. Corpurile de iluminat 2x26W se vor monta încastrat în tavan. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta În birouri, sala de şedinţe, sala de conferinţe, etc. Iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente de 18W montate încastrat în tavan. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta cu autonomie de 1 ora.

35

Acţionarea iluminatului s-a realizat prin întrerupătoare în montaj îngropat montate la accesul în încăperi. Pentru spatiul expozitional , zona de aşteptare şi zona de recepţie/atrium ( parter,etaj 1 si etaj 2) acţionarea iluminatului se va realiza din centralizat din zona infopoint-ului, precum si de la fiecare tablou de nivel sau zona. Instalaţiile electrice de iluminat se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate în tuburi de protecţie pozate aparent pe zidărie (deasupra tavanelor false), respectiv pozate pe jgheaburi metalice. În spaţiile tehnice şi laboratorul de încercări, iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat fluorescent etanşe de tip FIPAD. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta cu autonomie de 1 ora. Acţionarea iluminatului s-a realizat prin întrerupătoare în construcţie etanşă montate la accesul în încăperi. Instalaţiile electrice de iluminat se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate în tuburi de protecţie pozate aparent pe zidărie, respectiv pozate pe jgheaburi metalice.. Iluminatul de siguranţă este de tipul 2a. Pentru iluminatul exterior s-au prevăzut corpuri de iluminat de 125W cu halogenuri metalice montate pe stâlpi metalici zincaţi cu înălţimea utilă de 8m cu 2 respectiv 4 braţe. Stâlpii vor avea cutie cu siguranţe automate montată în corpul stâlpului. Stâlpii metalici se vor lega la pământ printr-o centură din platbanda OLZn. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie sub valoarea de 4 ohm. În cazul în care nu se poate obţine această valoare, se va suplimenta priza de legare la pământ cu electrozi până la atingerea valorii prescrise. Executantul lucrărilor de instalaţii electrice este nevoit să respecte alegerea proiectantului, în caz contrar calculul fotometric nu mai este valabil. Dacă se va alege alt corp de iluminat se va informa în scris proiectantul în legătură cu acest lucru şi se va reface calculul fotometric (de către proiectant sau de către executant), respectându-se normativele tehnice în vigoare şi reglementările specifice. Pentru obţinerea unui iluminat de calitate s-a urmărit respectarea nivelelor de iluminare indicate în standardele de specialitate. Instalaţii electrice de prize şi forţa În fiecare încăpere s-a prevăzut cel puţin un circuit de prize shuko 16A. În birouri s-au amplasat prize shucko de 16A montate ingropat în pereţi precum şi prize shucko de 16A montate în doze de pardoseală pentru alimentarea posturilor de calculatoare. Prizele pentru alimentarea posturilor de calculatoare vor fi asociate în aceeaşi configuraţie cu cele de voce-date. Toate prizele vor fi de tip modular. În spaţiile tehnice şi laboratorul de încercări prizele vor fi în construcţie aparenţă şi vor avea un grad ridicat de protecţie la apă şi praf. In plus, in laboratorul de încercări s-au predispus prize trifazice 5 poli 16A in constructie aparenta, IP min.55. Pentru alimentarea ascensoarelor s-au prevăzut coloane din tabloul electric general TGD. S-a prevăzut alimentarea centralei de tratare aer, a invertoarelor și a ventilației de extragere aer viciat. Pentru alimentarea cu energie electrică de rezervă se va monta un grup electrogen de intervenţie cu puterea de 550 KVA, 400V, care va prelua toţi consumatorii clădirii. Trecerea de pe sistemul electroenergetic national pe sursa de rezerva (grupul electrogen) si vice-versa se va face automat in cazul lipsei tensiunii sau a modificarii parametrilor electrici stabiliti ca optimi.

36

Pentru compensarea puterii reactive s-a prevăzut montarea unei baterii automate de compensare de 135 kVAr ( 9 trepte de 15 kVAr) în camera TGD. In fiecare zona propusă in spațiul expozițional s-a proiectat câte un tablou individual, montat pe stâlp. Aceste tablouri electrice contin plecari catre prizele 230V aferente zonei respective, precum si o rezerva de putere pentru conectarea unor consumatori de forta ce pot aparea la momentul expozitiilor. Totodată pentru extinderea preconizată, s-a amplasat un tablou electric cu o rezervă de putere electrică satisfacătoare viitoarelor necesități. Instalaţiile electrice de prize şi forţă se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate în tuburi de protecţie pozate aparent pe zidărie (deasupra tavanelor false), respectiv pozate pe jgheaburi metalice. Instalaţiile electrice de forţă din spaţiile tehnice se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate în tuburi de protecţie pozate aparent pe zidărie, respectiv pozate pe jgheaburi metalice. Reţea voce – date - imagine Se propune o reţea de cablare structurată voce/date având nivelul de cablare categoria 6. Deasemenea se va realiza structura de distribuţie de semnal de CATV pentru a asigura vizualizarea posturilor TV. Semnalul de televiziune va fi asigurat prin contract de distribuţie cu un provider sa prin recepţie proprie. Reţeaua de cablare structurată – va fi compusă din: - 4 rackuri 19” - prize duble RJ 45 FTP cat 6; - prize duble RJ 45 FTP cat 6 cu IP 55; - cablu FTP cat 6 cu 4 perechi; - centrala telefonică cu 76 interioare montată în RACK. Funcţiile reţelei voce-date şi CATV • realizarea transmisiilor de voce, date şi semnal de televiziune de la un provider de internet respectiv de CATV; • posibilitatea conectării echipamentelor la reţea (computer, telefon, fax, imprimantă, echipamente de fotocopiat); • introducerea unor noi aplicaţii care necesită lărgime de bandă mare; • are o flexibilitate deosebită, orice post de lucru putând să fie mutat rapid oriunde şi oricând (plug&play). Sistemul va dispune de cablaj specific: - Cablu FTP 4x2x0,6, cat.6; - Cablu coaxial triplu ecranat pentru distribuţia de semnal CATV. Instalaţia de legare la pământ consta într-o priză artificială de împământare având rezistenţa de dispersie Rd<1Ω. Se vor lua măsuri pentru interconectarea prizei de pământ naturală a clădirii cu priza artificială. Conductorul de protecţie, împreună cu partea metalică, şasiul firidei de branşament se conectează la priza de pământ de protecţie. Instalaţia de paratrăsnet Captarea se va realiza cu un PDA cu avans de amorsare de 60μs instalat pe câte un catarg de 4m înălţime. S-au prevazut 2 coborari de la paratrasnet.

37

Coborârile se vor realiza cu platbanda 20x4mm montata aparent pe acoperis/zid si se va izola electric şi termic la trecerea prin aproprierea elementelor combustibile. Fiecare conductor de coborâre va fi protejat până la 1,8m de la nivelul solului, în tub metalic şi va fi conectat, printr-o piesă de separaţie montată la aprox. 2m, la priza de pământ. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ nu va depăşi valoarea de 1 ohm, dovedită prin buletin de măsurare întocmit de firme autorizate. În cazul în care nu se obţine valoarea prescrisă, executantul va adăuga electrozi până la obţinerea valorii prestabilite. Se vor lega la priza de pământ orice ţevi sau conducte metalice care se afla la minim 10m. Fiecare coborâre se prevede cu 1 piesa de separaţie la locul de racordare cu conductorul de legare la priza de pământ. Piesele de separaţie vor fi marcate vizibil că aparţin instalaţiei de paratrăsnet şi vor purta simbolul de priza de pământ. Măsuri PSI şi protecţie a muncii Lucrările de execuţie ale instalaţiilor electrice se vor putea efectua numai fără alimentare cu energie electrică pe circuitele electrice respective. Punerea sub tensiune pentru probe se va putea face numai după verificarea instalaţiilor, cu respectarea normelor de protecţie a muncii. Pe durata execuţiei şi apoi pe durata de utilizare, instalaţiile electrice vor asigura protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă, prin mijloace tehnice şi organizatorice, precum şi protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, exclusiv prin mijloace tehnice. Ca măsură principală de protecţie împotriva electrocutărilor s-a prevăzut legarea contactelor de protecţie şi a corpurilor de iluminat la nulul de protecţie distinct de nulul de lucru până la bară de legare la pământ a tabloului. În proiect au mai fost prevăzute următoarele măsuri de protecţie a muncii:

• materialele folosite pentru instalaţiile electrice au fost alese corespunzător mediului;

• în tablouri au fost utilizate siguranţe calibrate; • au fost prevăzute verificări ale prizei de pământ.

Măsurile de protecţie a muncii prevãzute nu sunt limitative, în execuţie şi exploatare putând fi luate şi alte măsuri corespunzătoare. Se vor respecta toate prevederile din NRPM referitoare la instalaţiile electrice. Toate lucrările vor fi executate numai cu respectarea normativului I20-2000. Documentaţia respectă Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P 118. Se vor respecta prevederile normativului pentru verificarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C 56. Pentru priza de pământ se va prezenta buletin de măsurare eliberat de o firmă autorizată care să ateste valoarea rezistenţei de dispersie prescrise.

38

Lista minimală a normativelor şi standardelor avute în vedere este următoarea: NP-I7-02 Normativ privind proiectarea şi executarea

instalaţiilor electrice la consumatori pânã la 1.000Vc.A. şi 1500Vc.C.

GP 052-2000 Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi 1500V c.c.

C 56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii .

I 20-2000 Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie contra trãsnetului a construcţiilor.

I18/1-2001 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi aferente clădirilor civile şi de producţie.

I18/2-2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei din clădiri.

NP 061-2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial;

NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice.

P 118/1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.

PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţii de scurtcircuit.

PE 116/94 Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice;

PE 120/94 Instrucţiuni privind compensarea puterii reactive în reţele electrice de distribuţie şi la consumatori industriali şi similari.

NTE 006/06/00 Normativ privind metodologia de calcul a curenţilor de scurtcircuit în reţele electrice cu tensiunea sub 1 kV.

SR CEI 60364-1-1997 Instalaţii electrice ale clădirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale.

SR CEI 60364-2-1997 Definiţii. SR CEI 60364-3-1997 Determinarea caracteristicilor generale. SR CEI 60364-4 Instalaţii electrice în construcţii. Mijloacele

de protecţie pentru asigurarea securitãţii. SR HD 60364-4-41 Instalaţii electrice de joasă tensiune.

Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice.

SR CEI 60364-5 Instalaţii electrice în construcţii. Alegerea şi montarea echipamentelor electrice.

SR HD 60364–5–54 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea

5-54: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ.

39

Conductoare de protecţie şi conductoare de echipotenţializare.

SR CEI 60364-7 Instalaţii electrice în construcţii. Reglementãri pentru instalaţii şi amplasamente speciale.

SR CEI 62305 – 1 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1. Principii generale.

SR CEI 62305 – 2 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 2. Evaluarea riscului.

SR CEI 62305 – 3 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 3. Avarii fizice ale structurilor şi punerea în pericol a vieţii.

SR CEI 62305 – 4 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 2. Sisteme electrice şi electronice din structuri.

SR CEI 61312-2000 Protecţia împotriva impulsului electromagnetic generat de trăsnet.

SR EN 50164-1 Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 1: Prescripţii pentru componente de conexiune

SR EN 50164-2 Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 2: Prescripţii pentru conductoare şi electrozi de pământ

SR CEI 60446-1996 Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice.

SR CEI 60598-2-22-1992 Aparate de iluminat. Aparate de iluminat de siguranţă. Condiţii tehnice speciale.

SR CEI 755-95 Reguli generale pentru dispozitive de protecţie la curent diferenţial rezidual.

SR CEI 60536-1995 Clasificarea echipamentelor electrice şi electronice din punct de vedere al protecţiei împotriva şocurilor electrice.

SR EN 60617-11-2001 Simboluri grafice pentru scheme electrice. SR EN 60529-95 Grade normale de protecţie asigurate prin

carcase. Clasificare şi metode de verificare. SR EN 60439-1 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. GT 059-03 Ghid privind criteriile de performanţă ale

cerinţelor de calitate conform Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii. Instalaţiile electrice din clădiri.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii (actualizata la 12.05.2007).

Legea nr. 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.

40

3.6. PROTECTIA MEDIULUL

CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIV POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI: a) Gadul in care planul creeaza un cadru pentru proiecte si alte

activitati viitoare fie in ceea ce priveste aplasamentul, natura, marimea si conditiile de functionare, fie in privinta alocarii resurselor

Elaborarea acestui P.U.Z. este detreminata de intentia de inscriere in tendinta mondiala de implementare a tehnologiilor pentru productia energiei nepoluante, respectiv includerea resurselor de energie regenerabila in productia de energie, incalzire, termoficare, tehnologii care vizeaza protectia mediului inconjurator, tema documentatiei fiind PARC TEHNOLOGIC PENTRU ECHIPAMENTE DE UTILIZARE A ENERGIEI ALTERNATIVE SI PARC PENTRU PRODUCTIA DE ENERGIE FOTOVOLTAICA. Terenul ales in acest scop este situat in partea de N-E a teritoriului administrativ al municipiului Timisoara, beneficiind de proximitatea centurii rutiere a municipiului la sud, si de drumul de acces D.C.58 catre localitatea Covaci la nord-est. Lotul pe care se intentioneaza edificarea obiectivelor mai sus mentionate cuprinde parcelele cadastrale nr. C.c.237, C.c.241, C.c.246, C.c.254, si C.c.256 aflate in proprietatea jud. Timis, domeniul public, in administrarea Consiliului Judetean Timis. Suprafata de teren destinata acestor functiuni totalizeaza 60ha, din care 15ha vor fi ocupate de parcul tehnologic pentru energii alterantive, iar parcul fotovoltaic se va intinde pe o suprafata de 45 ha. Parcul tehnologic are ca trama o retea de drumuri care deservesc un numar de 26 de loturi dintre care unul este destinat pavilionului administrativ, un al doilea este destinat utilitatilor, iar restul de 24 de loturi este destinat concesionarii/vanzarii catre agenti economici angrenati in productia nepoluanta a elementelor necesare productiei de energii alternative. Parcul fotovoltaic menit sa produca energie destinata retelei nationale, de unde se va primi energie electrica pentru consumul C.J.T. si a institutiilor asociate cu acesta, va gazdui o retea de panouri fotovoltaice, statii de transformare a energiei necesare colectarii si transmiterii acesteia, cat si caile de acces necesare deservirii parcului. Avand in vedere natura activitatii al carei scop este producerea cat mai eficienta si fiabila a energiei electrice, se recomanda ca restrictiile si reglementarile prevazute prin P.U.Z. sa se limiteze la un minim necesar. Astfel se raspunde initiativei C.J.T. de a lansa un concurs de proiecte cu tema mobilarii spatiului oferit, de asemenea maniera incat participantii sa aiba cat mai multe grade de libertate in alegerea sotutiei cele mai potrivite, care va dicta in final gabaritele panourilor, frecventa si inclinarea acestora, trama cailor de deservire, etc. b) Gradul in care Planul Urbanistic Zonal influenteaza alte planuri si programe,inclusive pe cele care se integreaza sau care deriva din el Prezentul P.U.Z se integreaza in strategia de dezvoltare urbanistica a zonei, oferind-ui functiunile concordante cu dezvoltarea propusa.

41

La baza stabilirii categoriilor de interventie, reglementarilor si restrictiilor impuse au stat urmatoarele obiective principale:asigurarea indeplinirii masurilor legale si a amenajarile necesare pentru obiectivele prevazute.Documentatia de fata nu se afla sub impactul P.U.G Timisoara, zona stabilita aflandu-se in extravilanul municipiului. Pe masura aparitiei agentilor economici se vor introduce in studiu noi proiecte de amplasare a activitatii fiecaruia pe lotul/loturile concesionate sau cumparate de acestia. c) Relevanta planului pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai ales din perspective dezvoltarii durabile Dezvoltarea durabila a prezentei umane in mijlocul naturii , cu care co-habitam, obliga la o reconsiderare a mediului natural sub toate aspectele sale, incluzand latura economica si ecologica, acceptand astfel caracterul de globalitate al problematicii mediului. Daca despre caracterul nepoluant al parcului fotovoltaic nu trebuesc date prea multe detalii, despre parcul tehnologic vom vorbi mai pe larg, mentionand tipul de activitati nepoluante propuse spre implementare in cadrul acestuia.Antreprizele invitate sa isi desfasoare activitatea aici, vor avea urmatoarele profiluri innovative orientate spre utilizarea in productie de noi tehnologii specializate pe: -echipamente si componente destinate productiei de energie solara -echipamente si componente de pompe de caldura -echipamente si componente de productie a energiei geotermale -echipamente si componente pentru productie de energie eoliana -echipamente si componente pentru celule de combustie -echipamente si componente pentru productie de energie si combustibil in biomasa -elemente si componente pentru tehnologia hidrogenului -cercetari in domeniul energiilor alternative si a tehnologiilor de viitor -cadre universitare, doctoranzi, studenti d) Probleme de mediu relevante pentru P.U.Z. Suprafata studiata in cadrul P.U.Z. este situata in zona de campie, cu statutul de pasune fiind neamenajata si libera de constructii.Faptul ca terenul are un aspect plan orizontal si este traversat de canale de desecare , elimina posibilitatea alunecarilor de teren, cat si a inundatiilor care nu pot aparea in absenta unui curs de apa major. Nu exista retele de utilitati care pot reprezenta eventuale riscuri pentru zona, limita culoarului de protectie pentru L.E.A. aflandu-se la aproximativ 38m de la frontiera sudica a terenului. Singurii factori potentiali de poluare a zonei sunt depozitarea ilegala a deseurilor si circulatia rutiera, zona neaflandu-se in regim de rezervatie naturala sau patrimoniu, si neavand nici potential balnear sau turistic. d.1. Managementul deseurilor In incinta amplasamentului se estimeaza urmatoarele categori de deseuri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate: -deseuri din constructii - rezultate in faza de executie -deseuri menajere si asimilabile celor menajere -deseuri rezultate din procesul de productie

42

Deseurile din constructii se vor colecta in containere metalice si se vor gestiona de societatile antreprenoare comform HG 856/2002 Deseurile menajere vor fi colectate in containere inscriptionate comform Ordinului 1281/2005, stocate temporar in spatii delimitate, pe platforme betonate avand aceasta destinatie si eliminate prin societati autorizate cu mijloace de transport adecvate. Deseurile rezultate din activitatea de productie agentilor economici vor fi de o mare varietate, insa prin faptul ca productia este de tip nepoluant nici deseurile nu vor pune probleme deosebite de mediu. In urma unei documentari facuta in cadrul societarii RETIM, suntem informati asupra faptului ca, desi zona in cauza se afla in extravilanul municipiului, evacuarea orcarui tip de deseuri poate fi asigurata in baza unui contract intre agentul economic si RETIM ECOLOGIC SERVICE. d.2. Apa Parcul tehnologic Asigurarea necesarului de apa pentru consumatorii din incinta se realizeaza din doua foraje , dupa cum urmeaza: -pentru alimentarea cu apa potabila se realizeaza un foraj cu o adancime H=220m si debit de 5l/s, care alimenteaza un rezervor de inmagazinare de 170mc. -pentru alimentarea cu apa de incendiu se realizeaza un foraj cu adancime H=70m si debit de 3l/s, care alimenteaza un rezervor cu un volum util de 275mc. Pentru alimenatrea cu apa potabila a incintei s-a prevazut o retea de distributie inelara din care se vor alimenta unitatile industriale si corpul administrativ, dimensionata la un debit de 11.79l/s. Reteau de apa potabila este prevazuta din tuburi de polietilena de inalta densitate PE-HD in lungime de 1900m. Pentru alimentarea cu apa de incendiu s-a prevazut o retea de distributie inelara mobilata cu 19 hidranti de incendiu la un debit de 25l/s. Aceasta se va execta din polietilena PE-HD in lungime totala de 1850m. Cladirile ce fac obiectul puzului, se incadreaza in gradul II de rezistenta la foc, activitatea desfasurata nu se incadreaza in categorie de pericol de incendiu. Riscul de incendiu pentru toate cladirile se incadreaza in risc mediu de incendiu, conform prevederilor normativului P118/99. Echiparea cu instalatii speciale de stins incendiu tip sprinklere, hidranti interiori se va face conform normativului NP-085/2006; detaliile specifice acestor instalatii se vor detalia la fazele urmatoare de proiectare. Asigurarea debitelor si a presiunii necesare la functionarea instalatiilor va fi asigurata de o gospodarie proprie de apa cuprinzand rezerva de apa de incendiu si statia de pompare aferenta. CANALIZARE MENAJERA Caracteristicile apei uzate corespund concentratiilor indicatorilor apelor cu caracter menajer, neexistand utilizari de natura tehnologica poluanta.

Reteaua de canalizare menajeră proiectata pentru parcul tehnologic urmăreşte trama stradală si colectează doar apă uzată menajeră, fiind dimensionată la un debit de 11,79 l/s. Canalizarea este prevăzută din PVC-KG, SN4, cu diametrul D=250 mm şi are o lungime totală de L=1580,0 m, mobilată cu 32 cămine de vizitare.

43

Canalizarea menajeră în parcul tehnologic este gravitatională descarcându-se în punctul final într-o statie de pompare ape uzate menajere SPcm. Din statia de pompare apele menajere sunt refulate in reteaua de canalizare a comunei Sânandrei după care se descarcă in sistemul centralizat de canalizare al oraşului Timişoara (in căminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros) . CANALIZARE PLUVIALA

Reteaua de canalizare pluvială proiectată urmăreşte trama stradală din parcul tehnologic si colectează apă pluvială. Reteaua are o lungime totală de L=2.285 m, este ingropată prevăzută din tuburi PVC-KG, SN4, cu diametrii D=600÷1000 mm.

Reteaua de canalizare pluvială este mobilată cu 37 cămine de vizitare cu diametrul de 1.0 m din beton.

Apele pluviale se descarcă gravitational in conducta D=1000 mm, prevazută pe latura vestica a incintei, care are rolul de bazin de acumulare. Panta retelei de canalizare spre bazinul de acumulare este de 0,002-0,003. Din bazin apa pluvială ajunge in statia de pompare SPpl, de unde este refulate in canalul de desecare Hcn 259.

Dimensionarea retelei pluviale s-a făcut la un debit de Q PL= 585 l/s. La preluarea apelor pluviale din fiecare incintă în parte se prevad separatoare de namol si hidrocarburi. PARC FOTOVOLTAIC

Parcul fotovoltaic consta din siruri de panouri fotovoltaice amplasate pe stâlpi si alei de acces pentru intretinere, din drumul perimetral propus. Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de ape uzate menajere, cladirea administrativa fiind amplasata in zona parcului tehnologic. Apele pluviale de pe suprafata de 45 ha vor ramâne ca si până acum în teren fiind preluat surplusul de canalele de desecare din zona, care se mentin. d.3. Aerul Din punct de vedere al impactului asupra atmosterei activitatile care pot constitui surse de poluare ale atmosferei sunt , in principal, cele legate de traficul rutier, incalzirea facandu-se cu energie electrica. Autovehiculele genereaza poluarea atmosferei cu CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse CmHn, particule. Emisiile de poluanti sunt intermitente si au loc de-a lungul traseului parcurs de autovehicule in incinta amplasamentului, in vecinatatea acestuia, precum si la pornire. Ordinul 462/1993, abrogat partial de HG 128/2002 si modificat de Ordinul 592/2002, referitor la limitarea preventiva a emisiilor poluante ale autovehiculelor rutiere (art.17), stipuleaza ca “Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie a autovehiculelor rutiere operatiune ce se efectueaza la inmatricularea pentru prima data in tara a autovehicule-lor de productie indigena sau importate, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectiile tehnice ce se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara”. Avand in vedere ca principala sursa de poluare a zonei o reprezinta traficul din zona amplasamentului studiat, în vederea diminuarii presiunii asupra factorului de mediu AER, prin proiect au fost prevazute o serie de masuri : _ realizarea unei zone verzi de protectie ;

44

_ realizarea acceselor interioare se face cu prevederea de plantatii pe aliniament pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana, conform prevederilor Legii 265/2006. Disfunctionalitatea cailor de comunicatie se va rezolva dupa cum a fost aratat mai sus. Lucrarile de constructie se vor realiza cu respectarea actelor normative in vigoare, santierul urmand a fi împrejmuit cu panouri, pentru limitarea dispersiei prafului. d.4. Solul Suprafata P.U.Z nu a fost utilizata in ultimii ani si nu sunt inregistrate poluari accidentale ale solului. Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii: • Surse specifice perioadei de executie • Surse specifice perioadei de exploatare (deseuri depozitate necontrolat) In perioada de executie a investitiei nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului. In perioada de functionare sursele posibile de poluare ale solului pot fi: • Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor de ambalaje si menajere. In vederea eliminarii posibilitatii impactului asupra solului, prin proiect au fost prevazute o serie de masuri : _ Realizarea unui separator de hidrocarburi pentru zonele de acces rutier _ Realizarea unei platforme betonate pentru zonele de descarcare marfa _ Realizarea de spatii adecvate – platforme betonate - pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere si a deseurilor din ambalaje _ Lucrari de întretinere a solului în zonele verzi,cu plantatii decorative. Se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu SOL, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezinta o sursa de poluare. d.5. Zgomotul si vibratiile În zona studiata nivelul actual de zgomot este de 60 – 65 dB ziua, din cauza apropierii de drumul de centura. Prin realizarea proiectului , activitatile care pot fi considerate ca surse de zgomot si vibraiise impart in doua categorii: a) Surse specifice perioadei de executie b) Surse specifice perioadei de exploatare a) Întregul proces tehnologic care se desfasoara cu ocazia realizarii lucrarilor de constructie este conceput în sensul încadrarii în prevederile legale si conform prevederilor din STAS 10009/88. Utilajele prevazute sunt cu un grad ridicat de fiabilitate si usor de exploatat. Lucrarea în ansamblu s-a conceput în vederea realizarii unui nivel minim de zgomot transmis prin elementele construciilor, precum si a unui nivel de zgomot de fond cât mai redus.

45

Materialele si elementele de construcii prevazute au indici de izolare la zgomot, de impact redusi în limitele admisibile. Asigurarea condiiilor de lucru a personalului de exploatare a fost rezolvata prin realizarea unui nivel minim de zgomot transmis prin instalatii sanitare, instalatii de transport pe verticala si orizontala, a unor echipamente corespunzatoare, precum si împrejmuirea santierului cu panouri pentru evitarea propagarii zgomotelor si vibratiilor, cat si a prafului . b) Dupa implementare, echipamentele tehnice exterioare, parcarile, manevrele vehiculelor de marfa, vor putea constitui o sursa suplimentara de zgomot. Echipamentele generatoare de zgomot destinate utilizarii în exteriorul cladirilor vor respecta prevederile legale privind nivelul de zgomot, în sens contrar nu vor putea fi puse în functiune. Astfel, conform HG 1756/2006 echipamentele de exterior nu vor fi introduse pe piata sau puse în functiune pana cand producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia nu se asigura ca echipamentele indeplinesc cerintele legale referitoare la emisiile de zgomot in mediu, procedurile de evaluare a conformitatii au fost realizate, iar echipamentul poarta marcajul CE cu indicarea nivelului de putere acustica garantat si este însotit de o declaratie de conformitate EC. Respectarea prevederilor legale privind gestionarea zgomotului ambiental se face conform Ord. 536/1997, care stipuleaza: “Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face in asa fel incat in teritoriile protejate2 nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior la locuintei la 1,5 m inaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB(a) si curba de zgomot 45. In timpul noptii(orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei”. d.6. Radiatii Lucrarile si activitatile propuse nu produc, respectiv nu folosesc radiatii, deci nu necesita luare de masuri împotriva radiatiilor. e) Relevanta P.U.Z. pentru implementarea legislatiei nationale si comunitare de mediu e.1. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Deoarece lucrarile si activitatile proiectate se incadreaza in parametrii unei productii nepoluante, nu rezulta nici un fel de substante toxice sau periculoase, deci nu necesita prevederea unor masuri speciale în acest scop. Din desfasurarea activitatii propuse nu rezulta consumuri de substante toxice si periculoase. e.2. Protectia calitatii apelor Dupa perioada de executie se vor lua masurile de gestionare eficienta a apei, se vor monta apometre pentru înregistrarea consumului, se vor efectua lucrarile de întretinere necesare evitarii risipei de apa, apa uzata menajera se va încadra în cerintele de calitate ale NTPA 002, iar cea pluviala în parametrii NTPA 001, date fiind masurile constructive si tehnice aratate mai sus .

46

Vor fi luate toate masurile pentru respectarea Legii 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si actele normative subsecvente, respectiv HG nr. 352/2005. e.3. Protectia calitatii aerului Pentru indeplinirea obiectivelor in domeniul protectiei aerului se vor respecta prevederile Ordinului MAPAM 592/2002 privind aprobarea normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag, a criteriilor si metodelor de evaluarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot, oxizilor de azot, pulberilor in suspensie si monoxidului de carbon in aerul inconjurator. Utilajele tehnologice si de transport folosite in timpul constructiei si operarii ulterioare vor respecta HG 1209/2004 modificata prin HG 2176/2004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosferei. e.4. Protectia solului La executarea lucrarilor de decopertare se vor respecta conditiile impuse prin actele de reglementare, precum si legislatia în vigoare. Nu se va realiza o presiune sporita asupra solului, avand în vedere procentul de ocupare a terenului. Prin activitatile propuse nu se suspicioneaza un impact asupra solului sau subsolului. S-au prevazut masurile adecvate pentru a nu se infiltra în sol substante organice poluante. Pentru protectia solului si a mediului în general, incluzand popula_ia din zona, ca receptor sensibil, s-a prevazut un procent de 20% spatii verzi, în acord cu prevederile Certificatului de urbanism. Procentul ridicat impus si respectat reflecta implementarea strategiei de extindere a zonelor verzi cf. OUG 59/ aprobata cu modificari prin Legea 49/2008. P.U.Z.-ul de fata acopera o suprafata de 605733.88mp fiind structurat in U.T.R.1si U.T.R.2. In cadrul lotului 1 din U.T.R. 1 se prevede un spatiu verde amenajat, in suprafata de 5283.87mp (respectiv 0.87% din suprafata totala).In U.T.R.2 (spatiu destinat amplasarii panourilor fotovoltaice) se prevede restul de spatiu verde, respectiv 19.3%=115862.9mp, astfel atingandu-se procentajul de 20%.

3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA Avand in vedere faptul ca intreg terenul se afla in proprietate publica se propune ca loturile destinate concesionarii catre investitori (loturile de la 2 la 25) lotul destinat pavilionului administrativ (lot 1) si lotul cuprinzand utilitatile (lot 26) sa treaca in domeniul privat C.J.T..Loturile 27 si 28, cuprinzand totalitatea drumurilor, raman in domeniul public , iar lotul 29 destinat amplasarii panourilor fotovoltaice va trece in proprietate privata. Suprafata necesara drumului de acces, care va fi achizitionata de catre C.J.T. de la un proprietar privat (5707mp) ,se va trece in domeniul public (acesta facand parte din lotul 27).

47

4. CONCLUZII-MASURI PROPUSE IN CONTINUARE Din analiza globala a situatiei existente si a propunerilor de dezvoltare a zonei, se poate concluziona ca propunerile urbanistice in cauza se inscriu in tendinta mondiala de evolutie puternica a tehnologiilor pentru productia de energii nepoluante, respectiv energii regenerabile si tehnologii care vizeaza protectia mediului inconjurator. Pe masura realizarii investitiilor, acestea se vor autoriza in baza unor documentatii tehnice cerute de catre investitori. Prevederile din prezentul P.U.Z cat si regulamentul de urbanism aferent vor fi preluate si integrate in P.U.G. Timisoara Intocmit, Arh. I. Barbu

48

REGULAMENT DE URBANISM DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI: DENUMIRE PROIECT P.U.Z.- PARC TEHNOLOGIC PENTRU ENERGII ALETRANTIVE SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA

SUPRAFATA 605733.88 m2

AMPLASAMENT EXTRAVILAN TIMISOARA BENEFICIAR CONSILIUL JUD.TIMIS NUMAR PROIECT 09/2010 DATA ELABORARII NOIEMBRIE 2010 I. DISPOZITII GENERALE

2. BAZA LEGALA A ELABORARII

La baza elaborarii regulamentului local de urbanism stau in principal: • Legea 453 privind autorizarea lucrarilor de constructii publicata in Monitorul

Oficial 431 din 1.08.2001, care completeaza si modifica legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor republicata (si modificata) in Monitorul Oficial din 13.01.1997

• Legea 50/1991 republicata in Monitorul Oficial 173/13.09.2005 • H.G.R. nr 525/1996 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism • Legea 350/2001 modificata si completata prin Legea 289/2006 • Ghidul privind elaborarea si aprobarea REGULAMENTELOR LOCALE de

URBANISM, reglementare tehnica aprobata cu Ordinul M.L.P.T.L nr 21/N/10.04.2000,indicativ GM-007-2000

• Ordinul M.L.P.A.T nr.91 din 1991 privind formularele, procedura de autorizare, si continutul documentatiilor precum si celelalte acte legislative specifice sau complementare domeniului

49

3. DOMENIUL DE APLICARE Teritoriul asupra careia se aplica prevederile RLU este format din:

• Intravilanul si extravilanul localitatii in limitele teritoriului administrativ teritoriale

• Portiuni din teritoriul localitatii a.1. Planul urbanistic zonal (P.U.Z.) impreuna cu regulamentul local de urbanism aferent (RLU) cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor pe orice categorie de terenuri, in intravilanul localitatii/ trupuri izolate, in zona delimitata de studiu a.2. Dupa aprobare, parcelele stabilite prin PUZ atat pentru domeniul public- strazi spatii verzi etc., cat si terenurile destinate vanzarii- concesionarii se vor materializa in limbaj topogarfic potrivit legii cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 si se vor intabula de catre proprietari a.3. Zonificarea functionala a terenului in studiu a fost evidentiata in plansa de REGLEMENTARI a Planului Urbanistic Zonal a.4. Impartirea teritoriului in unitati functionale a fost evidentiata in plansa de REGLEMENTARI URBANISTICE care cuprinde zonificarea cu delimitarile unitatilor si subunitatilor functionale precum si notatiile aferente acestora Unitatea functionala cuprinde o suprafata a teritoriului zonei studiate cu o functiune predominanta sau cu caracteristici morfologice unitare. Intr-o unitate functionala exista de regula subunitati functionale- terenuri identificate prin functiuni urbanistice diferite- compatibile functional si ca functionalitate al unitatilor din care fac parte, dar si in ansamblu. II. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

4. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI

PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT Terenul studiat se afla in extravilanul municipiului Timisoara neaflandu-se sub impactul PUG. Suprafata studiata se ridica la 605733.88mp. Zona studiata nu este în apropierea unor surse de apa potabila pentru populatie. Zona studiata nu este în aria de protectie a unor valori de patrimoniu, rezervatii naturale sau peisagistice. Deseurile produse vor fi colectate in europubele si apoi transportate la punctele de depozitare existente a localitatii,pe baza contractelor incheiate de beneficiar cu societatea de salubritate. Amplasarea constructiilor se va face cu aplicarea tuturor normativelor in vigoare privind protectia factorilor de mediu. Vor fii interzise in zona activitati economice, neeconomice sau de orice natura susceptibile a polua aerul, apa sau solul. Constructiile care prin natura functiunilor pe care le adapostesc sunt provocatoare de zgomot,se vor lua masuri pentru a se integra in nivelele de zgomot admise de legislatia sanitara ai de mediu in vigoare pentru zonele de servicii, depozitare . In ipoteza ca una din functiunile admise in zona este susceptibila de zgomote, se vor solicita studii si

50

avize specifice care sa demonstreze ca s-au luat masuri de protectie la zgomot prin proiectare. Autorizarea executarii constructiilor pe acest teren din intravilan este permisa doar pentru tipurile de constructii de locuinte si amenajari specifice pentru acest tip de functiune cu respectarea conditiilor impuse de lege si de prezentul regulament.

5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI LA APARAREA

INTERESULUI PUBLIC Constructiile propuse in zona vor respecta toate prevederile legale privind siguranta in exploatare ai P.S.I. Regimul de inaltime al constructiilor: Zona studiata are un regim de inaltime P+1E, P+2E , maximul de regim de inaltime tolerat fiind de P+3E. In situatia in care din ratiuni functionale se solicita edificarea unor constructii cu un regim mai mare de inaltime, atunci acel studiu va trebui sa demonstreze ca edificiul prin inaltarea lui nu aduce prejudicii asupra aspectului arhitectural si urbanistic al zonei, constructia putand fii autorizata in baza unui P.U.Z. aprobat. Culorile dominante la fatada vor fii: culori cu tenta comerciala, placuta, nesaturate si un numar cat mai redus pentru acelasi corp de cladire. Constructiile vor avea invelitoare terasa. Fatadele laterale si posterioare ale cladirilor trebuiesc tratate la acelasi nivel calitativ ca si cele principale si in armonie cu acestea. Invelitorile vor fii realizate din membrane speciale care sa nu permita infiltratiile de apa si care sa corespunda calitativ si d.p.d.v. tehnic cu normativele in vigoare. Constructiile pot fii realizate pe structura beton armat, mixta beton armat cu zidarie, metalica, mixta metal-zidarie sau alte materiale agrementate si recunoscute de catre legislatia in vigoare. Materialele pentru finisajul exterior vor fii de buna calitate, cu rezistenta mare in timp si specifice cadrului arhitectural tip comercial. Este interzisa utilizarea lor improprie. Materialele de constructie destinate a fii acoperite nu pot fii lasate aparente in exteriorul cladirii sau imprejurimi. A se respecta prescriptiile din fisele tehnice pentru fiecare material in parte. Mobilierul urban, reclamele, semnele se vor executa din materiale adecvate folosintei propuse si in concordanta cu caracterul arhitectural al zonei in care se amplasaeza. Volumul si pozitia acestora nu vor stanjeni traficul auto sau pietonal.

6. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII Autorizarea executarii constructiilor de orice fel se face cu respectarea orientarii fata de punctele cardinale, pe terenurile din intravilan si extravilan, si in conditiile respectarii prevederilor articolului 17 din Regulamentul General de Urbanism. Orientarea fata de punctele cardinale Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale, conform anexei nr 3 la regulamentul general de urbanism.

51

Orientarea constructiilor fata de punctele cardinale se face, in conformitate cu prevederile normelor sanitare si tehnice, in vederea indeplinirii urmatoarelor cerinte: -asigurarea insoririi (inclusiv aport termic) -asigurarea iluminatului natural -asigurarea perceperi vizuale a mediului ambiant din spatiile inchise (comfort psihologic) Sediile de birouri: insorirea spatiilor pentru public si birouri Pe terenurile pentru care s-au creat intersectii cu un drum public, construrea se face in conditiile prevederilor articolului 18 din Regulamentului general de urbanism. Amplasarea fata de drumuri publice In zona drumului public se pot autoriza, cu aviz conform al organelor de specialitate ale administratiei publice conform prevederilor articolului 18 din RGU si Ordinul nr 43/1997 privind regimul drumurilor: -constructii si instalatii aferente drumurilor publice de deservire, de intretinere si de exploatare -parcaje, garaje, statii de alimentare carburanti si resurse de energie -conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructura alte instalatii ori constructii de acest gen. Autorizarea executarii constructiilor cu functiuni administrative( a se intelege inclusiv functiunile industriale) este permisa cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii. Drumurile publice sunt drumurile destinate transportului rutier public de toate categoriile, gestionate de autoritatile administratiei publice centrale sau locale si clasificate tehnic, conform legislatiei si tehnologiei tehnice in autostrazi, drumuri expres, nationale, judetene si comunale in extravilan si strazi in intravilan. Solutia PUZ propune amenajarea unui drum de acces care face legatura intre coltul sud-estic al lotului in analiza cu drumul de Covaci (D.C. 257), solutia avand avizul comisiei de circulatie a municipiului Timisoara si avizul Directiei Municipale de Dumuri si Poduri. La racordul drumului de acces cu drumul de Covaci este prevazuta o intersectie clasica de tip „T” cu benzi de accelerare, decelerare, si de viraj la stanga. Amplasarea fata de aliniament Autorizarea constructiilor de orice fel fata de aliniament este reglementata de articolul 23 din RGU. Cladirile vor fi amplasate dupa cum urmeaza : Lot 1 :zona de implantare a pavilionului administrativ se intinde de la limita estica la cea vestica a parcelei, la nord retragandu-se cu 8m de la limita parcelei si avand o latime inspre sud de 55.6m. Lot 2....25:zona de implantare a halelor industriale se retrage de la limita de proprietate adiacenta drumurilor transversale la o distanta 25m. In cazul loturilor 6,7,12,18 si 19 limita de implantare se retrage la 6 m fata de drumurile perimetrale ale lotului de 60 ha. Limita posterioara a zonei de implantare se afla la 5m fata de limita posterioara a tutoror loturilor de la 2 la 25. In cazul loturilor 4,5,6,7,8, 9, 12, 17, 18, 19, 20 si 25 distanta laterala a zonei de implantare fata de limita de proprietate este de 5m. Cazul loturilor 6,7,12,18, si 19 este special, aceste loturi avand o singura limita laterala , acestea fiind loturi de colt.

52

In cazul loturilor 2,3,10,11,13,14,15,16,21,22,23 si 24, una dintre cele doua limite laterale ale zonei de implantare are o distanta de 12m pana la limita laterala a terenului, pe latura opusa limita de implantare fiind aceeasi cu limita de proprietate a lotului. Exceptie de la aceasta regula o face lotul 25 care are zona de implantare la 5m fata de frontiera nordica a parcelei, pe latura opusa frontiera lotului suprapunandu-se cu limita zonei de implantare. In cazul lotului 26 destinat utilitatilor, restrictionarile se refera la o distanta de 10m fata de lotul 25 ,5m fata de lotul 12 si 6m fata de cele doua limite ale parcelei de pe latura sudica si vestica. La interiorul zonelor de implantare, in cazul edificarii a doua sau mai multe cladiri, autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca: -distantele minime obligatorii fata de limitele laterale ale parceliei,conform Codului Civil, -servitutea de vedere-obligatia de a pastra o distanta de minimum 1.9m intre fatadele cu ferestre si limita proprietatii invecinate conform articolului 612 din Codul Civil -distantele minime necesare interventiilor in caz de incediu, stabilite pe baza avizului unitatii teritoriale de pompieri. -distanta minima intre constructiile de pe aceeasi parcela sa fie egala cu jumatatea constructiei cele mai inalte, dar nu mai mica de 3m, avand in vedere si distanta minima prevazuta in P118/1999 privind P.S.I. -accesul usor al mijloacelor si fortelor de interventie la cel putin o suprafata vitrata (doua pentru cladiri aglomerate), precum si accesul autocisternelor la intrarile existente spre domeniul public (neblocarea cu obstacole: copertine mari, piloni inalti, parcaje auto). In cazul in care accesul mijloacelor de interventie la a doua fatada nu este posibil, se asigura trecerea fortelor personalului de interventie prin treceri pietonale cu latime minima de 1.5m si inaltime de 1.9m. Inaltimile maxime la cornisa ale cladirolor nu vor intrece H=15m in cazul halelor industriale, avand un regim P+2E. Referitor la indicii urbanistici P.O.T si C.U.T., acestia se schimba in raport cu tipul de lot: Lot 1=P.O.T. max=55% C.U.T. max=1.25 Lot 2...25= P.O.T. max=55% C.U.T. max=2.00 Lot 26=P.O.T. max=55% C.U.T. max=1.00

7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII Autorizarea executarii constructiilor de orice fel este reglementata de articolul 25 din RGU Accese carosabile

1. autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice direct sau prin servitute conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.

53

2. in mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fata indeplinirea conditiilor prevazute la aliniatul 1, cu avizul unitatii teritoriale de pompieri

3. orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatie speciale de construire, eliberate de administatorul acestora.

Autorizarea executarii constructiilor de orice fel fata de accesele pietonale este reglementata de Articolul 26 din RGU. Accesele pietonale

1. autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei

2. in sensul prezentului articol, prin accese pietonale se inteleg caile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi:trotuare, strazi pietonale, precum si orice cale de acces public pe terenul proprietate publica sau dupa caz pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului

3. accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare

In cazul parcului fotovoltaic zona de implantare a panourilor coincide cu limitele de la N,V, S ale parcelei destinate aceistei investitii, pe latura estica fiind retrasa la 46m de limita lotului 29. Pentru a lasa un grad de libertate cat mai mare ideii de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai interioare de acces datorita urmatoarelor criterii:

- in urma elaborarii P.U.Z.se va lansa un concurs de solutii pentru o cat mai eficenta exploatare a suprafetei date

- functie de solutia aleasa, panourile fotovoltaice vor avea anumite gabarite

- functie de gabaritele panourilor , va aparea trama cailor de acces

deasemenea,spatiile verzi configurate in actualul P.U.Z. in cadrul suprafetei acordate panourilor fotovoltaice vor putea fi redistribuite(ramanand in cadrul aceluias lot),functie de solutia aleasa, cu conditia de a intruni aceeasi suprafata Parcul fotovoltaic este caracterizat de urmatorii indici urbanistici: P.O.T. max=85% C.U.T. max=1.00 Accesele, pozitia si numarul acestora pe lotul destinat parcului fotovoltaic se vor reglemnta in urma aceluias concurs de solutii. Canalele de desecare existente se vor pastra, impreuna cu distantele lor de protectie (2.5m), acestea facand parte din sistemul de evacuare al apelor pluviale.

54

8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA

Lucrarile de echipare cu retele tehnico-edilitare in zonele cu conditionarea constructiilor se vor face cu avizul detinatorilor de utilitati. Toate retelele stradale: alimentare cu energie electrica, apa, canal, gaze , telecomunicatii se vor realiza ingropat sau aerian functie de cerintele impuse de catre avizatori. Retelele de alimentare cu energie electrica, telecomunicatii fac parte din sistemul national si sunt proprietatea publica a statului, daca legea nu dispune altfel. Retelele de apa, canalizare, alimentare cu energie termica, alaturi de drumuri si alte utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel. Ca bunuri apartinand proprietatii publice, acestea pot fii administrate de Regii autonome de interes local, care in conformitate cu OUG nr.69/ 1995, pot fii organizate si functioneaza sub autoritatea consiliilor judetene sau consiliilor locale in localitatile cu o populatie peste 30.000 locuitori. Lucrarile de racordare si bransare la retelele edilitare publice (canalizare energie electrica si telefonie) se suporta in intregime de catre investitor sau de beneficiar si se executa in urma obtinerii avizului autoritatii administratiei publice specializate. Lucrarile de extindere sau de marire a capacitatii retelelor edilitare publice existente, precum si executarea drumurilor de acces se realizeaza de catre investitor sau beneficiar partial sau in intregime dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu consiliile locale. Prevederile prezentului articol al Regulamentului general de Urbanism privind proprietatea publica asupra retelelor edilitare, indiferent de modul de finantare vor face obiectul unor clauze contractuale privind obligatiile partilor. Lucrarile edilitare (drumuri, retele si instalatii) astfel realizate trec in proprietatea publica si se administreaza potrivit legii, urmand a fii luate in evidenta cadastrala. Fac exceptie de la prevederile de mai sus al prezentului articol retelele edilitare si drumurile situate pe parcele proprietate privata a unor persoane fizice si juridice, aflate in serviciul exclusiv al acestora asigurand legatura de la punctul de racordare cu retelele si drumurile publice si pana la bransamentele si racordurile la cladirile situate pe parcelele respective. Ele pot constitui proprietate privata daca sunt finantate in totalitate de investitorii privati interesati, iar autoritatea administratiei publice locale stabileste ca nu se justifica utilizarea publica mentionata. Este interzisa emiterea autorizatiei de construire daca nu este rezolvata problema evacuarilor apelor uzate menajere.. Lipsa echiparii cu retele de apa si canalizare conduce la obligativitatea adoptarii unor solutii locale (puturi pentru alimentarea cu apa).

9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU CONSTRUCTII

Parcelarea este optiunea de divizare a unor suprafete de teren in 4 sau mai multe loturi alaturate, care devin parcele cadastrale distincte si vor fii inregistrate in Cartea Funciara. Terenul este construibil daca prezinta urmatoarele caracteristici : -sa fie accesibil din dintr-un drum public

55

-sa aibe caracteristicile necesare pentru a satisface exigentele de securitate, aparare contra incendiilor si aparare civila daca este cazul functie de destinatia cladirilor propuse. -forme si dimensiuni ale loturilor care sa permita amplasarea unor constructii pe suprafata lor, cu respectarea regurilor de amplasare si conformare din prezentul Regulament. Un teren este construibil atunci cand prin forma si dimensiunile sale, precum si in urma respectarii retragerilor fata de aliniament si limitele laterale si posterioara (in conformitate cu prevederile Codului Civil, cu regulile ce deriva din necesitatile de prevenire si stingere a incendiilor, precum si cu prevederile documentatiei de urbanism) este apt sa primeasca o constructie cu o configuratie in acord cu destinatia sa. Parcelarea Parcela aflata in proprietatea judetului Timis este compusa actualmente din mai multe parcele, si formeaza un teritoriu unitar de 600026.88mp. In vederea obtinerii autorizatiei de construre si realizarea de investitii in unitatile functionale rezultate, conform prezentului RLU, se vor realiza lucrari de unificare a parcelelor existente si reparcelare conform prezentului PUZ. astfel : U.T.R.1: lot 1: 19597.69mp lot 2: 3255.75mp lot 3: 3255.75mp lot 4: 3255.75mp lot 5: 3255.75mp lot 6: 4163.57mp lot 7: 3722.83mp lot 8: 3255.75mp lot 9: 3255.75mp lot 10: 3255.75mp lot 11: 3255.75mp lot 12: 5395.45mp lot 13: 3255.75mp lot 14: 3255.75mp lot 15: 3255.75mp lot 16: 3255.75mp lot 17: 3255.75mp lot 18: 6415.99mp lot 19: 5975.25mp lot 20: 3255.75mp lot 21: 3255.75mp lot 24: 3255.75mp lot 25: 3255.75mp lot 26: 5395.45mp lot 27: 45307.92mp U.T.R.2: lot 28:45247.77mp lot29: 404741.40mp

56

10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE SPATII VERZI SI IMPREJMUIRI

Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si plantate, in functie de destinatia si capacitatea constructiei, conform anexei nr.6 la RGU. Pe langa suprafata de 20% spatii verzi amenajate, necesara in raport cu tot lotul, la momentul autorizarii constructiilor de pe loturile concesionate/vandute se impune un procent de 20% spatii verzi amenajate pe fiecare lot construibil in parte. Imprejmuirea la aliniament intereseaza atat domeniul public cat si cel privat, prevederile privind amplasarea si conformarea lor putand fii stabilite prin regulamente ale administratiei publice locale. Dincolo de caracterul lor strict utilitar, ele sunt de interes public, datorita calitatii participante la crearea peisajului urban, alaturi de constructiile pe care le protejeaza sau a caror parcela o delimiteaza. Imprejmuirile amplasate pe limitele laterale si posterioare, ale parcelei sunt realizate din ratiuni de delimitare si de protectie a proprietatii. Modalitatea de realizare a imprejmuirilor in vederea protectiei proprietatii private pentru evitarea intruziunilor, precum si relatiile de vecinatate, sunt reglementate de prevederile Codului Civil. Acestea se refera la zidurile despartitoare dintre constructiile cuplate sau insiruite, precum si la conditiile in care se realizeaza imprejmuirile gradinilor. Se vor amenaja spatii inierbate precum si plantatii de aliniament conform plansei de reglementari urbanistice. Terenul va fii imprejmuit. Imprejmuirile vor avea un caracter arhitectural si trebuie sa participe la ameliorarea aspectului exterior atat prin alegerea materialelor de constructie si a esentelor vegetale cat si prin calitatea executiei. Imprejmuirile realizate spre aliniament vor fii de preferinta transparente. Imprejmuirile realizate pe limitele laterare si posterioara a cladirii vor fii de preferinta opace. Inaltimea maxima considerata necesara pentru protectia proprietatii este de 2,00m. cu posibilitate de realizare de soclu plin max.0,40m, vor putea fii dublate de un gard viu. Imprejmuirile cu plantatii sau in a caror componenta intra si plante sunt de preferat. Se interzice utilizarea de sarma ghimpata, cioburi de sticla sau alte asemenea materiale pentru imprejmuiri. Spatiu verde amenajat aferent parcului tehnologic ....................... 30007.55mp Spatiu verde amenajat aferent constructiilor industriale dupa autorizare ......................................................................................18167.87mp Spatiu verde reamplasabil in cadrul aceluias lot al parcului fotovoltaic...............................................................................................91139.23mp Spatiu verde aferent drumurilor.....................................................48054.55mp Spatiu verde amenajat aferent pavilionului administrativ............. ..5283.87mp

57

III. ZONIFICAREA FUNCTIONALA

11. UNITATI SI SUBUNITATI FUNCTIONALE P.U.Z.-ul de fata este impartit dupa cum urmeaza: U.T.R.1 compus din : a) lot 1- pavilionul administrativ, parcari, drum si platforme incinta si spatiu verde amenajat b) lot de al 2 la 25:lotulri destinate constructiilor de hale cu birouri, drum si platforme incinta si spatiu verde amenajat c) lot 26: destinat amplasarii utilitatilor pentru intreg parc tehnologic, drum si platforme incinta si spatiu verde amenajat d) lot 27: zona drumuri, trotuare, parcari ecologice si spatii verzi de aliniament U.T.R.2 compus din: e) lot 28: destinat implementarii panourilor fotovoltaice f) lot 29: destinat implementarii panourilor fotovoltaice

12. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA Zona studata prin P.U.Z. este divizata in doua unitati teritoriale de referinta ,respectiv U.T.R.1 si U.T.R. 2, detaliate mai sus. Intocmit: arh. I. Barbu

58